Socul, flori si fructe pentru sanatate

Socul este o planta cu proprietati medicinale cunoscute inca din Evul mediu. El este un arbust de talie medie, care creste la marginea padurilor, in zone de campie si de deal. Are o inaltime de 5-6 metri. In scop terapeutic se folosesc fructele, florile, frunzele sau scoarta tulpinii. Socul se cultiva in special pentru fructele si florile lui. Fructele de soc se recolteaza numai toamna cand sunt bine coapte. Pentru a fi folosite in uz intern, fructele de soc trebuie sa fie foarte bine coapte. Fructele de soc sunt niste bobite de culoare neagra, cu un gust usor dulceag si un miros puternic aromat. Atentie! Nu se consuma niciodata verzi pentru ca sunt toxice. Fructele de soc contin vitamina C, tanini, acizi organici, caroten, zaharuri, uleiuri esentiale, minerale. Fructele de soc au proprietati diuretice, sudorifice, antireumatismale, laxative si antiinflamatoare. Sunt indicate si in obezitate.

Decoctul din fructe de soc. Mod de preparare Peste 2 lingurite de fructe de soc se toarna 250 ml de apa si se ferbe amestecul 10 minute. Este foarte indicat in afectiunile vasculare.

Decoct de scoarta de soc Mod de preparare La 1 litru de apa se pun 2 pumni de scorta uscata. Se fierb pana ce cantitatea de apa scade la jumatate. Dupa ce a fiert se imparte intreaga cantitate in trei parti pantru a fibaute de trei ori pe zi inaintea meselor principale. Decoctul de scoarta este indicat in retentiile de urina, nefrita cu edeme, colici renale, reumatism si guta.

Pulbere de fructe uscate Mod de preparare Se rasnesc fructele uscate de soc. Se iau in fiecare zi trei lingurite de pulbere de fructe uscate de soc. Pulberea se ia pe stomacul gol. Este foarte buna pentru imbunatatirea vederii. Sucul din fructe de soc Mod de preparare Se storc (in maxim 24 de ore dupa ce au fost culese )fructele de soc bine coapte. Se zdrobesc cu o furculita dupa care se trec printr-un tifon curat. Sucul din tifon se stoarce cu mana. Restul de pulpa din tifon se poate folosi la preparrea gemului. Sucul se poate tine maxim 48 de ore si numai la frigider. Se administreaza cu 15 minute inaintea meselor: 5 lingurita de suc la adulti si trei lingurite la copii. Sucul amelioreaza reumatismul, artrita, afectiunile renale, tusea, diabetul, stimuleaza imunitatea, are propprietati depurative si este un foarte bun detoxifiant al organismului. Tinctura din fructe de soc Mod de preparare La tinctura se folosesc doar fructe de soc neajunse la maturitate care au culoarea
2

rosu spre violet. Se prepara sucul de fructe ca in metoda descrisa mai sus. Se combina sucul cu alcool in proportie de 1:1. Se pune apoi in sticle de culoare inchisa si se pastreaza. Se administreaza in prima zi o lingurita( de preferat la ora 18), iar in zilele urmatoare se va creste doza pana la 4 lingurite luate in doza unica.In fiecare zi se va lua tinctura la aceeasi ora(ora 18). Tinctura se dilueaza in 100ml de apa si se ia pe stomacul gol. Atentie! Niciodata nu se va lua tinctura nediluata! Tinctura de fructe de soc face adevarate minuni in cazuri de obezitate. Pe perioade scurte de timp se constata pierderi mari in greutate. In caz de obezitate sau ingrasare se face o cura de tinctura luata astfel: in prima zi se ia o lingurita de tinctura la ora 18. Doza se creste in diecare zi pana se ajunge la 7 lingurite pe zi. (a doua zi 2 lingurite, a 3-a zi 3 lingurite...). Cele 7 lingurite se iau in doza unica la aceeasi ora. Doza se mentine pe o perioada de 30 de zile. Tinctura de soc este buna si in cazul epidemiilor de gripa. Se iau cate trei linguri de tinctura diluata in apa pe zi, timp de doua saptamani. In timpul racelilor se iau 4 linguri de tinctura pe zi, diluata in apa, timp de 10 zile. In cazul tumorilor, se iau 2 lingurite de tinctura, pe o perioada de 30 de zile. Tinctura de soc activeaza sistemul imunitar, lucru esential in tratarea acestor afectiuni. Infuzia de flori de soc Mod de preparare Peste 2 lingurite cu varf de fructe de soc se pune o cana cu apa clocotita. Se acopera si se lasa la infuzat un sfert de ora. Se strecoara si se bea cat mai fierbinte. Infuzia de flori de soc este un remediu foarte bun in cazul febrei. Se bea cate o jumatate de cana de 2-3 ori pe zi.

Socata Mod de preparare La 10 flori mari de soc se pune kg de zahar, 1 lamaie mare si 8gr de drojdie proaspata.

Se ia un borcan de 5l. Fructele de soc se spala si se aseaza pe fundul borcanului. Se acopera cu zaharul. Se stoarce lamaia si se adauga si ea in borcan. Se taie si coaja de lamaie bucatele si se pune peste zahar. Se pune apa atat cat sa acopere toate ingredientele si se lasa pana a doaua zi. A doua zi se umple borcanul cu apa rece, se amesteca bine ingredientele si se adauga drojdia. Drojdia se pune pentru a fermenta socata. Se acopera borcanul cu tifon si se lasa la soare 2-3 zile. Se amesteca in fiecare dimineata si seara in borcan si se gusta. Cand a ajuns la aciditatea dorita se strecoara si se pune in sticle. Socata se tine la rece la frigider.

Atentie! Socul nu este indicat in timpul sarcinii sau alaptarii. um sunt folosite florile de soc Florile de soc trebuie culese in zilele fara umezeala si tinute la soare sa se usuce cat mai rasfirate. Florile sunt utilizate ca pulbere (maruntirea lor fina), ca tinctura (cu alcool alimentar), ca infuzie fierbinte, ca ulei de soc ( macerate cu ulei de floarea soarelui sau de masline), sub forma de ceai si mai ales ca bautura racoritoare, numita socata. Florile de soc sunt utilizate in medicina, in industria alimentara si cea cosmetica. Extractele din aceste flori sunt utilizate pentru obtinerea medicamentelor in tratarea unor boli renale, vezicale si genitale, pentru cazuri de raceala, guturai, crize de astm bronsic, stari febrile si guturai. Florile foarte bine deschise se folosesc la obtinerea parfumurilor, a sampoanelor si a odorizantelor. De la soc sunt folosite atat florile cat si scoarta si radacina pentru ca au un continut ridicat de taninuri, rezine si acid valerianic.
4

Deoarece ajuta la eliminarea apei din organism, prin interventia in realizarea digestiei si a dizolvarii stratului adipos in exces, preparatele Gem din fructe de soc

Ingrediente 1kg fructe de soc, 1k g zahar, 150 ml apa, 3-4 linguri zeama de lamaie, 1 zahar vanilat.

Mod de preparare Gem din fructe de soc este o reteta delicioasa de conserva pentru iarna. Cei mai multi nu folosesc fructele de soc, cu toate ca sunt pline de vitamine. Fructele trebuie sa fie culese atunci cand sunt foarte bine coapte, au culoarea neagra si sunt moi. Este interzis consumul lor in stare cruda! Fructele de soc se desprind de pe crengute, se spala si se lasa sa se scurga bine de apa. Apa si zaharul se pun intr-un vas si se fierb pana se formeaza un sirop mai gros. Se adauga fructele de soc si se lasa la fiert 40-50 minute. Spre sfarsitul fierberii se adauga zaharul vanilat si zeama de lamaie. Dulceata se pune fierbinte in borcane spalate si sterilizate.

Mod de servire

Efectele terapeutice ale fructelor de soc sunt foarte puternice. Preparatele din soc, consumate in exces pot provoca arsuri la stomac sau iritari ale gatului. Chiar daca sunt delicioase, consumati-le cu moderatie. Sursa acestei retete este blogul culinar Truedelights Pentru servirea dulcetei de soc ar fi util un set de servire Nuova de la Kitchenshop. Alte reete recomandate
Dulceata din fructe de soc
Am spalat in 2-3 ape fructele de soc si am inceput sa curat boabele de pe ciorchine. Le-am cantarit si am pus praful de gelatinare ("Gelfix"). Am pus totul la foc pina a inceput sa fiarba, amestecind ...

Sirop din flori de soc

Florile de soc se scutura si se trec printr-un jet rapid de apa. Se taie pe cit posibil crengutele in asa fel incit sa ramina numai florile. Lamaile la fel se taie felii. Florile si lamaile se aseaza

Valoarea alimentara si terapeutica a fructelor Este un arbust (Sambucus nigra L.,) care se intalneste frecvent in stare spontana (salbatica), cu deosebire in zonele deluroase si montane. De circa 15 ani a fost introdus si in cultura. Cu inmultirea si difuzarea acestei specii se ocupa Statiunea de cercetare si productie pomicola din Bujoreni ' Valcea. Socul se cultiva, in principal, pentru florile si fructele lui. Florile de Soc sunt grupate in inflorescente foarte mari (cime-umbeliforme, cu diametrul de 12'20 cm) ; au parfum intens, caracteristic, placut; din ele se extrag arome utilizate la cupaje (amestecuri) de bauturi. Florile* se folosesc proaspete sau uscate. Uscarea se face in incaperi cu posibilitati de aerisire (ventilatie). Fructele Socului sunt drupe baciforme sferice, cu diametrul de 6'8 mm, negre, lucioase. Fiecare drupa din inflorescenta are 3'5 samburi cu cate o samanta.
6

Eecoltarea fructelor se face la maturitatea deplina (in august-septembrie). intrucat florile din fiecare inflorescenta se deschid esalonat, si coacerea fructelor din inflorescenta respectiva este esalonata. Deoarece drupolele rezista la cadere, recoltarea se face numai dupa ce ajung la deplina maturitate toate fructele dintro inflorescenta, intrucat coacerea este esalonata si de la o inflorescenta la alta, in cadrul aceleiasi te, inflorescentele pot ii recoltate si in 2'3 reprize, pe masura ce se coc. Inflorescentele \"cu fructe, dupa detasarea de ta (cu foarfecele) se pun in ladite, in straturi subtiri; la temperaturi de 2'4AC, ele pot fi pastrate in stare proaspata pana la 6'8 zile. Fructele de Soc contin 5,5'9% zaharuri, 0,9% aciditate,\'0,7% substante minerale (sunt foarte bogate in potasiu '300 mg la 100 g, bogate in calciu ' 35 mg la 100 g si au un continut moderat de magneziu ' 9 mg la 100 g), provitamina A (0,3 mg la 100 g) etc. in functie de tip si de alti factori, continutul de vitamina C variaza de la 51 mg pana la 104 mg la 100 g pulpa. Este semnalata totodata prezenta vitaminelor din complexul B. in general fructele Socului sunt de circa doua ori mai bogate in vitamina C decit lamaile si jortocalele. Ele au o valoare energetica de cea. 46 kcal la 100 g. Din fructele Socului se prepara suc, socata, sirop, jeleu , gem si o lulceata delicioasa.In scopuri terapeutice, de la Soc se folosesc fructele, florile, frunzele si scoarta tulpinii. Florile de Soc contin ulei volatil, rutozide, tanin, sambunigrina, zahar, mucilagii, ^mine (etilamina, izobutilamina) si alte substante. Extractele lor au efect sudorific, antiinflamator, galactogog, usor sl favorizeaza diureza ; sunt indicate si in obezitate. Baile cu decoct de flori de Soc se folosesc pentru tratarea ar-tralgiilor (dureri articulare care apar in diferite forme\' de reumatism). Decoctul se prepara din 300 g flori in 5 litri de apa, care se fierb 10 minute, apoi se toarna in baie la temperatura de 37AC ; durata unei bai este de 15'20 de minute. Baile cu infuzie din jrucie, flori si frunze de Soc se folosesc contra reumatismului abarticular. Se oparesc 50'100 g parti de ta\'in 3 litri apa clocotita. Lichidul strecurat se toarna in cada cu apa, la temperatura de 37AC. Cataplasmele cu infuzie din flori de Soc, 30 g flori la 1 litrii de apa in clocot, se folosesc contra reumatismului abatieular, in contuzii, arsuri, erizipel, afectiuni oculare etc. Decoctul din coaja (scoarta) lemnului de Soc (doua linguri la 1 litru de apa) se foloseste la tratarea reumatismului (uz extern). . Infuzia din flori de Soc, 1 '2 lingurite de flori la 250 ml apa clocotita, are efect puternic sudorific (provoaca transpiratia) si antinealgic. Se foloseste contra guturaiului, a febrei produse de gripa, a rinitelor (inflamatorii ale mucoasei nazale), a nealgiilor,a reumatismului abarticular, a periartritei scapulohumerale, a obezitatii s.a. Se beau 2 '3 ceaiuri pe zi, caldute. Cu aceasta infuzie se pot face
7

