Sunteți pe pagina 1din 5

Un magazin nu este altceva dect locul de vnzare unde de obicei clien?ii ?i fac cump araturile.

Orice magazin, ct de mic nu ar fi el, trebuie sa corespunda tuturor ce rin?elor cumparatorilor ?i plus la aceasta ar fi bine ca imaginea sa sa fie orig inala n raport cu cea a concuren?ilor. Pentru a avea o reu?ita comerciala, de obicei antreprenorii atrag aten?ia asupra amenajarii magazinului. Aceasta implica o munca considerabila att n interiorul ma gazinului, ct ?i la exteriorul acestuia. Fiecare magazin are propriul sau stil, d esign-ul care l diferen?iaza de celelalte. Cu siguran?a, clien?ii vor intra ntr-un magazin cu vitrinele frumos amenajate, le va atrage aten?ia numele companiei, care de obicei este scris la intrare n magaz in ?i desigur vor exista mai mul?i cumparatori daca magazinul va fi amplasat fav orabil. Apari?ia magazinelor ?i modernizarea formelor de comer? permit comercian?ilor sa dezvolte instrumentele merchandisingului ?i sa sporeasca importan?a lor n proces ul de promovare a produselor. Principalele obiective ale merchandisingului moder n presupun: Atragerea ?i transformarea trecatorilor n vizitatori; Transformarea vizitatorilor n cumparatori ( seducerea ); Transformarea procesului de cumparare ntr-o experien?a pozitiva pentru a stimula vizitele viitoare ale clien?ilor. Cele doua domenii principale de interes ale merchandisingului cuprind exteriorul ?i interiorul magazinului. La rndul sau, merchandisingul exterior include fa?ada magazinului, firma, vitrine le exterioare ?i accesul n magazin, iar cel interior amplasarea ?i dimensionarea raioanelor magazinului, amplasarea utilajului comercial, fluxurile de consumator i, prezentarea produselor ?i publicitatea la locul vnzarii. n contextul celor expuse mai sus, merchandisingul poate fi definit ca un ansamblu de metode ?i tehnici de prezentare activa, n cele mai bune condi?ii materiale ?i psihologice, a unui produs la locul de vnzare, n scopul optimizarii vnzarilor ?i p entru a aduce un plus de satisfac?ie clientelei n timpul cautarii ?i cumpararii p roduselor, ceea ce implica semnalare, expunere, eviden?iere, ntietate etc. nainte de a prezenta fiecare componenta a merchandisingului n parte, este importan t sa men?ionam ca, dintre cele doua forme de comer? mai frecvent practicate, for ma de comer? tradi?ionala (la tejghea) ofera posibilita?i mult mai reduse pentru merchandising n compara?ie cu autoservirea. O inven?ie a secolului trecut, autos ervirea, a revolu?ionat amenajarea ?i atractivitatea punctelor de vnzare. Autoser virea are la baza urmatoarele principii: Prezentarea produselor preambalate n sala comerciala; Accesul liber al clientului la marfa; Alegerea libera a produselor de catre cumparator, fara interven?ia nemijlocita a vnzatorului; Post de ncasare special echipat, amplasat la ie?irea din magazin; Asigurarea cu co?uri sau carucioare pentru transportarea marfurilor n interiorul magazinului ?i pna la ncarcarea lor n propriile mijloace de transport. Principalele avantaje ale magazinelor cu autoservire sunt urmatoarele: economia de timp, libertatea alegerii, garantarea calita?ii ?i greuta?ii marfurilor, cond i?iile igienice, sporirea eficien?ei utilizarii spa?iului comercial ?i investi?i ei, reducerea personalului.

