Sunteți pe pagina 1din 21

CADRE PORTAL

1. Tipuri de forme structurale si elementele componente


2. Nodurile structurale
3. Elemente de calcul si proiectare si detalii
4. Fundatii
Elementele structurale si nestructurale ale cadrelor portal: 1)-Invelitoare din tabla cutata sau panouri sandwish cu
termoizolatie; 20- Stalpi si grinzi de cadru; Roof sheeting or decking (sandwich panels); 3)- Grinzi ce sustin elementele
de inchidere laterala; 4)-Pane de acoperis; 5)- Panouri de perete
Constructii curente dedicate activitatilor diverse din economie: ateliere de confectii metalice si de productie
in industrie, depozite, centre de vanzare en-gross, constructii din sfera industriei mecanice si de masini,
diverse.
Sunt extrem de versatile ca dimensiuni si variante structurale : deschideri de 12 m.60 m si travei de
410 (12) m insa eficienta lor se situeaza in sfera de deschideri de 20 m30 m si a traveilor de 46 (8) m;
Sectiunea stalpilor si a grinzilor poate si
constanta insa din conditii de rezistenta se
utilizeaza sectiunile variabile
Stalpii
Prinderi rigide in fundatii
Prinderi articulate
Grinzile transversale
Cu noduri rigide
Articulate; in special articulatia este dispusa la coama
a)- deschderi medii si mari; b)- grinda de cadru cu sectiune variabila curbiliniu
c)-solutie cu plansee intermediare;
d)- cu grinzi de rulare (stalpi cu console)
e)- solutie cu doua deschideri egale
f)- cadre cu doua deschideri neegale
g)- grinda de acoperis cu doua pante ; h)- cadru cu stalpi si grnzi cu
sectiune variabila liniar ( sectiuni sudate din tabla groasa)
Tipuri de structuri curente de cadre portal cu una sau doua deschideri
SISTEME STRUCTURALE
Pentru deschideri sub 20 m span si travei sub 9 m;
Sistemel sunt similare cu cele utilizate la arce
Cadrul cu trei articulatii este o structura determinata static momentele incovoietoare si deformatiile
din apex sunt cele mai mari ; avantajul este ca nu sunt sensibile la tasari de teren.
Cadrele cu noduri rigide cele mai mici valori ale momentelor incovoietoare;
Cadrele cu doua articulatii ca si cele cu noduri rigide implica aparitia unor impigeri laterale importante
pe linia nasterilor asadar micile deplasari orizontale la acest nivel genereaza modificari importante ale
eforturilor sectionale in cadru (redistribuiri de momente incovoietoare)
In cazul fundatiilor in terenuri dificile de fundare sunt preferate articulatiile la baza stalpilor; atunci cand
impingerile laterale devin prea mari se pot utiliza solutiile cu tirant plasat intre cele doua baze ( in
pardoseala cladirii) .
Acestea pot fi:
- sectiuni laminate la cald sau grinzi cu inima plina
sudate, cu sectiuni constante in lungul elementului sau
variabile;
- sectiuni compuse deschise (cu doua inimi) sau inchise
sudate (cheson).
Nodurile (incastrari) dintre grinzile transversale si stalpii
structurii pot rezulta de dimensiuni mai mari decat
sectiunile curente ale celor doua elemente structurale; in
zona nodului si pe portiuni mai mari de grinda este
necesara de regula dispunerea rigidizarilor transversale si
in acelasi timp talpi mai puternice in zona inferioara a
sectiunii grinzilor (uneori si a stalpilor);
O solutie de a rationaliza consumul de material si a
reduce deformatiile este utilizarea otelurilor cu rezistente
sporite (frinzi cu inimi suple);
- Grinzile transversale trrebuie asigurate la instabilitate
laterala prin fixarea panelor de acoperis.
In cazul in care elementele de acoperis sunt pozitionate
direct pe talpa superioara a grinzii de cadru (sau atunci
cand prezenta luminatoarelor intrerupe dispunerea panelor
talpa superioara a grinzii transversale trebuie intarita
(sectiunea 2-2, pozitia k pe figur alaturata).