si inhalatii (in cazul rinitelor). Infuzia din flori de Soc (30'40 g la litru de apa clocotita), sub forma de bai locale si cataplasme, se foloseste in furunculoza (ajuta la colectarea furunculului), nealgii, sciatica, contra arsurilor si intepaturilor de insecte. Ku se utilizeaza florile proaspete, aplicate pe piele sau pe mucoase, deoarece produc eriteme. Fructele Socului sunt un bun colorant natural pentru produse alimentare. Detoxificai-v ficatul cu flori i fructe de soc de Mariana Borloveanu Socul este absolut mirific prin mireasma pe care florile sale albe sau verzi-glbui o degaj la nceput de iunie. Att n folclorul romnesc, dar i n cel european, socul este considerat o miraculoas plant de leac. Calitile terapeutice ale socului sunt apreciate nc din Antichitate, florile plcut aromate ale acestuia fiind foarte cutate pentru calitile lor vindectoare. Recoltarea lor se face cnd inflorescena este perfect i nu se scutur. Limonada, bun la psoriazis Sucul obinut din florile parfumate ale socului se recomand mai ales vara, fiind eficient n curele de dezintoxicare. Ingrediente: 1 kg zahr brun, 10 flori de soc mari, 4-5 lmi, 150 g zahr pentru caramel, 8 litri de ap de izvor. Mod de preparare: Zahrul brun se fierbe timp de 15 minute cu 3 litri de ap, obligatoriu de izvor, i cu zeama de la o lmie. Amestecul obinut va fermenta mai repede fr drojdie de bere, pentru c oricum are propriile drojdii slbatice, care se gsesc n aerul din mediul nconjurtor. Se pune totul ntr-un borcan de 10 litri, completnd cu restul de ap rece, zeama i coaja de la trei lmi i cele zece flori de soc. Se caramelizeaz 150 g zahr, pentru culoare, iar cnd ncepe s se formeze spuma deasupra se stinge cu 1/2 litri din lichidul pregtit. Se las apoi la fiert, pn cnd se topete caramelul, dup care se adaug n borcan i se amestec bine. Acesta se acoper cu un tifon, pentru ca lichidul s fermenteze trei-patru zile, amestecndu-l cu o lingur de lemn, de trei-patru ori pe zi. Datorit faptului c nu s-a adugat drojdie de bere, limonada va avea un gust mai plcut i se va pstra mai bine. Dup ce compoziia a devenit puin sifonat, se strecoar prin tifon dublu, cu un strat subire de vat deasupra i se toarn n sticle, care se vor astupa foarte bine cu dop de plut legat cu sfoar. Sticlele se vor pune la rece imediat. Cnd se deschide sticla, limonada spumeaz precum ampania. Se poate pstra la rece chiar i trei-patru luni. Se pot consuma treipatru pahare pe zi. Efecte benefice: Prin aciunea sa depurativ i antiinflamatorie articular, socul este utilizat cu succes n tratamentul i profilaxia reumatismului i a gutei. Efectul su depurativ l recomand n tratamentul alergiilor, dermatozelor
8

atopice, acneei sau psoriazisului. n cazul unor edeme, n cistite sau litiaz urinar, este un remediu adesea folosit. Ceaiul, un laxativ natural Datorit principiilor sale active, ceaiul de soc are certe proprieti laxative i diuretice, provocnd transpiraie intens, scdere n greutate i eliminarea toxinelor. Ingrediente: flori de soc uscate Modul de preparare: Se fierb n clocot 200 ml de ap plat, la care se adaug trei lingurie cu flori de soc uscate i mrunite. Se acoper cana timp de zece minute, lsndu-se ceaiul la infuzat. Dup aceea se strecoar i se bea fierbinte, nendulcit. Se recomand consumul a trei cni pe zi, but cu nghiituri rare. O cur complet poate dura ase-opt sptmni. Efecte benefice: Ceaiul de soc este un laxativ uor, care nu creeaz dependen. Infuzia de soc poate fi folosit ca adjuvant pentru ndeprtarea gripei, a bronitelor sau a virozelor. Este sudorific, antitusiv, expectorant, diuretic, laxativ, galactogog (stimuleaz laptele la femeile care alpteaz). Ceaiul de soc poate fi folosit ca laxativ, fiind recomandat persoanelor care sufer de constipaie cronic de origine nervoas sau poate fi recomandat ca adjuvant n tratamentul bolilor de plmni. Extractul din fructe, indicat n ciroze Fructele de soc sunt foarte puternice ca remediu, fiind considerate mai degrab medicament dect aliment. Fructele socului conin acizi i zaharuri, dar i vitamina C i vitamine din complexul B. Ingrediente: 250 g fructe uscate de soc, 1,300 kg zahr brun, 150 ml alcool rafinat, 2 litri ap plat, 2 lmi, facultativ, cteva flori de soc. Mod de preparare: nainte de toate, se prepar un extract: n 2 litri de ap plat se fierb fructele de soc uscate i se adaug alcoolul. Extractul, care are o culoare foarte intens, se filtreaz i apoi se adaug zahrul. Se fierbe compoziia obinut pn cnd capt consistena siropului de dulcea. Spre sfritul fierberii se adaug zeama celor dou lmi. Pentru a obine un gust mai plcut se pot aduga n extractul din fructe de soc i cteva flori de soc, dar pentru asta se mai strecoar o dat. Se obine un sirop vscos, nchis la culoare, care se administreaz naintea celor trei mese principale, cte o lingur la aduli i cte o linguri la copii. Atenie! Dac depii doza recomandat, putei avea senzaii de vom, arsuri la stomac sau dificulti n respiraie. Efecte benefice: Extractul din fructe de soc este un bun laxativ, asigurnd un tranzit intestinal optim, astfel nct toxinele intestinale nu se acumuleaz n organism. Fiind un puternic detoxifiant este recomandat n afeciunile severe ale ficatului i chiar n ciroze.

Vinul dizolv grsimile Dac sucul de soc este o limonad dulce acidulat, puin ne mai lipsete s obinem un vin aromat, slab alcoolizat i foarte plcut la gust. Ingrediente: 8-10 inflorescene proaspete sau uscate, 6 litri ap, 1 kg zahr, sucul i coaja ras de la o lmie, 2 linguri zahr pentru caramelizat, 100 ml oet din vin. Mod de preparare: cele zece flori de soc se pun ntr-un borcan mare (de aproximativ 10 litri). Peste acestea se toarn un sirop obinut din apa n care s-a dizolvat complet zahrul. Dup aceea se leag la gur borcanul cu un prosop curat, deasupra cruia se mai pune o farfurie. Se las acoperit la temperatura camerei timp de 48 de ore, amestecnd de trei-patru ori pe zi cu o lingur de lemn. Se strecoar apoi lichidul printr-un tifon i se adaug un sirop, care s-a obinut din cele dou linguri de zahr caramelizat i care s-a stins cu trei linguri cu ap. Se amestec totul pn la omogenizarea total. La sfrit se pune oetul, apoi se toarn n sticle de 1 litru, astupate cu dopuri de plut. Se pstreaz la rece. Efecte benefice: Spre deosebire de celelalte vinuri, vinul de soc este mai slab i are proprieti terapeutice nebnuite. Prin consumarea unui pahar cu vin la fiecare mas de prnz se vor dizolva toate grsimile nedorite i rufctoare, iar circulaia sangvin va fi considerabil mbuntit. Vinul de soc este recunoscut pentru proprietile lui tonifiante i depurative.

Fructele de soc stopeaza gripa

Socul este un arbust care poate atinge o inaltime de pana la cinci metri, cu flori mici, alb-galbui care infloresc in linile mai si iunie, si fructe sferice, zemoase, negre-albastrui si lucioase, cu gust dulce-acrisor. La noi, socul creste pe langa case si garduri, prin padurile de campie si deal, in luminisuri sau la marginea padurilor de sub poale de munte. In scopuri medicinale se folosesc frunzele, florile si fructele de soc. Florile se culeg la inceputul infloririi si se usuca la soare puternic, in strat subtire, acoperite cu hartie. Infuzia din flori de soc se prepara punand doua lingurite de planta in 250 ml de apa clocotita. Se acopera vasul, se lasa cateva minute la infuzat si apoi se strecoara. Se pot bea doua, trei cani de ceai de soc pe zi contra tusei si a afectiunilor aparatului respirator. Bolnavii de astm pot bea acest ceai in loc de apa. Ca laxativ, se bea seara, inainte de culcare, o cana de ceai caldut, indulcit cu miere de albine. Extern, infuzia de flori de soc, cantitatea de planta se dubleaza, se
10

foloseste sub forma de bai sau cataplasme in furuncule, abcese, umflaturi si arsuri. Florile proaspete nu se aplica niciodata, pe piele deoarece produc roseata si mancarimi ale pielii. Frunzele crude ale socului se pot pune pe bube pentru a calma durerile si cu decoctul din frunze se pot spala si dezinfecta ranile. Prin compozitia pe care o au, fructele de soc stopeaza gripa mult mai eficient decat vaccinul antigripal de sinteza. Fructele blocheaza infectarea cu gripa a celulelor sanatoase, oprind dezvoltarea gripei, atat in fazele incipiente cat si in cele avansate. Pentru a trece cat mai usor peste gripa e recomandat sa se prepare in casa o tinctura din fructe de soc, atunci cand fructele sunt proaspete si mustesc de zeama. Tinctura din fructe de soc se prepara amestecand, intr-o sticla sau un borcan cu capac, un pahar de suc de fructe cu un pahar de alcool alimentar. Se agita bine componentele, pana la omogenizare, si vasul, bine acoperit, se pune la macerat, la loc rece si intunecat. Inaintea epidemiilor de gripa dar si in timpul manifestarii lor, se iau preventiv, in cure de doua saptamani, cate doua, trei linguri de tinctura de soc, pe zi, diluate in apa. Daca deja ati contactat gripa, se iau pana la patru linguri de tinctura de soc pe zi, timp de sapte, zece zile consecutiv. Vindecarea se va produce mult mai rapid, imunitatea va fi imbunatatita si simptomele bolii vor fi mult mai blande. De retinut este faptul ca tinctura de fructe de soc este utila si dupa imbolnavirea de gripa spre deosebire de vaccin care nu mai are efect odata ce gripa s-a instalat. Sa avem sanatate!

Soc
Soc Factorul curativ: flori (cu peduncul), fructe (boabe). Afectiuni pentru care se recomanda: afectiuni renale, gripa, raceala, constipatie, obezitate; furuncule, abcese.

Prezentare generala
Denumirea uzuala: Soc (lat. Sambucus nigra), denumiri alternative: coramnic, iboz, scorpat, soace, soc negru. Scurta descriere: Arbust sau arboras, inalt de 4-5 (10 m), cu coroana tufoasa, rotunjita, cu maduva mai 11

dezvoltata decat la toate celelalte specii. Calitati curative si actiune farmaceutica: Ulei volatil, colina, rutina, sambunigrina, glicozide, mucilagii. Sudorific, febrifug; diuretic; usor laxativ; galactogog; emolient si maturativ; antiseptic.

Recomandari:
- tinctura din flori impotriva obezitatii, ingrasarii: se face o cura de lunga durata cu tinctura de soc. In prima zi se ia 1 lingurita, la ora 18:00; a doua zi se iau 2 lingurite la aceeasi ora s.a.m.d., pana in ziua a saptea, cand se ajunge la 7 lingurite luate odata. Se mentine aceasta doza vreme de 30 de zile. Daca pe masura ce se creste doza apare o diaree puternica, se iau in completare 2-3 lingurite pe zi de pulbere de scoarta de stejar sau de iarba de coada-racului, iar daca diareea persista, atunci se intrerupe tratamentul. In legatura cu efectele acestui preparat in cura de slabire. Tratamentul consta numai in cura de cereale si in acea tinctura de boabe de soc. Impotriva acneii, eczemei alergice: se ia 1 lingurita de tinctura de fructe de soc in jumatate de pahar cu apa, de 3 ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul se face minimum 3 luni, pentru ca procesele de dezintoxicare sa fie complete. Pe parcursul tratamentului se elimina din alimentatie carnea, zaharul si produsele cu aditivi alimentari, care au un rol extrem de nefast in aceasta categorie de afectiuni. Impotriva psoriazisului, bolilor de piele grave: se face o cura de 30 de zile cu tinctura de boabe de soc, administrata in doze progresive, de la 1 la 7 lingurite zilnic, ca in cazul obezitatii. Impotriva reumatismului, gutei: se face un tratament de lunga durata cu tinctura de fructe de soc. O lingurita diluata in jumatate de pahar de apa se ia de 3 ori pe zi, inainte de masa. Tratamentul dureaza minimum 60 de zile si se incepe in ultimele saptamani de vara, pentru ca efectele maxime sa fie in lunile octombrie-noiembrie, cand aceste afectiuni au de obicei manifestari acute. Impotriva constipatiei, constipatiei cronice: un flacon cu tinctura de boabe de soc. Dupa doua saptamani, procesele de eliminare redevin normale, o parte din simptomele afectiunilor vor disparea, iar starea psihica se va imbunatati simtitor. Fructele de soc imature, preparate sub forma de tinctura, sunt unul dintre cele mai nenocive si mai puternice purgative si dezintoxicante. Impotriva intoxicatiilor diverse: se ia o doza de soc de 2-3 linguri de tinctura de fructe de soc diluata intr-o cana de apa, iar a doua zi se incepe un tratament constand in 3 linguri de preparat luate zilnic. In otraviri si intoxicatii grave, pana la ajungerea intr-o unitate medicala specializata, se provoaca purgatie prin administrarea aceleiasi doze de soc, de 2-3 linguri. Impotriva tulburarilor hormonale diverse: cura de lunga durata cu tinctura de fructe de soc are efecte exceptionale mai ales in cazul afectiunilor endocrine care apar corelat cu tratamentul medicamentos alopat abuziv. Se ia 1/2 - 1 lingura de tinctura diluata in jumatate de pahar cu apa dimineata, pe nemancate, si aceeasi doza seara. In cazul chistului ovarian si al ovarelor polichistice, fibromului uterin si mastozei, in special atunci cand acestea sunt asociate cu constipatia, acest tratament are o eficienta exceptionala, mai ales daca este asociat cu o cura cu extract de muguri de zmeur (Rubus idaeus) - 50 de picaturi, de 3 ori pe zi. Impotriva cancerului: s-a constatat ca mai mult de 75% din cei care ajung sa sufere de aceasta cumplita maladie se confrunta, fie ca isi dau seama, fie ca nu, cu constipatie cronica, care perturba grav procesele naturale de eliminare a toxinelor, precum si cele de asimilare si de reglaj endocrin. O cura de 1 luna, in care se iau 3 lingurite de tinctura de fructe de soc pe zi, are un efect de eliminare a toxinelor extrem de benefic atat in tratarea bolii canceroase, cat si pentru prevenirea ei. 12

Impotriva bolilor psihice: tratamentul cu tinctura de boabe de soc, descris anterior la tratamentul constipatiei, are in anumite cazuri de tulburari psihice efecte de-a dreptul miraculoase.

