Sunteți pe pagina 1din 17

CAPITOLUL 1

Spa tii vectoriale

1.1. Introducere

1.1.1. DeÖni tie. (DeÖni tia spa tiului vectorial) Se dau:

mul timile:

ñ V 6= ; (elementele mul timii V se numesc vectori (puncte )); ñ K 6= ; (elementele mul timii K se numesc scalari (numere) ); func tiile:

ñ + K ( ; ) : K K ! K (func tia este o opera tie pe mul timea K numitaº adunarea scalarilor si va Ö notataº Ñ+î;), ñ K ( ; ) : K K ! K (func tia este o opera tie pe mul timea K numitaº Ónmultirea scalarilor si va Ö notataº Ñ î), ñ + V ( ; ) : V V ! V (func tia este o opera tie pe mul timea V numitaº adunarea vectorilor si va Ö notataº Ñ+î;) ñ ( ; ) : K V ! V (func tia este o opera tie externaº pe mul timea V numitaº Ónmultirea vectorilor cu scalari si va Ö notataº Ñ î(pentru Öecare 2 K Öxat, opera tia par tialaº V 3 x 7! x 2 V poate Ö numitaº omotetie de parametru ).)

Perechea (V ; K) (Ómpreunaº cu opera tiile descrise mai sus) se nume ste

spatiu vectorial dacaº sunt Óndeplinite urmatoareleº

condi tii:

(1) (K; + K ; K ) este corp comutativ; (2) (V ; + V ) este grup abelian; (3) 8a; b 2 K; 8x; y 2 V , au loc:

(a)

(a + K b ) x = a x + V b x (distributivitatea la dreapta opera tiei Ñ î fa taº de opera tia Ñ+ K î);

a

(b)

a (x + V y ) = a x + V a y (distributivitatea la st‚nga opera tiei Ñ î fa taº de opera tia Ñ+ K î);

a

(c)

a (b x ) = (a K b ) x ;

(d)

1 K x = x .

1

2

1. SPA TII VECTORIALE

1.1.2. Observa tie.

Distinc tia Óntre diferitele opera tii notate la fel se va face din context; Elementul 0 V este elementul neutru la adunarea vectorilor si va Ö notat Ón continuare cu 0; Elementul 0 K este elementul neutru la adunarea scalarilor si va Ö notat Ón continuare cu 0; Elementul 1 K este elementul neutru la Ónmultirea scalarilor si va Ö notat Ón continuare cu 1; Distinc tia Óntre diferitele elemente notate la fel se va face din context. Se folosesc no tiuni (presupuse) cunoscute din liceu: mul timile de numere (N , Z, Q, R , C ) si proprietaº tile lor, no tiunile Algebrei de clasa a XIIña cum ar Ö parte stabila,º opera tie, monoid, grup, grup abelian, inel, inel comutativ, corp, corp comutativ, element neutru pentru Öecare structuraº algebrica,º elemente simetrizabile, simetricul unui element (fa taº de o opera tie sau alta, atunci c‚nd este cazul), proprietaº ti ale lor: unicitatea elementului neutru, u- nicitatea elementului simetric, etc. Conven tii de nota tie: vectorii vor Ö nota ti cu litere latine mici (a , b , c , u , v , w , x , y , z , etc), scalarii cu litere grece sti mici ( , , , , etc), mul timile cu litere latine mari Ñdublateî(A , B, C , D , K, L, M , N , R , X , V , etc) la care se vor adaugaº eventual indici ( 0 , V 1 ,

(2)

etc) si/sau supraindici (U 1 , x 3 , y , etc) Ón func tie de context.

4

1.1.3. Exerci tiu. Saº se arate caº Óntrñun monoid (cu element neutru)

elementul neutru este unic.

1.1.4. Exerci tiu. Saº se arate caº Óntrñun grup elementul simetric al

unui element este unic.

1.1.5. Exemplu. Se consideraº mul timea

R n = f 0 @

x

.

.

.

x

1

n

1 A ; x i 2 R ; i = 1;ng:

1.1. INTRODUCERE

3

R n este spa tiu vectorial real Ón

0

@

x

.

