CAPITOLUL

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMT]LUI NERVOS

Sistemul nervos stabileste legatura dintre organe

si suprave gheaza

functionarea normala si in bune condtii a intregului organism.Pentru aceasta,el primeste stiri despre tot ce se intampla in interiorul organismului adtca in mediul

intern. Propagarea excitatiei in sistemul nervos poartanumele de flux,functia de

perceptie a excitatiei externe se numeste functie senzitla,iar functia de trecere a

excitatiei asupra organismului care reactioneaza se numeste funtie motoare. Reactia motorilor cate se produce ca raspuns la excitatia senzitiva cu
particip area sistemului nervos se numeste act reflex.O rctea de

nervi

care

inlantule structurile Sistemului Nervos Central cu toate punctele corpului,are rol

de a culege informath ata din interiorul cat si din exteriorul organismului(nervii

senzitivi) si de a transmite raspunsurile potrivite(nervi motori). Dupa functiile pe care le indeplineste, Sistemul Nervos poate
in:

fi impartit

legatura cu mediul inconjurator

Sistemul nervos al vietii vegetative care pune in legatura diferitele organe

si aparate,stabilind astfel o functie armonioasa a intregului organism

Sistemul nervos se imparte in doua mari categorii:

SISTEMUL NERVOS CENTRAL (S.N.C) SISTEMUL NERVOS PERIFERIC S.N.P)

1.L. Sistemul nervos central

ENCEFALUL
> sfrpT > i&DrffiflruT'&.
II.JI TFqTILLIhTIId;A
l}tr!_ L,*{_lt}

>

{t}ldf,l C&L*SI

L {ffiHif;ft
"

*_t
w

"

b *dtPt)?&Lef]Sl*,S

**
.W
ee
.:r*a:

* .|,/
.\

,/

cLr&eTtv *--"-;i

BULB

_
> PrJr*Tt

> f,.FtBOftEL[

VIETII

-\\=_ > {*RTilX

"-

> EULS HAt.*t*t&f{

> TUADLJVA SPINARII

--\.._, > c[ftfBLL

>

&I

PATHULf;E VET{TffiICIJL

a sistemului nervos central, constituita din trunchiul cerebral, din cerebel si din ceierul mare, asigurand controlul intregului
Parte superioara
organism.

Structura

- Encefalul ocupa cutia craniana si contine trei elemente:

- trunchiul cerebral, care prelungeste maduva spinarii, amplasat in coloana vertebrala, cuprinde, incepand de jos in sus, bulbul rahidian, protuberanta inelara
si pedunculii cerebrali.

cerebelul sau creierul mic este

masa rotunjita situata

in

spatele

trunchiului cerebral
emisferele cerebrale.

Functionare - Encefalul formeaza, impreuna cu maduva spinarii, sistemul

nervos central, legat de organe prin nervii sistemului nervos periferic. Substanta

alba asigura conexiunile de la un punct la altul al encefalului, precum si intre

encefal si maduva. Substanta cenusie asigura receptarea informatiilor, anahzarea

lor si elaborarea raspunsurilor (contractiile musculffia, de exemplu).

Fiecare

parte a encefalului are functiuni specific a, d caror complexitate creste odata cu

inaltimea localizani sale. Trunchiul cerebral contine centrii de control ai inimii

si respiratiei; creierul mic armonizeaza miscarile corpului; diencefalul permite

trierea generala a informatiilor senzitive (talamus) si comanda superioara a

hormonilor

si

viscerelor (hipotalamus); emisferele sunt responsabile

de

senzatiile constiente, de motricitatea voluntara

si de functiunile

superioare

(facultatile intelectuale, emotiile, comportamentele complexe).

Maduva spinarii - Parte a sistemului nervos central situata in canalul

rahidian, care este format prin stivuirea vertebrelor in spatele corpilor vertebrali.

Maduva spinarii este inconjurata de trei membranq meningele. Ea

prelungeste

se

in sus cu bulbul rahidian (inceputul encefalului) si in jos cu un

cordon fibros de aproximativ 25 centimetri lungime, numit filum terminale.

Maduva este parcursa de doua sanfuri secundare colaterale. Din fiecare
sant colateral pleaca un ansamblu de filete nervoase care se grup eaza

in radacini:

de fiecare parte a maduvei iau nastere 31 radacini posterioare si 31 radacini

anterioare. Fiecare radacina posterioara se uneste cu radacina antettoata de la
acelasi nivel pentru a forma un nerv rahidian.

Interiorul maduvei cuprinde doua tipuri de tesut nervos: substanta alba,

situata la periferie

si

substanta cenusie

in

centru, schitand

in linii mari,

in

sectiune, o forma de H, cu cele doua coarne anterioare efilate. Bara orizontala a

literei H este traversata vertical, in centrul ei, de un canal fin al ependimului,

umplut cu lichid cefalorahidian.

Informatiile senzitive ajung la maduva prin radacinile posterioare ale

nervilor. Informatiile simple sunt anahzate direct de catre substanta cenusie.
3

Informatiile complexe urca din substanta alba pana la encefal. Comerzlle

motorii simple provin din substanta cenusie a maduvei; ordinele complexe, de la

prin intermediul substantei albe a maduvei; toate ordinele sunt ffansmise altor nervi motori prin radacinile anterioare ale nervilor.
encefal,
Patologie

- Patologia maduvei spinarii cuprinde compresiile (tumori), infectiile

(meningite), accidentele vasculare (hemoragte, tromboza), traumatismele, tumorile, carentele in vitamina

B 12 si afectiunile inflamatorii

(scleroza in

placi).

sectionare

tetraplegie (ptaralizia

a maduvei spinarii este ireversibila; ea antreneaza o celor patru membre) in caz de sectionare la inaltimea

rachisului cervical, o paraplegie (paralizie a membrelor inferioare) in caz de

sectionare la inaltimea rachisului dorsal.

1.2 Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos periferic cuprinde acele componente ale sistemului

nervos, care se afla

in afara creierului si a maduvei spinarii

(cele doua form0nd

sistemul nervos central: SNC): nervii cranieni, nervii spinali si ganglionii spinali

cu prelungirile 1or. Sistemul nervos periferic nu este protejat de oase sau de o bariera, cum este bariera hematoencefalica pentru creier (un fel de "filtru" al
s6ngelui). Nervul oculomotor

isi are originea

aparenta

in

mezerucefal

(in

fusa

peduncularu), iar originea reala in nuclecul oculomotor (fibre somatice motorii),

care tnerveaza: drept superior, drept inferior, oblic inferior, drept intern) si nucleul accesor

al oculomotorului (fibre vegetative parasimpatice). Nervul

(numai

oculomotor are atdt fibre nervoase motori somatice cate inerv eaza muscul atura
estrinseca

a globului ocular cdt si fibre vegetative parasimpatice

parasimpatice), care determina mroza (reflex fotomotor sau pupiloconstrictor)

distribuit la musculatura circulari at irisului si corpului ciliar.Piamater este o

membarana conjunctiva-vascularizata care aderaintim la formatiunile sistemului

nervos central(SNC)patrunzand si santuri si fisuri.In grosime ei se gasetc vase

arteriale. Prelungirile piamaterului,impreuna cu ramurile arteriale

si

celulele

gliale formeazabanerahematoencefalica. Badescu Grigore

Ca si in sistemul nervos in total itatea lui, si in sistemul nervos periferic se
deosebesc doua componente:

terminatie

in

organele efectoare,

in general in

placa motorie muscul ara,

responsabil de miscarea voluntara sau reflexa,

si fibre

nervoase aferente
recepto

(senzitive sau senzoriale), provenind de

la formatiile

are,

care

transmit informatii de la periferie in sistemul nervos central.

parasimpatice), care depind de sistemul nervos autonom, responsabile pentru

organele interne (viscere)

inconstiente).

si

actrvrtatea glandulara

(functii care sunt

in nervii periferici, cranieni sau spinali, fibrele

amestecate

nervoase somatice sunt

in diverse proportii cu cele vegetative. Exemple: Nervul locomotor

si parasimp atice - pentru motilitatea

contine atdt fibre nervoase somatice pentru motilitatea extrinseca a globilor

oculari

, cdt si fibre vegetative - simpatice

intrinseca (iridoconstrictoare si iridodilatatoare). Nervul yag sau pneumogastric

contine un mic contingent de fibre motoare somatice (de ex. pentru muschii

fonatori ai laringelui); cea mai mare parte este constituita din fibre vegetative
parasimp atice, destinate organelor interne (viscere)

din cutia toracica si din

abdomen. Nervul median este alcatuit din fibre somatice motoare si sensitive
apartrndnd plexului brahial (C5 - T1) si din fibre vegetative simpatice provenind

din lantul ganglionar cervical, in special din ganglionul stelat.

1.3 CEREBELUL

Cerebelul re,prezinta 10 % din volumul encefalului, este situat inapoia

protuberantei inelare ,acopera fataposterioara abulbului rahidian si este acoperit

in cea mai mare parte de emisferele cerebrale. Originea cerebelului impreuna cu

cea a profuberantei se afla

in metencefal. Are forma de inima , cu varful situat

?

inainte si o greutate de 150 g , aproximativ. Este alcatuit din 2 lobi laterali

numiti emisferele cerebeloase si un lob median numit vermis. Din punct

de

vedere filogenetic si functional , cerebelul se imparte transversal in 3 lobi: lobul

anterior situat pe suprafata superioara a cerebelului, lobul posterior si lobul floculonodular situat pe suprafata inferioara a cerebelului. Acesti lobi sunt
delimitati de 2 santuri adanci de ordinul I - numite fisuri: fisura primara si fisura
posterio ara. Santuri mai putin adanci ,de ordinull

II impart lobii in lobuli, iar

sau lame paralele. Lobul

santuri superficiale de ordinul Ill,impart lobulii in

folii

floculonodular este din punct de vedere filogenetic formatiunea cea mai veche a cerebelului, rcprezentand arhicerebelul. Urmeaza paleocerebelul,constituit din

lobul anterior si dintr-o portiune a lobului posterior ( lobulii uvula, piramis si

declive ) . Restul cerebelului ,respectiv restul lobului posterior este cea mai noua formatiune rcprezentand neocerebelul.

Cerebelul este alcatuit din substanta cenusie

si

alba. Substanta cenusie

constituie la suprafata cerebelului ,scoarta cerebeloasa, iar in interiorul sau mai

multi nuclei nervosi.

Scoarta cerebeloasa este formata de la suprafata catre profunzime din trei

straturi: un strat molecular, stratul celulelor Purkinje si un strat granular. Stratul molecular este constituit din neuroni mici numiti neuroni in cosulet

datorita pozitrei ramurilor colaterale ale axonilor, care inconjoara neuronii

Purkinje.

Stratul intermediar al scoartei cerebrale este alcatuit dintr-un singur rand

de celule Purkinje.

Stratul granular contine neuroni mici rotunzi, dendritele lor facand sinapsa

cu axonii tractusurilor cailor

se indre apta.

nervoase aferente,

iar axonii cu

dendritele

numeroase ale neuronilor sub forma de cosulet din straful superficial, catre care

Prin fibrele nervoase aferente scoarta cerebrala este situata in derivatie pe

toate caile importante sensitive si motorii.

Nucleii cerebelului sunt: vermis, nuclei fastigiali, iar in emisfere: nucleul

globos si cel emboliform ( situati medial ) si nucleul dintat ( oliva cerebeloasa )
situat lateral.

