UNIVERSITATEA DIN BUCURETI FACULTATEA DE

GRILA NR.

INDICAII DE COMPLETARE A GRILEI

I. Ordinea rspunsurilor la gril este urmtoarea: 1 60 Limba romn 61 100 Economic
2. Pentru marcare folosii numai culoarea negru! 3. La fiecare ntrebare marcai numai una dintre variantele de rspuns.

Rspunsul corect lapuncteazntrebare este evaluat cu I punct. Rspunsurile greite sau marcare incorect nu se puncteaza.
2. Marcarea rspunsului corect se va face prin umplerea complet a csuei

corespunztoare. Orice alt mod de marcare duce la anularea rspunsului la subieputeiespect iv. Modalitile de marcare corect: a
n

c d ~

a b c d n ~ a b e d _ _ _ 1 .

n
a b c
n

abed

ExempleExemplede marcare incorect: a be d

q

a b c d

abcd

ab

c d

SUCCES! 5.

in caz de marcare greit, puteii solicita o alt foaie de rspuns,

Concurs de admitere - 20 lithe 2011 A. Marcai rspunsul corect:

Grila nr. 2

1.

Fie enunuL: Lupia urepotriva corapfe este la ardinea zilei. Denumirea corccta a funclei sintactice a secvefnlei subliniate este: a. atribut substantival genitival (pentru c substttntivul este in gcnitiv); b. atribut substantival prepozi(ional (pentru c substantvul este insolt de prepozi(ie); c. atribut substantival genitival

prepozilionai (pentru c substantival este in genitiw cu prepozie); d. toate denumirile de mai sus sunt corecte. 2. 1.
Fie 'manta!: Nu-{i entwine propunerea mea? SubiectuL popuziie este: a. i (= pron. pers. in D-, exccptie de la subiectul in nominally); b. propunerea; c. inclus; d. subinelesFie exemple!: Ian este indeligenl, iar Maria, frunwase, in enunlul [Lat avert': a. un singur predicat (nominal) cu mime predicativ multiplu; b. dou predicate (nominale) cu un subiect tnultipiu; c, dou predicate (nominale), fiecare cu subject simplu; d. 311t iniorpreiare. Fie urnrtoarele alirmaii: (1) 0 prapozilie principala este inlaldeauna i regent; (2) 0 propozilie principaki este inlaldeauna Fn refaie cu aJl principal; (3) 0 propoziie secundur (ca nteles) este irerordeauna i subordona 4 (gran tatical); (4) 0 prupoziie secundard subordonaki) poate ji in acelai limp i regent() (unei erlrepr'opozilit). Sunt corecte: a. toate; b. numai (3); c. numai (4); d. numai (3) i (4)-

3.

Marcai interpretarea corect a structurii frazelor de mai jos. (Fropazifiile sun( dare in ardieeea in care se succede predicatele lor/exprimate sau subirelelesej ire fraz.)

1.

Ncrvos cum este, mcar c nu intotdeauna fr moth., poate ar fi mai inlelept pentru moment sal la in pace. a. circ- de mod t coNcesiv - principal + subiectiv; b. circ. dc mod + Concesiv + principal + subiectiv + subiectiv; c. circ. dc cauz + concesiv + principaI + subiectiv; d. alt interpretare. Nu treboi.e s se aflc de ctrc spioni cnd i cum pleac un contingent non spre rasrit, dar cu sigurant t c asta se va ut<mpla i inc repcde. a. principal + subiectiv + subiectiv + subiectiv 1 principaI -I-subiectiv + subiectiv; b. principal 1- subiectiv 4 . subiectiva + principaI 4subiectiv; c, principal + subicctiva + compl. direct + compl, dirccii + principal; d. alt interpretare. i-am atras atenlia i data trecut s nu te mai agii atta, c doar nu s-a ntmplat nimic gray i, La drept vorbind, ehiar aa s fie, a soluic tot trebuic s se elseyasc in cele din urm. a. principal + compl. direct + compl. indirect + circ, concesvi + compl. indirect -4- subiectiv; b. principal + compI. indrect + circ. de cauz + circ- concesiv i circ- de cauz + subiectiv; c. principal i- compl. indirect + circ. de cauz + principal (incident) + compl. indirect + subiectiv; d. aLt interpretare,

4.