Diverse forme si sectiuni de grinzi de cadru si stalpi
ELEMENTELE STRUCTURALE ALE CADRELOR PORTAL
k l
La pozitia h) din figura alaturata grinzile cadrele portal cu tiranti au conditii de
rezemare diferite: la un capat articulatie iar la celalalt incastrare. Solicitarea
necunoscuta din legatura suplimentara este dirijata in tirant:

In cazul in care un reazem cedeaza impingerea este egala cu deplasarea
reazemelor; in acelssi tmp, rigiditatea stalpilor diminueaza tensiunea in tirant:
1 1
X < X
11 1
1
1 1
1 1
) ( o X =

X X
EI
h K
11 1 1
o A = X
Proiectarea nodurilor de cadru
Nod rigid de peferinta sudate, prin taiere cu flacara oxiacetilenica,
prelucrarea marginilor si sudarea in fabrica cu preincalzirea pieselor
componente by cutting the hot rolled profiles with flame and processing
the edges after heating.
Se utilizeaza atat sudurile de adancime cat si cele de colt ( se
sudeaza pe placa suport).
La sectiunile sudate intervin curent nervuri si rigidizari transversale pe
intreaga inaltime a sectiunii atat pe stalp cat si pe grinda
Momentele incovoietoare au valori maxime in nodurile de cadru; este
necesar frecvent sa se intareasca sectiunea.
NODUL DE COAMA
Imbinare cu suruburi intre cele grinzi tranversale:
1-placa de capat; 2)- zona de intarire a grinii transversale; 3)- sectiunea curenta a grinzii
transversale; 4)-sudura dintre talpa grinzii tranversale si placa de capat; 5)- sudura dintre inima
grinzii tansversale si placa de capat; 6)- suruburi solicitate la forfecare; 7) suruburi intinse
A-zona intinsa; B-Zona forfecata; C-zona comprimata
NODUL INTRE STALP SI GRINDA
Prinderea rigida dintre stalp si grinda de cadru:
I- Grinda transversala trebuie sa fie intarita pentru a capata o rigditate corespunzatoare preluarii momentului
de pe nod;
II- In rile zona intinsa deasupra axei neutre suruburile preiau forta de intindere din imbinare; in zona
comprimata se impune ca inima stalpului sa fie intarite pentru a preveni voalarea locala
REGULI SPECIFICE PENTRU PROIECTAREA
NODULUI DINTRE STALP SI GRINDA
Verificari de rezistenta si stabilitate poate rezulta o intarire a inimii grinzii in zona de imbinare prin
ingrosare sau prin cresterea inaltimii; rigidizarile transversale (nervuri) pe toata inaltimea inimii sunt de
asemenea recomandate;
Bisectoarea unghiului de intersectie dintre grinda si stalp este linia dupa care se dirijeaza tensiunile
interne de forfecare; de-a lungul acestora se vor dispune rigidizari de cate ori ele sunt necesare pentru a
prelua excesul de tensiuni de forfecare;
Nervurile (uneori simple gusee) se dezvolta pe intreaga zona comprimata, depasind linia axei neutre;
Nervurile plasate la capatul zonei de variatie a inaltimii grinzii sunt de fapt diafragme pe care inima
grinzii (sau a stalpului) se sudeaza cu sudura de adancime sau in relief;
Prinderile cu suruburi sunt folosite la nodurile dintre grinzi si stalpi la cadrle pportal atunci cand
solicitarile interne nu sunt atat de mari si cand conditiile de transport si de montaj in santier sunt
corespunzatoare.
I
y M
A
P
= o
Zona de nod:a) tensiuni pe talpa in zona nodului;
b) tensiuni pe talpa si inima grinzii la legatura cu nodul
Inima din zona nodului tinde sa se
scurteze de-a lungul liniei a-c
Formula lui Vierendeel
pentru grinzi cu
sectiune variabila
H
A
A
H H
A
A
H
A T A T
i
i
i i i
= =
= =
;
;
0
0
0 0 0
o o
In relatie intervin fortele axiale rezultate din momentul incovoietor ce actioneaza in talpa exterioara (T
0
) respectiv cea interioara
(T
i
). De asemenea componentele rezultate din fortele axiale din grinda se transfera la axele talpilor superioara (H
0
) /inferioara (H
i
):
Se poate considera ca acoperitor ca talpile grinzii preiau intregul moment de incovoiere din nod, M si transmit impingerea
rezultata, H in timp ce inima transmite forfecarea.
unde:

0
,
i
tensiunile medii rezultate din incovoiere pe talpilr exterioara/interioara nodului;
A
0
, A
i
aria sectiunilor transversale ale talpii exterioare/interioare
Grinda induce o forta de intindere in talpa superioara T
0
H
0
, respectiv compresiune in talpa inferioara,T
I
+ H
I
pe
perimetrul nodului.
H
A A
A
H
H
A A
A
H
d
M
T T
i
i
i
i

+
=

+
=
= =
0
0
0
0
0
0
Icand forfecarea se transfera de la talpi la inima prin intermediul sudurilor in relief in lungul grinzii (grinzi cu inima plina sudate)
aceasta sudura se verifica la tensiuni de forfecare:
Impingerea de la limita superioara a inimii in nod T este egala cu T
0
-H
0
, in timp ce la limita inferioara este egla cu (T
I
+ H
I
)-H .
Since (T
I
+ H
I
)-H = T
I
+H
I
(H
I
+H
0
) =T
I
H
0
=T
0
H
0
.
Asadar fortele de forfecare de pe zonele de limita a placii inimii sunt egale, Inmod similar, celelate margini verticale
sunt solicitate tot la forte egale.
unde: T- impingerea totala din talpa;
L- nodului pe care se dezvolta sudura;
t- grosimea inimii;
a
w
- grosimea cordonului de sudura.
d , vw
w w
w
f
a ) a 2 L ( 2
T
: so ;
t L 2
T
s

=

= t t
Experimentarile au pus in evidenta faptul ca nu exista tensiuni de intindere in coltul extrem exterior al
nodului de cadru, intu-cat eforturile se transmit direct pe linia diagonala in nod> Forta de intindere variaza
uniform in talpi pe zona noduluide la maxim pe suprafata de contact cu grinda (stalpul) si devenind 0 la
coltul extern.
Fiecare din fortele de pe talpi se transmite in inima din zona nodului aceasta fiind singura zona de
transfer a fortelor interne de la grinda la stalp; asadar noudl este solicitat foarte puternic la
forfecare.
Forfecarea se dezvolta egal pe perimetrul noduluiThe shear forces in the top and bottom edges of
the web plate are equal.
In concluzie dimensionarea nervurilor (diafragme) diagonale din nod se face considerand ca
acestea preiau tensiunile ramase ne-echilibrate de reistenta la forcfecare a inimii.
La colturile care nu au sectiuni marite A
d
se determina din conditia de echilibru pentru fortele ce actioneaza
la contactul dintre nod si grinda de cadru
u

cos
3
0
0
+ =
M
y
d
M
y
w wc
wr
f
A
f
t h
h
M
REGULI SPECIFICE PENTRU PROIECTAREA
NODULUI DINTRE STALP SI GRINDA
COLTURI DE CADRU CU SECTIUNI MARITE
( ) ( )
2
0 '
2 1
0 '
1 d
45 sin C 45 sin C F u u + =
0
0 0
M y d d
M y f 2
'
2 M y f 1
'
1
/ f A F
/ f A C ; / f A C


s
= =
f f
A A
2 1
=
f d
A A = 75 . 0
Usually: and:
PENTRU
1
SI
2
> 12
0
aria din zona racordata este solicitata la fel ca si zonele adiacente din stalp si din grinda de
cadru.


RELATII DE CALCUL UTILIZATE IN PROIECTARE

Pentru inimi din placi rectangulare de grosime egala t Osgood / / ia in consideratie starea
de echilibru dintr-o placa rectangulara incarcata cu fortele s I momentele din figura:
( ) ( )
x yx y y xz x
F F 2 b M F F 2 a M =
b y ; a x = =
b y ; a x = =
Tensiunile normale
x
si
z
de-a lungul limitelor:
variaza liniar
Iar de-a lungul limitelor: sunt nule
Functia de tensiune Airy f(x,y )ieste utilizata astfel pentru determinarea lui
x
si
z

(
(

+
|
|
.
|

\
|

+
=
2
xy
2
y x y x
2 2
t
o o o o
o
x
2
y
4
3
y
2
y
4
3
M 3
b F
d
c
y
M 3
a F
b
b
x