Substanta alba a cerebelului este alcatuita din fibre nervoase intrinseci si din

fibre extrinseci. Fibrele intrinseci sunt numite si fibre comisurale, pentru ca leaga diferite

parti ale cerebelului, constituind caile intracerebeloase. Ele sunt de 3 feluri:

scurte, care leaga regiuni corticale ale aceluiasi lob, lungi, interemisferice ( trec

prin pedunculii cerebrali mijlocii si prin protuberanta inelara ) si

fibre sunt reprezentate prin axonii neuronilor lui Purkinje.

fibre

corticonucleare, care leaga scoarta cerebeloasa de nuclei centrali. Aceste ultime

Fibrele extrinseci sunt fibrele care intra in alcatuirea tractusurilor cailor

nervoase ascendente

si descendente.

Se mai numesc fibre de proiectie si

realizeaza conexiuni aferente si eferente intre cerebel si alte organe nervoase.

Fibrele de proiectie aferente ale tractusurilor cailor sensitive si motoare

fac sinapsa cu dendritele neuronului stratului granular. Influxul nervos este

condus in continuare la neuronii straului molecular, mai departe la neuronii lui

Purkinje si prin axonii acestorala nuclei cerebelului. De la nuclei pleaca fibrele

de proiectie eferente, care participa in continuarela alcatuteatractusurilor cailor ascendente ( sensitive ) si descendente ( motorii ). Fibrele aferente fac in general

sinapsa

in scoarta cerebeloasa, iar cele aferente pleaca de la nuclei centrali

ai

crebelului. Prin pedunculii cerebelosi inferiori, cerebelul este legat de nuclei medulari

ai lui Clarke, prin intermediul tractusului ascendent spinocerebelos posterior (

fasciculul Flechsig ) de nuclei bulbari ai lui Goll si Burd ach, prin intermediul ffactusului ascendent bulbocerebelos, de nucleii olivari bulbari
ascendent olivocerebelos

prin tractusul

si prin cel descendent cerebeloolivar si de nucleii

vestibulari bulbari

, prin tractusul
cerebelosi

ascendent vestibulocerebelos

si prin

cel

descendent cerebelovestibular.

Prin pedunculii
cerebelopontice.

mijlocii

cerebelul este le gat de nuclei

pontocerebelos

pontini,prin fibrele tractusului descendent

si

prin

fibre

Prin pedunculii cerebrali superiori ,cerebelul este legat de nuclei medulari

ai lui Bechterev, prin intermediul tractusului ascendent spinocerebelos anterior (fasciculul

lui

Gowers) de talamus, prin tractusul dentotalamic (situat in

- de nucleii rosii din pedunculii cerebrali, prin tractusul dentorubric. Exista si o cale cortico-cerebelo-dento-rubro-talamocontinuarea celui precedent)
cortical a, care leaga scoarta cerebrala si cerebeloasa in circuit.

Prin intermediul acestei cai este informat cerebelul asupra comenzilor

scoartei cerebrale
respective.

iar aceasta asupra modului de executare a

comenzilor

Cerebelul are deci legaturi directe prin pedunculii cerebelosi cu maduva spinarii, bulbul rahidian, protuberanta inelara, pedunculii cerebrali, nucleii optici

diencefalici si cu scaorta cerebrala si nu are legatura directa cu receptorii si cu

efectorii. Realizand legaturile dintre cerebel si organelle nervoase amintite,

pedunculii cerebelosi au numai o functie de conducere a influxului nervos. Prin
cerebel trec caile sensibilitatli inconstiente proprioceptive , prin paleocerebel si

una dintre caile motilitatii involuntare extrapiramidale, prin neocerebel, iar

fibre de la nuclei vestibulari (tractusul vestibulocerebelos). Arhicerebelul prin situarea sa in derivatie pe calea vestibulara, inhiba tonusul muscular prin tractusul cerebelovestibular
arhicerebelul primeste
(fastigiovestibular) continuat

de cel vestibulospinal. Astfel contribuie la

a capului si a celor de redresare, deci Ia

coordonarea reflexelor de postura mentinearea posturii capului situarea sa

si a echilibrului corporal Paleocerebelul, prin

pe calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente, dozeaza stimuli

care ajung

la

scoarta cerebrala

si inhiba tonusul muscular prin

tractusurile

cerebelolobulare continuate cu tractusul olivospinal

si cu cel vestibulospinal.

Paleocerebelul contribuie astfel

la

coordonarea reflexelor musculare

inclusiv a refelxelor posturale si a celor de redresare, reahzand astfel echilibrul

corporal. Neocerebelul prin situarea sa pe una din caile motilitaii involuntare

extrapiramidale, intervine

in

coordon

area miscarilor

prin

intensifi carea

influxului motor, care coboara pe aceasta cale din aria premotoare si moto ate a
scoartei cerbrale

la nucleii motori medulari. Astfel asigura finetea, precizia

miscarilor, inclusiv a miscarilor reflexelor posfurale si de redresare, contribuind la pozitia de echilibru a corpului.

Functiile cerebelului:
1). Mentine la un nivel constant satrea de excitaie a scoartei cerebrale prin

dozarea impulsurilor ascendente

de catre paleocerebral si face astfel posibila

sensul
de

stabilirea unui anumit raport intre scoarta si excitanti.

2). Coordorteaza reflexele musculare somatice si vegetative in

satbilirii unei proportionalitati a intensitatii contractiilor musculare fata

reflexelor musculare.

intensit atea excitatiilor si a unei concomitente sau a unei anumite succesiuni a

Cerebelul reahzeaza acaeasta coordonare

vestibulare, propriocepttive etc. care

in

functie de excitatiile
ascendente de

ii parvin, prin inhibarea tonusului muscular

de catre arhicerebel si paleocerebel prin dozarea impulsurilor

catre paleocerebelsi

prin intensifi acarea influxului nervos descendent motor de

catre cerebel.

3). In mod secunddt , asigura postura, echilibrul corporal si locomotia,

prin

coordon

area reflexelor somatice,acestea incluzand

si

refelexele

posfurale,cele de redresare si cele locomotorii.

4). Coordoneaza miscarile voluntare in sensul precrziei finetii muschi care concura

acestora,

prinstabilirea momentului exact de itrare si iesire dibn contyractie a diferitilor

la realizarea unor anumite miscari si prin stabilirea

intensitatii contractiei

in functie de stimuli

ascendenti de

la proprioceptorii

musculari si de receptorii tactili din piele si in functie de stimuli descendenti. 5). Conduce influxul nervos ascendant si descendent prin tractusurile care

il strabat.
Lezarea sau extirparea cerebelului duce

la

scaderea tonusul muscular,

adica la atonie, sau astenie musculara si la lipsa de coordonare a miscarilor numita astazie
Spre deosebire de alte structuri ale sistemului nervos central, extirparea

cerebelului practicata de Luciani, nu determina semen de deficite motorii, ci

exclusive o perturbare a reglarii lor senzorio-motorii.

10

CAPITOLUL

il

NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND STADIUL

SCHIZOFRENIEI

2.l.lntroducere
Schizofrenia ca entitate clinica a fost delimitata pentru prima data la sfhrsitul secolului al XIX-lea de psihiatrul german Emil Kraepelin (1856-1926)
sub denumirea de ,,dementia praecox" Spirit logic si riguros, Kraepelin aduce o

perspectiva noua asupra psihozelor perspectiva diacronlca- clinico- evolutiva; el

se delimit eaza clar de metodele esential descriptive, simptomatice de pdna

atunci. Din aceste motive este considerat fondatorul psihiatriei clinice.

Istoria bolii nu este supe{po zfulla istoriei conceptului de schizofrenie. Tendinta medicala este de

sistematiza, de

ordona diverse manifestari

patologice in functie de un anumit criteriu, din dorinta de a identifica posibilele

determinari cauzale. PAna sa fie dezbatuta intr-un cadru conceptual, schizofrenia

a trebiut sa fie descoperita, identificata ca atarc.

Unii autori considera ca schizofrenia

religioase sau stiintifice, ar

este veche de cdnd lumea, ca fie-a

insotit pe parcursul existentei noastre si cd, indiferent de credintele noastre

fi

fost ca o a doua umbra, generata de un

soare,

probabil, cu dinti. Baza conceptuala care defineste si descrie dementa precoce ca

o entitate nosologica a fost pusa de Kraepelin a a Tratatului sau de psihiatri e

in

1899, in ,,editia cruci ala" , a VI-

2. in acest cadru nosologic, Kraepelin reuneste

si psihoza paranoida - ultima,

catatonra, hebefrenia, paranoia halucinatorie

delimit ata de el insusi. in editia a YI-a, Kraepelin propune o clasifi care a bolilor

psihice

in

13 entitati, din care opt ,,castigate" si cinci endogene. Kraepelin

descrie doua grupe principale de simptome ce caracterizeaza boala: ,,Po de o

parte, o slabiciune a activitatii emotionale, care constituie intotdeauna <<inima

l1

vointei>>, disparitia activitatii mintale

si a instinctului de ocupatie". Rezultatul

acestora este ,,monotonia emotionala

si deficitul activitati mintale,

Al doilea grup

pierderea
a

controlului asupra propriei vointe, pierderea determinarii de a face un efort si

capacitatii de a ayea o actiune independenta".

de tulburari consta

in ,,pierderea unitatii intime a actlrtatii intelectu ale, a emotiilor si a vointei, in ele insele si unele fata de altele. Conexiunea aproprata intre g0nduri si
sentimente, intre reflexie

si activitate emotionala, pe de o parte, si activitate

practica, pe de alta, este mai putin pierduta. Emotiile nu corespund ideilor. Pacientul r0de si plOnge faru

cavza recognoscibila, fara

nici o legatura

cu

circumstantele si experientele sale, sur6de cdnd povesteste tentativele sale de

suicid". in evolutia conceptului de schizofreme, o alta contributie majora a lui

Jaspers este descrierea etapelor de dezvoltare
,,experienta

a delirului. Prima experienta, deliranta primara", este ,,dispozitia deliranta" (Wahnstimmung) - o

stare afectiva yaga, faruun continut ideativ precis, insotita de incertitudine

Un

a\t moment semnificativ

in istoria

conceptului de schizofrenie este

marcat de aparitia

in

1927 a monografiei ,,Schizofrenia", elaboruta de Eugen

Minkowski (1886-1,972). Autorul mentioneaza influentele stiintifice: ,,Bleuler

m-a invatat psihiatria, iar Bergson mi -a aratat, prin lucrarile sale, cum trebuie

abordate fenomenele esentiale

ale vietii noastre". Elemenful central

al

conceptului lui Minkowski este reprezentat de ,pierderea contactului vital cu

realttata&", considerat comun fiecarei forme

schizofrenic este

de

schizofrenie. Procesul

o rezultanta a ,,realitatii

stiintifice a factorilor biologici"

ereditate, neurofiziologie, neurobiochimici si a ,,realitatii stiintifi ce a factorilor

psihoso

ciah"

studiile psihosociologice, studiile psihanalitice. Henry Ey

adauga: ,,Schi zofrenia este

interioare

si

organizarea

o tendinta de dezorgarlzare a Sinelui si a lumii unei vieti autistice". in conceptia so, potentialul

evolutiv al maladiei este in acelasi timp un potential involutiv al personalitatii.El considera ca nu putem reduce schizofrenia

la o tulburare, la un simptom

fundamental (de exemplu, pierderea contactului vital cu realitatea sau autismul)

t2

si ca ceea ce cont eaza cu adev arat este modul in care bolnavul se scufunda in

tipul de viata delirant. Schizofrenia este ,,o catastrofa vttala", care altercaza profund individul si care tinde sa evolueze spre un deficit si o disociatie a
personalitatii.
2.2. Date generale

Definitia operationala: ,,Putem defini schizofrenia ca o psihoza cronica ce

altereaza profund personalitatea

si care trebuie

considerata specie a unui getr,

caractenzeaza printr-o tendinta

anume

al psihozelor delirante cronice. Ele se

profunda de a renunta la un univers de comunicare cu altii pentru a se pierde

intr-o gdndire autistica, intr-un haos imaginar".