2.

C Marcai variaiva corect de raspuns S. Cuvintui te ndenfios !mate fi in import de antonimie ea: a. binevaitor, amabil; b. insinuant; e. obiectiv, neprtinitor, d. nepericulos. Fisc enunul: Din punct de ledere al inlereselor noastre, mintei de acord, sper, c nu se merit() s fucent nimic, respectrv ceva care, datoriki grabei sau a neglijen ei, s ne aduce2 prejudicii. Acesta confine: a. trei greeli; b. dou greeli; c. n greeal; d. nicio greealFie enu nl ul: lrtainte de pe trsi familia, mai vorbi u data cu fotii sti socrii dar se s ur< s le spune; ce iiar dori s reirru"ereei aleituri de ei. Acesta conine: a. ase greeli; b. cinci greeli; c. patru greeli; d. trei greeli. F,c enunul: Nu tiu de ce naibii in rrllintu vreme foci decdt prostlr, ca i cum eu avea minim puin a coprl rfui acefa mic i reisfeiat de did data'. Acesta confine: a. opt greeli; b. apte greeli; c. cinci greeli; d. patru greeli. Fie enunul: Odal ce ajurese la badid, se arrrncti in apt), deft' mr i-rt fire ss -nnoale i der 'ia c i-ar displace s se-rtttetnmoleasc. Acesta conine: a. patru greeli; b. trei grccli; c. dou greeli; d. n greealFit urmitaarele definiri i 1 sau expliehri de cuvintc: (I) a elabora a lege; (2) a edopma o lege; (3) a stabili ceva prin lege; (4) a siabiri regnrlile in socielate, tii rle , artd etc. Care dintre acestea reprezint sensul (sensurile) euvunlului a fegifera? a. numai a treia; b. numai prima, a doua i a treia; c. toate; d. numai a doua, a treia i a patra. Fie urmtoarele deflairi i 1 sau explicri de cuvinte: (1) periaadu de zece zile coreseculive; (2) deceniu; (3) perioadd de zece luni consecutive. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvntului decade a. toate; b. numai prima i a doua; c. numai a

9.

9.

10.

9.

11.

10.

doua; d. numai a treia-

"

e
+

,y

rTrn 'Po

yLoMAl 4

-.11

dQQ'/.

Concurs de admitere - 20 iulie 2011

15.
Se dau cuvintele:

Grila nr. 2

(1) aliernativ; (2) secundar; (3) ntmpltor; (4) incidental. Sunt sinonime ale cuvntului episodic: a. toate; b. numai primul i al doilea; c. numai doilea i al treilea; d. numai al doilea, al trei lea i al patrulea. (1) sincer; (2) cinstil; (3) teal; (4) fidel. Sunt sinonime ale cuvntului loial: a. toate; b. numai primul, al doilea i al treilea; c. numai al treilea i al patrulea; d. numai al patrulea_
Se dau cuvintele: Se dau senile: (I) adineaori / adineauri; (2) incarna / ncarna. Avem: a, paronime in (I) i cuvinte n variaie liber n (2); b. paronime in (I) i sinonime in (2); c. variante opionalc in ambele serii; d. paronime n ambele serii_

16. 17.

IX. Se dau urmtoarele cuvinte: cuveini-nainte, post-universitar, mhine-dimineat, non-stop. Sunt cored scrisc cu cratim: a. kite; b. numai primul i al patrulea; c. loan:, in afar de al doilea; d. numai primul, al doilca i al patrulea.

19.

Se dau urmtoarele cuvinte: ineedia, obiect, pialetd, companion. Conlin diftongi: a. toate; b. numai primul, al doilea i al treilea; c. numai primul, al treilea i al patrulea; d. numai al doilea, al treilea i al patrulea. Se dau urmtoarele cuvinte: pertinent(1); nepolrvil(2); impertinenr(3); incompetent(4). Se poate stabili un raport de antonimic: a. numai ntre (I) i (2), respectiv ntre (I) i (4); b. numai ntre (I) i (3); c. numai ntre (I) $1 (2), respectiv ntre (I) i (3); d. numai ntre (I) i (4). Se dau urmtoarele expresii: admonestare severe, comunicat olcial, scurrd alocutiune, b(azonul familiei. Constituie pleonasme: a. mate; b. numai a treia i a patra; c. numai prima i a doua; d. mate, in afar de a patra.