= =

= =
(
(

+
|
|
.
|

\
|
=
2
xy
2
y x
max
2
t
o o
t
Tensiunile principale in plan din zona nodului vor fi astfel determinate:
Tensiunea maxima apare in coltul intern al nodului: x=+a; y=+b.
Tensiunea maxima de forfecare din inima va apare in punctul de coordonate :
Aceasta se determina cu relatia:
Punctul cu cea mai mare tensiune de forfecare este forate aproape de centru inimii :
|
|
.
|

\
|
+ + =
b b a a
c
I
t b
I
t a
abt
M
3 3
1
4
2 2
t
In relatie Mc este momentul din partea interna de pe coltul de cadru;
I
a -a
momentul de inertie a nodului dupa axa orizontala incluzand si aportul talpilor si al inimii;
I
b-b
- momentul de inertie similar dupa axa veritcala
a V b H M M
c
=
0
NODURI DE CADRU CURBATE
c r
r
U
c M
A r
M
A
N
+

+ = o
Conform relatiei Winkler-Resal
N- forta iaxiala;
A- sectiunea transversala prin bara curba;
M- momentul aplicat barei;
r- raza de curbura in A.N. a barei;
c- distaanta de la A.N. la fibra considerata; pozitiva inspre exteriorul barei (in sus) si
negativa spre interior (in jos);
U- numar analog cu momentul de inertie, I care poate fi inlocuit cu acesta din urma
pentru raze de curbura r > 2d, unde d este inaltimea inimii barei cu sectiune I:
dA
c r
c
r U
A
}
+
=
2
|
|
.
|

\
|
=

A
w
w
b r r U
i
2
1 2
log 30258 . 2
pentru r< 2d si sectiune
de grinda cu inima plina:
o
ext o
i
i
r
c A
r
c A
I U
2 2
int

+ =
8 . 1 ... 4 . 1 =
d
r
I U ) 05 . 1 ... 15 . 1 ( =
t R
C
r

= o
o
ext o
i
i
r
c A
r
c A
I U
2 2
int

+ =
o
o
i
i
c r
c
U
r M
A r
M
A
N
c r
c
U
r M
A r
M
A
N
+

+ =

+ =
o
o
Distributia tensiunilor radiale
r
in talpa inferioara a barei curbe si medierea valorii,
r
o
Simbolurile si modul de determinare a tensiunilor radiale si tangentiale in talpa inferioara a uni bare curbe cu sectiune I:
a)- determinarea tensiunii
r
; b)- determinarea tensiunii
t

r
b
0
t
'
'
dx
b
o
o
=
}
q = = = v 316 . 1 k ); k ( f
'
b
'
b ( )
f
2
'
r t
b

= q
f
r
ds
r
t
'
b
2
d
r
t
'
b 2
2
d
sin
r
t
'
b 2 N
o
=
o
o =
o
o =
ds b
N
p
'
r

=
R
t
p
r
r
o
=
2
) b (
R
t
M
2 '
r
t

o
=
2
t
f
t
t
t 1
M 6
W
M

= = o
t r
2
t
2
r echiv
o o o + o = o
DETALII SPECIFICE NODUTRILOR DE CADRU CURBE
NODURI DE COAMA LA CADRE PORTAL
CAPITELUL CADRELOR CU NODURI ARTICULATE STALP-GRINDA
FUNDATIILE STALPILOR CADRELOR PORTAL
Zona de nod si capitel la nodul
articulat stalp-grinda
Prindere articulata in fundatie la cadre cu inima plina
Prindere rigida in fundatie la stalpii cadrelor cu inima plina
Rolul suruburilor la o baza de stalp articulata
Rolul suruburilor la o baza fixata rigid in fundatie
Baza de stalp supusa la compresiune mare si momente reduse
Baza de stalp supusa la compresiune moderata
si momente de incovoiere mari
Solutii care asigura stabilitatea laterala impotriva fenomenului de
incovoiere-rasucire a grinzilor de cadru ce apare la talpa inferioara (in
compresiune in zona nodului):
contrafise (legaturi) intre talpa inferioara a panelor de streasina si
rigidizarile transversale lungi dispuse pe inima grinzii