Emil Kraepelin, cu o exceptionala intuitie,

realizeaza

primii

pasi

semnificativi in conceptul schizofreniei: este primul care propune un criteriu de diferentiere, conferind autonomie acestei boli, este primul care precizeaza ca

dementa precoce are forme clinice diferite

si ca elementul central
prezentarea propriei sale

simptomatologic este ,,inafectivitatea". ln istoria stiintelor, continuatorul operei

lui Kraepelin, psihiatrul elvetian Eugen Bleuler, in

conceptii, noteaza: ,,Toata ideea de dementa precoce
De asemenea,

ii

apafiine

lui Kraepelin.
de

se datoteaza, aproape

in intregime, gruparea si valortzarea

semnelor ei particulare".

Analizele psihopatologice aLe scolii yteneze

psihiatrie de la inceputul secolului XX sunt confirmate de cercetarile actuale

privind rolul simptomelor negative in psihopatologia schizofreniei. Autorii

austrieci considera lucrarile lui J. Berze si E. Stranskr ca fiind ,,utr& dintre cel

mai proeminente contributii la conceptul de schizofrenie, de la inceputul

secolului al XX-1ea"6.

13

2.3. Epidemiologia si

factorii de risc

EPIDEMIOLOGIE:
Studiile epidemiologice pentru schizofrenie , dv int0mpinat dificultati mai

int6i datorita problemelor de definire a diagnosticului care necesita asteptare. Apoi unele diferente care apar intre clasificarile bolilor psihice, Pot sa creeze
dificultati de apreciere diagnostica.

INCIDENTA SCHIZOFRENIEI
Frecventa psihozelor schizofrenice este 0,5- Iyo, cu

o tata a incidentei

anuale de cca.0,0 5%. Probablhtatea ca

schizofrenie

persoana sa se imbolnavesca de

in cursul vietii

este

in medie de cca.l%. Mai mult de jumatate din

imbplnaviri se produc intre pubertate si vdrsta de 30 de ani. Sub termenul de schizofrenii tardive se grup eaza acele cantri cu un debut dupa v0rsta de 40 de
ani.

PREVALENTA:

in privinta prevalentei la un moment dat, din studiile efectuate in Europa

se aprectaza a

fii intre 2,5 o/o (Jablensky

1986).

Cercetarile O.M.S . arata ca atunci c0nd se folosesc criterii identice de

diagnostic, prevalentele sunt similare, in diferite tart. Prevalenta in tarile industri ahzate este mai mare fata de cea din tarile in curs de dezvoltare. Au fost consid erate, dupa unele cercetari si rate crescute in

unele regiuni din tan ca Suedia, Iugoslavia, Irlanda

Canada

(Book 1953,

Cooper lg73 Eaton si Weil 1955-1960).Diferentele in aprecierea prevalentei sar

datora nu numai diferentei in criteriile de diagnostic dar si migratiei populatiei si
ceea ce pare poate mai important, dificultatilor in depistarea cazuttlor.Prevalenta

bolii dupa D.S.M.

este variabila, datorita metodelor diferite de evaluare (rurall

urban, comunitarlchnic sau spital) si datorita definitiilor diferite restrdnsal latga,

l4

pe cnteml clinica. Prevalenta schizofreniei de-a lungul vietii este estimata in mod obisnuit in cele mai multe surse de informatii la 0,5-IoA
bazata
deoarece schizofrenia este o boala cronica

, ratele incidentei

sunt considerabil

L L
E

mai scanfie dec6t ratele prevalentei si sunt estimatela aproximativ 1/10.0001 an.
Estimarrle rcntltate din numeroasele studii indica o prevalenta de 4,2-2%.

Ratele prevalentei sunt similare

in

toata lumea, dar exista

arii specifice cu o

prevalenta mai ridicata. Se aprectaza ca prevalenta este de aproximativ 10 ori

mai mare in cazvl in care din parinti, ruda sau copil sufera de schizofrenie. Factori de risc: Schizofrenia nu are o singura cauza, aparttia ei se datoreaza interactiuntt

mai multor factori biologici, psihologici si culturali cu o vulnerabilitate genetica

predisp ozanta.
1.

Factori genetici:

ln familiile bolnavilor de schizofrenie exista probabilitate mai mare de imbolnavire dec6t la restul populatiei. in cantl gemenilor univitelini, rata
concordantei este de 50%. Studiile genetice au pus 22 o gena (WKL 1), care sa

in evidenta pe cromozomul

fiein legatura cu apantraunei schizofrenii catatone.

Predisp ozitia genetica este interpretata

in prezent ca pligenetica, in ciuda

h h
I

cercetarilor de genetica moleculara nu s-au putut evidentia alte locahzan

cromozomiale specifice.

Z.Bactori pre- si perinatali:

cavza

a vulnerabilitatii ar putea fi

reprezentata

de o

suferinta

F F F T I I

intrauterina a fafului sau a copilului nou nascut, care ar provoca o disfunctie minimala a creierului (Minimal Brain Dysfunction). Un rol ar putea fi jucat de

infectiile virale ale mamei sau ale nou-nascutului, o etiologie virala certa nu
putut fi totusi demonstrata.
3. Factori psiho-sociali:

serie de conditii psiho-sociale au fost incriminate drept factori

declansatori ai schizofreniei, opiniile sunt insa controversate. Factorii psiho15

sociali influent eazamai degraba evolutia bolii si nu aparrtia ei. in acelasi sens de este interpretat rolul conflictelor, al suprasolicitarilor psihice sau al starilor
tensiune emotionala. Teoria psihanalitica presupune ca regresiunea la o treapta inferioara de dezvolt are ar constitui un mecanism dinamic important in aparitra

psihozelor schizofrenice. Asa zisa "personalitate premorbida" (personalrtate

schizoida) nu parca

fi aso cratacu

dezvoltarea mai tdrziu a unei schizofrenii.

4.Factori organici neuropatologici si biochimici: Studii neuropatologice si radiologice au putut evidentia - cel putin la o

parte din

bolnavi

anumite modificari structurale: martrea ventricolilor

cerebrali, mics orareamasei creierului, mai ales in regiunile frontale. Studiile cu

ajutorul tehnicilor moderne de medicina nucleara, SPECT sau PET, asupra fluxului sangvin cerebral si metabolismului creierului au aratat in cazul bolnavilor de schizofrenie o reducere remarcabrla a fluxului sangvin, autrbzatrr oxigenului si a schimburilor metabolice in regiunile frontale. Importante sunt
cercetarile biochimice. Astfel,

in

creierul bolnavilor schizofrenici exista

cantttate crescuta dopaminergici

de Dopamina si un numar mai mare de receptori decat la normali. Asa se explica si actiunea favorabila a

medicamentelor neuroleptice, careblocheaza receptorii dopaminici de tip D2. Si alti neuromodulatori din sistemul nervos central - glutamatul si serotonina - ar
putea juca un rol in mecanismul de producere al psiho zelor schizofrenice.

S.Repartitia Pe sexe
Debutul bolii la barbati este mai precoce. in curs de dezvolt ate, barbatii prezinta

o rata crescuta a imbolnavirii de schizofrenie. Din aceasta cavza

barbatii tind sa ramdna necasatoriti. Debutul bolii la femei fiind mai tardiv,
acesteatind sa divorteze,si sa ramdnasingure dupaun numar de ani de evolutie a bolii. prognosticul bolii este mai bun la femei. in numeroase studii, debutul

bolii este conside

rat a

fi mai tardiv la femei dec6t la barb ati, iat severitatea bolii

este mai important a la barbati.

t6

6.Vflrsta debutului bolii.

Schizofrenbia este considerata boala adolescentului ea poate sa apara tar

sub 15 ani si peste 45 de ani. Frecventa ei este intre 15 ani si 35 ani este conside ratade Kropelin in 7 5% drn cazttri iar de catre Bleuler in 60oh drn cantn.
Debutul poate

fi

brusc sau insidos, dar malorttatea bolnavilor ptezinta o faza

care se manifesta inainte de o boala manifestata

printr-un comportament ciudat

explozie de

furie, lipsa igienei si autoingrijirii, lipsa interesului la scoala sau

munca retragere sociala. Riscul mort alitatri este mai mare la bolnavii tineri prin sucid, refuz alimentar, acctdente , boli somatice etc.

Autorii au constatat ca suicidul

schizoafectiva
schizotipal.
7. Statutul socio-economic

schizofrenie, 9% dintre cei cu schizofrenie

Ia 6% din pacientii cu afectiva, 8o la cei cu tulburare

aparut

si doar 35% la

aceta

cu tulburare de personalitate de tip

in orasele cu o populatre mai mare de 100.000 de locuitori, incidenta bolii creste proportional cu marimea orasului. in prezenta raportului prevalentei bolii
si statutul socio-economic, este mai mare la cei cu stafut socio-economi c scazut.

in India ratele cele mai inalte de imbolnavire sunt clasele sociale elevate.
8. Pattern-urile familiale Rudele biologice ale individului au un risc crescut pentru imbolnavire. S-a

constatat

ca

daca ambi parinti sunt schizofreni, riscul copiilor de

a face

schizofrenie este intre 15-55%. Gemeni mon ozigotr crescuti impreuna au o tata de 9lo/o fata de 78% la cei crescuti separat. Din cercetart rezulta ca moleculele
genetice de transmitere in schizofrenie nu sem ala cu alte modele de transmitere genetica din alte boli psihice.

T I
:I I
t7

2.4. Teorii etiologice Cercetari si teorii etiologice in schizofrenie: Cercetatorii care si-au propus sa identifice tulburarile-cheie in prelucrarea

informatiei de pacientii cu schizofrenie sunt confruntati cu multitudinea de date

legate de deficitele de atentie, perceptie, memorie, g0ndire, limbaj si motricitate.

tntrucat majoritatea functiilor testate prezinta anomalii, nici una dintre acestea
nu poate

fi considerata

ca raspunzatoare de ansamblul tulburarilor constatate. Se

desprind totusi cdteva nuclee de consens, printre care faptul ca etapele

elementare ale prelucrarii informatiei par sa

fie intacte la acesti pacienti.

Termenul de proces elementar se refera la procesele considerate ca fiind

automate, determinate de stimuli. Acestui termen control ata a informatiei, la un nivel mai inalt.

i se opune cel de prelucrare

a au

in schizofrenie sunt considerate

fi

afectate procesele

mai complexe. Se poate constata ca ipotezele care

incercat sa explice semiologia schizofreniei pornind de la alterurea specifrca a unei functii cognitive si a operatiilor de prelucrare precoce sugereaza existenta
unor modele de afectarc a activitatilor mentale complexe. Au fost astfel propuse modele psihopatologice integrative, fiind postulata o disfunctie a proceselor la un nivel mai inalt, de abstractizare sau integrare.

2.5. Date neuroradilogice si neuropatologice

Tomografie cerebrala cu emisiune de pozitroni (PET): in timpul unui test

de memorie se observa o reducere a activttatli metabolice in

lobii frontali (rosu),

striati

concomitent cu cresterea anormala a

(verde)

activitatii dopaminice in corpii

18

Studiul imaginilor obtinute prin

tomogr

afre

comput

erizata indica

modifican anatomice ale creierului la schizofreni:

-cresterea dimensiunii ventriculilor laterali, diminu area volumului

tesutului cerebral. Ea a fost corelata cu simptomele negative ale schizofreniei.

