Sunteți pe pagina 1din 192

Madlena NEN

Eficiena programelor comunitare n contextul reformei educaiei din Romnia Culegere de lecii

BUCURETI 2008

CUPRINS CAPITOLUL 1 UN SPAIU EUROPEAN AL NVMNTULUI SUPERIOR........................................................................................................... 2 1.1 PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEAN ............................................................ 2 1.2 CADRUL INSTITUIONAL I PROCESUL DE DECIZIE............................................ 4 1.3. PREVEDERI STABILITE LA NIVEL EUROPEAN CU IMPLICAII MAJORE PENTRU DEZVOLTAREA NVMNTULUI SUPERIOR ......................................................... 8 CAPITOLUL 2 OBIECTIVE PRIVIND EDUCAIA N UNIUNEA EUROPEAN .................................................................................................... 10 2.1 MOMENTE CHEIE .......................................................................................... 10 2.2 PROCESUL BOLOGNA.................................................................................... 15 2.3 MOMENTELE I OBIECTIVELE PRINCIPALE PROCESULUI BOLOGNA. DE LA BOLOGNA (1999) LA LONDRA (2007) ................................................................. 16 2.4. EDUCAIA I FORMAREA PROFESIONAL N UNIUNEA EUROPEAN ............... 18 2.4.1 Cteva considerente asupra dimensiunii europene ............................. 18 2.4.2 Inceputul: anii pailor mruni .............................................................. 20 CAPITOLUL 3 IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SOCRATES/ERASMUS 2000-2006 .................................................................. 26 3.1 CONTEXTUL I METODOLOGIA EVALURII ..................................................... 26 3.2 Activiti finanate n cadrul programului SOCRATES................................27 3.3 OBIECTIVELE I PRIORITILE PROGRAMELOR SOCRATES I LEONARDO DA VINCI ........................................................................................................ 30 3.4 ACCESUL GRUPURILOR INT LA PROGRAMELE SOCRATES I LEONARDO DA VINCI ........................................................................................................ 31 CAPITOLUL 4 MANAGEMENTUL PROGRAMELOR SOCRATES I LEONARDO DA VINCI ................................................................................... 35 4.1 PROCEDURI DE MANAGEMENT I IMPLEMENTARE .......................................... 35 4.2. MANAGEMENTUL PROGRAMELOR ................................................................ 37 4.3. DIRECII DE DEZVOLTARE............................................................................ 38 CAPITOLUL 5 CONCLUZII I PROPUNERI .............................................. 40 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................ 45 ANEXE ............................................................................................................... 49

CAPITOLUL 1 UN SPAIU EUROPEAN AL NVMNTULUI SUPERIOR

1.1 Procesul de integrare european Ideea unei Europe unite a fost susinut de-a lungul secolelor de mprai i intelectuali deopotriv, dar numai dup cel de-al doilea rzboi mondial statele europene au instituionalizat forme de cooperare internaional, cu competene n domenii specifice, cum ar fi: Organizaia pentru Cooperare Economic European (OCEE - Organisation for European Economic Co-operation -OEEC ), Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO - North Atlantic Treaty Organisation NATO), Uniunea Europei Occidentale (UEO). Aceste organizaii au pus bazele unei solidariti mai strnse ntre statele europene, dar nc manifestau trsturile clasice ale unei uniuni a statelor i ale cooperrii interguvernamentale. nceputul procesului de integrare european - caracterizat prin trsturi originale i specifice, care constituie baza actualei structuri a Uniunii Europene - poate fi considerat anul 1950, cnd ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus implicarea ctorva state europene ntr-un proiect de cooperare mai strns, comparativ cu formele tradiionale existente la acel moment. Acest nou tip de cooperare presupunea transferul de suveranitate ctre o organizaie cu puteri de constrngere asupra membrilor si. Iniiativa a constat n integrarea produciei de crbune i oel a Franei i Germaniei, n cadrul unei organizaii deschise participrii i altor state europene. Printre promotorii ideii unei Europe unite, acesta a fost primul pas ctre o cooperare largit: o integrare sectorial ce ar fi putut influena i alte sectoare economice. Aceasta era ideea declarat, ns obiectivul politic imediat l constituia alipirea Germaniei la Europa i eliminarea rivalitilor existente ntre Frana i Germania privind zonele strategice ale Ruhrului i Saar-ului. n 1951, negocierile desfuarate ntre ase ri Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i Olanda au condus la semnarea Tratatului de la Paris, prin care se nfiina Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO). Comparativ cu alte organizaii internaionale existente la acel moment, principalul element de noutate l constituia caracterul supranaional al acestei Comuniti, reprezentat de transferul de competene ctre o instituie - Organisation for European Economic Co-operation -OEEC North Atlantic Treaty Organisation NATO (nalt Autoritate - High Authority) responsabil cu luarea de decizii, independent de consensul Statelor Membre (SM). O alt iniiativ sectorial este reprezentat de crearea unei Comuniti Europene de Aprare (CEA - European Defence Community - EDC), iniiativ care a euat

ns, datorit faptului c Tratatul aferent - semnat n 1952 nu a fost niciodat ratificat de ctre Parlamentul Franei. O relansare n for a iniativei europene a avut loc n anul 1955, n cadrul conferinei de la Messina, la care minitrii afacerilor externe ai CECO au czut de acord asupra nfiinrii unei uniuni economice bazat pe o pia comun i asupra crerii unei organizaii pentru energia atomic. O comisie de experi condus de PaulHenry Spaak, ministrul belgian al afacerilor externe, a elaborat dou proiecte ce au condus la semnarea, n 1957, a celor dou Tratate de la Roma cel prin care se nfiina Comunitatea Economic European (CEE) i tratatul Comunitii Europene pentru Energie Atomic (EURATOM). Dup prima experien sectorial a CECO, CEE constituie un exemplu unic de organizaie supranaional adic o oranizaie creat prin transferul de suveranitate de la SM la Comunitate. n acest context, transferul de suveranitate nseamn o delegare - de la membrii fondatori ai Comunitii ctre anumite instituii comune a puterii de decizie asupra unor aspecte comune, conform principiilor democraiei i statului de drept. n acest scop au fost create mecanisme de decizie i un cadru instituional complex, capabile s asigure reprezentarea intereselor guvernelor SM, a interesului general al Comunitii, precum i a intereselor cetenilor europeni. Obiectivul imediat al Tratatului de la Roma, semnat la 25 martie 1957 i intrat n vigoare la 1 ianuarie 1958, era reprezentat de crearea unei piee comune i de abordarea progresiv a politicilor economice ale SM, ca mijloace de realizare a unei extinderi continue i echilibrate, a unei creteri accelerate a standardelor de via i a unor relaii mai strnse ntre SM. Crearea unei piee comune nu nseamn numai eliminarea tuturor barierelor existente n calea liberei circulaii a bunurilor i stabilirea unei taxe vamale unice (uniunea vamal - common custom tariff); piaa comun nseamn i liberalizarea altor sectoare (cum ar fi libera circulaie a persoanelor, serviciilor i capitalului) i stabilirea unor politici comune n domenii strategice (agricultur, comer, transport i concuren) pentru crearea unor condiii omogene n vederea creterii performanei activitilor economice. Astfel, n 1968, CEE avea deja ncheiat uniunea vamal i avea o pia agricol comun. ncepnd cu 1950, gradul de integrare european a crescut progresiv, att din punct de vedere geografic prin aderri succesive - ct i din punctul de vedere al dezvoltrii de politici i structuri instituionale comune. Astfel, pornind de la o comunitate economic cu ase membri, n momentul de fa s-a ajuns la o uniune politic a 27 de ri. Extinderea integrrii europene nseamn extinderea geografic (sau integrarea pe orizontal) i const n aderarea de noi membri la CEE. Sub acest aspect, procesul de integrare s-a desfurat n cinci valuri succesive de aderare, etapele intregrrii geografice fiind indicate mai jos: Membri fondatori: 1957 Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i Olanda;
3

Prima extindere: 1973 - Danemarca, Irlanda, Marea Britanie; A doua extindere: 1981 Grecia; A treia extindere: 1986 Portugalia, Spania; A patra extindere: 1996 Austria, Finlanda, Suedia; A cincea extindere: 2004 Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria. A sasea extindere Romania si Bulgaria 2007

1.2 Cadrul instituional i procesul de decizie Principalele instituii ale Uniunii Europene, cunoscute ca instituii centrale i implicate n procesul de decizie, sunt reprezentate de Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene i Comisia European. Rol consultativ n procesul de decizie au Comitetul Economic i Social, Comitetul Regiunilor. Consiliul European are rol de stimulator al discuiilor i iniativelor comunitare. Alte instituii cu rol important n funcionarea UE sunt: Curtea European de Justiie (mpreun cu Tribunalul Primei Instane), Curtea de Conturi i Ombudsmanul European. Nu n ultimul rnd, avem instituia financiar reprezentat de Banca European de Investiii care sprijin implementarea politicilor UE (alturi de Fondurile Structurale i de programele comunitare) i Banca Central European creat n scopul sprijinirii uniunii economice i monetare. Aceste instituii, create pe parcursul a mai mult de 40 de ani, reflect evoluia n timp a structurii unionale europene i trec acum printr-un proces de reform generat de extinderea Uniunii cu zece state n 2004 - Este vorba de Ungaria, Polonia, Cehia, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania , Cipru i Malta (cea mai mare extindere din istoria sa) i cu alte dou n 2007 Romania si Bulgaria (procesul neoprindu-se aici). Parlamentul European a fost nfiinat prin Tratatul de la Roma (1957) pentru a reprezenta popoarele statelor reunite n cadrul Uniunii Europene"articolul189 fiind singura instituie a crei componen este stabilit prin alegeri libere, la nivel european i ale crei edine i deliberri sunt publice. Iniial, PE a fost organizat ca un ansamblu deliberativ, cu funcie consultativ i constituit din membri ai parlamentelor naionale. Tratatele de la Maastricht i de la Amsterdam au adus schimbri majore ale rolului PE, acesta devenind un organ cu funcii politice i cu puteri legislative i bugetare.
4

Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Minitri) Conform Tratatului UE, Consiliul Uniunii Europene reprezint interesele Statelor Membre (spre deosebire de Parlament, care reprezint interesele populaiei SM) i este compus din reprezentani ai guvernelor SM (motiv pentru care i se spune i Consiliul de Minitri), avnd att putere legislativ ct i executiv. Numrul membrilor Consiliului este egal cu numrul SM, fiecare guvern avnd un singur reprezentant. Consiliul este principala instituie de decizie a UE. Comisia European Comisia European reprezint interesele Uniunii Europene (spre deosebire de Parlament i de Consiliu) i este organul executiv al UE. Principalele competene ale Comisiei sunt: de control: supravegheaz respectarea Tratatului UE i implementarea legislaiei comunitare; de iniiativ: are monopolul iniiativei n chestiuni de competen comunitar (politici comunitare); de execuie: joac rolul unui guvern la nivel comunitar, avnd responsabilitatea implementrii i coordonrii politicilor, precum i a gestionrii Fondurilor Structurale i a bugetului anual al Uniunii; de reprezentare: primete scrisorile de acreditare ale ambasadorilor rilor din afara spaiului comunitar n UE i are Delegaii cu rang de ambasade n statele candidate sau n alte state din afara Uniunii, precum i birouri de reprezentare n SM. Curtea European de Justiie nfiinat n 1952, Curtea European de Justiie (CEJ) are rolul de a asigura uniformitatea interpretrii i aplicrii dreptului comunitar i are competena de a soluiona litigii care implic SM, instituii comunitare, companii sau persoane fizice din spaiul UE.

Curtea European de Conturi nfiinat n 1977, Curtea European de Conturi (CEC) a dobndit statutul de institiie a UE numai n 1993 (prin intrarea n vigoare a Tratatului de la Amsterdam) i reprezinta contiina financiar a Uniunii. Rolul su este de a controla aspectele financiare ale UE, mai exact legalitatea operaiunilor bugetului comunitar i corespondena acestuia cu programul anual de gestionare a sa. Curtea desfoar acest tip de control anual i elaboreaz un raport pe care l nainteaz Parlamentului European (i care servete la descrcarea bugetar a Comisiei). Curtea de Conturi este independent n raport cu celelalte instituii comunitare i are deplin libertate n privina organizrii i planificrii activitii sale de audit i de raportare. Consiliul European Consiliul European nu are, propriu-zis, statut de instituie a UE, ns are un rol esenial n trasarea prioritilor i definirea orientrilor politice generale ale UE Articolul 4 al Tratatului Uniunii Europene. Consiliul European este constituit din efii de stat sau de guvern ai SM, iar lucrrile sale sunt gzduite de SM care deine Preedenia Consiliului Uniunii Europene. Dei rolul su n trasarea direciilor de dezvoltare ale Uniunii a fost pn acum unul important, marcat de iniiative precum cea a uniunii monetare, ntr-o Uniune lrgit pare a dobndi rolul unui forum de discuii n care Preedeniile succesive ale Consiliului ncearc s coordoneze obiectivele i prioritile fiecrui mandat. Ombudsmanul European Ombudsmanul European (sau Mediatorul European) este echivalentul unui Avocat al Poporului la nivel comunitar, i este numit de Parlament pe o durat de cinci ani. Instituia Ombudsmanului exist din 1992 iar rolul su este de a primi reclamaii referitoare la acte de administrare deficient n activitatea instituiilor sau organismelor comunitare, din partea cetenilor europeni sau a oricrei persoane fizice sau juridice cu sediul n unul din SM. Comitetul Economic i Social Comitetul Economic i Social (CES) este un organ consultativ, nfiinat prin Tratatul de la Roma (1957), care reflect implicarea societii civile n viaa
6

politic i care reprezint cele mai importante grupuri de interese din domeniile economic i social. Comitetul Regiunilor Comitetul Regiunilor (CR) este cea mai nou instituie comunitar i a fost nfiinat prin Tratatul de la Maastricht (1992), ca rspuns la cererea organizaiilor locale i regionale de a fi reprezentate n cadrul UE. CR este constituit din 222 de reprezentani ai autoritilor locale i regionale, numii de ctre Consiliul Uniunii Europene (la recomandarea SM) pentru o perioad de patru ani i care i desfoar activitatea n exclusivitate pe baza propunerilor venite din partea SM. Consultarea sa este obligatorie atunci cnd sunt vizate msuri ce afecteaz domeniile sale de activitate. 1. principiul subsidiaritii: UE nu trebuie s i asume sarcini ce se potrivesc mai bine administraiilor naionale, locale sau regionale; 2. principiul proximitii: toate nivelurile de guvernare trebuie s aib drept scop apropierea de ceteni, printr-o organizare corespunztoare a activitii lor; 3. principiul parteneriatului: colaborarea i implicarea n procesul de decizie a autoritilor de la nivel european, naional, regional i local, n vederea realizrii unei guvernri europene solide. Banca European de Investiii Instituie financiar a UE, nfiinat n baza Tratatului de la Roma, Banca European de Investiii (BEI) finaneaz proiecte ce duc la realizarea obiectivelor Uniunii n Europa i n toat lumea. BEI este un organism cu personalitate juridic i independen financiar i are sediul la Luxemburg. Acionarii BEI sunt SM ale Uniunii, banca fiind administrat de un Consiliu al Guvernatorilor, alctuit din 15 minitri de finane (numr echivalent celui al SM). Responsabilitile Consiliului constau n: stabilirea politicilor de creditare, aprobarea bilanului i raportului anual, autorizarea operaiunilor de finanare din afara Uniunii i luarea de decizii cu privire la majorrile de capital. Banca Central European Banca Central European (BCE) cu sediul la Frankfurt - a fost nfiinat n 1998 i este responsabil pentru politica monetar a UE. Principalul obiectiv al BCE este
7

asigurarea stabilitii preurilor, astfel nct s se pstreze valoarea monedei unice (Euro) i economia european s nu fie afectat de procesele inflaioniste. n plus, politica monetar are i rolul de a sprijini alte obiective politice stabilite la nivel comunitar.

1.3. Prevederi stabilite la nivel european cu implicaii majore pentru dezvoltarea nvmntului superior La nceputul secolului XXI exist un consens asupra faptului c, n ntreaga lume, au loc modificri sociale, tehnologice i de mediu fr precedent. Continua tranziie n diviziunea muncii creeaz, pentru toi factorii de decizie, ca i pentru finanatorii publici i privai din domeniul cercetrii tiinifice i dezvoltrii tehnologice necesitatea de a dezvolta procesele de evaluare a forei de cercetare i, de asemenea, de a analiza modalitile de finanare a structurilor instituionale, n scopul adaptrii dinamice a acestora la cerinele din ce n ce mai complexe ale mediului ambiant. n martie 2000, la Lisabona, Consiliul European a stabilit, ca obiectiv strategic al Uniunii Europene pentru deceniul 2001-2010, acela de a deveni cea mai competitiv i dinamic economie bazat pe cunoatere din ntreaga lume1. Prin msurile prevzute de Agenda Lisabona, Uniunea European i propune s devin principala for economic mondial pn n 2010, detronnd Statele Unite ale Americii. ncepnd cu conferina de la Lisabona, crearea unei Europe a cunoaterii constituie primul obiectiv al Uniunii Europene. Agenda de la Lisabona solicit eforturile mai multor categorii de actori sociali, avnd n vedere c societatea cunoaterii este dependent de producerea de noi cunotine, de transmiterea acestora prin educaie i pregtire profesional, diseminarea prin tehnologii de informare i comunicare, precum i utilizarea lor n cadrul noilor procese i servicii industriale. ntre actorii activi, universitile ocup o poziie unic, datorit rolului cheie pe care l joac n trei domenii specifice lor: educaie i pregtire; cercetare tiinific i exploatarea rezultatelor obinute, precum i rolul crescnd n procesul complex al inovrii;

Revista de Politica tiinei i Scientometrie, Editura Mediamira, 2003 Cluj Napoca

contribuia la competitivitatea economic i coeziunea social (de exemplu rolul universitii n viaa comunitii i n dezvoltarea regional).2 Datorit faptului c sunt situate la intersecia ntre educaie i inovare, universitile dein, n multe privine, cheia unei economii i societi a cunoaterii. Crearea unei Europe a cunoaterii reprezint pentru universiti o surs de oportunitate dar n acelai timp o provocare major. Universitile i desfoar activitatea ntr-un mediu tot mai globalizat, n continu schimbare i caracterizat printr-o competiie n cretere pentru atragerea i reinerea talentelor, ca i prin apariia de noi solicitri la care trebuie s rspund. Pn n prezent, universitile europene au beneficiat de resurse financiare sub nivelul universitilor nordamericane. Sunt ele n poziia de a intra n competiie cu cele mai bune universiti din lume i de a asigura un nivel durabil de excelen? Aceast ntrebare se pune cu deosebire n contextul lrgirii Uniunii Europene, lundu-se n considerare circumstanele adeseori dificile din rile recent aderate, att n ceea ce privete resursele umane, ct i cele financiare. O alt aciune cu impact major asupra ariei educaiei i pregtirii profesionale este statuat prin Declaraia de la Bologna punerea ei n practic fiind desemnat de sintagma procesul Bologna. Peisajul universitar european, organizat la nivel naional i regional, este caracterizat printr-un grad ridicat de eterogenitate, reflectat n organizarea, conducerea i desfurarea efectiv a activitilor, inclusiv statutul i condiiile de angajare/recrutare a personalului didactic i de cercetare. Aceast eterogenitate se poate observa att ntre diferite ri, datorit diferenelor culturale i legislative, dar i n cadrul aceleiai ri, deoarece universitile nu reacioneaz n acelai mod la schimbrile din mediu care le afecteaz. Reformele structurale inspirate de procesul Bologna constituie un efort de a organiza aceast diversitate prin oferirea unui cadru european mai coerent i mai compatibil, ca i condiie pentru creterea competitivitii universitilor europene, att n Europa, ct i n ntreaga lume. Universitile europene s-au modelat pe ele nsele urmnd liniile unor modele majore, n mod special modelul ideal al universitii descris acum aproape dou secole de Wilhelm von Humboldt, care plaseaz cercetarea n centrul activitii universitare i face din ea baza activitii de predare a cunotinelor. Tendinele actuale se ndeprteaz de aceste modele, conducnd ctre largi diferenieri. Aceasta se reflect n apariia unor instituii mult mai specializate, cu un nucleu de competene specifice orientate att ctre activitatea de cercetare i educaie, ct i ctre alte dimensiuni cum ar fi integrarea n strategii de dezvoltare regional prin programe de educaia adulilor.

Op.cit. pg.2

CAPITOLUL 2 OBIECTIVE PRIVIND EDUCAIA N UNIUNEA EUROPEAN 2.1 Momente cheie Organizarea spaiului european al nvmntului superior este, ca orice proces transnaional, un proces complex. Proiectul noii organizri universitare ine seama de aceast complexitate i are n vedere crearea unui cadru comun i flexibil pentru studii la nivelul comunitii statelor europene. Acest proiect, n realizarea cruia Sorbona, Bologna, Salamanca, Praga sunt momente eseniale reprezint condiia competitivitii i relevanei universitilor europene n secolul XXI. Magna Charta Universitatum (1988), semnat la Bologna, a fost punctul de plecare, semnalul unui proces paneuropean ce se extinde continuu. Dup Declaraia de la Sorbona (1998) a minitrilor nvmntului din Frana, Germania, Marea Britanie i Italia, a urmat Declaraia de la Bologna (1999) a minitrilor nvmntului din rile europene, care a pus explicit problema formrii a ceea ce a fost denumit ca the European higher education area (Spaiul european al nvmntului superior). Aceast declaraie a reprezentat punctul de plecare pentru schimbri n mediul academic i a precizat direcii de aciune ale universitilor din rile semnatare: consolidarea autonomiei universitare drept cadru al asumrii de schimbri; compatibilizarea sistemelor universitare din diferite ri; creterea competitivitii internaionale a universitilor europene; restructurarea studiilor universitare; coordonarea politicilor universitare ale rilor europene; extinderea mobilitii studenilor; cooperarea n asigurarea calitii; dezvoltarea dimensiunii europene n universiti. Aceste direcii au nsemnat de fapt, angajarea de restructurri n universiti, o nou orientare n politicile ministerelor nvmntului i o cooperare universitar european pentru schimbri n comun. Declaraia de la Sorbona (25 mai 1998) Declaraia comun a celor patru minitri resposabili pentru nvmntul superior n Germania, Frana, Italia i Marea Britanie. Crearea unui sistem n care, pentru a facilita comparaiile i echivalenele la nivel internaional se dorete utilizarea creditelor precum ECTS i a semestrelor. Acestea ar permite validarea creditelor dobndite de ctre cei care aleg s-i urmeze studiile iniiale ori s i le continue n diferite universiti europene. Venind dinspre mediile cele mai diverse, studenii ar trebui s aib acces la lumea universitar n orice etap a vieii lor profesionale. Armonizarea progresiv a structurii generale a diplomelor i a ciclurilor de studii va fi posibil prin consolidarea
10

experienei existente, prin diplome comune, prin proiecte-pilot i printr-un dialog cu toate prile implicate. Declaraia comun a minitrilor europeni ai educaiei - Bologna, 19 iunie 1999. 29 de ri semnatare: Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Elveia, Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceh, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria. Adoptarea unui sistem de diplome transparente i comparabile, printre altele prin introducerea Suplimentului de Diplom, pentru a favoriza integrarea cetenilor europeni pe piaa forei de munc i pentru asigurarea competitivitii sistemului de nvmnt superior european pe plan mondial. Adoptarea unui sistem bazat n mod esenial pe dou cicluri, pre- i post-licen. Accesul la ciclul al doilea post-licen va fi condiionat de ncheierea cu succes a primului ciclu - pre-licen, acesta din urm cu o durat minim de trei ani. Diplomele acordate dup ncheierea primului ciclu sunt recunoscute pe piaa european a forei de munc i reflect un nivel de calificare adecvat. Cel de -al doilea ciclu ar trebui s conduc la master i/sau doctorat, aa cum se ntmpl n multe ri europene. Adoptarea unui sistem de credite ca de exemplu ECTS ca modalitate apropiat pentru a promova mobilitatea studenilor n cea mai larg msur. Creditele ar putea fi obinute i n afara sistemului de nvmnt superior, inclusiv n cadrul formrii continue, sub rezerva recunoaterii lor de ctre instituiile de nvmnt superior implicate. Promovarea mobilitii prin depirea obstacolelor din calea exercitrii eficiente a dreptului la libera circulaie, acordndu-se o atenie deosebit: accesului studenilor la oportuniti de studiu i instruire recunoaterii i punerii n valoare a stagiilor efectuate n alte ri europene de cadrele didactice, cercettori i personalul administrativ, fr ca aceasta s afecteze n vreun fel drepturile lor statutare. Promovarea cooperrii europene n domeniul asigurrii calitii, n perspectiva elaborrii de criterii i metodologii comparabile Promovarea n nvmntul superior a dimensiunii europene necesare, mai cu seam n ceea ce privete elaborarea programelor de studii, cooperarea ntre instituii, programele de mobiliti i programele integrate de studii, de instruire i de cercetare. Convenia de la Lisabona (martie 2000) convenie asupra recunoaterii calificrilor universitare n Europa. Aceast convenie stabilete un anumit
11

numr de condiii de baz, recunoscnd totodat dreptul fiecrei ri de a se angaja n proiecte mai constructive. n directivele Uniunii Europene exist multe puncte comune care fac posibil recunoaterea reciproc a diplomelor din nvmntul superior n scop profesional. Reuniunea de la Salamanca (30 martie 2001) a dus la formarea Asociaiei Universitilor Europene, care cuprinde peste 700 de universiti reprezentative de pe continent, i a cutat s implementeze opiunile Declaraiei de la Bologna pentru organizarea Spaiului european al nvmntului superior. Principii: 1. Autonomie i responsabilitate adeziunea universitilor la principiile enunate n Magna Charta Universitatum din 1988 ndeosebi la principiul libertii academice. 2. nvmntul, o responsabilitate public Spaiul european al nvmntului superior trebuie construit pe temelia tradiiei europene a nvmntului vzut ca responsabilitate public i deopotriv, pe accesul larg la nivelurile de pre-licen i post-licen, pe educarea personalitii, menit s conduc la contientizarea principiului educaiei continue, care favorizeaz spiritul civic i o mai bun adecvare la necesitile societii pe termen scurt i lung. 3. Cercetarea, condiie a nvmntului superior construirea Spaiului european al nvmntului superior trebuie conceput n paralel cu aceea a crerii unui Spaiu european al cercetrii. 4. O diversitate organizat instituiile i-au propus s elaboreze un sistem de auto-reglare care s permit asigurarea unui nivel suficient de coeziune astfel nct eforturile lor n vederea armonizrii s nu fie subminate de o definire prea vag a creditelor, a categoriilor de diplome i a criteriilor de calitate. Praga (19 mai 2001) Adoptarea unui sistem de diplome transparente i comparabile pentru a permite cetenilor s-i pun n valoare calificrile, talentele i competenele pretutindeni n Spaiul european al nvmntului superior; Adoptarea unui sistem bazat pe dou cicluri programele de studii ncheiate cu o diplom trebuie s aib orientri i profiluri diferite, pentru a rspunde multiplelor cerine de formare individual, academic sau a celor ale pieei forei de munc; Stabilirea unui sistem de credite pentru a asigura studenilor facilitarea integrrii pe piaa forei de munc n Europa i pentru a consolida compatibilitatea, coerena, atractivitatea i competitivitatea nvmntului superior european. Pentru a progresa n aceast direcie este necesar generalizarea folosirii unui s istem de

12

credite similar sau compatibil cu ECTS, precum i cea a Suplimentului de Diplom; Promovarea mobilitii studenilor, cadrelor didactice, a cercettorilor; Promovarea cooperrii europene n domeniul asigurrii calitii - rolul vital pe care l joac sistemele de asigurare a calitii n introducerea unor standarde nalte i n facilitarea comparrii calificrilor pe ntreg teritoriul european.; Promovarea dimensiunii europene a nvmntului superior instituiile de nvmnt trebuie s multiplice la toate nivelurile acele module, cursuri i programe de studii care au un coninut, o orientare i o organizare european. Sunt avute n vedere ndeosebi programele oferite n parteneriat de instituii aparinnd unor ri diferite i care se ncheie cu o diplom comun recunoscut ca atare. Instituiile europene de nvmnt superior sunt contiente c studenii lor au nevoie i cer implementarea unor calificri pe care s le poat utiliza efectiv pentru continuarea studiilor i a carierei lor n ntreaga Europ. Universitile, reelele i organizaiile universitare i recunosc responsabilitatea i rolul n acest domeniu i, respectnd autonomia instituional, i confirm dorina de a se organiza pentru a reui3. n urma aprobrii Declaraiei de la Laeken, la 15 decembrie 2001, Consiliul European a hotrt nfiinarea unei Convenii Europene, care s pregteasc procesul de reform a UE. A avut astfel loc o dezbatere ce a durat 16 luni i la care au participat reprezentani ai guvernelor i parlamentelor naionale ale SM i ale rilor candidate, Parlamentul european, Comisia European, Comitetul Economic i Social, Comitetul Regiunilor, alturi de organizaiile interesate (i participante prin intermediul unui forum deschis). Rezultatul dezbaterii este reprezentat de elaborarea proiectului Constituiei europene.

Martie 2000 Consiliul European - Lisabona Obiectiv strategic: Cea mai competitiv i dinamic economie din lume, bazat pe cunoatere i capabil de o cretere economic susinut, cu locuri de munc mai multe i mai bune i o mai mare coeziune social. S-a adoptat o strategie cuprinztoare pentru modernizarea economiei, care include: deschiderea tuturor sectoarelor economice ctre competiie i pregtirea tranziiei ctre o economie dinamic, competitiv, bazat pe cunoatere; ncurajarea inovrii
3

Pentru un spatiu european al invatamantului superior Comunicatul conferinei minitrilor nvmntului superior, Cluj Napoca 2002

13

i a investiiilor economice; modernizarea sistemului social european prin investirea n oameni, inclusiv modernizarea sistemelor educaionale; o abordare mai coerent i sistematic pentru punerea deciziilor n practic. Concluzia preediniei: Oamenii reprezint principalul bun al Europei i trebuie s constituie punctul central al politicilor Uniunii. Martie 2001 Consiliul European Stockholm Se prezint raportul, care propune trei obiective strategice pentru sistemele de nvmnt i de formare iniial: - mbuntirea calitii i eficacitii sistemelor de nvmnt i de formare profesional din UE; - Facilitarea accesului tuturor la sistemele de nvmnt i de formare profesional; - Deschiderea sistemelor de nvmnt i de formare profesional ctre lumea larg. n cadrul acestora, raportul definete 13 obiective concrete, stabilete 42 de elemente cheie asociate, precum i o list indicativ de 33 de indicatori de msurare. Se agreeaz ideea implicrii rilor n preaderare n obiectivele i procedurile strategiei de la Lisabona. Martie 2002 Consiliul European Barcelona Adoptarea Programului detaliat de lucru privind implementarea obiectivelor sistemelor de nvmnt i de formare profesional din Europa. Se propune un nou obiectiv global: Sistemele de nvmnt i de formare profesional s reprezinte o referin de calitate n lume, pn n 2010. Iunie 2002 Bratislava - Reuniunea Minitrilor Educaiei Se stabilete participarea efectiv a rilor candidate. Noiembrie 2002 Copenhaga - Reuniunea Minitrilor Educaiei Adoptarea unei declaraii comune, de sprijinire a cooperrii n domeniul formrii profesionale prin aplicarea obiectivelor comune fixate, restructurare, nvare de-a lungul vieii, parteneriate sociale, dimensiune european. Obiective specifice formrii profesionale: - Dezvoltarea calitii
14

- Asigurarea transparenei calificrilor; - Dezvoltarea sistemelor de credite transferabile

2.2 Procesul Bologna Pe data de 19 iunie 1999, la un an dup Declaraia de la Sorbona, Minitrii responsabili pentru nvmntul superior din 29 de ri europene au semnat Declaraia de la Bologna, convenind asupra a ase obiective comune importante pentru dezvoltarea coerent i armonioas n domeniul nvmntului superior pentru anul 2010. Romnia a semnat Declaraia de la Bologna n 1999, angajndu-se astfel s includ obiectivele stabilite n prioritile nvmntului superior romnesc. La urmtoarea conferin ce a avut loc la Praga pe data de 19 mai 2001, numrul obiectivelor a crescut de la 6 la 9, iar statele semnatare i-au reafirmat obligaiunile de a forma Spaiul European al nvmntului superior pn n 2010. Pe data de 19 septembrie 2003, Minitrii responsabili pentru nvmntul superior din 33 de ri ale Europei s-au ntlnit la Berlin cu scopul de a analiza progresele obinute n domeniu i de a stabili prioritile i noile obiective pentru anii urmtori cu scopul de a accelera formarea Spaiului european al nvmntului superior. La Berlin, Minitrii au stabilit necesitatea ca Spaiul European al nvmntului superior s beneficieze de sinergiile cu Spaiul European al cercetrii, consolidnd astfel o Europ bazat pe cunoatere. Scopul acestei aciuni este de a pstra bogia cultural i diversitatea lingvistic a Europei, precum i de a educa potenialul de inovaie, de dezvoltare economic i social prin cooperarea ntre instituiile europene de nvmnt superior. Conferina minitrilor de la Bergen din 2005, a adus pe agenda minitrilor europeni pentru nvmnt superior implementarea cadrelor naionale pentru calificri, acordarea i recunoaterea diplomelor comune, inclusiv la nivel doctoral i crearea de oportuniti pentru trasee educaionale flexibile n nvmntul superior, inclusiv prin proceduri de recunoatere a nvrii anterioare. n mai 2007, minitrii prezeni la Londra au luat n discuie caracteristicile Spaiului european al nvmntului superior, stabilind ca prioriti pentru urmtorii doi ani: mobilitile, dimensiunea social, culegerea de date statistice i conceptul de "Employability" al diplomelor.

15

2.3 Momentele i obiectivele principale Procesului Bologna. De la Bologna (1999) la Londra (2007) o Declaraia de la Bologna 1999 6 obiective: 1. Recunoaterea diplomelor: adoptarea unui sistem de diplome comparabile i bine definite 2. Adoptarea unui sistem bazat pe dou cicluri (bachelor / master) 3. Implementarea sistemului de credite (ECTS) 4. Promovarea mobilitii 5. Promovarea cooperrii europene n domeniul asigurrii calitii 6. Promovarea dimensiunii europene n nvmntul superior o Comunicatul Ministrilor de la Praga 2001 9 obiective: 7. nvarea pe tot parcursul vieii 8. Dimensiunea social 9. Promovarea caracterului atractiv al spaiului european al nvmntului superior o Comunicatul Ministrilor de la Berlin 2003 10 obiective: 10. Spaiul european al nvmntului superior i Spaiul european al cercetrii doi piloni ai societii bazate pe cunoatere o Comunicatul Ministrilor de la Bergen 2003: Prioriti intermediare - Introducerea modelelor de analiz de sistem pentru ageniile de asigurare a calitii, aa cum au fost ele propuse n Raportul ENQA; - Implementarea cadrelor naionale pentru calificri; - Acordarea i recunoaterea diplomelor comune, inclusiv la nivel doctoral; - Crearea de oportuniti pentru trasee educaionale flexibile n nvmntul superior, inclusiv prin proceduri de recunoatere a nvrii anterioare. o Comunicatul Ministrilor de la Londra 2007: Prioriti intermediare - Mobiliti - Dimensiunea social - Culegerea de date statistice - "Employability" - Spaiul European al nvmntului superior n context global o Prioriti pentru 2009 finalizarea implementrii liniilor de aciune stabilite, inclusiv a prioritilor actuale privind sistemul de studii universitare pe trei cicluri, asigurarea calitii i recunoaterea diplomelor i perioadelor de studiu. in rapoartele naionale din anul 2009, se vor prezenta aciunile ntreprinse la nivel naional n vederea promovrii mobilitii studenilor i a personalului didactic, inclusiv msurile de evaluare viitoare
16

raportare asupra strategiilor i politicilor naionale cu privire la dimensiunea social, incluznd planurile de aciune i msurile de evaluare a eficienei lor recunoaterea necesitatii creterii disponibilitii datelor din toate rile participante la Procesul Bologna att n privina mobilitii, ct i a dimensiunii sociale. Prin urmare, se solicita Comisiei Europene (Eurostat) ca, mpreun cu Eurostudent, s se creeze indicatori i date comparabili/e i fiabili/e pentru msurarea progesului n direcia obiectivului general al dimensiunii sociale i al mobilitii studenilor i personalului didactic n toate rile Bologna. Datele din acest domeniu ar trebui s prezinte echitatea n privina participrii la nvmnt superior, ca i potenialul de angajare pe piaa muncii a absolvenilor. Aceast sarcin trebuie s fie ndeplinit n colaborare cu Grupul de coordonare (BFUG) i un raport va fi prezentat la Conferina ministerial din 2009. potenialul de angajare pe piaa muncii - guvernele i instituiile de nvmnt superior vor trebui s comunice mai mult cu angajatorii i cu alte pri interesate n privina necesitii reformelor. Raportnd implementarea strategiei pentru SEIS n context global, Grupul de coordonare BFUG trebuie s aib n vedere n mod special dou prioriti. Prima const n mbuntirea informaiilor disponibile despre SEIS, prin crearea site-ului Secretariatului Bologna i pe baza Manualului Bologna al EUA; a doua este mbuntirea recunoaterii. Se solicita instituiilor de nvmnt superior, centrelor ENIC/NARIC i altor autoriti competente n domeniul recunoaterii din cadrul SEIS s evalueze calificrile din alte pri ale lumii cu aceeai lips de prejudeci cu care se ateapt s fie evaluate n ale pri ale lumii calificrile europene, i s se bazeze n acest proces pe principiile conveniei Lisabona. Se solicit grupului de coordonare (BFUG) s continue procesul de inventariere, pe baza rapoartelor naionale, la timp pentru Conferina ministerial din 2009. Se asteapta o evoluie ulterioar a analizei calitative a procesului de inventariere, n special n privina mobilitii, a Procesului Bologna n context global i a dimensiunii sociale. Printre domeniile vizate de inventariere trebuie s se numere n continuare sistemul de studii pe cicluri i potenialul de angajare pe piaa muncii a absolvenilor, recunoaterea diplomelor i a perioadelor de studii i implementarea tuturor aspectelor legate de asigurarea calitii, n conformitate cu ESG. n vederea dezvoltrii unei nvri mai centrate pe student, mai bazate pe rezultate, urmtoarea etap trebuie s abordeze de o manier integrat cadrele naionale de calificri, rezultatele nvrii i creditele de studii, nvarea de-a lungul vieii i recunoaterea nvrii anterioare. o Spre 2010 i mai departe

17

ntruct SEIS continu s se dezvolte i s rspund provocrilor globalizrii, se consider c va fi necesar continuarea colaborrii i dup anul 2010. Se considerm ca anul 2010, va marca trecerea de la Procesul Bologna la SEIS, ca o ocazie de a afirma din nou convingerea c nvmntul superior este un element-cheie n efortul de a crea societi durabile att la nivel naional, ct i la nivel European 4

2.4. Educaia i formarea profesional n Uniunea European

2.4.1 Cteva considerente asupra dimensiunii europene Formarea contiinelor individuale i colective s-a realizat dintotdeauna n modul cel mai consistent prin educaie. In special n epoca modern, guvernanii au folosit educaia ca mijloc de influen social, mult mai eficace dect recursul la for, prozelitismul, ndoctrinarea sau exorcizarea. Privind n urm, n formarea naiunilor, nvmntul naional, secularizat i larg accesibil, a fost un instrument activ n naterea i consolidarea sentimentului naional. Astfel, coala a fost spaiul cultural unde s-au nvat limba, istoria i geografia naionala dar i un mediu pentru socializarea politic precoce. Prin instruire, viitorii ceteni au fost sensibilizai catre spiritul civic i ctre loialitatea fa de statul naiune. In Europa de azi se pune ns problema unui palier dublu al spiritului civic, sau cetaeniei active: naional i european. Iar educaia pentru cetenie european nu mai poate opera n aceleai condiii naionale amintite mai sus. Pe de-o parte, pentru c identitatea colectiv a UE nu a devenit nc un referenial politic capabil s concureze spaiul public naional, care continu s monopolizeze activitile civice i politice. Pe de alt parte, conform Tratatului actual asupra Uniunii Europene, educaia este n atribuia statelor membre. Ea nu face obiectul unei politici comune, cu excepia unor competene legate de libera circulaie a persoanelor (dreptul la educaie al copiilor, lucrtorilor migrani, recunoaterea calificrilor) incluse in art. 149 si 150 din Tratat. In baza subsidiaritii, educaia i cultura au rmas atribute definitorii ale statului naional.