Preparare
Sucul de fructe Se culeg fructe de soc ajunse la maturitate, care trebuie sa fie negre la culoare (nu rosietice, rosii-violacee ori verzi, deoarece sunt purgative drastice) si dulci la gust. In maximum 24 de ore de la recoltare, ele se spala foarte bine, se zdrobesc cu o furculita pana devin ca o pasta, care apoi se pune intr-un tifon curat si se stoarce cu mana. Se va obtine un suc inchis la culoare si avand un miros care aduce aminte de afine, cu efecte terapeutice exceptionale (restul de fruct care ramane dupa stoarcere poate fi folosit la dulceata ori gem). Sucul de fructe de soc se administreaza cu un sfert de ora inainte de masa, pe stomacul gol - 5 linguri la adulti si 3 lingurite la copii. Este un leac foarte util in curele de dezintoxicare din timpul verii. Tinctura de fructe Se culeg fructele de soc neajunse complet la maturitate, care au o culoare rosie spre violet, din care se prepara un suc, dupa aceeasi metoda descrisa mai sus. Acest suc va fi combinat apoi in proportie de 1:1 cu alcool - un pahar de suc este amestecat cu un pahar de alcool alimentar de 90 de grade, dupa care se pune in sticle mici, inchise la culoare. Acest preparat are o actiune de dezintoxicare extrem de puternica, asa cum arata studiile stiintifice. Se administreaza la inceput o singura lingura pe zi, la ora 18:00, iar daca organismul permite, se creste doza pana la 4 linguri pe zi, luate in doza unica, la ora amintita. Preparatul se dilueaza intr-o jumatate de cana de apa si se bea pe stomacul gol. Doza se mareste in functie de reactia tranzitului intestinal: daca acesta devine foarte intens inca de la prima lingura, atunci doza nu se mareste. In caz contrar, se poate ajunge si la 4 linguri pe zi. Fructele de soc uscate Ciorchinii cu fructe ajunse la maturitate (adica foarte inchise la culoare, moi si dulci la gust) se pun la uscat la soare, cu fructele orientate in sus, asa incat sa piarda cat mai multa apa dintr-o data, sub actiunea razelor solare. Dupa uscare, fructele se scutura de pe ciorchine si se pun in pungi de hartie, care se pastreaza in locuri uscate. Prin macinarea cu rasnita electrica de cafea, din fructele de soc uscate se obtine o pudra cu proprietati tamaduitoare, foarte mult asemanatoare cu cele ale afinului. Pudra obtinuta din fructe de soc Se administreaza cate 3 lingurite pe zi - este excelenta ca mijloc de intretinere a sanatatii. Ea este, de asemenea, recomandata in tulburarile de vedere (inclusiv nocturna), in tulburari de tranzit intestinal, in avitaminoza si convalescenta.

Precautii, contraindicatii si alte comentarii

Nu supradozati preparatele din soc. Fructele sunt foarte puternice, fiind mai degraba medicament decat aliment. Si, ca orice medicament supradozat, ingerat in cantitati mari peste 200 g - aceste fructe pot crea probleme. Simptomele intoxicatiei sunt: voma, arsuri la stomac, iritarea gatului, dificultati in respiratie, convulsii. Tratamentul cu fructe de soc este contraindicat persoanelor cu diaree cronica sau acuta. Desi este unul dintre purgativele cel mai usor de tolerat (este mult mai putin iritativ decat crusinul), fructele de soc pot produce iritatii persoanelor cu colon sensibil.

13

Miraculosul soc si beneficiile lui

unt foarte rare plantele din natur la care toate organele (flori, fructe, frunze, scoar, rdcini) prezint efecte terapeutice i pot fi folosite n prevenirea i tratarea unui larg arsenal de afeciuni maladive. Iat c o tuf de soc, situat n grdina proprie, valoreaz aproape tot att de mult ct o farmacie familial. Tocmai de aceea, socul a fost asemuit cu o ntreag farmacie de care pot beneficia, direct, att locuitorii satelor, ct i orenii interesai de vindecri naturiste. Un articol scris de Sidonia Toncean (Sidy). Denumiri populare: holer, hoz, iboz, scorpat, sog, soc negru, etc. Arbustul atat de comun din campie pana in zona de munte, inflorind abundent de la sfarsitul lunii mai pana la mijlocul lui iunie, este o planta cu proprietati, atat medicinale, cat si alimentare. Socul este un arbust de talie mica putand ajunge pana la 5 - 8 m inaltime. In mod natural, il intalnim sub forma de tufa, ale carei tulpini cresc la inceput drepte, apoi se ramifica mult, formand o coroana rotunjita. Tulpina are o scoarta cenusie in tinerete, apoi se transforma intr-o scoarta groasa, cu aspect crapat. Tulpina si ramurile au in interior o maduva alba; acest lucru il deosebeste de socul rosu care creste la munte si care are maduva de culoare brun-roscata. Ramurile tinere sunt prevazute cu niste negisori mici (lenticele) proeminente pe suprafata lor. Ele contin o maduva mare, spongioasa, cauza a fragilitatii lor. Frunzele sunt penat-compuse si au cate 3- 7 foliole scurt petiolate. Scoarta si frunzele au un miros specific, destul de respingator, menit sa alunge vizitatorii nedoriti. Florile sunt mici, de culoare alba, cu miros placut patrunzator. Sunt unite in inflorescente umbeliforme ca niste talere mari. Fiecare floare are un caliciu cu 5 dinti, o corola cu 5 petale, 5 stamine cu anterele galbene, un ovar si 3 stigmate. Ele sunt in general autosterile, adica necesita polenizare straina. Florile au aroma racoritoare, proaspata, foarte placuta. Fructul este o drupa baciforma, globuroasa, cu un diametru de 6- 8 mm, de culoare neagra, lucitoare, avand la interior 3 seminte lunguiete. Beneficii / Utilizare Socul: Arbustul de soc este intalnit in subarboretele padurilor de deal si campie, in luminisuri si la margini de paduri. Creste de la campie pana in partea inferioara a muntilor in stare spontana (salbatica). La noi, el a fost introdus in cultura in urma cu 20 de ani. Socul iubeste solul umed, bine drenat, bogat in humus si locurile insorite sau usor umbrite. Inmultirea socului se poate 14

face prin semintele proaspete ce se ingroapa in pamant, toamna, imediat dupa recoltare, cu fruct cu tot; prin lastari ori prin butasi de tulpini tinere, despartiti la sfarsitul verii sau prin butasi de tuplina, luati la sfarsitul toamnei. Recoltare: Florile (Flores Sambuci) se culeg in mai-iunie; in zonele montane chiar si in iulie. Se taie intreaga inflorescenta cu un cutitas sau foarfece, chiar inainte de a se deschide toate florile, neaparat pe timp frumos si uscat. Ele se pun imediat sa se usuce, la soare, cu inflorescentele in sus, acoperite cu hartie, pentru a se usca cat mai repede; in caz contrar, ele se inegresc si se mucegaiesc foarte repede. De regula, se indeparteaza cat mai mult din codite, cu ajutorul unei furculite, deoarece au un iz neplacut. Se pastreaza in cutii de carton sau ladite captusite cu hartie. La fel se procedeaza si cu fructele, cand acestea sunt de culoare neagra. Fructele se recolteaza in septembrie-octombrie. Din 5-7 kg flori sau din 3-4 kg fructe, se obtine 1 kg produs uscat. Scoarta interioara sau a doua scoarta (liberal, numit si mazga) este folosita fie proaspata, fie uscata si se obtine prin decojirea celei externe. Ea se recolteaza inainte de inflorire si se va usca in strat subtire si in locuri bine aerisite. Socul european este o planta foarte rezistenta si se intalneste fie ca o tufa, fie ca un arbust ramificat, cu frunze de un verde- inchis, avand un miros puternic, usor neplacut. El creste destul de repede si este tolerant, atat la umezeala, cat si la uscaciune, dar si la un sol alcalin. Chiar daca este un arbust cunoscut, exista sansa de a fi confundat cu alte specii de Sambucus: racemosa (soc rosu) si ebulus (boz). Deosebirile fundamentale sunt: 1. culorile florilor: la Sambucus nigra sunt albe-galbui in timp ce la celelalte doua sunt de culoare albe-verzui si respectiv albe-roze; 2. culorile fructelor: la Sambucus nigra sunt negre, lucioase cu miros slab particular, gust dulceag-acrisor, in timp ce la celelalte doua sunt de culoare rosii-lucioase, lipsite de miros, gust acrisor, neplacut, si respectiv negre, mate, cu miros neplacut. Exista si varietati ornamentale cum ar fi: "Aurea", cu frunze aurii; "Eva", cu foliaj negru purpuriu si flori roz; "Madonna", cu frunze stropite cu crem; sau F. laciniata- socul cu frunze fin decupate, ca de feriga sau de patrunjel. Socul prezinta importanta atat ca planta ornamentala si silvica, cat si ca materie prima in industria alimentara si farmaceutica. Virtutile terapeutice ale socului erau cunoscute inca din antichitate. In Grecia, Hipocrate ii atribuia proprietati diuretice; in Evul Mediu, la vechii germani, socul era considerat o planta sfanta, fiind folosit si ca planta medicinala. Din punct de vedere yoga, bogatia in vitamina C, culoarea si gustul ii imprima tendinta de yin, dar efectul de eliminare a apei, ii da tenta de yang. Principalii constituenti Florile (Flores Sambuci): contin rutozida, ulei volatil, sambunigrozida, etil-amine, izobutil si izoamil-amine, beta glicozizi ai acizilor caleic si ferulic, zaharuri, mucilagii, vitamina C etc. Fructele coapte contin 80- 95 % apa, rutozid, izocvercetina, antocianini, aminoacizi, acizi organici: citric, chimic, malic, sichimic; taninuri, zaharuri (maxim 9 %), vitamina C (de doua ori mai bogate dacat lamaile si portocalele), vitamine din complexul B, saruri minerale-foarte bogate in potasiu (300 mg %), bogate in calciu (35 mg %), moderat magneziu (9 mg %); provitamina A etc. Scoarta contine sambucina, o substanta asemanatoare cu alcaloizii.

15

Recomandari terapeutice In scopuri medicinale se folosesc in principal florile si fructele, intr-o masura mai redusa scoarta. Florile de soc

Intern: Au proprietati sudorifice, diuretice, laxative, febrifuge, galactogoge, antiinflamatoare, usor dezinfectante. Sunt indicate in obezitate si menopauza. Ceaiul din flori de soc provoaca o transpiratie abundenta, ajutand la scaderea temperaturii; este recomandat contra tusei in afectiunile aparatului respirator: raceala, gripa, bronsita, ca si in constipatie. Prin diureza pe care o produce se recomanda in reumatism, boli de rinichi si de vezica. Avand proprietati laxative si ajutand la eliminarea apei din tesuturi, se foloseste ca medicament natural in obezitate. Pentru aceleasi motive este recomandat si in constipatiile de natura nervoasa. Sub forma de extract slab alcoolic, florile de soc au proprietati antinevralgice. Extern: Antiseptic. Sub forma de bai sau cataplasme, ceaiul de soc este indicat in furunculoze, abcese, arsuri, flictene (colectie circumscrisa de serozitate, de dimensiuni mai mari decat vezicula, care se formeaza la suprafata pielii), avand proprietatea de a fluidifica puroiul, de a calma durerile, facand sa dea inapoi umflatura. Sub forma de bai fierbinti se utilizeaza contra reumatismului. Fructele de soc au in general aceleasi proprietati medicinale ca si florile, insa intr-o masura mai redusa. Se considera ca principala actiune a acestora, este actiune sudorifica; sudoratia respectiv transpiratia cutanata abundenta- care are o influenta pozitiva in numeroase afectiuni, in primul rand in raceli, stari gripale, bronsite si stari febrile. In aceeasi masura are efecte favorabile in reumatism, ca si in bolile eruptive, cum ar fi rujeola si scarlatina, precum si in nevralgii. Fructele de soc au si o actiune diuretica (de fapt o componenta a efectului sudorific) ca si usor laxativa, iar prin conjugarea tuturor acestora, ele fiind recomandate in combaterea obezitatii. Se mai citeaza efectul galactolog, respectiv de marire a secretiei lactate, fiind utile in perioada de alaptare. Tot ele, folosite intern, au o actiune specifica, de combatere a hemoroizilor, dand de asemenea rezultate bune si in tratamentul arsurilor. 16