-gradul atrofiilor corticale constatate a fost gasit direct proportional cu

intensitatea simptomelor psihopatologice, cu gradul intensitatii starii defectuale a schizofreniei.

-dilatarea portiunii frontale a ventriculilor laterali mal ales a celui III,

largirea spatiilor subarahnoide.

-gradul dilatarii ventricului

II a fost gasit direct proportional

cu

intensitatea starii catatonice. La bolnvii cu schizofrenie cronicizata, s-a constatat

pe l6nga dllatatea ventricului III atrofie cofiicala, atrofie

Fenomenele atrofiei la schizofreni nu pot

ftontop arentala.

fi corelate cu factorii infectiosi, toxici,

adu

traumatici. La schizofreni au fost constatate modificari la nivelul suprafetei

corticale. Cercetarile postmortem pe creier la schizofreni
congruente cu cele obtinute la C.T. si R.M.N.

date ce par sa

fie

Astfel sau observat:

-scaderea volumului cerebral

-cresterea ventriculelor centrali -reducerea dimensiunilor unor formatiuni anatomice ca substanta neagra,

hipocamp, girusul, parahipocampic.

19

-modi fi cari hi stopatologice datorate pierderii de celule,

-histologic s-a constatat scaderea numarului de neuroni fata de celulele

gliale Lewis si colaboratori (1988) de asementea la schizofreni se intdnlesc mai

frecvent anomlii fizice minore,

mai ales cranifaciale si

anortnalitati

dermatoglefice. Toate acestea indnlesc supozitia

unor dezvoltan fatale

anorrnale.Pentru prima data For-Henry 0969), a sugerat ca epilepsia lobului

temporal este mai frecvent asociata cu simptomele asemanatoare schizofreniei,

c6nd focarul se afla la nivelul emisferei stOngi.

Brow si colaboratorii (1986), Pokkenberg (1987), Bruton si colaboratorii

(

1990)au raportat ca volumul si greutatea creirului la schizfrem sunt usor, dar

evident reduse. Exista dovezi ale cresterii frecvntei

in scizofrenie a unor

noralitati congenitale ale creierului

in mod obisnuit rare cuavum srptum

la
C.T.

pellucidum si agerezia corpului calos (Lewis si Mezy 1985).

Schizofrenii cronici au ventriculi cerebral iritati

Eliot Slater

(1962)sugera ca psihozele asociate cu epilepsia lobului temporal reprezinta un

model de schizofrenie . Este intradevar dovedit ca schizofrenia este legata in

mod special de patologia emisferei stdngi.

20

-t

CAPITOLUL

III

MANIFESTARI CLINICE iN SCHIZOFRENIE

cu debut ladolescent, Schizofrenia reprezinta un grup de tulburanmentale, in jurul: tinar, caractenzatprint-un polimorfolism simptomatologiccentrat

t I I

adult

vietii psihice) -sindromului disociativ mental (disolutia unitatii

-discordantei afective

t I t t

rupfura a contactului cu lumea comportamenfului dezorganizrt, antrenand o

exterioara si o repliere autistica (spre sine)"

3.L.

Modalitati de debut

in: Starile psihotice acute la debut pot fi grupate psihozele schizofrenice se manifesta cu o simptomatologie bogata, diversi pacienti. in ultimul timp se variabi la ca frecventa sau ca intensitate la pozit'e (plus-simptome), cum sunt pune accentul pe deosebirea intre simptom e
negative (minus-simptome)' ca starile delirante sau halucinatiile, si simptome delirante sunt foarte reducerea reactiilor afective , apatte, asocialitate.Starile frecvente,

nu apar totusi in toate vstadiile bolii, au un caractq bizat,

de

persecutie, stari de gelo zie teatrta de ne6nteles, uneori magic sau mistic (idei de
a

fi otravit , idei hipocondriace etc')'

bolnavii aud voci, Halucinatiile_(perceptii false) sunt mai ales auditive, pot apare si in sfera olfactiva dialoguri, primesc ordine imperative. Halucinatiile de modificare a unor (mirosuri ur6te) sau corporala (senzatii dureroase sau
rate' organe). Halucinatiile vrntale sunt mult mai

personalitatii sau Alterari ale personalitatii; senzatta de influenta a prin hrpnoza, unde radio), gandirii prin forte exterioare (de exemplu. o viata dubla, in lume a reala si in deperso nahzare, dereal tzare. Bolnavul traieste
bolnavul se incapsuleaza lumea reprezentarilor delirante. intr-o forma extreffi&,
2l

in el insusi si traieste numai intr-o lume interioara

exterior (Autismul).

fara contact cu mediul

Tulburarile formale de g6ndire sunt caracteristice: argumentatia

este

lipsita de logica (Paralogism), notiunile abstracte sunt concretizate, elemente

heterogene se identifica unele cu altele, se construieste un vocabular propriu din

cuvinte create de bolnav, gdndirea pierde orice legatura, aptar confuzii de idei,

bolnavul ,,vorbeste alafuri ,,sau se blocheaza complet.Tulburafl afective.

Bolnavul pierde contactul emotional cu alte persoane, devine obtuz, reactiile
afective sunt neadecvate (bolnavul r0de la auzirea unei vesti triste), uneori se
constata o ambivalenta afectiva (expresia concomitenta a unor emotii contrare).

Tulburari psihomotorii . Tipica este starea de catatonie caractenzata prin

negativism, imobilitate corporala, stereotipii gestuale sau verbale, automatisme,

mutism. Toate aceste simptome ating un nivel dramatic

catatonic,

in

starea de stupor

in care bolnavul in stare constienta

este total nemiscat, nu vorbeste,

tonusul muscular este crescut cu

o consistenta ceroasa, anumite pozitit ale

corpului induse pasiv sunt pastrate ca atare. Din aceasta stare se poate trece in raptus catatonic: bolnavul devine agitat, tipa,
str0mba, poate deveni agresiv.

isi

sfdsie imbracamintea,

So

Tulburan ale vointei si comportamentului social sunt foarte frecvente dar

necaracteristice: lipsa de initiativa, de interese

si de energie, bolnavul

isi

neglij eazaingrijirea corp orala, decade din punct de vedere social.

3.2. Manifestari clinice in stare

florida
nici delirul

Ceea ce frap ezain examinareabolnavului schizofren, nu este

nici halucinatiile ci modificarea globala a personalitatii, schimbarea ei in totalite

fata de normal si acest trebuie sa fie cercetat
despre aceasta boala.

, anahzat si inteles cdnd discutam

22

I I
II

3.3 Tulburari ale functiilor psihice in scrizofenie (tablou clinic)

! ! ! L !

TULBURARI ALE CANOIRII

De forma - formale: ritm, flux, coerenta De continut - perceptia deliranta, delirul, intuitie deliranta

in schizofrenie delirul
i

este obibatoriu de

tip primar nu deriva din nimic,

ncomprehensibil

ne si

stematizat -

NTUITIA DELIRANTA
Este starea psihopatologica

, care precede

delirul primar in care anumite

L L

idei sau reprezentart apar brusc in c0mpul constiintei bolnavului, incarcate de o semnifi catre deosebita pentru bolnav. Intuitia deliranta este s0mburele delirului

! I
I
I
I I I
I

primar aparut spontan, nemotivat, incomprehensibil.Intuitiile delirante sunt

nuclee de aparitie ale delirului nesistematizat.

DELIRUL DE INFLUENTA

Este

o traire particulara a bolnavului care are

senzatia ca

se fura

h
F T

g6ndurile sau

se transmit g0nduri ca

se transmit telepatic informatii. Se

manifesta prin lipsa libertatii interioare de gOndire si traire in general.

DELIRULPRIMAR
Elaborari delirante Primare

Conexiunile ideilor delirante cu conceptiile convergentele anterioare ale

bolnavului care stabileste

in continuare relatii cu lumea, constitue munca

deliranta.in litaratura de specialitate este descris un triplu automatism: -indeoverbal- in care bolnavul are impresi a ca i se transmit gOnduri, idei, cuvinte
sau i se fura acestea;

-senzorial senzitiv- in care anumit e senzatii au caracter impus strain si bolnavul

este convins ca sunt provocate

din

afara, de catre persoane care

23

ii vor raul;

I I I I I I I
T

motor -anumite miscari ale corpului nu-i apartin, ci sunt provocate de forte
exterioare.

CONTINUTUL TEMATIC AL IDEILOR DELIRANTE

Elementele ce stau la origine a tematica a delirurilor, a gradului lor de
dezv olt ar e, elaborare
:

-gradul dezvoltarii cognitive

-daca au intelectul

la nivelul oligofreniei prezinta deliruri sarace, slab

argumentate, cu teme simple, legate de anturaj, de putinele informatii pe cate av

pufut sa le acumuleze -influentele socio-culturale si stintifice ale epocii

-gradul de insusire, gradul acumularilor informationale conteaza

! ! !

TULBURARI DE RATIONAMENT:
-pierderea
aso

ciatiilor

-baraj mintal pierderea capacitatii de abstractizate

! ! L
h h h

TULBURARI DE PERSONALITATE
-

schimb

ar

ea personalitatii bolnavului

-procesul disociativ: scindarea personalitatii, fi sur area E-ului -autismul, detas atea

-ambivalenta
-bizarena
-schimb area personalitatii bolnavului schizofren, lumea

in raport cu sine si cu

-in

esenta, psihismul

se

caractenzeaza

prin sinergie, coeziune in

funtionalitatea sa

-psihismul schizofren se cara ctenzeaza prurr lipsa coerentei vietii psihice,

care devine stranie, accesibila, absurda, E-ul pare distorsionat

h L
F

TLLBURARI IN SFERA LIMBAJULUI

-mutism
-perseverare -neologisme

r
r
I I I I I I I I

-ecolalia -paralalia

-psiticism Hiperactivitate verbala - consta in cresterea debitului verbal

-tahifemia, este cresterea acceleratapropriu -zisa a ritmului verbal
-logoreea, cresterea patologica a ritmului si debitului ideativ

-verbigeratia, repetarea stereotipa, arhaica a cuvintelor, fuazelor, pdna la inteligibilitate. Hipoactivitate verbala- consta in scadere a pdna la disparitie, a actlrtatii
verbale

-mutismul akinetic: este o fulburare a starii de constienta, caracteritzat prin oprirea vorbirii si a motricitatii, bolnavul este inetrt desi da impresia ca este
prezent in mediul, uneori este absenta doar comuni carea

-mutismul absolut: lipsa totala a comunicarii -mutismul relativ- mutismul discontinuu -mutismul electiv
-mutitatea
-musitatea: vorbirea in soapta inteligibila

T T

-mutacismul: un mutism deliberat care apare

bolnavii psihici

la simulanti, dar si

la

t
T

-afemia: mutism intrerupt de fenomene cu origine a la nivelul leziunilor

corticale -blocaj verbal

h h

25

-anomatonomia: repetitia obsedanta

grosolane

a uneia sau mai multor expresii

-ecolali a re,petitia unor cuvinte auzite datorita sugestibilitatii exagerate

TULBURARI ALE PERCEPTIEI

-iluziile - viztale, corporale -halucinatiile

ILUZIILEYIZUALE
-impresia de deformare a obiectelor
-perceptia deformata a spatiului

-tluzii prin interpret an tmaqinare

-tluzi sosiilor, bolnavul considera ca persoane cunoscute au

multiplicate

fost

ILUZTLE DE MODIFICARE A SCHEMEI CORPORALE

-modifi carea totala a schemei corpo rale
-a greutatii corpului -a marimii simte corpul foarte mare membrele foarte lungi sau mici

-fata strdmba

-urechi disproportionate

HALUCINATIILE Halucinatiile sunt frecvente

anahzatori pot fi:

in tabloul clinic schizofren.

sau

Putem intdnli

halucinatii exteroceptive, interoceptive

-halucinatii auditive
-halucin atii vintale

proprioceptive

in

functie

de

26

t_

I I I

-halucinatii autoscoPice
- halucinatii tactile - halucinatii viscerale

- halucinatiile auditive sunt cele mai

voci femeiesti sau batbatesti etc.)

des int0nlite

in schizoftente ( aude

3.4, Simptomatologia

Diversele tipuri de schizofrenie vadesc un polimorfism simptomatic, putin o centrat in jurul sindromului disociativ, cu durat a a aurzelot floride de cel

luna, cu persistenta unor seflrne rezidtale minim de sase luni, antrenand

di s fu

nctionalitati

ciale si pro fesional e s emni fi cative.