Comunicatul de la Londra Spre un Spaiu European al nvmntului Superior: rspunsuri la provocrile unei lumi globalizate

18

Aceast contradicie ntre nevoia de educaie pro-europeana i absena politicilor comunitare n acest domeniu a devenit preocupant la sfarsitul anilor `90, cnd sa constatat o evident rmnere n urm a Europei fa de principalii si competitori (SUA i Japonia). Ca de obicei n situaiile de criz, politicienii i-au adus aminte de educaie. La nceput prin procese spontane, de cooperare punctual, apoi prin procese de cooperare iniiate programatic, educaia i formarea profesional au primit sprijin financiar la nivel comunitar (prin programele comunitare Socrates i Leonardo da Vinci). Ins, ncepnd cu Summit-ul de la Lisabona, (2000) educaia i formarea profesional au devenit pentru prima dat n istoria UE prioriti strategice ale politicilor europene. In acest proces de valorificare a educaiei n construcia european introducerea dimensiunii europene este un moment de referin i marcheaz nceputul unei schimbri de atitudine fa de educaia i formarea profesional: UE, care tinde s se comporte ca un stat supranaional, i-a creat un aparat birocratic organizat pe domenii ale politicilor publice (inclusiv educaia, cultura i tineretul), se preocup serios de relaia sa cu cetenii i i asum politici care altdat erau lsate n apanajul exclusiv al statelor naionale (educaia, aprarea, securitatea, relaiile internaionale). Ideia de dimensiune evoc deschiderea european a sistemelor educative naionale, circumscrise jurisdiciei statelor membre. Introdus n 1993 printr-o Recomandare a Parlamentului European, dimensiunea european desemna o finalitate adaugat politicilor naionale n domeniul nvmntului, ceea ce practic se traduce prin teme i coninuturi europene n cadrul unor materii ca geografia i istoria, studiul limbilor strine i al acquis-urilor, chiar prin materii aparte dedicate studiilor europene. Simpla adiionare a acestor specificaii la edificiul naional al educaiei nu a mai corespuns ateptrilor, astfel nct s-a simit nevoia unor dezvoltri mai consistente. Incepnd cu 1993, n Carta Noii Europe (adoptat o dat cu Tratatul de la Maastricht), dimensiunea europeana a cptat un contur mult mai precis. Ea nseamn: -educaia n comun; Europa, care pune accentul pe apartenena la un spaiu cultural

-educaia despre Europa, care se refer la coninuturile i materiile care studiaz diversele aspecte ale societii europene; -educaia pentru Europa, care vizeaz formarea identitii i ceteniei europene. Acest din urma aspect a devenit o prioritate n programele comunitare cooperare n educaie, formare profesional, cercetare i tineret. de

Urmtorii pai n conturarea dimensiunii europene au fost marcai de lansarea procesului Bologna (de construcie a spaiului european al nvmntului superior) i procesului Lisabona, care pentru prima dat stabilete, ntr-un orizont de timp destul de larg, obiective comune ale sistemelor de educaie i formare profesional, de atins de ctre toate rile membre pana n anul 2010.

19

Aceste tendine exprim interesul statelor membre ale UE de a susine demersurile de integrare politic prin aciuni tot mai consistente n domeniul educaiei i formrii profesionale. Europenizarea se extinde astfel la toate sectoarele, inclusiv la cele considerate altdat ca prerogative inviolabile ale statului naional. Toate acestea ne arat c, pe de-o parte, UE tinde s-i asume prerogativele unei entiti politice funcionale i, pe de alt, ca statul naional nu mai este singur pe arena public i c este nevoit s mpart puterea i responsabilitatea cu ali parteneri, aflai n afara teritoriului naional.

2.4.2 Inceputul: anii pailor mruni Tratatul de la Roma, din 25 martie 1957- actul de natere al Comunitii Economice Europene (CEE, actuala Uniune Europeana)-, ignora educaia. Preocupat de progresul economic i social i de ameliorarea condiiilor de via i munc, documentul face doar o simpla referire, n art. 128, la stabilirea principiilor generale pentru implementarea unei politici comune de formare profesional, pentru a contribui la dezvoltarea armonioas att a economiilor naionale ct i a pieei comune. Aceast politic se preocupa n special de accesul forei de munc la formare i angajare , adic de consecinele imediate ale libertii de circulaie i mai degrab de formarea profesional iniial i continu a adulilor, dect de formarea general a tinerilor. Cu toate acestea, pentru CEE, necesitatea de a interveni n sectorul educaiei se impune rapid, ca o consecin a aciunii comunitare n domeniile economic i social, i este justificat ca o completare a aciunii din domeniul formrii profesionale, fiind de competena Curii Europene de Justiie s precizeze limitele i mijloacele de aciune. Tratatul asupra Uniunii Europene din 1993 (Maastricht) nu va face dect s ofere o baz juridic explicit unei construcii care a durat mai bine de 20 de ani i ale crei etape eseniale vor fi descrise n continuare, ca ilustrare a unei abordri incrementaliste n definirea i implementarea unei politici publice. In 1963, pe baza art. 128 din tratatul de la Roma, Consiliul European, preocupat s menin o rat scazut a omajului i s soluioneze problemele urgente ale formrii i reconversiei profesionale, se oprete asupra a 10 principii generale pentru implementarea unei politici comune de formare profesional. Ele trebuiau s inspire - i inspir i azi- msurile de cooperare ntre Statele Membre. Dar, aa cum precizeaz primul principiu, fiecare Stat Membru i rezerv dreptul de a defini propriile programe conform cu pricipiile generale i cu msurile comunitare de aciune care decurg din ele. In realitate, CEE nu era nc pregatit s accepte mai mult dect o exprimare a unor obiective politice comune. Justificarea politic a unor programe de aciune comunitar mai largi dect schimburi de experien realizate n cadrul unor

20

seminarii sau vizite, nu era nc explicit i formalizat. In plus, cooperarea nu era vzut dect n domeniul nvmntului superior i formrii continue. Alte articole ale tratatului au servit ca baza juridic msurilor de aciune n domeniul formrii profesionale, ca de ex. art. 50, care nu a fost modificat de tratatul de la Maastricht i care prevede c Statele Membre vor favoriza n cadrul unui program comun schimbul de tineri muncitori. Aceast aciune, care a nceput s fie pus n practic n 1964, a fost integrat n programul PETRA n 1991 i astzi este parte a programului comunitar Leonardo da Vinci. Art. 57 a permis Consiliului European s elaboreze, n 1989 i 1992, directivele asupra recunoaterii mutuale a diplomelor pentru accesul la profesiunile liberale. Dar efectele aupra sistemelor de formare au fost limitate. In plus, directivele asupra recunoaterii diplomelor acordate de nvmntul superior de scurt durat - care se refer la formarea profesional cu o durat mai mic sau egal cu 3 ani - se bazeaza pe principiul comparabilitii sistemelor de formare, nu pe armonizarea lor. In 1961, efii de state i de guverne reunii la Bonn cad de acord asupra necesitii crerii unei veritabile comuniti culturale. Adunarea General (precursoare a Parlamentului European) voteaz n 1969 o rezoluie asupra europenizrii universitilor, n care prevede crearea unui Consiliu de minitri ai Educaiei, crearea de catedre europene.Aceste msuri prind via n anii urmtori. In 1971 minitrii educaiei se reunesc pentru prima dat; Comisia European ncredineaz n 1972 Direciei Generale XXII sectoarele educaie, tiina i cercetare. In 1971 Consiliul recunoate, ntr-o rezoluie, necesitatea instaurrii unei cooperri n materie de educaie, care completeaz aciunile CEE n domeniul formrii profesionale. In acel moment Consiliul i fixeaz un obiectiv foarte ambiios, definirea unui model european de cultur corelat cu integrarea european. Pentru atingerea sa, Comisia a ncredinat unui grup de experi misiunea realizrii unui raport asupra problemelor educative, grup condus de Robert Janne, fost ministru belgian al educaiei . Raportul, intitulat Pentru o politica a educaiei, a fost prezentat Comisiei n 1973, ntr-un moment n care Comunitatea tocmai trecuse de la 6 la 9 membri. Punctele comune i nuanele exprimate n raport de ctre cei 9 experi sunt i astazi de actualitate: respectul structurilor naionale i tradiiilor educative, respectul autonomiilor existente i libertii academice, deschiderea politicii comunitare ctre alte ri europene, cooperare cu alte organisme internaionale (OECD, UNESCO, Consiliul Europei). Politica comunitar este vzut ca avnd o funcie compensatorie i complementar politicilor naionale. Sunt precizate domeniile i mijloacele de aciune: cunoaterea limbilor, schimburi, echivalarea diplomelor, cooperare ntre universiti i crearea de consorium-uri, educaia permanent conceput ca un proces de formare pe tot parcursul vieii. Minitrii educaiei definesc n 1974 principiile i domeniile de aciune prioritar ale cooperrii n educaie i aprob n 1976 un program de aciune, un veritabil proiect comunitar. Aceste dou rezoluii vizeaz, n principal, completarea
21

politicilor economice i sociale ale CEE i anun altele, asupra formrii alternative a tinerilor (1979), a ameliorrii pregtirii tinerilor pentru activiatea profesional i trecerea de la educaie la viaa activ (1982), a politicilor de formare profesional n CEE n perspectiva anilor `90 (1983). Toate aceste texte nu creeaza ns nici o obligaie pentru Statele Membre.Totui, ele ofer un cadru de discuie i de pregtire a reuniunilor politice, de implementare a aciunilor ce apar ca o consecin necesar a politicilor sociale ale CEE, de ameliorare a recunoaterii mutuale a sistemelor educative i de formare, de testare a formulelor de cooperare favoriznd corespondena ntre sistemele educative, n principal pentru nvmntul superior. In 1989 Consiliul adopt rezoluia asupra cooperrii i politicii comunitare n materie de educaie n perspectiva anului 1993 (tratatului de la Maastricht), rezoluie care d proiectului comunitar un coninut programatic precis i limitat n consecinele sale. Astfel, n acelai timp n care piaa comun se pune n funciune, n sensul unui spaiu fr frontiere interne, unde persoanele, bunurile, capitalurile i serviciile circul fr constrngeri, Statele Membre afirm c nc nu a venit momentul de a organiza un spaiu deschis al educaiei i formrii. Totui, ele cad de acord asupra a 5 obiective pentru viitoarele aciuni de cooperare destinate s favorizeze apropierea ntre state n aceste dou domenii i s contribuie la realizarea unei Europe a cunoaterii i culturilor: -o Europ pluricultural prin dezvoltarea dimensiunii europene n educaie i n formarea profesorilor, prin realizarea progresiv a unui veritabil multilingvism, contientizarea multitudinilor de abordri culturale n sistemele educative i de formare, apropierea instituiilor de nvmnt i formare profesional; -o Europ a mobilitii, favoriznd recunoaterea diplomelor i a corespondenei ntre calificri, schimburile de tineri, organizarea de perioade de formare n strintate pentru profesori, formatori, elevi, studeni i responsabili administrativi; - o Europ a formrii pentru toi, oferind formare profesional de calitate pentru toi tinerii; - o Europ a competenelor, garantat prin mbuntirea nvmntului obligatoriu, o mai bun pregtire a tinerilor pentru viaa profesional i o formare adecvat, care s le permit s se adapteze evoluiilor economice, tehnice, sociale i culturale, dar i prin dezvoltarea nvmntului tehnologic i profesional, fr a neglija ameliorarea formrii iniiale i continue a profesorilor; - o Europ deschis asupra intregii lumii prin cooperare cu alte organizaii internaionale i solidar cu alte ri, n special cu cele n curs de dezvoltare. Cu toate acestea, din punct de vedre al jurisprudenei ne aflm nca ntr-o perioada moderat: CEE trebuie s se limiteze la a sprijini cooperarea decis de Statele membre, a cror competen rmane exclusiv n domeniul educaiei i formrii; Comunitii ii este astfel refuzat posibilitatea de a implementa politici comune n aceste domenii, competenele sale fiind de a verifica dac hotrrile luate de Statele Membre n privina accesului i participrii la educaie i formare nu pot fi
22

asimilate cu discriminarea pe motive de naionalitate, sau ca obstacole la libera circulaie sau libera angajare a forei de munc. De aceea, pentru implementarea unor astfel de iniiative (prezentate ca absolut necesare pentru a realiza funcionarea pieei comune), Comisia trebuie s obin aprobarea unanim a Consiliului European - dup consultarea Parlamentului European. Astfel se procedeaza n 1986, cnd se adopt programul comunitar COMETT (Community Action Programm for Education and Training Technology), n 1989, cnd se adopt Erasmus (European Action Scheme for Mobility of Univesity Students), apoi n anii 1990 i 1991, pentru Lingua, Petra, Force i Jeunesse pour l`Europe. Modalitatea de adoptare pare greoaie, dar este menit s menajeze susceptibilitile Statelor Membre, puse n situaia s fac fa unui nou domeniu de aciune comunitar, unde frontierele nu sunt foarte clar definite. Statele Membre nu uit s precizeze de fiecare dat c nu doresc s mpart cu Comisia competenele pe care ele le consider exclusive n domeniile sus-amintite - educaie i formare; subliniaz c tipul de cooperare pe care-l autorizeaz ntre ele, cu sprijinul financiar al Comunitii, trebuie s se fac n respectul diversitii culturale i lingvistice i fr nici o tendin ascuns de armonizare a sistemelor educative i de formare. Accept eventual convergena acestor sisteme sau, mai bine zis, accept tot ce favorizeaz compatibilitatea, dar nu renun la nimic din ceea ce le identifica cultural. Incepand cu 1993, o dat cu intrarea n vigoare a Tratatului asupra Uniunii Europene (Maastricht), educaia i formarea fac parte integrant ntr-o manier explicit, din aciunile comunitare (articolele 126 si 127 ale tratatului). Dar aceste articole nu merg mai departe de aquis-ul comunitar al ultimilor 20 de ani, dei Statele Membre i-au trasat ca obiectiv rezonabil promovarea unui spaiu deschis de cooperare (dar Comisia sugerase ambiios constituirea unui spaiu european de educaie i formare, care s ofere oricrui cetean posibilitatea s-i determine propriul parcurs, utiliznd toate posibilitile oferite de sistemele educative ale Statelor Membre); astfel, se admite implicit c sunt posibile viitoare deschideri semnificative - soluie care e n bun tradiie a compromisului comunitar!. Comunitatea i las calea deschis s fac mine mai mult dect a realizat azi, sau poate chiar inova, cu condiia s respecte anumite constrngeri. In continuare ns, aa cum se subliniaz la reuninunea Consiliului European din 1992, orice armonizare a dispoziiilor legislative i reglementrilor Statelor Membre n domeniul educaiei, formrii profesionale, tineretului, culturii i sntii publice este exclus n mod expres. Dar coninutul art. 126 si 127 este intenionat foarte bogat, cu scopul de a acoperi de o manier larg toate sectoarele cooperrii n educaie i formare i de a permite toate iniiativele n domeniu. Respectarea aquis-ului comunitar permite deci, cu condiia respectrii procedurilor autorizate, s fie incluse n aciunea comunitar numeroase domenii care nu fuseser nca deschise cooperrii i permite deasemenea evoluia cooperrii n funcie de nevoile identificate.
23

Astfel, cooperarea comunitar n domeniul educaiei i formrii nu e o politic comun, aa ca n domeniul economico-social. Nu se pune nc problema de a reglementa sau organiza un sector al vieii sociale prin instrumente normative (reglementri sau directive) sau incitative (fonduri structurale). Se dorete a se obine prin cooperare - n special prin schimbul de informaii i de experien, prin mobilitatea elevilor, studenilor, profesorilor, prin cooperarea ntre instituiile de educaie i formare, recunoaterea , de ctre fiecare n parte i implicit de ctre toi, inclusiv de ctre agenii economici i sociali, a validitii nvmntului i formrii oferite de ceilali. Bineneles c acest lucru trebuie s treac printr-o adaptare, uneori profund, a organizrii sistemului i coninutului nvmntului, dar aceast adaptare nu poate fi condusp dect la nivel naional. Acest compromis este maximum ce se poate obine, avand n vedere principiul subsidiaritii, consacrat n Tratatul de la Maastricht, n art. B si 3B. Conform acestui principiu, Comisia nu este autorizat s intervin n domenii care n principal sunt de competena Statelor Membre, dect atunci cnd obiectivele propuse pot fi atinse mai bine printr-o aciune la nivel comunitar, dect printr-o aciune naional. Dar subsidiaritatea este un concept dinamic, care permite lrgirea aciunii comunitare cnd circumstanele o impun, sau, dimpotriv, restrngerea sau ntreruperea, cnd aciunea nu mai e justificat. In cazul educaiei i formrii, dinamica este ns destul de limitat, ntrucat art. 126 si 127 au restrns aciunea Comunitii la sprijinul cooperrii intre Statele Membre. Astfel, proiectul comunitar s-a modificat. Nu mai poate fi vorba de crearea unui model european, cum visau Statele Membre n 1971. Acum este vorba de a realiza, prin cooperarea ntre state, o convergen a sistemelor, chiar o compatibilizare, de a pune n valoare, prin schimb de experien i parteneriate instituionale, soluii la probleme comune. Din ce in ce mai mult, se ntrete convingerea c efectele construciei comunitare politico-economice asupra sistemelor educative i de formare vor fi de aa natur nct vor duce progresiv la impunerea de la sine a necesitii de a depai stadiul cooperrii i de a merge spre o real convergen. Aa se explic recursul la noiunea de diversitate cultural, care confer un coninut politic, nu numai tehnic, limitelor impuse aciunii comunitare. Fiecare Stat Membru revendic excepia educativ n propriul su beneficiu, considernd sistemul su de educaie i formare ca un model, dar recunoscnd n acelai timp c evoluia acestuia se poate inspira din experiena celorlalte sau din rezultatele cooperrii. Raportul Janne din 1973 sublinia c sentimentul apartenenei politice, sociale i culturale nu mai poate s fie exclusiv naional, din moment ce o parte din atributele statului-naiune au devenit comunitare .Dar n continuare se recomand pruden, cu scopul de a nu duce la crearea unui naionalism

24

european sau la rnirea ataamentului tradiional la naiunile istorice care se simt ameninate n autonomie. Dac Statele Membre sunt unanime n a limita aciunile lor comune la o cooperare de tip inter-guvernamental susinuta de credie comunitare, acesta e din cauza rolului social, cultural i politic major pe care educaia i formarea l joac n coeziunea unei ri sau naiuni.Ele nu sunt pregatite s admit posibilitatea de intervenie a UE ( a crei form politic nu e nc foarte clar sau stabilizat), pe baza unor criterii pur economice i pentru obiective legate de funcionarea pieei comune, n coninutul educaiei i n organizarea sistemelor de educaie i formare. Comisia Europeana propune n 1994 i 1995 programele comunitare de cooperare n domeniul formrii profesionale (Leonardo da Vinci) i educaiei (Socrates). Sunt respectate cu strictee procedurile legislative, astfel c, dup ce Comitetul Economic i Social i Comitetul Regiunilor i-au exprimat opinia pozitiv, a fost consultat Parlamentul European i apoi Consiliul European a votat, n urma medierii, Decizia comun de implementare pentru fiecare programin parte. Trebuie remarcat c, n conformitate cu tratatul de la Maastricht, principiul subsidiaritii este respectat : problema ce se cere a fi rezolvat necesit ca un for supranaional s adopte decizii ce s-ar dovedi insuficiente i ineficiente dac s-ar adopta la nivelul rilor membre sau la niveluri locale ori regionale. Scopul: mbuntirea educaiei i formrii profesionale la toate nivelurile.

25

CAPITOLUL 3 IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SOCRATES/ERASMUS 2000-2006 3.1 Contextul i metodologia evalurii Evaluarea programului ERASMUS i a respectrii criteriilor din Carta European a Calitii n Mobilitate. Evaluarea a fost realizat n perioada 2006-2008. Studiul a urmrit s analizeze implementarea programului n Romnia, impactul asupra beneficiarilor, dar i asupra sistemului naional de educaie i politicilor educaionale, punctele forte i punctele slabe ale implementrii experiene i observaii utile pentru funcionarea programului integrat de educaie pe parcursul ntregii viei. Scopurile evalurii au fost: - s ofere informaii despre implementarea i programului ERASMUS, pentru a aprecia valoarea acestora i pentru a fundamenta decizii viitoare, din perspectiva asigurrii calitii; - s contribuie la ameliorarea programului de nvare pe tot parcursul vieii al Comisiei Europene, care continu programele Socrates i Leonardo ntr-o perspectiv integratoare; - s sprijine dezvoltarea capacitilor instituionale de gestionare a programelor i proiectelor educaionale, prin cunoaterea mai bun a modului de funcionare a programelui ERASMUS. Studiul evaluativ se adreseaz managerilor la nivel central i naional ai programului ERASMUS, factorilor de decizie la nivelul politicilor educaiei, beneficiarilor actuali i viitori ai programelor educaionale europene, ageniilor sau organizaiilor care implementeaz sau intenioneaz s deruleze programe educaionale. Investigaia a avut n vedere beneficiarii direci ai programului studeni i cadre didactice din nvmntul universitar. Coninutul evalurii Procesul de evaluare a vizat modul de funcionare al programului ERASMUS i respectarea criteriilor din Carta European a Calitii n Mobilitate. Metode i instrumente de evaluare Evaluarea a utilizat un set de metode care s furnizeze att informaii cantitative, ct i calitative, pentru a surprinde realitatea programului sub multiple aspecte.
26

Analiza de documente Au fost analizate documente ale programului puse la dispoziie de ctre universiti Ageniei Naional pentru Programe Comunitare n domeniul Educaiei i Formrii Profesionale: compendii, rapoarte de activitate, ghiduri de candidatur, baze de date, regulamente de organizare i funcionare, buletine informative, ghiduri de bune practici. Ancheta prin chestionar Ancheta prin chestionar a fost utilizat n vederea obinerii de informaii de la universitile participante la program. Chestionarul a cules informaii despre informarea i consilierea beneficiarilor, despre programul de nvare al studenilor, pregtirea beneficiarilor, aspecte lingvistice, sprijin logistic, mentorare, recunoatere academic a studiilor efectuate, reintegrare i evaluare, angajamente i posibiliti. Descrierea lotului de investigaie La chestionarul de evaluare au rspuns 30 de universiti, beneficiare ale programului ERASMUS.

3.2 Activiti finanate n cadrul programului SOCRATES ERASMUS Erasmus este aciunea dedicat nvmntului superior, care urmrete promovarea dimensiunii europene n nvmntul superior, prin mobilitatea studenilor i a profesorilor, prin perfecionarea programelor de studiu i introducerea unor teme/cursuri noi, prin colaborarea transnaional dintre universiti. De asemenea, sprijin eforturile de recunoatere academic a studiilor desfurate n rile participante. Structura programului Erasmus Programe de cooperare inter-universitar (Aciunea 1), care vizeaz elaborarea unor proiecte de dezvoltare curricular, dezvoltarea n comun de module europene specializate de pregtire, crearea unor proiecte de diseminare; Granturi de mobilitate pentru studeni i pentru personal didactic din nvmntul superior (Aciunea 2): granturi care s acopere parial costurile stagiilor de studiu efectuate la o universitate dintr-o ar membr a Uniunii Europene; Reele tematice (Aciunea 3) pentru dezvoltarea dimensiunii europene ntro anumit disciplin sau domeniu tematic i ncurajarea
27

interdisciplinaritii/ multidisciplinaritii n domenii de interes comun (management universitar, asigurarea calitii etc.).

Erasmus a fost lansat n 1987 ca program de sprijin pentru studeni n efectuarea unei perioade de studiu ntr-o alt ar european, cu recunoaterea formal a studiilor realizate la instituia partener. Din 1995, a devenit o component a programului Socrates al Uniunii Europene, cu o arie de cuprindere mai larg. n Romnia, programul Erasmus funcioneaz din anul 1998. Instituiile de nvmnt superior din Romnia au participat la proiecte de cooperare european inter-universitar (Aciunea 1), la reele tematice europene (Aciunea 3). n anul 2006, 48 de universiti din sistemul public i particular au semnat Charta Universitar ERASMUS, documentul cadru prin care sunt reglementate condiiile sprijinului acordat de Comisia European pentru a asista universitile n dezvoltarea i implementarea activitilor de cooperare european.

Evoluia numrului de universiti participante la programul ERASMUS, n perioada 1998 2006


47 40 32 26 43 44 43 48

1998/ 1999 1999/ 2000 2000/ 2001 2001/ 2002 2002/ 2003 2003/ 2004 2004/ 2005 2005/ 2006

n perioada 1998-2006, 18740 de studeni i 4606 cadre didactice universitare au participat la programul de mobiliti Erasmus. Participarea studenilor i cadrelor didactice universitare la studii/stagii ntr-o universitate european (Aciunea 2) a nregistrat o tendin pozitiv, att n ceea ce privete numrul candidaturilor, ct i al burselor acordate.

28

Distribuia proiectelor de mobiliti ERASMUS, n perioada 2000-2006 Granturi de mobilitate propuneri - studeni - personal didactic universitar candidaturi acceptate - studeni - personal didactic universitar 2000/ 2001 3727 1896 2001/ 2002/ 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2002 2003 2004 2005 2006 2007 4002 2210 4836 5860 2631 3120 6680 3537 8163 8543 4170 4463

1899 594

1964 734

2701 3005 706 807

2961 3261 795 970

3350 1035

ncepnd din anul 2001, Agenia Naional, n parteneriat cu Ministerul Educaiei i Cercetrii i cu sprijinul Delegaiei UE la Bucureti, au iniiat proiectul Phare End User Support, cu scopul de a facilita accesul studenilor la un numr mai mare de mobiliti i de a crete cuantumul grantului lunar pn la maximum 500 EURO/lun.

Domeniile de studiu cel mai frecvent alese de ctre studenii ERASMUS romni sunt inginerie-tehnologie, limb i tiine filologice, management i tiina afacerilor, tiinele sociale.
Distribuia studenilor ERASMUS romni, n funcie de domeniul de studiu, n perioada 1998-2006 0 tiine agricole Arditectur, urbanism Art i design Management i tiina afacerilor Educaie, formarea profesorilor Inginerie, tehnologie Geografie, geologie tiine umaniste Limb i tiine filologice Drept Matematic, informatic tiine medicale tiinele naturii tiine sociale Comunicare i tiinele informaiei Alte domenii 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500

1998/1999 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

n ceea ce privete distribuia rilor alese de ctre studenii romni pentru desfurarea programului de studii, cele mai multe opiuni se ndreapt spre Frana, Germania, Italia, Spania, Grecia i Portugalia. O tendin ascendent a cunoscut i numrul studenilor strini care vin s studieze la universiti din Romnia.
29

Numrul studenilor strini care vin s studieze la universiti din Romnia 819 638 549 282 101 179 181 337

1998-1999 1999-2000 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006

n ceea ce privete rile de origine ale studenilor ERASMUS strini, cea mai mare pondere o dein Frana, Italia, Germania i Spania.

3.3 Obiectivele i prioritile programelor SOCRATES i LEONARDO DA VINCI Obictivele au fost stabilite n raport cu prioritile naionale i locale, cu nevoile instituionale i ale beneficiarilor. SOCRATES a reprezentat programul de aciune al Comunitii Europene pentru cooperare n domeniul nvmntului. Romnia a participat la acest program din 1997. n 1999, Ministerul Educaiei a iniiat demersurile privind continuarea participrii Romniei la programele comunitare SOCRATES II. Obiectivele generale stabilite n Decizia Consiliului nr.253/2000 privind faza a doua a Programului SOCRATES (2000 - 2006) au fost asumate n ntregime de Romnia i sunt statuate n Decizia Consiliului de Asociere nr. 3/2000, care reglementa participarea Romniei la a doua etap a programelor comunitare. Obiectivele generale ale programului SOCRATES s-au referit la: promovarea dimensiunii multiculturale europene i dezvoltarea unei atitudini civice active a viitorilor ceteni ai Europei; sprijinirea educaiei persoanelor defavorizate i a stimulrii accesului la educaie n general; combaterea excluderii sociale; promovarea anselor egale pentru femei i brbai, folosirea tehnologiilor informaionale i a comunicaiilor moderne, promovarea nvmntului deschis i la distan, ncurajarea recunoaterii reciproce a diplomelor i a perioadelor de studiu i dezvoltarea schimbului de informaii i experiene, ncurajarea inovaiei n educaie i nvarea limbilor din rile Uniunii Europene. Programul LEONARDO DA VINCI a urmrit promovarea calitii, a inovaiei i a dimensiunii europene n sistemele i n practicile de formare profesional. Programul a contribuit la realizarea unui spaiu european de cooperare n domeniul educaiei i formrii profesionale i la consolidarea politicilor statelor participante n ceea ce privete formarea pe parcursul ntregii viei i dezvoltarea aptitudinilor
30

i a competenelor specifice integrrii profesionale. De asemenea, un element important l-a reprezentat stimularea cooperrii dintre instituiile de formare profesional, inclusiv universitile, i ntreprinderile, in special ntreprinderile mici i mijlocii. Analiza activitilor i rezultatelor nregistrate n cadrul programelor SOCRATES i LEONARDO relev un nivel ridicat de atingere a obiectivelor, convergena cu nevoile individuale ale beneficiarilor, cu nevoile instituionale i cu cele ale sistemului de educaie. Mobilitile studenilor i cadrelor didactice (SOCRATES), ale tinerilor muncitori, absolveni, formatori (LEONARDO), schimburile de experien realizate ntre instituii i experi din Romnia i din alte ri au avut o serie de efecte pozitive. Tematicile proiectelor au abordat aspecte relevante ale reformei educaiei, ale utilizrii noilor tehnologii, ale racordrii nvmntului la piaa muncii. Multe dintre acestea au promovat dimensiunea european n domeniul educaiei. Ambele programe, prin proiecte cu impact direct (Lingua, Erasmus, Comenius), dar i prin celelalte aciuni - n mod indirect, au sprijinit dezvoltarea competenelor lingvistice ale beneficiarilor.

3.4 Accesul grupurilor int la programele SOCRATES i LEONARDO DA VINCI Programele Socrates i Leonardo menioneaz explicit politica egalitii de anse i a nondiscriminrii. Accesul la programe este deschis, selecia fiind fcut n baza criteriilor anunate, construite pe baza prioritilor i a exigenelor specifice managementului de proiecte. Categoriile int sunt, de regul, largi sau diverse. Cu toate acestea, exist anumite decalaje n reprezentarea diferitelor categorii de beneficiari, realizndu-se o auto-cenzur sau o cenzur de tip social. Persoanele i instituiile din mediul rural au mai puine oportuniti; pe de o parte, exist limitri care in de infrastructur (fax, internet, acces la servicii bancare, acces dificil la mijloace de transport pentru a participa la activiti, a ncheia contracte etc.), pe de alt parte, limitri care deriv din absena competenelor de comunicare ntr-o limb strin, din lipsa de familiaritate cu managementul proiectelor, n special cu managementul financiar. Totui, trebuie semnalat c, n unele componente, participarea persoanelor din mediul rural s-a ameliorat: bursele de formare continu, n 2006, au nregistrat o proporie mai ridicat a candidaturilor Comenius 2 din mediul rural, comparative cu anul 2005: 18% din totalul cererilor finanate pentru formarea continu cursuri generale i 21,6% din totalul cererilor finanate pentru formarea continu cursuri de limbi strine.
31

De asemenea, instituiile de nvmnt precolare, cadrele didactice din unitile de nvmnt precolar, copii cu nevoi speciale de educaie (COMENIUS), persoanele cu dizabiliti care particip la mobiliti sunt mai slab reprezentate. Pentru ameliorarea participrii acestor grupuri int la programele SOCRATES au fost adoptate o serie de msuri de discriminare pozitiv. Astfel, n funcie de aciune, au fost acordate punctaje suplimentare instituiilor i persoanelor care nu au mai beneficiat de finanare european, colilor din mediul rural sau din zone defavorizate, cadrelor didactice care au obinut definitivatul, profesorii care lucreaz cu elevi cu nevoi speciale de educaie etc. Agenia Naional a dezvoltat politici de asigurare a unei ct mai largi participri la program prin ncurajarea instituiilor care nu au mai participat niciodat la program i prin stabilirea unui numr maxim de proiecte/beneficiari pe instituie, n cazul unor subprograme. Tot pentru facilitarea accesului grupurilor int, au fost proiectate activiti de informare i asisten tehnic. i numrul de participani la mobilitile Erasmus a cunoscut o evoluie ascendent, att n cazul studenilor, ct i n cel al cadrelor didactice.

Granturi de mobilitate Erasmus propuneri - studeni - personal didactic universitar candidaturi acceptate - studeni - personal didactic universitar

2000/ 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2001 / / / / / / 2002 2003 2004 2005 2006 2007 3727 4002 4836 5860 6680 8163 8543 1896 2210 2631 3120 3537 4170 4463

1899 1964 2701 3005 2961 3261 3350 594 734 706 807 795 970 1035

n proporie de 100% candidaii la mobilitate informai asupra fiecruia dintre principiile Cartei, asupra rolului i sarcinilor pe care le au organizaiile trimitoare i gazd, asupra sistemului de educaie i formare profesional din ara n care urmeaz s se deplaseze. Competenele lingvistice ale studenilor au fost evaluate nainte de plecarea n mobilitate de cadre didactice de specialitate din Universiti, n special cadrele didactice de la catedra de Limbi Moderne. Totodat, aceast evaluare a constituit i un criteriu de selecie a studenilor.
32

Numrul participanilor la mobilitile Leonardo a crescut n general, cel mai mare numr fiind nregistrat n 2004 - 1141 i n 2005 - 1228.

Numrul de proiecte Grundtvig 2 aprobate s-a dublat n anul 2002, comparativ cu 2001, anul de debut al aciunilor Grundtvig, i a crescut constant n perioada 2003/2006. Numrul de proiecte Grundtvig 3 aprobate n perioada 2001-2005, a cunoscut o cretere constant n anii 2002 i 2003 i un trend descendent n anii 2004, 2005. n ceea ce privete distribuia n funcie de gen, se observ participarea mai mare a populaiei feminine.
Distribuia pe gen a studenilor Erasmus, n perioada 1998-2006

46.40%

46.10%

38.60%

37.60%

36.50%

32%

30.20%

28.70% M

53.60%

53.90%

61.40%

62.40%

63.50%

68%

69.80%

71.30%

19981999

19992000

20002001

20012002

20022003

20032004

20042005

20052006

i n cazul proiectelor Minerva coordonate de instituii din Romnia, rata de selecie a crescut, de la 8,2% n 2000, la 40 % n anii 2004 i 2006.
Rata de selecie a proiectelor Minerva coordonate de instituii din Romnia, n perioada 2000-2006 50.0 40.0 30.0 20.0 10.0 18.2 0.0 2000 0.0 2001 22.2 0.0 2003 0.0 2005 40.0 40.0

2002

2004

2006

ns, n cazul proiectelor tip Grundtvig 2, rata de selecie a fluctuat 40%, n 2001, 80% n 2002, 50%, n 2003, n 2004 i 2005, 30%),, iar n cazul Grundtvig 3, s-a meninut relativ constant (30%).

33

Rata de selecie poate fi corelat cu capacitatea instituional i individual de a elabora propuneri de proiecte. Astfel, putem observa o cretere a capacitii de elaborare a propunerilor de proiecte i a capacitilor de management.

34

CAPITOLUL 4 MANAGEMENTUL PROGRAMELOR SOCRATES I LEONARDO DA VINCI 4.1 Proceduri de management i implementare n perioada 1996-2005, pregtirea pentru participarea la programele comunitare i managementul programelor au fost asigurate de Agenia Naional Socrates unitatea operaional de promovare, implementare i management al progra mului Socrates n Romnia - i de Centrul Naional pentru Programul de Formare Profesional Leonardo da Vinci. n ianuarie 2005, a fost nfiinat Agentia Naional pentru Programe Comunitare n domeniul Educaiei i Formrii Profesionale (ANPCDEFP), prin Hotrrea de Guvern nr. 76/27.01.2005. Aceasta este instituie public, cu personalitate juridic, n subordinea Ministerului Educaiei, Cercetrii i Tineretului i s-a constituit prin fuziunea Ageniei Naionale Socrates i a Centrului Naional pentru Programul de Formare Profesional Leonardo da Vinci. n definirea obiectivelor ANPCDEPF, s-a inut cont att de prioritile stabilite de Comisia European, ct i de particularitile sistemului de educaie i de formare profesional din Romnia. Astfel, ANPCDEPF urmrete: - promovarea calitii activitilor de cooperare european n cadrul programelor Socrates i Leonardo; - sprijinirea factorilor de decizie din sistemul de educaie i formare profesional romnesc, pentru ca acetia s aib o mai bun nelegere a structurii i coninutului sistemelor europene; - diseminarea exemplelor de bun practic; - ncurajarea schimburilor interculturale i a respectului pentru diversitate; - sprijinirea sistemului de educaie i de formare profesional romnesc n atingerea obiectivelor Lisabona; - diversificarea ofertei de formare. nfiinat prin Ordinul nr. 3721/29.03.2005, Consiliului Naional pentru Programe Comunitare n Domeniul Educaiei i Formrii Profesionale (CNPCDEFP) a fost organismul de coordonare a implementrii programelor comunitare Socrates II i Leonardo da Vinci II n Romnia ntr-un mod sinergic, continund activitile similare derulate de fostele entiti: Consiliul Naional Socrates si Comitetul Naional Leonardo da Vinci. Prin OMEC nr. 4283/7.06.2005, a fost aprobat Regulamentul de organizare i funcionare a Consiliului Naional pentru Programe Comunitare n Domeniul
35

Educaiei i Formrii Profesionale (CNPCDEFP). Potrivit acestui document, Consiliul a stabilit prioritile naionale n implementarea programelor comunitare n domeniul educaiei i formrii profesionale Socrates II i Leonardo da Vinci II i a avut responsabilitatea finala a deciziei de finanare, la nivel naional, n procesul de selecie a proiectelor administrative prin intermediul Ageniei Naionale pentru Programe Comunitare n Domeniul Educaiei i Formrii Profesionale (ANPCDEFP). CNPCDEFP a contribuit la armonizarea politicilor M.Ed.C. n domeniul educaiei i formrii profesionale cu procesul Educaie i formare 2010, stabilind prioritile naionale pentru fiecare tip de aciune din cadrul celor dou programe gestionate de ANPCDEFP, aprobnd planurile anuale de mobiliti Erasmus i Leonardo da Vinci, formuland propuneri i adoptnd msuri pentru eficientizarea activitilor de implementare a programelor la nivelul universitilor i Inspectoratelor colare Judeene. La nivelul sistemului de educaie, programele Socrates i Leonardo au reprezentat un mecanism relevant de susinere a reformei. A fost sprijinit procesul de compatibilizare a sistemului romnesc de educaie i formare cu sistemele europene, att la nivel preuniversitar, ct i la nivel universitar (Procesul Bologna) a fost promovat. Toate componentele programelor Socrates i Leonardo da Vinci au avut o contribuie semnificativ pentru consolidarea cooperrii internaionale i pentru pregtirea sistemului de educaie i formare profesional n vederea integrrii europene. Programele Socrates i Leonardo au contribuit semnificativ la promovarea dimensiunii europene a educaiei, formrii i dezvoltrii profesionale, prin cooperarea transnaional, prin susinerea dialogului intercultural, a schimbului de experien. Tematicile proiectelor relev contribuia la promovarea dimensiunii europene: legislaia european, cadrul comun de structurare a sistemului de nvmnt superior (Procesul Bologna), instrumentele comune de recunoatere a competenelor i a calificrilor, sisteme de asigurare a calitii, mobilitatea geografic i profesional etc. n contextul preocuprilor europene pentru facilitarea mobilitii profesionale a cetenilor, contribuia proiectelor pilot Leonardo II a fost semnificativ: crearea unui cadru european de pregtire profesional, elaborarea de programe comune de formare pentru meserii noi, materiale didactice i metodologii comune de evaluare a cunotinelor i competenelor formate, dezvoltarea nvmntului la distan, integrarea politicilor UE de formare profesional n domeniul proteciei mediului. Activitile i tematicile proiectelor desfurate n cadrul programelor Socrates II i Leonardo II relev preocuparea pentru dezvoltarea ceteniei europene prin educaie i formare. Comenius i Grundtvig arat un interes crescut pentru
36

tematici precum: respectarea identitii i a diversitii culturale, egalitatea de gen, drepturile omului, drepturile minoritilor, combaterea discriminrii etc. La nivelul colii, acestea sunt corelate cu tematici de management educaional, cultur organizaional, climat colar democratic, legtura coal-comunitate.