.

.

x

1

n

1

@

A + 0

y

.

.

.

y

1

n

1

A Def

=

0

@

raport cu opera tiile:

x 1 + y 1

.

.

.

x n + y n

1

@

A ;8 0

x

.

.

.

x

1

n

1

@

A ; 0

y

.

.

.

y

1

n

1

A 2 R n

(semnul + din st‚nga se referaº la adunarea elementelor din R n iar semnele + din dreapta se referaº la adunarea elementelor din R , deci se folose ste acela si semn pentru douaº opera tii distincte; pe parcursul textului, distinc- tia trebuie facutº aº din context) si

0 @

x

.

.

.

x

1

n

1

A Def

=

0

@

x 1

.

.

.

x n

1

A ;8 2 R :

(R ; +; ) este corp comutativ (se stie din liceu); (R n ; +) este grup abelian (adunarea pe componente este asociativa,º comutativa,º admite element

neutru si orice element este simetrizabil, datoritaº proprietaº tilor adunariiº

.

pe R ), elementul neutru este 0 R n = 0 @ .

.

0

0

1

A iar simetricul lui 0

@

0 @

x

.

.

.

x n

1

1 A . Au loc proprietaº tile de distributivitate:

( + ) 0 @

@

= 0

x 1

.

.

.

x n

x

.

.

.

x

1

n

1

@

A = 0

( + ) x 1

.

.

.

( + ) x n

1

@

A = 0

1

@

A + 0

x 1

.

.

.

x n

1

A = 0

@

x 1 + x 1

.

.

.

x n + x n

x

.

.

.

x

1

n

1

A + 0

@

x

.

.

.

x

1

n

1

A ;

x

.

.

.

x

1

n

1

A este

1

A =

4

1. SPA TII VECTORIALE

( 0 @

x

.

.

.

x

1

n

1

@

A + 0

y

.

.

.

y

1

n

1

@

A ) = 0

@

= 0

x 1 + y 1

.

.

.

x n + y n

1

@

A = 0

x 1

.

.

.

x n

= 0 @

x

.

.

.

x

1

n

1

@

A + 0

y

.

.

.

y

1

n

1

A ;

x 1 + y 1

.

.

.

x n + y n

1

A + 0

@

1

@

A = 0

(x 1 + y 1 )

.

.

.

(x n + y n )

y 1

.

.

.

y n

1

A =

( ) 0 @

x

.

.

.

x

1

n

@

= 0

x 1

.

.

.

x n

1

@

A = 0

( ) x 1

.

.

.

( ) x n

1

A = ( 0

@

x

.

.

.

x

1

n

1

A = 0

@

1

A ):

( x 1 )

.

.

.

( x n )

1

A =

1

A =

1.1.6. DeÖni tie. (DeÖni tia subspa tiului) Fie (V ; K) spa tiu vectorial si

S V ; S se nume ste subspatiu vectorial al lui (V ; K) daca:º

(1) 8x; y 2 S; x + y 2 S; (2) 8 2 K; 8x 2 S; x 2 S:

1.1.7. Exemplu. Mul timea

S =

8

0

@

x

1

1

< : A 2 R 3 ; x 2 = 0

x

x

2

3

9

=

;

este subspa tiu vectorial al spa tiului vectorial (R 3 ; R ).

Fie x; y 2 S ) x = 0 0 A si y = 0 0 A ; au loc:

@

x

x

1

3

1

@

y

y

1

3

1

@

x + y = 0 0 A + 0 0 A = 0

x

x

1

3

1

y

y

1

3

1

@

@

x 1 + y 1

0

x 3 + y 3

1

A 2 S;

1.1. INTRODUCERE

5

iar pentru 2 R , x = 0 0 A = 0 0 A 2 S . Din deÖn tia subspa-

@

x

x

1

3

1

x 1

@

x 3

1

tiului rezultaº caº mul timea S este subspa tiu al spa tiului vectorial (R 3 ; R ).

