DESPRE CATARAMELEDE TIP "pAPA" SI , UNELE PROBLEME ALE SECOLULUI AL VII-LEA

de ALEXANDRU MADGEARU

In anul 1977, doamna Maria Coj,~publica 1 un morrnnt de nhumatie descoperit la 4 km V de cetatea romano-bizantina de la Capul Dolojman (Argamum), n punctul "La Zirnbru".Monnntul era sapat deasupra unui cuptor de ceramica roman trziu si era orientat E- V (cu capul la E). S-a pastrat numai" partea inferioara a scheletului. Inventarul recuperat era compus din urmatoarele obiecte: un cutit de fier, un vrf de sageata cu trei aripioare, o cata~ama de fier rotunda, precum si o catarama de bronz decorata cu protome de pasari pe inel. Autoarea cercetarilor data morm,ntulla sfrsitul sec. VI ,sau la nceputul celui de-~l VII-lea, tocmai pe baza acestei din urma catarame, careia-i grtsea, pe drept cuvnt, o buna analogie

la Histria.

Catarama de la Histria s-a descoperit n 1958, ntr-un complex de ncaperi din sectorul "Templu", n cam.era L. 2Mentionam ca n camerele B si H ~le aceluiasi edificiu s-au g{tsit monede din vremea lui Heraklios, datate n 612-613 si 613-6143, iar n C~HneraE a aparut un vas lucrat cu mna, de caracter slav. 4 Toate aceste piese, inclusiv eataram...'1> cu prosec. VII 5. Cele doua catarame - de la Capul Dolojman si Histria - fac parte din asa-numitul tip "Papa", stabilit de Syna Uenze 6. Ca sicatarameledin tipul Salona- Histria, ele au un apendicc n formr1de T (a carui latura transversala este uneori ornamentata cu cl'cstaturi). Cataramele de tip "Papa" se 'disting nsa prin existenta pe inel a unei perechi de capete stilizate de pasari (vulturi, eventual), care au ochii redati prin cercule,te imprimate si punctate. Uneori, decorul cerculetelor pUIlctate apare si pe partea care face legatura ntre inel si apendice. Toate exemplarele pe carele cunoastem sunt lucrate din bronz si, n general, sunt execuhtte destul de rudimentar n comparatie cu alte catarame din sec. VI-VII. Dupa publicarea repertoriului intocmit de Syna Uenze, au mai fost semnalate si ,alte piese. Deoarece raspndirea lor nu este lipsita de semnificatii, vom enumera n continuare toate exemplarele pe care le cunoastem,
1

tome de pasari,

apartin

nivelului

I(

V B), da1at n primele decenii ale

M.Coja,

Peucc, 6, 1977, pl. IX. Mormntul este descris acum si de U. Fiedler, Shzdien zu

GriJlJerfeldem des 6 bis 9 Jahrhunderis an da unierenDonau, 1, Bonn, 1992,p. 58 -59. 2 D. M. Pippidi s.a., Materiale, 7, 1961, p. 233. fig. 5/2.
3.:(:. Preda, H. Nubar, Hisiria, III. Descoperirile moneiare 1914-1970, Bucuresti, 1973, p. 227 (nr. 2041 si 2042). 4 D. M. Pippidis.a., op. cit., p. 232, fig. 4/1,2. 5 A., Petre, Dacia, N. S., 7, 1963, p. 324-325; AL Suceveanu, C. Scorj:>an, Pontica, 4, 1971, p. 157 -159: Al. Suceveanu, Risiria, VI. Les ihermes romains, Bucuresti, 1982, p. 92 ; Al. Barnea, Dacia, N.S., 34,1990, p. 289.. . 6 S, Uenze, Bayerisch~ Vorgeschichts-Blatter, 31, 1966, 1 -2, p. 149 -152 si flg. 5.

se]'

V A, 'tomul 44, ni', 2, Eucm'osU, npl'lllo...,iunle'1998,p, 171,--183

1"'M1 ..

-"- --

_.. -- 1\"'~IIIIIII'11RTJmN.!'llIl1

_..,

,_._~

".,-

nlOnpon~lrHl ]llI ~(ml'j, 111IpJ'(~J\11'rI,l'il(\ {li'f\t'lH,\)'iJ,n ]01'. (;<a,tarame]e "P{tPll" !llmb, totuH,i , dOi'\tlll d(J .I'lliJ'e6lll".

de tip

\
II

1). Iiesz/hcly (eomitatul Vcszprem, Ungaria). Din cimitirul de epoca avara timpurie (fara context cunoscut) 7. 2.) Ungaria (loc. necunoscuta). Din Muzeul Kaposv~lr 8. 3). Papa (comitatul Vcszprem, Ungaria). Din mormntul1, orientat N -,S. Asociata cu o aplica in forma de pseudo-catarama si cu piese de centura presate, iri forma de scut si dccorate cu ove 9. : , 4). l{unszen/marton (com. Sz\,lnok, Ungaria). Dintr-tIn 111ormnt (nr. 1) de mestesugar, orientat E -V. Asociata cu numeroase tipare pel}tru piese de centurll presate, din epoca avara tim,

purie

1.

"

"

"

5). Sarata Monteom (jud. Buzau, Romnia), Din mormntul 1/1943, de incineratie in groapa ovala. Asociata cu un eutit 11. , 6). Histria (jud. Constanta, Romnia). Din calneraL a complexnlui de locuire datat in sec.'VII,
sectorul "Templu" 12.
' " ,

7). 8). 9). 10).

de scut 16.

Bratei(jud. Sibiu, l)oml1ia). Din necropola nr. 3, de inhumatie 13. LOIi. necunoscuta. Bin colectia Kofler-Trunil1ger (Lucerna), inv. l1r. K 8065 y14. Loc. necuilOscuta. Din colectia Diergardt (KOln) 15. l{ornye (comitatul Veszprem, Ungaria). Din mormntul 66 (orientat V -E). Asociata ,cu piese de centura cu incrustatii de argint (Tall~chierun{J), cu vrfuri de sageti si cu un umbo
,

I ,
V't I
I

jl

:1

1.1). Aromat (raionul Bakcisarai, Crimeca, Hcraina). Dintr-un grup dc morminte n catacombe, data,tein sec. VII -VIII. Asociatq cu catarame de tip Syracusa 17. . . 12). Gy6d (comitatlll Baranya,. Ungaria). Din lTIorll1ntui 3.4 al unui cimitir avar timpuriu. Asociata cu un vrf de lance, un amnar si o alt!! catarama, de bronz. n alte morminte, Se afla catarame de tip Gater si Corinth, dar si piese de centurli!:u gl'lfoni 1f. ., . 13). Pees- R6ztemetij (comitatul Baranya, Ungaria). Din"l1:lOrmfll1tul54 al unui cimitir din.epoca avara timpurie. Mormnt triplu (barbat, femeie si copil). Asociata cu 6 vIrfuri de sageti,!<u trei aripioare. n alte morminte, se gasesc alte catarame de tip bizantin si un cerceI stelat lucrat prin presare 19. 14)., Capul Dolojman (jud. Tulcea, Romnia). Dintr-lmclmorml1t orientat E -V. Asociata 'cu un vrf de sageata cu trei aripioare 2. '
'

.""