Astfel, autoservirea trebuie aplicata ntotdeauna cnd spa?iul magazinului o permite , chiar ?i n cazul unor magazine mici. Examinarea detaliata a tehnicilor de merch andising ne va confirma o data n plus avantajele oferite de autoservire ca forma a comer?ului. Exteriorul magazinului ca element de merchandising Un aspect atractiv este important pentru orice magazin, n cazul plasarii pe o str ada comerciala exteriorul fiind vital. Prin designul, iluminarea ?i indicatoarel e sale el trebuie sa ofere trecatorilor, n permanen?a, noi motive sa l viziteze. P rincipalele elemente ale exteriorului includ: fa?ada magazinului, firma, vitrina ?i intrarea n magazin. Fa?ada reprezinta suprafa?a verticala expusa poten?ialilor consumatori, adica li nia de contact a unita?ii n cauza cu spa?iul exterior. Exista mai multe tipuri de fa?ade, cel mai frecvent ntlnite fiind urmatoarele: Fa?ada n linie dreapta, realizata paralel cu axa strazii; Fa?ada n unghi, care creeaza un plus de atractivitate ?i interes; Fa?ada arcada, avnd la baza configura?ia fa?adei n linie dreapta, dar cu cteva ni?e pentru intrari ?i vitrine. Fa?ada este determinata, n mare masura, de arhitectura cladirii, totu?i existnd ?i unele posibilita?i de schimbare a designu-ului ?i reamenajare a acesteia. Firma include denumirea ?i emblema unita?ii comerciale, servind la informarea co nsumatorilor despre aceasta, utiliznd avantajele oferite de design, culoare, mari me etc. Posibilita?ile de prezentare la scara mare, tridimensionala ?i de ilumin are pot spori considerabil efectele scontate. Plasarea firmei deasupra intrarii, vitrinei, cladirii sau scoaterea n afara fa?adei pe un podium special reprezinta op?iuni care pot fi valorificate pentru a ob?ine un design mai reu?it al ansamb lului fa?ada firma vitrina. Vitrinele-geamuri trebuie sa reflecte atmosfera magazinului dintr-o privire. Est e important ca acestea sa prezinte produsele din magazin, sa fie actualizate reg ulat, sa fie curate ?i amenajate n mod estetic. Elementele unei vitrine atractive Culoarea este probabil prima pe care o remarca un cumparator. n alegerea unei sch eme a culorilor este nevoie de o analiza aprofundata. Repetarea acestora pe fund alul vitrinei va fixa schema culorilor n con?tiin?a cumparatorilor. Iluminarea ofera stralucire, dispozi?ie ?i caldura. Nivelul la care se face ilum inarea trebuie sa fie adecvat. Compozi?ia. La amenajarea unei vitrine, echilibrul ?i simetria trebuie luate n co nsiderare n primul rnd. Aten?ia trebuie focalizata asupra produselor expuse. Cele mai importante elemente ale compozi?iei unei vitrine reu?ite includ: linia: folosirea unor elemente care sa ncadreze marfa sau sa ndrepte aten?ia asupr a ei; scala: folosirea suporturilor mai mici sau mai mari pentru a eviden?ia marfa; impresia teatrala: crearea unui ansamblu teatral cu pozi?ionarea produselor n cen trul scenei; umorul: crearea unei scene vesele; realismul: crearea unei scene reale de via?a; repeti?ia: multiplicarea unui element pe ntreaga vitrina; ?ocul: folosirea unui element total nea?teptat.

Accesul n magazin. Locul din apropierea intrarii n magazin este, de cele mai multe ori, greu de controlat, putnd influen?a pozitiv sau negativ experien?a clien?ilo r. Daca zona este prea goala, clien?ii se vor sim?i expu?i ?i nu vor intra n maga zin. Daca este prea aglomerata, va fi la fel de dificil, deoarece clien?ii vor ntm pina greuta?i n a intra n magazin. Amplasarea raioanelor magazinului Amplasarea raioanelor are la baza ideea ca nu orice spa?iu din magazin are aceea ?i valoare comerciala. Aceasta descre?te pe masura ce distan?a fa?a de intrarea principala se mare?te. Articolele expuse n zonele cele mai valoroase vor aduce un venit suplimentar, justificndu-?i costul mai ridicat. Principiile de baza ale am plasarii raioanelor sunt: A se evita alaturarea raioanelor pe care clien?ii le viziteaza foarte frecvent; A se evita alaturarea raioanelor pe care clien?ii le viziteaza foarte rar; A se ?ine cont de fluxul de circula?ie dominant, deoarece se ntmpla destul de rar ca un cumparator sa se ntoarca din drumul sau; A se amplasa raioanele n a?a fel nct clien?ii sa-?i efectueze cu u?urin?a cumparatu rile. n amplasarea raioanelor trebuie sa se ?ina cont de comportamentul consumatorilor, urmatoarele aspecte fiind de o importan?a majora: Cei mai mul?i dintre clien?i ncep sa viziteze sala comerciala din partea dreapta a intrarii n magazin ?i se deplaseaza n sens invers acelor de ceasornic; Culoarele vor fi ct mai lungi, dupa statistici 25% dintre clien?i parcurg toata s uprafa?a de vnzare n