4.2. Managementul programelor Agenia Naional pentru Programe Comunitare n domeniul Educaiei i Formrii Profesionale (ANPCDEFP) a fost creat n ianuarie 2005, prin fuziunea Ageniei Naionale Socrates i a Centrului Naional pentru Programul de Formare Profesional Leonardo da Vinci. Agenia coordoneaz i asigur managementul programelor comunitare n domeniul educaiei i formrii. Coordonarea la nivel naional a implementrii programelor comunitare Socrates II i Leonardo da Vinci II n Romnia a fost asigurat de Consiliul Naional pentru Programe Comunitare n Domeniul Educaiei i Formrii Profesionale (CNPCDEFP). Agenia Naional pentru Programe Comunitare de Cooperare n domeniul Educaiei i Formrii Profesionale i-a dezvoltat expertiza n managementul i evaluarea programelor comunitare, in primul rnd prin programe de formare in care a fost implicat personalul su. A desfurat numeroase activiti de informare asupra programelor i oportunitilor oferite, precum i activiti de formare pentru diferite categorii de beneficiari sau de experi implicai, activiti de monitorizare i de evaluare. Agenia Naional monitorizeaz i evalueaz proiectele descentralizate, dezvoltnd, n acest sens, instrumente specifice de raportare, evaluare i autoevaluare intermediar i final. Managementul financiar asigurat de Agenia Naional i auditat extern a fost apreciat pozitiv. n general, n perioada 2000-2006, volumul total al finanrii programelor comunitare a nregistrat o tendin ascendent. Aciunile Erasmus, Comenius i Arion au beneficiat de o cofinanare PHARE de suplimentare a bugetului anual alocat. Valoarea bugetului alocat proiectelor este considerat n general ca fiind suficient sau aproape suficient, cu excepia programelor de mobiliti, unde valoarea grantului este n general apreciat ca insuficient n raport cu costurile totale ale stagiilor.

37

4.3. Direcii de dezvoltare Pornind de la sugestiile participanilor la evaluare, precum i de la analiza dificultilor menionate de acetia, s-au conturat cteva "lecii nvate" i direcii de dezvoltare a programului integrat de educaie pe parcursul ntregii viei. Activitile Ageniei Naionale de promovare a parteneriatelor prin seminarii de contact, vizite pregtitoare, schimburi de experien constituie o practic pozitiv care trebuie continuat. De asemenea, activitile de formare n domeniul monitorizrii i evalurii de proiecte s-au dovedit foarte utile i oportune. Pentru ameliorarea accesului la proiecte al grupurilor int mai puin reprezentate pn acum, este necesar asigurarea de asisten tehnic: identificarea acestor grupuri, a nevoilor lor i oferirea de consultan pentru elaborarea formularelor de candidatur sau a propunerilor de proiecte. La nivel european, n cazul proiectelor centralizate, este necesar creterea transparenei procesului de informare, de selecie, de monitorizare i evaluare a rezultatelor. Domeniile prioritare care s fie incluse / continuate n programul de nvare pe parcursul ntregii vieii sunt: 1. noile tehnologii de informare i comunicare i integrarea lor n educaie i formare profesional, n educaia formal, nonformal i n educaia adulilor; sisteme de elearning; 2. centre (virtuale) de resurse i cursuri (online) pentru dezvoltarea competenelor sociale, de comunicare etc. (soft-skills); resurse digitale pentru cei care nva; 3. noi competene: competene pentru societatea cunoaterii (cercetare + programe de formare)dezvoltarea competenelor de a nva s nvei; 4. educaie pentru persoanele defavorizate, cu accent pe mediul rural; 5. legtura dintre sistemul de educaie i formare i piaa muncii; 6. msuri de incluziune, masuri active de ocupare i reconversie profesional; 7. formarea profesional n domeniul tehnologiei i ingineriei; stimularea cercetrii; tehnologii avansate; 8. proiecte care s susin dezvoltarea durabil; 9. contactul ntre culturi, cunoaterea intercultural, crearea unei comuniti europene care s valorifice asemnrile i diferenele interculturale; 10. educaia adulilor; 11. educaia prinilor;

38

12. colaborarea cu prinii i cu autoritile locale, pentru cutarea unor soluii la problemele sistemului de educaie (combaterea abandonului colar, a absenteismului, a eecului colar, a violenei etc.)5. Coordonatorii Erasmus i studenii beneficiari ai programului de mobiliti propun gsirea de surse de finanare suplimentare programului ERASMUS, pentru a permite accesul studenilor cu performane, chiar i n cazul n care au venituri mai mici, cazurile studenilor cu statutul de zero grant student fiind foarte redus.

Institutul de tiine ale Educaiei Raport de evaluare a programelor Socrates i Leonardo da Vinci 2000-2006 Bucureti 2007

39

CAPITOLUL 5 CONCLUZII I PROPUNERI Concluzii privind derularea programelor comunitare n Romnia i Uniunea European Experiena colaborrii i procesul de convergen au dus la o serie de reforme structurale n majoritatea rilor europene. n unele cazuri, acestea au afectat respectivul sistem de nvmnt n totalitate, n altele, amploarea lor a fost mai redus. Implicarea instituiilor de nvmnt superior i a studenilor ca parteneri competeni, activi i constructivi n edificarea spaiului european al nvmntului superior se dovedete necesar. n ceea ce privete, participanii la acest proces au demonstrat importana pe care o acord crerii unui Spaiu european al nvmntului superior coerent i eficace, dar n acelai timp diversificat i adaptabil. Este crucial ca nvmntul superior european s devin din ce n ce mai atractiv pentru studenii din Europa i din ntreaga lume. Pentru ca diplomele nvmntului superior european s fie mai transparente i comparabile la nivel mondial, ele trebuie incluse ntr-un cadru de referin i trebuie asigurat o mai bun diseminare a informaiei. Este necesar organizarea de seminarii care s trateze urmtoarele probleme: - cooperarea n materie de evaluare a calitii - problemele de recunoatere i de utilizare a sistemului de credite n procesul Bologna - dezvoltarea diplomelor n cotutel - dezvoltarea dimensiunii sociale, acordndu-se o atenie deosebit obstacolelor care stau n faa mobilitii - extinderea procesului - educaia continu - implicarea studenilor Programele comunitare au oferit i ofera factorilor de decizie din cadrul universitilor romneti, precum i ministerului coordonator: Soluii alternative pentru concretizarea opiunilor strategice viznd ntrirea autonomiei universitare, managementul academic i administrativ, finanarea instituiilor de nvmnt superior Consilierea colegial n alegerea celei mai potrivite alternative aplicabile n condiiile universitilor romneti prin dialogul interuniversitar transeuropean nentrerupt i prin schimbul de informaii i expertiz academic i managerial ntre universitile partenere
40

Sugestii de actualizare i completare a strategiei de reform a nvmntului superior romnesc: - creterea compatibilitii curriculare n diversele specializri universitare n plan european - dezvoltarea formelor alternative i graduale ale educaiei i formrii: nvmnt de lung i de scurt durat, nvmnt universitar i postuniversitar, educaie permanent - modernizarea metodelor de predare i facilitarea nvrii i formrii profesionale. - modernizarea managementului universitar, n special prin introducerea sistemelor de acumulare a creditelor de ctre studeni, prin calificarea superioar a personalului administrativ din universiti i abilitarea acestuia pentru utilizarea tehnicilor de calcul, prin crearea unor departamente de relaii internaionale i a centrelor de consultan de carier pentru studeni i absolveni. Sistemul romnesc de nvmnt superior nu poate ignora nici la baz, nici la vrf schimbrile rapide i diversificarea fr precedent din Europa. Modificri semnificative se produc i n managementul academic i administrativ al instituiilor de nvmnt superior, n raportul dintre activitile didactice formative i cele de cercetare tiinific. O semnificaie specific are Procesul Bologna declanat prin semnarea la 19 iulie 1999 de ctre 29 de minitri europeni ai educaiei, inclusiv cel al Romniei, a unei Declaraii comune care fixeaz ca obiectiv Crearea unui Spaiu European al nvmntului Superior. Scopul acestei iniiative este acela de a spori accesul pe piaa muncii i mobilitatea cetenilor, a potena competitivitatea internaional i atractivitatea nvmntului superior european ntr-o lume tot mai marcat de globalizare, de concuren i de impactul tehnologiilor informaionale moderne. Romnia a ratificat Convenia cu privire la recunoaterea atestatelor obinute n nvmntul superior n statele din regiunea Europei (Lisabona, 1997) i a constituit prin Hotrre de Guvern (nr.49/29.01.1999) un Centru Naional de Recunoatere i Echivalare a Diplomelor obinute n strintate ca organism operaional asociat reelelor europene ENIC (Reeaua European a Centrelor de Informare, nfiinat de Consiliul Europei i UNESCO) i NARIC (Reeaua centrelor de Informare pentru Recunoatere Academic, nfiinat de Uniunea European). Totodat, prin Ordin al Ministrului Educaiei (nr. 3043/13.01.2000), n temeiul Conveniei de la Roma (1990) privind echivalarea general a perioadelor de studii, se reglementeaz recunoaterea perioadelor de studiu efectuate n alte instituii de nvmnt superior dect universitatea de nmatriculare, atunci cnd ntre instituii exist acorduri, contracte sau programe de cooperare. Planul de aciune care urmrete operaionalizarea Declaraiei de la Bologna cu privire la crearea Spaiului European al Invmntului Superior prevede, ntre altele: O reea unic de diplome i certificate universitare uor de analizat i comparat la nivel european. Romnia a acionat deja n sprijinul acestui obiectiv
41

introducnd prin Ordin al Ministrului Educaiei (nr. 3659/20.04.2000) Diploma Supplement, adic anexa administrativ la diploma de absolvire a unei instituii de nvmnt superior, n forma unui model unic european. Sisteme compatibile de credite academice transferabile ntre universitile de pe continentul european. i aici, Ministerul Educaiei a incitat i sprijinit universitile romneti s introduc un model de sisteme de alocare a creditelor de studii, pornind de la experiena pozitiv a Consoriului UNIVERSITARIA care utilizeaz nc din 1996 un sistem deplin compatibil cu ECTS (Siste mul European de Transfer al Creditelor). Din pcate, nu toate universitile romneti agreeaz introducerea acestui instrument operativ care faciliteaz mobilitatea intern i internaional a studenilor. Dincolo de soluionarea formal a compatibilitii paneuropene a documentelor de studii, rmne n sarcina fiecrei universiti soluionarea problemei de fond: actualitatea coninutului, calitatea i atractivitatea propriei oferte educaionale. Competitivitatea universitilor romneti nu poate fi judecat dect prin comparaie cu performanele instituiilor de nvmnt superior din celelalte ri. Susinerea unei dimensiuni europene de asigurare a calitii nvmntului superior. Acest obiectiv presupune crearea n cadrul fiecrei universiti din rile semnatare ale Declaraiei de la Bologna a unui mecanism propriu de supraveghere i evaluare intern a calitii tuturor activitilor desfurate n campus de la nvare i cercetare, la serviciile administrative i cele sociale studenteti, de la calitatea serviciilor de informare i documentare, la deschiderea spre mediul local/regional i capacitatea de a mobiliza resurse din alt parte dect de la bugetul central. Eliminarea eventualelor obstacole n calea liberei mobiliti a studenilor i a membrilor staff-ului academic presupune din partea universitilor romneti, pe de o parte, generalizarea aplicrii de sisteme de credite transferabile compatibile cu ECTS, iar pe de alt parte, ncurajarea i multiplicarea cursurilor i a modulelor de studii predate n paralel n limba roman i n alte limbi moderne de circulaie european.16 Propuneri: Propuneri de intervenii la nivelul politicilor educaionale 1. ncadrarea proiectelor propuse n contextul european, n prioritile Declaraiei de la Copenhaga din 29-30 Noiembrie 2002. Transparena calificrilor. Modificarea legii nvmntului astfel nct s se asigure n ntregime recunoaterea calificrilor, inclusiv la nivelul nvmntului vocaional. Stimularea tinerilor absolveni n realizarea de proiecte (s-a constatat c au fost depuse i aprobate un numr mic de proiecte realizate de tineri absolveni i studeni)

16

Strategia Invmntului Superior romnesc pe perioada 2002-2010 H:/Legislaie-Strategie nv superior.doc

42

2. Acordarea Diplomei Supplement DS de instituiile naionale absolvenilor cu scopul de a mbunti transparena internaional i de a facilita recunoaterea academic i profesional a studiilor efectuate. 3. Sisteme compatibile de credite academice transferabile ntre universitile de pe continentul european n vederea asigurrii recunoaterii academice integrale a studiilor efectuate. Planurile de nvmnt romneti sunt nc departe de flexibilitatea necesar pentru a pune n eviden pe deplin utilitatea i valoarea procedural a sistemului de credite. 4. Se constat c pe calea de acces preferat azi, adic prin Internet, imaginea universitilor romneti este departe de a fi transparent, lipsind n majoritatea cazurilor informaii despre coninutul activitilor didactice i de cercetare ale acestora. Progresele n Romnia sunt mari, dar realizarea este imperfect. Se simte c universitile nu dispun de uniti specializate n producerea i gestiunea imaginii. Brourile circul greu, nu se actualizeaz. Site-urile web sunt incomplete, rezumndu-se adesea numai la informaii administrative. De aceea, un efort pentru crearea de structuri permanente responsabile de construcia imaginii universitii ar putea corecta deficitul de imagine care n acest moment este cronic. 5. Iniierea unor propuneri de schimbare a cadrului legislativ i academic care mpiedic integrarea i valorificarea experienelor: la nivelul curriculum-ului, al specializrilor, al acreditrilor i calificrilor, la nivelul metodelor i structurilor. 6. Obiective complementare (obiective educaionale i obiective funcionale privind pregtirea continu a tinerilor pentru participarea la viaa profesional, social, civic etc.) 7. mbuntirea performanelor n activitatea studenilor i a personalului didactic. Creterea exigenei n promovarea personalului didactic mbuntirea seleciei i motivarea studenilor pentru noi performane. Instituirea evalurii interne i externe, ca instrument n atingerea unei noi caliti. Revigorarea cercetrii tiinifice universitare i utilizarea rezultatelor n procesul didactic. 8. mbuntirea infrastructurii universitare. Modernizarea bazei materiale prin alocarea de noi fonduri de la bugetul central Atragerea de noi surse financiare. Angajamentul MEC pentru plata la timp a contribuiei financiare la programele comunitare trebuie s fie ferm. Atragerea investitorilor privai. 9. Corelaie mai bun a nvmntului superior cu piaa forei de munc. Racordarea specializrilor universitare cu nomenclatorul ocupaiilor. Monitorizarea modului de inserie a absolvenilor pe piaa forei de munc.
43

Orientarea cercetrii tiinifice universitare spre problemele economice actuale. 10. Stimularea integrrii nvmntului superior romnesc n cel european i a cooperrilor internaionale. Consolidarea procesului de reform n nvmntul superior, n concordan cu evoluia celui european. Susinerea programului de schimburi interuniversitare. Promovarea preocuprilor pentru meninerea i dezvoltarea relaiilor de cooperare cu alte ri ale lumii17 Avnd n vedere c se constat o lips de concretee n ceea ce privete strategia MEC pentru Invmntul Superior romnesc pe perioada 2002-2010 o propunere ar fi stabilirea de msuri concrete n vederea ndeplinirii obiectivelor enunate . 11. Recunoaterea perioadelor de studii Recunoaterea este confundat cu echivalarea, de aici derivnd proceduri dificile, care fac adesea ca recunoaterea s fie parial (se recunosc doar o parte din credite) i pentru coninut (se cer examene de diferen). Rectorii ar trebui s evalueze situaia recunoaterii peioadelor de studii ale studenilor. Problemele pe care acetia le au la ntoarcere ajung curnd i la cunotina universitilor partenere. Sunt universiti care nu i-au fcut un nume bun, punnd sub semnul incertitudinii situaia activitilor studenilor n universitile partenere. 12. Elaborarea de ctre Ministerul Educaiei i Cercetrii i a Ageniei Naionale pentru Programe Comunitare n domeniul Educaiei i Formarii Profesionale a unei strategii cu privire la derularea mobilitilor studeneti ERASMUS astfel nct participarea n program a universitilor particulare acreditate s nu afecteze nivelul grantului alocat fiecrui student ERASMUS, dat fiind creterea numrului de mobiliti i scderea fondurilor alocate la nivel naional. O soluie ar fi ca universitile particulare acreditate s contribuie la alocarea fondurilor n cadrul programului SOCRATES proporional cu numrul de mobiliti solicitate.

17

Strategia Invmntului Superior romnesc pe perioada 2002-2010 H:/Legislaie-Strategie nv superior.doc

44

Bibliografie

1. Agenia Naional pentru Programe Comunitare n domeniul Educaiei i Formrii Profesionale, Ghid ERASMUS, Bucureti 2005 2. Agenia Naional SOCRATES, leaflet ERASMUS 2 - Granturi de mobilitate pentru studeni i cadre didactice, 2003 3. Bernstein Basil, Studii se sociologie a educaiei, Editura Didactic i Pedagogic, 1978 4. Boudon Razmond, Efecte perverse i ordine social , Editura Eurosong and book, 1998 5. Centrul Naional pentru Implementarea Programului de Formare Profesional LEONARDO da VINCI", Compendium 2002- Programul European LEONARDO da VINCI, iunie 2002 6. Centrul Naional pentru Programul de Formare Profesional

LEONARDO da VINCI", Formare Profesional prin Programul Comunitar LEONARDO da VINCI", februarie 2002 7. CHISU V. A. Manualul specialistului n resurse umane, Casa de Editur IRECSON, Bucureti 2002 8. CHIVU I., SANCHEZ A., LEFTER V., POPESCU D., Maria da Conceicao Pereira Ramos, Managementul resurselor umane n ntreprinderile mici i mijlocii tendine contemporane, Bucureti, Editura Economica, 2001 9. CHIVU I., Dimensiunea Europeana a Managementului Resurselor Umane, Editura Luceafrul, Bucureti, 2003 10. COLE G.A. Managementul personalului, Editura CODECS SA, 2000 11. European Commission - Lifelong Learning programme Call for proposals 2008,

45

12. Comisia European - Biroul de Asisten Tehnic SOCRATES -Manual of good practice on ERASMUS under the SOCRATES programme , 2003, Bruxelles 13. Comisia European, - Operational Handbook for ERASMUS decentralized actions 2006, DG EAC, octombrie 2002 14. Commission europenne, SOCRATES Programme daction communautaire dans le domaine de leducation (2000-2006), 2006, Belgium 15. CONSTANTINESCU D.A., Management general, vol. I, Colecia Naional, Bucureti, 2000 16. European Commission Eurydice, Focus on the Structure of Higher Education in Europe National Trends in the Bologna Process 2007 Bruxelles 17. European Commission, A European Area of Lifelong Learning, , 2002 18. European Commission, Quality Assurance in Teacher Education in Europe, 2007 Bruxelles 19. European Commission The Copenhagen Declaration, 2002, Copenhagen 20. GIBBSON M., LIMOGES C., NOWOTNY H., SCHWARTZMAN S., SCOTT P., TROW M., The new production of knowledge, Sage Publications Ltd London EC2APU 21. HANDY C., Gods of Management, Arrow Books Limited, 1995 22. Institutul de tiine ale Educaiei Impactul Programului SOCRATES n contextul reformei educaiei din Romnia editura trei, 2007, Bucureti 23. KORKA M., Universitile romneti n faa integrrii n spaiul european de nvmnt superior, 2002, Editura Politea 24. MANOLESCU A., LEFTER V., CHIVU I., .a. Managementul resurselor umane Teste i studii de caz , Editura Economic, Bucureti, 2000

46

25. NICOLESCU O., VERBONCU I, Management, Editura Economic, bucureti, 1999 26. NOWOTNY H., SCOTT P. and GIBBONS M .: Re-thinking Science: Knowledge and the Public in an Age of Uncertainty, 2003 27. POPESCU D.,Arta de a comunica, Editura Economica, Bucureti, 2003 28. POPESCU D., Managementul afacerilor, Editura Economic, 2001 29. POPESCU GHE., POPESCU V., Manualul inspectorului de salarii, Gestiunea 2001, Bucuresti 30. RADULESCU E., IOSIFESCU , PETRESCU P., POP V., Managementul educaional pentru instituiile de nvmnt, Editura Tipogrup press, Bucureti, 2001 31. REES W. Arta managementului Editura Tehnic, Bucureti, 1996 32. REVISTA Revista de Politica Stiintei si Scientometrie, CNCSIS vol. I nr.1 2003, Editura Mediamira Cluj Napoca 33. SCARPELLO LEDVINKA, Personnel/Human Resource Management, Library of Congress Cataloging in Publication Data, 1991 34. SCOLZ M.M., Managementul resurselor umane, Editura Economic, Bucureti, 2000 Eleonora Rdulescu, erban Iosifescu, Paloma Petrescu, Viorica Pop, Managementul educaional pentru instituiile de nvmnt, Editura Tipogrup press, Bucureti, 2001, 35. Stnciulescu Elisabeta, Teorii sociologice ale educaiei , Editura Polirom, 1996 36. Stnciulescu Elisabeta, Sociologia educaiei familiale, Editura Polirom, 2002 37. STANTON N., Comunicarea, Societatea tiin i Tehnic S.A, Bucureti, 1995 38. VERBONCU I., Manager&Management, Editura Economica, 2000
47

39. ZAMFIR C., VLASCEANU L., Dicionar de sociologie, Editura Babel, Bucureti, 1993 40. World Bank, Project Implementation Plan (PIP), Editura Economica, 2000 41. *** Reform of Higher Education and Research project RO 4096 Final evaluation project report, Bucureti, 2002 *** Detailed Work Programme on the follow-up of the objectives of education and training systems in Europe Council of the European Union, Brussels, 20 February 2002; COM (2001) 501 final *** Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului, Direcia General Integrare European i Relaii Internaionale NOT - Ref.: Procesul Bologna, msuri nsoitoare n cadrul programului comunitar Socrates, 2003, Bucureti

48

ANEXE Universitatea
UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA

Poza institutiei:

Descriere: Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia este o instituie de nvmnt superior i cercetare cu caracter public, de stat, integrat sistemului naional de nvmnt super ior, care funcioneaz n baza Constituiei Romniei, a Legii nvmntului i Legii 88/1993, a Cartei Universitare i regulamentelor proprii de funcionare. Universitatea a fost nfiinat n anul 1991, prin Hotrrea Guvernului Romniei nr. 474/09.07.1991, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Anul 1991, Nr.160. Structura actual a Universitii cuprinde patru faculti: Facultatea de Istorie i Filologie, Facultatea de tiine, Facultatea de Drept i tiine Sociale, Facultatea de Teologie Ortodox. n anul 2007-2008, Universitatea colarizeaz un numr de 7946 de studeni (nvmnt de zi i la distan), la 22 de specializri de licen, inclusiv pentru studii masterale i doctorale. n prezent, Universitatea organizeaz studii postuniversitare (masterat i cursuri de specializare) n 16 specializri i este instituie organizatoare de Doctorat n domeniile Istorie i Filologie. Cercetarea tiinific n Universitate se desfoar pe baza unor contracte de cercetare i prestri servicii ncheiate cu ali beneficiari (ageni economici, instituii publice) sau pe baza unor granturi finanate de Ministerul Educaiei, Cercetrii si Tineretului. Funcioneaz cteva centre de cercetare, cu o activitatea recunoscut pe plan naional i internaional: Institutul de Arheologie Sistemic, Centrul de Excelen pentru Cercetri Istorice i Politologice Iuliu Maniu, Centru de Cercetri Filologice i Dialog Multicultural, Centrul de Cercetri Economice, Centrul de Cercetri Geologice i Speologie Polaris, Centrul de Cercetri Topografice, Centrul de Cercetri pentru Dezvoltare Teritorial, Centrul de Cercetri Sociologice, Centrul de Resurse i Informare n Profesiuni Sociale, Centrul de Cercetare n Pedagogie Pastoral i Psihoterapie Ortodox, Centrul de Cercetri n tiinele Educaiei .a. ntr-un perimetru al multiculturalitii, suntem preocupai de antrenarea studenilor notri n activiti extracurriculare, un mare numr de studeni albaiulieni participnd cu succes la manifestri cultura le i tiinifice specifice: concursuri studeneti, sesiuni de comunicri tiinifice, festivaluri naionale i internaionale, lansri de carte, simpozioane i mese rotunde. Pregtirea acestor studeni se face i n cercurile studeneti pe specialiti, dar i prin intermediul Ligii Studenilor i al Casei de Cultur a Studenilor. Biblioteca universitar deine peste 62.000 de volume, colecii de periodice (12.000), are 4 sli cu acces liber la rafturile de cri, este dotat cu calculatoare pentru accesarea cataloagelor i a bazelor de date internaionale, are sli de lectur pentru studeni i profesori. S -a avut n vedere i extinderea spaiilor i a dotrilor destinate serviciilor sociale pentru studeni i cadre didactice (cmine noi, cantin, microhotel). Beneficiem de cmine studeneti moderne, n care sunt cazai aproximativ 800 de studeni. Cminele dispun de camere mobilate modern, cu bi, cu frigider n fiecare camer, cu oficii pe fiecare palier, studenii au acces la Internet i se bucur de o atmosfer de studiu i de un cadru organizatoric propice pregtirii profesionale. n contextul integrrii europene, Universitatea noastr desfoar programe de cercetare i susine parteneriate academice cu instituii de nvmnt superior din Frana, Statele Unite, China, Croaia, Germania, Polonia, Grecia, Italia, Ungaria, Macedonia, Olanda, Slovacia, Suedia, Spania. n baza Cartei Universitare Erasmus, studenii i cadrele noastre universitare beneficiaz de burse i au posibilitatea de a desfura stagii de pregtire i schimburi de experien la mari universiti europene. 49

UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Au fost organizate prezentari la nivel de universitate, sedinte informative in grup restrans si intalniri periodice cu candidatii la mobilitate in care acestia au fost informati asupra principiilor de mobilitate continute de Carta, asupra sistemului de educatie din tara gazda si asupra rolului si sarcinilor ce le au organizatiile trimitatoare si gazda. S-au distribuit pliante informative si toate informatiile au fost postate pe site-ul universitatii (www.uab.ro), sectiunea dedicata programului Erasmus.

NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Dupa selectarea candidatilor la mobilitate, acestia au fost indrumati catre coordonatorii departamentali si sefii de catedra din universitatea de origine pentru a-si putea planifica studiile. Le-a fost pusa la dispozitie oferta de studii a universitatii gazda, iar studentii impreuna cu tutorii si coordonatorii departamentali au realizat o compatibilizare a programelor de studii celor doua universitati (gazda si de origine), alegandu-se acele discipline care au contribuit cel mai bine la dezvoltarea parcursului personal de invatare al studentilor. Inainte de plecare, fiecare student a avut un Learning Agreement aprobat atat de universitatea de origine cat si de universitatea gazda.

NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum? DA (va rugam argumentati) Coordonatorii departamentali impreuna cu studentii au identificat din oferta de studii a universitatii gazda acele cursuri si activitati care au fost cele mai potrivite parcursului personal de invatare al studentului, aptitudinilor si motivatiilor sale. Pe langa numarul minim de credite solicitate pentru perioada de mobilitate, s-a recomandat si alegerea de cursuri optionale, 50

programe de pregatire lingvistica in limba tarii gazda si implicarea in activitati organizate de universitatea gazda.

NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale).

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Studentilor li s-a asigurat pregatire generala si speciala inainte de plecarea in mobilitate. Au fost organizate periodic intalniri pe grupuri in functie de tara si universitatea de destinatie unde au fost invitati si fosti studenti Erasmus care au beneficiat de bursa de studiu in anii precedenti. The students were ensured general and special training before they left. Periodic meetings with student groups were organized depending on the host country and host university, to which former Erasmus students were invited. NU (va rugam justificati)

Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Competentele lingvistice ale studentilor au fost evaluate inainte de plecarea in mobilitate de cadre didactice de specialitate din Universitatea noastra, catedra de Limbi Moderne. Totodata, aceasta evaluare a constituit si un criteriu de selectie a studentilor. Studentii au avut posibilitatea ca pana la plecarea din mobilitate sa urmeze cursuri de limbi straine organizate in Universitate pentru studentii diferitelor specializari.

NU (va rugam argumentati)

Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? 51

DA (va rugam detaliati) Studentii au beneficiat de asistenta in toate demersurile legate de aranjarea perioadei lor de mobilitate. Li s-au oferit informatii practice privitoare la posibilitatile de transport si cazare/rezidenta. Au fost puse la dispozitia studentilor echipamentele din dotarea Biroului pentru Programe Comunitare (calculatoare, fax, copiator, scanner, imprimanta, acces la Internet) pentru a-i sprijini in pregatirea plecarii in mobilitate.

NU (va rugam justificati)

Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Coordonatorii din universitatea gazda au fost contactati dupa selectia studentilor si informati despre planul lor de studiu. Mentorii desemnati pentru studenti au comunicat cu studentii si i-au sprijinit in alegerea disciplinelor si in aranjamentele practice ale sederii acestora. Au fost organizate intalniri de orientare in institutiile gazda cu diferite activitati care sa ajute la integrarea acestora in mediul gazda. Mentorii au acordat asistenta studentilor pe tot parcursul perioadei lor de sedere.

NU (va rugam justificati)

Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Studentii au avut intotdeauna un Learning Agreement semnat de ambele institutii inainte de plecarea in mobilitate. Eventualele modificari aparute dupa inceperea mobilitatii au fost de asemenea consemnate si agreate de institutiile partenere. La sfarsitul mobilitatii, studentul a primit un Transcript of records care a certificat absolvirea cursurilor si a stat la baza recunoasterii stagiului efectuat. In Transcript s-a folosit sistemul de credite ECTS ceea ce a facilitat recunoasterea studiilor si echivalarea notelor. Incepand cu acest an universitar, Universitatea va utiliza si formularul Mobilipass. NU (va rugam justificati)

Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. 52

Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) La intoarcerea din mobilitate, studentii au avut obligatia de a intocmi un raport de activitate cu privire la stagiul efectuat. Experienta acumulata in strainatate s-a concretizat in multe cazuri in lucrari si comunicari stiintifice prezentate de catre studenti la sesiunile stiintifice la care au participat. NU (va rugam justificati)

Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Responsabilitatile celor trei parti (student, universitatea de origine si universitatea gazda) au fost convenite inainte de plecarea studentilor in mobilitate prin Learning Agreementul semnat de fiecare din cele trei parti. De asemenea, s-a incheiat cu fiecare student in parte un acord financiar inaninte de stagiu. NU (va rugam argumentati)

53

Universitatea: Poza institutiei:

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD

Descriere: Universitatea Aurel Vlaicu Arad este o instituie de nvmnt superior de stat, acreditat i certificat ARACIS cu calificativul grad ridicat de ncredere care continu tradiia nvmntului universitar ardean nceput pe aceste locuri cu Institututul de Teologie (1822), Facultatea de Zootehnie i Medicin Veterinar (1947), Institutul de Subingineri (1972). Universitatea Aurel Vlaicu este o comunitate academic distinct care funcioneaz n baza prevederilor Constituiei Romniei, a legilor i normativelor referitoare la sistemul de nvmnt. UAV respect i promoveaz conveniile europene privind nvmntul superior. Universitatea dispune de un personal academic cu nalt pregtire profesional i dotri de cea mai bun calitate pentru activitile didactice i tiinifice. n prezent UAV este structurat n 8 faculti i 12 departamente, avnd 15.394 de studeni; 477 cadre didactice; peste 33.000 m2 spaii excepionale de nvmnt; amfiteatre pentru cursuri, sli de seminar, laboratoare informatizate cu tehnic de calcul de ultim generaie. Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS) a fost introdus la UAV ncepnd din 1999, ceea ce face posibil recunoaterea studiilor i diplomelor att n ar ct i n strintate. Prin Programul Erasmus/LLP studenii pot urma cursuri n cadrul altor universitii din ri ale Uniunii Europene, n condiii de recunoatere academic reciproc a studiilor. Programul Erasmus este gestionat de Biroul pentru programe Comunitare din cadrul UAV, avnd acorduri bilaterale cu 28 de Universiti din peste 10 ri europene.

54

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Principalele aciuni pe care Universitatea le deruleaz pentru diseminarea informaiilor referitoare la activitile de mobilitati de studeni, a Erasmus University Charter i a EPS, sunt: editarea i publicarea de brouri i materiale informative (Booklet -ul ECTS i Erasmus Students Guide Book), organizarea de seminarii de informare cu fotii si actualii studeni Erasmus, asistenta si consiliere individuala prin intermediul membrilor Biroului pentru Programe Comunitare, afiarea informaiilor la avizierele facultilor si la rectoratul universitatii. In acest scop servete i pagina web a Universitii. NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Toi studenii ncheie nainte de plecare un Learning Agreement prin care stabilesc de comun acord cu coordonatorii celor doua universitati materiile pe care le vor studia in perioada mobilitii. Daca pe parcursul mobilitii apar modificri ale materiilor care urmeaz a fi studiate, aceste modificri se consemneaz in partea a doua a Learning Agreement -ului (Changes to original proposed study programme), bineneles tot cu acordul co ordonatorilor Erasmus. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum? DA (va rugam argumentati) Un program de mobilitate personalizat se efectueaza la nivel de facultate prin intermediul responsabilului Erasmus in colaborare cu decanatul, precum si la nivelul Universitatii prin intermediul Biroului pentru Programe Comunitare. De asemenea BPC pune la dispoziia studenilor structura ofertei pentru mobiliti, lista univeristatilor partenere, brouri si materiale informative ale acestora, pentru a ii ajuta in alegerea materiilor pe care le vor studia in perioada mobilitii. Pe tot parcursul acestui proces, studenii sunt consiliai att de coordonatorii 55

Erasmus ai universitatii de origine cat si de cei ai universitatii gazda. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale).

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Att in perioada premergtoare mobilitii, cit si in timpul mobilitii, exista o strnsa colaborare intre cele trei pari implicate: student, coordonatorii Erasmus ai universitatii de origine si coordonatorii Erasmus ai universitatii gazda, referitor la condiii de cazare, transport, asigurare, vize, etc. Universitatea, prin Biroul pentru Programme Comunitare, ofer informaii i consiliere studenilor venii i plecai. De asemenea, n informarea studenilor sunt implicai fotii studeni Erasmus i Liga Studenilor. NU (va rugam justificati)

Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Evaluarea si pregtirea lingvistica a studenilor se realizeaz la nivelul Departamentului de Limbi Strine din cadrul Universitatii, sau individual. NU (va rugam argumentati)

Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) In cadrul BPC exista brouri si materiale informative ale universitatilor partenere, care sunt puse la dispoziia studenilor pentru a ii ajuta in alegerea condiii de cazare, transport, asigurare, vize, etc. Cazarea studenilor strini este asigurat n cminul studenesc care dispune de camere moderne i o cantin la standarde europene. NU (va rugam justificati)

56

Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Universitatea, prin Biroul pentru Programme Comunitare, ofer informaii i consiliere studenilor venii i plecai. Att in perioada premergtoare mobilitii, cit si in timpul mobilitii, exista o strnsa colaborare intre cele trei pari implicate: student, coordonatorii Erasmus ai universitatii de origine si coordonatorii Erasmus ai universitatii gazda. De asemenea, n informarea studenilor sunt implicai fotii studeni Erasmus i Liga Studenilor. Universitatile partenere public brouri informative cu privire la curricula academic, activitile studeneti i activitile tiinifice ale cadrelor didactice. In acest scop servete i pagina web a Universitii. NU (va rugam justificati)

Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Universitatea garanteaz recunoaterea academic total pentru toi studenii Erasmus care particip la programul de mobiliti. Echivalarea creditelor obinute n alte universiti se face de ctre biroul consiliului facultaii, la cererea studentului. Refuzul echivalrii se motiveaz temeinic, n scris. mpotriva acestui refuz studentul poate face contestaie. Aceast contestaie se rezolv de ctre Biroul Senatului. Pentru recunoaterea creditelor transferabile au fost consiliai profesorii si studenii in privina sistemului ECTS, a fost introdusa recunoaterea la nivelul facultilor a creditelor transferabile, iar pentru incoming students s-au fcut registre matricole separate cu note si credite. Echivalarea creditelor se face la nivelul facultilor, pe baza Learning Agreement-ului si Transcript of Records a studenilor ntori din mobilitate. Pana acum toi studenii si cadrele didactice implicate in mobilitati Erasmus au obinut recunoaterea academica totala. Sistemul ECTS si recunoaterea academica totala se practica la toate facultile si departamentele Universitatii. NU (va rugam justificati)

Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) 57

Monitorizarea si evaluarea se efectueaza la nivel de facultate prin intermediul responsabilului Erasmus in colaborare cu decanatul precum si la nivelul Universitatii de catre Coordonatorul Institutional. In baza rapoartelor narative completate de ctre studenti si cadrele didactice la intoarcerea din mobilitate, s-a reglat sistemul de selectie si de contractare a grantului. Evaluarea studenilor se face prin intermediul rapoartelor narative in care sunt descrise aspecte legate de perioada mobilitii. Este utilizat modelul raportului furnizat de ANPCDEFP. NU (va rugam justificati)

Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Toi studenii Erasmus ncheie nainte de plecare un Contract de Studii si un Contract Financiar. Partile implicate in aprobarea si semnarea Contractului de Studii sunt: coordonatorul instituional i departamental al universitii de origine, coordonatorul instituional i departamental al universitii gazd i studentul. Contractul Financiar se incheie intre student si Univesitatea de origine, reprezentata prin Rector. Intre cele doua universitati se incheie Acorduri Bilaterale, care cuprind: detalii despre universitatea gazd i universitatea de origine: numele instituiei i codul Erasmus, persoana de contact, detalii despre mobilitile de studeni: materia studiat nume i cod Erasmus, nivelul de studii, numele rii gazd i a rii de origine, numrul de studeni i numrul de luni de mobilitate; detalii despre reprezentanii legali ai ambelor universiti: nume, funcie, semntura; data semnrii Acordului Bilateral.

NU (va rugam argumentati)

58

Universitatea: Poza institutiei:

UNIVERSITATEA DIN BACAU

Descriere: Universitatea din Bacu se afl situat n partea central-estic a Romniei, n oraul reedin pentru Judeul Bacu, ora cu o populaie de peste 200.000 locuitori. Municipiul Bacu face parte din generaia oraelor vechi ale Romniei, prima atestare documentar datnd din anul 1408, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. n 1961 s-a nfiinat Institutul Pedagogic cu seciile: tiine Umane, Matematic, tiine Naturale. Acestuia i s-au adugat, n 1964, Facultatea de IstorieGeografie i Facultatea de Educaie Fizic, iar n 1976 Facultatea de Inginerie. n anul 1990, ca urmare a Deciziei Guvernului Romniei, se nfiina Universitatea din Bacu, care cuprindea dou faculti: Facultatea de Ing inerie i Facultatea de Litere i tiine. n prezent n cadrul universitii funcioneaz cinci faculti: Facultatea de Inginerie, Facultatea de Litere, Facultatea de tiine Economice, Facultatea de tiine i Facultatea de tiine ale Micrii, Sportului i Sntii; precum i urmtoarele departamente: Departamentul de Pregtirea Personalului Didactic, Departamentul de Studii Postuniversitare, Departamentul de Studii Doctorale, Departamentul de Relaii Internaionale, Departamentul de Consiliere Profesional, Departamentul de nvmnt la Distan, Departamentul de Cercetare i Transfer Tehnologic. Universitatea din Bacau ofer o gam larg de specializri academice la toate nivelele de studii: universitar, postuniversitar i doctoral. Astzi Universitatea din Bacu are un numr de peste 6500 de studeni, si 270 cadre didactice.

59

UNIVERSITATEA DIN BACAU Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Departamentul de Relatii Internationale al Universitatii din Bacau le-a oferit potentialilor beneficiari de mobilitate informatii asupra ofertei de studii si a cerintelor specifice de organizare a cursurilor din fiecare institutie europeana partenera, asupra limbii de predare din universitatile partenere, asupra formalitatilor de obtinere a vizei de studii. Studentii fost informati asupra drepturilor si obligatiilor care decurg din statul de student ERASMUS. Toti candidatii la mobilitati au fost sfatuiti sa acceseze paginile web ale universitatilor partenere si li s-au pus la dispozitie materiale informative (brosuri de prezentare, ghiduri ECTS, CD-ROM-uri, etc.) si adresele de e-mail ale persoanelor de contact din universitatile partenere (coordonatori la nivel academic si persoanele de contact resposabile de incoming students/professors). NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Inainte de plecarea in mobilitate, fiecare student si-a stabilit un program de studii. Acesta a fost inscris in contractul de studii (Learning Agreement), care a fost semnat atat de catre student, cat si de responsabilii din institutia de origine si din institutia gazda. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Studentii beneficiari de mobilitati si-au stabilit programul de studii la institutia partenera in acord cu curriculum-ul specializarii lor de la universitatea de origine sau, in cazul in care existau diferente intre cele doua curricula, au ales discipline complementare traseului lor educational. NU (va rugam justificati) 60

Criteriile de calitate. Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) In fiecare an, Departamentul de Relatii Internationale al Universitatii din Bacau, in cooperare cu responsabilii ERASMUS de la nivelul facultatilor, organizeaza seminarii de informare pentru viitorii beneficiari de mobilitati. Dupa incheierea procesului de selectie, fiecare student este consiliat individual si i se ofera toate informatiile disponibile si sprijinul de care are nevoie pentru indeplinirea tuturor formalitatilor necesare aplicatiei, preinscrierii si inscrierii la universitatea partenera, pentru stabilirea unui plan de studii adaptat aptitudinilor si motivatiei beneficiarului, pentru stabilirea in avans a detaliilor privind sederea in strainatate (buget, transport, cazare, reglementari specifice tarii gazda sau institutiei gazda), pentru familiarizarea cu aspectele culturale si lingvistice specifice fiecarei destinatii de mobilitate.