\I' . ,.1
I
. ..,.. .... 4> "C ... o 'Oi

.' .

'\,' ',"

.....

COJlstatamc~principala zona de raspndire a acestor catarame o (:\onstituie Pannonia. In acelasi timp, remarcam absenta lor n Peninsula.Balcanica, n teritoriul care pna la nceputul sec. VII apartinuse Imperiului romano-bizantin (cu exceptia celor doua e,vemplare din Dobrogea). La rndul et, catarama din Crimeea este cu totul izolata n aceasta regiune, unde alte
9 bis Dupa incheierea redactarii acestui articol, am luat cunostinta de studiul si repertoriul d-lui D, Gh. Teodor, ArhMold, 14,1991, p. 128, 136 si fig. 5/7, 9 -11. .' 7 W. Lipp, Die Graber{ClderlJonl{eszthely, BUdapesta, 1885, p. 43 si p. 102, fig. 142.
8

,"C

.g I

,li
' . ,..;

I
!

".
'iZ

N. Fettich, ArchErt, 40, 1923-19:;)6, p. 160 -161, pI. 3/1.

44,1930, p. 124 -141,286 -287, fig. 87/12.
"n

9L. Jank6, ArchErt,

19

D. Csallany, Goldschmiedegrabaus der Awarenzeit lJon Runszentmal'ton (Ungarn), Szcntes, 1933, p. 53 -54 si pl. III/5, IV/3. 11 1. Nestor, SCIV, 4, 1953, 1-2, p. 85, fig. 17.
12 Vezi nI'. 2.

13 Vezi S. Uenze, op. eit., p. 179, nI'. 34; R. Florescu, 1.Miclea, Stramosii romnilor. Vestlgii milcnal'ede eultura si arta. Daco-romanii, II, Bucuresti, 1980, p. 213, 11r.829. . 14 S. Uenze, op. cit., p. 179, nI'. 37. 15 Ibidem, p. 180, nI'. 40. , 16 A. Salomon, 1.Erdelyi, Das lJolkerwanderun{Jszeilliehe Gl'aberfe/d von Rarnye, Budapesta, 1071, p. 49, PI. 9/6. .
17

f
" .

II E -,,' 8 N Q 5! ,.,
,"

J t<f:' c./

1.1. Loboda, SA, 1976, 2, p. 139, fig. 4/8.

A. Klss, Avar Cemetel'ies in County Baranya, Budapesta, 1977, p. 39, PI. VI/34 -2. 10 Ibidem, p. 98, pl. XL/54 -2. a9 Vezi nI'. 1 : D. Gh. Teodor, op. ,cit."p. 136 si fig. 5/11.
18

C"'h""

"

"

il

I )1'~pl'U~'I~I'I\IIH'h~

tiu II~"

~\"

~I 1111(111' 111'0111111111.1 ull' NI'(', \' II

17/\

('I~bnn~,mo rle tip pizantin abunda,. Astfel, raspndirea cataramelor de tip ".P{\,p.""eHoiic radio al deosebita de cea a altor tipuri contemporane.(Salona] Ii~Ll'i11, Syracusa, Corinth). Jl,'ultimr~ instanta, cataramele de tip "Ppa" sltnt de origine bizan1Jna..Jme deriva din tipul Salona-Histria, care se dateaza n ultima treime n H(~e. VT si la nceputul sec. VII 21.De fapt, tipul "Ppa" este doar unul dintre tip'urile de catarame cu chinga (Riemenschlaufe), ornamentate cu )Jl'otome de animale (n acest caz, cu capete,g.e paf;ari). SYlla Ue:p.zele-a inclus pe toate acestea ntr-o asa-numita categorie "rasariteana" de cataJ'I"lilUe eu chinga, derivate, toate, din tipul Salona-Histria, dar raspndite munai intre Pannonia (n special) si bazinul Niprului (n111aimica masura).

}!'aptdemn de relevat, majoritatea acestorcatarame cu decor animalier s-au

p:!\sitin complexe arheologice cu caracte:t' barbar (spre deosebire de prototipuri - cataramele de tip Salona-Histria)22. Autoarea citata dateaza ('ataramele de tip "Ppa" n prima jumatate a sec. VII 23.Totusi, n lite.ra1iurade specialitate mai circula si ideea datarii lor doar dupa mijlocul sec. VII (si pna pe la 680 )24. Acest din urma punct de vedere porneste chiar de la articolul n care a fost publicata catarama eponima (datorat:i'lui Janko L{tszI6). Autorul respectiv data ntregul grup de trei morminte de la Ppa n a doua jumatate a BO.C. VII, pe baza cercelultd (lin Jl1;325. Este vorba de un cerceI cu pandan1;iv globular oval, format din doua emisfere goale, si 'cu un grup de trei granulatii ntre pandantiv si veriga. Dar, astazi se.stie.c~, asemenea ee.rcei (tipul 1 B n clasificarea Zlatei Oilinska) sunt specifici ),1 primul rnd pentru prima parte a sec. VII, unii autori considernd chiar ca, ei au dispamt
dUl)a, ltLiHocul secolului
26.

La rndul ei, catarama de la Kunszentrnrton estea~och1t1\, (lU l.Hod(11" pentru piese de centura presate, tipice pentru prim~t jum~tl'\Jte f\llI'lOO. VI r. Deci, nu exista motive pentru ar mpinge datarea accRiJor c!'I,tu.l'amo lImi trziu de mijlocul sec. VII. Haritatea cataramelor de tip "Ppa", relativa 101' stereouipio, ~1, n acelasi timp, caracterul destul de bine delimitat al ariei lor dera8p(\,lldil'p, sunt toate niste mofive care ne ndeanma sa vedem n aceste obiect(! () 'parianta locala a cataramelor de tip Salona- Histria, cl'ervbantl\"'un.I1umi'\,J;, mic ~de ateliere, sau poate chiar ntr-un singur atelier. Altfel, H,l'fi fOl1!u do asteptat caele sa fi fost descoperite n ntregul spaviu cultural bizf1Jlii II. 111 timp ce cataramele de tip Sucidava sau Syracusanu au varian1l:e rog-iOlll\J1u n lumea bizantina si de influenta biz~'mtina, cataramele cu chingi\" (1diemen8chlaufe) --'iintl'C:l,care se lYumara si cele de tip "Ppar" ftU uist1e l:IJJ'ii

E:istria, care, in nici un caz, JlUeste posterioara mijlocului I'Il30. V,IT)wo.

din acest cimitir (ad~ugam 011 in M. 100 se afla" () cUlt111'f1m11lo doMp Hf1Ilcllm.