1.Doua sau mai multe simptome sa fre prezente pe o perioada de minim o

luna si anume:

Idei delirante Halucinatii Tulburari de limbaj Tulburari severe de comportamnet sau catatonie
Simptome negative (ex.tocire afectiva)

2.probleme semnificative
interpersonale sau autoingrij ire

in

activrtatea scolara, profesionala, relatii

3.Durata: sefirnele perturbarii trebuie sa fie prezente minim 6 luni

3.5. Forme clinice

Dupa grupul de simptome si asocierea 1or, care apar pe primul plan, se

deosebesc mai multe forme clinice:

Forma paranoid-halucinatorie, domtnata de starile delirante

si

de

halucinatii. Debutul formei paranoide este mai frecvent la vdrsta cuprinsa intre 25-30 ani, faru a fii exclusa aparrtra la v0rsta sub 20 ani sau peste 30 ani. Datorita debutului la vdrsta maturitatii disociatia functiilor psihismului nu este
27

I r t t
;

tbarte profund a, iar intersectia soci ala ramdne relativ buna alaturi de o inscriere
relatir- corecta in realitate.

Forma crtatontca, cate poate culmina cu starea de "catatonie pernicioasa": bolnar.trl imobil dezvolta febra inalta cu tulburari vegetative graye, care pot

pro\-oca moatrea. Agitatiile psihomotorii

pot

apare brusc zgomotoase cu

stereotipii de miscare sau atitudine, negativism activ-pasiv manifestat verbal sau alimentar. Putem observa manierism r6s stupid, gesturi patetice.

I
;

Forma hebefrenica. Pe primul plan sunt tulburarile afective si cele de

gindirea formala. A fost descrisa de Kohlbaum , apoi de Hecker ca o dementa

cu tulburari afective de tip maniacal. Apare la adolescenti la vdrsta pubertatii.

Forma reziduala apare

in

decursul evolutiei, uneori sub efectul

I t I I
;

rratamentului. Caracteristica este modific area personalitatii

initiativei, saracie afectla, declin social.

cu

reducerea

Schizofrenia simpla este o forma saraca in simptome pozitive cu tendinta spre forma reziduala. Debut lent, insiduos prin schimb area comportamentului,
sesizata

de anturaj. Devine dezinteresat de actiuvitatile scolare, profesionale,

chiar
ce

si

fata de persoana sa pdna

in a-si

neglija igiena

personala.

Comporatamentul este ciudat, btzar, se izoleaza, nu comunica, devine din

in ce mai putin adorabil. G0ndirea devine inceata apare conduita

Alte forme de schizofrenie
SchizoneYroza.

autista,

btzar a, incomprehensibila.

t
T

Forma clinica: tabloul este dominant de un fond nevrotic, peste care pot
apare episoade psihotice succesive care imbraca doua forme:

ll
;

-una cate domina ,,reversia imagtnara

-alta dominanta de negativism moracanos.

Forma pseudonevrotica. lmb racaun tablou clinic nevrotic de model isteric

sau obsesiv compulsiv cu evolutie lenta, fara fenomene disociative, faru autism.

I I

Forma

hipocon

drtaca. Este dominanta

28

in tabloul clinic

de

fl

I
*

JI I
II

simptomatologia delirant hipocondriaca

si de prezenta cenestopatiilor.

Este

foarte apropiata de forma paranoida a schizofreniei. Desi modulatiile active sunt

slabe, contactul cu realul este mai bun decdt

in formele clasice de schizofrenie

Forma tardiva. Debutul bolii este peste 40 ani. Simptomele comune

fundamentale de schizofrenie ce nu se deosebesc de esenta, fata de cele ale altor
v6rste.

Tulburare schizoafectiva
S

chizo frenia reziduala chizo frenia nediferentiata

E h

Schizofrenia grefata
Schizofrenia la copil si adolescent

h h
E

3.6. Diagnosticul pozitiv aI schizofreniei

Criterii

de diagnostic al schizofreniei

Manifestari obligatorii pentru permiterea diagnosticului de schizofrenie:

Delir cu caracrer bizar Halucinatii incronguente cu dispozitie afetiva, in special perceperea unui
dialog de voci straine.
G0ndire confuza Simptome catatone
Saracie afectiva, lipsa de initiativa, declin social

tnrautatkea adaptarii in socitate

h F h
Ir
L

29

t
f
I

!F

h FT H h
I I I I I I I

Tablou executat

in

Tablou pictat in stare

in

stare cronica reziduala,

timpul unei faze acute cu deliranta onirica in stil tablou monoton ce sugereaza
deformarea

realitatii

suprarealist

preponderenta simptomelor

negative

Diagnosticul

pozitl

al schizofreniei implica colab orarea unei constelatii

sau

de semne si simptome implicate in deteriorarea functionahtatti sociale

Pentru o intelegere sintetica

profesionale. Schizofrenia afecteaza in grade diferite toate functiile psihismului.

schizofreniei enuntam criteriile diagnostice

,,istorice" care stau labaza celor doua sisteme clasificatorii lider:ICD-10 si DSM

IV.Bleuler descrie un set de simtome fundamentale cunoscute drept cei patru A

(asociatii insolite, ambivalenta, autismul, afectivitate plata)

despre simptomele de rangul

si

simptome

accesorii- halucinatii, delirul, comportamentul catatonic. Schneider vorbeste

I, (sonorizarea g0ndirii, voci comentative, furhtl

g0ndirii, perceptii delirante) si simptome de rangul

rnvazia deliranta).

II (alte tulurari perceptive,

pe
sa

ICD - 10 pune accent pe distorsiunile de gdndire, perceptie si

afectivitatea inadecvata elabordnd o lista de noua simptome, din care trebuie
fi,e prezente minim un simptom timp de o luna:
1. Ecoul gdndirii,

furtul gOndirii, drfuziunea gdndirii;

I I
*

2. Delir paranoid, de influenta, perceptii delirante;

3. Halucinatii auditive comentative;

4. Alte tipuri de delir referitoare la identitatea religioasa sau politica

persoanei, abilitati si simturi supraomenesti

in criteriile enuntate anterior

se regasesc simptomeled e rung

I scheideriene:

5. Halucinatii peristente afect0nd diversi analizaton acompantate de idei

30

delirante, implicare afectiv a

6. intreruperi sau interpolari in cursul gdndirii, alte tulburari formale ale

gdndirir pdna la incoerenta, neologisme, T.Comportament catatonic posturi, stupor;

fie sub forma de inhibitie sau de excitatie,

8. Simptome negative:apatie, saracirea limbajului, raspunsuri emotionale

plate sau inadecvate , izolare sociala, scadere glob ala a performantelor;

9. O schimbare generala si semnifi cativa a calitatii compotamentului:

avolutie, anhedonie, neglijenta si retragere sociala.

Criteriile diagnostice DSM

IV

pentru schizofrenie pretind prezenta a

minim doua simptome din cinci timp de o luna precum si satisfacerea unor
criterii de persistenta a unor acl)ze de cursa lunga minim sase luni. Cele cinci
criterii de faza acuta solicitate sunt:
Idei delirante Halucinatii

Limbaj dezorganizat
Co
S

mp ortament catato ni c s au flagr ant dezor ganrzat

imptome negative : aplatrzare afect iv a, alogie, avolitie.

3.7. Evolutia si prognosticul schizofreniei

Cel mai frecvetrt , schizofrenia evolueaza cu faze acute de excebrare a

fenomenelor psihotice

si cu unele fenomene

reziduale

tot mai

marcate in

periosdele dintre fazele acute

Uni pacienti nu mai prezinta remisie, manifestarile fiind cronice Tipic evoluti a are 3 faze:
- Faza acuta - simptome psihotice floride (pozitive)

31

I I I I I I I
II

simptome psihotice severe (negative); perioada

in

care

simptomele acute sunt mai putin severe

-Faza de stabllizarevrmeza dupa faza acuta si dureza 6 luni

- Faza de stabilitate -simptomele sunt cel mai putin severe

remis

sau chiar in

PROGNOSTICUT
Este bun daca se asoctazaurmatoarele elemente
1

.debut acut, la vdrtamedte

I I

2.istoric famihal al tulburarii afective

3.lipsa personalitatii premorbide de tip schizord, paranoid, schizotipal.
4

.prezenta componentelor afective

5.relatii familiale armonioase

6.redominenta simptomelor pozitive

lr
I I I I
* *

I I I I

3.8. Tratamentul schizolienie

Tratamentul muldimensional reuneste mijloacele medicamentoase, psiho-

si socioterpeutice.Tratamentul medicamentos reprezinta un mare progres, de la

introducerea

lui in anii '50 at

secolului trecut. Medicamentele a

atdt

psihofarmacologice folosite apartin clasei de Neuroleptice, preparate cu actiune anti-dopaminergica. Medicamentele se administreaz

in faza acuta, cdt si

secundare

sub forma de "depozit" pentru prevenirea recidivelor. Efectele

nedorite trebuie cunoscute, pentru a putea fi evitate sau tinute sub control. ln

ultimii ani au aparut neurolepticele de noua generatie sau neuroleptice "atipice",

care au

o serie de avantaje (efecte secundare mai reduse, influenteaza si

negative). Psihoterapta. in centrul mijloacelor folosite sta terapia

simptomele

suportivaapacientulur, dar si a membrilor de familie, pentru a se putea obtine o

cooperare necesara in tot decursul tratartentului medicamentos.
32

I I I I I II I I II I I I I

Socioterpia: Masuri la locul de munca si in familie, terapie ocupationatra. masuri reabilitative. Terapia convulsivanta electrica - TCE (Electrosoc: Cerleni

si Bini, 1938) sau farmacologica (Socul

baza unor tpoteze fiziopatologice

cardiazolic: von Meduna, 1934).

precum si Coma hipoglicemica cu insulina (Sakel, 1933), introduse empiric pe

uneori fanteziste, dat cu eficacttate certa, au

caztt de la introducerea tratamentului neuroleptic in desuetudine. Totusi, in

cazul unor stari catatonice grave cu pericol
electrosocul reprezinta si

vital (Catatonia

pernicioasa)

in prezent terapia

de electie.Aplicarea consecventa si

corecta a terapiei, cu precadere

in

fazele acute, este extrem de dificila in

psihistrie. Acest fapt rezida din lipsa constientizam bolii si slaba comlianta terapeutica,

fiind o particularitate a relatiei terapeutice. Sursa a

acestei

noncompliante sunt reactiile adverse ale neurolepticelor, numite mai corect

antipsihotice conventionale (efecte extrapiramidale, sedare,

putut fi depasite prin lansarea antipsihoticelor atipice.

galactoree,

suprapondere) experimentate la debut sau in timp. Aceste neajunsuri evidente au

Planific areaunei strategii eficiente si corecte terapeutice presupune:

-colaborarea medicului cu pacientul si cu familia; -adecvarea demersului la particularitatile persoanei si la momentul bolii; -luarea in calcul a posibilelor reactii adverse, incidente; -cointeresarea pacientului in planific area terapeutica.