NU (va rugam justificati)

Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) In cadrul procesului de selectie a viitorilor beneficiari de mobilitate, studentii sustin teste de competenta lingvistica (in engleza si franceza), testari organizate de Departamentul de Relatii Internationale cu sprijinul Facultatii de Litere a Universitatii din Bacau. Studentii Universitatii din Bacau urmeaza cursuri de limba straina (la alegere, engleza sau franceza), in primii doi ani de studii de licenta, cursuri care fac parte din curricula lor. Pentru studentii incoming se organizeaza cursuri gratuite de limba romana. NU (va rugam argumentati)

Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati)

61

Studentii au fost sprijiniti in intocmirea actelor pentru obtinerea vizei de studii, au fost ajutati sasi completeze aplicatiile de cazare sau au fost pusi in contact de direct cu omologii din birourile de Relatii Internationale din a cele universitatile partenere care nu ofera cazare in campusul universitar, pentru a-si putea gasi o cazare in sectorul privat. In conformitate cu cerintele Cartei Studentului Erasmus, studentii care erau beneficiari de burse nationale de studiu au primit in continuare aceste burse, daca dupa ultima sesiune de examene sustinuta in tara indeplineau conditiile de acordare a acestora. Studentilor Erasmus incoming li s-au asigurat locuri de cazare in caminele Universitatii din Bacau sau au fost ajutati sa-si inchirieze apartamente in oras. De asemenea, au fost ajutati sa obtina permisul de sedere in Romania. NU (va rugam justificati)

Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Desi in Universitatea din Bacau nu exista o schema de mentoring prevazuta printr-o hotarare a Senatului Universitatii, ea exista la modul informal. Studentii incoming sunt ajutati in rezolvarea tuturor aspectelor legate de sederea la universitatea noastra si de integrarea in noul mediu academic de catre personalul Departamentului de Relatii Internationale si de catre fostii studenti ERASMUS. NU (va rugam justificati)

Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Pe baza foii matricole obtinute la incheierea perioadei de mobilitate de la universitatea partenera (si respectand disciplinele prevazute in contractul de studii Learning Agreement), comisiile de recunoastere academica de la nivel de facultate analizeaza modul in care obiectivele prevazute in planul de studii au fost atinse, valideaza perioada de studii in strainatate si ii acorda studentului recunoasterea creditelor si notelor obtinute la institutia partenera. Perioada de studii in strainatate este inscrisa in documentele de finalizare a studiilor (foaie matricola, Suplimentul la Diploma). NU (va rugam justificati)

Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. 62

Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) La revenirea din mobilitate, beneficiarul si reprezentati ai universitatii (Coordonatorul Institutional de Programe Comunitare, Coordonatorul facultatii la care este inscris beneficiarul, Comisia de recunoastere academica din cadrul facultatii, personalul Departamentului de Relatii Internationale) evalueaza modul in care obiectivele propuse initial au fost atinse. Studentii care au revenit cu rezultate foarte bune au fost sfatuiti sa aplice pentru continuarea studiilor (masterat sau doctorat) la universitatile partenere (cum est cazul cu Universitatea din Poitiers, Universitatea din Orlans, Universitatea Blaise Pascal din Clermont-Ferrand si Universitatea din Bordeaux, Franta; Universitatea de Tehnologie din Tampere, Finlanda; Universitatea din Parma, Italia). In perioada 2000-2006, un numar de 21 fosti beneficiari de mobilitati au fost cooptati in stafful academic al universitatii, fiind actualmente cadre didactice sau cercetatori. De asemenea, numerosi absolventi care beneficiasera de perioade de mobilitate la universitati europene si-au gasit cu mai mare usurinta un loc de munca potrivit calificarii lor, calitatea de fost student ERASMUS constituind un atu pentru angajatori. NU (va rugam justificati)

Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Responsabilitatile celor trei parti implicate in mobilitate (beneficiar, universitate de origine si institutie gazda) sunt stabilite prin mai multe documente scrise: acordul bilateral dintre cele doua institutii, prin care acestea se obliga sa respecte principiile si conditiile stipulate in ghidul Socrates, contractul de studii (Learning Agreement) semnat de beneficiarul de mobilitate si de cele doua institutii, contractul financiar semnat de beneficiar si de universitatea de origine, care stipuleaza clar drepturile si responsabilitatile partilor semnatare. Toate aceste documente respecta principiile de calitate care apar in Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate.

NU (va rugam argumentati)

63

Universitatea:

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

Poza institutiei:

Descriere: Universitatea Transilvania din Braov este una dintre cele mai mari universiti din Romnia. Este o instituie autonom de stat care are dreptul i obligaia de a i crea propriile regulamente, structuri, competene i procese de selecie aprobate de Consiliul Academic. S-a dezvoltat progresiv, astfel nct, astzi are 16 faculti, att n domeniul ingineriei industriale ct i n domeniul umanist. n prezent, universitatea noastr funcioneaz pe baza amendamentelor Constituiei Romniei, ale legii privind recunoaterea oficial a instituiei ca un organism de educaie n nvmntul superior i recunoaterea activitilor privind cercetarea tiinific i procesul educaional. Strategia de dezvoltare pe termen mediu i lung a Universitii Transilvania din Braov este bazat pe obiectivele academice prevzute n Carta Universitii, orientate spre urmtoarele domenii de activitate: nvmnt, cercetare tiinific, studii post universitare, cooperare inter-universitar, deontologie universitar, protecia social a membrilor comunitii universitare, dezvoltarea i actualizarea bazei materiale. nvmntul superior implic studiul unuia dintre cele trei tipuri de programme de studii acreditate: de licen, master i doctoral. Pentru a rspunde nevoilor de instruire ale candidailor precum i nevoilor identificate pe piaa forei de munc, universitatea i lrgete i diversific continuu oferta educaional, astfel nct noi programe de studii de licen i master sunt anual propuse spre evaluare la nivel naional. Procesul este dinamic i se deruleaz concomitent cu analiza oportunitii derulrii tuturor programelor de studii din universitate, pe baza criteriilor de performan i de eficien avnd ca referin cadrul naional i european.

64

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006 Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Dupa selectia studentilor, inainte de plecarea in tara unde urmeaza sa studieze, coordonatorul Erasmus pe facultate are programate intalniri cu viitorii studenti Erasmus, in care ii informeaza asupra tuturor aspectelor legate de: sistemul de educatie si formare profesionala, ce rol si sarcini au universitatile trimitatoare si gazda. NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Nici un student nu pleaca fara a avea semnat un learning plan. Acesta se intocmeste cu ajutorul coordonatorului Erasmus pe facultate si este vizat de coordonatorul de specializare. Sunt precizate cursurile pe care le va face studentul in universitatea partenera. Eventualele modificari de la traseul curricular ales, din motive obiective, sunt analizate si discutate pentru ca studentului la intoarcere sa ii fie echivalata toata activitatea depusa.

NU (va rugam justificati) Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum? DA (va rugam argumentati) Principiul s-a respectat prin faptul ca mentorul, de obicei coordonatorul Erasmus pe facultate, gaseste si indruma individual, studentul pe un parcurs de invatare adecvat, acolo unde potrivirile de cursuri sunt aproape de 100%, dar si cu cursuri colaterale legate de aptitudinile si motivatiile studentului. NU (va rugam justificati) Criteriile de calitate. - Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire )

65

La sedintele de informare programate de coordonatorul Erasmus, de dinaintea plecarii lor, sunt invitati si fostii studenti Erasmus plecati in anii anteriori pentru a le detalia aspectele specifice legate de: - pregatirea lingvistica minima, - modul cum se face predarea in universtiatile la care ei se duc, - unde trebuie sa se prezinte la inregistrare ca student Erasmus, - platile pe care le au de facut initial, - specificul legislatiei tarii respective, - aspecte culturale specifice tarii in care se duc sa studieze. Biroul PCDEFP-UTBv, organizeaza de asemenea intalniri intre studentii straini care vin sa studieze la noi in universitate si cei care vor pleca in mobilitate. Se creeaza cadrul corespunzator pentru ca studentii nostrii sa afle si alte aspecte legate de studilu lor in strainatae.

NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Dupa inscrierea in mobilitate, Biroul PCDEFP UTBv, inpreuna cu colegii de la Facultatea de Litere, organizeaza evaluarea competentelor de limba specifice tarii unde pleaca in mobilitate candidatul. Aceasta consta dintr-un test chestionar cu raspunsuri multiple, pe calculator, urmat de un interviu (convorbire orala) in fata comisiei de evaluare a cunostintelor de limba straina. In universitate, studentii pe langa cursul obligatoriu pe care il au de limba straina, pot urma contra cost, cursuri de limba straina la Centrul de invatare a limbilor moderne, unde se ofera cursuri de engleza, germana, franceza, spaniola, si altele la crerere. Pentru studentii straini care vin sa studieze la noi, biroul PCDEFP-UTBv, organizeaza cursuri gratuite, de invatare a limbii romane. NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Biroul PCDEFP-UTBv da toate informatiile si asistenta pe care studentul trebuie sa le cunoasca inainte de plecarea in mobilitate, i se indica studentului ce trebuie sa aiba la plecarea, dar si la intoarcerea, din mobilitate din punct de vedere financiar. Studentului i se indica ofertele de calatorie si de asigurare cele mai avantajoase, ca urmare a studiului de piata efectuat de catre referentii biroului si a experientei anterioare a studentilor care s-au intors din mobilitate. Sunt discutate si aspectele legate de cazare, permise de munca sau rezidenta. NU (va rugam justificati)

66

- Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Fiecare student are intocmit Formularul de Aplicatie si Planul de invatare (Application Form, Learning Agreement) imediat dupa ce a fost selectat. Aceste acte sunt trimise universitatilor partenere, ele avand incluse printre celelalte informatii si schemele de mentoring, cele legate de persoana de contact dar si de persoana mentor. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Pe langa celelalte acte, Learning plan si Application Form sunt obligatorii pentru studentul ce pleaca in mobilitate si sunt semnate de coordonatorul Erasmus pe facultate, de coordonatorul Institutional Erasmus si vizate de coordonatorul de specializare. Recunoasterea (certificarea) studiilor se face in baza regulamentului de functionare al BPCDEFP-UTBv, regulament abrobat de catre Senatul Universitatii Transilvania din Brasov. Se are in vedere, in viitorul apropiat, utilizarea documentului standardizat pentru inregistrarea perioadei de mobilitate, Mobilipass-ul.

NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) Evaluarea si valorizarea experientei de studiu la intoarcerea din stagiu este efectuata de catre o comisie formata din: coordonatorul Erasmus pe facultate, coordonatorul de specializare, seful de catedra sau de un delegat al acestuia. Documentele de echivalare sunt supervizate de catre conducerea facultatii. Notele sunt inregistrate de catre coordonatorul de specializare. Experienta de studiu si de viata a studentului este impartasita la intalnirile pe care coordonatorul Erasmus pe facultate le organizeaza si cu acest scop.

NU (va rugam justificati)

67

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Acordurile bilaterale semnate intre Universitatea Transilvania din Brasov si universitatile partenere presupun asumarea tuturor responsabilitatilor ce decurg din criteriile de calitate si faptul ca acestea au fost agreate. Participantul, studentul ce pleaca in mobilitate, este implicat prin trimiterea catre partener a foii matricole, (Transcript of Records, ce reflecta si el calitatea studentului), odata cu celelalte acte, Application Form si Learning Agreement, si pe baza carora reprezentantii universitatii partenere isi dau acordul de a primi studentul in mobilitate.

NU (va rugam argumentati)

68

Universitatea: ACADEMIA TEHNIC MILITAR DIN BUCURESTI Poza institutiei:

Descriere: Academia Tehnic Militar (ATM) este instituie militar de nvmnt superior, subordonat Ministerului Aprrii, parte component a sistemului naional de nvmnt, care ndeplinete, n domeniile de competen, misiuni de nvmnt i de cercetare tiinific, funcioneaz n baza prevederilor Constituiei Romniei, cadrului legislativ adoptat de ctre Parlament, ordinelor ministrului aprrii, ministrului educaiei, cercetrii i tineretului i dispune de un buget format din resurse alocate de la bugetul de stat i din cele provenite din alte surse, n condiiile legii. n anul 1992, prin Hotrrea Guvernului Romniei nr. 612, a fost reglementat organizarea i funcionarea Academiei Tehnice Militare cu misiuni de nvmnt superior i de cercetare tiinific, act normativ ce a fost actualizat i completat prin Hotrrea de Guvern nr. 264 din 14 martie 2007. ncepnd cu anul universitar 2005/2006 durata studiilor universitare de licen este de 4 ani. Pentru fiecare disciplin din planurile de nvmnt se aloc uniti de credite, n conformitate cu prevederile referitoare la aplicarea generalizat a Sistemului European de Credite Transferabile ECTS. Conducerea universitar a ATM este asigurat de: comandant (rector); lociitor al comandantului; prorector pentru nvmnt; prorector pentru cercetare tiinific; secretar tiinific al Senatului universitar. ncepnd cu 2004, n ATM funcioneaz dou faculti: 1. Facultatea de Sisteme Electronice i Informatice Militare cu urmtoarea componen: Catedra de Comunicaii i Sisteme Electronice Militare, Catedra de Informatic Militar i Matematic i Catedra de Pregatire Militar i Limbi Strine; 2. Facultatea de Sisteme Integrate de Armament, cu urmtoarea componen: Catedra de Armament, Muniii, Geniu i Topogeodezie, Catedra de Sisteme Integrate de Aviaie i Mecanic i Catedra de Autovehicule Militare i Logistic. Academia Tehnic Militar este acreditat s organizeze: studii universitare de masterat, studii universitare de doctorat, cursuri de cariera i de nivel i cursuri postuniversitare de specializare i perfecionare de scurt durat. ATM dispune de: aul, amfiteatre, sli pentru activiti didactice de predare, peste 70 de laboratoare pentru nvmnt i cercetare tiinific, bibliotec universitar, baz sportiv i de instruire, cmin, cantin, club, serviciul medical i altele. ATM a dezvoltat relaii de colaborare instituii de nvmnt superior, civile i militare, din SUA, Marea Britanie, Frana, Italia, Spania, Portugalia, Canada, Olanda, Polonia, Germania, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova etc. ncepnd cu anul universitar 2000/2001 Academia Tehnic Militar a participat ca titular al Proiectului nr. 78921 la Programul ERASMUS-SOCRATES prin desfurarea de mobliti pentru studeni i cadre didactice, coordonat de Agenia Naional pentru Programe Comunitare n Domeniul Educaiei i Formrii Pr ofesionale (ANPCDEFP).

69

ACADEMIA TEHNICA MILITARA Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Afisare pe site-ul academiei, afisare la avizierul ERASMUS si a fiecarei facultati din cadrul institutiei, cat si prin discutii libere purtate cu candidatii NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Au fost stabilite domeniul de studiu si disciplinele care vor fi parcurse in stagiu, la universitatea gazda, printr-un learnig agreement. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum? DA (va rugam argumentati) Specializarea corespondent de la universitatea partener a fost aleas de comun acord cu studentii, totodata stabilind prin acord cu profesorii de la universitatea gazd, eventual tema proiectelor de diploma, daca este cazul. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. - Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale).

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) 70

Li s-a comunicat studenilor ca bursa ERASMUS nu acopera toate cheltuielile necesare, urmand ca ei sa isi acopere diferena de costuri. Celelalte aspecte ale deplasarii lor sunt rezolvate de catre biroul Programelor Comunitare. Privind aspectele culturale, acestea sunt studiate de catre fiecare beneficiar n parte, de pe internet, alte pliante de informare, etc..

NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Testul de limba straina este obligatoriu pentru studentii participanti. Cursurile de limba straina sunt incluse in programa universitara NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Toate aranjamentele logistice (calatorie, asigurari, cazare, masa si bursa) sunt stabilite si rezolvate inainte ca beneficiarul sa plece in stagiu. NU (va rugam justificati)

- Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Att serviciul de relaii internaionale de la parteneri ct i profesorul coordonator stabilit inainte de plecarea in grant, ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ?

71

DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Toi beneficiarii de burse au avut ca documente de nsoire n stagiu cte un learning agreement, n baza cruia au fost recunoscute creditele obinute n mobilitate, conform sistemului ECTS.

NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) Beneficiarilor li se intocmesc fie de evaluare de catre coordonatorii din institutia gazd, care apoi sunt analizate la universitatea de origine, concluzionndu-se asupra atingerii obiectivelor stagiului. Competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii sunt valorificate de la caz la caz cu consilierea instituiei de origine. NU (va rugam justificati)

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) In baza acordului bilateral intre institutia gazda si institutia de origine si a contractului finanaciar, cu fiecare beneficiar. Acesta cuprinde drepturile si obligatiile beneficiarului si ale institutiei de origine. NU (va rugam argumentati)

72

Universitatea:

UNIVERSITATEA NATIONALA DE MUZICA BUCURESTI

Poza institutiei:

Descriere: Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti a fost infiintata printr-un decret al Consiliului de Ministri, prezidat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Astfel, la 6 octombrie 1864, Conservatorul de Muzica si Declamatiune si-a deschis portile pentru tinerii dornici sa studieze si sa devina faimosi n lumea muzicii. Ulterior Conservatorul a devenit o institutie europeana specializata n educatia muzicala vocala si instrumentala, avnd clase de vioara, solfegiu, cor bisericesc, canto, pian si armonie. Data de 17 iulie 1931 a reprezentat un moment de turnura in ceea ce numim perioada moderna a conservatorului bucurestean. La acel moment, s-au implinit toate conditiile necesare pentru a il transforma intr-o institutie de invatamant superior sub numele de Academia Regala de Muzica si Arta Teatrala. Avand peste 170 de profesori in cele doua facultati: Facultatea de Interpretare Muzicala (Instrumente si Canto) si Compozitie, Muzicologie si Pedagogie muzicala (incluzand deasemenea si departamentele de Dirijat Coral si de orchestra, Jazz si muzica usoara si Muzica bizantina), Universitatea Nationala de Muzica ofera programe de studiu de Licenta, Master si Studii de Doctorat unui numar de 1250 de studenti. Universitatea isi propune sa atraga studenti din intreaga lumea cu un potential artistic si academic ridicat. UNMB coopereaza cu peste 35 de institutii europene de profil avand Contracte Bilaterale Erasmus pentru activitati schimburi de studenti si profesori, Programe Intensive si Retele Tematice. UNMB este coordonator al unui program CEEPUS prin care se promoveaza cooperarea interuniversitara regionala. Universitatea este deasemenea un membru activ al Association Europenne des Conservatoires, Acadmies de Musique et Musikhochschullen (AEC).

73

UNIVERSITATEA NATIONALA DE MUZICA BUCURESTI Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

1. Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Calendarul activitilor de organizare a mobilitilor de studeni, este fcut public pe site -ul universitii, prin afie, ntlniri cu studenii i consiliere individual. Principiile Cartei Erasmus au fost promovate i respectate n detaliu de ctre toi actorii implicai n organizarea mobilitilor Erasmus: instituiile partenere, studenii i Agenia Naional. Specificul individual al nvmntului muzical este definit de relaia direct profesor -student n care dimensiunea subiectiv i are un rol esenial. Abilitile lingvistice, prestigiul artistic al universitii gazd i al profesorului de specialitate constituie adesea elemente determinante pentru alegerile exprimate de studeni. Aceste aspecte confer mobilitilor Erasmus particulariti la urmtoare le niveluri: consiliere, selecie, pregtirea candidailor, monitorizare, recunoatere a studiilor. Realizarea acestora reclam o permanent negociere i o bun comunicare ntre instituiile partenere prin Birourile de Programe Comunitare, staff-ul facultilor si beneficiarii mobilitilor. Candidaii particip la dou selecii organizate la nivelul universitii de origine i la nivelul catedrelor de specialitate din universitatea gazd. Pe lng dosarul de aplicaie standard, un rol important n selecia la candidailor l are nregistrarea audio -video/ lucrrile de compoziie/studiile muzicologice. Acestea sunt evaluate de ctre catedra de specialitate/profesorul individual din universitatea gazd. Selecia studenilor a respectat criteriile cuprinse n EUC i o list de criterii specifice aprobate de Biroul Senatului i aduse la cunotin public: situaia colar, abilitile lingvistice, motivaia, recomandri, performane artistice i nu n ultimul rnd prestaia n timpul interviului. Consilierea individual l sprijin pe student n gsirea unor rspunsuri la ntrebrile cele mai frecvente: care este lista profesorilor care predau un anumit instrument pentru fiecare instituie partener, care sunt ecourile din partea fotilor studeni Erasmus privind o anumit instituie partener i un anumit profesor, care sunt costurile vieii n oraul gazd, care sunt elementele constitutive ale dosarului de aplicaie, cum trebuie s arate CV-ul, ce nseamn documente Mobilipass i altele.

NU (va rugam justificati)

2. Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple)

74

Learning Agreement-ul cuprinde discipline i un numr de credite care nsumeaz 30 de puncte credite pe semestru sau 60 pentru o perioad de mobilitate desfurat pe parcursul unui an academic. nvmntul individual puternic personalizat impune ca Learning Agrement -ul s constituie parte a programului de educaie individual din universitatea de origine. Acest program poate fi realizat numai n condiiile unei prealabile acceptri din partea profesorul (profesorul de instrument) i a catedrei de specialitate din universitatea gazd i a unei excelente comunicri ntre Birourile Erasmus i studeni, att nainte ct i dup acceptarea lor la studii. Ca baz contractual a studiilor efectuate n universitatea partener de ctre studentul Erasmus, Learning Agreement-ul este instrumentul fundamental pentru recunoaterea acestor studii la ntoarcerea studentului din stagiu. Acest instrument este semnat i asumat de ctre decanul facultii, coordonatorul instituional Erasmus i studentul aplicant i este negociat n dou etape: ca parte a dosarului de aplicaie (ca propunere) i ca rezultat al negocierii (ca program efectiv de studiu). Asigurarea comunicrii i transparenei programelor de studiu i a informaiei ntre instituiile partenere de profil constituie fundamentul realizrii cu succes a LA de ctre studeni. Aceast comunicare este sprijinit prin organizarea ntlnirilor anuale ale coordonatorilor Erasmus din toate conservatoarele europene sub egida AEC (Asociaia European a Conservatoarelor).

NU (va rugam justificati)

3.Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Personalizarea educaiei constituie un dat natural al nvmntului muzical. Specificul unu la unu al procesului de predare face subiectiv alegerea universitii gazd de ctre student, de cele mai multe ori aceasta fiind n strns relaie cu prestigiul artistic al profesorului de instrument din acea universitate. Activitatea de informare a studenilor devine esenial pentru o bun orientare n aceast direcie iar pachetele de informaii elaborate de instituiile partenere, paginile de web i sprijinul fotilor studeni Erasmus ocup un loc esenial n acest proces. Dup ce au fost selectai (n luna martie a fiecrui an), studenii sunt invitai s nceap comunicarea direct cu coordonatorii Erasmus din universitatea gazd i s urmeze paii recomandai pentru o mai rapid integrare a lor n programul de studii. Pe lng programul obinuit de studii universitare, studenii muzicieni au i oportuniti de a se manifesta artistic (concerte, audiii, recitaluri) individual sau integrai n ansambluri muzicale alturi de studenii din universitatea gazd i n faa unui public nou. Aceste experiene contribuie nu doar la creterea personalitii lor artistice dar i la promovarea culturii muzicale romneti n spaiul european.

NU (va rugam justificati)

4.Criteriile de calitate. 75

- Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale).

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Studiul individual face deosebit de complex activitatea de organizare a unei mobiliti. Se pare ns c din punct de vedere lingvistic lucrurile stau mai puin complicat. Fr excepie, profesorii din universitile gazd vorbesc cel puin o limb de circulaie european, ca i studenii universitii noastre. Studenii sunt sftuii de profesorii lor de la clasa de instrument att n privina alegerii momentului oportun pentru efectuarea unei mobiliti (n timpul studiilor de licen sau n timpul Masterului), ct i n privina repertoriului, profesorului sau instituiei gazd. n calendarul de organizare a mobilitilor exist planificate dou ntlniri cu studenii interesai (decembrie i ianuarie), unde acetia primesc rspunsuri la toate ntrebrile privind condiiile financiare, administrative i legale dar i n privina oportunitilor de pregtire lingvistic n instituii specializate din Bucureti. NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) n cadrul ntlnirilor cu viitorii candidai le recomandm cele mai bune centre de pregtire lingvistic (centrele culturale cu sediul n Bucureti) i alte cursuri de limb atestate. Universitatea noastr nu organizeaz cursuri lingvistice dar n criteriile de evaluare din cadrul procesului de selecie, abilitile lingvistice ale candidailor ocup un loc foarte important.

NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamente de cazare? DA (va rugam detaliati)

76

Asigurarea burselor naionale pe perioada plecrii este un principiu respectat de ctre facultile universitii noastre. n general, mrimea granturilor Erasmus i contribuia personal a studenilor au permis o bun integrare a lor n oraele gazd. Informaii utile cu privire la costurile de via, modaliti de petrecere a timpului liber i oportuniti artistice au fost oferite de ctre fotii studeni Erasmus prin rapoartele narative ntocmite la ntoarcerea din mobilitate sau au putut fi accesate pe paginile de web i n pachetele de informaii produse de ctre universitile partenere. Toate aceste informaii sunt transmise studenilor n cadrul activitilor de consultan colectiv i consiliere individual, organizate de Biroul de Programe Comunitare.

NU (va rugam justificati)

- Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) ncrederea reciproc i o bun comunicare ntre Birourile Erasmus i studeni au permis o monitorizare de succes a studenilor aflai n mobilitate. S-au utilizat mai multe forme de monitorizare: comunicare prin email ntre student i Biroul Erasmus din un iversitatea de origine, ntre responsabilii instituionali Erasmus, vizite de monitorizare i monitorizarea realizat de profesorii aflai n mobiliti de predare. La ntoarcere studenii completeaz un chestionar de evaluare a mobilitii i ntocmesc un raport narativ privind experiena trit. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Programul de studiu cuprins n Learning Agreement este parte a programului formal de studii din universitatea de origine i este asumat i semnat deopotriv de ambele instituii. Schimbrile menionate de ctre universitatea gazd (n general nu mai mult de una-dou discipline) au fost acceptate de universitatea de origine n msura n care numrul de credite a fost realizat de ctre student. Recunoaterea creditelor obinute de ctre student n stagiul Erasmus s-a realizat n conformitate cu principiile EUC. Transcrierea notelor n documentele oficiale ale universitii de origine a presupus o documentare suplimentar privind sistemele naionale de notare i compatibilizarea acestora cu sistemul romnesc. Uneori, au fost necesare documente suplimentare cu privire la activitatea artistic sau de cercetare efectuat de student (fotografii, extrase din pres, afie, etc.) pentru o evaluare ct mai corect a acestuia. Transcrierea creditelor i a notelor se realizeaz de ctre responsabilul ECTS desemnat la nivelul facultilor.

77

NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) La ntoarcere, studenii parcurg o perioad de reintegrare n viaa anului de studiu. Un rol important n acest proces l au membrii Biroului Erasmus, profesorii individuali de studiu i nu n ultimul rnd colegii de clas. Experiena dobndit n perioada stagiului i amintirile de student Erasmus devin subiecte de comunicare inter-personal, formal i informal. Proiectul european DoReMiFa Socrates coordonat de AEC, ofer oportuniti de contacte i schimb de informaii ntre studenii Erasmus din instituiile muzicale i de a face publice poveti despre experienele lor din timpul stagiului. http://www.doremifasocrates.org/CountryTexts.aspx?id=19 Deoarece muli dintre beneficiarii Erasmus sunt astzi asisteni universitari, experien Europeana dobndit este direct diseminat ctre studenii universitii n cadrul orelor de seminar.

NU (va rugam justificati)

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizaia trimitoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Asigurarea calitii n organizarea de mobiliti a constituit o tem central a parteneriatului instituional consfinit prin contractele bilaterale pe care UNMB le-a semnat cu peste 40 de instituii de profil i ca partener activ al Asociaiei Europene a Conservatoarelor. Anual, UNMB a participat la ntlnirile coordonatorilor de Relaii Internaionale (IRCs Meeting) din Conservatoarele europene care au loc la sfritul primei sptmni a lunii septembrie ntr -o capital european. Cu aceste prilejuri s-au perfecionat instrumentele de schimb i procedeele de recunoatere a studiilor n concordan cu specificul nvmntului muzical superior. Asigurarea calitii n organizarea mobilitilor Erasmus constituie un model de referin pentru asigurarea calitii n Universitate de Muzic din Bucureti. NU (va rugam argumentati)

78

Universitatea:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

Poza instituiei:

Descriere: Universitatea Politehnica din Bucureti (UPB) este cea mai important universitate tehnic din Romnia. Tradiiile sale i au originea nc de la fondarea primei coli de nvmnt superior de Gheorghe Lazr n 1818. Gheorghe Lazr s-a nscut la Avrig i a studiat n Sibiu, Cluj i Viena. Intre 1817-1818 a depus eforturi de a convinge nobilimea local privind necesitatea de a sprijini coala naional modern n limba romn. Astfel, la data de 24 martie 1818, printr-un Ordin Regal, noua coal a fost creat n cadrul Mnstirii Sfntul Sava. Ulterior, n 1832 aceast coal a fost reorganizat, incluznd patru cicluri, n conformitatea cu prevederile Ordonanei Organice. O transformate important s-a produs n 1948, atunci cnd mai multe faculti sau chiar specializri au devenit independente sau au fost mutate n alt ora. n acest context, mai multe universiti, institute sau faculti i au rdcinile n vechea POLITEHNICA din Bucureti. Astfel, au fost create urmtoarele instituii de nvmnt, iniial faculti sau departamente ale Universitii POLITEHNICA din Bucureti: Universitatea Tehnic de Construcii din Bucureti; Facultatea de Silvicultur din Braov; Institutul de Agronomie din Bucureti; coala de Mine din Petroani; Universitatea de Petrol i Gaze din Ploieti; Institutul de Arhitectur din Bucureti; Facultatea de Chimie Alimentar din Galai i Facultatea de Textile Industriale din Iai. n acelai an numele POLITEHNICII devine Institutul Politehnic din Bucureti. n noiembrie 1992, ca urmare a deciziei Senatului, universitatea i schimb numele n Universitatea POLITEHNICA din Bucureti, pstrnd numele de POLITEHNICA, pronunat cu mndrie de generaii de studeni. Universitatea Politehnica din Bucureti (UPB) este cea mai mare (21960 studeni) universitatea tehnic din Romnia, cuprinde 13 faculti i 3 departamente, incluznd, de asemenea de 98 laboratoare de cercetare i 38 centre de cercetare.

79

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitii n Mobilitate 2000-2006

1. Informare i consiliere. Au fost candidaii la mobilitate informaii asupra fiecruia dintre principiile Cartei, asupra rolului i sarcinilor pe care le au organizaiile trimitoare i gazda, asupra sistemului de educaie i formare profesional din ara n care urmeaz s se deplaseze? DA (v rugm detaliai modalitile de informare) n cadrul fiecrei faculti din Universitatea Politehnica din Bucureti exist cte o persoan responsabil pentru programul LLP-ERASMUS. n general, aceast persoan este decanul facultii, iar uneori prodecanul cu nvmntul sau secretarul tiinific. Pe lng responsabilul facultii, exist coordonatori de mobiliti, care au ncheiat acord(uri) bilateral(e) cu una sau mai multe universiti din Europa i care coordoneaz studenii att din punct de vedere tiinific ct i administrativ. Aceste persoane au responsabilitatea de a informa studenii cu privire la toate aspectele pe care le implic o mobilitate ERASMUS, inclusiv asupra beneficiilor i responsabilitilor din punct de vedere educaional precum i asupra sistemului de educaie i formare profesional din ara gazd. De asemenea, studenii sunt ndrumai s mearg la Biroul pentru Programe Comunitare al UPB de unde pot obine att informaii complete ct i consiliere permanent nainte, n timpul i dup efectuarea mobilitii ERASMUS. Studentul mai poate obine informaii de pe pagina web a Biroului pentru Programe Comunitare al UPB, care este: http://www.pub.ro/Romana/SOCRATES/WEBSocrates/index.htm Aceast pagin este n curs de actualizare cu informaii care includ aspectele noului program LLP i va putea fi accesat de la adresa: http://www.pub.ro/romana/dci/socrates.html Studentul este, de asemenea, informat i cu ocazia realizrii dosarului i semnarea documentelor, pe baza crui va primi suma de bani aferent mobilitii ERASMUS aprobat. NU (v rugm justificai)

Programul de nvare/formare/stagiu. nainte de plecarea n mobilitate s-a alctuit un learning plan ? DA (v rugm detaliai cu exemple) Acordarea bursei ERASMUS n Universitatea Politehnica din Bucureti i implicit efectuarea mobilitii de studiu este condiionat de ncheierea, n prealabil, a unui Learning Agreement, care este semnat att de persoanele autorizate din UPB (decanul facultii la care beneficiarul este student i coordonatorul instituional al Biroului pentru Programe Comunitare) ct i de persoanele autorizate de la universitatea gazd. n Learning Agreement se menioneaz: denumirea cursurilor, n cazul n care scopul mobilitii este de a participa la cursuri, titlul proiectului i denumirea capitolelor, n cazul n care scopul mobilitii este de elabora re a proiectului de diplom sau lucrrii de disertaie denumirea referatului i a capitolelor principale, n cazul n care scopul mobilitii este de a 80

efectua un stagiu doctoral. NU (va rugam justificai)

Personalizare O mobilitate cu scop de educaie sau formare trebuie s fie adecvat parcursului personal de nvare al beneficiarului, aptitudinilor i motivaiei sale i trebuie s contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum? DA (v rugm argumentai) n Universitatea Politehnica din Bucureti, bursa ERASMUS se acord fie pentru participarea la cursuri, fie pentru elaborarea unui proiect de diplom / lucrare de disertaie / referat de doctorat. Selectarea studenilor din UPB n vederea acordrii unei bursei ERASMUS se realizeaz n urma desfuraii unui concurs n cadrul cruia, pe lng rezultatele la nvtur ale acestora, se evalueaz aptitudinile i motivaia. Dosarul de nscriere la concursul pentru obinere a bursei ERASMUS trebuie s conin o scrisoare de motivaie din partea studentului. Universitatea gazd este aleas n conformitate cu domeniul de pregtire al studentului. n cazul n care studentul va participa la cursuri, acestea sunt aprobate de decanul facultii i sunt alese astfel nct s corespund, n general, domeniului de pregtire al studentului. n cazul n care studentul va elabora un proiect de diplom / o lucrarea de disertaie / un referat de doctorat tema va fi aleas astfel nct s corespund domeniului de pregtire al studentului. La ntoarcerea n ar, studentul va susine proiectul / lucrarea / referatul n faa unei comisii de specialitate i va fi notat conform exigenelor obinuite. NU (v rugm justificai)

Criteriile de calitate. - Pregtire General Au fost pregtii beneficiarii nainte de plecarea n mobilitate? (pregtire conceput n acord cu nevoile specifice; incluznd aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). DA (v rugm detaliai modalitile de pregtire ) Aspecte lingvistice Acordarea bursei ERASMUS n UPB este condiionat de cunoaterea limbii rii gazd sau a unei limbi de circulaie internaional, care s i permit studentului s comunice cu mentorul din universitatea gazd sau s poat urma cursuri. Dac este cazul, studentul primete informaii din partea Biroului pentru Programe Comunitare din universitatea gazd i va fi ghidat ulterior, privind posibilitatea de a urma cursuri lingvistice la universitatea gazd. Aspecte administrative Coordonatorul de mobilitate i/sau persoana nsrcinat din cadrul Biroului pentru Programe Comunitare al UPB l informeaz pe student nainte de plecarea n mobilitate ct i la ntoarcere, cu privire la aspectele administrative ale mobilitii ERASMUS. Cele dou persoane comunic permanent cu mentorul din universitatea gazd astfel nct studentul beneficiar al bursei ERASMUS s-i ndeplineasc cu succes ndatoririle. n plus, studentul mai poate primi 81

informaii de tip administrativ de la studenii care au beneficiat n trecut de bursa ERASMUS sau de la studenii romnii care studiaz n universitatea gazd. Aspecte financiare Studentul este informat cu privire la toate veniturile i cheltuielile pe care le implic deplasarea ntr-o alt ar n cadrul unei mobiliti ERASMUS: cuantumul bursei ERASMUS, subveniile din partea UPB (bursa naional i suma ce se va deconta din costul biletului de transport), nivelul costurilor din ara gazd (mncare, transport intern etc.) i costul cazrii. Pentru a se asigura faptul s studentul are susinerea financiar necesar se cere ca un printe s dea o declaraie prin care se angajeaz s l susin pe student pentru toate cheltuielile suplimentare ce depesc cuantumul bursei ERASMUS. n plus, nainte de plecarea n mobilitate, studentul semneaz un contract financiar prin care se angajeaz s se conformeze prevederilor bursei ERASMUS. Aspecte legale Studentul beneficiar al bursei ERASMUS este informat de ctre persoanele nsrcinate din cadrul Birourilor pentru Programe Comunitare att din universitatea care trimite ct i din universitatea gazd cu privire la beneficiile i responsabilitile legale pe care le implic mobilitatea ERASMUS. Aspecte culturale Studentul este ncurajat s descopere cultura rii gazd. Este ajutat s se mprieteneasc cu studenii ERASMUS din ara gazd i cu studenii locali, cu ajutorul crora s descopere frumuseile din ara gazd. NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice nainte de plecarea n mobilitate? Descriei oportunitile de a urma un curs de pregtire oferite beneficiarilor de ctre instituia dumneavoastr. DA (v rugm detaliai) Pentru a primi bursa ERASMUS, studentul trebuie s dein un certificat de competen lingvistic. Se menioneaz c planul de nvmnt din UPB include cursuri de limba englez sau francez, iar la absolvirea facultii studentul primete un certificat de competen lingvistic. n baza cursurilor lingvistice urmate n primii ani, studentul poate primi la cerere, din partea Departamentului de Limbi Strine, un certificat lingvistic provizoriu pe care acesta poate s l utilizeze pentru nscrierea la concursul de obinere a bursei ERASMUS. De asemenea, n UPB i desfoar activitatea Facultatea de Inginerie cu predare n Limbi Strine (FILS), unde se predau cursuri n Englez, Francez i German. NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informaii i asisten referitoare la aranjamentele de cltorie, asigurri, permis de munca sau de reziden, portabilitatea burselor naionale, aranjamente de cazare? DA (v rugm detalia i) Dac studentul beneficiar al bursei ERASMUS ntrunete condiiile necesare pentru a primi burs naional, bursa i va fi acordat, fr nici un fel de discriminare, pe toat durata mobilitii ERASMUS. 82

Practica normal este ca universitatea gazd s trimit informaii privind posibilitatea de a obine cazare n campusul propriu sau, dac acest lucru nu este posibil, n locuine particulare. Att coordonatorul de mobilitate i/sau coordonatorul tiinific, precum i Biroul pentru Programe Comunitare din UPB i acord studentului asisten privind: comunicarea cu Biroul pentru Programe Comunitare din universitatea gazd pentru asigurarea cazrii; alegerea celui mai bun mijloc de transport precum i a celei mai bune rute de cltorie; ncheierea unei asigurri medicale pentru toat perioada mobilitii ERASMUS; practica curent din ara gazd privind perioada de reziden. Studentul beneficiar al bursei ERASMUS este informat c, pe perioada mobilitii, i este interzis s munceasc n ara gazd. n caz contrar va fi obligat s returneze suma de bani primit ca sprijin financiar n cadrul mobilitii ERASMUS. NU (v rugm justificai)

- Mentorare. Organizaia gazd trebuie s prevad scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii n integrarea lor efectiv n mediul gazd i a aciona ca punct de contact n oferirea de asisten permanent. Cum a fost respectat acest principiu? DA (v rugm descriei aranjamentele de mentoring convenite cu instituiile partenere) n baza acordului bilateral, la universitatea gazd exist un cadru didactic care l va ghida pe studentul beneficiar asupra problemelor administrative din ara gazd i l va ghida pentru participarea la cursuri sau l va conduce la realizarea proiectului de diplom. Acest cadru didactic comunic n permanen cu coordonatorul tiinific din UPB / coordonatorul de mobilitate / persoanele nsrcinate din cadrul Biroului pentru Programe Comunitare din UPB. n mod asemntor, pentru studenii strini care vin n UPB, se aloc un mentor, acesta fiind responsabilul facultii pentru programul LLP-ERASMUS, responsabilul de an i/sau coordonatorul de mobilitate prevzut n acordul bilateral. NU (v rugm justificai)