OI', alte motive pentru a data cataramele

de tip

"Papa" n a doua jumatate a sec. VII mi exista. ~tuuci cnd le estecu.no~cut, contextul lor arlleologic este reprezentat de obiecte specifice pentru epoca avara t!mpurie. Astfel, pentm a 1;icepecu asa-numitele "pseudocHitarame", invocate de Geza Bak6 n sprijinul datarii trzii, acestea apar in cOItlplexe din prima juma,tate alsljc. VII 2i. Foarte semnificativa este si situatia cataramei de la Kornye, citata si ea ?e G. Bako. Sectorul de NV al acestetnccropole, unde se afla morm:iitul eu 'catarama de tip "Ppa", se caracterizeaza prin concentrarea tuturor vaseloI' gepidice cu decor sta,mpiJat, care sunt, desigur, unele dintre ..obiectelemai vechi ale a!=\estuicimitir. Precizam ca datarea cea mai probabila a necropolei este a doua jumatate., a ~ec. VI $i pl'ima jumatate a sec. VII 28.Asadar, este posibil ca si M. 66, n fJAire a aparut catarama, sa se numere printre mormintele ceva mai veehi
~1 S. Uenze, op. cit., p. 146; U. FicdJe:r, op. cit., p. 58 considera cataramele drept UI1pr(l)dus bizantin. Ea S. UCI1ZC,Op.fii., p. 165 -166. 23 Jbide171,p. 152.

deraspndire destul de bine delimitate. Deci, ele n-au fost creati3 n Jlisuo ateliel.'e mari, mai "centrale", care puteau acoperi o piata foarte h~l'g';", ca n czul catranielbr SucidavasaiI Syracusa 3. .,Toate cataratnele de tip "Ppa" au aparut doar la periferia spatiului, culimral bizantin, si anume cu precadere n Pannol1ia. De aceea, prmmpUlHlIn ca ere au fost create n atelierele din vechile centre romane din Panllonin : Keszthely, Pecs ( =Sopianae), si altele, unde n sec. VII, supravi(JtuiAil f) parte a populatiei romanice, care era purtatoare a unor terunici m[~iaV!1lLsate. Acesteia i s-au mai adaugat prizonierii (n numar dec.t'evl\J z('cd de mii) lU::1,ti de avari din regiunile balcanice ale Imperiului Bizantin, In primele decenii ale sec. VII, si care au beneficiat pna la urma de condi\iiUi do elltitate'etnicaI!si milital'a dist:ihcta'ln cadrlll confederatifii av.are 31. 'n partea de vest a Pannonieha fost identificata asa-numJJta ,.CUlt"UJJI\'

Keszthely, datata n sec. VII si atribuita p()pula,tieiromanice si gel'rna~1'i()(J. Arheologii maghia,ri o caracterizeaza' printr-o serie de piese de metal do ceHa sorginte romano-bizantina: cercei n forma de cosulet, ace vrJ;, fOl'lhi1.
de Stilu8, fibule discoidale, bratari cu c~pete'es'arpe, catarame~ bizaJntino. Ateliel'ele unde s-au produs aceste piese au fost localiza}te n fostele fOl'tiXi.. catij romane din preaj'ma lacului Balaton. Ele mentineau legatmi cu lUH1lln bizantina" inc'ltisiv prin intermediul acelor depDrtati dih Illyria si ~hm(jiI1, n lndul carora se puteau afla si mesteri '32. Pl'intre obiectelep[!oelftIHG, do
29 H. Bott, op. cii., p. 228 -230,275 dateaza catarama din'M. 66 de la KorlJ.yu Il! prllJlH treime a sec. VII. 30 S. Ucnze, op. ciI., p. 176 -177. , ' 31 Despre acesti deportati ponleniti de Aliracula Sanc;li Demelrii, II. 5, cal'e dupl' SI\MU decenii se vor ntoaree n Macedonia, sub' conducerea bulgarului Kuber, s-a 5CI'isfoarte JliUlt. Amintim aici doar cteva studii: :fi. Charanis, Balkan Studies, 1.1, 1970, p. 229 -247; N. l>lL~('lJ' iTI Studien2Um 8 Ilnd 9 Jh. in B!J2anz, Berlin, 1983,p. 96 -99 : S. Brezeanu, RESEE, 24, 1UtilI. 2, p. 127 -132. Se adaul;(a, evident, editia critica si comentata a lui P. Lell1erle, Les plu,~ allcl(ill~ rccueils des miracles de SI. DemC/rius el la penetral1on des Slaves dans les Iialkalls, :.Jvo]" l'urlM, 1979-1981.. " 32 1. Kovl'ig, ArchErt, 85,1958, p,"66 -74 : I'loBona, Alba Regili, 2 -3, "b063, p. 6:J .-"011 : A. Kis5, ArchErt, 95, 1968, 1, p. 93 -101; Idem, A Jallus-Pannol1illS Mtlzeul11 Ev]!/inyvc, IlHiI) (l96@), p: 81-123; F. Fiilep, Sop/anae. TlIeHfstory of Pecsi.tJllringthe Roman Era alld tll~ !-)/'O/JII'III of ini! Con1irmily of Iile Late Roman POPllla!ion, Budapesta, 1984, p. 286 -289; V, 'J'urOIlI1, Al'ch.Rozhl, 36,1984,5, p. 489; J. \Veruer, p. cii., p. 45; Somogyi, Al'chacologhtAustl'l/.IclI, 71, 193'l;p', 135 ; E. Toth, in Die VOlkel' Sz'idoslellropas im 6bis 8Jh.,suh ('ed. '1'ui13.lIllnsol, N(!hwlwlI, 198711p. 254 -255. '

de tip "Pf.pa"

3d"A.Petre, SCIV,16, 1965, 1, p'. 75; G. Bal{(), SCIV, 24,'1973, 4, p. 645.

3&

L. ,1ank6, op.cit., p. 287.

28 VeziZ. Cilinska, SIovArcb, 25, 1975,1, p. 64 -66.

27

/'1'/1%('1/1171 mi/llercll

J. WcmCf,

Der Scl1al2fund von Vrap il! Albanicl!. 13cilrage mI' Archiiologie

Viena, 1986;'p. 61 -62., . .\

der A'wa-

Donauraum,

U VI';!!fl\I:Cl)z!a ,lui R. H~rboiu )arnol)ografi",resptctiv~, diJ. scns:; 23, 1~72, 3,p. 411Rlloa j (~:Hnk6, op. cU., p. '645 -648 ; H: BoU; Boh:nerJlftbucher, 176, 1976, p. 201 -280 .

37l1

.__0_-

Ahlxund1'll Madgcal'll

6.

DCRpro cnlnrllm\'1o <II'tip ",II(\pn':

si 11111'11', ))rO1Jh\~1l\nll~ "loc. V11_-

I't!

f10Q5te,ateliere se numara si un tip decatarame (de sorginte bizantina), m'1l'e au placa ornamentala cu capete de pasari, executate nsa cu mai multa f1CUl'atete, n genul celor de pe placa fibulei de la Cosoveni 33. Daca ,Joachim W c;rner socotea aceste catarame (descoperite chiar la ::tCeszthely) drept piese aV0,relucrate dupa modele bizantine, n schimb Aurelian Petre presupunea ca decorul cu capete de pasari este bizantin, dar invoca drept unica dovada tocmai catarama de tip "Papa" de la Histria 34.n ceea ce ne priveste, presupunem ca acest decor poate fi considerat specific pentru obiectele produse n,vestul pannoniei, si anume pentru cele doua serii de catarame. Dealtfel, maniera de executie a capetelor de pasari de pe cataramelede tip "Keszthely" se rega~este n cazul cataramei de tip "Papa" de la Gy6d. ~ceasta din urma, mpreuna cu cea din colectia Diergardt si.cu cea din Muzeul Kaposvar, reprezinta o varianta mai evoluata si mai fastuoasa. Cataramele de tip "Papa" (ca si oele de tip Gater, cu capete de anilTlale)pal' sa fie rezultatul grefarii, asu:Qraunor prototipuri bizantine, a unor influente provenite dintr-un orizont cultural care nmanuncheaza fibulele digitate, cerceii stelati, aplicele de centura n forma de masca 35. Acest orizont cultural se ntindea, n ultima treime a sec. VI si n prima jumatate a sec. VII, din Ucraina pna n Dalmatia, adica n tot teritoriul controlat de avari pna prin 630-640, cnd s-a petrecut revolta bulgarilor lui Kuvrat. Se stie ca avarii si-au mentinut pilaatuncihegemonia asupra stepei de la nordul Marii Negre 36. n geneza cataramelor cu protome de pasa,ri si de animale, poate fi surprinsa o influenta venita din partea anumitor fibule digitate, ornamen-c tate cuprotome asemj1natoare, pe pl~capieiorului, ori chiar pe placa semidiscoidala. S. Uenze, refer'indu-se strictla c\itararp.ele cu protome de animale, aprecia ca aceasta sinteza artistica b~zantino-barbara s-a petrecut n Ucmina, n mediul culturii Martinovka ;de acolo, migratiile avarilor"si Shk