A doua scoarta (partea inerta a scoartei) are efecte diuretice, fiind usor laxativa. Este recomandata in caz de guta, reumatism, hidropizie si nefrita. Mod de intrebuintare: preparare si administrare Flori de soc Intern Pulbere din flori uscate: se obtine prin macinarea florilor uscate cu masina de macinat cafea. Depozitarea pulberii se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 2 saptamani (deoarece uleiurile volatile se evapora foarte rapid). Se ia cate 1 varf de cutit / zi, avand efect remineralizant. - Infectia gripala (raceala): se administreaza pulbere, 4 doze a cate 3-5 g / zi; amplifica rapid raspunsul sistemului imunitar la agresiunea virusilor, combate inflamatia mucoaselor, reduce durerile de cap si durerile musculare, amplifica tonusul psihic. Momentul cel mai bun pentru administrarea pulberii este debutul infectiei, cand apar primele simptome - usturime in gat, senzatie de iritatie nazala, usoare dureri de cap. - Constipatia, digestia dificila - se ia pulberea de flori de soc, cate 1 lingurita, cu 10 min inainte de a manca. Florile de soc stimuleaza peristaltismul digestive, in general si pe cel intestinal, in special, fiind de ajutor mai ales persoanelor sedentare, cu probleme de digestie, avand o eficienta speciala pentru combaterea atoniei digestive. - Intinerirea organismului: se administreaza, timp de 1 saptamana, cate 9-15 g de flori de soc / zi, sub forma de pulbere sau de extract apos (infuzie combinata) persoanelor de varsta a doua si a treia. Cele mai clare efecte constau in reducerea greutatii corporale (pe seama eliminarii excesului de apa si a anumitor toxine din organism), normalizarea tensiunii arteriale, imbunatatirea memoriei, a digestiei si a eliminarii si cresterea capacitatii de concentrare. Un alt rezultat ce se obtine in urma tratamentului cu flori de soc este redobandirea tonusului psihic, a unei stari de optimism si de vioiciune, in doar 7 zile. *Tinctura din pulbere de flori de soc: se pun intr-un borcan cu filet 15 linguri pulbere de flori de soc, se adauga 2 pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 grade; se lasa la macerat in borcanul inchis ermetic, 2 saptamani; se filtreaza, apoi se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza de 4 ori / zi, cate 50-100 de picaturi, diluate in putina apa ( 1/2 cana apa). * Inhalatia: se pun 2- 3 linguri cu flori de soc intr-un vas cu apa clocotita. Se fac inhalatii de 2 ori / zi, dintre care o data, seara. * Infuzia: peste 2 lingurite de flori de soc sau pulbere de flori se toarna 250 ml apa clocotita: se beau 3 ceaiuri caldute / zi in tratamentul gripei, racelilor si guturaiului. Laxativ: se prepara o infuzie: 1- 2 lingurite flori la 200 ml apa clocotita; se ia seara la culcare. * Infuzia fierbinte: se foloseste ca remediu de urgenta, pentru efectul sudorific, febrifug si antitusiv. Se prepara prin oparirea unei lingurite de flori de soc, uscate si maruntite, cu 1 cana (250 ml) apa clocotita; se lasa la infuzat 10-15 minute, se filtreaza si se consuma cat mai calda posibil. - Febra - se bea infuzia fierbinte, cate 1/2 cana, de 2-3 ori / zi. Dupa administrare, se remarca mentinerea temperaturii ridicate a corpului pentru cateva minute, apoi socul va avea

17

o actiune asemanatoare cu a aspirinei, producand vasodilatatie si o transpiratie puternica, timp in care, gradat, temperatura corpului va scadea. Este un remediu foarte eficient, nu deprima sistemul imunitar (asa cum fac febrifugele de sinteza) si nu incurca mecanismul febrei, care (in anumite limite) este cat se poate de benefic, fiind un mijloc natural de aparare a corpului impotriva infectiei. * Infuzia combinata: se pun la macerat, timp de 8- 10 ore, 3-4 lingurite de flori de soc maruntite, in 1/2 l apa, dupa care se filtreaza. Lichidul obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa se fierbe in 1/2 l apa, vreme de 5 minute; se filtreaza rece. Se amesteca cele doua extracte (se obtine cca 1 l preparat) care se foloseste intern (1-2 cani pe zi) sau extern (sub forma de comprese si spalaturi). - Colesterol: se administreaza infuzie combinata de soc, cate 2-3 cani/zi, in cure de 4 saptamani, cu 2 saptamani de pauza. Socul nu determina scaderea valorilor colesterolului, ci impiedica intr-o buna masura oxidarea sa in organism, proces care duce la aparitia depunerilor de pe artere, la boli cardiace si vasculare grave. Sinuzita si bronsita: se bea infuzie combinata de flori de soc, cate 3 cani/zi, in cure de 14 zile, cu 1 saptamana de pauza. Suplimentar, pe frunte sau, dupa caz, pe piept, se aplica comprese cat mai calde posibil cu infuzie combinata de soc. Se reduce inflamatia cailor respiratorii, ajuta la eliminarea secretiilor in exces, amplifica local capacitatea naturala de lupta a organismului impotriva infectiei, previne si combate excesul de mucus din organism, mai ales de pe caile respiratorii. Reumatism: se fac cure, pe o perioada de 3 saptamani; se administreaza cate 1 l de infuzie combinata de flori de soc / zi. Are efecte depurative, antiinflamatoare articulare si ajuta la combaterea proceselor degenerative. Totodata ajuta la eliminarea uratilor din organism, fiind un ajutor pretios in caz de guta. Prevenirea infectiilor renale si urinare: 1 l de infuzie combinata de flori de soc, consumat zilnic, stimuleaza puternic activitatea rinichilor, mareste diureza, amplifica imunitatea locala si ajuta la prevenirea formarii nisipului si a pietrelor la rinichi. Persoanele ce se confrunta frecvent cu afectiuni ca nefrita, pielonefrita sau cistita vor face de 2 ori / an (la trecerile de la sezonul cald la sezonul rece si viceversa), o cura de 2 saptamani cu infuzie combinata de flori de soc. Extern * Infuzia: 2- 4 lingurite de flori de soc la 250 ml apa clocotita; se intrebuinteaza sub forma de bai sau cataplasme in furuncule, abcese, arsuri si umflaturi. - Arsuri de gradele 2 si 3 pe suprafete mici: se dezinfecteaza zona afectata cu tinctura de flori de soc, apoi se pun comprese cu infuzie combinata de flori de soc. Vindecarea va fi mult mai rapida si cicatricele vor fi mai reduse ca dimensiuni. * Decoct din flori de soc: constitue o apa de gura cu care se face gargara pentru combaterea inflamatiilor gingivale si ale gatului. Se fierb 5 min 50 g flori de soc in 1 l apa, apoi se lasa acoperit, sa se raceasca. Folositi decoctul de 4-6 ori / zi, mai ales dupa mese. * Cataplasme cu decoct concentrat: 30- 50 g la 1 l (2- 3 maini de flori de soc / 1 l apa clocotita). Se infuzeaza timp de 10 min. Se foloseste sub forma de comprese calmante si la bai calde in caz de degeraturi si reumatism. - Degeraturi: zonele afectate vor fi inmuiate in infuzie rece de soc, timp de 10 minute, apoi se aplica o cataplasma calduta cu flori de soc, mentinuta

18

minimum 1 ora. Principiile active din florile de soc ajuta la restabilirea circulatiei si la regenerarea celulara din zonele afectate. * Baie cu decoct de flori de soc: 300 g flori / 5 l apa, fierte 10 min sau infuzie din fructe, flori si frunze de soc (50- 100 g plante / 3 l apa); decoctul sau infuzia se pune in cada cu apa (temperature apei 37 grade); se sta 15- 20 min; se foloseste pentru dureri reumatismale. * Baie de abur cu flori de soc: se pune 1 mana de flori in 1 l apa clocotita; se tine fata timp de 10 min in aburul care se degaja, apoi se spala cu apa proaspata (cel mai bine cu apa de ploaie); pentru inmuierea epidermei si o baie de abur decongestionanta. * Lotiune pentru fata: se pun in 1/2 l apa clocotita 1 lingurita flori de soc, 1 lingura flori de nalba si 1 lingura flori de lamaioara; se lasa la infuzat 10 min; se foloseste ca lotiune pentru fata. Dupa folosire, tenul nu se sterge, lasandu-se sa se usuce la aer. * Ulei de flori de soc: se pun intr-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de flori de soc, peste care se adauga 1/2 l ulei de floarea-soarelui sau de masline. Se lasa la macerat 2 saptamani, in borcanul inchis ermetic, dupa care se filtreaza, iar lichidul rezultat se pune intr-o sticla inchisa la culoare. De regula, se foloseste ca solutie de masaj, pentru persoanele cu pielea uscata. Arsuri solare: uleiul de flori de soc se intinde pe piele; are efecte calmante si ajuta la refacerea tegumentelor. Studiile de laborator arata o posibila actiune anti-mutagena a socului, care ar ajuta la prevenirea cancerului de piele, dupa expunerea excesiva la radiatiile solare. - Pielea uscata, cu tendinta de crapare: se va face masaj pe tot corpul cu ulei de flori de soc, o data la 7 zile, mai ales in sezonul rece, dar si in perioadele cu vant si aer uscat. Eficienta maxima se obtine cand este aplicat la 30 min dupa baie. - Pielea imbatranita: se trateaza prin masaj cu ulei de soc. Se recomanda in mod special pentru pielea de pe picioare si de pe maini, care are cele mai puternice tendinte de uscare si de formare a unor straturi rugoase. Pentru portiunile de piele mai grasa, cu tendinta de pletora, se recomanda compresele cu infuzie combinata de soc. Fructe de soc Intern * Fructe de soc uscate: culegeti ciorchinii cu fructe ajunse la maturitate (foarte inchise la culoare, moi si dulci la gust).Puneti-le la uscat la soare, intr-un strat, cu fructele orientate in sus. In felul acesta ele vor piarde mai multa apa dintr-o data, sub actiunea razelor solare. Dupa uscare, separati fructele de pe ciorchine, puneti-le in pungi de hartie si pastrati-le in locuri uscate. Prin macinarea cu rasnita electrica de cafea, din fructele de soc uscate obtineti o pudra cu proprietati tamaduitoare, foarte mult asemanatoare cu cele ale afinului. - Tulburarile de vedere (inclusiv nocturna), tulburari de tranzit intestinal, avitaminoza, convalescenta: pudra obtinuta din fructe de soc se administreaza cate 3 lingurite / zi - este excelenta si ca mijloc de intretinere a sanatatii. * Decoctul: 1 lingurita de fructe coapte, proaspete, se dau in clocot impreuna cu 1 cana apa, apoi boabele se strivesc si se adauga zahar. Se beau 1- 2 cani / zi. Decoctul se poate face si din fructe uscate. Se administreaza ca diuretic in afectiunile cailor urinare, in cure de 2- 3 saptamani. * Tinctura: 1:5, in alcool 25 grade; se iau 20 picaturi intr-un pahar cu apa, de 3 ori / zi, dupa mese in tratamentul gripei, racelilor si guturaiului. * Siropul sau dulceata din flori de soc servesc atat in scop terapeutic, cat si gustativ. Se beau 1- 3 pahare de sirop diluat / zi, pe stomacul gol, la ore diferite. Au rol laxativ si depurativ, ajutand in tratamentul acneei si al altor boli de piele. Efectul este marit daca se pune cate 1