1.1.8. DeÖni tie. (DeÖni tia operatorului liniar) Dacaº (V 1 ; K) si (V 2 ; K)

sunt spa tii vectoriale (peste acela si corp de scalari), o func tie U ( ) : V 1 ! V 2 se nume ste morÖsm de spatii vectoriale (aplicatie liniarºa, operator liniar , etc) daca:º

(1) U (x + y ) = U (x ) + U (y ) ; 8x; y 2 V 1 (

grupuri (este aditiv)); (2) U ( x ) = U (x ) ; 8x 2 V 1 ; 8 2 K (U ( ) este omogen).

U ( ) este morÖsm de

Se noteazaº cu L K (V 1 ; V 2 ) mul timea tuturor morÖsmelor dintre (V 1 ; K) si (V 2 ; K).

1.1.9. Exemplu. Fie spa tiile vectoriale (R 3 ; R ) si (P 2 [ X ] ; R ) (P n [X ]

este mul timea tuturor polinoamelor de grad cel mult n , Ón nedeterminata

X si cu coeÖcien ti reali). Func tia U ( ) : P 2 [X ] ! R 3 deÖnitaº prin U (P ( )) = x P ( ) 2 R 3 (pentru un polinom P (X ) = aX 2 + bX + c 2 P 2 [X ] se

ata seazaº vectorul x P ( ) = 0 b A ) este morÖsm de spa tii vectoriale.

@

a

c

1

Opera tiile Ón (P 2 [ X ] ; R ) sunt (deÖni tiile sunt cunoscute din liceu):

P ( ) + Q ( ) Def = (P +

Q) ( ) ; unde: (P +

Q) ( X ) = P (X ) + Q (X ) ;

P ( ) Def = (( P ) ( )) ; unde: ( P ) ( X ) = P (X ) :

@

P (X ) = aX 2 + bX + c 2 P 2 [ X ] ) U (P ( )) = 0

@

Q (X ) = a 1 X 2 + b 1 X + c 1 2P 2 [X ] ) U (Q ( )) = 0

a

b

c

1 A 2 R 3 ;

a 1

b 1

c 1

1 A 2 R 3 :

6

1. SPA TII VECTORIALE

(P + Q) ( ) este deÖnit de:

(P + Q) ( X ) = (a + a 1 ) X 2 + (b + b 1 ) X + (c + c 1 ) 2P 2 [ X ] )

1

+ a 1

+ b 1 A = 0

@

+ c 1

= U (P ( )) + U (Q ( ))

@

) U ((P + Q) ( )) = 0

1

A + 0

@

1

A

a

b

c

a

b

c

a

b

c

1

1

1

( P ) ( ) este deÖnit de:

( P ) ( X ) = aX 2 + bX + c )

@

) U (( P ) ( )) = 0

a

b

c

1

@

A = 0

a

b

c

1 A = U (P ( )) :

1.1.10. DeÖni tie. (Spa tii izomorfe) Spa tiile vectoriale Óntre care existaº

un morÖsm bijectiv (izomorÖsm) se numesc izomorfe. Se va nota (V 1 ; K) = (V 2 ; K).

1.1.11. Exerci tiu. Saº se arate caº morÖsmul din exemplul anterior este

func tie bijectiva.º

pe (V ; K) orice operator liniar Óntre (V ; K) si (K; K) (orice element al mul timii L K (V ; K)). Mul timea tuturor func tionalelor liniare pe (V ; K) se noteazaº cu V 0 (= L K (V ; K)) si se nume ste dualul algebric al lui (V ; K).

DeÖni tie. (Func tionalaº liniara)º Se nume ste functional ºa liniarºa

1.1.12.

1.1.13. Exerci tiu. Saº se arate caº U ( ) : P 2 [ X ] ! R , deÖnit prin U (P ( )) = P (1) este o func tionalaº liniara.º

1.1.14. DeÖni tie. (Combina tie liniara)º Pentru n 2 N , i = 1; n; x i 2

n

P i x i se nume ste combinatie liniarºa a

i=1

elementelor x i cu scalarii i . (scalarii care participaº la sumaº se mai numesc ponderi iar combina tia liniaraº se mai nume ste sumºa ponderatºa ).