Observnd eirculatia de motive decorative intre fibu.le, eMlf11'fJUlO ~i cercei, A;.p,etre considera ca fibulele cu capete de. pasari au ~oRt'lhl'l!Jl!H1n'III).'I\'O si de cataramele de tip bizantin, de genul celor de la Kei:\zthely 43. Ih1(J11, aceasta filiatie poate fi .adevarata n cazul unor fibule mai faRtuoaRo, (In felul celei de la Cosoveni, n schimb capetele de pa,sari de pe pl(~cHe ]nml(~lol' comune evolueaza din perechea superioara de lJrotuberante de pe pladt. De aceE),a,credem. c11fibulele au fost cele care au influentat catail.'f1mBlt\ cu protome de pasari. Mai putem adauga si o eventuala influenta venit11, din partea aplice lor de aur cu capete de pasari,descoperite n mOI'111lintele princiare avare (B6csa, Kunbabony), legate de J. Werner de arta RaK\o1nida 44. Oricum, este certa existenta unei mode a decorului cu capete de pa,sari n mediul khaganatului avar timpuriu. Cataramele de tip "Paa.Ja" a,partin acestei mode, elefiind nsa niste piese care trateaza maisimplifieaYt decorul cu pricina. Pe de alta, parte, raspndirea lor lle indic(1 faptul ca ele au fost crea.te n Parmonia, de catr:/3 m.esteri eare au adaptat niste prototipuri bizan:tlJl.ne la earacteristicile acestei mode. Nu exista nici o dovada ca ele au fost produRe
pentru prima oara n atelierele din Imperiu, din simplul motiv ca nU

s-a

vilor au vehiculat aceste piese spre vest 37. n Cllzul particular al catarame~ lor de tip "Papa", analogiile~stilistice nu se afla doar printre fibulele din Ucraina pomenite de S. Uenze. n zona dunareana exista o categorie destul de numeroasa de fibule digitate cu capete sau cu ciocuri de pasari aplicate pe placa piciorului. Unele fibule au aceste capete de pasari redate mai natu~ mlist (vezi exemplarele de la Dranic, judo polj 38, Fedesti, judo Bacau 39, Gmbas, judo Alba 4. Altele sunt mai stilizate, mai simplificate: Draxini, judo Botosani 41,Farcasele, judo Olt 42.
33 N. Fettich, .4Tchologisclre Studien zur Geschichte deT spiillmnnischen 1'vfetallkullst, Budapesta, 1951, pI. '14/11-12 si J. \'lemer, Germania, 33, 1960, 1-2, p. '120, n. 37. 34 A. Petre, SCIV, 17, 1966, 2, p. 264. 35 Pentru aceste din urma piese, care sunt de origine bizantina. dar care au fost imitate si Il1ltlnJea avara, vezi acum P. Somogyi, op. cii., p. 121-154. 3H G. Feher; ActaArchHung, 5, 1954, 1 -2, p. 59,; S. Szadeczj{y-Kardoss, n Researclres in Allaic Lel11guages,ed. de L. Ligeti, Budapesta, 1975, p..267 -274 ; B. Csanad, Mitteilungende.s Arcbilologisches Instituts de!" Ungarischen Akademie de!" Wissenschaften, 10 -11, 1980 -1981, p. f'37.. . 37 S. lTenze, op. ci/., p. 171, 173. Pentru fibulele respective, vezi J. Werner, Reineck~"
1,'CS(6Cll1'i/,t,Mainz, 1950, p. H)4.

descoperit li'ici un exemplar n regiunile care, mai faceau parte din Imperiu n prima jumatate a sec. VII. De asemenea, aceste catarame sunt, totusi, 1/1ttlt mai r.ndimentare dect seriile contemporane de catarame de tip Syracusa s~Corinth. Sunt, am putea spune, mai "barbarizate". " De aceea, prez;enta catarameYor de tip "Bapa" la Bratei, Sarata MOI!lteoru, n Dobrogea si n Crimeea ridica o seama de problerne. Bste vorba de mprejurarile care au permif) vehicularea, unor obiecte de port care nu sunt fastuoase, elin nucleul khaganatului avar, n ni~te zone destul de ndepartate. ~.'Iai nti, nsa, este necesara o discuHe asupra celor care au putut fi purtMorii aeestor catarame. Pieselep.in Pannonia care au un context arheologic cunoscut s-au descoperit la: P{1pa, Kunszentmarton, Kornye, Gy6d si"Pecs Ko.ztemetO. Dintre acestea, cea de la Kunszentmarton face parte din morm.ntul unui mester aurar. Un inventar mai fastuos continea ~i mOrm!ltul de la Papa, care facea, parte dintr-un grup foarte mic de m0rminte. In schimb, celelalte trei,piese provin din necropole destul de ntinse. Toate trei s-au gasit n morminte cu anne (vrfuri de sageti, vrf de lance, umbo de. scut). Deci, cataramele de tip "Papa" fa,ceau. parte. din portul masculin, si credem ca nu gresim daca le consideram un element de echipament militar. Se stie ca ele erau folosite pentru prinderea un9r genti la centura 45. Apartenenta etnica a purtatorilor acestor catarame poate f"i foarte val'iatf1. IJa Kornye este vorba, in mod aproape sigur, de un germa,nic (daca avem n vedere piesele de centura ncrustate si umbo-nl de scut). n IH'ivint,a celorlalte catarame, nu exista dovezi ca ere ar fi fost purtate doar de catre avari, mai ales e(1piesele, ca atare, nu tin de arta a vara; ci sunt doar - eventual -,- influentate de aceasta. Confederatia avara ay;ea un ~aractel; etnic compozit. Izvoarele literare atesta exist~nta r~zboihieiI0r:

3SO.. Toropu, V. Ciuca, C. Voieu, Drobeta, 2,1976, 3/8. au D. Gh. Teodol', TcritO1'iul est-carpatic in veacurile T.7.-XI e.n., Iasi, 1978, p. 41, fig. 1311. 4U'K.JHar.eclt, COlllJ:ibu{ii la ist,OTia Transilvaniei. in sec. IV -XlII, Bucuresti,.. 1958,

. p. 97 -98, fig.

g6ipizi; mai erau si slavi, poate si romanici din Pannonia, si nu trebuie uita.Vi
nici urmaii prizonierilor
KubeL .',

bizantini

care VOI'trece apoi sub conducer~a'b1!lli

.' .