- Recunoatere. Dac perioada de studii sau plasament este parte integrant dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie menionat n learning plan i beneficiarului trebuie s -i fie facilitate recunoaterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (v rugm detaliai procesul de recunoatere) Learning-ul Agreement constituie documentul de referin pentru recunoaterea studiilor din cadrul mobilitii ERASMUS. La ntoarcerea n ar, studentul beneficiar trebuie s depun la Biroul pentru Programe Comunitare al UPB documentele necesare care dovedesc ndeplinirea responsabilitilor educaionale prevzute n Learning Agreement. n cazul n care scopul mobilitii este de a urma cursuri, n documentele doveditoare trebui s se menioneze denumirea cursurilor urmate i notele obinute, respectiv creditele aferente. Cursurile urmate sunt trecute n foaia matricol a studentului pe care o va primi la absolvirea facultii. n majoritatea cazurilor, studiile efectuate la universitatea gazd au fost recunoscute n UPB. Au existat ns foarte puine cazuri n care, datorit unor modificri ce au aprut fa de planul de cursuri prevzut iniial, studentul a acceptat s susin la ntoarcerea n ar unele diferene. 83

n cazul n care scopul mobilitii este de elaborare a proiectului de diplom / lucrrii de disertaie, raportul realizat ca rezultat al muncii este recunoscut n facultatea la care beneficiarul este student i acceptat ca proiect de diplom / lucrare de disertaie. Deoarece studenii ERASMUS se ntorc n ar dup data susinerii normale a proiectelor de diplom din luna iunie, pentru acetia se organizeaz o sesiune special n luna septembrie a aceluiai an. Proiectul / lucrarea este susinut() n faa unei comisii de specialitate, iar nota obinut este menionat pe diploma de inginer. NU (v rugm justificai) Pn n prezent n UPB nu s-a folosit programul pentru plasamente; se intenioneaz folo sirea acestuia n semestrul al 2-lea al anului academic 2007-2008. Se menioneaz, de asemenea, c, pn n prezent, doar acei studeni din UPB beneficiari ai programului Leonardo au primit un Mobilipass. - Reintegrare i evaluare. Experiena dobndit n mobilitate trebuie evaluat de ctre participant mpreun cu organizaia sa, pentru a aprecia dac obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastr a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului n care pot s -i valorifice competenele i aptitudinile dobndite n timpul mobilitii? DA (v rugm descriei modalitile de evaluare i valorificarea experienei de studiu/formare la ntoarcerea din stagiu) La ntoarcerea n ar, responsabilitatea de reintegrare i evaluare a studentului revine fiecrei faculti (decanul, coordonatorul de mobilitatea sau coordonatorul tiinific). Pentru a beneficia de experiena ctigat n urma mobilitii ERASMUS, studenii sunt ncurajai s se nscrie la master / doctorat fie sunt ghidai s se angajeze n instituii n care pot s i pun n valoare cunotinele dobndite. n unele faculti se organizeaz mese rotunde cu cele mai bune lucrri rezultate din proiectele de diplom / lucrrile de disertaie. Trebuie menionat faptul c, prin efectuarea stagiilor de studiu n cadrul unor mobiliti ERASMUS, s-a mbuntit substanial calitatea proiectelor de diplom / lucrrilor de disertaie / referatelor de doctorat i s-au dezvoltate i alte colaborri tiinifice cu diverse universiti din Europa. NU (v rugm justificai)

- Angajamente si responsabiliti. Responsabilitile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie s fie agreate ntre organizaia trimitoare, cea gazda i participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (v rugm exemplificai) Documentul de referin prin care UPB i universitatea gazd convin asupra programului pe care studentul l va urma n ara gazd este Lear ning-ul Agreement. Angajamentele i responsabilitile pe care le are att UPB fa de studentul beneficiar ct i studentul fa de UPB, cu privire la mobilitatea ERASMUS, constituie componente ale dosarului care se depune la Biroul pentru Programe Comunitare al UPB: contractul financiar; formularul de aplicaie al studentului (n englez); learning agreement (n englez); planul de activitate (n Romn); situaia colar; 84

invitaia; toate acestea fiind semnate, dup caz, de student, decan, responsabil de mobilitate, conductor tiinific / responsabil de an i de persoanele legale din UPB (coordonatorul instituional i rectorul). La ntoarcerea n ar studentul ERASMUS are obligaia de a depune la Biroul pentru Programe Comunitare din UPB, pentru a comp leta dosarul su, situaia colar corespunztoare mobilitii, atestatul de studiu, raportul de activitate i Learning-ul Agreement cu semnturile n original de la universitatea gazd. NU (v rugm argumentai)

85

Universitatea: Poza institutiei:

UNIVERSITATEA ROMANO- AMERICANA DIN BUCURESTI

Descriere: Universitatea Romno-American (URA), a fost nfiinat n 1991, urmrindu-se implementarea standardelor internaionale n nvmntul superior. n prezent, Universitatea are peste 14 000 de studeni care urmeazcursurile a ase faculti cu profil economic i juridic, care se pliaz pe cerinele pieei. Avnd invedere reforma implementat n domeniul nvmntului, URA i-a elaborat oferta educaional pentru a satisface att obiectivele naionale ct i cele europene. n contextul Programului Comunitar privind nvarea pe Tot Parcursul Vieii (Lifelong Learning Programme), Universitatea Romno-American este pe deplin capabil ca prin programul rasmus scontribuie la amplificarea procesului de cooperare european, ceea ce reprezint de fapt fundamentul unui nvmnt de nalt calitate i accesul Universitii n Spaiul European al nvmntului. n prezent, cooperarea european reprezint una dintre principalele prioriti strategice ale Universitii, activitile specifice fiind prevzute n PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE. n acest context, proiectele ce vor fi implementate vor avea urmtoarele prioriti: sporirea competenelor sociale i culturale ale beneficiarilor, rspndirea metodelor de nvare bazate pe ICT, dezvoltarea parteneriatelor cu mediul de afaceri, extinderea arteneriatelor europene n domeniul cercetrii. Strategia noastr are urmtoarele obiective: creterea numrului de studeni i profesori participani la mobilitate, dezvoltarea cooperrii i a parteneriatelor cu universitiile europene, ntrirea legturilor cu ntreprinderi, iniierea si dezvoltarea unor noi proiecte de cercetare, adoptarea de noi metode de predare, modernizarea departamentului de limbi strine. Obiectivele corespund prioritilor LLP i vor putea fi atinse prin componente specifice ale acestuia cum ar fi: mobiliti, dezvoltarea parteneriatelo r universitate-ntreprindere, transfer de inovaie, programe transversale. Cunoatem importana de a avea o politic Erasmus clar i vizibil, i vom folosi experiena dobndit pentru a avea cel mai mare impact posibil att pentru activitile Erasmus, ct i pentru alte proiecte LLP. Strategia pentru a face EPS vizibil const n: implicarea activ a personalului, metode diversificate de a face EPS disponibil pentru personal i studeni (publicarea pe site -ul oficial, organizarea de simpozioane, mese rotunde, prezentri pentru studenii etc.), aciuni voluntarea ale studenilor etc. Din alt punct de vedere, toate activitile Erasmus sunt bazate pe proceduri interne care respect obiective precum: egalitatea dintre sexe, combaterea xenofobiei i a rasismului, creterea coeziunii sociale (aceasta fiind una din prioritile URA). Mai mult dect att Universitatea este pregtit s asiste i s integreze studeni i personal cu dizabiliti locomotorii. Universitatea Romno-American a aplicat reglementrile sale interne n vederea asigurrii calitii mobilitilor academice. Prin mobilitile destinate att cadrelor didactice, ct i studenilor, Universitatea i-a demonstrate capacitatea de a asigura acestora un stagiu de pregtire n cele mai bune condiii. Considerm c un management i o administrare eficient sunt condiiile absolut necesare n vederea desfurrii programului Erasmus cu un maxim de efecte pozitive de ansamblu. n vederea ndeplinirii cerinelor de calitate, cadrul pe care l 86

utilizm se bazeaz pe urmtoarele componente: o structur corespunztoare a Biroului de Programe Comunitare, un set de proceduri clare i comprehensive, ghiduri consistente pentru studenii romni i strini, implementarea unui system managerial eficient. Selecia se face strict pe baza criteriilor stabilite: performane intelectuale, capacitate de sintez, abiliti lingvistice, gradul de motivaie i interes ale candidailor. Universitatea asigur sprijin i ndrumare pentru studiul n strintate, informaii privind programa de studiu, organizarea de cursuri de pregtire lingvistic, sprijin n completarea documentaiei, monitorizare. Este important faptul c programul academic pentru fiecare student se aprob pe baza suportului oferit de coordonatorul pe facultate. n ceea ce privete studenii strini, ei vor beneficia de o asisten permanent, fiind considerai ambasadorii partenerilor notri. Ei primesc informaii despre Romnia i Bucureti, despre Universitate, opiuni pentru cazare, aranjamentele ce trebuiesc fcute nainte de sosire, etc. Universitatea le ofer studenilor un campus modern unde se pot caza i unde pot studia n cele mai bune condiii. Este de asemenea important s precizm c toi studenii vor beneficia de sprijin de la 2 tutori, care sunt responsabili pentru bunstarea acestora. Experiena dobndit n ceea ce privete implementarea plasamentelor pentru studeni, a demonstrat c Universitatea este capabil i are resursele adecvate pentru a efectua plasamente studeneti. Pentru a asigura calitatea mobilitii se folosesc proceduri specifice. Partenerii cu care am colaborat pn n prezent sunt interesai i n participarea la proiecte viitoare. Acetia sunt implicai activ n procesul de stabilire a programelor adecvate pentru stagiul de formare profesional, pregtire, tutoriat, monitorizare i evaluare final a proiectului, prin furnizarea de servicii de calitate. Organizaiile n care au loc plasamentele sunt ntotdeauna selectate n conformitate cu obiectivele stabilite. Selecia beneficiarilor este considerat a fi de asemenea un pas important. Folosim criteria precise: fluena n limba englez (i/sau limba rii gazd), performanele academice, activitile extracurriculare i gradul de motivaie. Pentru integrarea n mediul socio-cultural strin, beneficiarilor le este asigurat o pregtire consistent att n Romnia ct i n strintate. Acetia vor fi n permanen monitorizai att de promotor, ct i de partenerii strini, folosind metode precum: pota electronic, conversaii telefonice, vizite la locul de practic, interviuri, rapoarte, fie de control. Va exista un schimb continuu de informaii ntre pri, n ceea ce privete activitatea beneficiarilor, astfel nct la sfrit, studenii s aib beneficii maxime. Pe perioada plasamentului, promotorul va avea n permanen o situaie la zi a activitii beneficiarului. Validarea competenelor beneficiarului va fi fcut n cadrul metodelor de evaluare stabilite prin parteneriat. Fiecare beneficiar va primi un certificat care va atesta competenele nsuite. Promotorul va recunoate calificrilor dobndite i va lua msurile necesare pentru a obine recunoatrea la nivel naional i chiar european. Suntem de asemenea pregtii s folosim documentele Europass.

87

UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA DIN BUCURESTI Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Candidatii au putut obtine informatii privitoare la principiile Cartei, asupra rolului si obligatiilor atat ale organizatiei gazda cat si ale celei trimitatoare prin participarea la intalniri periodice cu membrii biroului de programe comunitare. Informatiile au fost afisate atat la avizier cat si pe site-ul universitatii pentru o mai buna comunicare si transparenta a intregului proces. NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan? DA (va rugam detaliati cu exemple) Privind activitatile beneficiarilor in timpul mobilitatii, s-a stabilit un learning plan pentru studentii Erasmus si un plan zilnic de activitati pentru cei cu mobilitate Leonardo da Vinci. Aceste activitati si learning plan au fost discutate si stabilite impreuna cu studentii . Consilierea beneficiarilor s-a organizat de catre reprezentantii Erasmus pe facultati tinand cont si de propunerile organizatiilor partenere. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum? DA (va rugam argumentati) Fiecare program de mobilitate de pe parcursul anilor 2000-2006 a fost adaptat cerintelor si aptitudinilor beneficiarilor. Intalnirile individuale cu beneficiarii si consilierea lor de catre cadre specializate si membrii biroului de programe comunitare a dus la o alegere a programului care corespundea cel mai bine profilului beneficiarului. Luand in considerare capacitatile existente ale participantului si pe cele pe care le dorea dezvoltate, a fost aleasa mobilitatea adecvata. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. 88

- Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Pregatirea beneficiarilor a fost efectuata per ansamblu, oferind informatii generale asupra programelor de mobilitati oferite de Universitate, dar si specifica mobilitatilor in cauza. Subiectele atinse in cadrul pregatirilor au fost atat de ordin administrativ si logistic cat si cultural si lingvistic. Inaintea inceperii perioadei de mobilitate, s-au sustinut cursuri pregatitoare pentru beneficiarii de mobilitati de catre personal specializat. Aceste cursuri au contribuit la cunoasterea aspectelor culturale specifice tarilor gazda. Cursurile s-au dovedit a fi deosebit de importante in acomodarea beneficiarilor in noul mediu in care se deplasau. NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Inainte de plecarea in mobilitate, participantii au fost evaluati pe baza unei testari de limba. Nivelul de cunoastere a limbii engleze a reprezentat un criteriu general al fiecarui candidat, iar in urma testarii s-au selectat si aspectele de specialitate. Candidatii au fost evaluati si din punctul de vedere al cunoasterii limbii tarii primitoare. In cadrul Universitatii sunt organizate cursuri de limba spaniola, franceza, engleza, germana si japoneza iar beneficiarii pot urma oricare din cursurile pregatite de catre departamentul de limbi straine. NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Pentru buna desfasurare a mobilitatii, aspectele organizatorice privitoare la cazare, asigurare de calatorie si pentru sedere in tara gazda, permisele de munca si rezidenta au fost adresate inca de la inceputul perioadei de informare si evaluare a participantilor. In unele cazuri au fost utilizate asigurari si aranjamente de calatorie comune, in cazurile in care beneficiarii au calatorit individual li s-a oferit sprijin pentru obtinerea tuturor documentelor. In perioada 2000-2006 s-au efectuat toate demersurile necesare obtinerii de vize pentru Marea Britanie, coodonatorul programului informand beneficiarii si obtinand toate documentele necesare obtinerii vizei. Cazarea in tara gazda a fost organizata de la caz la caz cu sprijinul organizatiilor partenere externe, iar in majoritatea cazurilor variantele finale au fost cele stabilite anterior deplasarii. In cazurile in care aranjamentele de cazare au fost diferite de cele stabilite anterior, beneficiarul a primit sprijin atat din partea biroului de programe comunitare cat si din partea partenerului extern pentru a gasi posibilitatea de cazare cea mai convenabila. NU (va rugam justificati) 89

- Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Pentru a veni in ajutorul beneficiarilor si pentru a-i sprijini in activitatea lor din mediul tarii gazda, mentorarea acestora s-a desfasurat pe doua nivele. In primul rand existenta unui reprezentant al insitutiei de trimitere care a tinut permanent legatura cu beneficiarul si l-a consiliat si ajutat in rezolvarea tuturor situatiilor problematice aparute; in al doilea rand existenta unui reprezentant al partenerului extern care a acordat beneficiarilor asistenta permanenta pe toata perioada mobilitatii. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Beneficiarii de programe de mobilitate, prin consilierea efectuata inainte de perioada deplasarii, cat si prin evaluarea activitatii lor din timpul mobilitatii, au putut obtine recunoasterea perioadei petrecute in program de catre universitate. Echivalarea activitatii lor in perioada de mobilitate sa efectuat pentru cele ce au corespondent in programul universitatii. Dupa intoarcerea in tara a beneficiarilor, acestia s-au putut adresa Centrului de Orientare si Consiliere in Cariera pentru a putea obtine informatii privitoare la modul in care pot valorifica si fructifica intreaga lor experienta castigata in urma mobilitatii. Procesul Mobilipass nu a fost utilizat deoarece acesta nu a fost implementat in Romania. NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) La intoarecerea in tara, beneficiarilor li s-a cerut prezentarea unui raport de activitate din care trebuie sa reiasa modul in care s-a desfasurat mobilitatea, problemele intampinate si eventualele opinii si sugestii pe care le-au avut pentru a imbunatatii intregul proces. De asemenea, in primele saptamani de la intoarcerea la universitate, beneficiarii au obtinut consiliere si orientare pentru a se reintegra in mediul din care au plecat si pentru a isi restabili programul si orarul activitatilor. NU (va rugam justificati) 90

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Pentru a se asigura un demers bun al activitatilor si pentru a eficientiza comunicarea intre partile implicate (organizatia trimitatoare, cea gazda si participant) s-a intocmit un document scris in care au fost incluse informatiile agreate de partile semnatare. Acestui document i s-a anexat, printre altele, si Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate. NU (va rugam argumentati)

91

Universitatea:

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURETI

Poza institutiei:

Descriere: Prima coal de nvmnt superior agronomic din Romnia i continu tradiia prin Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar din Bucureti, o universitate a mileniului trei, o universitate dinamic, recunoscut pe plan naional i internaional. Universitatea de tiine Agronomice i Medicin din Bucureti se afl nu departe de inima Bucuretiului, n cel mai frumos campus universitar, fiind nconjurat de spaii verzi, de cmpuri didactice i experimentale, de o grdin botanic n folosul studenilor. n acest mediu, USAMV Bucureti asigur studenilor si un climat European, favorabil formrii prin nvmnt i cercetare. USAMV Bucureti ofer posibiliti de formare multiple i complete, asociind armonios disciplinele fundamentale i cele de specialitate. Cercetarea tiinific este indisolubil legat de procesul de nvmnt. Acest domeniu de activitate este n continu dezvoltare odat cu modernizarea bazei materiale, cu crearea laboratoarelor i a centrelor de cercetare. USAMV Bucureti este activ n plan naional i internaional, fiind prezent n numeroase parteneriate, n cadrul proiectelor de cercetare i inovare romneti i europene i n acorduri de colaborare interuniversitar prin care este concretizat deschiderea spre lume i dorina de a contribui la dezvoltarea economiei bazat pe cunoatere.

92

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURETI Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Candidatii la mobilitate au fost informati prin discutii cu responsabilul Universitatii, prin prezentarea Cartei, precum si prin materiale informative afisate. NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Inainte de plecarea in mobilitate a fost alcatuit un learning plan pornind de disciplinele pe care studentul urmeaza sa le studieze in universitatea primitoare in concordanta cu disciplinele prevazute in programa din Universitatea noastra pentru perioada stagiului. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Studentii selectati pentru mobilitati sunt studenti cu rezultate bune obtinute la examene, precum si proiecte sau in urma unor stagii practice. Pe baza aptitudinilor acestora, precum si a motivatiei lor de dezvoltare profesionala, reiesite din discutiile cu profesorul de la care a primit recomandarea, dar si cu responsabilul pe Universitate au fost selectionati in functie de specificul Universitatii primitoare. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. - Pregatire Generala. 93

Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale).

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire )

NU (va rugam justificati) Nu a fost necesara pregatirea. - Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Pe baza unor teste de limba aplicate de catre un profesor specializat in predarea limbii straine respective. NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati)

NU (va rugam justificati) - Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Discutii cu beneficiarii, schimburi de informatii utile la cererea acestora. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) 94

NU (va rugam justificati) Nu a fost necesar. - Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu)

NU (va rugam justificati) Nu a fost necesar - Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Learning agreement, invitatia de la institutia primitoare, precum si contractul semnat intre institutia trimitatoare si beneficiar. NU (va rugam argumentati)

95

Universita tea:

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Poza institutiei:

Descriere: Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti reprezint o universitate tehnic pentru formarea specialitilor cu pregtire superioar n construcii, instalaii, maini i utilaje pentru construcii, ingineria mediului, geodezie, precum i n domenii conexe, cum ar fi acela de traducere i interpretare cu specific tehnic.Cele ase faculti (Construcii Civile Industriale i Agricole, Hidrotehnic, Ci Ferate Drumuri i Poduri, Instalaii, Utilaj Tehnologic, Geodezie) din Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti ofer o pregtire universitar att pentru primul ciclu, de licen cu durata de 4 ani, n urma cruia se obine calificarea de inginer, ct i pentru ciclul al doilea, de masterat. Anul academic este imprtit in dou semestre, ficare cu o durat de 14 sptmni..Semestrul se ncheie cu o sesiune de examen cu durata de 4 sptmni.Numrul orelor de curs pe saptmn este de 27. Subiectele din curriculum se predau prin intermediul unei combinaii de cursuri, aplicatii i lucrri de laborator.A fost implementat un sistem de credite transferabile care urmrete caracteristicile principale ale ECTS. Pentru un an academic complet sunt alocate 60 de credite, promovarea n anul urmtor fiind stabilit pe baza unui regulament.La absolvire, pentru o programul de studii de 4 ani , sunt necesare 240 de credite.Structura programului este in aa fel conceput nct absolvenii s dobndeasc cunotiine solide n domeniul matematicilor i al tiinelor ingineresti care s le permit s soluioneze probleme curente din sfera constructiilor si a domeniilor conexe, folosind tehnicile i mijloacele moderne din domeniu.UTCB ofera de asemenea un program de studii doctorale n 6 domenii si 26 de specializri. De-a lungul timpului UTCB a primit un numar insemnat de studeni strini.In perioada 1975-2006 mai mult de 1400 de studeni strini au absolvit programul de invmnt de 5 ani , 80 dintre completndu -si studiile pn la nivel doctoral. UTCB cuprinde 14 cldiri cu o suprafa total de 33 000m dintre care salile de clas acoper o suprafat de 18500 m, laboratoarele 7500 m iar birourile 7000 m. Biblioteca universitii are o structur de tip enciclopedic adunnd cri din aproape toate domeniile cunoasterii umane,cea mai mare parte (85%) fiind compus din cri tehnice din specialitatea programelor de studiu oferite de Universitate.Numrul total al volumelor este de aproape 525000.Serviciile IT. Fiecare facultate dispune de mai multe retele de calculatoare cu program CAD,conectate la baza de date a UTCB i cu acces la Internet. Universitatea are in dotare 4 laboratoare multimedia destinate invrii urmtoarelor limbi strine : engleza, franceza, germana, spaniola, rusa, italiana, portugheza si japoneza.Caminele studeneti, cu o suprafa de 35000 m, pot gzdui 2400 de studeni. Sport si recreatie. UTCB dispune de dou sli de sport i 4 terenuri de sport pentru practicarea basketului, voleiului si handbalului. In curnd se va da in folosin o a treia sal de sport construit la standarde europene. Statistici: In anul universitar 2006-2007 au fost inregistrai 8027 de studeni iar corpul profesoral numra 527 de cadre didactice imprtite n 28 de catedre.

96

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006 Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Cu ocazia interviului sustinut in cadrul procesului de selectie NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) s-a comparat continutul cursurilor de la universitatea gazda cu cele de la UTCB iar stabilirea programului de studiu a avut in vedere acoperirea cerintelor de promovare NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum? DA (va rugam argumentati) In cadrul interviului cu comisia de concurs, un criteriu de selectie a fost motivatia candidatului pentru efectuarea perioadei de studii la o universitate europeana partenera NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. - Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Prin grija biroului Erasmus din UTCB ,inainte de plecare in mobilitate, studentii selectionati au fost informati asupra tuturor aspectelor de ordin administrativ, financiar si pedagogic in vederea desfasurarii in conditii optime a mobilitatii Erasmus.Pregatirea lingvistica s-a facut prin studiu individual. NU (va rugam justificati) 97

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) In cadrul procesului de selectie a candidatiilor pentru mobilitatile Erasmus o prima etapa, cu caracter eliminatoriu, a fost testul de competenta lingvistica organizat in cadrul Departamentului de Limbi Straine si Comunicare din UTCB.Majoritatea studentilor selectionati au fost de la Facultatea de Inginerie in Limbi Straine NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) In cadrul programului de pregatire a mobilitatii, studentilor Erasmus li s-a recomandat si facilitat procurarea de carduri de international student pentru a beneficia de toate facilitatile oferite de acestea .Bursele nationale au fost virate pe cardurile studentilor .Cazarea s-a facut prin grija universitatilor partenere fie in campus unde au existat posibilitati fie in alte locatii. NU (va rugam justificati)

- Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) UTCB a asigurat, pe baza de reciprocitate, asistenta studentilor incoming prin intermediul personalului Oficiului Relatii Internationale (transferul aeroport-camin ; indeplinirea formalitatilor de inmatriculare;cazare;tichete cantina , cartele telefonice,acces internet etc.) NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Recunoasterea academica a perioadei de studiu/formare este organizata la nivelul fiecarei facultati prin grija Decanatului.Toti studentii Erasmus au beneficiat de recunoastere academica a perioadei de studii in strainatae.Pana la data completarii acestui chestionar nu s-a utilizat inca Mobilipass.Se are in vedere introducerea utilizarii Mobilipass-ului in cursul anului universitar 98

2007-2008 NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) Studentii care au beneficiat de mobilitati de studiu au primit asistenta si din partea departamentului de orientare profesionala participand la targurile de job-uri organizate de catre UTCB si indeplinind un rol activ in orientarea colegilor.Majoritatea fostilor studenti Erasmus sunt ingineri constructori de succes in cadrul companiilor de internationale Pana la data completarii acestui chestionar UTCB nu a organizat stagii de formare

NU (va rugam justificati)

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) In organizarea plasamentelor studentilor Erasmus pe linga acordul de stagiu se vor stabili si responsabilitatile partilor pentru asigurarea calitatii stagiului in vederea dobandirii unor cunostiinte si competente adecvate NU (va rugam argumentati)

99

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA Universitatea : Poza institutiei:

Descriere:

UBB este o instituie public de nvmnt superior a crei misiune este s promoveze i s susin n comunitatea local, regional, naional i internaional dezvoltarea unor componente culturale specifice. n contextul actual, aceste componente sunt: o cultur a aciunii bazate pe cunoatere sistematic i inovatoare (cultur a competenei tiinifice i tehnologice, competenei organizaionale i a competenei ceteneti); o cultur a nvrii permanente i inovatoare; multiculturalitate, dialog intercultural i interconfesional; o cultur a dezvoltrii personale i morale; o cultur a atitudinii proactive i participrii; o cultur a dezvoltrii personale; o cultur a integrrii n diversitate i a globalizrii, n condiii de respect al identitii i de reciprocitate. Universitatea Babe-Bolyai este cea mai veche instituie academic din Romnia care i-a asumat ntreaga tradiie academic din Transilvania, inaugurat prin Colegiul iezuit nfiinat la Cluj de principele B thory tefan n 1581. Universitatea Babe-Bolyai sintetizeaz ntreaga tradiie cultural, tiinific i confesional n Transilvania. Universitatea Babe-Bolyai dezvolt un program educaional multicultural i multilingual n conformitate cu legile n vigoare n Romnia i n acord cu valorile europene.Asezat ntr-o zon cu un puternic caracter interetnic si interconfesional, Universitatea Babes-Bolyai a adoptat ca principal direcie de dezvoltare multiculturalismul, avnd n rndurile sale studeni respectiv cadre didactice de etnie romn, maghiar, german si chiar reprezentanti ai etniei rromilor. Din cele 21 facultti ale universittii, 17 ofer n prezent programe de studii n limbile romn si maghiar, iar 11 n limbile romn i german. Exist, de asemenea, dou faculti (Teologie Reformat i Teologie Romano-Catolic) n cadrul crora programele de studii se desfsoar exclusiv n limba maghiar. Mai exact, universitatea ofer pentru studii universitare de scurt i lung durat 111 de specializari (din care 99 romana, 59 magiara, 16 germana, 8 engleza, 1 franceza, 1 italian, 2 ucraineana). Implementarea programului ERASMUS a avut succes la UBB, numrul de mobiliti realizate fiind impresionabil.n cadrul programului ERASMUS au beneficiat pn n prezent un numr de aproximativ 2700 studeni outgoing, un numr de aproximativ 600 studeni incoming, un numr de aproximativ 400 cadre didactice au beneficiat de misiuni de predare. 100

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI DIN CLUJ-NAPOCA Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

1.Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze?

DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Pagin web, brouri, afie, pliante, prezentri att n cadrul facultiilor ct i la nivel central, discuii individuale cu studenii, cu prinii i cu aparintorii. NU (va rugam justificati)

2. Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ?

DA (va rugam detaliati cu exemple) Fiecare student are un program de practic stabilit nainte de plecare, care conine att competenele care vor fi obinute ct i activitile care vor fi desfurate. NU (va rugam justificati)

3.Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Fiecare mobilitate a fost realizat inndu-se cont de planul de nvmnt existent la fiecare facultate. Studenii canditeaz la burse care sunt n domeniul studiat de fiecare sau complementar acestuia. Fiecare beneficiar depune o scrisoare de motivaie i un CV n dosarul de cadidatur pentru a se putea evalua att motivaia fiecruia ct i cunotiinele i aptitudinile pe care le are potenialul candidat. La fiecare mobilitate completarea Learning Agreementului se face dup o analiz a planului de nvmnt pe care studentul l are n Romnia, ct i a planului de nvmnt de la universitatea partener.

NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. 101

- Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale).

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Pregtirea lingvistic se realizeaz n proporie mai mic, deoarece selecia studenilor se face lund n considerare competenele lingvistice ale fiecrui candidat. n cazul n care este necesar se realizeaz pregtire lingvistic la nivelul fiecrei faculti. Fiecare student are posibilitatea s primeasc informaii cu privire la toate aspectele: lingvistice, pedagogice, cultural, legale i financiare prin intermediul : afielor, pliantelor, pagina de web, brouri, ntlniri realizate la nivelul fiecrei faculti ct i la nivel cent ral. NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra.

DA (va rugam detaliati) Candidaii trebuie s dovedeasc printr-un atestat de competen lingvistic, recunoscut de universitate,abilitatea de a comunica n limba de studiu. De asemenea n cadrul procesului de selecie se realizeaz testarea competenelor lingvistice. NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare?

DA (va rugam detaliati) Se ofer informaii cu privire la asigurarea medical, permis de reziden i aranjamente de cazare. Aceste informaii sunt cumprinse n att brouri i pe pagina de web ct i n toate prezentrile i discuiile cu beneficiarii. NU (va rugam justificati)

- Mentorare.

102

Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu?

DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Biroul ERASMUS de la universitile partenere au n principal rolul de mentoring n colaborare cu cadre didactice, coordonatori departamentali i organizaii studeneti. Acest lucru variaz n funcie de fiecare universitate. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ?

DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Recunoaterea academic este menionat i stipulat n cazul fiecrei mobiliti att n planul de studiu, ct i n contract. Fiecare beneficiar are posibiliatea de a beneficia de sitemul de recunoatere academic. Fiecare facultate are o comisie de echivalare a rezultatelor. n cazul plasamentelor, recunoaterea academic nu se poate face n totalitate. Se recunoate stagiul de practic ca parte integrant a programului de studiu, dar avnd n vedere c n stagiile de practic studenii nu obin credite, nu se poate face o echivalare a rezultatelor ca n cazul bursei de studiu. Processul Mobilipass este n stagiu de implementare la Universitatea BabeBolyai.

NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) Evaluarea fiecrui stagiu se face pe trei nivele. - Biroul Erasmus realizeaz analiza evalurilor trimise de instituiile partenere; - Serviciul Finaciar care evalueaz partea finaciar a documentelor; - Facultile realizeaz prin comisiile de echivalare fiecare mobilitate n parte. Astfel att instituiile partenere, prin documentele emise ct si universitatea Babe-Bolyai urmresc ndeplinirea programului de studiu sau de practic al fiecrui student. NU (va rugam justificati) 103

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu?

DA (va rugam exemplificati) Pentru fiecare mobilitate n parte au fost respectate fluxul de documente solicitat de ctre A.N.P.C.D.E.F.P. NU (va rugam argumentati)

104

Universitatea :

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA

Poza institutiei: Descriere:

Universitatea Ovidius, Constana a fost nfiinat prin decizie guvernamental, pe 7 martie 1990. Aceast tnr universitate se mndrete totui cu o activitate nentrerupt n domeniul nvmntului superior din zona Dobrogei. Universitatea din Constana, aflat pe coasta Mrii Negre, este organizat asemenea marilor instituii de nvmnt superior din Rromnia i a cunoscut o dezvolatre spectaculoas. Este o instituie de nvmnt complex, o universitate modern care i-a consacrat o reputaie naional i internaional prin ralizrile sale. Numr aproximativ 20,000 de studeni i este alctuit din 16 faculti, 63 specializri, ofer studii de masterat pentru 62 specializri i 7 programe doctorale. Personalul didactic este alctuit din peste 1315 specialiti, 100 profesori universitari, 250 confereniari, 440 lectori, 360 asisteni i 150 preparatori, i 15 cercettori . Universitatea este dotat cu cldiri complet echipate pentru laboratoare, sli de clas, amfiteatre, camere multimedia i alte sli de instruire, acoperind 100000 metri ptrai. De asemenea, deine i o bibliotec central cu peste un milion de cri i publicaii periodice, 10 sli de lectur cu peste 500 de locuri ntr-un spaiu de peste 10000 de metri. Reeaua de sucursale include 4 biblioteci ale facultilor. Au fost nfiinate reele noi de calculatoare n beneficiul studenilor si academicienilor. Alte faciliti importnate sunt servicii Internet , centre lingvistice i Redacia Universitii Ovidius, o editur care public tratate universitare i lucrri de cercetare ale cadrelor didactice. De asemenea, public Analele Universitii Constana coninnd documente tiinifice n diverse domenii cum ar fi: biologie, fizic, chimie, literatur i lingvistic, medicin, tiine economice, matematic, istorie, geografie, informatic, teologie, agricultur, inginerie. Universitatea are 5 cmine studeneti cu peste 1500 de locuri, restaurante, cluburi ale studenilor oferind faciliti culturale i de recreaie din belug. La clubul sportiv al universitii, aflat pe Lacul Siutghiol, studenii pot folosi aproximativ 10 hectare de terenuri sportive pentru antrenamentele lor: terenuri de fotbal i atletism, terenuri de volei, handbal, basket i tenis, sli pentru fitness i gimnastic ritmic, o piscin, saune, sli pentru bodybuilding, un club nautic modern i complex pentru vslit i yachting etc. Ca partener n Programul de nvare pe Tot Parcursul Vieii ERASMUS, Universitatea Ovidius asigur mobiliti de studiu pentru studeni i cadre didactice cu peste 50 de universiti din Uniunea European i Turcia. Un instrument care faciliteaz mobilitile este Sistemul de Credite Transferabile adoptat n anul universitar 1998-1999. Deosebita amplasare geografic a Constanei, statutul de mare port la Marea Neagr i centru istoric i turistic european, ofer Universitii Ovidius ansa dezvoltrii. Munca de cercetare se duce cu succes n toate principa lele domenii tiinifice. 105

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Intalniri periodice cu studenii organizate la nivelul Universitii Intlniri cu studenii la nivelul facultilor Afie expuse la fiecare facultate Fluturai care conin informaiile eseniale despre Carta European a Calitii n Mobilitate NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) - Fiecare student care beneficiaz de o Mobilitate ntocmete un learning plan mpreun cu un cadru didactic desemnat de conducerea facultii, innd seama de planul de nvmnt al facultii mam i de planul de nvmnt al facultii gazd. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum? DA (va rugam argumentati) Acest principiu a fost respectat prin modul de ntocmire al learning plan; studentul contribuie activ la ntocmirea acestuia, alegnd cursurile din facultatea de destinaie, desigur, n funcie de ofert i de restriciile impuse de programul de nvmnt din facultatea mam. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. - Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Beneficiarii sunt pregtii prin: 106

posibilitatea de a-si mbunti cunotinele lingvistice participnd la cursurile de limbi strine din programa Facultii de Litere i a Departamentului de Limbi Moderne care funcioneaz n Universitate; ajutor n rezolvarea problemelor de cazare la facultatea de destinaie; prin ndrumare de a participa, nainte de plecare, la cursuri de istorie european i cultur specific diferitelor ri europene, cursuri care se predau n facultile specializate ale Universitii; NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Competenele lingvistice sunt evaluate printr-o testare preliminar de selecie din cadrul Facultii mam i printr-o testare final care se organizeaz n cadrul Departamentului de Limbi Moderne al Universitii. NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) S-a oferit asisten pentru aranjamentele de cazare la anumite Universiti partenere, care au o ofert mai bun pentru cazarea studenilor: Univ. R. Schuman di Strasbourg, Univ. din Braunschweig, Univ. din Lille etc. Bursele naionale sunt asigurate pe toat durata mobilitii. NU (va rugam justificati)

- Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) - Majoritatea Universitilor partenere au o schem de mentoring de care beneficiaz i studenii notri, primind asisten n permanen. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie 107

facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) - Principiul recunoaterii creditelor obinute n cadrul mobilitii este respectat, de regul. Exist cazuri n care studenii ntmpin greuti n recunoaterea integral a rezultatelor lor. Senatul Universitii a introdus acest principiu n cadrul Regulamentului studenilor. Cazurile mai dificile sunt rezolvate cu ajutorul Rectorului, dac studenii ne seziseaz c au greuti n acest sens. NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) - Facultile acord consiliere beneficiarilor de mobiliti prin sugestii n privina alegerii disciplinelor opionale i a temelor lucrrilor de diplom, n funcie de experiena dobndit n mobilitate. NU (va rugam justificati)

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) - La fiecare bilateral agreement exist o anex privind obligaia prilor de a respecta criteriile de calitate. NU (va rugam argumentati)

108

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Universitatea:

Poza institutiei:

Descriere: Universitatea din Craiova este o institutie publica de invatamant superior, cu o activitate neintrerupta din anul 1947, anul infiintarii sale, si care s-a dezvoltat in mod constant in tot acest interval. Universitatea din Craiova numara peste 1000 de cadre didactice si peste 30 000 de mii de studenti, fapt ce o claseaza printre cele mai mari institutii de invatamant superior din Romania. Situata in centrul regiunii istorice Oltenia, Universitatea din Craiova si-a asumat pe deplin misiunea sa istorica si cultural-educativa si a dezvoltat numeroase programe de studii pentru diverse profiluri, oferind programe de studii universitare si postuniversitare. Universitatea din Craiova cuprinde un numar de 17 facultati, a caror oferta educationala vizeaza stiintele ingineresti, stiintele exacte, stiintele umaniste, istoria, stiintele economice, agricultura, dreptul si administratia publica, teologia, arta etc (33 de specializari si 66 de diplome). Universitatea din Craiova organizeaza studii de licenta (3-4 ani), studii masterale(1,5-2 ani) si studii doctorale in peste 70 de domenii. Invatamantul la distanta este un tip de program de studii utilizat pe scara larga, mai ales in ceea ce priveste educatia adultilor.

109

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Prin intermediul co-ordonatorilor departamentali NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Fiecare student are plan de studii/formare individualizat. In cazul perioadelor de studii s-a urmarit acumularea unui numar suficient de credite corespunzator perioadei de mobilitate, planul de studii cuprinzand discipline unde performanta academica poate fi usor echivalata. Exemple de situatii usor de echivalat: domeniul Stiinte Exacte si Litere.

NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Studentii au avut posibilitatea sa aleaga si discipline complementare celor de la universitatea unde sunt inmatriculati, in cionformitate cu nevoile si interesele lor si intr-o perspectiva pe termen lung. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. - Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). 110

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) A existat consiliere in toaste aceste privinte asigurata de coordonatorul departamental, membrii Biroului de programe comunitare, precum si de stafful din cadrul Centrului de Consiliere al Universitatii din Craiova. NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Potentialii studenti bursieri sunt testati pentru a li se evalua competenta lingvistica ca parte a procedurii de selectie. NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Universitatea, prin intermediul Centrului de Consiliere, a intocmit o baza de date cu informatii generale despre universitatile partenere, cu referire la toate aceste aspecte. NU (va rugam justificati)

- Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Exista persoane din Biroul de Programe Comunitare cu atributii de mentorat pentru studentii straini (in-coming). Coordonatorii departamentale isi ofera de asemenea sprijinul in vederea integrarii acestor studenti. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? 111

DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) exista proceduri standard de recunoastere a performantei academice, care implica comisii de echivalare pentru fiecare specializare in parte. Formularele utilizate sunt similare cu cele din Mobilipass. NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) La inapoiere, studentii ERASMUS impartasesc exerienta acumulata (pregatire profesionala si socializare) atat coordonatorilor departamentali cat si membrilor Biroului de programe, experienta lor fiind extrem de utila in intocmirea noii baze de date referitoare la universitatile partenere. NU (va rugam justificati)

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Intre cele doua institutii partenere exista acorduri bilaterale care prevad si respectarea unor criterii de calitate. Beneficiarul de mobilitate semneaza doar contractul de studii/plasament. NU (va rugam argumentati)

112

Universitatea:

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS DIN GALATI

Poza institutiei:

Universitatea Dunrea de Jos din Galai

Descriere:

Universitatea Dunrea de Jos din Galai a fost fondat n Iulie 1974 prin unificarea Institutului Politehnic i a Institutului Pedagogic. Institutul Politehnic Galai are la origine Institutul de Inginerie Naval i Mecanic, care a fost fondat n 1951. Institutul Pedagogic, fondat n 1959, a constat din cinci faculti: Litere, Matematic, Fizic-Chimie, tiinele Naturii i Sport. Cele dou instituii de nvmnt superior, Institutul Politehnic i Institutul Pedagogic, au fost unificate n 1974 i au format Universitatea din Galai. La scurt timp dup 1989, Universitatea a fost numit Dunrea de Jos dup numele istoric al zonei din jurul Municipiului Galai. Universitatea Dunrea de Jos din Galai const din aisprezece faculti cu aproximativ 18000 studeni, avnd cteva domenii unice de pregtire n Romnia, precum Inginerie Naval i Pescuit. De-a lungul anilor, n Universitatea din Galai au fost pregtii specialiti care acoper largi domenii ocupaionale. Noi programe universitare au fost dezvoltate n ultimii ani: Management n Industrie, Finane i Credit, Relaii Economice Internaionale, Administraie, Drept i Informatic. n fiecare an sunt organizate cursuri post universitare pentru ingineri i cursuri de perfecionare pentru profesorii din nvmntul preuniversitar. Universitatea din Galai organizeaz programe de pregtire avansat prin doctorat i masterat n domenii tehnice, chimie, fizic, matematic, economie, tehnologia alimentelor i pescuit, control automat i tehnici de calcul, inteligen artificial. De asemenea, Universitatea din Galai ofer programe de doctorat n domeniul tiinelor sociale i umanistice. Universitatea Dunrea de Jos din Galai joac un rol de coordonare a iniiativelor de dezvoltare i coopereaz cu instituiile economice i sociale n beneficiul regiunii.

113

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Candidatii la mobilitate au fost informati: prin sedinte speciale de informare prevazute in procesul de selectie; prin consultatii individuale; prin afisare la avizierele Erasmus; prin site-ul www.erasmus.ugal.ro; la intocmirea de catre candidati a Application Form si Learning Agreement; la incheierea contractelor financiare. NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Alcatuirea Learning Agreement este in detaliu descrisa in Recunoasterea academica (www.erasmus.ugal.ro). Sunt explicati pasii necesari si rolul cadrelor didactice titulare de acord bilateral, ca tutori academici. Inainte de Learning Agreement, candidatul la mobilitate trebuie sa intocmeasca un Acord de recunoastere academica, pentru a se asigura ca planul sau de studiu la universitatea gazda este in concordanta cu parcursul sau de invatare la universitatea de origine. Acordul de recunoastere academica cuprinde doua coloane principale: in prima coloana sunt trecute disciplinele pe care studentul ar fi trebuit sa le urmeze la universitatea de origine pe perioada studiului in strainatate si numarul de credite pentru fiecare disciplina; in a doua coloana sunt trecute disciplinele pe care studentul trebuie sa le urmeze la universitatea gazda pe perioada studiului in strainatate si numarul de credite pentru fiecare disciplina. Astfel, din Acordul de recunoastere academica rezulta: ca planul de studiu la universitatea gazda este intr-o mare masura in concordanta cu parcursul de invatare la universitatea de origine; echivalenta numarului de credite; Prin semnarea Acordului de recunoastere academica de catre student, tutore academic si decan se asigura recunoasterea academica a studiilor efectuate in strainatate. Odata ce Acordul de recunoastere academica este aprobat, Learning Agreement se completeaza prin copierea celei de-a doua coloane din Acordul de recunoastere academica, inclusiv numarul de credite pentru fiecare disciplina. NU (va rugam justificati)

114

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Principiul poate fi aplicat in limitele in care nu exista o echivalenta totala intre parcursul de invatare al beneficiarului la universitatea de origine si parcursul de invatare la universitatea gazda. Astfel, alegerea disciplinelor ce vor fi studiate la universitatea gazda va tine cont si de aptitudinile si motivatia studentului, alegerea fiind facuta impreuna de student si tutore academic. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale).

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Inainte de plecarea in mobilitate, beneficiarii studenti au fost pregatiti referitor la: - aspecte lingvistice, la cerere si in functie de posibilitatea de a organiza in cadrul programului o pregatire lingvistica de scurta durata (2-3 luni); - aspecte pedagogice, privind sistemul educational de la universitatea gazda, modificarea planului de studiu, sistemul creditelor transferabile, recunoasterea academica a perioadei de studiu; - aspecte administrative, privind Application form si Accommodation form la universitatea gazda, iar la universitatea de origine depunerea si inregistrarea cererii pentru deplasare la studiu, obtinerea dispozitiei de plecare, documentele necesare pentru validarea perioadei de studiu si decontul privind deplasarea; - aspecte financiare, privind nivelul grantului, conditiile si transele de plata a grantului, regimul taxelor (taxa de scolarizare care trebuie platita de catre studentii cu taxa la universitatea de origine, respectiv facilitatea de a nu plati taxe scolare si pentru utilizarea facilitatilor catre universitatea gazda), asigurarea platii bursei (daca studentul este indreptatit sa o primeasca); - aspecte legale, privind asigurarea medicala, inregistrarea ca student Erasmus in tara universitatii gazda, documente justificative necesare la trecerea frontierei; - aspecte culturale, privind unele particularitati specifice tarii in care are loc mobilitatea. Inainte de plecarea in mobilitate, beneficiarii cadre didactice au fost pregatiti referitor la: - aspecte pedagogice, privind sistemul educational de la universitatea gazda, modificarea planului de predare, metodele de predare; - aspecte administrative, privind obtinerea invitatiei, suplinirea pe durata mobilitatii, depunerea si 115

inregistrarea cererii pentru deplasarea in misiune de predare, obtinerea dispozitiei de plecare, documentele necesare pentru validarea perioadei de predare si decontul privind deplasarea; - aspecte financiare, privind nivelul grantului, conditiile si transele de plata a grantului, regimul taxelor (facilitatea de a nu plati taxe pentru utilizarea facilitatilor catre universitatea gazda); - aspecte legale, privind asigurarea medicala, documente justificative necesare la trecerea frontierei; - aspecte culturale, privind unele particularitati specifice tarii in care are loc mobilitatea. NU (va rugam justificati)

Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Competentele lingvistice ale candidatilor la mobilitati au fost evaluate in cadrul procesului de selectie printr-un test de limba eliminatoriu. In perioada 2000-2006 au fost organizate si desfasurate cursuri de pregatire lingvistica pentru studentii candidati la mobilitate. Cursurile au fost tinute de cadre didactice de specialitate din cadrul Departamentului de Limbi Straine. Cursurile au fost organizate in regim de scurta durata (2-3 luni) si au fost in regim de fara plata pentru studentii care au dorit sa-si imbunatateasca pregatirea lingvistica. NU (va rugam argumentati)

Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) S-a acordat sprijin logistic privind: - indrumarea catre agentii de calatorie care ofera aranjamente de calatorie preferentiale pentru mediul universitar; - modul in care se obtine cardul European de asigurari de sanatate; - intocmirea si trimiterea Accommodation form la universitatea gazda, respectarea termenelor de depunere a Accommodation form, informarea privind platile/garantiile pentru cazare solicitate de unele universitati gazda. NU (va rugam justificati)

Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Aranjamentele de mentoring sunt stabilite la nivel de persoane de contact, conform acordurilor inter-institutionale incheiate intre universitati. 116

Aceste aranjamente nu sunt stipulate in mod expres si in scris. NU (va rugam justificati)

Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Prin intocmirea de catre beneficiar a Learning Agreement si a Acordului de recunoastere academica (amble documente se constituie in Learning Plan), se asigura ca planul sau de studiu la universitatea gazda este in concordanta cu parcursul sau de invatare la universitatea de origine. In mod expres, prin Acordul de recunoastere academica se asigura, sub semnatura decanului facultatii din care face parte studentul, ca i se va asigura beneficiarului recunoasterea academica a perioadei de studiu, pe baza transferului de credite, asa cum este stipulat in Regulamentul Activitatii Universitare a Studentilor, cap. 5 Transferul de credite (http://www.rectorat.ugal.ro/). In cadrul acestui process urmeaza sa fie utilizat Mobilipass. NU (va rugam justificati)

Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) Evaluarea de catre beneficiarul student si universitatea de origine a experientei dobindite in mobilitate are in vedere: - modul in care au fost indeplinite sarcinile prevazute in Learning Agreement prin evaluarea foii matricole obtinute de la universitatea gazda; - recunoasterea academica a studiilor efectuate la universitatea gazda tine seama de diferentele existente intre sistemele de invatamant si este facuta in avantajul studentului; - beneficiarul si universitatea de origine evalueaza intreaga perioada de mobilitate prin raportul studentului catre institutie; - se evidentiaza punctele tari dar si cele slabe ale perioadei de mobilitate si cum se pot valorifica aptitudinile dobindite (orientarea spre o directie de aprofundare/specializare, impactul asupra carierei viitoare). Evaluarea de catre beneficiarul cadru didactic si universitatea de origine a experientei dobindite in mobilitate are in vedere: - modul in care au fost indeplinite sarcinile prevazute in Teaching Programme prin evaluarea certificatului de predare obtinut de la universitatea gazda; - daca au fost atinse obiectivele din programul de predare si alte rezultate privind noi metode de predare, material didactic imbunatatit etc.; - beneficiarul si universitatea de origine evalueaza intreaga perioada de mobilitate prin raportul 117

cadrului didactic catre institutie; - se evidentiaza punctele tari dar si cele slabe ale perioadei de mobilitate si cum se pot valorifica competentele dobindite (impactul asupra carierei viitoare). NU (va rugam justificati)

Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Prin Inter-Institutional Agreement, Application Form, Learning Agreement, Teaching Programme si Contractul financiar incheiat intre universitatea de origine si beneficiar se asigura ca responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate sunt agreate de catre institutia de origine, institutia gazda si beneficiarul mobilitatii. Mai mult, prin Erasmus University Charter a fiecarei institutii se garanteaza ca vor fi respectate principiile fundamentale referitoare la mobilitati si ca fiecare institutie va aplica principiile stipulate in Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate privind organizarea mobilitatilor si Declaratia de Politica aplicata in cadrul Programului Erasmus (EPS). Totusi, un document unic, intre cele trei parti implicate in mobilitati, nu exista. In fapt, aplicarea in practica a documentelor mentionate mai sus conduce de la sine la stabilirea responsabilitatilor care decurg din criteriile de calitate stipulate in Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate. Un astfel de document unic nu ar fi decat un document suplimentar, care ar creste in mod nejustificat numarul relativ mare de documente deja existente. NU (va rugam argumentati)

118

Universitatea: Fotografia:

UNIVERSITATEA DE ARTE "GEORGE ENESCU" DIN IAI

Descriere: Universitatea de Arte "George Enescu" Universitatea de Arte "George Enescu" din Iai este unica instituie de nvmnt superior care reunete trei domenii artistice majore (arte vizuale, muzic i teatru). Este succesoarea primei instituii de educaie artistic din Romnia, fondat n anul 1860 i este o coal dinamic avnd la baz tradiii puternice. Misiunea profesional i cultural a Universitii se fundamenteaz pe o sintez de valori universale, naionale i locale. Universitatea este structurat n trei faculti: Facultatea de arte plastice, decorative i design, Facultatea de interpretare muzical i Facultatea de compoziie, muzicologie, pedagogie muzical i teatru. Oferta sa educaional const ntr -o foarte larg varietate de specializri. Programele de studiu sunt structurate n trei cicluri: ciclul I, ciclul II (Master) i ciclul III (Doctorat). Universitatea de Arte "George Enescu" din Iai este observator constant i actor n procesul dezvoltrii europene, cu precdere n sferele culturii i educaiei. Scopul principal al strategiei de internaionalizare este acela de a pregti studenii s devin parte a comunitii bazat pe multiculturalism i informaie, pentru a susine viitoarea lor activitate artistic i oportunitile de integrare n piaa muncii. Activitatea internaional a Universitii const n participarea la programele instituionalizate (LLP/Erasmus, Leonardo da Vinci, CEEPUS), activitatea de grup sau individual a membrilor corpului profesoral, i, n cele din urm, "internaionalizarea n interior" (manifestarea interesului continuu pentru cultura i sistemele de nvmnt ale altor state, educarea studenilor n spiritul integrrii i dezvoltrii europene). Perfecionarea continu a procesului didactic i continua observare a cerinelor de calitate, n noul context european, sunt principii de baz implicate n strategia de dezvoltare a Universitii de Arte "George Enescu" din Iai.

119

UNIVERSITATEA DE ARTE "GEORGE ENESCU" DIN IAI Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Informatiile si sprijinul oferit de catre institutia trimitatoare si insitutia gazda sunt complete, si au ca scop realizarea unei mobilitati de inalta calitate. Personalul celor doua institutii ii asista pe studentii Erasmus permanent in toate etapele mobilitatii. Canalele de informare utilizate sunt: afise ce se pot gasi la panourile de informare principale din Universitate, intalniri periodice pentru prezentarea Programului, transmiterea informatiei prin email catre persoanele interesate, materiale printate ce pot fi consultate in Biblioteca Universitatii, pagini web, pachetul ECTS. Studentii Erasmus pot participa la zilele de orientare organizate de institutia gazda. Cu aceasta ocazie, ei fac cunostinta cu conditiile reale din campus, oras, intra in contact cu informatii esentiale folositoare pe toate perioada mobilitatii. Specific pentru programele socale, studentii nostri Erasmus plecati in mobilitate participa la diverse evenimente artistice organizate de catre institutia gazda, fie ca spectator fie ca expozant (pentru arte plastice) sau interpret (pentru muzica). De asemenea, programele sociale includ activitati importante pentru studentii la arte: vizite in institutii artistice (muzee, sali de expozitii, sali de teatre, sali de concerte, biblioteci). NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Toti studentii au realizat un Acord de Studiu, in conformitate cu durata perioadei de studiu Erasmus (20 ECTS pentru 3 luni si 30 ECTS pentru 4 luni). Acordul de Studiu este finalizat in prima parte a perioadei de mobilitate (dupa ce a fost stabilit inainte de mobilitate). Uneori, pot sa apara modificari in programul de studiu, datorita varietatii disciplinelor oferite in domeniul artelor plastice. Toate schimbarile sunt validate de catre institutia gazda. Toti studentii detin un Acord de Studiu. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

120

DA (va rugam argumentati) Pe parcursul anilor anteriori am reusit sa strangem mai bine legaturile cu majoritatea institutiilor partenere, si planuim sa extindem colaborarea si catre alte domenii. Chiar mai mult, noi contracte de cooperare bilaterala sunt in curs de realizare si vor fi finalizate, din dorinta de a acoperi toate specializarile din Universitate; mobilitatea studenteasca a fost realizata intr-o gama larga de specializari. Studentii Erasmus ai Universitatii noastre au finalizat cu success perioada de studii. Au avut ocazia sa invete si sa locuiasca intr-un mediu European, iar unii dintre ei au obtinut rezultate excelente (expozitii artistice personale in tara gazda, precum si posibilitati de angajare dupa terminarea studiilor).

NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale).

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Pregatirea academica este facuta pe baza pachetului ECTS si pe experienta de mobilitate antrioara. Biroul Erasmus detine o colectie de pachete informative privind continutul procesului de invatamant de la institutiile partenere, precum si aspecte lingvistice (cursuri de limba organizate de catre institutia primitoare), sau legate de cazare, conditii de viata. Universitatea noastra ia considerare experienta anterioara a studentilor prin intermediul rapoartelor si ii implica in programul de pregatire a stundentilor beneficiari de mobilitati viitori si in intampinarea studentilor straini ce vin sa studieze aici. Din punct de vedere profesional, rapoartele lor, atat cele scrise cat si cele orale, sunt utilizate pentru imbunatatirea procesului de predare in Universitate. In majoritatea cazurilor, cazarea este facuta in apartamente particulare inchiriate; pentru aceasta, Universitatea gazda ofera asistenta. Informatiile sunt asigurate, pentru studentii ce efectueaza o mobilitate, prin intermediul pachetelor ECTS, al cataloagelor, web site-uri, coordonatorilor Erasmus, fosti studenti Erasmus. Toate aceste informatii sunt discutate cu studentii ce aplica la Programul Erasmus, cu ocazia celor trei intruniri de instruire ce se organizeaza pe durata procedurilor de selectie si de pregatire a plecarii in mobilitate. NU (va rugam justificati)

Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Pregatirea pentru cursurile de limba pentru studentii ce pleaca in mobilitate este realizata prin 121

cursuri in primii doi ani de facultate (pentru limbile: Engleza, Franceza, Spaniola). Unii studenti iau lectii private sau isi completeaza procesul de studiu a limbii prin cursuri individuale. Evaluarea este facuta de catre profesorii de limbi straine din Universitatea noastra. Unii dintre partenerii nostri ofera cursuri de limba gratuite. Studentii nostri ce beneficiaza de mobilitate au ca tinta tarile in care limbile vorbite cele mai frecvent sunt: engleza, franceza si spaniola, astfel incat pregatirea pentru limba se poate fi realiza in tara de origine, inainte de mobilitate, prin cursurile organizate in Universitatea noastra. NU (va rugam argumentati)

Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Persoana de contact in istitutia partenera este coordonatorul Eramus sau secretara. Primele etape ale mobilitatii sunt implementate de catre coordonatori, dupa care studentii intra in contact (prin e-mail) cu coordonatorii si cei ce se ocupa de cazare. Unii dintre partenerii nostri au asociatii studentesti care ajuta in mobilitati studentesti Erasmus (in special pentru cei ce vin in mobilitate). Asociatiile fac pregatiri in ceea ce priveste cazarea si perioada initiala de acomodare/integrare. Multi dintre studenti (cei de la institutia gazda, precum si din cei ce vin in mobilitate) devin prieteni si impart locul de cazare. Timpul liber este adesea organizat de catre organizatiile studentesti. Pe durata mobilitatii, studentii Erasmus out-going primesc bursa nationala pe cardul bancar propriu ce se utilizeaza in mod obisnuit. NU (va rugam justificati)

Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Deoarece grupurile de lucru sunt foarte mici in domeniul invatamantului artistic, iar Universitatea noastra trimite doar maximum 2-3 studenti la institutia partenera, s-a convenit ca mentorarea sa fie efectuata de catre coordonatorul Erasmus. NU (va rugam justificati)

Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) La sfarsitul perioadei de mobilitate, studentilor li se ofera o Foaie Matricola care specifica numarul 122

de credite acordate (asa acum este mentionat in Acordul de Studiu). Foile Matricole sunt semnate de catre un reprezentant oficial al Institutiei, cu stampila adevcata. Studentii Erasmus sunt evaluati de catre profesorii din institutia gazda la sfarsitul perioadei de studiu, si de asemenea profesorii de la institutia trimitatoare evalueaza portofoliul la momentul echivalarii perioadei de studiu. Rezultatele perioadelor de mobilitate sunt discutate in departamentele din care provin beneficiarii de mobilitate si se trag concluzii privind procesul de predare, metode, continuturi, posibile imbunatatiri viitoare. Nu s-a utilizat Mobilipass, dar se are in vedere aceasta posibilitate. NU (va rugam justificati)

Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) Ca urmare a indeplinirii in bune conditii a programului de studii, tuturor studentilor li s-a acordat recunoastere academica. Ei au prezentat Acordul de Studiu si Foia Matricola, precum si Certificatul de prezenta. Mai mult, studentii completeaza raportul Erasmus si aduc informatii cu privire la sistemul educational din institutia gazda, precum si informatii despre probleme administrative si sociale (cazare, viata sociala, costurile, oportunitati culturale). Toate aceste informatii sunt impartasite cu studentii Erasmus ce urmeaza sa plece in mobilitate in anul urmator, pentru a-i pregati. In Universitatea noastra, mobilitatile sunt evaluate si pe baza rapoartelor intocmite de catre beneficiari. Toata acesta informatie este utilizata de catre Universitatea noastra ca una din resursele importante implicate in imbunatatirea procesului de invatamant si a altor aspecte legate de organizarea activitatii in Universitate. NU (va rugam justificati)

Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) In Contractul Bilateral incheiat cu institutiile partenere se mentioneaza angajamentul ambelor institutii de a respecta documentele fundamentale care reglementeaza, la nivel european, Programul Erasmus si de a depune toate eforturile necesare pentru buna indeplinire a tuturor termenilor si conditiilor contractului. NU (va rugam argumentati)

123

Universitatea: Poza institutiei:

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IASI

Descriere: Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" este cea mai veche instituie de nvmnt superior din Romnia continund, din anul 1860, o tradiie a excelenei i inovaiei n educaie i cercetare. Cu aproape 40.000 de studeni i 900 de cadre didactice, universitatea se bucur de un important prestigiu la nivel naional i internaional, avnd colaborri cu peste 200 de universiti din strintate. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" este membr a unora dintre cele mai importante asociaii i reele universitare: Grupul Coimbra, EUA - Asociaia European a Universitilor, Reeaua Utrecht, IAU - Asociaia Internaional a Universitilor, AUF - Agenia Universitar a Francofoniei i RUFAC - Reeaua Universitilor Francofone, Reeaua Universitilor Balcanice. Acestea permit schimbul de experien, mobiliti ale studenilor i profesorilor i realizarea n comun a unor programe academice, de cercetare sau strategice. Odat cu adoptarea procesului Bologna, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" a devenit prima instituie de nvmnt superior din Romnia centrat pe student. Printr-o bogat ofert de studii complementare, de la toate facultile, universitatea le ofer studenilor libertatea de a-i contura propriul traseu academic i de a dobndi cunotine n domenii la alegere. Cercetarea se desfoar la nivel de top, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" deinnd poziia frunta, pentru al treilea an la rnd, ntr -un clasament naional al cercetrii realizat pe baza standardelor internaionale. Colectivele de cadre didactice din universitat e sunt implicate n peste 200 de proiecte naionale i internaionale, prin intermediula 26 de centre de cercetare i de excelen, ale cror rezultate sunt prezentate n aproximativ 240 de articole publicate n reviste de prestigiu. Prin iniiative unice de stimulare a performanelor n cercetare, de ncurajare a unui model didactic interactiv i creativ i de atragere a celor mai valoroi tineri n viaa academic, Universitatea"Alexandru Ioan Cuza" se angajeaz s vizeze excelena n orice activitate.

124

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IASI Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

1. Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Candidatii la mobilitate au fost informati asupra principiilor Cartei in general. S-a insistat asupra drepturilor si obligatiilor beneficiarilor. Li s-a inmanat Carta studentului Erasmus. NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Se intocmeste Learning agreement pentru mobilitatile de studiu inainte de plecarea la universitatea gazda. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Studentii au optat si ca urmare au fost selectati pentru destinatiile preferate astfel incat mobilitatea sa contribuie la dezvoltarea abilitatilor si competentelor lor personale si profesionale. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. -Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). 125

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Centrul de documentare care pune la dispozitia tuturor studentilor materiale informative (educative, pedagogice, culturale) (brosuri, harti, CD/DVD-uri de prezentare etc.) Informatii si consiliere (administrative si financiare) oferite direct de coordonatorii Erasmus si membrii BPC Lingvisitc: teste de limba conditie pentru a fi selectat ca student Erasmus; informatii despre si incurajarea lor de a participa la cursuri de pregatire EILC NU (va rugam justificati)

-Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Cursuri de limbi straine finalizate cu teste de limba organizate de Facultatea de Litere la toate catedrele (10 catedre de limbi straine) sau alte teste internationale sunt acceptate NU (va rugam argumentati)

-Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Da, in ceea ce priveste portabilitatea burselor nationale (hotarari ale Biroului Senat) si aranjamete de cazare (prin comunicarea cu unele universitatile partenere) NU (va rugam justificati)

-Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere)

NU (va rugam justificati) Institutiile partenere isi rezerva dreptul de a organiza aceste scheme de mentoring fara a informa sau consulta institutiile trimitatoare. -Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? 126

DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Recunoasterea creditelor se face integral conform LA si HBS-urile respective. Mobilipass nu inca. NU (va rugam justificati)

-Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) CIPO centrul de consiliere, informare si orientare profesionale care isi desfasoara activitatea in universitatea noastra din anul Concurs de eseuri ce descriu experienta, avantajele cat si dezavantajele mobilitatilor Erasmus NU (va rugam justificati)

-Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati)

NU (va rugam argumentati) Nu sub forma unui document scris ci doar prin comunicare permanenta cu partenerii in beneficial participantilor.

127

UNIVERSITATEA TEHNIC GHEORGHE ASACHI IAI Universitatea:

Poza institutiei:

Descriere: Dintre cele 56 instituii de nvmnt superior de stat, Universitatea Tehnic Gh. Asachi din Iai are cea mai veche tradiie n domeniul pregtirii inginereti. n Moldova anului 1562 are loc prima ncercare de a pune bazele a ceea ce va deveni, mult mai trziu, nvmntul superior, prin nfiinarea colii Latine de la Cotnari, lng Iai. ns de abia n anul 1813 nvatul Gheorghe Asachi nfiineaz prima coal de ingineri hotarnici i ingineri civili cu predare n limba romn, i care poate fi considerat nucleul nvmntului tehnic superior din Moldova. De-a lungul vremii, coala se dezvolt n cadrul Academiei Mihilene (1835) i, ulterior, n cadrul Universitii din Iai, nfiinate n anul 1860. n luna martie a anului 1937 nvmntul superior tehnic este separat de sub egida Universitii prin nfiinarea colii Politehnice, singura instituie de nvmnt superior abilitat s acorde la acea dat titlul de inginer. Ca urmare fireasc a dezvoltrii colii inginereti ieene, instituia nou creat a luat de la bun nceput numele lui Gheorghe Asachi. n anul 1948 ia fiin Institutul Politehnic Gh. Asachi din Iai care funcioneaz sub aceast denumire pn n anul 1993 cnd, n cadrul reformei nvmntului superior romnesc, devine Universitatea Tehnic Gh. Asachi, avnd n componena sa zece faculti. Ulterior, n urma unei reforme interne, n anul 2003 este nfiinat Facultatea de Arhitectur, iar n prezent Universitatea are n componen 11 faculti: Facultatea de Arhitectur, Facultatea de Automatic i Calculatoare, Facultatea de Construcii i Instalaii, Facultatea de Inginerie Chimic i Protecia Mediului, Facultatea de Construcii de Maini i Management Industrial, Facultatea de Electronic i Telecomunicaii, Facultatea de Electrotehnic, Facultatea de Hidrotehnic, Geodezie i Ingineria Mediului, Facultatea de Mecanic, Facultatea de tiina i Ingineria Materialelor i Facultatea de Textile-Pielrie i Management Industrial. Universitatea Tehnic Gh. Asachi din Iai este condus de Senat, alctuit din reprezentanii fiecrei faculti si ai studenilor. La fiecare patru ani, Senatul alege rectorul, prorectorii universitii, precum i secretarul tiinific al Senatului.

128

UNIVERSITATEA TEHNIC GHEORGHE ASACHI IAI Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

1. Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Informatii la avizierul Prorectoratului Relatii Internationale; recomandarea candidatilor sa consulte pagina web a universitatii gazda si sa listeze planurile de invatamant; oferirea de catre Prorectoratul de Relatii Internationale a unui pachet informativ fiecarui student outgoing; intalnire semestriala cu studentii Erasmus in vederea prezentarii programului si a exigentelor cerute la realizarea mobilitatilor NU (va rugam justificati)

2.Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Program de studiu (Learning Agreement) pentru studentii beneficiari de mobilitati de studiu; plan de lucru pentru personalul administrativ si/sau didactic beneficiar de mobilitati de formare; program de predare pentru cadrele didactice beneficiare de mobilitati de predare. NU (va rugam justificati)

3.Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum? DA (va rugam argumentati) Studentii participanti la mobilitati isi continua studiile in universitatea de origine; perioadele de studiu in strainatate sunt recunoscute in universitatea de origine; studentii participanti la mobilitati primesc Diploma Supplement la finalizarea studiilor in universitatea de origine. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) 129

Consiliere individuala; sedinta semestriala cu studentii Erasmus selectati; informatii la avizierul Prorectoratului de Relatii Internationale si pe pagina web a universitatii; brosura oferita inainte de inceperea mobilitatilor fiecarui student participant la programul Erasmus NU (va rugam justificati)

Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) La selectie fiecare candidat declarat reusit a depus la dosar un certificate de competenta lingvistica. In fiecare an academic, Catedra de Limbi Straine din cadrul Universitatii Tehnice Gheorghe Asachi Iasi ofera gratuity studentilor selectati in programul Erasmus un curs intensiv de limba franceza, pe o durata de 3 luni. NU (va rugam argumentati)

Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) La inceputul fiecarui an universitar, Prorectoratul de Relatii Internationale instiinteaza facultatile asupra obligativitatii mentinerii burselor nationale studentilor Erasmus care indeplinesc conditiile legale. NU (va rugam justificati)

Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Universitatile gazda partenere in Programul Erasmus trimit in fiecare an universitar un pachet informative universitatii de origine; un cadru didactic este desemnat in universitatea gazda pentru a coordona activitatea studentului incoming pe durata perioadei de mobilitate. NU (va rugam justificati)

Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? 130

DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere)

NU (va rugam justificati) Pana in prezent nu au fost astfel de mobilitati. Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) Dupa efectuarea mobilitatilor, evaluarea si recunosterea rezultatelor studentilor Erasmus se realizeaza la nivel de facultate, pe baza Learning Agreement, certificatului de frecventa si a foii matricole; dupa efectuarea mobilitatilor, studentii prezinta rapoarte de deplasare. NU (va rugam justificati)

Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Acord Bilateral Erasmus semnat si stampilat de ambele universitati partenere in programul Erasmus; un contract financiar elaborat de catre universitatea de origine, care stipuleaza responsabilitatile partilor implicate in program (studentul outgoing si universitatea de origine); contractul de studii (Learning Agreement) semnat de catre studentul outgoing, universitatea gazda sic ea de origine.

NU (va rugam argumentati)

131

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GR. T. POPA IASI Universitatea:

Poza institutiei:

Descriere: Universitatea de Medicina si FarmacieGr. T. Popa din Iasi este una din cele mai vechi institutii de invatamant superior medical din Romania fiind fondata in 1879, aceasta isi continua traditia, deja recunoscuta atat pe plan national cat si international, datorita unei politici educationale adaptata la actualele cerinte in societatea orientata spre cunoastere. Initial a fost create ca o Facultate de Medicina si a inceput sa functioneze din 1879, in timp ce in 1949 a devenit Institutul de Medicina si Farmacie. Mai tarziu a fost asociata cu Facultatea de Farmacie(1961) si Facultatea de Stomatologie (1965), universitatea avand acest statut in 1991 iar Senatul a numit-o dupa numele Gr.T. Popa un reprezentant remarcabil al scolii de anatomie functional din Iasi. Universitatea are 4 facultati (Medicina, Medicina Dentara, Farmacie si Bioinginerie Medicala) instruind 5900 studenti, 306 masteranzi, 957 doctoranzi, 874 studenti straini si studenti Erasmus, 1800 medici rezidenti in toate specialitatile, oferind intrumare metodologica si informatii pentru medici specialist din toate judetele regiunii Moldovei. Departamentul de limbi straine asigura cursuri in limbile Engleza, Franceza, Germana pentru a oferi studentilor deprinderi practice de citire, intelegere si scris. Curicula a fost imbunatatita pentru a fi compatibila cu a altor universitati europene pentru sistemul european de credite transferabile si pentru recunoasterea diplomei de studiu. Programul de invatamant in limba Engleza (introdus din 1991) si in Franceza (din octombrie 2006) a fost creat pentru studentii incoming din toata lumea, reprezentand fundamentul si dorinta de a atrage atat studenti straini cat si studenti la invatamantul post-universitar, tocmai pentru a conferi o dimensiune europeana sistemului nostru de invatamant medical. In cadrul programului LLLP Erasmus, Universitatea are peste 26 de acorduri cu institutii din strainatate, acorduri ce au promovat participarea la programele de schimburi pentru studenti si cadre didactice.

132

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GR. T. POPA IASI Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

1. Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Candidatii la mobilitate sunt informati de obligatiile si drepturile ce deriva din Carta, de sistemul de lucru: In momentul selectiei candidatilor Prin sesiuni de informare inainte si in timpul perioadei de studiu NU (va rugam justificati)

2.Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Studentul acceptat la studii inainte de plecare convine cu universitatea de origine asupra unui program de studiu ce contine cursurile de la universitatea partenera si in vederea obtinerii numarului minim de credite pentru perioada de mobilitate. Oficiul Programe Comunitare contacteaza partenerii in vederea stabilirii programului de studiu, existand inca diferente intre curriculele celor doua institutii. In cazul unor neconcordante in contractul de studiu, in termen de o luna studenii pot s convin asupra unor modificri asupra programului de studii. n cazul n care astfel de modificri se impun, se completeaz i se semneaz de toi factorii implicai formularul Changes in the study programme. La sfritul perioadei de studiu, universitatea gazd trebuie s confirme, n spaiul stabilit n Contractul de Studii, ndeplinirea de ctre student a programului convenit. Beneficiarul trebuie sa prezinte la universitatea de origine atat Contractul de Studii cat si Foaia matricola cu rezultatele obtinute si creditele corespunzatoare (certificat, situatie scolara) la cursurile stabilite n program, cu precizari privind sistemul de notare in tara/universitatea gazda, documente care dovedesc ndeplinirea programului de studiu.

NU (va rugam justificati)

3.Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Studentii Erasmus au beneficiat atat de pregatirea teoretica cat si de cea practica (formare clinica, 133

observatii medicale, examinarea clinica a pacientilor, stagii si lucrari practice in spitale), consultatiiin ambulator pentru formarea lor ca viitori medici. Programul de lucru si practica de vara, garzile la universitatea partenera au fost supervizate si sunt recunoscute la intoarcere. Participantii trebuie sa beneficieze educational, lingvistic si cultural de experienta de a invata intr-o alta tara europeana, in limba tarii respective. NU (va rugam justificati)

4.Criteriile de calitate. - Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale).

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Fiecare student beneficiaza de consiliere privind demersurile academice (stabilirea perioadei de studiu n funcie de calendarul academic al universitii primitoare, detalii despre programul de studiu, descrierea coninutului unor cursuri, compararea cursurilor ce fac obiectul programului ales de student cu programul obligatoriu la universitatea de origine, numrul de credite necesar a fi acumulate, procedee pentru recunoaterea academic la intoarcere, etc.), consiliere organizaionala (termene de nscriere, condiii de cazare, rezervri etc.) cu universitile partenere precum si demersurile tehnice inainte de deplasare (completarea cererii tip insotita de invitatia de la universitatea partenera, eliberarea Dispozitiei Rectorului pentru deplasare, insotita eventual de o adresa catre universitatea partenera, intocmirea Contractului financiar individual, etc.). Pe parcursul perioadei de mobilitate studenii sunt invitai s menin permanent legtura cu Oficiul Programe Comunitare de la UMF Iasi, iar, n cazul n care apar probleme speciale, pot s contacteze direct responsabilii programului de la nivelul instituiei.

NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Interviul pentru selectarea beneficiarilor este sustinut in limba tarii unde se va deplasa studentul. Astfel exista o comisie formata din vorbitori de limba engleza, franceza, germana, italiana, spaniola, cadre didactice ale universitatii noastre. Studentii selectati pot urma cursuri pregatitoare de limba straina la catedra de limbi straine a universitatii. Studentii incoming beneficiaza de o atentie speciala si de un tratament special, de programul in limba engleza in care urmeaza cursurile, stagiile, etc. si la dorinta acestora si in limba romana. Toate disciplinele acepta sa creeze studentilor incoming posibilitatea de a se pregati si sustine examenele intr-o alta limba (engleza), sesiunea de examene fiind prelungita pentru acesti bursieri Erasmus datorita faptului ca isi aleg materii care se fac in diferiti ani de studiu (anii IV, V, VI).

134

NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Studentii selectati sunt informati asupra costurilor aproximative ale sederii in strainatate. Prin corespondenta cu universitatile partenere, se incearca obtinerea unor oferte de cazare mai ieftine in campusurile studentesti. O parte din studenti apeleaza la cazare in campus iar altii prefera sa-si inchirieze un apartament. Studentii sunt informati inca de la selectie ca bursa nationala va fi mentinuta pe perioada deplasarii in strainatate.

NU (va rugam justificati)

- Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Studentii sunt multumiti de asistenta oferita de universitatea gazda in vederea integrarii lor prin asociatiile studentesti care ii ajuta si le ofera consiliere in alegerea cazarii, cunoasterea orasului, etc.

NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) La sfritul perioadei de studii, universitatea gazd trebuie s confirme, n spaiul stabilit n Contractul de Studii, ndeplinirea de ctre student a programului convenit. Beneficiarul trebuie sa prezinte la universitatea de origine atat Contractul de Studii cat si Foaia matricola cu rezultatele obtinute si creditele corespunzatoare (certificat, situatie scolara) la cursurile stabilite n program, cu precizari privind sistemul de notare in tara/universitatea gazda, documente care dovedesc ndeplinirea programului de studiu. Recunoasterea academica a studiilor efectuate de beneficiar la Universitatea gazda va fi facuta de Decanatul facultatii astfel: Decanatul facultatii va face cunoscut in scris tuturor disciplinelor promovate si stipulate in Contractul de studii notele obtinute de student la universitatea gazda, pentru a fi echivalate. Studentul poate prezenta aprecieri de la cadre didactice ale universitatii gazda precum si curricula disciplinelor promovate. 135

Notele si creditele care atesta promovarea disciplinelor recunoscute vor fi stabilite pe baza sistemului de notare si creditare din Universitatea de origine si de la Universitatea gazda, dar intr-o maniera mai avantajoasa pentru beneficiar. Inca nu s-a folosit Mobilipass, studentii fiind in prezent in perioada de mobilitate. NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) La intoarcere studentilor li se solicita rapoarte de activitate si sunt invitati la sesiunile special organizate pentru a povesti din experienta lor ca student Erasmus. Totodata fostilor bursieri Erasmus li se trimit chestionare primite de la AN si alte foruri privitoare la perioada de studiu si experienta dobandita in cadrul mobilitatii Erasmus si sunt antrenai n activitile de pregtire a mobilitilor din anii urmtori, mpartindu-le colegilor mai mici experiena lor din per ioada de mobilitate, oferindu-le informaii legate de programul academic, de mediul cultural i despre viaa de zi cu zi din universitatea vizitat.

NU (va rugam justificati)

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Exista acorduri bilaterale incheiate intre universitati si studentii trebuie sa se intoarca de la universitatea gazda cu contractul de studii (learning agreement), situatia scolara si o adeverinta care sa ateste ca programul a fost indeplinit. Universitatea trimitatoare are obligatia de a informa si de a oferi studentilor toate informatiile necesare, de a inmana fiecaruia Carta si contractul financiar prin care se stipuleaza obligatii si responsabilitati.