20.

21.

22.

(1) aleii, olii, coperii, bandei; (2) aleei, oaslei, coperiel, Aenzii; (3) aleel, oastei, cope (ii, bandei; (4) aleii, oli, caperlei, benzii. Conlin numai forme corecte de genitivdativ
Se dau urmtoarele serii de cuvinte: articulat: a. wale; b. numai prima i a patra; c. numai a doua i a treia; d. numai a doua. Se d cnunlul: Cnd i-au fast predate rapoartele(I) /raporlurile(2), a vzut cd de pe foi lipseau anletele(3) /anteturile(4). Dintre substantivele la plural subliniate, sunt corecte: a. numai (I), (2) i (3); b. numai (2) i (4); c. numai (1), (3) i (4); d. toate.

23.

24.

Dupd ce a fast anun(at cd, in urma acelei razii politienesti(1), fusese pus sub interdiciie leRal(2), a apelat la an baron de avocati(3). Dintre expresiile subliniate, constituie pleonasme: a. toate;
Se d enunEul:

b. numai (2); c. numai (I) i (2); d. numai (3).

25.

Math iarna rn-au chinteit guluraiurile(I) /guturaiele(2), dar cel mai mutt m-iu derurjat accesurile(3) / accesele(4) de ruse. Dintre substantivele la plural subliniate, stint corecte: a. mate; b.
Se d enunul:

numai (1) i (4); e. numai (1), (2) i (4); d. numai (2) i (3).

26.

Tot mai mul(i sunt dezamgi{i de ceea ce se Fntlimpl pe la noi, aa cu se hotdrsc sd emiereze(I) /irniereze(2) din Romnia, Cuvntul corect (potrivit) pentru acest enun este: a. primul
Se d enunul: dintre paronime; b. al doilca dintre paronime; e. cuvintele subliniate sunt variante opionale, deci amndou sunt corecte; d. cuvintele subliniate sunt sinonime, deci amndou sunt corecte.

27.

Se di

enunul: Vorbele mereu la telefonul mobil(1) /mrihil(2) despre lucruri jjniime(3) /intime(4). Dintre

cuvintele accentuate, stint corect (potrivit) folosite: a. toate; b. numai (I) i (4); c. numai (2) i (3); d. numai (I), (3)4i (4).

28.

d urmtorul enunl: Cfind a ajuns pe (rmul mediteranean(1) / mediteraneean(2), a intrat in primal cazino(3) / cazinou(4) ieit in cue i a sevil an cocktail(5) I cocteil(6). Dintre cuvintele subliniate, an forme literare: a. toate; b. numai (2), (4) i (6); c. numai (1), (3) i (5); d. numai (2), (4), (5) i (6).
Se

29.

guvernan(ii anticipeaze (1) / anlicipd(2) de wiz-kg vreme ieirea din criz, lumea se indoieste(3) /indoaie(4) c asta se va iradmpla curnd Dintre formele verbale subliniate, sunt
Se d urmtorul count: Dei corecte: a toate; b. numai (2) i (3); c. numai (1) i (4); d. numai (1), (2) i (3).

19. 19.

Sensul cuvntului elocvent este: a. gritor, b- demonstrativ; c. expresiv; d. toate cele trei sensuri de mai sus. Sensulcuvntului parental este: a.brevetat; b. notoriu,evident; c. careare o proastreputaie; d. toate celetreisensuri de mai sus.