IJ. \17-US, Jlg..J;I. I'if8, .\,).

'.

".

.'

41iilS. ,Bnt,lI, ,se;]V, 16, 1965" 2,p.. 37\) -381"fig.l. n M. Nlc"t SGl V, 21, 1070,2,1).327 -329, fig. 1.

4~ A. Petre, SCIV, 17, 1966,2, p. 265 si urm. 44 J. Wcrner, Der Schatzfllnd . . ., p. 52-59. 4ij' S..Uenze, QP. cit., p. 173 -174; F.if:)aim, A. Lippert,Das mr./ein am Lcit1zagebirge, NU, Viena, 1984, p. 45.

Q1lJarische GI:i'iber feld vOIJSrml~, "

178

Alexandru

Ma:'d~eanf

Despre c3taramele

de tip "Pl!pa"

si '~me1e probleme

alc sec, VII

170

Este de retinut faptul ca aceste catarame puteau fi ,vehiculate si de catre razboinici din confederatia avara, nu doar de catre mestesugal'ii itineranti. I~\i..' Revenind acum la mprejurarile difuza!'ii cat~\,1'amelorn afara Pan11oniei,putem observa ca, la Brtei, situatia este destul de clara, n sensul ca acolo s-a nmormntat o comunitate de gepizi care a suferit o influenta avara (as,tfel nctlon Nestor vorbea de "gepizi avarizati") 46.O prezenta efectivrt a ~varilor n Transilvania, n prima juniatate a sec. VII, nu este dovedita. In schimb, exista indicii ale patrunderii unor elemente din confederatia avara, dizlocate din Pannonia. Bunaoara, se presupune ca o.parte din kutrigurii rasculati mpotriva ~warilor si nfrnti prin 631-632 8-ar fi refugiat n Transilvania 47. De asemenea, aparitia unor piese de centura ncrustate (asemanatoare cu cele de la Kornye), n cimitirele de la Band si Unirea-Veresmort, atesta venirea unor elemente germanice din Pannonia, deosebite de gepizii'1transilvaneni48. Prin partile Abrudului s-a descoperitun cerceI n forma de cosulet49, care, precum am vazut, este 'specific })entru cultura Keszthely a populatiei romanice din Pannonia. n fine, la Gmbas s-a, descoperit un cerceI cu o globula formata din doua emisfere, montata orizontal pe veriga. n lumina 'Unei recente investigatii, el face parte dintl'-un tip raspndit cu precadere n aria culturii Keszthely, dar absent pe teritoriul Imperiultli bizantin 5.Iata deci o seama de contacte ntre Transilvania si Pannonia, care au putut favoriza patrunderea cataramelor de tip "Papa, ", n cu:rsul primei treil1li sau al primei jumiXtati a sec. VII.
' ' ,

." ,,- ~l1ormintele de, nhumatie orientate E- V de la Pruneni,.ju!l. Buzau si Ceptura, judo Prahova 51(care contin o fibula digitata tip Werri~J.\ [ H siu:q cerceI cu cap rasucit cu analog~i JaBand si, respectiv, cel~ceicu

panda.ntivstelat si bratari cu capeteleingrosate);

-,,-,

.
,

t,iparele pentru aplici lucrate. n tehnica presarii de +a Alde!li, judo Buzau 52,Racoasa, judo Vrancea 53, Poienita, judo Vrancea 54;
~, o'aplica de la Budureasca 3 55;

Daca mai ad~1ugam si descoperirea ctorva vrfuri de sageti cu ttei aripioare in necropola de la S,a,rataMonteo~'u 57, vedem ca n prima jumatate
,

- mopn~ntul de caIaret de la Trgsor, judo Prahova, cu o catarama de bronz ornamentata in te)mica. presarii, orientat E- V 56.

a sec. VII exista n zona Carpatilor de Curbma un orizont' cultural nrudit cu cel),al spatiului khaganatului avar 58. 01', ,cataramele de tip ,,:t>apa" apartin materialului arheologic al acestuia.' Mai departe, cele trei catarame def:\coperiten Dpbrogea si n Crhn.eea ne prilejuiesc o discutie, asupra prezentei si hegemoniei avare la gurile Dunarii"Si la nordul Marii Negre. Am amintit deja ment,i11ereaacestei hegemonii Ul;egiu;nileuord-pontice, pna prin 630-640. Asa au put;p,tp~trullde, n mod sporadic, si cataramele de tip "Papa" pna n'Crimeea. Nu putem ignora faptul ca avarii !)!'acticau un comert intens, care era, se pare, asigurat si prin ..unele posturi de paza situate pe drumurile care legau Eurqpa
centralajd~J'stepele I'aeariteIie 59,
.;

Cataral1ladela Sarata M:onteorueste ~,sociata,n necropola,cllfibule

digitate si cercei stelati.A:ceste obiecte de pO'doaba caracteristice pentru portul feminin din epoca avara timpu:rie se regasesc si n unele dintre cimi:.. tirele unde s..:audescoperit catai'afrle de tip "Papa", inclusiv;'la Bratei 3. Este vorba, n fond, de o unica moda, care pentru barbati nselllna, ntre altele, purtarea catarame16r de origine bizantina, iar, pentru femei, a fihu..: lelo1' digitate si a cerceilor cu pandantiv stelat. Nu are nici o importanti1 faptul ca piesa de la Sarata l\I6nteoru a aparut ntr-un mormnt de incineratie (caz cu totul singular). Si fibulele digitate si cerceii stelati .s-au descoperit doar n mod exceptional n morminte de incine,ratie (iar cimiti1'u1 de la Sarata Monteoru este, n general, o exceptie n tot acest orizont cultural al epocii avare timpurii). . Din I~unctul de vedere al inyentarului arh~ologic, cimitirul de la Sarata Morteoru se integreaza partial ntr-un gru.p de descoperiri din zona Carpatilor de Curbnra, care mai cuprinde:
r
1.

n privinta Dobroget, exista o informatie care poate aduce niste ola-: rificari. n "Geografia" atribuita nvatatului al'l'nean Moise Chorenati se consemneaza ca Asparuh s-a instalat n insula P~uce, dupa ce i'-a alungat de aC<?lp pe'avari. InfOTl11atia 3,:paredoar nt,r-una.'(Untre redactiile operei 60; Mai deJ1iu,ltse credea ca textul cu :pricina este din s~c. IX, dar cercetarile recente l dateazaJprin Jsec. ,;XIII. "Geografia\1, n ansamblul ei, este: rezultatul unor interpolari succesive, aduse unui text de baza din sec. VII 61.:~De aceea, trebuie sa privim cu circllmspectie informatia de1i"j)re
61