Etapele terapiei farmacologice aplicate strict individualizat sunt:

l.Terapia de initiere care se refera la debutul maladiei sau la rccadere.

Debutul ridica cdteva probleme mai delicate privind

minutioasa nozologica
antipsihoticele
adecvate,

incadrarea

si evaluarea statusului somatic. Se apreciaza ca atdt conventionale cdt si cele atipice sunt la fel de eficiente in dozaje

ultimile fiind mai usor de tolerat.

Dezideratele de prima intentie sunt: stap0nirea acuzelor floride si agresivitatii cu dozele cele mai mici.
relateaza preparatele si dozajele eficiente

in

cazul recaderilor, pacientul insusi

in decompensarile anterioare. Este de

lr T

I I I I I I I I I I

preferat monoterupra, eventu al qutata de benzodiazeprne injectabile. Dozele minime eficiente sunt tatonate print-o monitonzare atenta in prima
saptam dna

de terapie. Alegerea antipsihoticului tine seama in primul rdnd de

statusul psihopatologic: de pilda, un tablou florid va

fi

cupat cu neuroleptice

incisive (Haloperidol) sau cu antipsihotice potente (Risperidona) ; un sindrom catatonic

cu antipsihotice dezinhibitori (Sulpirid, Amisulprid),

simptomele

negative sau de tip depresiv sunt tratate cu Olanzapina. Starile care incumba

periculozitate mare (heteroagresivrtate, risc suicidar) beneficuaza de aportul

sedativ

al neurolepticelor

(Clorpromazina, Tioridazina, Levomepromazina)

medii potente/ sedative precum si de benzodtazeptne injectabile.Initierea se face

cu doze mici de antiopsihice (Haloperidol 4-I2 mg., Risperiodona 2-4 ffig, Sulpirid 100-200 mg.) si titrarea la cdteva zrle pentru obsinerea unui efect terapeutic maxim intr-o saptamdna, in absensa reactiilor adverse. Dozajele
eficiente ating 15-30-60 mg. Haloperidol, 4-6 mg. Risperidona, 400-800 mg.

Sulpirid, 10-20 mg. Olanzapina. Combinarea mai multor antipsihotice nu

este

recomandabila datorita unor interactiuni imprevizibile. Epsoadele acute cu risc

L
T

vital crescut stuporul catatonic, agitasia

electroconvulsivanta.

catatontca sunt tratate cdteva zile cu

antipsihotice dezinhibatorii, dar in lipsa unei responsivitati se apel eaza la terapia

! F
h hI h h
*

stabilizare Consta in tatonarea celor mai mici doze eficiente si bine tolerate pe o perioada de 6 luni. Terapia de stabilizare
2.Terapra de
facihteaza integrarea tre,ptata socio-profesio nala

si prednt6mpina reizbucnirea

unui puseu psihotic. Acum devin evidente simptomele trecute in planu doi:
a6;rrze

de tip negativ (apatie, abulie,

anhedonie) precum

si

depresia

postschizofrenica (datorata constientizarli dureroase a bolii sau indusa de neuroleptice). Dozele de intretinere sunt 2-3 mg Haloperidol, 2 mg
Risperiodona, 5-10 mg Olanzaptna, 5-100 mg Sulpirid. Anxietatea, insomniile

pot

fi cupate prin introducerea

temporara a anxioliticelor , hipnoticelor. Acuze

de tip negativ refractare beneficrazade aportul Clozapinei 100 mg.. Combinarea

34

I I I II I I I I I I

cu un antidepresiv sau recurgerea la un antipsihotic de tipul

amel i or eaza notabil depresia.

Olanzapina

3.Terapia de intretinere si profilaxie a recidivelor au ca scop mentinerea

remisiunii si prevenirea decompensarilor. Se opteaza de regula pentru doza

minima eficienta a preparatului testat

vesperala

in etapele anterioare in

doza unica

in

cazul pacientilor complianti (de pilda Risperiodona

l-2 ffig,

Olanzapina 5-10 mg.). fntreruperea imtempresiva

a medicatiei de intretinere

poate fthazardata, in anumtte cazuri se poate tenta o ,,fereastra terpeutica".

Un algoritm terapeutic guv errreaza tactrca profilaxiei recidivelor:

-dupa primul episod de boala se recomanda terapie de 1 an;

-dupa 2-3 recidive terapia de intretinere se extinde intre 2-5 am;

-in

cazul recaderilor frecvente, terapia de intertinere este indefinita

.

admit0ndu-se anumite concesii de la terapiape prioade scurte

in

terapia farmacologica a schizofreniei s-a amintit ca tratamentul de

electie , tratamentul cu AP atipice. Acestea sunt preferate datorita efrcacitatii lor

bune, a tolerabilitatii acceptabile si efectelor adverse modeste. Antipsihoticele

conventionale sunt preferate cdnd cele atipice nu au fost utile, in combinatie cu acestea sau

in conditii de precaritate ftnanciaru. La persoanele tratate si la

v0rsnici se indica % din doza adultului, fara asociere de aniparkinsoniene care

produc confuzii la v0rstnici.

Psihoterapia
psihoterapeutice

nu se apilca in

fazele acute ale

bolii.

Masurile

din celelalte faze se limiteaza la

psihoterapie supotiva,

terapeutul insufla speranta, incredere, informeazapacientul si familie lui despre

boala necesitate a terapiei, masurile de psihiogiena. Terapeutul recunoaste

factorii care genereaza suprastimularea, sursa de potentiale

stress, angajamente si sarcini excesive profesionale

decompenbsari
,

cit si cei de substimulare

implicati

in

glisarea spre formale inexorabile de evolutie mediu familial

supraprotectiv, neimpltcarea in sarcini concrete La aceste sedinte vor participa si

3s

I I I T I

membri familiei fiind educati sa recunoasca semnele prodromale ale bolii si sa

ghideze judicios terapia de intretinere.

Socioterupia

isi

dovedeste utilitatea mai ales

la pacientii cu hospitalism,
se

substimulati, care prezinta riscul evolutiei progrediente spre forme cu simptome negative. Angrenarea pacientului

in acest tip de activitati

va face progresiv,

intramuros initial terapie ocupati onala, apoi ergoterapie.

in paralel incepe si

rebilitarea profesionala prin includerea in ateliere protejate, locuri de munca cu prigram scurt.

xI

t rI t

36

lI

CAPITOLUL IV

I ti II
I I I I I I

RELATIA ASISTENT MEDICAL - PACIENT

Profesia de asistent medical nu exista

in afara relatiei asistentului medical

cu pacientul sau. Dintre toti membrii echipei terapeutice, asistentul medical, in virtutea indatoririlor sale, se afla cel mai frecvent si, adeseori, si pe durata cea mai mare de timp , fatain fata cu pacientul. Relatia interpersonala care se stabileste intre asistentul medical si pacient

h h h

implica anumite drepturi si obligatii pentru fiecare dintre "partenerii" relatiei,

care se dezvolta pe coordonata profesionala (tehnica si informationala), dar si pe

coordonatele afective si de ordin moral. Este o relatie

pe

care

o putem numi

terapeutica,in cadrul careia se stabileste o alianta terapeutrca, de care depinde in

mare masura evolutia starii de sanatate apacientului.

Alianta terapeuticain relatia asistent medical-pacient presupune ca fiecare

dintre partenerii relatiei sa isi asume un anumit ro1, anumite sarcini, in scopul ameliorarii starii de sanatate sau chiar al vindecarii pacientului. Trebuie spus insa de la bun inceput ca aceasta relatie este inegala, confruntatea cu boala
afectdnd

in diverse moduri personahtatea

bolnavului.

in

general, boala

se

asoctaza cu anxietate, este

o situatie in care bolnavul se simte amenintat si, in

consecinta, acesta se apara prin diverse modalitati

- constiente sau inconstiente

si

de aceasta amenint are, merg0nd de la conftuntarea cu boala pdna la negatea

i
* *

realitatii acesteia sau la refugiul in consumul excesiv de alcool. Tofusi, ca

maladie cronica sau de o maladie cu prognostic rez ewat, se pot distinge:

caracteristici in general prezente la o persoana bolnava, in special suferind de o

1. O anumita stare de conflictu alitate intrapsihica (prin oscialatia intre

acceptarea si refuzul realitatii bolii).

I I
*

2. O sugestibilitate crescuta, care face bolnavul receptiv la indicatiile

medicului, dar si la sugestiile altor bolnavi sau ale anturajului, referitoare la
diverse modalitati mai mult sau mai putin terapeutice.
37

I I I I I I I I I I I
II

3. O centrare asupra propriei persoane. 4. Restrdngere a onzontului preocuparilor.

Aceste modificari

in

psihicul unei persoane bolnave

tin de regresia

afectiv-comportamentala care se tnstaleaza, de regula, atunci c0nd persoana,

recunosc6nd reahtatea bolii, noua situatie.
C o mp I i

isi actleaza

mecanisme inconstiente de adaptare la

anta terap eu ttca

Complianta terapeuttca (engl. "Compliance"

supunere) se defineste ca

fiind

adeziunea bolnavului

la indicatiile

medicale, care include terapiile

medicamentoase, regimurile alimentare, modificarea stilului de viata, precum si

acceptarea supravegherii medicale si a controlului periodic.

Complianta a scazut odata cu raspdndirea informatiei medicale libere si cu

diversifi carea arsenalului terapeutic, multi bolnavi prefer0nd automedicatia sau

sfaturile unor nespecialisti.

Un control efectuat in Suedia de catre farmacisti in anii 90 a demonstrat

ca

in

30-40%

din cazur:r medicamentele

prescrise

si

cumparate nu au fost

folo site, gasindu-se amb alajele originale intacte la domiciliul pacientilor . in 25%

iI
i

din cazufl medicamentele nu au fost, pur si simplu, cumparate, pacientii

recurgdnd la automedicatie.

F ln
t

Factorii implicati in non-complianta sunt:

a) Factori legati de modul de traire a realitatii bolii.

L h I
f
i

b) Factori legati de relatramedic-pacient.

c) Factori legati de tipul tratamentului prescris. d) Factori legati de anturajul bolnavului.
e) Factorii legati de modul de traire arealitatii bolii

Pacientii care adopta ca strategie de coping confruntarea cu boala isi vor

asuma responsabilitatile legate de ufinarea sfatului medical. Dimpotrtva, cei care

\-or recurge la evitarea realitatii bolii, sau chi ar la negarea acesteia, vor avea o complianta scantta, sau chiar nula. De asemenea, persoanele care reactioneaza
38

* *

I I

prin depresie la situatia de bolnav, pot ayea o

care le traiesc.

compli anta scazuta prin

I
I I I I I I I I I I
:

dezinteresul fata de propria persoana si prin lipsa de speranta si descurajareape

f) Factonilegati de relatra medic

- pacient
increderea

O relatie terapeutica buna presupune o buna comuni care si

pacientului in medicul sau. Atunci cdnd sfatul medical este dat ca un ordin, fara
a informapactentul si fara a-l convinge de necesitatea tratamentului, complianta
acestui a Ya scadea.

g) Factorii legati de tipul tratamentului prescris Acestia sunt:

- Durata tratamentului
compli anta.

o durata mare a tratamentului, in general

scade

- Numarul medicamentelor administrate

- cu cdt acesta este mai mare, cu

dificil sa urrneze vn plan

atdt complianta va scadea, pacientului fiindu-i mai terapeutic foarte incarcat.