Corici rs de admirere - 20 irefre 2011

Crib nr_ 2

D. Marcafi varianta corect de analiz gramatical a curinielor subliniate

din emu:wurile

de

mai

jos:

32. Ai mai vzut dintre ai notri in tribuna olicial' a. pron. pos., Ac.1 compL direct; b. adj. pron. pos., A. / atr. adj.; c, pron. pos., Ae. Icompt. indirect; d. alt interpretare, 33. Cd dint i prieten al meu a fost un cselu. a. art. dem, (adj.) / fr funcie sintactic; b. adj. pron. dem, de deprtare, N. / atr_ adj.; c. pron, dem_ de deprtare, N. / subiect; d. alt interpretare_ 34. Cum pensia era cam subire, mai muncea pe ici, pe onto. a. adv_ rel_ de mod / compl, circ. de mod; b. conj. subard_ cauzal (cum "cauzal") / fr funcie sintactic; c. adv. rel. de cauz 1 compl. circ. de cauz; d. adv. rel_ de mod cu val. cauzal J compl_ circ. de eauc, 35. Dup cele intfiim plate, a ajuns de nereennoscut pn i i de e itre ai lui. a. verb pred., supin / compI_ circ, de mod; b. verb pred., participiu cu prep, 1 compl. circ, de mod; c. verb pred., participiu (in structura d. pasive) / fr funcie sintactic autonom; d. verb pred., supin / nume predicativ. 36. Dup aka suferin, ajunsese apr7oape ca o umbra. a. subst., Ac. 1 compl. direct; b. subst,, Ac. ! compI. circ, dc mod; c. subst., N. / nume predicativ; d. subst_ , Ac_ / mime predicativ, 37. Fiind Wale toate milsarile de prccaulie, nu mai putcm avea surprize. a. verb pred gerunziu, d. pasiv / compl, circ, de cauz; b. verb nepred_, gerunziu, d. pasiv/ rnpJ. circ, dc cauz; e. verb pred., gerunziu, pers_ a 511-a, pl., d. pasiv /compI, circ. de cauz ; d. alt interpretare. 38.

liaidem 4i nai s vedem spectacolul! a. interjecie (predicativ), pers_ 1 pl_ ! pred_ verbal., b. verb

predicativ, imperativ, pers. I pl. / pred. verbal; c. adverb predicativ (provent din intcrjeclie) ! pred. verbal; d. alt interpretare_ 39.nainte de a-i Ii dot un rspuns, s-a gndit bine. a. verb pred., inf. perfect, cu val, de conjuncliv, d. activ pred_ verbal; b. verb pred,, inf; perfect, d. aciv J compI. circ. de timp; c. verb nepred., inf. perfect, Ac. cu Ioc. prep. nainte de, d. activ /compl. circ, de timp; d. verb pred_, irif prez_, d. pasiv 1 ccrtttfii. circ. de timp_ 40. nc nit te-ai dumirit cutn i-i obiceial? a. adv. inierog. de mod / compl. circ. de mod; b. adv. interog. de mod / nume predcaiiv; c. adv. rel. de mod / nume predicativ; d. ait interpretare_ 41. aduci i copiii co tine? a. pron_ refl_, D_ (posesiv) / air. pron, in dativ; b. pron_ refl_, D. / compl, indirect; c. pron. re1., D. / fr funcie sniactic (= marc a diatezei reflexive); d. pron. pers., D. (posesiv) / atr. pron. in dativ.

42.Malina din dreptu- este a la? a. pron. pos., D. cu prep. / air. pron. in dativ Cu prep.; b. pron. pers., G. eu
prep_ / air, pron. gen, cu prep,; c. pron, pers,. 0, cu prep, / compl. circ. de loc; d. alt interpretare. 43. Mi-i dor de e vacan la mare. a. pron. pers., D. / compl, indirect; b. pron. refl., D. / compl. indirect; c. pron, pers,, D. / subiect (exceptic dc la subeetul in N,); d. MLA interpretare, 44. N-are cc se intmola, cii ne-am luat toate nisurle de precaute a. verb pred., inf. prez., d. refl. J compI_ direct; b. verb pred., inf; pre i, d_ refl_ ! subiect; c. verb pred_, int- prez_ cu val, de conjunctiv, d. refl. / prod, verbal; d. alt interpretare. 45. Nu da pasirea din rrifini pe cea de pe grad. a. pron, dem,, Ac_ / compi_ indirect; b. pron. dem., Ac. l compl, direct; c. art. dem. / fr funcie sintactic; d. alt interpretare. 46. Nu mi-i prea drag de el. a. adv, de mod / nume predicativ; b. adj sg_, niasc., N. / nume predicativ; c. adv, dc mod, superlativ absolut, N. / nume predicativ; d. adv. de mod / compl, circ, de mod_ 47. Nu pune mina pe intreruiitor, c-i defect. a. subst., Ac. / compI_ circ_ de Ioc; b. subst., Ac. 1 compI, direct; c. subst., Ac. / compi. indirect; d. alt interpretare. 48. adv.; d. adv. de mod / compl, circ, dc mod. 49. Nu tii cc accident a fast asear-i pe pod? a. adj_ pron. rel., N. / air. adj.; b. adj. pron_ rel., Ac. J air. adj.; Nu s-a mai intmplal nimic deasebit. a. adj., N. / air. adj.; b. adj., Ac. f atr_ adj.; c. adv. de mod f air,