V. Teodorescu,

SClV, 15, 1964, 4, p. 498, n. 21 ; Jdcm, In A VI I-a \Consfatuire de lucru

a arheologiloJ' din Romnia. Bucuresti, 27 110V.- 1 dce. 1971. Buletin informalip, 1, 1971"p. 45; Idem, Bucuresti. l\'lat~riaIc deisto.rie si muzeografie, 9,1972, p. 89. n. 42. 62 Idem, Bucurestj, 9, 1972,p. 86, fjg. 7}33,3b, p. 91. 53 V. Bobi, Vrancea, Studii si comunicari, 1/1981, p. 107,140, fig. 27{5. H V, Teodorescu, Bucuresti, 9, 1972, p. 91.
55 Idem, In Ac! es da V IJ" Congres international des sciences pre- el prolohisloriqtICS.,'II, 1971, p. 1044. 56 Gl1. Diaconu, P. Diaconu, SCIV, 13, 1962, 1, p, 165 -170. Vezi acum si con~idcrat,me lui U. Fiedler? op. cit" p. 326 -328. , ' .. 571. Nestor, E. Zaharia, 1\lateriale, 4, '11957, p, 190, fig. }J3; Idem, Materiale, 6, 1950, ~ 51& . . Praga,
58

46 Vezi R. Harhoiu"AARlVISI,

scria IV, tom XII,

1987:(1990),

p. 148 -149;

Idem,

Dacia,

N.S., 31, 1987, p. 128, , .Ii ' . , 41 K. HO1:edt, Siebenbiirgen im Friihmillelalter, I3Olin, 1986,p. 36, 99~ Vezi'si SCIV, 13; 1962, 2, p. 451"; lVI.Rusu, AIIACluj, 21, 1978,1). 128 :""129. . .'
48

G. Bak6, " '"

M. Comsa, Balcanoslavica, 1, 1972, p. 15, Vezi si eadem, In Relatioris belweenIlIe.AlIlo.

1')75,
.' o '

chtonoiis Population and Ihe jIlfig/'atory Populatiolls on the Ter/'ilory of Romania, Bucuresti,
p. 200:

G. Bak6, SCIV, 24,' 1973,4, p. 648 -650; M. Comsa,ln Actes du'Vlne

Congres inter-

nalional des sctences pTe-;,etprotohisLoriques, III, Belgrad, f973;"p. .314. '!" 49 D. Csallany, Archiiologische Denkmiiler der AWal'enzeil in M iLteleuropa. Sc1lrifltum und Fundorte, Budapesta, 1956, p. 77 ; A. Kollautz, H. Miyakawa, Geschichte !/nd [(llUItI' eines vlilke/'wandel'UJlgszeilliehen Nomadenvolkes. Die Jou-Jan deJ'M'ongolei u1!d die Awaren in Miltel~uropa, II, Klagenfurt, 1.970, p. 113, fig. 54{10. ,." ,' "',; o-, . 60 G. Klss, ArchEl.t, ,110, 1983, p. :100 -111. Este tipul V,din clasificarea facuta"de' Z. Ci_lIl1~.I.Il..CXu:.:L.I.1...:'!fJ). . '." .. .

':'&9Vei'.i,~. BOba, NOl11nds', Norlhmen Qnd Slavs. Easlem Europe in the Ninlll Cenlru'y, Hnga. Wie.sbaC!cp, 1967, p. 53. '. . ~o,A..,Dcce!, :Reia/ii r()ml11J(J-orientcile. Clliegere de .~tudii, Bucure,sti., ..1978,p. 27. , ~1 Vezi V. SpIMI, Ucalitt'J1.1 etnice si politice in Moldova mCJ'idionald ,~ccolcleX - X JJ 1. ROl/ulII/ si tnrlwio/, .l,nsl, 11185.p. 57..,.58. O discutie aSUpl~1\ c"cdlbllItMilln!ormntlelln F, DlncolJl1, l'1'11l'(', 2, 1073, p. JlIII.

'n

- -

---

ruexunaru

l\'Iadgearu

10

11

.. ..'_!,~!\.III'-"'lilllI'~II,'It'

Ih'_~~I'IIPII"

~I mll'll'

prtlhlt'!lw

11 I! NI'O, V 11-

1IU

Asparuh. n orice caz, ea este utilizata n lucrari recente 62,care, pe baza ei,
admit o dominatie aval'a la gurile Dunal'ii, pna prin 660-670, cnd 8.,.au instalat bulgarii n "Onglos". Insula "Peuce" din "Geografia" armeana este, evident, o referire la un tinut nvecinat sau partial identic cu "Onglos", deci cu Bugeacul sau cu unghiul format de Siret si Prut, la varsarea lor n Dunare 63. Cum o supravietuire nentrerupt~, ntre 602 si 680, a dominatiei bizantine, maritime si terestre, la gurile Dunarii, este greu de admis 64,era chiar normala existenta unei hegemonii avare n aceste parti. Sa nu uitam ca avarii au ocupat efectiv Dobrogea n 586-587, cu ocazia unei campanii mpotriva armatei lui Maurikios. Baian se instalase acolo, n preajma Tomi-

t,u 111111111". 1~'\I""II,III' "OIl"()p(~,l'iri, ere<lern cit ipQ(u\a dOJ.Uun]ni POtiTa Dhl.(~1IJ1I11 "111'111'11 0111'(1 h~ rorlJI'I(\ll!iUlo (}G1.11 Nicu1itiel, poate cltptti, noll~J'gn': mont.(', AlltlIIII'II1 ,.n, Ilclll\lltl~-Ht~ I~ da,tat construirea acest'U.i 1:IIBtem cl(! 'fO1'UM f1cl\i~iI hl Itll(\ V II (IIr1, Clvunt,lml, 1Utl\8 sec. VII si IX) 1;2,pebn.~a u]lor urmo do 10111111'1\ IItI II~ I)",~I~ vl~lllh'lI, (lU c6I'amica lucraM, cu ni.a, decoJ'l~~'t. {I.n lI,l'v,lul" li" 11lIv,(\, (fl<I\,f(II\(mtt! mU'R,tnice a.semanatbare' s..ra,ugasit si in :plbnl\n1,111 vlIolulnl). ('11111InrO1'lllU,t,liJe oo11:8e de izvoarele litera:re nu ngadll)() idoli1.1I1"'LJ""~ IWI.~t,/lI'

l'OI'urtBI~I.H cu "Onglos"-ul',

d1. P. DlaCODu.preSUpUJ16 cit

sului, iar ulterior si-a stabilit tabara la Appiaria

,

65.

O marturie

9. raidul'ilor

avare poate

fi reprezentata,

eventual,

de
66.

1111111,\1 1"'1'1,1'ldh'l~1JlI1u Han. VII, dar nu de catre bulgarii lui Aspa:l11h, ci do Illtl,"I' n ""JlI1h\,~hl ImJ'bI1r~ ~latt n ~eI:vici~I.Imperiulu!~iZantin. ERtO 11110"n'I'ltl, 1,,"1'\.I'M,nI' })l1Lea. fI formuJatasI alta Ipoteza: rIdIcarea lor do catro hlllM'IWI, hLI' IIII~ILa,I'ziu,prin sec. IX. Deocamdata, nu poate fi (~xclu8it

vrfurile de sageti cu trei aripioare descoperite la Histria si Ulmetum

' "'t.llr.'~II.1111 I )lnconu,

Dupa prabusirea limes-ului, teritoriul Dobrogei;a putut ramne, ntr-o forma sau alta, sub controlul ~warilor, tot asa cum, n cursul sec. VII, a existat o zona n centrul Peninsulei Balcanice unde se afla o "Avaria" 67. Chiar si pentru o epoca mai trzie exista indicii ale unor contacte ale Dobrogeicu lumea avara. n cimitirul de la Istria,..Capul Viilor s-a gasit o limba de

1 CIl'OI'I.II'II""'I,1t dn h~Nicu1itelar

pe care preferam sa o ntelegem usor difel 'it. Sistemt~]

.