NU (va rugam argumentati)

136

Universitatea:

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI

Poza institutiei:

Descriere:

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar "Ion Ionescu de la Brad" este o instituie specializat n nvtmantul superior agronomic i medical veterinar, cu o anvergur la nivel naional i european, avand ca misiune fundamental formarea de ingineri (specializai n agricultur, montanologie, horticultur, zootehnie, inginerie economic, prelucrarea produselor agricole) licentiai n biologie agricol i doctori medici veterinari. USAMV Iai a cunoscut n ultimii zece ani o dinamic progresiv prin dezvoltarea de noi specializri in cadrul facultilor existente. - Facultatea de Agricultur (cu specializrile: Agricultur, Montanologie, Inginerie economic n agricultur, Tehnologia prelucrrii produselor agricole, Biologie); - Facultatea de Horticultur (cu specializrile: Horticultur, Peisagistic); - Facultatea de Zootehnie (cu specializrile: Zootehnie; Piscicultur i acvacultur); - Facultatea de Medicin Veterinar (cu specializarea Medicina veterinar). USAMV Iai este membru: - AUF (Agence Universitaire de la Francophonie) - EUA (European University Association) - membru fondator al IAESTE Romania (The International Association for the Exchange of Students for Technical Experience)

137

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA IONESCU DE LA BRAD IASI Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

ION

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda sunt ataate, ca anex, la contractul dintre fiecare student Erasmus i universitatea noastr. NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Fiecare student Erasmus trebuie s pregteasc un program de lucru pentru perioada de st agiu la universitatea partener. Acesta include cursuri, discipline care trebuie urmate la universitatea gazd. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum? DA (va rugam argumentati) Dup selecia studeniolor pentru mobiliti Erasmus, persoana de contact din universitatea noastr ajut studentul nominalizat, sa ntocmeasc programul de lucru, incluznd planul de nvmnt n concordan cu facultatea, anul de studiu, curicula universitar i specificul universitii gazd. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. - Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Fiecare student a fost ndrumat sa-i mbunteasc cunotinele lingvistice, n scopul nregistrrii la universitatea gazd i pregtirii documentelor de plecare (Decizia Recrotului, Contractul de studiu, Contractul financiar i anexele) i primirea banilor din fondurile Erasmus 138

ale universitii. NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Competenele lingvistice sunt un criteriu important n selecia studenilor Erasmus i fiecare candidat trebuie sa promoveze un examen n acest sens. Apoi, unii dintre ei urmeaz cteva ore de curs de limb strin i n final, cu o lun nainte de plecare, mai este examinat odat. NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Studenii sunt ndrumai i asistai de oficiul Erasmus i persoana de contact n vederea primirii informaiilor necesare despre cltorie, asigurare, faciliti de cazare, pstrarea bursei naionale etc. De asemenea, studentul Erasmus primete informaii de la fotii studeni Erasmus. n acelai timp, Oficiu Erasmus i studentul Erasmus contacteaz universitatea partener n vederea primirii informaiilor necesare. NU (va rugam justificati)

- Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Universitatea noastr are nelegeri pentru integrarea studenilor la universitatea gazd, dar nu exist un document official n acest sens. De obicei, personalul biroului Erasmus i, n special, persoana de contact ndrum studenii pentru rezolvarea problemelor ivite. n orice moment suntem informai despre performanele studenilor prin intermediul biroului Erasmus sau a persoanei de contact. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? 139

DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Perioada de studiu este inclus n programul de lucru; aceast perioad este recunoscut printr-un atestat. Atestatul i notele (creditele) sunt documente oficiale pentru perioada studiat. NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) Experiena dobndit n perioada stagiului efectuat este recunoscut de universitate n acord cu documentele primite la sfritul perioadei de stagiu. Conducerea facultii, boroul Erasmus i persoana de contact acord sprijin studenilor asupra modului de valorificare a competenelor i aptitudinilor dobndite pe parcursul mobilitii. NU (va rugam justificati)

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Acest principiu a fost respectat de universitatea partener i studentul Erasmus printr+un document speciaol care este anexat la contractul de mobilitate Erasmus, semnat de universitate i studentul Erasmus. NU (va rugam argumentati)

140

Universitatea:

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Poza institutiei:

Descriere: nfiinat n 1990, Universitatea din Oradea este format astzi din 18 faculti care ofer 53 de domenii de licen cu 120 de specializri, 165 de specializri la master i 9 domenii de doctorat. n cadrul Universitii i mai desfoar activitatea 46 de departamente, centre i colective de cercetare. n cadrul universitii studiaz circa 28.000 de studeni. Campusul universitar, cu o suprafa total de 143.200 mp, este unul din cele mai cochete campusuri universitare din Romnia, avnd i un mic parc dendrologic cu diferite specii de arbori, dintre care unele foarte rare. Biblioteca, nfiinat n 1963, deine astzi o colecie de peste 280.000 de volume. Cu o capacitate de 600 de persoane, cantina a fost modernizat i asigur att servirea mesei n regim de cantin studeneasc, ct i organizarea de mese festive de protocol. Universitatea din Oradea a cunoscut n ultimii ani o dezvoltare dinamic, devenind o universitate de nivel european, n parte datorit numeroaselor parteneriate ncheiate cu universiti din toat lumea i participrii la programele europene dedicate nvmntului. Programul Erasmus a fost implementat n Universitatea din Oradea ncepnd cu anul universitar 1998-1999, iar de atunci au beneficiat de granturi Erasmus circa 1000 de studeni i circa 600 de cadre didactice. Odat cu trecerea, n 2007, ntro nou faz a Programului Erasmus, Universitatea din Oradea i-a diversificat i ea activitile derulate prin acest program, prin adoptarea Cartei Erasmus extinse i participarea activ la programul de plasamente Erasmus (cu un numr de 19 acorduri de plasament studeni, 16 acorduri de Staff Training i circa 40 de studeni i tot attea de cadre didactice i nedidactice plecate prin Programul Erasmus de plasament).

141

UNIVERSITATEA DIN ORADEA Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

1. Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) La Universitatea din Oradea s-au facut pliante si brosuri de informare, s-au organizat sedinte de informare cu cadre didactice si cu studenti, s-a organizat ziua Portilor Deschise, Saptamana Erasmus etc. NU (va rugam justificati)

2.Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Inaintea oricarei mobilitati s-a efectuat un learning plan, act care a fost alcatuit de student impreuna cu coordonatorul departamental studiind curricula anuala. NU (va rugam justificati)

3.Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Da, a fost respectat acest principiu. Fiecare student a avut posibilitatea de a studia sau de a se forma profesional in functie de motivatia sa, de aptitudinile sale.Tocmai din acest moiv, Learning Agreement-ul precum si Training Agreement-ul sunt incheiate cu acordul studentilor, tinandu-se cont de preferintele si capacitatile lor. NU (va rugam justificati)

4.Criteriile de calitate. - Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) 142

Toti beneficiarii au fost pregatiti inainte de plecare in mobilitate. Studentii au promovat teste de competenta lingvistica; la selectie si inainte de plecare sunt informati asupra drepturilor si obligatiilor administrative, pedagogice, financiare si legale, toate acestea regasindu-se si in pliantele si brosurile editate. NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Studentii au fost testati lingvistic inainte de plecarea in mobilitate. Niciun student nu a plecat in mobilitate fara certificat de competenta lingvistica. NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Da. Toti studentii care au plecat in mobilitate au beneficiat de informatii si asistenta. Majoritatea studentilor au plecat cu cazarea asigurata, au fost ajutati in obtinerea biletelor de calatorie si asigurarilor. Studentii bursieri isi primesc bursele pe toata perioada stagiului. NU (va rugam justificati)

- Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) La nivelul fiecarei facultati exista o persoana care ofera asistenta permanenta studentilor Erasmus, in ceea ce priveste integrarea lor in atmosfera universitara si locala. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) La universitatea din Oradea tuturor studentilor care au participat la program le-au fost 143

recunoscute notele si creditele obtinute, iar acelea care nu erau incluse in planul de invatamant sunt mentionate in Suplimentul de Diploma. De asemenea, experienta si competentele obtinute in urma stagiilor de studiu sau formare profesionala sunt mentionate in Documentul de Mobilitate Eruropass. NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) La intoarcere studentii sunt ajutati de coordonatorii departamentali, impreuna cu cadrele didactice de la facultate, sa isi valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii. NU (va rugam justificati)

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Toate actele intocmite studentilor sunt incheiate cu acordul celor trei parti, ele semnand pentru accept. NU (va rugam argumentati)

144

Universitatea:

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

Poza institutiei:

Descriere: Universitatea din Pitesti este o institutie tanara, dinamica, moderna si flexibila. Ea ofera o larga oferta educationala tinerilor din Romania si din alte zone ale lumii. Prioritatile Universitatii din Pitesti constau in dezvoltarea unei activitati de cercetare stiintifica performanta, in formarea unor specialisti care sa fie capabili sa ocupe un loc pe piata muncii din Romania si din Europa, care este din ce in ce mai aglomerata. De asemenea, la capitolul prioritati trebuie sa spunem ca universitatea noastra este implicata intr-o larga colaborare internationala, in acest sens noi am dezvoltat o serie intreaga de parteneriate, proiecte si programe finantate de Comunitatea Europeana. Consideram ca la Pitesti trebuie sa realizam o universitate antreprenoriala, o universitate profund ancorata in realitatile cotidiene, o universitate care sa interfereze foarte mult cu mediul social-economic, mediu in sprijinul caruia trebuie sa vina pentru rezolvarea multiplelor probleme cu care se confrunta. Asadar, Universitatea din Pitesti intelege sa joace foarte bine acest rol, aceasta menire a sa in societate si sa ofere oricarui tanar o sansa pentru viitorul sau.

145

UNIVERSITATEA DIN PITESTI Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Biroul pentru Programe Comunitare a organizat seminarii de informare cu candidatii la mobiltati Erasmus. In cadrul acestor seminarii s-au prezentat principiile fundamentale si cerintele minimale ale Cartei, institutiile partenere, numarul de locuri, domeniile si nivelurile de studiu (pentru studenti), domeniile si nivelurile de predare (pentru cadrele didactice), criteriile de eligibilitate si de selctie. La finalul fiecarui seminar, cadidatii au avut ocazia sa adreseze intrebari si sa-si clarifice problemele. Membrii Biroului pentru Programe Comunitare au raspuns la intrebari si au acordat consiliere studentilor (pe tot parcursul mobilitatii, via e-mail si telefon). NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan? DA (va rugam detaliati cu exemple) Inaintea inceperii perioadei de mobilitate s-a incheiat un acord de studiu (Learning Agreement) cu fiecare student in parte, care cuprinde lista disciplinelor de urmat la institutia partenera si numarul de credite corespunzator. Acest acord a fost semnat la Universitatea din Pitesti de catre decanul facultatii si de coordonatorul institutional Erasmus, iar la institutia gazda de catre coordonatorul ECTS la nivel de facultate si de coordonatorul institutional Erasmus. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum? DA (va rugam argumentati) Universitatea din Pitesti da o deosebita importanta rolului avut de mobilitatile de studiu Erasmus in formarea personala si profesionala a beneficiarilor. De aceea, Universitatea din Pitesti a incercat sa foloseasca aceste mobilitati pentru imbunatatitea si dezvoltarea calificarii beneficiarilor ca viitori specialisti cu experienta internationala. Fiecare candidat Erasmus a fost consiliat si orientat astfel incat sa aleaga cea mai potrivita perioada de studiu, care sa se adapteze cat mai bine cerintelor sale educationale si profesionale. Astfel, au fost luate in consideratie diferite aspecte si caracteristici, cum ar fi: profilul profesional al beneficiarului, cunostintele acumulate anterior, modelul educatiei initiale, bazat pe programul de studiu pe care il urmeaza, corelatia intre motivaia sa pentru respectiva mobilitate Erasmus si oportunitatile educationale si profesionale oferite de aceasta, corespondenta intre aptitudinile si atitudinile proprii 146

beneficiarului si cele cerute de programul de studiu. Motivarea puternica a studentilor face ca mobilitatea lor se transforme intr-un instrument de dezvoltare personala si de larga deschidere catre Europa si spatiul european. Putem aprecia ca atat cerintele, cat si motivatia, au fost criterii prioritare luate in considerare la selectia si aprobarea acestor mobilitati. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Studentii si cadrele didactice au fost informati inainte de plecarea in mobilitate, in cadrul unui seminar la care au fost invitati fosti beneficiari Erasmus, cu privire la nevoile si cerintele specifice fiecarei universitati partenere, din punct de vedere academic, lingvistic, administrativ, financiar, legal si cultural. Astfel, au fost prezentate conditiile de viata in strainatate, programele de studiu disponibile, modalitati de examinare a rezultatelor, pachetele informative referitoare la sistemul european de transfer al creditelor academice ECTS. In afara acestor sesiuni de informare, cand a fost necesar, s-au organizat cursuri pedagogice si lingvistice de scurta durata. Toti beneficiarii (studenti si cadre didactice) au fost evaluati privind competentele lingvistice (nivelul cunoasterii limbii universitatii gazda) inaintea plecarii in mobilitate. NU (va rugam justificati)

Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Dupa cum s-a mentionat mai sus, cunostintele lingvistice ale candidatilor la selectia Erasmus au fost evaluate prin teste la Facutatea de Litere, finalizate prin eliberarea unui Certificat de competenta lingvistica, care prezinta gradul de cunoastere al limbii pe diferite niveluri. Eliberarea cerificatului este conditionata de obtinerea minim a nivelului prag sau independent pentru fiecare competenta. In functie de situatie si de cerintele beneficiarilor, pot fi urmate cursuri de limba inainte de sustinerea testului, sau, in eventualitatea nepromovarii testului (daca candidatul nu obtine nivelul minim cerut), dupa. In cazul din urma, candidatul va fi reevaluat dupa ce va urma cursul. NU (va rugam argumentati) Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamente de cazare? DA (va rugam detaliati) Pe intreg parcursul pregatirii mobilitatii, beneficiarii Erasmus au primit asistenta si consiliere privind cazarea in campusul universitatilor partenere sau la particulari. Membrii Biroului pentru 147

Programe Comunitare sfatuiesc candidatii in demersurile pe care le fac privind asigurarile sociale, permise de rezidenta, transport etc. NU (va rugam justificati)

Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) In cadrul activitatilor de mobilitate Erasmus, Universitatea din Pitesti si universitatile partenere si-au impartit responsabilitatea si impreuna, au asigurat studentilor si cadrelor didactice un tratament corect in ceea ce priveste informarea despre mobilitate, universitatea gazda si tara respectiva, procedura de selectie, asistenta (inainte, in timpul si dupa perioada de mobilitate), cazarea, monitorizarea si recunoasterea academica. Monitorizarea studentilor aflati la studiu s-a facut chiar prin vizitarea lor in timpul sederii in strainantate sau prin participarea la examene si sesiuni de evaluare la institutia gazda. NU (va rugam justificati)

Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Recunoastere perioadei de studiu efectuata la universitatea partenera a fost facuta la nivelul fiecarei facultati implicate, in baza analizei extraselor de foi matricole cu rezultatele obtinute pentru disciplinele la care studentii s-au prezentat la examene in timpul mobilitatilor. Decanii facultatilor au avut responsabilitatea recunoasterii academice complete a programelor de studii efectuate de studentii Erasmus inclusi in cadrul programului de mobilitati (care si-au respectat obligatiile contractuale). La Universitatea din Pitesti inca nu a fost utilizat certificatul Mobilipass pentru procesul de recunoastere. NU (va rugam justificati)

Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) Membrii Biroului pentru Programe Comunitare au acordat consilere privind integrarea studentilor care se intorc de la studiu din strainantate dupa o perioada de mobilitate Erasmus. In acelasi timp, experienta si cunostintele dobandite in timpul mobilitatii au fost impartasite 148

viitorilor beneficiari Erasmus si studentilor straini, prin mese rotunde si prezentari sistematice, in vederea unei diseminari eficiente si exploatari corecte a rezultatelor. S-a avut permanent in vedere extinderea diseminarii exemplelor de buna practica si imbunatatirea valorificarii experientei pozitive. NU (va rugam justificati)

Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Intre Universitatea din Pitesti si universitatile partenere au fost incheiate acorduri bilaterale, semnate de reprezentantii legali, care au respectat principiile Cartei Universitare Erasmus. In fiecare an, s-a realizat o evaluare atenta (feedback) a partenerilor din punct de vedere al compatibilitatii, complementaritatii, fezabilitatii schimburilor propuse, angajamentelor tehnice si logistice. Conducerea Universitatii din Pitesti a examinat propunerile de mobilitati pe domenii, ceea ce a perims identificarea domeniilor ramase descoperite si a posibilelor sinergii. Eventualele modificari survenite in planurile de colaborare au fost stabilite de comun accord cu partenerii straini, cu scopul de a permite ambelor parti sa opereze modificarile de rigoare in propria candidatura. Intre beneficiarul mobilitatii Erasmus si Universitatea din Pitesti a fost incheiat un Contract financiar cu anexe vizand criterii de eligibilitate, model de raport de activitate, model al certificatului de mobilitate eliberat de instituia gazd (care precizeaz scopul i durata perioadei de studii), Carta studentului Erasmus, garantarea ndeplin irii obligaiilor asumate prin contractul cadru. NU (va rugam argumentati)

149

Universitatea:

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCOVEANU DIN PITESTI

Poza institutiei:

Descriere: Universitatea Constantin Brncoveanu legatura intre membrii comunitatii Universitatea Constantin Brancoveanu fondata in 1991 este o universitate acreditata institutional si parte a sistemului national de invatamant superior. Universitatea Constantin Brancoveanu reprezinta: o institutie acreditata de invatamant superior; o institutie privata de utilitate publica. Locatia principala este in orasul Pitesti, Calea Bascovului No. 2A, Judetul Arges, cu alte doua filiale in orasele Braila si Rm. Valcea. Universitatea Constantin Brancoveanu din Pitesti este o distinsa institutie academica care functioneaza in baza prevederilor Constitutiei Romaniei si a legislatiei in domeniu din Romania. Statutul judiciar ii este conferit de catre: Legea nr. 242/23 Aprilie 2002, privitoare la infiintarea Universitatii Constantin Brancoveanu din Pitesti; Legea nr. 88/1993 referitoare la acreditarea institutiilor din invatamantul superior si recunoasterea diplomelor cu ulterioarele modificari publicata in Monitorul Oficial din 29 Iulie 1999; Legea Educatiei Nationale nr. 84/1995 cu modificarile aduse de Legea nr. 151/1999 si Legea nr. 128/1997 privitoare le Regulamentul Personalului Didactic.

150

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCOVEANU PITESTI Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006 1. Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) ntlniri stabilite la nivel de universitate cu toti studentii si cadrele didactice, publicitarea prin panourile speciale din universitate si bannere destinate tuturor activittilor Erasmus specificate. NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan? DA (va rugam detaliati cu exemple) Fiecare student Erasmus are un acord de nvtmnt (learning agreement) ntocmit de comu n acord si aprobat de ctre ambele institutii (naintea plecrii n strintate), studentii semnndu -le alturi de Coordonatorul departamental si cel Institutional. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum? DA (va rugam argumentati) Beneficiarii granturilor Erasmus sunt consiliati si asupra alegerii universittii gazd sau a unui anumit domeniu, apropiat sau similar celui de studiu n universitatea de origine, n functie de aptitudinile, motivatiile sau chiar personalitatea acestora. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. - Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Toti beneficiarii din universitatea noastr au primit suport complet naintea plecrii n strintate, pe parcursul sesiunilor de informare asupra tuturor aspectelor mentionate n ntrebare. Au primit gratuit cursuri de limb englez si francez, acompaniament pentru ntocmirea learning agreementului, pentru completarea formalittilor administrative, financiare si le gale n vederea plecrii n strintate. 151

NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Asa cum am mentionat mai sus, toti beneficiarii Erasmus au primit gratuit cursuri de limb englez si francez oferite de institutia noastr, naintea plecrii n strintate. De asemenea oferim gratuit cursuri de limb romn studentilor Erasmus incoming. NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Aceste informatii au fost oferite detaliat tuturor beneficiarilor Erasmus n ntlnirile organizate la Biroul de Programe Comunitare si la nivel de universitate de ctre Coordonatorul BPC. NU (va rugam justificati)

- Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Aceste tipuri de aranjamente tin de gentleman agreements ntre noi si institutiile partenere. Studentii nostri sunt acompaniati la institutia gazd n demersul lor de integrare n noul mediu academic, cultural sau de mentalitate. Majoritatea institutiilor ofer studentilor un program de o zi sau dou de orientare si integrare, un mentor dintre studentii institutiei gazd si vizite gratuite n regiunea respectiv. De asemenea, un cadru didactic l ajut pe student privitor la orientarea pedagogic. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere)

152

Toate perioadele de studiu ale studentilor institutiei noastre efectuate n strintate au fost complet recunoscute academic si echivalate. Pentru cadrele didactice toata perioada de predare n cadrul Erasmus petrecut n strintate este recunoscut complet ca parte a activittii academice a cadrului didactic si are un aport important pentru cariera universitar. Aceste aspecte au fost verificate de auditul A.N.P.C.D.E.F.P din decembrie 2007. NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse.Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) Tuturor beneficiarilor unui grant Erasmus din universitate le-au fost prezentate oportunittile valorizrii si exploatrii experientei lor n strintate din toate punctele de vedere : academic, profesional, personal etc. De asemenea, obiectivele stabilite prin acordul de nvtare naintea plecrii n strintate au fost ndeplinite. NU (va rugam justificati)

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Acordurile bilaterale cuprind informatii de identificare ale institutiilor partenere, ale persoanelor de contact, numrul de mobilitti (SM si TS) si domeniile de studiu conform clasificrii Erasmus. Sunt semnate de ctre Rectorul institutiei sau de Prorectorul responsabil de relatii internationale. Institutia noastr are o Cart Universitar Erasmus STANDARD si nu dezvolt plasamente. NU (va rugam argumentati)

153

Universitatea

UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI

Poza institutiei:

Descriere: Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti (UPG) a fost infiintata in 1948. Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti este o institutie publica, non-profit, cu regim international. In prezent are peste 12500 de studenti care frecventeaza cursurile urmatoarelor facultati: Facultatea de Litere si Stiinte, Facultatea de Stiinte Economice, Facultatea de Tehnologia Petrolului si Petrochimie, Facultatea de Ingineria Petrolului si Gazelor, Facultatea de Inginerie Mecanica si Electrica. In domeniul studiilor postuniversitare, UPG are o traditie bogata incepand din 1950. In 1966 si 1982 universitatea a organizat cursuri UNESCO de masterat in Geologia Petrolului si Petrochimie. In prezent universitatea ofera urmatorul pachet educational: Diploma de master Masters degree (Mecanica, Petrol si Inginerie Chimica, Economie, Filologie, Educatie, Stiinte Administrative, Informatica, Matematica) Masterat in economie (INDE) din 1995 pentru pregatirea viitorilor manageri de personal si specialisti. In ceea ce priveste colaborarea internationala, UPG are acorduri de cooperare cu 60 de universitati de pe intreg mapamondul..

154

UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) DA. Candidatii la mobilitate au fost informati prin intermediul brosurilor, pliantelor, al materialelor informative si al seminariilor de informare.

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ?

NU (va rugam justificati) Nu. Acest learning plan a fost conceput de catre responsabilii Erasmus de la universitatea gazda impreuna cu beneficiarii.

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Da. Disciplinele alese au fost alese in conformitate cu parcursul personal de invatare ale beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale, conform Learning Agreementului si cu acceptul participantului.

.Criteriile de calitate. Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) DA. Au fost efectuate cursuri de limbi straine, li s-au dat datele de contact ale persoanelor care iar putea ajuta cu informatii despre cazare, nivel de trai, specific cultural. Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra.

155

DA (va rugam detaliati) Printr-o testare prealabila a cunostintelor de limba straina. Cunoscand limba oficiala a statului gazda ii ajuta pe acestia sa se integreze mai bine in colectivitate. Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Au fost oferite informatii referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, cazare, fiind indicate si persoanele care sunt in masura sa ofere mai multe informatii.

Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Pentru studentii care au venit la UPG s-a oferit consultanta de catre angajatii Biroului de Programe Comunitare in probleme personale si in cele legate de facultate.

Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) A fost respectat prin faptul ca s-a acceptat recunoasterea globala a studiilor. Mentionam ca nu a fost utilizat Mobilipass.

Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) La intoarcere se completeaza un chestionar referitoar la desfasurarea stagiului. De asemenea beneficiarii pot participa (optional) la intrunirile de prezentare a noilor burse Erasmus. Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? NU (va rugam argumentati) Nu au fost incheiate alte documente decat Bilateral Agreement si Learning Agreement. 156

Universitatea:

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Poza institutiei:

Descriere: Universitatea Lucian Blaga din Sibiu ULBS este una dintre cele mai vechi universiti din Romnia, avnd o tradiie de peste 220 de ani. Dezvoltarea de-a lungul timpului a nvmntului universitar sibian ofer candidailor de pretutindeni posibilitatea de a opta pentru cele mai generoase programe de studiu derulate prin cele 11 faculti care formeaz structura ULBS: Facultatea de Litere si Arte, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Facultatea de Drept, Facultatea de Teologie, Facultatea de Inginerie, Facultatea de Stiinte, Facultatea de Stiinte Economice, Facultatea de Medicin, Facultatea de Jurnalistic, Facultatea de Stiinte Politice, Relatii Internaionale si Studii de Securitate, Facultatea de Stiine Agricole, Industrie Alimentar i Protecia Mediului. La ora actual, oferta educaional a Universitii Lucian Blaga din Sibiu este reprezentat de 126 de programe de studii n 43 de domenii de licen, 105 de programe de masterat, programe n care sunt nscrii 1790 de studeni, 13 domenii de doctorat n care activeaz 1110 doctoranzi sub ndrumarea a 49 de conductori de doctorat, 18 domenii de licen la nvmntul Deschis la Distan n centrele tutoriale din Bacu, Hunedoara, Miercurea Ciuc, Constana, Trgu Mure, Media, Trgu Secuiesc, Trnveni, Sebe. n fiecare an, Universit atea Lucian Blaga i deschide porile pentru un numr de aproximativ 26.000 de studeni, la toate formele de nvmnt, cu aportul valoros a peste 800 de cadre didactice universitare. Cercetarea reprezint una din cele mai importante aspecte ale vieii academice n ULBS. n ULBS funcioneaz 26 de centre de cercetare, iar numrul acestora este n continu cretere. Cele mai reprezentative centre de cercetare n care este promovat performana sunt Centrul Peter Magrath pentru studii interculturale i Centrul de cercetri filologice i interculturale - Facultatea de Litere i Arte; Centrul de Cercetare Ecumenic Sibiu, Facultatea de Teologie, Centrul de Cercetri n Domeniul Calitii, Centrul de Cercetri pentru Arhitecturi Avansate de Procesare a Informaiei Facultatea de Inginerie. Atingerea unui standard de calitate competitiv n procesul educaional este direct legat de calitatea infrastructurii educaionale, care vizeaz existena unei puternice baze materiale, spaii de nvmnt, sli de curs i seminar, laboratoare cu nalt nivel tehnic de dotare. 157

Prioritare pentru ULBS sunt investiiile privind dotarea i amenajarea slilor de curs, laboratoarelor i bibliotecilor n centrele tutoriale. Ulbs asigur prin biblioteca universitar resursele de nvare pentru fiecare program de studiu, oferind o serie de servicii care s faciliteze studiul individual, dar i activitile de cercetare. Biblioteca permite accesul studenilor, att prin biblioteca central ct i prin cele 10 filiale, la fondu l propriu de volume format din manuale, tratate, referine bibliografice, crestomaii, antologii, n format electronic sau clasic. Strategia dezvoltrii relaiilor academice internaionale a universitii lucian blaga este una binecunoscut, materializat n cele peste 95 de parteneriate cu universiti de pe toate continentele lumii. ULBS a urmrit cu consecven extinderea parteneriatelor academice cu instituii de nvmnt superior din ntreaga Uniunea European, schimburile de cadre academice i studeni derulate au primit caracter de tradiie i au reprezentat o incontestabil garanie pentru concernele industriale n momentul recrutrii de personal din rndurile absolvenilor. O realizare de marc este derularea primului program de master de tipul join degrees programme n limba englez, n domeniul educaiei n inginerie mpreun cu Universitatea din Alborg, Danemarca, Universitatea Caledonian din Glasgow, Scoia i cu Universitatea din Wismar, Germania. Studenii reprezint o parte deosebit de puternic a comunitii academice sibiene, de aceea ULBS se procup n permanen de garantarea celor mai calitative servicii sociale, iar la dispoziia studenilor st o larg palet de posibiliti pentru care s opteze n vederea consolidrii relaiilor cu mediul academic. Studenii sibieni au faciliti de cazare n peste 1700 de locuri n campusul universitar amenajat dup standarde occidentale, iar in completarea activitilor de formare profesional studenii pot opta pentru nscrierea n cadrul unor echipe sportive, formaii artistice, cenacluri literare. Universitatea Lucian Blaga din Sibiu a semnat contracte de colaborarea cu universiti din China i Thailanda ce au ca principal activitate mobiliti de profesori i studeni. n vederea intensificrii colaborrilor dintre Romnia i China, universitatea a semnat un contract de colaborare cu The Office of Chinese Language Council International. n vederea implementrii acordului s -a deschis Institutul Confuciu n Sibiu.

158

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Modalittile de informare utilizate n cadrul institutiei noastre sunt: pagin web,postere, prezentri/seminarii pre-selectie cu coordonatorii Erasmus si studentii. NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Inaintea deplasrii, se stabileste un program de studiu ntre student si institutia la care acesta urmeaz s studieze, care conine att competenele care vor fi obinute ct i activitile care vor fi desfurate. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Mobilittile se realizeaz n concordant cu planul de studiu al fiecrei facultti. Studentii depun o scrisoare de intentie i un CV n dosarul lor pentru a li se putea evalua astfel motivaia, cunotiinele i aptitudinile. Pentru toate mobilittile completarea Learning Agreementului se face respectnd planul de studiu din Romnia i cel de la universitatea gazd. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). 159

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Pregtirea lingvistic se realizeaz n concordant cu abilittile lingvistice ale stud entilor la nivel de facultate sau la nivel central. Fiecare student se poate informa cu privire la aspectele lingvistice, pedagogice, culturale, legale i financiare cu ajutorul afielor, paginii de web, ntlnirilor/seminariilor realizate pre -selectie realizate la nivel de facultate si central si prin discutii cu coordonatorii Erasmus. NU (va rugam justificati)

Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Candidaii trebuie s si dovedeasc competena lingvistic, printr -un atestat recunoscut de universitate, dar si prin abilitatea de a comunica n limba de studiu la universitatea gazd. Competentele lor lingvistice sunte testate si n cursul procesului de selectie. NU (va rugam argumentati)

Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Informatii sunt oferite cu privire la asigurri sociale si de sntate, premise de munc si rezident, cazare si burse nationale. Informatiile sunt disponibile prin prezentri si seminarii Erasmus, dar si prin discutii cu studentii care beneficiaz de aceste granturi. NU (va rugam justificati)

Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Departamentele Erasmus de la institutiile partenere joac un rol major n programele de consiliere, n strns colaborare cu personalul didactic si coordonatori la nivel de departamente, dar si cu asociatiile studentesti. Aceste detalii sunt diferite de la o institutie la alta. NU (va rugam justificati)

Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie 160

facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Recunoaterea academic este menionat i stipulat pentru mobiliti nu numai pentru planul de studiu, ci si n contract. Toti studentii beneficiaz de sitemul de recunoatere academic. Fiecare facultate are o comisie de recunoastere a rezultatelor. Stagiile de practic se recunosc ca parte a programului de studiu, dar de vreme ce studentii nu primesc credite pentru, o recunostere asemntoare unei burse este imposibil plasamentele pot fi recunoscute doar partiale. Processul Mobilipass este n dezvolatere n cadrul Universittii Lucian Blaga din Sibiu. NU (va rugam justificati)

Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) Evaluarea se face n trei parti. n primul rnd biroul Erasmus realizeaz analiza evalurilor trimise de instituiile partenere. Apoi Serviciul Finaciar evalueaz documentele privind latura financiar, si n cele din urm facultile evalueaz prin comisiile de recunoastere fiecare mobilitate n parte. Prin urmare instituiile partenere, precum si Universitate Lucian Blaga din Sibiu,ndeplinesc toate cerintele pentru realizarea programului/stagiului de studiu pentru fiecare student. NU (va rugam justificati)

Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Fiecare mobilitate se realizeaz n concordant cu documentele solicitat de ctre A.N.P.C.D.E.F.P. NU (va rugam argumentati)

161

UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA Universitatea: Poza institutiei:

Descriere: Universitatea tefan cel Mare din Suceava este o universitate modern, cu o experien i o tradiie de 45 de ani n nvmntul superior, care a adoptat principiile stipulate n Declaraia de la Bologna (1999) i Magna Charta Universitatum (2005). Se ncearc, aadar, o continu remodelare i mbuntaire a dinamicii structurii modulelor de nvmnt, precum i a programelor de studiu i cercetare. n cadrul reformei universitare dup modelul european, instituia noastra urmez o politic de nvmnt care vizeaz implementarea structurilor moderne. n anul 1963 a fost nfiinat Institutul Pedagogic de 3 ani, cu facultile de Filologie i Matematic, urmate de-a lungul anilor de facultile de Istorie-Geografie i Educaie Fizic. n 1977 apar primele specializri tehnice n domeniul mecanic, electric i alimentar. Prin Hotrre de Guvern, n martie 1990, Institutul primete statutul de Universitate i devine Universitatea tefan cel Mare din Suceava, n cadrul creia au fost nfiinate i restructurate 9 faculti i 5 departamente, unde i desfoar activitatea 12.920 de studeni : Facultatea de Educaie Fzic i Sport, Facultatea de Inginerie Alimentar, Facultatea de Inginerie Electric i tiina Calculatoarelor, Facultatea de Inginerie Mecanic, Mecatronic i Management, Facultatea de Istorie i Geografie, Facultatea de Litere i tiine ale Comunicrii, Facultatea de Silvicultur, Facultatea de tiine Economice i Administraie Public, Facultatea de tiine ale Educaiei ; Departamentul de Relaii Internaionale i Programme Comunitare, Departamentul pentru Pregtirea Personalului Didactic, Departamentul de nvmnt la Distan i Educaie Continu, Departamentul de Comunicaii i Tehnologii Informaionale i Departamentul de Management al Calitii. n ultimii 45 de ani au fost ncheiate numeroase protocoale, acorduri bilaterale i proiecte cu universiti renumite din Polonia, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Austria, Portugalia, Spania, Brazilia, Germania, Frana, Belgia, Ucraina, Italia, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Albania, Turcia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Rusia, Malta, Norvegia, Cehia, Serbia, Suedia, Slovacia, Cipru, Statele Unite. Universitatea tefan cel Mare este afiliat unor importante asociaii internaionale precum : - AUDEM Aliana Universitilor pentru Democraie; - AUF Agenia Universitar Francofon; - IAU Asociaia Internaional a Universitilor; - EUA Asociaia European a Universitilor; -ICDE Consiliul Internaional al nvmntului la Distan. n ceea ce privete viaa studeneasc n cadrul universitii, studenii particip, prin intermediul asociaiilor studeneti (ASUS Asociaia Studenilor din Universitatea tefan cel Mare , CAST Clubul Antreprenorial Studenesc, ANSSA Asociaia Naionala a Studenilor n tiinte Administrative, filiala Suceava, GIRB Grupul de Initiaiv al Studenilor din Basarabia, LSUS Liga Studenilor din Universitatea tefan cel Mare ), la diferite activiti culturale, sociale i culturale.

162

UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Candidaii au fost informai asupra rolului i sarcinilor universitilor de origine i gazd i asupra sistemelor de educaie, dup cum urmeaz: site-urile universitilor; materiale informative tiprite; foti studeni Erasmus; coordonatori Erasmus; Departamentul de Relaii Internaionale i Programe Comunitare. NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Toi studenii au ncheiat contracte de studiu anterior plecrii n strintate. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Beneficiarii de mobiliti au avut acces la toate mobilitile incluse n Contractul Instituional, dar fiecare dintre ei a optat pentru specializarea pe care o urmeaz n Universitatea tefan cel Mare din Suceava, astfel nct s fie posibil recunoaterea academic. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. - Pregatire Generala. 163

Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale).

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) naintea plecrii n mobilitate studenii au fost pregtii prin urmtoarele modaliti: materiale informative puse la dispoziie de universitatea de origine i cea gazd; instruiri legate de etapele de desfurare a unei mobiliti Erasmus, organizate de Departamentul de Relaii Internaionale i Programe Comunitare; ntlniri i discuii cu fotii studeni Erasmus; cursuri de limbi strine organizate de Facultatea de Litere i tiine ale Comunicrii, din Universitatea tefan cel Mare din Suceava. NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Competenele lingvistice ale beneficiarilor de mobiliti au fost verificate prin teste orale i scrise. Studenii pot urma cursuri de limb strin oferite de Universitatea tefan cel Mare din Suceava prin Facultatea de Litere i tiine ale Comunicrii. De asemenea, pot beneficia de cursuri EILC i cursuri de limb oferite de universitatea gazd. NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Toi studenii au beneficiat de informaii i asisten n ceea ce privete cazarea, cltoria i asigurrile. Majoritatea universitilor gazd asigur cazarea studenilor Erasmus n cminele studeneti. Acolo unde nu este posibil acest lucru, acetia au fost ajutai s gseasc cazare n sistemul privat. n acest caz, un rol deosebit de important l-au avut i fotii studeni Erasmus. Studenii bursieri ai Universitii tefan cel Mare din Suceava au primit bursele naionale pe toat durata stagiilor n strintate. NU (va rugam justificati)

- Mentorare.

164

Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Fiind mentorii acest ora, n general, persoanele de contact menionate n acordurile bilaterale s-au ocupat de integrarea studenilor n mediul gazd. La universitatea din Suceava, persoanele de contact au fost sprijinite n mare msur de fotii studeni Erasmus outgoing, care au ajutat studenii incoming s se integreze n mediul romnesc. De asemenea, au sprijinit studenii n definitivarea contractelor de studiu. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Contractele de studiu au fost ncheiate anterior plecrii n mobilitate i disciplinele au fost alese astfel nct s aib corespondent n planurile de nvmnt ale specializrilor similare din Universitatea tefan cel Mare din Suceava. De aceea, nu au existat probleme n ceea ce privete recunoaterea academic. NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) Experiena Erasmus este un mare avantaj pentru studenii care sunt n cutarea unui loc de munc. O parte dintre studenii Erasmus au decis s se ntoarc n strintate pentru a-i continua studiile sau pentru a fi angajai pe piaa muncii. NU (va rugam justificati)

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Cele 3 pri implicate ntr-o mobilitate Erasmus au avut responsabiliti i angajamente clare care au fost agreate prin urmtoarele documente: 165

acordul bilateral (semnat de universitatea gazd i de origine) ; learning agreement (semnat de student, universitatea gazd i cea de origine) ; contractul financiar (ncheiat ntre student i universitatea de origine). NU (va rugam argumentati)

166

Universitatea:

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE

Poza institutiei:

Descriere: Invatamantul superior a aparut in Targoviste in anul 1991 prin infiintarea Colegiului Universitar Tehnic si Economic, pentru ca in anul urmator, prin Hotararea Guvernului Romaniei nr.288/01.06.1992 sa ia nastere Universitatea Valahia din Targoviste. Daca , la inceput, aceasta a avut in componenta doua facultati si un colegiu universitar cu un numar de 14 specializari si aproximativ 700 studenti, de la un an la altul, structura invatamantului targovistean s-a diversificat, ajungand astazi la 8 facultati si mai multe departamente, in care studiaza peste 11.000 studenti la cursuri de Licenta, Masterat si Doctorat, invatamant de zi, ID si frecventa redusa. In peisajul invatamantului universitar romanesc, Universitatea Valahia din Targoviste se individualizeaza printr-o dinamica deosebita, materializata prin perfectionarea continua a procesului didactic, cresterea numarului de studenti si imbunatatirea conditiilor oferite acestora atat pentru pregatire, cat si pentru viata sociala. Dispunand de o puternica si moderna baza materiala: peste 250 laboratoare dotate cu aparatura si tehnica de calcul de ultima generatie, laboratoare fonice pentru invatarea limbilor straine, 25 amfiteatre, peste 200 spatii de invatamant, sali de studio, biblioteci cu fond de carte de peste 100.000 exemplare, un parc stiintific si tehnologic, tipografie si editura proprie, retea de comunicatii INTERNET/INTRANET, Universitatea Valahia din Targoviste se constituie intr-o garantie a unui invatamant performant. Studentii acestei institutii de invatamant superior beneficiaza de multiple facilitate si servicii sociale. Ei dispun de un club al studentilor, 8 camine studentesti, terenuri si sali de sport, cabinete medicale.

167

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Candidatii la mobilitate au fost informati prin urmatoarele mijloace: - sesiuni de informare a potentialilor candidati inainte de organizarea procesului de selectie. - informare individuala a fiecarui beneficiar inainte de plecarea in mobilitate. NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Inainte de plecarea in mobilitate pentru toti beneficiarii s-a alcatuit un Learning Agreement, intocmit cu sprijinul universitatii gazda, in vederea stabilirii programului de studiu. In cazurile in care programul oferit de institutia gazda diferea putin de cel stabilit anterior, s-au facut si aprobat modificarile necesare. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Studentii Erasmus au putut opta pentru specializari cat mai apropiate de specializarea in care sunt pregatiti la universitatea noastra, adecvate aptitudinilor fiecaruia. De asemenea, pentru aceeasi specializare, au putut alege universitati din diverse tari, din medii diferite, care au corespuns cerintelor culturale si lingvistice ale fiecaruia. S-a tinut cont, in procesul de selectie si de motivatia fiecaruia, in asa fel incat mobilitatea Erasmus sa contribuie la dezvoltarea parcursului personal de invatare al studentului. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. - Pregatire Generala. 168

Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale).