c. ad}. pron, int N. / atr. adj.; d. adj, pron. int., Ac. f air, adj. 50.Nu-mivorbimiedcbotelulAnaconda", ci-1tiudestuldebine.a.subst,propriu,.Ac_/compl.indirect;b.subst,propriu,Ac./atr_subst.apoziional (=apoziieneizolat);c.subst.propriu,N,/atr_subst_apoziional(=.apoziieneizolat);d.altinterpretare. 3

Concurs de admitere - 20 h&c 2011

Grila nr. 2

51.

Oare nu s-ar putea lua uncle msuri mai aspre? a. subst., articulat cu art. nehot. (uncle), N. / subiect; b. subst., neart., N. / subject; c. subst., neart., Ac. / compI. direct (pe lng vb, tranz. a lua); d. alt interpretare. Pe la poarta cui mi-i drsg, / Treab n-am, chi' tot mi fac. a. adj., N. I nume predicativ; b. adj., D. (acordat cu pron. cui)/ nume predicativ; c, adj., G. (acordat cu pron. cur) / nume predicativ; d. adv. de mod (n lipsa unui subiect cu care s se acorde) / nume predicativ. Pe-al nostru steag e scris unire... a. pron. pos., Ac. cu prep. / compl, circ. de Ioc; b. adj. pron. pos., Ac. cu prep. / atr. adj.; c. adj. pron. pos,, G. / atr. adj.; d. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj. Poale s i ning sau s plou i , c cu nu m mic dc aici. a. adv. pred, / pred. verbal; b. verb pred., impers. / pred. verbal; c. verb pred., personal / prod. verbal; d. alt interpretare. Pofltim banii i las-m-n pace! a. intcrjec;ie (predicativ), imperativ, pers. a II-a sg. / pred. verbal (interjectional); b. verb pred., imperativ / pred_ verbal; c, interj. (predicativ), impers., conj. a IV-a / pred. verbal (interjectional); d. alt interpretare. *collie prin internatele crora mi-am petrecut copilria i tinereea arat acorn cu total altfel. a. pron. rel., G. / aTr. von, gen.; b. adj, pron. rel_, G. / air. adj.; c. adj. pron. rel,, Ac. / atr. adj.: d. pron. rel., G. / compl. circ, de loc. Te-am cutat de trei on in limp ce erai n strintate. a. num_ card. adverbial, Ac. / compl. circ. de limp; b. num. card. adverbial, Ac. I compI. circ. de mod; c. Ioc. adv. de limp I compl. circ. de limp; d. alt interpretare. TO cei care s-au prczcntat la test au fost admii. a. pron, dem. de dep., N. / subiect; b. art. dem. (intr n componenta pron. rel. compus) / fr funcie sintactic; c. adj. pron. dem, de dep., N, / air. adj.; d. alt interpretare. Uitatul sear de sear la televizor nu-i un obicei sntos. a. Ioc. adv. de limp / compl. circ. de limp; b. loc. subst., Ac. / compi. circ. de limp; c. loc. subst., Ac. / atr. subst. prep.; d. Ioc. adv. de limp / air. adv. Voui , celor din Ardeal, v place petele? a. pron. dem. de dep., D. / compI. indirect; b. adj. pron. dem, de dep., D. / atr. adj_; c. pron. dc:m. de dep., N. / apoziie; d. pron. dem, de dep., D. / apozitic_

51.

51. 52. 51.

51.

51.

52.

53.

54.