.1u 111~1,CI I'Nltll'uM ai

IIII~, (4o.lItoI11LJ1H II

. putea fi un "ring" ,avar7s,facut nu eapitrat Imperiului. Ca n Do~rog~a seco~uluiVII n--aexistat

11'11 vlcl()" ]H1tcrene-o arata si monedelede aur'si de argint emise' s11bHera,k-

si Constantin IV, gasite ntr-un numar curios de maro

centura avara, provenita dintr-un mormnt distrus

de la Grlita
69

68,

iar cerceii de argint

de epoca

au analogii n mediul avartrziu 7. La Rasova s-au gasit

ceramica galbena din ilecropolele

vase imitate dupa cunoscuta avara trzie 71.

. . 62 A. Kollautz, H. Miyakawa, op. cit., 1, p. 157, n..42 p.272; Idem. Acta Universitatis de Attila JazsefNo111inatae. 16, Szeged, 1972, p. 96; Ai. Avenarius" Die Awaren in Europa, nad, op. cit., p. 145, n. 60; 1\1.Comsa, in Beitrage zur Ur- und
~3&' ' .'

;S. .Szadeczky-K,anj.oss,op. cit.,

Acta Antiqua et Archaeotogiea, Bratislava, 1974, p. 176; B. CsaFriihgeschichle, II,. Berlin, 1982,

. 63 Despre localizarea "Onglos"-ului, vezi, intre altele: R. Rasev, Bulgarian Historical Review, 10,1982, 1; p. 68 -79; C. Halcescu, SCIVA, 40, 1989,.4, p. 339 -351, (unde se da si Ilumeroasa bibliografie anterioara. . 64 Ea este totusi postulata, fara argumente sigure, de: P. Diaconu, RRH, 5, 1966, 3, p. 488 -489 ; Idem, Peuce, 2, 1971, p. 200 -201; 1. Barnea. Din istoria Dobrogei, II, Bucuresti, 1968, p~ 445 ; A. Petre; RESEE, 19, 1981, 3, p. 555 -561. : '65 Theopl1ilact Simocatta, 1. 8. 10; II. 10. 8 -14; Il. 15. 13. Vezi 1. Barnea,.op. cii.,. p. 433 -434; A. Kollautz; H. Miyaka\va, op. cit., 1, p. 246 -248 ; M. Smpetril, SCIV,22, 1971, 2, p. 218 -219 ; V. Velkov, in Die Valker Siidostellropas . . ., p. 161 -163.
66

A. Petre, Dacia, N.S., 7, 1963, p. 322, 323, fig. 3/1 -4..

' ',1

67 Theophanes, ed. De Boor, p. 359 (= FI-iDR, IJ, 1970, p. 620/621) ; Nikephoros, ed. De Boor, p. 35 (= FHDR, II, 1970, p. 626/627). Vezi si A. Avenarius op. cit., p. 176 -177; Dujcev, Mcdioevo bizantino-slavo, 1, Roma, 1965, p. p. 56. 69. 68 V. Zirra, Dacia, N. S. ,7,1,963, p. 393, fig. 29/10.
'69

"1'11 1,J'u IW(!IU:ltit vreme de penurie monetara, chiar n cuprinsul Imperiului 7.. ICMt,(I vOl'lm de : . 1. .A V Heraklios( 610 - 641), Axi<>poli8; 76 ; lA VCo:nstans II (659-<664), Tuloea76: 1 AR Constans II (641'-1646')+ 1 AR Constantin IV' (668-673), VaZeaTeilor, com. Izvoarele,jud. Talcea; eventual dintr-un tezaur 77; - 1 AV Constantin IV (668-675), Istria-Sat 78. i ',. De remarcat ca la acestea se 9a'!iga. unelein:ionede din pel'ioadH. 685-713, descoperite n Dobrogea, extrem de rare'79. " Asemenea monede din metal pretios pot fi un indiciu ori al unei pl'ezente bizantine, ori al unui centru d~ putere barbar:'" . Astfel, prezenta catal'amelor de tip "Papa"la' t[istria., si la Capul Dolojman nu este incJXpljicabila.. Ct,despre modui n-cat,\ea,arjuns<;eatlliramll. la EListria"este Buftcient Ba amintim ca n acelasi complexde'ndlperi s~a descoperit si un vas siav (vezihota 4). Deci, n perioada respecti"a, POPUM latia HistriErl cuprindea si barbari nou veniti. . Din punctul de vedere al' ritualului sau, mormntul de la ,bapul Dolo;j..: lnan este barbar, deoarece mormintele romano-bizantine Mntempomrto , erBiUorientatc. V;,;--,E1:I.sii;Q.ucontinea'll':V~rfur~ de:;saige~i$~ui3illtJe ,arme. :tu schimb", acest', morrn,nt se ,apro;pie mult deciroitire~ed~nepoca a'VM'~. ,
' , .

.1,

C.Cirjan, Pontica,

2,1969, p. 127, fig. 18, 19.

asemanator la Vadeni, judo Vaslui
',',

72 :t:'. Diaconu,

SCIV,

23, 1972, Ji. 307 -319.

; "

"

:..

70 Prostea Mare (= Trnava, judo Sibiu) : K. Horedt, Gerinania, 25, 1941, p. 124; pl. 21/4 ; GOI'hea (jud. Caras-Severin) : 1. Uzum, Crisia, 4,1974, p. 41"fig. 4/2 ; Kesztl!ely: N., Fettich; op.
e/l., pI. XXXIX/8. Vezi insa si un cercei

V/I.cii., p. 78. fig. 38/1).

(D. Gh. Teodor, ,

71 C. Scorpal1, Pontiea, 1, 1968, p. 373, 376, fig.. 25/b, '26/b. Nu eSte inutil, sa.semnalam mdHLcnta ullor contacte culturale asemanatoare, intre bazinul 'n)ijlociu al Dunarii si cel inferior, dlJ~rl\~urnLcIntr-o epoc,a mai veche. Astfel, instalarea unor grup\lri germanice,in Scythia. Minor .1 Mo()~11\ Secundn, dupa destramarea confederatiei hunice, expliea aparitia, in ace~tt provincii, a
IIno/'
:-1,

ruJUlu dlfjltutc cu prototipuri germanice. Vezi 1. Nestol', DaCift" N.S., 5, 1961; p. 441445 MnAov, AI'hoologljn, '18, 1976,1, p. 35 ~39 ; S. Miehailov, in A'l'chaologU!>'i11s Geschiclltswissen-

identificarea eu Origlosoul. ',' 74Despre c;U-Atteri~ticile ,ciI;culatieim!;)Detarein sec. VU, ,vezi, tntrealtele: 1. Dimlan" SCN,.1, 1957,p. 206.-207; D; A. .Zakythinos, ,La.g,rande. brtche dlQ.l.s la .traditioflJlistoriqul! d4 l'Hellenisme du sepiUme au neuviime siecle~reprodus in Ideni, Bg:ance, Et{d,'-s.QcUt~. EcolJ,Omtll, Londra, 197~, p. 310 "";312; M.'Rouche;Anriales. Economie, Societ~, Civitisations,.41, 1986, 2, p. 353 -354; C. Morrisson, in Byzance. Hommage ciA. N. Stratos, 1,Atena,.i'986,-P:'11S6-168. 75 Gh. Poenaru-Bordea, Ro Ochesanu, E. Nicolae, SCN, 9, 1989, p. 60. J~7E. Oberla'11der-TrnQ'v~anu? SCN,8, 1980; p. l6i!.
78

73 Ro Floresc\l, Ro St. Ciobanu, Poritica, 5, 1972, p. ,384, n. l'i; cons~de1~ putinprobabU4 o asemenea ipoteza. U;"Fiedler, Archaologisehes Korrespon(tenzblatt; 16, 198t>, 4; p. ~61l admite

76 B. J\iit~ea, Dacia, N.S.. 7,1963"p~

H. NulJar, SC'l'V",17, 1966, 3,p:

599, nr',6q.