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Studentii Erasmus au fost pregatiti inainte de plecarea in mobilitate prin: - evaluarea lingvistica, facuta in inainte si in timpul procesului de selectie; - evaluarea pedagogica, tinindu-se seama de rezultatele anterioare mobilitatii - din punct de vedere administrativ, studentii au primit asistenta prin mijlocirea relatiilor cu universitatea gazda, in intocmirea Application form si Learning Agreement, in asigurarea cazarii, intocmirea contractelor financiare, al calculului grantului/student; - referitor la aspectele financiare, atunci cand a fost necesar universitatea a suplimentat granturile acordate studentilor din fonduri proprii, au fost oferite si sfaturi referitoare la modul de gestionare a resurselor financiare, a calculului bugetului personal, a modului de viata din tara respectiva; - din punct de vedere legal, studentii au fost sprijiniti in obtinerea de vize, permise de sedere, etc. - de asemenea, studentii Erasmus au fost indrumati si incurajati sa cunoasca aspecte culturale ale tarii gazda, sa se integreze in noul colectiv si sa si faca noi prieteni, sa participe la actiunile culturale organizate de universitatea gazda. NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Evaluarea competentelor lingvistice a potentialilor beneficiari a fost facuta inainte si in cadrul procesului de selectie. In momentul inscrierii la concurs, candidatii au prezentat un certificat de competenta lingvistica, emis de Catedra de limbi straine, acesta fiind obtinut in urma unui examen. De asemenea, concursul de selectie a avut 2 probe sustinute in limbi straine: o proba scrisa si un interviu. Inafara de cunostintele lingvistice, in cadrul acestor probe s-au evaluat: cunostintele referitoare la tara gazda, motivatia efectuarii unei mobilitati, gradul de adaptare la situatii si colective noi, profilul psihologic al candidatului. Marea majoritatea a mobilitatilor Erasmus se efectueaza in tari de limba franceza si engleza, pregatirea lingvistica aferenta fiind inclusa in cadrul procesului de invatamant. Pentru spaniola si italiana, candidatii se pregatesc individual. NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamente de cazare? DA (va rugam detaliati) Beneficiarii de burse Erasmus au primit asistenta inainte, in timpul si dupa sosirea din mobilitate. Au fost ajutati sa-si aleaga cele mai convenabile mijloace de transport, la cele mai avantajoase 169

costuri, rute de calatorie si asigurari medicale. In perioada 2000/2006, in care mai era inca nevoie de vize, studentii au fost informati cu privire la documentele necesare obtinerii vizei si ajutati sa obtina programare. Li s-au inmanat toate documentele care atestau motivul deplasarii lor in alte tari: calitatea de student Erasmus. De asemenea, au fost cazuri in care reprezentantii ambasadelor au cerut lamuriri suplimentare pentru anumiti studenti. Responsabilul Erasmus a dat toate lamuririle necesare si toate cazurile au fost rezolvate in mod pozitiv. Referitor la permisele de rezidenta, studentii au primit informatiile referitoare la modalitatea si actele necesare obtinerii acesteia. Bursierii Erasmus care inainte de efectuarea mobilitatii primeau burse nationale, le-au primit si in timpul mobilitatii. Celor care primeau bursa pe card li s-a virat lunar si in perioada Erasmus. Unii studenti au preferat sa-si ridice bursa pe toata durata absentei dupa intoarcerea in tara. Referitor la aranjamentele de cazare, toti studentii au primit asistenta in acest sens. Biroul Erasmus a tinut legatura cu universitatile gazda pentru rezolvarea acestei probleme in cele mai bune conditii. Majoritatea studentilor au fost cazati in caminele universitatii gazda. In cateva cazuri, de exemplu la Paris, unde locurile de cazare sunt insuficiente fata de numarul mare de cereri, studentii au fost ajutati de reprezentantii universitatilor gazda sa gaseasca camere de inchiriat. NU (va rugam justificati)

- Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) La universitatea gazda studentii au avut un cadru didactic care a indeplinit functia de tutore, pe perioada efectuarii mobilitatii. De asemenea, au fost in legatura permanenta cu angajatii biroului Erasmus, care le-au oferit sprijin. Din partea universitatii noastre studentii au fost in contact permanent cu responsabilul Erasmus pe universitate si cel din facultatea din care provine. In cazurile in care a fost necesar, problemele aparute au fost discutate de reprezentantii universitatii gazda si de cei ai universitatii de origine, ajungandu-se la solutiile cele mai bune. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Studentii Erasmus care au respectat prevederile contractuale si au obtinut numarul de credite corespunzator perioadei de studiu (20 ECTS/trimestru, 30 ECTS/semestru si 60 ECTS/an) si prevederile Learning Agreement au primit recunosterea completa a perioadei de studiu. NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. 170

Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) La intoarcerea din mobilitate, toti studentii au intocmit un raport de activitate, in care au comentat toate aspectele perioadei de studiu (din punct de vedere al studiului, financiar, cultural, al adaptarii la noul mediu, etc.). De asemenea, responsabilii Erasmus au acordat consiliere studentilor referitor la valorificarea competentelor si aptitudinilor dobandite. Un aspect important este ca din exeprienta fostilor studenti Erasmus au invatat si colegii lor, viitorii candidati pentru o mobilitate. NU (va rugam justificati)

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) - acorduri bilaterale Erasmus, semnate de ambele universitati - Learning Agreement semnat de ambele universitati - Application Form, semnat de student si de ambele universitati - Contracte de cazare NU (va rugam argumentati)

171

Universitatea: Poza institutiei:

UNIVERSITATEA PETRU MAIOR DIN TARGU MURES

Descriere: Universitatea Petru Maior, component a sistemului educaional din Romnia, este o instituie de stat pentru instrucie superioar i cercetare tiinific. Cele dou componente ale activitii sale sunt meninute ntr -un echilibru sub aspect cantitativ i calitativ cu ponderi sensibil egale, asigurnd pregtirea n domeniile: inginerie, tiine economice, filologie, istorie, relaii internaionale, tiine juridice i administrative, matematic-informatic, sociopsihopedagogie .a. Imperativul preocuprilor corpului didactic, cercettorilor i personalului administrativ este concentrat asupra asigurrii parametrilor calitativi care permit transformarea instituiei dintr-o universitate cu caracter regional ntr-o universitate de profil larg cu caracter naional, ce asigur pregtirea n domeniile: ingineresc, economic, filologic, istoric, tiinei administraiei, matematic-informatic, sociopsihopedagogic, educaiei fizice .a. Predominant n universitate sunt pregtii tineri de diferite naionaliti din judeul Mure i judeele limitrofe, dar i studeni provenii din diverse regiuni ale rii, ponderea acestora fiind n permanent cretere, n prezent, peste 6000 de studeni sunt nscrii la cele trei faculti (Facultatea de Inginerie, Facultatea de tiine i Litere, Facultatea de tiine Economice, Juridice i Administratice), care ofer cursuri de zi, nvmnt cu frecven redus i la distan, masterat, cursuri postuniversitare. ncepnd cu anul academic 2007 2008, Universitatea Petru Maiora devenit Instituie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat, n baza Ordinul Ministrului Educaiei i Cercetrii nr. 667/28.03.2007, colectivul de cadre didactice numrnd peste 140 de titulari i peste 200 de cadre asociate. De asemenea, universitatea se constituie ntr-un centru de pregtire i educare permanent a specialitilor n care instituia dispune de competena necesar, un centru de impulsionare a activitii comunitii zonale n plan tiinific, cultural, tehnic, economic i social Prin informaiile tiinifice, tehnice, economice i de alt natur nmagazinate n suporturile clasice (cri, reviste, standarde, brevete), pe cele moderne (CD, diskete, benzi, casete), precum i prin accesul larg asigurat la resursele informatice naionale i internaionale prin reeaua Internet, universitatea constituie unul din cele mai importante centre informaionale pentru comunitatea zonal, dar i naional. Universitatea este membr n Asociaia Internaional a Universitilor (IAU), Asociaia Universitar European (EUA), Agenia Universitar Francofon (AUF), semnatar a Declaraiei de la Bologna din 1999 i a Magnei Charta, n septembrie 2005.

172

UNIVERSITATEA PETRU MAIOR DIN TARGU MURES Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) In perioada premergatoare concursurilor de selectie s-au organizat sesiuni informative pentru promovarea Programului ERASMUS de mobilitati studentesti. Principiile, conditiile de eligibilitate si scopul acestui program, inclusiv rolul si sarcinile pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, precum si sistemul de educatie si formare profesionala, au fost prezentate atat in cadrul acestor intalniri cat si individual fiecarui student care s-a aratat interesat de o mobilitate ERASMUS. Studentii au beneficiat de consultanta si asistenta din partea Biroului de Programe Comunitare nu numai in perioada de pregatire a dosarului de candidatura sau pana in momentul plecarii ci chiar si dupa plecarea acestora la universitatile partenere, printr-o monitorizare permanenta. Informatiile au fost prezentate si pe pagina web a universitatii, la avizier sau brosuri. NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan? DA (va rugam detaliati cu exemple) Inainte de plecare, fiecare student isi alcatuieste un Learning Agreement, de comun acord cu universitatea de origine si universitatea gazda privind programul de studiu pe care il va urma. NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Acest program de studiu trebuie sa fie similar sau compatibil cu programul de studiu de la universitatea de origine. Orice schimbare intervenita dupa plecare fata de programul de studiu initial se face doar cu acordul celor doua universitati partenere. NU (va rugam justificati)

173

4. Criteriile de calitate. - Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale).

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Inaintea plecarii toti studentii au fost instruiti cu privire la aspectele financiare, administrative, legale, culturale, lingvistice, pedagogice, inclusiv in ce priveste necesitatea obtinerii numarului minim de credite precum si actele de studii pe care trebuie sa le aduca la intoarcerea din mobilitate. NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Fiecare student candidat pentru o mobilitate ERASMUS are obligatia sa depuna in dosarul de selectie un certificat de competenta lingvistica, deci, fiind o conditie de eligibilitate, nu se pune problema unor cursuri suplimentare. NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Fiecare student a fost informat cu privire la aspectele specifice mobilitatilor, respectiv conditiile de calatorie, variante mai economice, facilitati oferite de banci, societati de asigurari si carduri cu regim special. Au fost sprijiniti pentru aranjamentele de cazare, au fost asistati pentru gasirea de sponsori. Au fost instiintati, de asemenea, de continuitatea burselor nationale precum si a taxelor de studiu la universitea de origine pe toata durata mibilitatii. NU (va rugam justificati)

- Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) In mobilitatile de plasamente din programul Leonardo da Vinci au fost numiti mentori din cadrul 174

organizatiei gazda, care au oferit asistenta permanenta studentilor. In ceea ce priveste universitatea noastra, in calitate de universitate gazda pentru studentii ERASMUS incoming, au fost numiti tutori academici din radul profesorilor, care au urmarit desfasurarea in conditii optime a programului de studii convenit cu universitatea partenera. Pentru o mai buna si usoara intergrare in viata studenteasca au fost numiti si tutori din randul fostilor studenti ERASMUS. De asemenea, Biroul de Programe Comunitare ofera in permanenta asistenta si sprijin studentilor incoming ERASMUS. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Perioadele de mobilitate fac parte integranta din programul formal de studii si beneficiaza de recunoastere academica totala, mentionata si in foile matricole pe care studentii le-au primit ca anexe la diplomele de absolvire. Pe langa acest lucru, in momentul absolvirii, toti studentii beneficiari de burse ERASMUS in timpul facultatii primesc o diploma de la universitate prin care se atesta faptul ca in semestrul x din anul academic y au fost studenti ERASMUS la Universitatea Z. Avand in vedere faptul ca Mobilipass-ul se utilizeaza incepand din acest an, odata cu noul program LLP, nu s-a utilizat acest portofoliu in perioada 2000-2006. NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) La intoarcerea din mobilitate, fiecare student are obligatia sa completeze un chestionar de evaluare privind perioada petrecuta in strainatate si sa intocmeasca un raport de activitate care sa cuprinda observatii, sugestii, comentarii, comparatii legate de experienta lor intr-o universitate europeana. Aceste rapoarte au fost postate pe pagina web a universitatii, constituind surse de informare extrem de utile pentru urmatorii studenti ERASMUS. NU (va rugam justificati)

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? 175

DA (va rugam exemplificati) Toate activitatile din cadrul Programului ERASMUS au la baza acordurile bilaterale incheiate intre cele doua universitati. Aceste acorduri reprezinta in primul rand angajamentul formal al celor doua institutii de a colabora in cadrul programului ERASMUS. In al doilea rand, ele definesc activitatile in care se doreste cooperarea si precizeaza cateva date preliminare (numarul de studenti si profesori care vor fi trimisi sau primiti, domeniul de studiu, durata stagiului etc). Toti studentii participanti la mobilitati au semnat contracte financiare cu universitatea de origine, unde au fost precizate drepturile si obligatiile partilor. NU (va rugam argumentati)

176

Universitatea:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIOARA

Poza instituiei:

Descrierea universitii: Universitatea Politehnica din Timioara este una dintre cele mai mari i mai renumite universiti din Europa Central i de Est. Cei 88 de ani de experien i tradiie academic i cei peste 100000 de absolveni sunt o garanie a calitii educaiei inginereti oferite n prezent n organizarea stipulat de paradigma Bologna. Aceasta cuprinde toate cele 3 cicluri, licenmasterat, doctorat n: automatic i calculatoare, electronic i telecomunicaii, informatic i tehnologia informaiei, electrotehnic i electroenergetic, inginerie mecanic, mecatronic, construcii, chimie industrial i ingineria mediului, hidrotehnic arhitectur, management n producie i tarnsport, comunicare i administraie public. Portofoliul de specializri, curriculum-urile si syllabus-urile Universitii "Politehnica" din Timioara sunt bine acordate nevoilor mediului socio-economic. Universitatea ofer de asememenea programe internaionale de studii predate n limbile englez i german. Educaia la distan i continu se desfoar n numeroase domenii de studii. Un campus universitar modern, cu 16 cmine, st la dispoziia studenilor notri; toate cele 1800 de camere sunt moderne, dispunnd de conexiune internet superperformant, televiziune prin cablu, mobilier complet nou, frigider. Studenii, ca i membrii corpului academic i neacademic, pot participa la activiti sociale i culturale variate, pot practica sportul preferat pe excelenta baz sportiv, dotat cu o modern sal de sport, piscin acoperit, terenuri de tenis, basket, handbal, fotbal i minifotbal, pist semiolimpic de alergare. Climatul inter-uman din universitate promoveaz respectul reciproc i armonia, fiind favorabil naltei performane academice, dar n acelai timp agreabil i de bun nelegere. Universitatea Politehnica din Timioara este recunoscut ca un actor de prim clas n domeniul cercetrii tiinifice, cu rezultate semnificative pe plan naional i internaional. Centrele de cercetare i laboratoarele de profil creaz un spaiu unde ideile, produsele originale, noile tehnologii i teorii eman din efortul entuziast al echipelor de cercetare. Universitatea are o excelent infrastructur pentru nvmnt i cercetare, comparabil cu a multor universiti de prestigiu din Europa. Noua clrire a bibliotecii va fi inaugurat n curnd, pentru a gzdui i conserva o bogat i valoroas colecie de cri i publicaii tiinifice. O prioritate strategic a universitii o constituie cooperarea internaional: acordurile bilaterale cu peste 100 de universiti de pe glob, participarea n programele europene din domeniul educaiei, la proiecte din cadrul FP6, FP7 i la alte activiti pe plan internaional contribuie la recunoaterea internaional i la afirmarea universitii n rndul instituiilor academice renumite. 177

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIOARA Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006 Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Studenii Erasmus outgoing au beneficiat de ndrumare i consiliere individual, personalizat. Au fost explicate principiile Cartei Erasmus, avantajele i beneficiile estimate ale stagiului, ansele pe care le au pentru progresul individual i modul n care trebuie s le foloseasc n universitatea gazd, s-au formulat ateptrile universitii noastre n raport cu mobilitatea studentului. Prin consultarea mpreun cu studenii a site-urilor universitii gazd, prin discuii telefonice i vizite directe, au fost evideniate particulariti ale sistemului de predare-nvare, durate de studii pe semestre, perioade de examinare, principii de examinare. De menionat c pe acest plan UPT are nc multe lucruri de mbuntit, n principal pe dou planuri: sistematizarea setului de informaii-sfaturi-indicaii, astfel nct s existe certitudinea acoperirii tuturor aspectelor necesare, precum i ponderarea informaiilor particularizate, pentru c, furnizate n exces i ntr-o perioad scurt, ele pot speria candidatul, existnd chiar pericolul s renune, din teama c nu ar face fa.

NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Obligatoriu, plecarea n stagiu este precedat de alctuirea unui Learning plan, denumit n UPT Learning agreement. Alegerea materiilor de studiat n cadrul stagiului a fost practic partea cea mai dificil; au colaborat coordonatorul de acord bilateral, Biroul de Programe Comunitare, Conducerea facultii, prin prodecanul cu probleme de nvmnt, iar, la nevoie, rectorul sau prorectorul cu probleme de nvmnt. S-a pstrat un contact permanent cu universitatea gazd, pentru a reduce la minim modificrile la LA dup sosirea la universitatea gazd. Pentru a evita neclariti generate de posibile diferene n curriculele celor dou universiti partenere, noul formular pentru LA conine n mod explicit disciplinele pe care studentul le-ar fi studiat acas, cele propuse pentru a fi studiate n stagiu Erasmus, precum i posibilele discipline de acas (corespunztoare perioadei de stagiu) care nu pot fi echivalate cu cele studiate n stagiu. In cazul n care nu toate disciplinele contractate prin LA pot corespunde la discipline de acas din perioada de stagiu, acestea vor fi fost sau vor fi echivalate pentru discipline ce urmeaz a fi studiate n alte semestre ulterioare (similar unei contractri n avans a disciplinei), sau, dup caz, vor fi menionate n foaia matricol suplimentar eliberat studentului la absolvire. NU (va rugam justificati)

178

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum?

DA (va rugam argumentati) Aspectul de personalizare a stagiului pentru a fi centrat pe student i adaptat studentului a constituit unul din obiectivele eseniale n organizarea mobilitilor de tip Erasmus, att pentru studeni ct i pentru profesori. nc de la organizarea seleciei, scrisoarea de motivaie s -a cerut a fi personalizat, centrat pe student, ca individ. Interviul din cadrul procesului de selecie a urmrit de asemenea personalizarea stagiului: a interesat modul n care studentul ntrevede beneficiile pentru el nsui pe toate planurile personalitii sale. n cazul candidailor care au dorit s aplice pentru mai multe oferte, la mai multe universiti, s-a urmrit ca prin dialog ghidat s fie ndrumai de la nceput spre acea opiune care li se potrivea cel mai bine. Modul n care candidatul a explicat dorina sa de a part icipa la stagiu prin prisma progreselor personale pe care le estima, a fost permanent analizat att de ctre comisiile de selecie, ct i de ctre BPC din universitate. Argumentele studenilor au vizat att elemente specifice de studii la anumite universiti care le-au strnit interesul i i-au convins s i doreasc mobilitatea vizat (elemente specifice de arhitectur la Bruxelles, unde s-a derulat pentru prima dat o mobilitate outgoing din UPT, existena unor colective de studii orientate pe tematic de roboi mobili la Udine, n Italia, preocuprile de inginerie medical axate pe orteze, la Oulu, n Finlanda, etc.), ct i afiniti de civilizaie, cunoaterea limbii, existena unor prieteni sau chiar a unor membri ai familiei n apropierea universitii pentru care s-a optat. O ct mai bun compatibilitate a studentului Erasmus outgoing cu universitatea gazd poate fi o garanie n plus a unui stagiu de succes.

NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale).

DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Pregtirea studenilor Erasmus outgoing a inclus activiti generale, pentru toi studenii, ct i particularizate, n funcie de persoan i de destinaie. Pregtirea general a inclus un curs de limb, organizat din fonduri OM, precum i elemente generale de derulare a mobilitii (contactul cu universitatea gazd, modul de completare a formularelor de aplicaie, procedura la sosire, pregtirea conturilor bancare cu prezentarea opiunilor de lucru cu banca -card, cont, alegerea bncii, atitudine academic n universitatea gazd, modul de ncheiere a stagiului n universitatea gazd). Pregirea particularizat a urmit o ct mai comod i rapid acomodare a studentului la condiiile concrete din universitatea de destinaie i la ara de destinaie 179

(numeroase elemente de cultur i civilizaie italian pe lng cursul de limba italian, punerea n contact a studenilor cu persoane din corpul academic i nonacadeimc al universitilor gazd care s le faciliteze accesul la valori culturale i de civilizaie locale, ncurajarea i explicarea concret a modului n care se poate realiza integrarea n grupul de studeni la universitatea gazd. S-a insistat i pe necesiatea unei atitudini demne i corecte, care s fac cinste calitii de student n UPT. nainte de plecare, n funcie de particularitile anterior cunoscute de organizare a unor activiti tradiionale social-culturale pentru studenii din alte ri, studenii notri au pregtit CD-uri reprezentative despre Romania, T imioara, UPT, materiale tiprite sau n format electronic.

NU (va rugam justificati)

Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) n privina modului de evaluare a nivelului de cunotine lingvistice, acesta s-a realizat printr-un test de limb susinut fie n cadrul organizat al cursului oferit de BPC, fie, la cererea studenilor, suinut la instituii abilitate. Un aspect specific l-a constituit cazul studenilor care au limba matern ca limb de studiu n universitatea gazd (german, maghiar), la care acest aspect a fost acoperit fie prin dovedirea urmrii unui liceu cu limba de preadre respectiv, fie prin declaraie proprie).

NU (va rugam argumentati)

Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Aspectele privind modul de cltorie i de cazare sunt decise n principal de ctre fiecare student: consilierea BPC i cea oferit de ctre profesorul coordonatorul direct de acord bilateral avnd rolul de a pune studentul n tem cu modalitile posibile; fiecare student decide singur asupra mijlocului de cltorie, n funcie de costuri, distan i de suma pe care dorete s o aloce cltoriei; din expereina anterioar, BPC evit s sugereze alegerea unui anumit mijloc de cltorie, deoarece studentul trebuie s fac singur alegerea; se evit nemulumiri, reprouri ulterioare din partea studenilor privind alegerea fcut. Aceste decizii sunt i o ncercare de maturitate a studenilor, care se confrunt cu o problem de via; o prea strns ndrumare i-ar priva de aceast ncercare. n privina asigurilor medicale, studenii cunosc destul de bine sistemul, ei fiind i beneficiari ai cardurilor ISIC i Euro26, care le ofer faciliti de asigurare. Studenii care efectueaz stagii mai lungi de 3 luni sunt sfuii s solicite permis de edere/reziden, dup specificul rii respective. ncercri de a-l obine nc nainte de plecare au fost ntmpinate cu refuz de ctre consulate/ ambasade, problema urmnd s fie rezolvat la locul de stagiu. Studenii sunt informai asupra dreptului de a primi bursa de studii pe semestrul n care ncepe stagiul (de menionat, bursele de studii se acord semestrial); n cazul stagiilor de 1 an 180

universitar, studenii sunt sftuii s solicite Transcript of records parial, dup primul semestru. Acesta este echivalat la facultatea de origine i, dac studentul ndeplinete condiiile de burs la trecerea n semestrul al doilea, el i pstreaz bursa. n cazul n care nu se elibereaz Transcript of records parial, pentru studenii cu stagii de 2 semestre, pe parcursul celui de -al doilea semestru nu se mai pstreaz calitatea de bursier al UPT. Dup ncheierea stagiului, dac exist resurse proprii ale UPT, i studentul dovedete c a ndeplinit condiiile de burs dup sem.I, se poate obine bursa de studii retroactiv pe al doilea semestru. Studenilor li se furnizeaz aceste informaii n timpul pregtirii stagiului. n privina cazrii, studenii sunt consiliai s solicite cazare ct mai din timp, prin formularele specifice fiecrei universiti. Studentul nsui este cel care trebuie s completeze formularele i s decid asupra condiiilor de cazare (pre, confort, distan, locaie). Oferta este foarte variabil de la o universitate la alta. Universitatea noastr nu poate decide n locul studentului i nici nu se poate angaja n numele lui. Pe formularele de cazare exist semntura studentului. BPC informeaz studenii asupra necesitii de a aplica din timp la universitatea gazd, pentru a beneficia de cele mai convenabile oferte de cazare (principiul care se aplic peste tot fiind primul venit primul servit). Acest aspect al trimiterii formularelor de aplicaie cat mai din timp este unul esenial n consilierea viitorilor studeni Erasmus. Un detaliu asupra cruia se insist este acela c n majoritatea universitilor partenere cazarea se pltete pe luni ntregi (nu pe fraciuni de lun) i c se percepe o garanie nc de la intrarea n spaiul de locuit egal cu valoarea chiriei pe o lun. Acesta este unul din punctele cele mai sensibile privind construirea bugetului de stagiu i studenii sunt sfatuii insistent s l aib n vedere. Modul de rezolvare al cazrii pe perioada stagiului depinde foarte mult de regulile proprii ale universitii gazd: unele universiti se ocup ele nsele, altele au contracte cu oficii specializate, altele las problema la latitudinea studenilor. n general, fiecare universitate aplic propriile reguli i proceduri; nu se poate solicita o modificare a acestora; de aceea, e necesar ca studentul Erasmus sa se adapteze ct mai bine cerinelor i s respecte termenele indicate.

NU (va rugam justificati)

Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Fiecare acord bilateral are profesori coordonatori de acord, n ambele universiti; acetia au rolul de mentori; uneori, li se adaug i tineri asisteni, doctoranzi, alturi de care studentul are prilejul s lucreze.

NU (va rugam justificati)

Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) 181

Existena unui Learning plan, denumit n UPT Learning agreement, este o cerin esenial pentru demararea mobilitii; acesta este acceptat de ambele universiti; la ntoarcere, pe baza documentului Transcript o f records, se procedeaz la echivalearea rezultatelor academice. Echivalarea este realizat la facultate, este preaprobat de ctre prodecanul responsabil cu probleme de nvmnt, care, mpreun cu BPC face propunerea de echivalare a notelor; echivalarea este aprobat de Biroul Consiliului facultii. n UPT nu a fost utilizat nc mobilipasul. Dintre universitile partenere, una singur a solicitat completarea acestui document pentru studenii trimii n UPT.

NU (va rugam justificati)

Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) Participantul evalueaz el nsui printr-un raport de stagiu rezultatele acestuia. Dialoguri cu profesorul coordonator de acord i cu BPC evideniaz particularitile fiecrei mobiliti. Cea mai mare parte a studenilor sunt mulumii i sesizeaz singuri progrese evidente n modul lor de a aciona, a gndi i a se comporta, n cunotinele lingvistice i n relaiile sociale stabilite n timpul stagiului. Studeni Erasmus outgoing angajai ulterior n firme i companii au dovedit mult abilitate n abordarea aspectelor profesionale noi, aptitudini de comunicare interpersonal, adaptare uoar la variabilitatea condiiilor de munc, maturitate.

NU (va rugam justificati)

Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Da, att documentele ntocmit e nainte de plecarea n stagiu, ct i cele redactate la ncheierea lui stipuleaz angajamentul tuturor partenerilor de stagiu (student, universiti, profesori coordonatori) privind desfurarea stagiului la parametri de calitate adecvai.

NU (va rugam argumentati)

182

Universitatea:

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE BABE DIN TIMIOARA

VICTOR

Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes , Timisoara

Poza institutiei:

1945-2008

Descriere:

Instituie de nvmnt superior de stat nfiina n anul 1945. UMFVB din Timioara are ca obiective majore formarea universitar de baz n domeniul tiinelor medicale i farmaceutice, n acord cu nivelul actual al cunoaterii, nevoile naionale i cele din spaiul european, prin activitatea didactic desfurat n Facultile de Medicin General, Medicin Dentar, Farmacie i specializrile de scurt durat. Are ca obiectiv realizarea unui nvmnt de calitate, adaptat standardelor europene i mondiale, care s asigure valoare profesional i competitivitate propriilor absolveni. Asigur perfecionarea continu postuniversitar n domeniile medical i farmaceutic. Este for metodologic pentru ndrumarea activitilor de asisten a strii de sntate a populaiei. Promoveaz cercetarea tiinific fundamental, cu aplicaie practic, orientat spre dezvoltarea tehnologic i industrial de profil. Implementeaz politicile naionale din domeniile educaiei, sntii, cercetrii i conexe. Are misiunea de promotor al nvmntului superior romnesc pe plan internaional, prin realizarea de acorduri de colaborare efectiv cu instituii academice i companii interesate. Are ca obiectiv integrarea nvmntului medical romnesc n sistemul european, n ideea crerii unui Spaiu European al Educaiei Superioare. n vederea realizrii acestor obiective, a fost necesar dezvoltarea unor caracteristici instituionale generale: flexibilitatea i adaptabilitatea structurilor universitii, prin implementarea noilor achiziii ale tiinelor medicale fundamentale, clinice, ale bioeticii i managementului academic; promovarea calitii n toate domeniile i la toate nivelele activitii universitare, pentru armonizarea obiectivelor i strategiei locale cu rigorile europene privind formarea i dezvoltarea profesional; dezvoltarea unui management competitiv; dezvoltarea spiritului inovator; cooperare optim cu alte instituii, la nivel regional, naional i internaional. Faculti: Facultatea de Medicin General, cu 6 specializri. Facultatea de Medicin Dentar, cu 3 specializri Facultatea de Farmacie, cu 2 specializri nvmntul clinic a debutat iniial n 4 spitale, pentru ca astzi studenii s fie instruii n mai mult de 25 de clinici universitare, plasate n 12 spitale. n paralel cu aceast evoluie s-a schimbat i titulatura: pn n 1948 Facultatea de Medicin; ntre 19481990 Institutul de Medicin, care imediat dup 1948 cuprindea trei faculti: Medicin General, Pediatrie i Igien; dup 1990 Universitatea de Medicin i Farmacie, iar din 2001 Universitatea poart cu mndrie numele savantului Victor Babe, originar din zona Timiorii. 183

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE VICTOR BABE DIN TIMIOARA Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) - materialele informative au fost afisate la avizierul Biroului Erasmus, la avizierele decanatelor si pe site-ul universitatii - toti participantii la mobilitati au primit Carta studentului Erasmus NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Toate mobilitatile s-au desfasurat pe baza unui Learning Agreement intocmit pe baza planulurilor de invatamant ale universitatilor partenere si semnat de participantii la mobilitati si de reprezentantii universitatilor partenere NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum? DA (va rugam argumentati) Toate mobilitatile s-au desfasurat pe baza invatamantului centrat pe student, tinandu-se cont de aptitudinile studentului (rezultate academice, aptitudini lingvistice, directia de specializare pe care doreste sa o urmeze pe viitor), precum si tinandu-se cont de compatibilitatea dintre curriculele universitatilor partenere. NU (va rugam justificati)

Criteriile de calitate. - Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) S-a oferit in permanenta consiliere si sprijin logistic beneficiarilor, punandu-li-se la dispozitie toate 184

materialele informative de la universitatea partenera. Biroul Erasmus a intocmit toate actele necesare atat pentru buna desfasurare a mobilitatii, cat si pentru recunoasterea fara probleme a rezultatelor obtinute. NU (va rugam justificati)

- Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) Candidatii care nu au avut certificate lingvistice recunoscute international, s-au bucurat de sprijinul Departamentului de limbi moderne a universitatii noastre, atat prin oferirea de consultatii individuale, cat si prin testarea cunostintelor si eliberarea unui certificate de limba. Candidatilor care au participat la mobilitati in tari in care era necesara cunoasterea unei limbi de mai mica circulatie (de exemplu, olandeza) li s-a facilitate accesul la cursuri pregatitoare de limba. NU (va rugam argumentati)

- Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Biroul Erasmus a sprijinit candidatii in obtinerea biletelor de calatorie. S-au luat toate masurile pentru ca beneficiarii sa continue sa-si primeasca bursele nationale prin infoormarea decanatelor si a secretariatelor respective. Prin colaborare cu Serviciul Administrativ candidatii si-au pastrat locurile de cazare in camin (unde era cazul), NU (va rugam justificati)

- Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Ca urmare a colaborarii excelente intre Birourile Erasmus din universitatea noastra si universitatile partenere, toti studentii participanti la mobilitati au fost mentorati inca inainte de inceperea efectiva a mobilitatii, asigurandu-li-se din timp locuri de cazare, luarea mesei la cantina (unde este posibil). Odata cu inceperea efectiva a mobilitatii, toti studentii au fost sprijiniti si monitorizati de o persoana desemnata din universitatea partenera. NU (va rugam justificati)

- Recunoastere. 185

Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Universitatea noastra nu a utilizat inca Mobilipass, dar recunoasterea studiilor a fost facuta intotdeauna fara probleme pe baza creditelor transferabile obtinute. NU (va rugam justificati)

- Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) La sfarsitul fiecarei perioade de mobilitate participantii au avut o discutie cu coordonatorul institutional, discutie in cadrul careia au fost analizate realizarile participantilor. Participantii au fost sprijiniti efectiv sa se inscrie la sesiuni de comunicari sis a participle la activitati de cercetare. NU (va rugam justificati)

- Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Documentele (application form, learning agreement) au fost intocmite semnate atat de beneficiary cat si de universitatile partenere. Beneficiarii au primit un exemplar al contractului financiar, in care s-au stipulate toate drepturile si obligatiile lor. Toate mobilitatile s-au desfasurat pe baza unor Acorduri Bilaterale in vigoare.

186

Universitatea:

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA

Poza institutiei:

Descriere: Universitatea de Vest din Timisoara a fost infiintata la data de 30 Decembrie 1944, prin decret regal. Cladirea moderna a Universitatii a fost create de arhitectul Franz Fackelmann si a fost construita in doua etape: prima parte in 1950 si a doua parte in anii 1964-1965. Cladirea fiind considerate printre primele cladiri moderne din Romania. Pe fatada fiind reprezentate in mosaic figurile lui Nicolae Balcescu si Mihai Eminescu. In prezenta la Universitatea de Vest din Timisoara studiaza 21733 din care 9004 fara taxa si 12729 cu taxa. De asemenea sunt inscrisi 914 doctoranzi din care 569 fara taxa si 345 cu taxa. Universitatea de Vest din Timisoara are 11 Facultati: Facultatea de Arte Plastice: http://www.arte.uvt.ro Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie: http://www.cbg.uvt.ro Facultatea de Drept si Stiinte Administrative: http://www.drept.uvt.ro Facultatea de Educatie Fizica si Sport: http://www.sport.uvt.ro Facultatea de Fizica: http://www.physics.uvt.ro Facultatea de Litere, Istorie si Teologie: http://www.litere.uvt.ro Facultatea de Matematica si Informatica: http://www.math.uvt.ro Facultatea de Muzica: http://www.muzica.uvt.ro Facultatea de Sociologie si Psihologie: http://www.socio.uvt.ro Facultatea de Economie si de Administrarea Afacerilor: http://www.fse.uvt.ro Facultatea de Stiinte Politice, Filosofie si Stiintele Comunicarii: http://www.polsci.uvt.ro Universitatea de Vest are cooperari internationale in cadrul programelor Europene (ERASMUS, Leonardo da Vinci) cit si cadrul conventiilor bilaterale incheiate cu universitati din intreaga lume. In cadrul programului ERASMUS pentru anul universitar 2008-2009 avem incheiate parteneriate cu 184 de universitati din 22 de tari.

187

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA Chestionar privind respectarea criteriilor din Carta Europeana a Calitatii in Mobilitate 2000-2006

Informare si consiliere. Au fost candidatii la mobilitate informati asupra fiecaruia dintre principiile Cartei, asupra rolului si sarcinilor pe care le au organizatiile trimitatoare si gazda, asupra sistemului de educatie si formare profesionala din tara in care urmeaza sa se deplaseze? DA (va rugam detaliati modalitatile de informare) Informatii se pot obtine de pe site-ul Universitatii de Vest, pagina Biroului de Relatii Internationale, http://www.ri.uvt.ro/dri/index.php?lang=ro&pagina=erasmus, si direct de la responsabilii ERASMUS de la Biroul de Relatii Internationale NU (va rugam justificati)

Programul de invatare/formare/stagiu. Inainte de plecarea in mobilitate s-a alcatuit un learning plan ? DA (va rugam detaliati cu exemple) Fiecare student trimite odata cu dosarul de aplicatie catre Universitatea gazda si un learning agreement semnat de student, coordonatorul ERASMUS pe Facultate si Coordonatorul Institutional NU (va rugam justificati)

Personalizare. O mobilitate cu scop de educatie sau formare trebuie sa fie adecvata parcursului personal de invatare al beneficiarului, aptitudinilor si motivatiei sale si trebuie sa contribuie la dezvoltarea sau completarea acestora. A fost respectat acest principiu? Cum? DA (va rugam argumentati) Fiecare student poate obtine de la secretariatul facultatii, la care e student, o lista a cursurilor care urmeaza sa le parcurga la Universitatea de Vest. De asemenea Universitatea ofera studentilor o lista de cursuri, care vor fi urmate la Universitatea gazda. Avand cele doua oferte studentul va alege, impreuna cu coordonatorul ERASMUS pe facultate, cursurile, care se potrivesc cel mai bine. NU (va rugam justificati) Criteriile de calitate. Pregatire Generala. Au fost pregatiti beneficiarii inaintea de plecarea in mobilitate? (pregatire conceputa in acord cu nevoile specifice; incluzand aspecte lingvistice, pedagogice, administrative, financiare, legale, culturale). DA (va rugam detaliati modalitatile de pregatire ) Inainte de selectie s-au publicat pe site, http://www.ri.uvt.ro/dri/index.php?lang=ro&pagina=erasmus, criteriile de selectie , o scurta 188

descriere a programului si s-au pus la dispozitie studentilor adresele de web ale universitatilor partenere Pentru informatii suplimentare studentii se pot adresa responsabililor ERASMUS la DRI si/sau coordonatorului ERASMUS pe facultate NU (va rugam justificati)

Aspecte Lingvistice. Cum au fost evaluate competentele lingvistice inainte de plecarea in mobilitate? Descrieti oportunitatile de a urma un curs de pregatire oferite beneficiarilor de catre institutia dumneavoastra. DA (va rugam detaliati) La selectie studentii au fost supusi si unor teste de limba. In timpul facultatii studentii pot urma un curs de limba (engleza, franceza sau germana) existind si poibilitatea de a face cursuri facultative de limba italiana si spaniola NU (va rugam argumentati)

Sprijin logistic. Au fost oferite informatii si asistenta referitoare la aranjamentele de calatorie, asigurari, permis de munca sau de rezidenta, portabilitatea burselor nationale, aranjamete de cazare? DA (va rugam detaliati) Aranjamentele de cazare, asigurare, permis de munca sau rezidenta depind in mare masura de ofertele Universitatii partenere. NU (va rugam justificati)

Mentorare. Organizatia gazda trebuie sa prevada scheme de mentoring pentru a ajuta beneficiarii in integrarea lor efectiva in mediul gazda si a actiona ca punct de contact in oferirea de asistenta permanenta. Cum a fost respectat acest principiu? DA (va rugam descrieti aranjamentele de mentoring convenite cu institutiile partenere) Penru studenti straini: Da. Se incurajeaza legatura studentilor cu asociatiile studentesti, cu profesori de la Facultate, responsabili ERASMUS de la Biroul de Relatii Internationale NU (va rugam justificati)

Recunoastere. Daca perioada de studii sau plasament este parte integranta dintr-un program formal de studii sau formare, acest lucru trebuie mentionat in learning plan si beneficiarului trebuie sa-i fie facilitate recunoasterea (certificarea); Cum a fost respectat acest principiu? A fost utilizat in acest proces Mobilipass ? DA (va rugam detaliati procesul de recunoastere) Fiecare student se intoarce in tara cu o foaie matricola eliberata de universitatea gazda. Cu 189

aceasta foaie matricola studentul va merge intii la coordonatorul ERASMUS pe facultate, care va verifica materiile urmate la Universitatea partenera (numar de credite si materii), dupa care va scrie pe foaia matricola ca studentul si-a indeplinit sarcinile din contractul financiar si de studii, urmand sa-i recunoasca materiile facute in strainatate. O copie a foii matricole ramine la secretariatul facultatii. NU (va rugam justificati)

Reintegrare si evaluare. Experienta dobandita in mobilitate trebuie evaluata de catre participant impreuna cu organizatia sa, pentru a aprecia daca obiectivele din learning plan au fost atinse. Universitatea dumneavoastra a acordat consiliere beneficiarilor asupra modului in care pot sa-si valorifice competentele si aptitudinile dobandite in timpul mobilitatii? DA (va rugam descrieti modalitatile de evaluare si valorizare a experientei de studiu/formare la intoarcerea din stagiu) Fiecare student va prezenta la decont un raport de activitate in care evalueaza stagiul sau la universitatea partenera. S-a intocmit o baza de date cu studentii, care au beneficiat de burse ERASMUS. Fosti studenti ERASMUS pot fi contactati de catre studenti interesati. De asemenea, inainte de perioada de selectie ERASMUS, se organizeaza intilniri cu studenti interesati, organizatii studentesti, fosti studenti ERASMUS si responsabili ERASMUS, la care fostii studenti ERASMUS pot impartasi din experienta lor NU (va rugam justificati)

Angajamente si responsabilitati. Responsabilitatile care decurg din aceste criterii de calitate trebuie sa fie agreate intre organizatia trimitatoare, cea gazda si participant, printr-un document scris. A fost respectat acest principiu? DA (va rugam exemplificati) Intre student si Universitatea se intocmeste, inainte de plecarea studentului la bursa, un contract financiar. In contractul financiar se stipuleaza drepturile si obligatiile beneficiarului (stiudentul) cit si drepturile se obligatiile trimitatorului (universitatea), care sunt conforme cu drepturile si obligatiile Chartei ERASMUS NU (va rugam argumentati)

190

Lucrare publicata de Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in 191 Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale cu sprijinul Comisiei Europene