Frecventa administrarii

dozelor cu c?t aceasta este mai mare,

compli anta scade. Prezenta unor efecte adverse ale medicamentului scade de asemenea

complianta.
G.Besangon identifica doua imagini ale medicamentului: 1) Imaginea "externa" a medicamentului_-este imaginea promovata

I I T I
I I

de industria farmaceutica prin intermediul firmelor de medicamente, care se

adreseaza atdt medicilor (prescriptorilor), cOt si pacientilor (consumatorilor).

2) Imaginea "interrta" a medicamentului -

este

o r?,prezentare

inconstienta; elaborata in cursul dezvoltarii personalitatii si reprezinta increderea

sau neincrederea in medicament, pe care persoana il considera 'obun" sau "rau''.in constituirea acestei imagini, un rol important il are medicul, capersonaj inrportant

in primii ani de viata,

care

va contribui la viziunea ulterioara

persoanei asupra sanatatri si a bolii.

39

t I !I L h h h
\

Efectul placebo este un aspect particular

chimica

al

acestei imagini, care se

manifesta in relatra terapeutrca. Substanta placebo nu actioneazapnn structura ei

- fiind un fals medicament - ci prin reprezentarea ei simbolica (prin

sugestie).

Un studiu efectuat intr-un serviciu chirurgical (L.Lasagna) a demonstrat ca durerile postoperatorii s-au ameliorat la 72% din pacientii carora li
administrat morfina si la 40% din cei carora
s-a

li s-a administrat placebo. la sugestiile unor

h) Factorii legati de anturajul bolnavului Compli anta scade atunci cAnd bolnavul este receptiv
persoane care

F F
E

il

sfafuiesc sa abandoneze un anumit ffatament (pe motiv ca acesta

ar fr nefolositor sau chiar nociv), precum si

in

cazul unor bolnavi care necesita

supraveghere din partea anturajului pentru respectarea indicatiilor medicale (de

exemplu, bolnavii psihic), dar acesta nu satisface aceste cerinte. Trasafurile

definitorii ale unui asistent medical. Daca am incerca sa conturam profilul psihologic ideal al asistentului

medical, acesta ar include ca trasaturi definitorii competenta si autoritatea

profesionala, capacitatea de a stabili o buna comuni care cu pacientul, empatia,

r*darea, disponibilitatea launtrica, dar si un anumit grad de neutralttate afectiva. De asemenea, asistentul medical trebuie sa dispuna de spirit de
observatie, de promptitudine

si curaj in interventiile sale, precum si de

intr-o echipa de lucru (echipa

F F F F h rl

capacitatea de a se integra arnonios si eficient

medicala). Trasaturile enumerate sugereaza deosebita complexitate a personalitatii pe

care ar trebui sa o posede un asistent medical. De aceea aceasta profesie nu este

o simpla meserie, ci o profesiune de credtnta, lucru care ar trebui cunoscut

si

inteles de catre toti acera care opteaza pentru alegere a ei in viata. Reusita in
profesiunea medicala este, in mare parfie, determinata de vocatie, dar si de

cultivarea constienta si constanta a unor valori morale si a unor aptirudini

profesionale.

I ! I I I I I I I I T T F T T ! I I ! t

Vom detalia acum trasaturile

adecvate a acestora.

enumer ate,

in

scopul unei intelegeri cdt mai

. Competenta Profesionala

Competenta profesionala

in

cazul unui asistent medical presupune

corectitudine

in

indeplinirea sarcinilor specifice (a prescriptiilor medicale),

cunostinte medicale corespu nzatoare si aptitudini tehnice (stap dnirea deplina a

tehnicilor specifice activitatii de nursing).

Un asistent medical care isi neghjeaza sarcinile de serviciu sau care are slabe aptitudini tehnice si insuficiente cunostinte teoretice, nu va face fata solicitarilor profesiei sale, compromit6nd adesea, prin modul sau de abordare,
intreg actul medical si evolutia bolii pacientului sau, uneori pun0nd in pericol
chiar vtata acestuia.

2. Auto ntatea Profesionala

avea autoritate profesionala,

in

cazul unui asistent medical, inseamna a

sti sa impuna, cu respect si bunavointa fata de pacient, dar si mai ferm, atunci c6nd este cazul, regulamentul de ordine interioara al spitalului, respectiv al

isi desfasoara activitatea, a determina pacientii sa unneze prescriptiile medicale si sa se supuna investigatiilor necesare conform
sectiei unde
programarilor sau orarului sectiei, a coordona eficient actlitatea personalului
subordonat (infirmieri, brancardieri, ingrijitori

de curatenie), precum si

supraveghea respect area orarului de vizita a pacientilor internati si a nu permite

accesul vrzitatorilor la ore sau in spatii nepennise (saloane de reanimare, sali de operatie etc.). Lipsa de fermrtate, de autontate, din partea asistentului medical,
atrage dupa sine dezordinea si are, evident, implicatii negative nursing.

in activitatea

de

3. Capacttateade a stabili o buna comunicare cu pacientul

41

I I I I I I I I I I I I I I I I I

Am vorbit deja despre comunicarea terapeutica intr-un capitol anterior.

Am vazut ca ea presupune o anume stiinta de a colecta informatiile

necesare

pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului, dar si de a furniza pacientului

informatiile necesare. insa capacitatea de a comunica eficient cu pacientul

presupune mai mult decdt o strategie, ea implica empatie, rabdare, bunavointa,

intelegere si interes din partea asistentului medical pentru pacientul sau si fata de suferinta acesfuia.

Empatia se defineste ca

fiind capacrtatea de identificare emotionala cu

medicala,

trairile altei persoane, continu0nd sa ramdt tu insuti. in profesia

empatia este o metoda de cunoastere intuitiva.

Un studiu experimental efectuat intr-un spital din Londra in anul 1950 - la

sugestia

lui Menzies Lyth, care a presupus ca luarea unor masuri organizatorice

ar reduce nivelul anxietatii generate de conftuntarea zilnica a asistentilor medicali cu suferinta si cu moartea a urmarit minimahzarea
defensive
contactului direct, psihologic, cu durerea pacientului. S-au grupat pacientii pe

categorii de boli, iar asistentii medicali

in

functie de gradul, vechimea si

indemdnarea 1or. S-a discutat despre detasare si neimplicare emotionala ca prime

atribute ale unui asistent medical. S-a constatat, insa, ca aceste masuri
organtzatorice erau de fapt niste demarcatii rigide intre responsabilitati,

din

care

a rezultat o atitudine iresponsabila la asistentii mediali de grad inferior, acestia nemaifiind motivati sa isi dezvolte cunostintele si abilitatile si sa progreseze.
Totodata asistentii medicali adoptau atitudinea de ,,roboti nesimtitori". Astfel,
anxietatea si rata abandonarii sarcinilor de lucru au crescut, asistentii medicali astfel instruiti nefacin d fatarealitatii suferintei si mortii.

4. Neut ralitatea afectiv a

Cu toate ca trebuie sa dispunem de capacitatea de a empatrza cu bolnavul

sr cu suferinta So, pentru a i-o intelege

si

a-l putea aluta mai prompt si mai

etrcient. ca asistenti medicali este necesar sa avem un anumit grad de detasare

42

emotionala, asa numita ,,neutralitate afectiva". Aceeasta presupune stabilirea

anumitor limite in cadrul relatiei cu pacientul, atdt limite de ordin interior

(a nu

fi bulversati de suferrnta acestuia),

cdt si limite de ordin exterior, socio-

profesional (a nu deveni prea intim cu bolnavul). Neutralrtatea afectiva implica si sa nu judecam bolnavul dupa propriile noastre regului si valori si de a-i trata
egal pe toti pacientii nostri, indiferent de simpatiile sau antipatiile pe care le-am putea resimti fata de acestia.

Neutrahtatea afectiva

ne protejeaza in impactul zilmc cu suferinta

celorlalti si protejeaza, de asemenea, bunul mers al relatiei terapeutice.

5. Disponibilitatea launtrica si darutreafata de pacient

Asistentul medical trebuie sa dispuna de o mare capacitate de a se darui pacientului sau, de a-i oferi suport psihologic in conditiile unei relatii afective

echilibrate cu acesta- relatie care presupune, cum deja am vantt, suficienta

empatie si intelegere, dar si o anumita neutralitate afectiva.

6. Spiritul de observatie

Am

dezvoltat deja intr-un capitol

de sine

statator semnificatiile,

implicatiile si necesitatea existentei unui bun spirit de observatie in activitatea de nursing. Spiritul de observatie al asistentului medical se opune rutinei si
pasivitatii, putOnd fi cultivat si dezvoltat prin experienta.

7. Promptitudinea si curajul

Asistentul medfical trebuie sa intervina cu promptitudine si curaj, mai ales

in

cantnle de urgente medico-chirurgicale, de interventia sa depinzdnd chiar

viata bolnavului.

A fi prompt

inseamn&, &

fi in primul rdnd un bun observator (a avea un

bun spirit de observatie) si apoi a intervenii corect si rapid in situatra data. Spre

exemplu, asistentul medical care

va
43

observa inrautitirea brusca

starii

I I I I I I I I I I I I I I I I I I

pacientului sau (care devine dispneic, anxios si prezinta ctanoza periferi ca), va
interveni masurdndu-i functiile vitale (T.A., puls, respiratie) si va anunta imediat

medicul curant sau medicul de garda.

actiona cu curaj

in

anumite situatii limita, cu risc vital crescut,

inseamna a ayea acel ,,sdnge tece", a nu ne ,pierde cu firea" si a

fi capabili sa

intervenim cu promptitudine si competenta.

8. Capacitatea de a lucra in echipa

Asistentul medical nu lucreaza independent, ci ca membru al unei echipe

sau al unui grup. Echipa medicala este formata din medici, asistenti medicali,

psihologi clinicieni, asistenti sociali, infirmieri, brancardieri.

in cadrul

acestei

echipe exista o anumita ierarhie, care trebuie respect ata pentru bunul mers al

activitatii sale. Asistentul medical, ca parte integranta a acestei echipe, este o veriga esentiala atdt intre medic si pacient, cdt si intre medic si personalul

medical transmite prescriptiile medicale atdt pacientilor,cdt si personalului subordonat,avdnd grrja ca acestea sa fie indeplinite. Totodata, este un colaborator activ in activitatea me drcala, nu un
subordonat.Asistentul
simplu executant.
Neintegrarea armonioasa a asistentului medical in echipa medicala atrage dupa sine diverse disfunctionalitati ale actului medical, pentru ca intr-o echipa buna desfasurare a activitatti depinde de fiecare membru in parte, precum si de

interactiunile sale cu ceilalti membrii ai echipei.