,',
"

'.', c'l.
,

N~"al'. .'!Iurl/r./IIUl/l 1J/llersllclWllflea, Berlin, 1977, p. 317-327; A. 'l-IaraJambieVa, ,j\rheologija, ~~I""IUHI.1. p, -11'1.1\;1: V, Blel'lu'flUel', .Jnl1t'esschrift fiiI' Mitteldeutsehe Vorgescljh,hte) 72, 1989, 1" III lUI/:' 1, I"hulltl/', tip. cii" p. 01 --08,
'

'605..:...60'7. '.

",

'

. 79IGh. Poenliru-Bordea,l. 243 -244.

6 c.~ 3768

DClll0iiJ, BSNR; 75 ~76 (198f~:t9'82); nr:"i29 ~130~ p. 238, r

,~-~

182

la
",. .",

Ale;xandru ~adgcal'u

t:l

lJn!!)~1\

1I1I'lIlIIu111_lloIIp "TT"J!!~.r~I 1IIIIIhl!J'I'ci1l1i'1lw Il1t' "mI."'V1T

,,"n-

timpurie~e JfI'Dun~re,a!,mijlocie. Acolo, orientarea E- V era frecventa 8, iar, vr~~tle.',q.~ sag~ti 'depuse in merminte. erau semne de. prestigiu ~i p~tere ~. t)nen~;trea,E -V se regaseste SI in cazul mormIntelor de la {);rgsor" CeIll;ura:'si Pruneni,care,apartin aceluiasi orizont cultural, legat de epoca,ayai'a tijnpurte.. 'n <;qncluzie,aRaritia izolata a unor eatarame de-tip "Papa" n,afara Pannoniei este un posibil indiciu al extinderii hegemoniei avare in regiunile respective,- in prima jumatate a sec. yn Qataramele, ca' atare, 'sunt "niste creatii ale atelierelor ,locale din Pannpnia, adaptate lagusturile barbare. Ele se futegr,e,a~a:p. acelasi orizon.t cultural definit de fibulele digitate,

Loa dO\1x 1>011(',1011 trouveOB il, Histl'in, nt , Oapu] .Do1oJnmn IIIOIILJ'(\lljJ 1.1nol'hypo1,}lose do PeLre DiacOJ1U SUl' l'Ol'igillC IWltJ'O(,ILlJI.bt:l InL1glwo 11\1

systeme des fortifications de Nicll1itel (dans le Nord clela Dobl'O1HLJa) lI'OHI,

pas exclue.

EXPLICATJON DE LA FIGURE : Fig. 1. La diffusion des boucles de ceinture du type "Papa".

cerceii stel~ti ,si,catar;aIllele bizantine cu'placa;

,, , ',

LE TYPt:"",PAPA"DE BOUCLES DE ~EINTURE. QPELQUES PROBLEMES CONCE~NANT LE VII~ SIECLE APRES ].CHR.
" ' ':", ," ,'J" ' ,

,
,',

, ,
i,i ',1,

o'

RESUME

.
'!

Les boucles de ceinture avec des protomes d'oiseaux, denomees "Papa" et derivees du type byzantin Salona-Histria, ont ete decouvertes en.premier, lieu dans la Pannonie, dans quelquessites de l'Haute Epoque Avare. Ce.~type,p(mtetre date dans l;t ,premiere moitie ou meme dans le

,premier tlers du VIle siecle apr. J. Chr.,Quelquespieces ont ete trouvees

aussi en Tra:t;1;sylvanie ,(dans, la necropole gepide de Bratei), en Valachie (a Sarata M-onteoru), en Dobroudja (aHistria et a ,Capul Dolojman) et en

Crimee (t. ,Ar9m~t).

Vu que ces boucles ne sont pas repanduesdans .toutes les regio:hs d'influenpe c~ltul'le~lebyzantip,~ (a la,diffe:rence. d~~ tyI.'~s:.?ontemporains Syracusa" Cor1Il.th~tc.), nous Silpposons qu.'eUessont. ,nneya:t;~ap.telocale, cree dans: les '3iteli~rs p~p;noniensfl,ppartenaE.t'a:la cultur~,deKeszthely.Leur prQtotype...(lesbouples denom,~esSalona,.Histda).fut l1iodifie selon une mode plutotbarbare, par l'omamentatio;n avec des tetes d'ois~ux stylisees (c'est Un motif. \lui se r~ncontreaussisur quelques fibules digitees ou sur une "Lesbol;l91es"de ce,inture d,e type :"Papa"etaient utilisees pour att~ cherune ;gibecie:rea.l~: c~inture du chevalier. Mais elles n'etat~mt port~es, seuleinent par les Avars (le tombe de Kornye appartenait khn guerrier
germanique)., ' ,

espec{{ d;appliqu~sde 9~inturedu vne siecle).

, ,L'e~~~plair~ de B~atei s'inscrit'd~H-s u~~;serie d:oqj~ts q~i ~ttestent la,penetr,at1Qp:'des cettams e~ementspannomens eI).Transylvame, au cours, de la preniiere" moitiedu vne siecle (piecesde ceinture decorees'avec Tauso.hierung,boUicles"d,'o.reilles en forme'!de corb\3ille).Les boucles ,de type "Papa" decou:verte~'8i l'Est _de 'C~tpathes' .ont'-penetrela pro~ablenient gr~ ltegeIhpni~:'~:x;et~ee':par l~s.AV:,;trS' d~ns les regions pontiques, . ry " A ..1,. ce '. a la
tIIvan1j

63 O . Q- 6 !::t: ,',,;

"

..

,-

' ,

,i'

','"
'

"

, ,

"

"

, ,

80 1. Kovrig,
, 81

Das ~warenzeitliche

G,r"ci/)erteld.jbon'~la~tJa~;

tJri~ap~&ta;1963, p', 94 -102 (Si'

.
" "

cu ipoteze asupra semnificatlilor religioase, n'lIlgi,ce~ 8.le' ,at(e~t~ritual fu~erar).

Gy, Lsz~6, !fftude8arc~~ola,g,ique8 p; 11:44-1/10.

~ur .l'h,i~toire 'de,~().8ociet~:de8 Avar8,,;S~dap,esta,

. "

1955.
...

--- -- --

-----