V si i 2 K, elementul x =

1.1.15.

1

Exemplu. 2 0 0 A +3 0 1 A este o combina tie liniaraº Ón R 3 ;

@

1

0

1

@

0

0

valoarea ei este 0 3 A .

@

2

0

1

1.1. INTRODUCERE

7

1.1.16. DeÖni tie. (Acoperirea liniara)º Dacaº A V este o mul time

oarecare de vectori, mul timea

span K (A ) Def =

(

n

X

i=1

i x i ; n2 N ; i 2 K; x i 2 A ; i = 1;n )

este multimea tuturor combinatiilor liniare cu elemente din A .

1.1.17. Exemplu. Œn spa tiul vectorial (P 2 [ X ] ; R ), pentru A = f1; Xg, span R A = fa 1 + b X ; a; b 2 R g este mul timea tuturor combina tiilor li- niare cu polinoamele 1 si X si este mul timea tuturor polinoamelor de grad cel mult 1 Ón X (inclusiv constantele, privite ca polinoame).

1.1.18. Observa tie. span K (A ) se modiÖcaº la modiÖcarea corpului de

scalari: R 3 este spa tiu vectorial at‚t peste corpul R c‚t si peste corpul Q, dar structura lor de spa tii vectoriale este diferita:º aceea si mul time de vectori genereazaº alte mul timi de combina tii liniare

2

4

2

4

p

1

0

3

p

1

0

3

3

@

5 2 span R 0

3

@

span Q 0

5 2=

8 2

4

:

8 2

4

:

<

<

1

0

0

1

0

0

3

5

3

5

;

;

2

4

2

4

0

1

0

0

1

0

3

5

3

5

9 1

A

9 1

A

;

=

;

=

de

vectori x i ; i = 1;n se nume ste liniar dependentºa dacaº cel pu tin unul dintre vectori se poate scrie ca o combina tie liniaraº a celorlal ti vectori. Dacaº nici unul nu poate Ö scris ca o combina tie liniaraº a celorlal ti vectori, atunci mul timea de vectori se nume ste liniar independentºa .

1.1.19. DeÖni tie. (Dependen taº si independen taº liniara)º Mul timea

1.1.20. Exemplu. Mul timea de vectori din R 4

1

C

C

A

8

>

>

<

>

>

:

0

B

B

@

1

2

2

1

1

C

C

A ; @ B

0

B

1

3

4

0

1

C

C

A ; @ B

0

B

2

5

2

1

9

>

>

=

>

>

;

este liniar dependentaº pentru caº

0

0

B

B

@

1

2

2

1

1

C

C

A + @

B

B

1

3

4

0

0

B

B

A = @

1

C

C

2

5

2

1

1

C

C

A :

8

1. SPA TII VECTORIALE

Mul timea de vectori din R 4

8

>

>

<

>

>

:

0

B B

@

1

2

2

1

1

0

B

B

A ; @

C C

1

3

4

0

1

C C

0

B B

A ; @

3

5

2

1

1

C

C

A

9

> >

=

>

>

;

este liniar independentaº pentru caº (de exemplu) rangul matricii care are

drept coloane vectorii mul timii este egal cu numarulº vectorilor (justiÖcarea

B

B

@

ra tionamentului va Ödataº Ón continuare) (rangul matricii 0

1

2

2 4 2

1

1

3

3

5

0

1

1

C

C

A

este 3).

1.1.21. Observa tie. (DeÖni tii echivalente ale independen tei li- niare) Familia (x i ) i= 1 ;n este liniar independentaº dacaº si numai dacaº are loc una dintre aÖrma tiile:

P i=1 i x i = 0 ) 1 = = n = 0 (unic).

n

(1) 8 i 2 K; i = 1; n;

n

(rela tia i=1 i x i = 0 are loc numai pentru scalari nuli);

P

n

(2) 8 i 2 K; i = 1; n; (9i 2 f 1; ; ng ; i 6= 0) ) i=1 i x i 6= 0.