E. Marcali rspunsul cored:

52.

liunurile i serviciile: a. sunt create, fabricate i prestate de ctre populatie; b. sunt cumprate pc piaa resurselor i vndute pe piaa extern; c. sunt fabricate, respectiv prestate de ctre agenti economiei productori (prestatori); d. sum vndute i achizitionate pe piaa resursclor. Cnd oferta este elastie (restul condiiitor pieci rmnnd neschimbate), mrimea coefcientului ei de clasticitate in funcie de prel este o mrime: a. supraunitar; b. subuntar; c. intotdeauna egal cu 1; d. negativ. Capitalul circulant al unui agent economic este 10.000 u.m., iar cel fix reprezint 60% din primul. Ct reprezint capitalul tchnic al firmei (in u.m.): a. 6.000; b. 16.000; c. 4.000; d. 60.000.000. Care din urmtoarele elcmcnte nu intr n componcn(a capitalul cireulant: a. stocurile de materii prime; b. utilajele fblositc; c. eombustiblul consumat; d. apa tehnologic nccesar fabricatei, Ce proces nu este caracteristic fazei de expansiune a unui ciclu economic: a. scderea cursului titlurilor de valoare; b. un proces investiional intens; c. sporirea gradului de ocupare; d. cretcrea productiei. Cererea se definete prin intermediul: a. cantittii in care un bun sau serviciu se poate cumpra la un anumit pre(, intr-o perioad de limp; b. cantittii totalc in care este fabricat un

52.

55.

56.

53.

57.

bun; c. cantittii n care un bun se poate produce; d. boate rspunsurile anterioare sum corecte.

58.

Costul total al produc(iei unui agent economic cu activitate pe termen scull este dat de funcia CT = 2.000 + 40-Q + 80-Q. Pentru volumul produciei Q = 5 buci, se nregistreaz urmtoarele valori ale CFM (costal fix mediu), CVM (costul variabil mediu) i CTM (costul total media) n u.rn. / bucat, in ordinea precizat: a. 2.000, 2.200, 4.200; b. 400, 2,200, 2.600; c. 2.000, 440, 2.440; d. 400, 440, 840. Cu ct preul de vnzare al unui bun este mai mic, cu att bunul devine mai atractiv pentru: a. fumizor,

54.

Concurs dfeadmrere 20 iulie 2011

69.

Grila

nr,

Cumuluiiv, inflaia se exprim prin: a. creterera gencralizat a preurilor i scderea puterii de cumpdrare a banilor; b. scderea costurilor de producie i a preurilor de vancare; c. crelerea salarilor in acelai ritm cu cremrea prcturilor; d. intrirca puterii de cumprare a monedei n3lionale. CunottItem urmtoarele date privind activitatea unui agent economic: eifra de afaccri = 120.000 u.m.; ponderea costurilor materiale in lolalul costurilor t 80%; mrimca costurilor salariak = 20.000 u.m. ~ fiind c impozitul pe profit este 16%, profitul net al firmei este (in u.m.): a. 3.200; b. 20,000; c. 100.000; <I, 16,800. Dacpiaa monetar sc confrunt en tan exces de cerere in privinta capitalului de imprumut (ceilali raclori ai pietei rmnnd neschimbai), tendina ratei dobnzii de echilihro este: a. de a crete; b. de a scadea; e. de a tinde sprezero; d. do a nu sc modfica, Elementul de capital care se cansum integral in activitatca economic, inir -un singur eiclu de producie, este: a. capitalul real; b. capitalul cireuiant; c. caplalul fix; d. capitalul tebraic, Fie .3 produse: X, Y i 1. Dac un consumaior rational it prefer pc X faa de Y pe Y fai dc Z, rezultd cu it prefer: a. pein raport cu X; b. pe Z, fat tie X; c. pe X, in raport cu Z, d. pe Z, fa de Y. Fie B un bun normal, achimitionat i consumal frecvent de ctrc msirea mas a indvizilor. Dacvcnitul consumatorilor se majorearA (cele1alte conditii ale pieci rmnnd ncsclrmbate); a. cererea pentru bunul B va spori; b. pretul lu i B se va micara semnilicativ, ca urmare a scderii ccrerii; c. cererea pentru B. sc va d minua; d. ofcrta pentru buool B se va rcduce, identficai afirneaia fals: a. Ciclul economic presupune aitcrnanta fazelor de expansiune cu cele de contracie economic ; b. Reccsiunea este o Faz a expansiunii; c. in peroada de boom, economa arc o cvoluie in general favorabila; d. Fazeic celulrai economic di fer in ceea ee priverc durata lor. indcxarea veniturilor este o msur: a. de cretere a productivittii muncii intr-o conjunctur intlaionist; b. fr efecte, in cadrul msurior antiinflaioniste; c. de acoperre paria1 a eretcrii preurilor scderi puterii de cumprare; d. care vizeaz sporirea ofertei de bunuri economice.