19

lingurita de sirop / 1 cana ceai de podbal. In acest caz, se beau 3 cani / zi. Pentru copii, se pune 1 lingurita la 1 pahar de ceai de 200 ml. * Sucul: culegeti fructe de soc ajunse la maturitate (septembrie- octombrie). Ele trebuie sa fie negre la culoare si dulci la gust (nu rosietice, rosii-violacee ori verzi, deoarece sunt purgative drastice). In cel mult 24 de ore de la recoltare, separati bacele de codite, spalati foarte bine, scurgeti de apa, zdrobiti-le cu o furculita pana devin ca o pasta. Puneti intr-un tifon curat si stoarceti cu mana, prin presare pentru a obtine cat mai mult suc din fructe. Acesta este inchis la culoare si are un miros care aduce aminte de afine, cu efecte terapeutice exceptionale (restul de fruct care ramane dupa stoarcere folositi-l la dulceata ori gem). Pastrati in frigider. Se administreaza cu 15 min inainte de masa, pe stomacul gol - 5 linguri la adulti si 3 lingurite la copii. Este foarte util in curele de dezintoxicare. * Tinctura: culegeti fructele de soc care nu au ajuns complet la maturitate, care au o culoare rosie spre violet. Preparati un suc, dupa aceeasi metoda descrisa mai sus. Combinati apoi in proportia 1:1 cu alcool - 1 pahar de suc amestecat cu 1 pahar de alcool alimentar, dublu rafinat; puneti si pastrati in sticle mici, inchise la culoare. - Dezintoxicare extrem de puternica: - se administreaza din tinctura, la inceput o singura lingura / zi, la ora 18:00, iar daca organismul permite, se creste doza pana la 4 linguri / zi, luate in doza unica, la ora amintita. Preparatul se dilueaza in 1/2 cana apa si se bea pe stomacul gol. Doza se mareste in functie de reactia tranzitului intestinal: daca acesta devine foarte intens inca de la prima lingura, atunci doza nu se mareste; in caz contrar, se poate ajunge si la 4 linguri / zi. - Acnee, eczema alergica - se ia l lingurita de tinctura de fructe de soc in 1/2 pahar cu apa, de 3 ori p/ zi, pe stomacul gol. Tratamentul se face minimum 3 luni, pentru ca procesele de dezintoxicare sa fie complete. Pe parcursul tratamentului se elimina din alimentatie carnea, zaharul si produsele cu aditivi alimentari, care au un rol extrem de nefast in aceasta categorie de afectiuni. - Reumatismul, guta - se face un tratament de lunga durata cu tinctura de fructe de soc. O lingurita diluata in 1/2 pahar de apa se ia de 3 ori pe zi, inainte de masa. Tratamentul dureaza minimum 60 de zile si se incepe in ultimele saptamani de vara, pentru ca efectele maxime sa fie in lunile octombrie-noiembrie, cand aceste afectiuni au de obicei manifestari acute. Cele mai puternice efecte s-au inregistrat in reumatismul cronic degenerativ. - Obezitate, ingrasare - se face o cura de lunga durata cu tinctura de soc. In prima zi se ia l lingurita, la ora 18:00; a doua zi se iau 2 lingurite la aceeasi ora s.a.m.d., pana in ziua a saptea, cand se ajunge la 7 lingurite luate odata. Se mentine aceasta doza vreme de 30 de zile. Dozele progresive se iau pentru a nu crea un soc tranzitului intestinal, care va fi foarte mult accelerat, la fel ca si diureza si procesele de eliminare in ansamblu. Daca pe masura ce se creste doza apare o diaree puternica, se iau in completare 2-3 lingurite / zi de pulbere de scoarta de stejar sau de iarba de coada-racului, iar daca diareea persista, atunci se intrerupe tratamentul. Pe intreaga perioada se face si o cura de cereale. - Psoriazis, boli de piele grave - se face o cura de 30 de zile cu tinctura de boabe de soc, administrata in doze progresive, de la l la 7 lingurite zilnic, ca in cazul obezitatii. Este un tratament drastic, care va accelera foarte mult procesele de dezintoxicare, favorizand vindecarea acestor boli. Fructele de soc imature, preparate sub forma de tinctura sunt unul dintre cele mai nenocive si mai puternice purgative si dezintoxicante din flora noastra. - Tulburari hormonale diverse - cura de lunga durata cu tinctura de fructe de soc are efecte

20

exceptionale mai ales in cazul afectiunilor endocrine care apar corelat cu tratamentul medicamentos abuziv. Se ia 1/2 -1 lingura de tinctura diluata in 1/2 pahar cu apa dimineata, pe nemancate si aceeasi doza seara. In cazul chistului ovarian si al ovarelor polichistice, fibromului uterin si mastozei, in special atunci cand acestea sunt asociate cu constipatia, acest tratament are o eficienta exceptionala, mai ales daca este asociat cu o cura cu extract de muguri de zmeur (Rubus idaeus) (50 de picaturi, de 3 ori / zi). - Cancerul - s-a constatat ca mai mult de 75% din cei care ajung sa sufere de aceasta cumplita maladie se confrunta - fie ca isi dau seama, fie ca nu - cu constipatie cronica, care perturba grav procesele naturale de eliminare a toxinelor, precum si cele de asimilare si de reglaj endocrin. O cura de l luna, in care se iau 3 lingurite de tinctura de fructe de soc / zi, are un efect de eliminare a toxinelor extrem de benefic atat in tratarea bolii canceroase, cat si pentru prevenirea ei. Frunze de soc - Extern * Frunze proaspete strivite se aplica, asociate sau nu, cu ulei de mac de gradina (de la farmacie sau Plafar) pe leziunile de arsuri, in intepaturile de insecte si muscaturile de vipera. * Frunze intregi sau maruntite fierte in apa se aplica pe rani, furuncule, erizipel, arsuri, contuzii, etc. Frunzele tinere fierte dau un lichid care, indulcit cu miere, foloseste la combaterea constipatiei. Scoarta a doua - Extern * Pomada cu mazga (liber, scoarta a doua) zdrobita si fiarta in untura de porc; se aplica in favus, ca si dupa substante vezicante, avand rol calmant. Mirosul caracteristic de soc alunga rozatoarele ca sobolanii, soarecii, etc. De aceea se pun ramuri de soc in jurul hambarelor si in stogurile de fan. Nu uitati ca o tufa de soc, in gradina, inseamna o mica farmacie, mereu la indemana Intrebuintari culinare Nu cred ca este casa in care sa nu se fi savurat renumita socata facuta din florile de soc. Tot ele se folosesc pentru a obtine bauturi tonice si ceaiuri aromate. Florile de soc pot fi adaugate in compoturi de fructe, in dulceturi si gemuri; ele potenteaza aroma agriselor sau a rubarbei. Fructificand drojdia din florile de soc se poate obtine o sampanie foarte fina si aromata. Glazurand inflorescentele de soc (florile) cu un aluat subtire ca de clatite, pe care apoi le prajim putin si le pudram cu zahar, vom avea un desert - medicament, rafinat si sanatos. Tot din flori de soc putem obtine o crema aromata si parfumata, folosind lapte fiert, zahar, un praf de sare, flori de soc si zeamil sau amidon. Mugurii florali conservati in otet cu sare dau un surogat de capere. In vinificatie, daca mustului, inainte de fermentatie, i se adauga cateva inflorescente de soc, acesta va capata o aroma de otonel. In Franta, viticultorii pastreaza in conditii bune strugurii punand in ladite un rand de struguri si un rand de flori de soc uscate. La fel de cunoscut este si siropul, marmelada, si dulceata facuta din fructele de soc, bine coapte. Din fructele negre de soc se poate face suc, gem, jeleu, peltea, dar si un excelent vin rosu, lichior, tuica, otet, pana chiar si supa. Fructele bine coapte pot fi folosite la placinte, prajituri, impreuna cu alte fructe. Ele sunt un bun colorant alimentar si se pot pastra prin congelare. Precautii: Atentie! * Nu supradozati preparatele din soc. Fructele sunt foarte puternice, fiind mai degraba medicament decat aliment. Si, ca orice medicament supradozat, ingerat in cantitati mari peste 200 g - aceste fructe pot crea probleme. Simptomele intoxicatiei sunt: voma, arsuri la

21

stomac, iritarea gatului, dificultati in respiratie, convulsii. * Fructele necoapte au un anumit grad de toxicitate, intoxicatiile manifestandu-se prin voma, diaree. In acest caz se va administra bolnavului lapte, decoct cu fulgi de ovaz si carbune medicinal. * Tratamentul cu fructe de soc este contraindicat persoanelor cu diaree cronica sau acuta. Desi este unul dintre purgativele cel mai usor de tolerat (este mult mai putin iritativ decat crusinul), fructele de soc pot produce iritatii persoanelor cu colon sensibil. * Uzul excesiv sau prelungit poate duce la pierderi mari de potasiu prin urina. * Nu este recomandat in sarcina si alaptare. * Aplicarea direct pe piele sau pe mucoase a florilor proaspete va fi evitata deoarece ele produc eriteme (roseata a pielii). * In general, persoanele cu predispozitie alergica vor lua la inceput doze mici de soc, iar in cazul in care apar iritatii pe piele, dificultati in respiratie, * Consumul produselor de tip alimentar trebuie sa fie ponderat si echilibrat in timp. * Administrarea socului se va face sub supraveghere medicala, in cazul persoanelor care iau laxative si diuretice de sinteza. * Copiilor sub 12 ani li se vor administra tratamente si produse pe baza de flori de soc, cu prudenta, in doze reduse de 2-4 ori, intrerupandu-se tratamentul daca apare una din simptomele sus-mentionate. unt foarte rare plantele din natur la care toate organele (flori, fructe, frunze, scoar, rdcini) prezint efecte terapeutice i pot fi folosite n prevenirea i tratarea unui larg arsenal de afeciuni maladive. Iat c o tuf de soc, situat n grdina proprie, valoreaz aproape tot att de mult ct o farmacie familial. Tocmai de aceea, socul a fost asemuit cu o ntreag farmacie de care pot beneficia, direct, att locuitorii satelor, ct i orenii interesai de vindecri naturiste. Un articol scris de Sidonia Toncean (Sidy). Denumiri populare: holer, hoz, iboz, scorpat, sog, soc negru, etc. Arbustul atat de comun din campie pana in zona de munte, inflorind abundent de la sfarsitul lunii mai pana la mijlocul lui iunie, este o planta cu proprietati, atat medicinale, cat si alimentare. Socul este un arbust de talie mica putand ajunge pana la 5 - 8 m inaltime. In mod natural, il intalnim sub forma de tufa, ale carei tulpini cresc la inceput drepte, apoi se ramifica mult, formand o coroana rotunjita. Tulpina are o scoarta cenusie in tinerete, apoi se transforma intr-o scoarta groasa, cu aspect crapat. Tulpina si ramurile au in interior o maduva alba; acest lucru il deosebeste de socul rosu care creste la munte si care are maduva de culoare brun-roscata. Ramurile tinere sunt prevazute cu niste negisori mici (lenticele) proeminente pe suprafata lor. Ele contin o maduva mare, spongioasa, cauza a fragilitatii lor. Frunzele sunt penat-compuse si au cate 3- 7 foliole scurt petiolate. Scoarta si frunzele au un miros specific, destul de respingator, menit sa alunge vizitatorii nedoriti. Florile sunt mici, de culoare alba, cu

22

miros placut patrunzator. Sunt unite in inflorescente umbeliforme ca niste talere mari. Fiecare floare are un caliciu cu 5 dinti, o corola cu 5 petale, 5 stamine cu anterele galbene, un ovar si 3 stigmate. Ele sunt in general autosterile, adica necesita polenizare straina. Florile au aroma racoritoare, proaspata, foarte placuta. Fructul este o drupa baciforma, globuroasa, cu un diametru de 6- 8 mm, de culoare neagra, lucitoare, avand la interior 3 seminte lunguiete. Beneficii / Utilizare Socul: Arbustul de soc este intalnit in subarboretele padurilor de deal si campie, in luminisuri si la margini de paduri. Creste de la campie pana in partea inferioara a muntilor in stare spontana (salbatica). La noi, el a fost introdus in cultura in urma cu 20 de ani. Socul iubeste solul umed, bine drenat, bogat in humus si locurile insorite sau usor umbrite. Inmultirea socului se poate face prin semintele proaspete ce se ingroapa in pamant, toamna, imediat dupa recoltare, cu fruct cu tot; prin lastari ori prin butasi de tulpini tinere, despartiti la sfarsitul verii sau prin butasi de tuplina, luati la sfarsitul toamnei. Recoltare: Florile (Flores Sambuci) se culeg in mai-iunie; in zonele montane chiar si in iulie. Se taie intreaga inflorescenta cu un cutitas sau foarfece, chiar inainte de a se deschide toate florile, neaparat pe timp frumos si uscat. Ele se pun imediat sa se usuce, la soare, cu inflorescentele in sus, acoperite cu hartie, pentru a se usca cat mai repede; in caz contrar, ele se inegresc si se mucegaiesc foarte repede. De regula, se indeparteaza cat mai mult din codite, cu ajutorul unei furculite, deoarece au un iz neplacut. Se pastreaza in cutii de carton sau ladite captusite cu hartie. La fel se procedeaza si cu fructele, cand acestea sunt de culoare neagra. Fructele se recolteaza in septembrie-octombrie. Din 5-7 kg flori sau din 3-4 kg fructe, se obtine 1 kg produs uscat. Scoarta interioara sau a doua scoarta (liberal, numit si mazga) este folosita fie proaspata, fie uscata si se obtine prin decojirea celei externe. Ea se recolteaza inainte de inflorire si se va usca in strat subtire si in locuri bine aerisite. Socul european este o planta foarte rezistenta si se intalneste fie ca o tufa, fie ca un arbust ramificat, cu frunze de un verde- inchis, avand un miros puternic, usor neplacut. El creste destul de repede si este tolerant, atat la umezeala, cat si la uscaciune, dar si la un sol alcalin. Chiar daca este un arbust cunoscut, exista sansa de a fi confundat cu alte specii de Sambucus: racemosa (soc rosu) si ebulus (boz). Deosebirile fundamentale sunt: 1. culorile florilor: la Sambucus nigra sunt albe-galbui in timp ce la celelalte doua sunt de culoare albe-verzui si respectiv albe-roze; 2. culorile fructelor: la Sambucus nigra sunt negre, lucioase cu miros slab particular, gust dulceag-acrisor, in timp ce la celelalte doua sunt de culoare rosii-lucioase, lipsite de miros, gust acrisor, neplacut, si respectiv negre, mate, cu miros neplacut. Exista si varietati ornamentale cum ar fi: "Aurea", cu frunze aurii; "Eva", cu foliaj negru purpuriu si flori roz; "Madonna", cu frunze stropite cu crem; sau F. laciniata- socul cu frunze fin decupate, ca de feriga sau de patrunjel. Socul prezinta importanta atat ca planta ornamentala si silvica, cat si ca materie prima in industria alimentara si farmaceutica. Virtutile terapeutice ale socului erau cunoscute inca din antichitate. In Grecia, Hipocrate ii atribuia proprietati diuretice; in Evul Mediu, la vechii germani, socul era considerat o planta sfanta, fiind folosit si ca planta medicinala. Din punct