P

(dacaº macarº

un scalar este nenul, atunci combina tia liniaraº este

nenula)º

Demonstra tie. Cele douaº aÖrma tii se ob tin una din cealaltaº din rela tia logicaº (p ! q ) (eq !ep ) (se recomandaº recapitularea capitolului de Logica)º ; echivalen ta cu deÖni tia are loc pentru ca,º dacaº macarº un vector este combina tie liniaraº de ceilal ti vectori, atunci existaº scalarii

i 2 K; i = 1; n; nu to ti nuli, astfel Ónc‚t

n

P

i x i = 0.

i=1

1.1.22. Algoritm. (Studiul dependen tei liniare a unei familii de vec-

tori) Fie o mul time de vectori x i ; i = 1;n Ón spa tiul vectorial (V ; K). Pasul 1. Se consideraº rela tia:

n

X i x i = 0;

i=1

1.1. INTRODUCERE

9

Se rezolvaº ecua tia de la Pasul 1, Ón sensul caº se aáaº toate solu tiile ecua tiei (de fapt, pentru stabilirea naturii familiei de vectori este

aº la Óntrebarea: ÑExistaº si alte solu tii Ón

suÖcient saº se raspundº

afaraº de solu tia identic nulaº ( i = 0, i = 1; n )?î. De obicei acest pas Ónseamnaº rezolvarea (eventual cu discu tie dupaº parametrii, dacaº familia de vectori depinde de parametri) unui sistem liniar de ecua tii folosind tehnicile de liceu sau Metoda pivotului. Pasul 3. Œn func tie de rezultatele ob tinute la Pasul 2, se Önalizeazaº studiul cu concluzia adecvata:º dacaº solu tia nulaº este unica,º mul timea este liniar independentaº dacaº solu tia nulaº nu este unica,º mul timea este liniar dependentaº si eventual se scoate Ón eviden taº si o dependen taº (se Ónlocuie ste o solu tie nenulaº Ón ecua tia de la Pasul 1). (solu tia nulaº veriÖcaº Óntotdeauna sistemul de pasul 1; Ón situ- a tia de independen taº liniara,º esen tial este saº se justiÖce faptul caº nu existaº alte solu tii)

Pasul 2.

1.1.23. Exemplu. Saº se studieze natura mul timii de vectori:

@

v 1 (m ) = 0

m 1 A ;v 2 (m ) = 0
1

@

1

Ón spa tiul (R 3 ; R ). Se consideraº ecua tia (vectoriala)º

1

m

1

1

A ;v 3 (m ) = 0

@

1

1

m

1 A ;m2 R

1 v 1 (m ) + 2 v 2 (m ) + 3 v 3 (m ) = 0;

cu necunoscutele 1 , 2 , 3 care prin Ónlocuire devine:

adicaº

@

1 0

@

1 A + 2 0

1

1

m

1

m

1

1

A + 3 0

@

1

1

m

1

@

A = 0

0

@

2 + 3 + m 1

1 + m 2 + 3 A = 0

@

1 + 2 + m 3

1

0

0

0

1

A :

0

0

0

1 A ;

Se ob tine sistemul algebric liniar omogen:

10

1. SPA TII

VECTORIALE

< m 1 + 2 + 3

:

8

= 0

1 + m 2 + 3 = 0

1 + 2 + m 3 = 0

a caruiº mul time de solu tii este dependentaº de parametrul m si este:

S (m ) =

8

> >

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

<

>

>

> >

>

>

>

>

>

>

> >

:

8 0

@

:

8

@

:

8 0

@

:

0

<

<

<

0

0

0

a b

a

b

1

A

9

=
;

;

1

A ; a; b 2 R

m2 R nf 2; 1g

9

=

;

; m = 1

9
a

=
a

A ; a2 R
a

1

;

; m = 2

Œn concluzie:

pentru m 2 R n f 2; 1g mul timea de vectori este liniar indepen- denta.º pentru m = 2 mul timea de vectori este liniar dependentaº iar o dependen taº liniaraº este v 1 ( 2) + v 2 ( 2) + v 3 ( 2) = 0. pentru m = 1 mul timea de vectori este liniar dependentaº iar o dependen taº liniaraº este 2v 1 (1) + v 2 (1) + v 3 (1) = 0. Se observaº caº se ob tin informa tii de douaº tipuri:

de tip calitativ (despre natura mul timii de vectori) de tip cantitativ (Ón cazul dependen tei liniare se ob tine o rela tie de dependen taº Óntre vectori).