70.

71.

72. 69.

70.

69.

70.

17. lndoele salariului real rcftecti: a. modificarea in limp a salariului nominal; b. micarea de ansamblu a preurilor; c. dinamica salariului real; d. modificarea salariului net in raport cu ccl brut.

78.

in chelluielile materiale de producie, firmele includ: a, salariile personalului administrativ; b. salariile lucrtorilar direct productivi; e. amenzile pltite; d. materiile prime necesare productie. in condiile unei rate anuale a dobnzii de 20%, vcnitul arival adns de un cilia' de valoare a fast 120 u.m, Dac rata dobniii a ajuns 30% (venitul adus de titlu rmnud neschimbat), inseamn c s-a modificat cursul titiului, astfel: a. a crescut eu 1O%; b. a sclzut cu 66,67%; c. a crescut Cu 200 u.m.; d. a sczut cij 33,33%. de ac;iune a agenilor economiei; b. economia are on inalt grad de contralirarc; e. preurile sunt fixate de stat; d. preurle se forrnea.r. lih~ r_

78.

S0. in econvmia dc piaa, matinifesiarea concurentei este prisibil alunei cnd: a. nu exst libertate

Si.

n economic, cererea real de bani determinatri de volumul valoric al sclrimburilor realizate intr-un an (Y.'T) eslc 3.600 milioane u.m. Dac3 viteza de rotaic a banilar este 6 rolaIii / an, nrasa monetar necesari menUincrii echilibrului monetar in economic este (in neilioane u.m.); a. 21,600; b. 600; c. 3.600; d, 6, in intervalul iulie septembrie, vcnitul unui productor scade de la 10.004) u.rn. Ia 8.000 u.m. Ye piat, afcrta lui pentru bunul B a Akins, in acelai interval de timp, Ia 50 kg (fiind en 50% mai mic dect cea iniirl). Mriniea coeficienlului de elasticitate a ofertci in raport cu venitul este: a. 0,04; b. 2,5; c. 2; d. 5. lnclina(ia margina1 spre eonsum intr-o perioad i de timp este 0,6. Dacenitul curent este 1,5-V0 i sporul economiilor a reprezentat 3.000 a.m., venitul per oadei de baz (in u.m.) a fost: a. 5.000; b. 180; c. 15.000; d. 27.000_

82.

82.

84. La finalul unui an, inir --o fabric de conserve, indicele productivitii medi a muncii a reprezentrt 104%. Dac Ia inceputul anului, productivitatea medie a muncii a fost 5 kg legume confervatc ! luertor, reiese c, Ia sfritul peroadei, ea a ajuris (sn kgilucrtor); a. 5,2; b. 20,8; e. 5; d. 10,4.
4