magazinele cu gondole continue ?i doar 5% din cele cu culoare le transversale; La dreapta intrarii n magazin se vor plasa produsele de mobila, textilele, electr ocasnicele, iar la stnga produsele alimentare ?i produsele de apel, avnd n vedere t endin?a consumatorului de a se ntoarce spre dreapta la intrarea n magazin; Articolele de consum curent trebuie sa fie dispersate pe diverse culoare, pentru a face clientul sa circule ct mai mult posibil; Lnga produsele de apel (oferte speciale) vor fi expuse produse complementare, de n trebare mai pu?in curenta ?i mai pu?in premeditate; Produsele care satisfac acelea?i necesita?i vor fi amplasate n apropiere unele fa ?a de altele. Amplasarea raioanelor rezulta, cel mai adesea, dintr-un compromis ntre doua eleme nte: obiectivele comerciale constnd n a-l face pe client sa circule prin fa?a a ct mai multe raioane fara a-i da impresia unui circuit impus ?i existen?a restric?i ilor tehnice ale cladirii (forma, coloane, intrari, camere frigorifice etc.). Dimensionarea raioanelor magazinului Dimensionarea raioanelor unui magazin se face prin stabilirea spa?iului de vnzare acordat fiecaruia dintre acestea sau familiei de produse, prin utilizarea cifre i de afaceri previzionata a magazinului. De exemplu, daca prognoza vnzarilor cama ?ilor pentru barba?i este de 10% din totalul vnzarilor, atunci pentru cama?i va f i alocata o suprafa?a comerciala de 10% din total. Aceasta evaluare ini?iala va fi modificata ulterior n func?ie de urmatorii factor i: Profitabilitatea produsului. Regula de baza presupune marirea suprafe?ei articol elor ?i familiilor de produse care au o profitabilitate mai mare pe unitate de p

rodus; Formele de expunere ?i vnzare. De exemplu, acelea?i cama?i pot fi expuse pe raftu ri, n stare ambalata sau atrnate pe cuiere; Sezonalitatea ?i ciclul de via?a al produsului. n perioadele de cre?tere a vnzaril or suprafa?a va cre?te ?i viceversa; Stimularea reciproca a vnzarilor este legata de vecinatatea unor produse, de exem plu biciclete costume sportive adida?i. Avnd n vedere ca spa?iul de vnzare pe care l are la dispozi?ie comerciantul este lim itat, problema cea mai dificila este alcatuirea linearului de vnzare. Linearul de vnzare este unitatea de masura utilizata de speciali?tii n merchandising pentru a evalua lungimea spa?iului ocupat n cadrul suprafe?ei comerciale de anumite produ se, categorii de produse sau marci. Exista doua modalita?i de evaluare a acestei lungimi: Linearul la sol, adica lungimea acelei par?i a mobilierului atribuite unei categ orii de produse, unui produs sau unei marci; Linearul dezvoltat, adica lungimea totala a suprafe?ei ocupate de o marca, un pr odus sau o categorie de produse ce beneficiaza de o amplasare pe mai multe nivel uri ale mobilierului de expunere. Fluxul clien?ilor n sala de vnzare n func?ie de numarul rndurilor de mobilier comercial (gondole, rafturi), fluxul cl ien?ilor va fi orientat astfel nct punctul de plecare sa corespunda ntotdeauna cu p unctul de sosire. Numarul rndurilor de gondole n mijlocul suprafe?ei de vnzare treb uie sa fie impar, astfel nct punctul final al fluxului clien?ilor sa fie ie?irea d in magazin. Circula?ia se asigura prin proiectarea unor culoare a caror la?ime trebuie sa co respunda condi?iilor antropometrice ale clien?ilor afla?i n diferite ipostaze: Mi?carea printre rndurile de marfa; Sta?ionarea ntr-un anumit loc, n vederea alegerii unei marfi; A?teptarea pentru plata cumparaturilor la casa. La proiectarea cailor de circula?ie dintr-un magazin trebuie sa se respecte urma toarele cerin?e: Pentru stabilirea la?imii coridoarelor de circula?ie ?i a spa?iilor de sta?ionar e, calculul va porni de la frecven?a maxima a vizitatorilor (n perioadele ?i orel e de vrf ale activita?ii magazinului). Caile principale de circula?ie vor fi proiectate n linie dreapta, pastrnd la?imea de trecere pe tot parcursul salii de vnzare ?i nlesnind clientului drumul cel mai scurt spre diferitele raioane de vnzare. Coridoarele destinate efectuarii cumparaturilor trebuie sa fie dispuse perpendic ular pe caile principale de circula?ie, pentru a asigura clien?ilor accesul nestn jenit la marfa dorita. Spa?iile destinate activita?ilor la standurile de vnzare (cu tejghea) ?i n fa?a ca selor de marcat nu trebuie sa se intersecteze cu caile principale de circula?ie ?i de efectuare a cumparaturilor. La?imea cailor destinate efectuarii cumparaturilor este dependenta ?i de nal?imea mobilierului comercial, recomandndu-se n acest sens ca la?imea caii de cumparare sa fie egala cu nal?imea raftului de marfuri.