23

de vedere yoga, bogatia in vitamina C, culoarea si gustul ii imprima tendinta de yin, dar efectul de eliminare a apei, ii da tenta de yang. Principalii constituenti Florile (Flores Sambuci): contin rutozida, ulei volatil, sambunigrozida, etil-amine, izobutil si izoamil-amine, beta glicozizi ai acizilor caleic si ferulic, zaharuri, mucilagii, vitamina C etc. Fructele coapte contin 80- 95 % apa, rutozid, izocvercetina, antocianini, aminoacizi, acizi organici: citric, chimic, malic, sichimic; taninuri, zaharuri (maxim 9 %), vitamina C (de doua ori mai bogate dacat lamaile si portocalele), vitamine din complexul B, saruri minerale-foarte bogate in potasiu (300 mg %), bogate in calciu (35 mg %), moderat magneziu (9 mg %); provitamina A etc. Scoarta contine sambucina, o substanta asemanatoare cu alcaloizii. Recomandari terapeutice In scopuri medicinale se folosesc in principal florile si fructele, intr-o masura mai redusa scoarta. Florile de soc

Intern: Au proprietati sudorifice, diuretice, laxative, febrifuge, galactogoge, antiinflamatoare, usor dezinfectante. Sunt indicate in obezitate si menopauza. Ceaiul din flori de soc provoaca o transpiratie abundenta, ajutand la scaderea temperaturii; este recomandat contra tusei in afectiunile aparatului respirator: raceala, gripa, bronsita, ca si in constipatie. Prin diureza pe care o produce se recomanda in reumatism, boli de rinichi si de vezica. Avand proprietati laxative si ajutand la eliminarea apei din tesuturi, se foloseste ca medicament natural in obezitate. Pentru aceleasi motive este recomandat si in constipatiile de natura nervoasa. Sub forma de extract slab alcoolic, florile de soc au proprietati antinevralgice. Extern: Antiseptic. Sub forma de bai sau cataplasme, ceaiul de soc este indicat in furunculoze, abcese, arsuri, flictene (colectie circumscrisa de serozitate, de dimensiuni mai mari decat vezicula, care se formeaza la suprafata pielii), avand proprietatea de a fluidifica puroiul, de a calma durerile, facand sa dea inapoi umflatura. Sub forma de bai fierbinti se utilizeaza contra 24

reumatismului. Fructele de soc au in general aceleasi proprietati medicinale ca si florile, insa intr-o masura mai redusa. Se considera ca principala actiune a acestora, este actiune sudorifica; sudoratia respectiv transpiratia cutanata abundenta- care are o influenta pozitiva in numeroase afectiuni, in primul rand in raceli, stari gripale, bronsite si stari febrile. In aceeasi masura are efecte favorabile in reumatism, ca si in bolile eruptive, cum ar fi rujeola si scarlatina, precum si in nevralgii. Fructele de soc au si o actiune diuretica (de fapt o componenta a efectului sudorific) ca si usor laxativa, iar prin conjugarea tuturor acestora, ele fiind recomandate in combaterea obezitatii. Se mai citeaza efectul galactolog, respectiv de marire a secretiei lactate, fiind utile in perioada de alaptare. Tot ele, folosite intern, au o actiune specifica, de combatere a hemoroizilor, dand de asemenea rezultate bune si in tratamentul arsurilor. A doua scoarta (partea inerta a scoartei) are efecte diuretice, fiind usor laxativa. Este recomandata in caz de guta, reumatism, hidropizie si nefrita. Mod de intrebuintare: preparare si administrare Flori de soc Intern Pulbere din flori uscate: se obtine prin macinarea florilor uscate cu masina de macinat cafea. Depozitarea pulberii se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 2 saptamani (deoarece uleiurile volatile se evapora foarte rapid). Se ia cate 1 varf de cutit / zi, avand efect remineralizant. - Infectia gripala (raceala): se administreaza pulbere, 4 doze a cate 3-5 g / zi; amplifica rapid raspunsul sistemului imunitar la agresiunea virusilor, combate inflamatia mucoaselor, reduce durerile de cap si durerile musculare, amplifica tonusul psihic. Momentul cel mai bun pentru administrarea pulberii este debutul infectiei, cand apar primele simptome - usturime in gat, senzatie de iritatie nazala, usoare dureri de cap. - Constipatia, digestia dificila - se ia pulberea de flori de soc, cate 1 lingurita, cu 10 min inainte de a manca. Florile de soc stimuleaza peristaltismul digestive, in general si pe cel intestinal, in special, fiind de ajutor mai ales persoanelor sedentare, cu probleme de digestie, avand o eficienta speciala pentru combaterea atoniei digestive. - Intinerirea organismului: se administreaza, timp de 1 saptamana, cate 9-15 g de flori de soc / zi, sub forma de pulbere sau de extract apos (infuzie combinata) persoanelor de varsta a doua si a treia. Cele mai clare efecte constau in reducerea greutatii corporale (pe seama eliminarii excesului de apa si a anumitor toxine din organism), normalizarea tensiunii arteriale, imbunatatirea memoriei, a digestiei si a eliminarii si cresterea capacitatii de concentrare. Un alt rezultat ce se obtine in urma tratamentului cu flori de soc este redobandirea tonusului psihic, a unei stari de optimism si de vioiciune, in doar 7 zile. *Tinctura din pulbere de flori de soc: se pun intr-un borcan cu filet 15 linguri pulbere de flori de soc, se adauga 2 pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 grade; se lasa la macerat in borcanul inchis ermetic, 2 saptamani; se filtreaza, apoi se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza de 4 ori / zi, cate 50-100 de picaturi, diluate in putina apa ( 1/2 cana apa).

25

* Inhalatia: se pun 2- 3 linguri cu flori de soc intr-un vas cu apa clocotita. Se fac inhalatii de 2 ori / zi, dintre care o data, seara. * Infuzia: peste 2 lingurite de flori de soc sau pulbere de flori se toarna 250 ml apa clocotita: se beau 3 ceaiuri caldute / zi in tratamentul gripei, racelilor si guturaiului. Laxativ: se prepara o infuzie: 1- 2 lingurite flori la 200 ml apa clocotita; se ia seara la culcare. * Infuzia fierbinte: se foloseste ca remediu de urgenta, pentru efectul sudorific, febrifug si antitusiv. Se prepara prin oparirea unei lingurite de flori de soc, uscate si maruntite, cu 1 cana (250 ml) apa clocotita; se lasa la infuzat 10-15 minute, se filtreaza si se consuma cat mai calda posibil. - Febra - se bea infuzia fierbinte, cate 1/2 cana, de 2-3 ori / zi. Dupa administrare, se remarca mentinerea temperaturii ridicate a corpului pentru cateva minute, apoi socul va avea o actiune asemanatoare cu a aspirinei, producand vasodilatatie si o transpiratie puternica, timp in care, gradat, temperatura corpului va scadea. Este un remediu foarte eficient, nu deprima sistemul imunitar (asa cum fac febrifugele de sinteza) si nu incurca mecanismul febrei, care (in anumite limite) este cat se poate de benefic, fiind un mijloc natural de aparare a corpului impotriva infectiei. * Infuzia combinata: se pun la macerat, timp de 8- 10 ore, 3-4 lingurite de flori de soc maruntite, in 1/2 l apa, dupa care se filtreaza. Lichidul obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa se fierbe in 1/2 l apa, vreme de 5 minute; se filtreaza rece. Se amesteca cele doua extracte (se obtine cca 1 l preparat) care se foloseste intern (1-2 cani pe zi) sau extern (sub forma de comprese si spalaturi). - Colesterol: se administreaza infuzie combinata de soc, cate 2-3 cani/zi, in cure de 4 saptamani, cu 2 saptamani de pauza. Socul nu determina scaderea valorilor colesterolului, ci impiedica intr-o buna masura oxidarea sa in organism, proces care duce la aparitia depunerilor de pe artere, la boli cardiace si vasculare grave. Sinuzita si bronsita: se bea infuzie combinata de flori de soc, cate 3 cani/zi, in cure de 14 zile, cu 1 saptamana de pauza. Suplimentar, pe frunte sau, dupa caz, pe piept, se aplica comprese cat mai calde posibil cu infuzie combinata de soc. Se reduce inflamatia cailor respiratorii, ajuta la eliminarea secretiilor in exces, amplifica local capacitatea naturala de lupta a organismului impotriva infectiei, previne si combate excesul de mucus din organism, mai ales de pe caile respiratorii. Reumatism: se fac cure, pe o perioada de 3 saptamani; se administreaza cate 1 l de infuzie combinata de flori de soc / zi. Are efecte depurative, antiinflamatoare articulare si ajuta la combaterea proceselor degenerative. Totodata ajuta la eliminarea uratilor din organism, fiind un ajutor pretios in caz de guta. Prevenirea infectiilor renale si urinare: 1 l de infuzie combinata de flori de soc, consumat zilnic, stimuleaza puternic activitatea rinichilor, mareste diureza, amplifica imunitatea locala si ajuta la prevenirea formarii nisipului si a pietrelor la rinichi. Persoanele ce se confrunta frecvent cu afectiuni ca nefrita, pielonefrita sau cistita vor face de 2 ori / an (la trecerile de la sezonul cald la sezonul rece si viceversa), o cura de 2 saptamani cu infuzie combinata de flori de soc. Extern * Infuzia: 2- 4 lingurite de flori de soc la 250 ml apa clocotita; se intrebuinteaza sub forma de bai sau cataplasme in furuncule, abcese, arsuri si umflaturi. - Arsuri de gradele 2 si 3 pe

26

suprafete mici: se dezinfecteaza zona afectata cu tinctura de flori de soc, apoi se pun comprese cu infuzie combinata de flori de soc. Vindecarea va fi mult mai rapida si cicatricele vor fi mai reduse ca dimensiuni. * Decoct din flori de soc: constitue o apa de gura cu care se face gargara pentru combaterea inflamatiilor gingivale si ale gatului. Se fierb 5 min 50 g flori de soc in 1 l apa, apoi se lasa acoperit, sa se raceasca. Folositi decoctul de 4-6 ori / zi, mai ales dupa mese. * Cataplasme cu decoct concentrat: 30- 50 g la 1 l (2- 3 maini de flori de soc / 1 l apa clocotita). Se infuzeaza timp de 10 min. Se foloseste sub forma de comprese calmante si la bai calde in caz de degeraturi si reumatism. - Degeraturi: zonele afectate vor fi inmuiate in infuzie rece de soc, timp de 10 minute, apoi se aplica o cataplasma calduta cu flori de soc, mentinuta minimum 1 ora. Principiile active din florile de soc ajuta la restabilirea circulatiei si la regenerarea celulara din zonele afectate. * Baie cu decoct de flori de soc: 300 g flori / 5 l apa, fierte 10 min sau infuzie din fructe, flori si frunze de soc (50- 100 g plante / 3 l apa); decoctul sau infuzia se pune in cada cu apa (temperature apei 37 grade); se sta 15- 20 min; se foloseste pentru dureri reumatismale. * Baie de abur cu flori de soc: se pune 1 mana de flori in 1 l apa clocotita; se tine fata timp de 10 min in aburul care se degaja, apoi se spala cu apa proaspata (cel mai bine cu apa de ploaie); pentru inmuierea epidermei si o baie de abur decongestionanta. * Lotiune pentru fata: se pun in 1/2 l apa clocotita 1 lingurita flori de soc, 1 lingura flori de nalba si 1 lingura flori de lamaioara; se lasa la infuzat 10 min; se foloseste ca lotiune pentru fata. Dupa folosire, tenul nu se sterge, lasandu-se sa se usuce la aer. * Ulei de flori de soc: se pun intr-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de flori de soc, peste care se adauga 1/2 l ulei de floarea-soarelui sau de masline. Se lasa la macerat 2 saptamani, in borcanul inchis ermetic, dupa care se filtreaza, iar lichidul rezultat se pune intr-o sticla inchisa la culoare. De regula, se foloseste ca solutie de masaj, pentru persoanele cu pielea uscata. Arsuri solare: uleiul de flori de soc se intinde pe piele; are efecte calmante si ajuta la refacerea tegumentelor. Studiile de laborator arata o posibila actiune anti-mutagena a socului, care ar ajuta la prevenirea cancerului de piele, dupa expunerea excesiva la radiatiile solare. - Pielea uscata, cu tendinta de crapare: se va face masaj pe tot corpul cu ulei de flori de soc, o data la 7 zile, mai ales in sezonul rece, dar si in perioadele cu vant si aer uscat. Eficienta maxima se obtine cand este aplicat la 30 min dupa baie. - Pielea imbatranita: se trateaza prin masaj cu ulei de soc. Se recomanda in mod special pentru pielea de pe picioare si de pe maini, care are cele mai puternice tendinte de uscare si de formare a unor straturi rugoase. Pentru portiunile de piele mai grasa, cu tendinta de pletora, se recomanda compresele cu infuzie combinata de soc. Fructe de soc Intern * Fructe de soc uscate: culegeti ciorchinii cu fructe ajunse la maturitate (foarte inchise la culoare, moi si dulci la gust).Puneti-le la uscat la soare, intr-un strat, cu fructele orientate in sus. In felul acesta ele vor piarde mai multa apa dintr-o data, sub actiunea razelor solare. Dupa uscare, separati fructele de pe ciorchine, puneti-le in pungi de hartie si pastrati-le in locuri uscate. Prin macinarea cu rasnita electrica de cafea, din fructele de soc uscate obtineti o pudra cu proprietati tamaduitoare, foarte mult asemanatoare cu cele ale afinului. - Tulburarile de vedere (inclusiv nocturna), tulburari de tranzit intestinal, avitaminoza, convalescenta: pudra obtinuta din fructe de soc se administreaza cate 3 lingurite / zi - este excelenta si ca mijloc de intretinere a sanatatii.