Concurs de admirere - 20 iulie 2011

Grila nr. 2

85. Mrimea absolut a preului creditului (a pre(ului pltit de ctre debitor pentru un mprumut) este cunoscut ea: a. masa dobnzii; b. suma de bani negociat ntre productori i cumprtori; c. rata dobnzii; d. cursul monedei naionale. 86. 0 rat redus a dobnxii: a. stimuleaz investiiile; b. duce Ia scdcrea proliturilor intreprinziorilor; c. are efecte negative asupra economiei; d. duce la micorarea produciei. 87. Oferta de for de mania este OL= 3S, iar cererea de for de munc este CL = 250 8S (unde S nivelul salariului). Dac S = 25 u.m. / lucrtor, pe pia se nregistreaz: a. echilibru ntre cerere i ofert; b. exces de cerere de for de munc, egal cu 50 lucrtori; c. necesitatea creterii salariului fa de nivelul S; d. execs de ofert de for de munc, egal cu 25 lucrtori. 88. Operaliunile inllnite pe piaa monctar sum: a. de cerere i de oferta; b. ale agenilor puhlici; c. ale agenilor privai; d. de finanlare i do rcf inanlare . 89. Patru muncitor agricoli Iucreaz un leren de 8 hectare. Dac productivitatea medie pe ntregul tercn este 100 kg / lucrtor, productivitatea In hectar a tuturor angajailor este (n kg): a. 32; b. 12,5; c. 25; d. 50. 90. Pe piaa cu concurena monopolistic: a. un numr mic de productori, cu putere economic rcicvant, fabric i vnd cea mai mare parte a ofertei dintr-un bun; b. cererea i oferta au caractcr de atomicitate; c. cumprtori nu au posibilitatea s aleag vnztorul de Ia care achiziioncat marfa dorit; d. agenii economiei acioneaz ca pc o pia do tip monopson. 91. Pe termen scurt, n raport cu perioada de bni, productia unei firme a crescut de 2 ori, iar costul ei total s-a majorat cu 200%. In aceast situaie, rap de mirimea lui iniial, costul total mediu: a. a crescut cu 200%; b. a rmas nesehimbat; c. a crescut Cu 50%; d. a crescut cu 150%. 92. Pentru o produc(ie de 450 buci, costurile totale sunt 440.000 u.m. Sporind produc(ia la 500 buci, rezult un cost marginal de 480 u.m. Cum a evoluat costul total, in report cu bata de analiz (in u.m.): a. a rmas 440.000; b. a sczut cu 24.000; c. a ajuns 24.000; d. a ajuns 464.000. 93. Persoana care ia bani Cu imprumut se numete: a. creditor; b. investitor; c. debitor; d. antreprenor. 94. Recesiunea face referire ia: a. boom + expansiune; b. criz i economic + depresiune; c. avnt + dczvoliare; d. faza de cretere + faza de descrctere a economiei. 95. Scopul unei acliviti economice este: a. imhogirea oamenilor, b. dezvoltarea relaiilor interumane; c. satisfacerea nevoilor de consum individualc, de grup i colective; d. raionalizarea nevoilor de consum ale oamen i lor. 96. Un agent economic ia un credit de 100.000.000 u.m. de Ia o banc pe o perioad de 4 ani, cu o rat anual a dobnzii de 20%. Care este dobinda total pe care o va plti debitorul Ia scaden( (in u.m.), tiind c att suma imprumutat, ct i dobnzile aferente, se pltesc la sfritul celor 4 ani: a. 107.360.000; b. 80.000.000; c. 117.360.000; d. 360.000. 97. Un indice al salariului real egal cu 100% presupune c n perioada curent fa de perioada de bazi, salariul real: a. a crescut cu 100%; b. s-a dublat; c. s-a injumtit; d. a rmas neschimbat. 98. Un ntreprinztor investete 1.0011 u.m. ntr-o afacere i, dup un an, oblinc un profit net de 200 a.m. Dac raga dobnzii in economic a fost, in decursul aceluiai an, 25%, gisi(i enunul corect: a. profitul inregistrat din afacere a fost superior cu 50 u.m., dobnzii bancare posibil de ohlinut; b. in urma alegerii cfcctuate, ntreprinztorul a marcat o pierdere de 50%; c. afacerea a fost mai proftabil dect plasarea economiilor in sistemul bancar, d. depunerea capitalului la banc ar fi adus o dobnd mai mare dect profitul intrepri nztoru lu i _ 99. Utilitatea economic: a. reprezint frecvena consumrii unui bun; b. este aceeai in cazul

tuturor bunurilor economice; c. este aceeai in cazul tuturor consumatorilor unui bun: d. este aprcciat diferit de Ia o persoan la alta. 100. Venitul anului curent, de 800 milioane u.m., este en 25% mai mare dect venitul anului anterior. Ct a fost venitul anului de baz (in milioane u.m.): a. 740; b. 460; c. 660; d. 640.