Daca marile lungimi ale gondolelor sunt indicate pentru vnzarea marfurilor alimen tare, n comer?ul cu marfuri nealimentare ele devin inacceptabile, pentru ca ampli fica monotonia; prin ntreruperea acestor lungimi se creeaza zona de promenada ?i de stabilizare a clientului n interiorul raionului. Amplasarea mobilierului pe suprafa?a de vnzare n func?ie de obiectivele amenajarii, de sortiment ?i de zona de atrac?ie a magazi nului, merchandiserul urmeaza sa decida asupra modului de dispunere a mobilierul ui. Exista patru mari stiluri de dispunere: Amenajarea dreapta n grila. Aceasta metoda de amenajare a mobilierului lasa multa libertate clientului, cu condi?ia sa delimiteze cu precizie diferitele raioane, ?i permite o buna comparare a produselor ntre ele. Clientul are multe posibilita ?i de a-?i alege drumul la fiecare nod de circula?ie. n consecin?a, exista foarte pu?ine ?anse ca el sa urmeze un traseu impus sau sa vada tot linearul, deci toa te produsele din magazin. O astfel de dispunere nu poate sa rentabilizeze n mod a rmonios suprafa?a magazinului (figura 5.13). Amenajarea cu circula?ie aspirata. Aceasta amenajare i impune clientelei un sens relativ obligatoriu. Ea permite o vizualizare u?oara a mai multor gondole dintro data ?i deci a unor produse de natura diferita. n concluzie, ea este deosebit d e bine adaptata prezentarii de produse care se cumpara din impuls. Dupa cum se ? tie, acest gen de produse nu atrage premeditat clientela, inten?ia de cumparare aparnd dintr-o data, sub impulsul atractivita?ii (figura 5.12). Amenajarea oblica. Aceasta metoda de amenajare a mobilierului mbina amenajarea n g rila ?i amenajarea cu circula?ie aspirata. Metoda respectiva impune un anumit se ns de circula?ie, dar nu permite compararea produselor de la gondola la gondola ?i chiar de la linear de gondola la linear de gondola. Ea i impune deci merchandi serului sa-?i amenajeze raioanele pe latura gondolei, ceea ce poate sa fie un in convenient major pentru raioanele mari (figura 5.13). Amenajarea libera. Amenajarea libera utilizeaza un mobilier de prezentare specif ic fiecarui raion, ceea ce nseamna ca o astfel de amenajare nu poate sa fie u?or modificata ?i costa bani. Ea confera magazinului un anumit grad de diversitate. Clientul nu are impresia ca ar fi ntr-un singur magazin, el trece din raion n raio n ?i de fiecare data gase?te o ambian?a diferita, deosebit de bine adaptata prod usului prezentat (figura 5.14). Amenajarea n ansamblu a unui magazin depinde de mai mul?i factori, printre care: volumul ?i asortimentul marfurilor, tipul ?i dimensiunile mobilierului utilizat, obiceiurile de cumpararea ale clien?ilor ?i nu n ultimul rnd amplasarea magazinul ui. La proiectarea noilor magazine sau la remodelarea celor existente, se urmare?te crearea unei ambian?e placute pentru clien?i, dezvoltarea condi?iilor pentru des ervirea cumparatorilor la cel mai nalt nivel ?i desigur sporirea vnzarilor, un rez ultat spre care tind to?i antreprenorii de succes din sfera comer?ului.