27

* Decoctul: 1 lingurita de fructe coapte, proaspete, se dau in clocot impreuna cu 1 cana apa, apoi boabele se strivesc si se adauga zahar. Se beau 1- 2 cani / zi. Decoctul se poate face si din fructe uscate. Se administreaza ca diuretic in afectiunile cailor urinare, in cure de 2- 3 saptamani. * Tinctura: 1:5, in alcool 25 grade; se iau 20 picaturi intr-un pahar cu apa, de 3 ori / zi, dupa mese in tratamentul gripei, racelilor si guturaiului. * Siropul sau dulceata din flori de soc servesc atat in scop terapeutic, cat si gustativ. Se beau 1- 3 pahare de sirop diluat / zi, pe stomacul gol, la ore diferite. Au rol laxativ si depurativ, ajutand in tratamentul acneei si al altor boli de piele. Efectul este marit daca se pune cate 1 lingurita de sirop / 1 cana ceai de podbal. In acest caz, se beau 3 cani / zi. Pentru copii, se pune 1 lingurita la 1 pahar de ceai de 200 ml. * Sucul: culegeti fructe de soc ajunse la maturitate (septembrie- octombrie). Ele trebuie sa fie negre la culoare si dulci la gust (nu rosietice, rosii-violacee ori verzi, deoarece sunt purgative drastice). In cel mult 24 de ore de la recoltare, separati bacele de codite, spalati foarte bine, scurgeti de apa, zdrobiti-le cu o furculita pana devin ca o pasta. Puneti intr-un tifon curat si stoarceti cu mana, prin presare pentru a obtine cat mai mult suc din fructe. Acesta este inchis la culoare si are un miros care aduce aminte de afine, cu efecte terapeutice exceptionale (restul de fruct care ramane dupa stoarcere folositi-l la dulceata ori gem). Pastrati in frigider. Se administreaza cu 15 min inainte de masa, pe stomacul gol - 5 linguri la adulti si 3 lingurite la copii. Este foarte util in curele de dezintoxicare. * Tinctura: culegeti fructele de soc care nu au ajuns complet la maturitate, care au o culoare rosie spre violet. Preparati un suc, dupa aceeasi metoda descrisa mai sus. Combinati apoi in proportia 1:1 cu alcool - 1 pahar de suc amestecat cu 1 pahar de alcool alimentar, dublu rafinat; puneti si pastrati in sticle mici, inchise la culoare. - Dezintoxicare extrem de puternica: - se administreaza din tinctura, la inceput o singura lingura / zi, la ora 18:00, iar daca organismul permite, se creste doza pana la 4 linguri / zi, luate in doza unica, la ora amintita. Preparatul se dilueaza in 1/2 cana apa si se bea pe stomacul gol. Doza se mareste in functie de reactia tranzitului intestinal: daca acesta devine foarte intens inca de la prima lingura, atunci doza nu se mareste; in caz contrar, se poate ajunge si la 4 linguri / zi. - Acnee, eczema alergica - se ia l lingurita de tinctura de fructe de soc in 1/2 pahar cu apa, de 3 ori p/ zi, pe stomacul gol. Tratamentul se face minimum 3 luni, pentru ca procesele de dezintoxicare sa fie complete. Pe parcursul tratamentului se elimina din alimentatie carnea, zaharul si produsele cu aditivi alimentari, care au un rol extrem de nefast in aceasta categorie de afectiuni. - Reumatismul, guta - se face un tratament de lunga durata cu tinctura de fructe de soc. O lingurita diluata in 1/2 pahar de apa se ia de 3 ori pe zi, inainte de masa. Tratamentul dureaza minimum 60 de zile si se incepe in ultimele saptamani de vara, pentru ca efectele maxime sa fie in lunile octombrie-noiembrie, cand aceste afectiuni au de obicei manifestari acute. Cele mai puternice efecte s-au inregistrat in reumatismul cronic degenerativ. - Obezitate, ingrasare - se face o cura de lunga durata cu tinctura de soc. In prima zi se ia l lingurita, la ora 18:00; a doua zi se iau 2 lingurite la aceeasi ora s.a.m.d., pana in ziua a saptea, cand se ajunge la 7 lingurite luate odata. Se mentine aceasta doza vreme de 30 de zile. Dozele progresive se iau pentru a nu crea un soc tranzitului intestinal, care va fi foarte mult accelerat,

28

la fel ca si diureza si procesele de eliminare in ansamblu. Daca pe masura ce se creste doza apare o diaree puternica, se iau in completare 2-3 lingurite / zi de pulbere de scoarta de stejar sau de iarba de coada-racului, iar daca diareea persista, atunci se intrerupe tratamentul. Pe intreaga perioada se face si o cura de cereale. - Psoriazis, boli de piele grave - se face o cura de 30 de zile cu tinctura de boabe de soc, administrata in doze progresive, de la l la 7 lingurite zilnic, ca in cazul obezitatii. Este un tratament drastic, care va accelera foarte mult procesele de dezintoxicare, favorizand vindecarea acestor boli. Fructele de soc imature, preparate sub forma de tinctura sunt unul dintre cele mai nenocive si mai puternice purgative si dezintoxicante din flora noastra. - Tulburari hormonale diverse - cura de lunga durata cu tinctura de fructe de soc are efecte exceptionale mai ales in cazul afectiunilor endocrine care apar corelat cu tratamentul medicamentos abuziv. Se ia 1/2 -1 lingura de tinctura diluata in 1/2 pahar cu apa dimineata, pe nemancate si aceeasi doza seara. In cazul chistului ovarian si al ovarelor polichistice, fibromului uterin si mastozei, in special atunci cand acestea sunt asociate cu constipatia, acest tratament are o eficienta exceptionala, mai ales daca este asociat cu o cura cu extract de muguri de zmeur (Rubus idaeus) (50 de picaturi, de 3 ori / zi). - Cancerul - s-a constatat ca mai mult de 75% din cei care ajung sa sufere de aceasta cumplita maladie se confrunta - fie ca isi dau seama, fie ca nu - cu constipatie cronica, care perturba grav procesele naturale de eliminare a toxinelor, precum si cele de asimilare si de reglaj endocrin. O cura de l luna, in care se iau 3 lingurite de tinctura de fructe de soc / zi, are un efect de eliminare a toxinelor extrem de benefic atat in tratarea bolii canceroase, cat si pentru prevenirea ei. Frunze de soc - Extern * Frunze proaspete strivite se aplica, asociate sau nu, cu ulei de mac de gradina (de la farmacie sau Plafar) pe leziunile de arsuri, in intepaturile de insecte si muscaturile de vipera. * Frunze intregi sau maruntite fierte in apa se aplica pe rani, furuncule, erizipel, arsuri, contuzii, etc. Frunzele tinere fierte dau un lichid care, indulcit cu miere, foloseste la combaterea constipatiei. Scoarta a doua - Extern * Pomada cu mazga (liber, scoarta a doua) zdrobita si fiarta in untura de porc; se aplica in favus, ca si dupa substante vezicante, avand rol calmant. Mirosul caracteristic de soc alunga rozatoarele ca sobolanii, soarecii, etc. De aceea se pun ramuri de soc in jurul hambarelor si in stogurile de fan. Nu uitati ca o tufa de soc, in gradina, inseamna o mica farmacie, mereu la indemana Intrebuintari culinare Nu cred ca este casa in care sa nu se fi savurat renumita socata facuta din florile de soc. Tot ele se folosesc pentru a obtine bauturi tonice si ceaiuri aromate. Florile de soc pot fi adaugate in compoturi de fructe, in dulceturi si gemuri; ele potenteaza aroma agriselor sau a rubarbei. Fructificand drojdia din florile de soc se poate obtine o sampanie foarte fina si aromata. Glazurand inflorescentele de soc (florile) cu un aluat subtire ca de clatite, pe care apoi le prajim putin si le pudram cu zahar, vom avea un desert - medicament, rafinat si sanatos. Tot din flori de soc putem obtine o crema aromata si parfumata, folosind lapte fiert, zahar, un praf de sare, flori de soc si zeamil sau amidon. Mugurii florali conservati in otet cu sare dau un surogat de capere. In vinificatie, daca mustului, inainte de fermentatie, i se adauga cateva inflorescente de soc, acesta va capata o aroma de otonel. In Franta, viticultorii pastreaza in

29

conditii bune strugurii punand in ladite un rand de struguri si un rand de flori de soc uscate. La fel de cunoscut este si siropul, marmelada, si dulceata facuta din fructele de soc, bine coapte. Din fructele negre de soc se poate face suc, gem, jeleu, peltea, dar si un excelent vin rosu, lichior, tuica, otet, pana chiar si supa. Fructele bine coapte pot fi folosite la placinte, prajituri, impreuna cu alte fructe. Ele sunt un bun colorant alimentar si se pot pastra prin congelare. Precautii: Atentie! * Nu supradozati preparatele din soc. Fructele sunt foarte puternice, fiind mai degraba medicament decat aliment. Si, ca orice medicament supradozat, ingerat in cantitati mari peste 200 g - aceste fructe pot crea probleme. Simptomele intoxicatiei sunt: voma, arsuri la stomac, iritarea gatului, dificultati in respiratie, convulsii. * Fructele necoapte au un anumit grad de toxicitate, intoxicatiile manifestandu-se prin voma, diaree. In acest caz se va administra bolnavului lapte, decoct cu fulgi de ovaz si carbune medicinal. * Tratamentul cu fructe de soc este contraindicat persoanelor cu diaree cronica sau acuta. Desi este unul dintre purgativele cel mai usor de tolerat (este mult mai putin iritativ decat crusinul), fructele de soc pot produce iritatii persoanelor cu colon sensibil. * Uzul excesiv sau prelungit poate duce la pierderi mari de potasiu prin urina. * Nu este recomandat in sarcina si alaptare. * Aplicarea direct pe piele sau pe mucoase a florilor proaspete va fi evitata deoarece ele produc eriteme (roseata a pielii). * In general, persoanele cu predispozitie alergica vor lua la inceput doze mici de soc, iar in cazul in care apar iritatii pe piele, dificultati in respiratie, * Consumul produselor de tip alimentar trebuie sa fie ponderat si echilibrat in timp. * Administrarea socului se va face sub supraveghere medicala, in cazul persoanelor care iau laxative si diuretice de sinteza. * Copiilor sub 12 ani li se vor administra tratamente si produse pe baza de flori de soc, cu prudenta, in doze reduse de 2-4 ori, intrerupandu-se tratamentul daca apare una din simptomele sus-mentionate.

Flori de soc, sntate i arom la un loc

30

31

32

Autor: Camelia ONCIU, data: 29.05.2012, 1031 accesri

Din florile i fructele socului se prepar leacuri pentru rceal i reumatism, dar i socat, delicioasa limonad rcoritoare A nflorit socul! Florile acestui arbust ne aduc aminte de socat, minunata butur rcoritoare pe care o preparm acas. n vechime, socul a fost preuit ca leac, dar i ca plant divin, n faa creia oamenii din Evul Mediu i scoteau plria. n tradiia popular, socul a stat la loc de cinste n farmacia omului simplu, pentru c, nainte s apar preparatele de ultim generaie, floarea de soc era considerat medicamentul antiviral numrul unu. Efectele socului asupra organismului nu se limiteaz doar la vindecarea rcelilor, sucul de soc este un vitaminizant puternic, un bun tonifiant, antioxidant i prieten de ndejde n combaterea obezitii. Socul, leac vechi pe la sate

Popular, socul mai este cunoscut i sub denumirile de coramnic, holer, soace, i a fost folosit dintotdeauna n medicina tradiional. n clasificarea tiinific, socul face parte din familia