1.1.24. DeÖni tie. (Sistem de generatori) Fiind dataº mul timea X

V , se spune caº mul timea de vectori x i ; i = 1;n genereazºa multimea X

dacaº X span (x i ) i= 1 ;n . Mul timea de vectori x i ; i = 1;n se mai nume ste sistem de generatori pentru multimea X . Dacaº mul timea X nu este speciÖcata,º se subÓn telege caº X = V .

1.1.25. Exemplu. Œn spa tiul vectorial (P 2 [ X ] ; R ), pentru A = f1; Xg, span R A = fa 1 + b X ; a; b 2 R g este mul timea tuturor combina tiilor li- niare cu polinoamele 1 si X si deci A genereazaº mul timea tuturor polinoa- melor de grad cel mult 1 Ón X .

º

1.2. PROPRIET A TI

1.2. Proprietaº ti

11

1.2.1. Propozi tie. (Reguli de calcul Óntr-un spa tiu vectorial) (1) 8 ; 2 K; 8x; y 2 V , au loc rela tiile:

(x y ) = x y , ( ) x = x x ; (2) 8 2 K; 0 V = 0 V ; (3) 8x 2 V ; 0 K x = 0 V ; (4) 8x 2 V ; ( 1 K ) x = x ; (5) x = 0 V ) = 0 K sau x = 0 V .

Demonstra tie. Fie ; 2 K; x; y 2 V ale si arbitrar;

(1) x = ((x y ) + y ) = (x y )+ y ) (x y ) = x y ;

x = (( ) + ) x = ( ) x + x )

x x = ( ) x ;

(2) 0 V = (x x ) = x x = 0 V :

(3) 0 K x = ( ) x = x x = 0 V :

(4) 0 V )

(5) x = 0 V si 6= 0 ) 9 1 2 K si 1 x = 1 0 V )x = 0:

= 0 K x = (1 K 1 K ) x = (1 K + (1 K x ) = ( 1 K ) x:

( 1 K )) x = 1 K x + ( 1 K ) x

1.2.2. Propozi tie. (Proprietaº ti ale operatorilor liniari) Fie U ( ) :

V 1 ! V 2 Atunci au loc:

(1) U ( ) liniar , 8 ; 2 K, 8x 1 ;x 2 2 V 1 , U ( x 1 + x 2 ) = U (x 1 )+ U (x 2 ) (2) U ( ) liniar )

(a)

(b)

(c)

U (0 V 1 ) = 0 V 2 ;

8 subspa tiu V 0 V 1 , U (V 0 ) = fU (v ) ; v2 V 0 g este subspa tiu Ón V 2 ;

8 subspa tiu V 0 V 2 , U 1 (V 0 ) = fv2 V 1 ; U (v ) 2 V 0 g este subspa tiu Ón V 1 .

1

2

1

1

2

2

Demonstra tie. Fie U ( ) : V 1 ! V 2 (1) evident. (2) Dacaº U ( ) este liniar, atunci:

(a)

(b)

U (0 V 1 ) = U (x x ) = U (x ) U (x ) = 0 V 2

Fie ; 2 K , y 1 ;y 2 2 U (V 0 ) )9x 1 ;x 2 2 V 0 astfel Ónc‚t

U (x i ) = y i ; V 0

)U ( x 1 + x 2 ) = U (x 1 )+ U (x 2 ) = y 1 + y 2 2U (V ) :

1

1

subspa tiu ) x 1 + x 2 2 V 0 U ( ) operator liniar

1

)

1

0

1

12

1. SPA TII VECTORIALE

(c) Fie ; 2 K, x 1 ;x 2 2 U 1 (V 0 ) ) U (x 1 ), U (x 2 ) 2 V 0 ) U ( x 1 + x 2 ) = U (x 1 ) + U (x 2 ) 2 V 0 ) x 1 +