33

Sambucus, care deriv de la grecescul sambyke (instrument muzical). Crete pe lng case i garduri, la marginea pdurilor. Din ramurile lui se fceau evi pentru rzboiul de esut i fluiere. Iar sucul preparat din flori de soc vine din vechime, socata fiind una dintre primele buturi rcoritoare naturale. Fructele se ntrebuinau la vopsit n cafeniu, vnt i negru, iar frunzele i scoara, n galben. Ceaiul din flori se lua contra tusei i afeciunilor respiratorii, dureri de stomac, ficat, vezic biliar. Florile fierte n lapte dulce se puneau la glci. Se mai punea floare pisat amestecat cu fin de gru sau tre la umflturi. Bile cu flori de soc erau bune contra reumatismului. Coaja verde fiart n lapte dulce, sulf i zahr, se administra celor cu afeciuni respiratorii. Coaja ras de pe soc de sus n jos se punea n rachiu i se bea pentru detoxifierea organismului. Ras de jos n sus, se recomanda contra vrsturilor. Pentru parazii intestinali (limbrici), se prepara un terci din ramuri decojite fierte n lapte. Coaja i rdcina pisate se storceau, iar zeama se ddea de trei ori cte o cecu celor ce sufereau de afeciunile splinei. Frunzele crude se puneau pe rni. Boabele negre macerate n plinc se luau la junghiuri sau friguri, vtmturi. Aceste practici nu erau greite. Astzi, fitoterapia recomand socul pentru diferite boli, tratamentul avnd la baz tincturi, ceaiuri, decoct i alte preparate din flori i fructe de soc. Vaccin antigripal natural

n scopuri medicinale, folosim de la soc florile, fructele i scoara, bogate n ulei volatil, tanin, mucilagii, flavonozide, amine, etilamin, vitamina C i vitaminele din complexul B, izobutilamin. Aceast compoziie confer socului proprieti sudorifice, laxative, diuretice, antiinflamatoare, antiseptice i antireumatice. Gsim n farmacii flori i fructe de soc n ceaiurile depurative, sudorifice i antireumatice. Fructele de soc conin 5,5-9% zaharuri, 0,7% substane minerale (potasiu, calciu, magneziu), provitamina A. Snt de circa dou ori mai bogate n vitamina C dect lmile i portocalele. Au o valoare energetic de 46 kcal la 100 g. Florile de soc snt renumite pentru efectul sudorific, fiind excelente ca remediu n gripe i rceli, tuse i bronite, rinite. Infuzia din flori de soc, provocnd transpiraie abundent, va scoate rceala din organism i va scdea febra, ajutnd, n acelai timp, la eliminarea toxinelor. Se prepar din 1-2 lingurie de flori de soc infuzate n 250 ml ap clocotit. Se consum 2-3 ceaiuri pe zi. Cercettorii susin c efectul antiviral al extractului de soc este unic, reuind s combat zeci de tipuri de virusuri ale gripei. Preventiv, n timpul epidemiilor de grip, se fac cure de dou sptmni, n care se iau 2-3 linguri de tinctur de soc pe zi. Dac boala s-a instalat, se iau pe parcursul unei zile 2-4 linguri de tinctur diluat n ap, timp de 710 zile la rnd. Gripa se va sfri mai repede, iar simptome precum febr, dureri musculare, slbiciune, vor fi mult diminuate. Infuzia din flori de soc concentrat (30-40 g fierte ntr-un litru de ap) se folosete n furunculoz (ajut la colectarea furunculului), nevralgii, sciatic, arsuri i nepturi de insecte. Tratament pentru colon i rinichi

Tinctura se prepar din o parte plant la cinci pri alcool 25%. n afeciunile respiratorii se iau 20 de picturi ntr-un pahar cu ap, de trei ori pe zi, dup mese O alt metod de a obine tinctur de soc are la baz sucul proaspt de fructe de soc. Se amestec sucul rezultat din zdrobirea fructelor cu alcool alimentar de 90 de grade. Se agit i se pune la pstrare n sticl bine nchis, la loc ntunecos i rece. Termenul de valabilitate este de doi ani. Se administreaz 1-4 linguri pe zi, ca remediu forte n curele de slbire, ca

34

detoxifiant n bolile cronice i degenerative, pentru sporirea rapid a imunitii. n tratamentul inflamaiilor gtului i gingivit, se folosete decoctul. Se pun 50 g flori la un litru de ap. Fierbei timp de 5 minute, apoi lsai amestecul s se rceasc. Folosii decoctul ca gargar sau ca ap de gur, de 4-6 ori pe zi, dup mese. Prin diureza pe care o produce, infuzia de flori de soc se recomand n reumatism, boli de rinichi i de vezic. Ceaiul de flori de soc mrete cantitatea de lapte la femeile care alpteaz. Sucul proaspt de boabe de soc se ia pe stomacul gol, dimineaa, pentru tratarea constipaiei. Dac la dou pahare de suc proaspt de fructe de soc adugm dou pahare de zahr brun i coaja ras de la dou lmi, vom obine un delicios sirop. Se pune acest amestec pe foc pn la primul clocot. Se consum diluat cu ap de izvor sau ca tare, cte 4-5 lingurie pe zi, pentru un efect uor laxativ, tonic, vitaminizant i remineralizant. i fructele uscate snt folositoare, pulberea tratnd avitaminozele, bolile oftalmologice, diareea. Pentru mbuntirea vederii nocturne, se iau zilnic 3-4 lingurie de pulbere de fructe uscate de soc. Pentru tratarea cistitei, litiazei urinare, a nefritei cronice sau a altor afeciuni renale se vor prepara ceaiuri din flori de soc, fierte timp de zece minute. Bi aromate contra reumatismului

Extern, socul are numeroase aplicaii medicinale. Sub form de bi sau cataplasme, este indicat n furunculoze, abcese, arsuri, calmnd durerile, dnd umflturile napoi, fluidificnd puroiul. n cazul nevralgiei de trigemen se vor aplica cataplasme cu soc sau infuzie de flori uscate pe zonele afectate. Bile cu decoct de flori de soc ajut n durerile reumatice. Pentru decoct, se fierb timp de 10 minute 300 g flori n 5 litri de ap. Se toarn apoi n baie la temperatura de 37 grade C. Durata unei bi este de 15-20 de minute. Pentru afeciuni dermatologice de tipul psoriazis, alergie cutanat, sclerodermie, rezistente la tratamentele clasice, cura cu suc sau tinctur de fructe de soc este de mare folos. Pomada cu mzg, obinut din scoar de soc, se fierbe n untur pe baie de ap i se aplic pe zonele dureroase, avnd rol calmant. i frunzele au efecte tmduitoare, dac snt aplicate ntregi sau mrunite i fierte pe rni, furuncule, arsuri, contuzii, pistrui. Tot pentru uz extern se pot prepara alifii din 5-6 flori de soc, 250 ml ulei de msline i 40 g de cear de albine. Se nclzesc ntr-o oal florile i uleiul, se las s se rceasc i se in la rece peste noapte. A doua zi se nclzesc din nou. Dup 12-24 ore, se strecoar, se ncinge uleiul la 40 grade C, se nncorporeaz ceara de albine i se las pe foc moale s se topeasc, amestecnd ntruna. Se toarn cald n sticlue sau n cutii de crem (din porelan), se nchid cu capac i se pstreaz la ntuneric i rcoare, cel mult un an. Aceast crem nmoaie pielea aspr, vindec buzele crpate, nchide repede rnile. La primele simptome ale unei erupii herpetice, se ia o lingur de tinctur, diluat n jumtate de pahar de ap, din or n or, n total 3-4 doze. Ideal n curele de slbire

Avnd proprieti diuretice, socul este ideal n regimurile de slbire. Preparatele din soc au o puternic aciune depurativ, eliminnd apa din organism, reglnd digestia, dizolvnd stratul adipos n exces. Cura cu tinctur de soc garanteaz pierderea greutii n exces, fr nfometare, fr medicamente care promit o siluet de invidiat ntr-un timp senzaional de scurt. Trei lingurie de tinctur de soc, administrate zilnic, vreme de trei luni, produc o scdere n greutate fr efort. Se mai poate bea suc proaspt de fructe strivite, cte o linguri de trei

35

ori pe zi nainte de mese. O alt metod este s se pun miere poliflor peste suc de fructe bine filtrat, n proporii egale. Se pstreaz n borcane bine nchise. Se consum, tot cte o linguri nainte de mese. n obezitat,e se recomand i ceaiuri din fructe uscate de soc, zdrobite i fierte timp de 10 minute. Cura de slbire cu soc se asociaz cu reducerea mezelurilor, crnii, a prjelilor, a zahrului, margarinei i a buturilor carbogazoase. Snt indicate n mod special cerealele integrale, fructele i legumele proaspete. O alt metod de reducere a kilogramelor pe baz de tinctur de soc presupune urmtorul program: n prima zi se ia 1 linguri de tinctur de soc diluat ntr-un pahar cu ap, la ora 18. A doua zi, se iau dou lingurie diluate ntr-un pahar cu ap, la aceeai or. i aa mai departe pn n ziua a aptea, cnd se ajunge la 7 lingurie. Se menine aceast doz vreme de 30 de zile. Dozele se iau progresiv pentru a nu crea un oc tranzitului intestinal, care va fi foarte mult accelerat. Dac pe msur ce se crete doza apare diareea, se revine la doza anterioar, iar dac problema persist, atunci se reduce doza sau chiar se ntrerupe tratamentul. Insecticid i ulei de masaj

Infuzia de soc, preparat din trei lingurie cu flori uscate la 250 ml de ap clocotit, consumat nendulcit, pn la trei cni/zi, reduce aspectul de coaj de portocal a pielii. Cura dureaz dou sptmni. Pentru efect mai rapid, se recomand asocierea cu tinctura din fructe de soc. Dup circa o lun de zile, se pot pierde 5-6 kilograme. Aceast combinaie de ceai i tinctur are efect diuretic, laxativ, sudorific, favorizeaz arderile metabolice, dizolv grsimile i elimin surplusul de ap din organism. Cataplasmele cu flori de soc ajut la restabilirea circulaiei i la regenerarea celular local. Anumite principii active din fructele de soc anihileaz virusurile, stopnd boala i grbind vindecarea. Efectul este constatat chiar i n cazul virusului HIV, unde tinctura de fructe de soc este un bun adjuvant n tratamentul infeciei. Se fac tratamente de lung durat, cte 2-4 linguri pe zi, pe stomacul gol, n cure de 45 de zile, cu o sptmn de pauz, dup care se reia. Aceeai tinctur s-a constatat c are efect i n tumorile maligne i benigne. O cur de treizeci de zile are efecte surprinztor de puternice, prin activarea sistemului imunitar. Alte ntrebuinri ale socului: rdcina arbustului este insecticid, deoarece s-a observat c bursucii se maseaz puternic pe blan cu ea pentru a scpa de pduchi. Florile snt utilizate n medicin, n industria alimentar i cea cosmetic, la obinerea parfumurilor, a ampoanelor i a odorizantelor. Mirosul de soc alung roztoarele, de aceea se pun ramuri de soc n jurul hambarelor. Baie de abur cu flori de soc lumineaz tenul. Uleiul de flori de soc este ideal n masajul pielii uscate, dar trateaz i arsurile solare. Se pun ntr-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de flori de soc, peste care se adaug 1/2 l ulei de floarea-soarelui sau de msline. Se las la macerat dou sptmni, n borcanul nchis ermetic, dup care se filtreaz. Socata, butura natural a verii

n alimentaie, florile de soc snt utile adugate n compoturi de fructe, n dulceuri i gemuri. Poteneaz aroma agrielor sau a rubarbei. Glazurnd inflorescenele de soc cu un aluat subire ca de cltite, pe care apoi le prjim puin i le pudrm cu zahr, obinem un desert crocant. Tot din flori de soc putem prepara o crem aromat, folosind lapte fiert, zahr, un praf de sare, flori de soc i amidon. Dac mustului, nainte de fermentaie, i se adaug cteva flori de soc, acesta va cpta arom de otonel. Viticultorii pstreaz n condiii bune strugurii punnd n ldie un rnd de struguri i un rnd de flori de soc uscate. Din fructele negre de soc se pot face vin rou, lichior, uic, oet, ampanie, chiar i sup. Fructele bine coapte pot fi folosite la

36

plcinte, prjituri, n amestec cu alte fructe. Snt un bun colorant alimentar i se pot pstra la congelator. Cea mai cunoscut este ns socata, butur rcoritoare delicioas obinut din flori de soc. La un litru de ap, se pun o lingur de flori, 120 grame de zahr i sucul unei lmi. Apa i zahrul se pun ntr-un borcan i se adaug florile i lmia. Apoi se acoper borcanul cu o pnz subire sau cu o farfurioar i se las pe masa de buctrie s fermenteze vreo trei zile, amestecndu-se cu o lingur curat de 3-4 ori pe zi. Cnd ncepe s fac bicue pe margine, limonada se trage la sticle care se in la frigider. Se consum n dou zile. Uneori se adaug drojdie de bere, pentru a grbi fermentaia. Cu drojdie, butura rcoritoare devine alcoolizat, amnunt de care trebuie s in seama persoanele care urmeaz anumite tratamente medicale. Limonada fr drojdie de bere are un gust mai plcut i e i mult mai sntoas. Socata este foarte apreciat pe canicul. Trebuie s tim c

- Socata se prepar numai din flori de soc proaspete, cele uscate devin toxice n reeta buturii rcoritoare. - Nu supradozai preparatele din soc. Fructele snt foarte puternice, n cantiti mari, peste 200 g, fructele de soc pot deveni toxice. Simptomele intoxicaiei: vom, arsuri la stomac, dificulti la respiraie, com. n aceste cazuri, se intervine cu splturi i crbune medicinal. Cel mai bine este s folosim preparatele din magazinele naturiste i n dozele recomandate. - Florile proaspete nu se aplic pe piele sau mucoase pentru c produc eriteme. - Atenie, aceste fructe nu se consum n stare crud! Dac dorii s preparai singuri remedii din soc, trebuie s fierbei fructele la minimum 80 grade C. Gustul va rmne neschimbat. - Tratamentul cu fructe de soc este contraindicat persoanelor cu diaree cronic sau acut, colit de fermentaie, balonare. Dei este unul dintre purgativele cel mai uor de tolerat (este mult mai puin iritant dect cruinul), fructele de soc pot produce iritaii persoanelor cu colon sensibil. - Uzul excesiv sau prelungit de soc poate duce la pierderi mari de potasiu prin urin. - Persoanele cu predispoziie la alergii vor lua la nceput doze mici de soc, iar n cazul n care terapia cu este tolerat, se va ntrerupe. - Tinctura de fructe de soc nu se administreaz niciodat nediluat, ci numai n combinaie cu apa.

37