Elemente de psihoterapie suportiva

Psihoterupia se defineste ca terapia care foloseste mijloace psihologice de
vindecare

, fata a interveni in mod direct asupra somaticului. in sens restr0ns

psihoterapia este o interventie terapeutica specifica si controlata asupra omului

suferind de o tulburare psihica sau aflat intr-o dificultate existentiala, si care

foloseste

un

ansamblu

de tehnici speciflce, conform unei teorii

despre

T
i

n T n
T I I
Il

personalitate si despre boala . Ea este aplicata de psihoterapeuti califi catr. in sens

mai larg, psihoterapta este implicatain orice relatie a unui specialist cu pacienrul
sau, relatie

pe care o numim terapeutica. Relatia pacient terapeut (medic,

a

psiholog, asistent medical) este importanta ?n vederea securizarir pacientului,

c0stigarii increderii

si a cooperarii acestuia, a

stimularii dorintei

lui

de

vindecare. Psihoterapia isi propune ameliorarea aspectelor psihice implicate intr-

o boala, indiferent de nafrxa bolii. Terapeutul este investit pozitiv la nivel constient de catre pacient; de asemenea, tot lui ii adreseazapactentul o serie de
trebuinte inconstiente.

Psihoterpra suportiv a are o larga aplicabilitate, fiind utilizata nu doar de

catre psihoterapeuti calificati,

ci si de catre medici, asistenti emdicali,

asistenti

sociali. in principal, psihoterapta suportiva consta in:

a) incu raJareabolnavului.

T T I I

b) indru marea bolnavului si corectarea atitudinilor sale negative,

c) Favorizarea unei descarcari emotionale a bolnavului (,,catharsis")

- prin

dialog, empatie, cdstig area increderii.

d) Utilizareaunor sugestii pozitive.

Pacientul investeste cu

anumita putere asistentul medical

r r
I
I I I

in

cadrul

relatiei terapeuticepe carc o stabileste cu acesta, de aceea, orica afirmatie facuta

de asistentul medical va capata o anum ita valoare in ochii pacientului, in functie de increderea pe care acesta o are in cel care il qutain suferinta sa. Este impottant sa sugestionampozitrv pacientul, aceastafiind o forma mai

de incurajare si de motivare suplimentara pentru ca acesta sa urrneze 'oalata prescriptiile medicale. Spre exemplu, ii putem spune: ,,ce bine aratati in dimineata aceasta! v-a revenit culoarea in obraji, aceasta inseamna ca ffatamentul antianemic incepe sa isi faca efectul.", sau ,,Linistea si regimul
alimentar va fac foarte bine. Este evident, de vreme ce valorile tensiunii artenale s-au normal izat." , etc.

45

I I I I I I I I I I I

I I I I

e) Reformularea - consta in a spune mai concis, mai explicit, cu alti

terrneni, ceea ce pacientul tocmai a exprimat. Aceasta

il

ajuta pe pacient sa isi

clanfice anumite probleme legate de suferinta

- Raspunsul

sa.

- ecou evidentraza

ideile mai importante expuse de pacient si

ajuta la cdsti garca increderii acestuia, dovedindu-i ca atenti la ceea ce ne expune. Exemplu:

il intelegem si ca suntem

Pacientul: ,,Sufar de ceva vreme de insomnie. Ma trezesc frecvent

noaptea.".

Asistentul medical: ,,inteleg ... Va treziti frecvent noaptea...".

- Reformularca
ale mesajului sau.

rez,umat_- evi dentiaza, pentru pacient, aspectele esentiale

Exemplu:

Pacientul: ,,Do c6nd am crescut in greutate, obosesc usor, mi-a crescut tensiunea artenala
probleme".

si am ameteli. Cdnd eram mai suplu, nu aveam

aceste

Asistentul medical:
dumneavoastra.".

,,fn concluzie,

obezitatea

este

problema

- Reformualre

- clarificare - urrnareste evidentierea sensului mesajului pe

mai confuz, mai putin organrzat.

care pacientul l-a emis intr-un mod

Exemplu: Pacientul: ,,Sufar de ulcer gastri c, dar fumez foarte mult, mai ales atunci

cdnd sunt nervos. De cur0nd am schimbat loculul de munca, si ma simt

suprasohcitat, fumez chiar mai mult dec0t inainte,. Durerile apar mai ales pe
nemdncate si eu am obiceiul ca dimineata sa beau numai o cafea".

I I I I

Asistentul medical: ,,De fapt, problema dumneavoastra este modul in care reactionati la stres. Daca atr ?nvata sa va relaxati altfel dec0t fum0nd, ulcerul
dumneavoastra s-ar putea vindeca.".

46

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

0
sensul.

Resemnificarea (recadrarea) presupune plasarea situatiei sau

perspectivei din care este ea trarta ?ntr-un alt ,,cadru", schimbOndu-i-se astfel Spre exemplu, unui pacient care se autocaratertzeaza ca fiind ,,slab",

temator,

ii

putem sugera cd, de fapt, aparenta

lui

slabiciune inseamna

sensibilttate.

Sau, unui pacient foarte preocupat si ingrijorat de faptul ca transpira

abundent,

ii

putem spune: ,,Ddt este foarte bine sa transpirati,

in

acest

fel

se

elimina din organism o mare cantitate de toxine.". Astfel, dam o conotatie

pozitiva acestui simptom. Evident,recadrareatrebuie facuta cu tact si bun - simt si doar atunci c0nd

situatia respectiva se preteaza

la aceasta, cdnd putem scadea anxietatea

ii vom spune, in felul

si

neincrederea pacientului prin aceasta modalitate. Nu

de pilda, unui

cardiac: ,,Da e foarte bine sa aveti dureri de inima,

acesta reactioneaza

cordul dumneavoastra la nemultumiri!". in acest caz,

ii vom explica

pacientului

nostru influenta negativa a stresului in declansarea durerilor sale anginoase si

il

vom sfatui sa se relaxeze (ascultdnd muzica, facdnd o plimbare, viziondnd un film relaxant sau utthzdnd autosugestii in acest sens).

Relatia asistent medical

- pacient in psihiatrie

Pacientul psihiatric impune un mod particular de relationare terapeutica,

tocmai prin natura afectiunii sale. Bolnavul psihic cere un efort din partea
personalului medical pentru a putea fi inteles si acceptat.

Asistentul medic al care isi desfasoara actlrtatea intr-un serviciu psihiatric

trebuie sa-si dezvolte anumite atitudini psihoterapeutice fata de pacient. Acestea
sunt:

a) Acceptarea bolnavului asa cum este el (agresiv, nesociabil, obscen,

etc).

I I

47

Este o acceptare libera de orice apreciere morala

atenuarea
acestui a,

, care are drept prin

scop

fricii bolnavului de a nu fi agresat, distrus si a tendintelor agresive ale

de aceea asistenful medical trebuie sa aiba o atifudine neutra, care sa

permita bolnavului sa se exterio nzeze mai usor si, in acelasi timp, sa permita
asistentului medical sa pastreze o anumita distantafata de bolnav. Aceasta este o atitudine ,,de fond" la care trebuie sa se adauge atitudinile ce vor urna: Trebuie intotdeauna sa evitam:

Tendinta de

a nu lua in

serios bolnavul psihic, de

considera

comportamenful acestuia o ,,comedie". Trebuie sa ne ferim de atitudini care ignora prezenta bolii, cum ar fi. Ironia, cornportamentele represive, discursurile
moralizatoare.

- Tendinta

de a ,,rationahza" simptomele, de exemplu, a-r spune unui

psihotic ca este imposibil sa auda ,,voci" in absenta unei alte persoane, sau a-i
spune unui anxios ca nu are nici o ratiune teama

lui, etc. Aceste simptome nu au

nimic de-a face cu rationamentul.

- Tendinta

de a considera uneori bolnavul psihic ca pe o persoana cu

inteligenta diminuata.

- Tendinta de a nu tine cont de suferinta morala a pacientului. Astfel, nu

trebuie sa consideram schizofrenii ca ,,ifiafectivi".
b)_A

fi un om prezent,

atent, ferm si intelegator

Aceasta presupune

forta linistita, fara false atitudini (dulcegarii,

gentilete inautentica, etc). Bolnavul percepe

ianutentic.

si

sanctioneaza ceea

ce

este

Este adevarat ca frecvent comportamentul bolnavului psihic

um aspect ,Ce

ii

da acestuia

ridicol, umilitor. Acest aspect risca sa creeze intre el si noi o situatie

agresiva,

tipul .,stapdn-sc1av": din partea noastra, o atitudine autorttata,

brutala. arbitrara, tar din partea bolnavului

rer-olta.

o atitudine de supunere sau de

48

Nu trebuie sa uitam ca bolnavul psihic este un om si egalul nostru, care

trebuie respectat chrar daca traverseaza o perioada dificila a existentei.

Exista doua modalitati subtile de a nu respecta bolnavul psihic care

trebuie evitate:
-

A avea fata de el o atitudine de ,,distanta autoritara".

Este un raport strict

,,administrativ", fara implicatii umane afective.

-A

avea cu el raporturi afective false, cel mai frecvent

o atitudine de

condescendenta ,,construita". Bolnavul psihic nu este un copil; pedepsele (pentru

ca este ,,rau") si recompensele (pentru ca este ,,cuminte") nu sunt pentru un

adult. c) A raspunde realist la cererile pacientilor

Asistentul medical trebuie sa inteleaga nevoile reale ale bolnavilor. Ceea

ce cere un bolnav in cadrul delirului sau, al obsesiilor sau impulsurilor sale, nu
corespunde intotdeauna necesitatilor sale reale, nu este totdeauna spre folosul
sau.

d) A pastra distanta convenabila

Nu exista o distanta standard, ci distante variabile, in functie de bolnav, de moment si de circumstante. Aceasta este o distanta afectiva, cate sa regleze
problema atasament-repulsie sau dependenta-independenta in relatia terapeutica.
Este de asemenea o distanta fizica.

Trebuie stiut ca un schizofrenic nu isi doreste o apropiere afectiva preamare,

ca nu e bine sa fim ,,famili ari" cu schizofrenul, deoarece acesta se teme ca

ii va

fi

invadata intimitatea, se teme sa nu fie ,,distrus", pe c0nd un nevrotic anxios va

prefera un raport afectiv mai str6ns, care sa il securiz eze.

e) Monrtorizarea propriilor actiuni si reactii

Asistentul medical trebuie sa fie atent la sensul cuvintelor pronuntate, la

tonul vocii, la vtteza si forta fluxului verbal, la expresia fetei si la gesturile pe

care le face. Aceasta se poate face daca asistentul medical accepta sa se observe,

49

I I I I I I I I I I I I

sa se analtzeze,

si

daca este capabil sa se ,,yada" cu ochii bolnavului (sau ai

grupului de bolnavi).
Asistentul medical trebuie sa-si cunoasca propriile probleme psihologice

Este vorba atdt de problemele din prezent, cdt si de cele din timpul

copilariei sale. Aceste probleme capata

asistentul

o importanta deosebita atunci c6nd medical se regaseste in unii pacienti, in acest fel putdnd sa le
si sa le accepte sau sa se delimiteze de ele. in general, in
aceste

recunoasca

situatii apare fie o identifi care cu bolnavul, fie tendinta de a-l respinge sau a-l
critica. Psihanalitic apar probleme de transfer si contratransfer.

Asistentul medical care petrece mult timp impreuna cu bolnavul

srtueaza fata

se

in fata cu emotivitatea acestuia, dar si cu sentimentele proprii fata

de bolnav. El trebuie sa incerce sa simta ce se intdmpla in cadrul acestei relatii,

trebuie sa-si examineze comportamentele repetitive, care pot exprima o trasatura

de caracter. Astfel, preocuparea exagerata pentru reguli, petru orar, poate trada o

structura obsesionala; neputinta de a trai numai in relatii de tip ,,amic" cu ceilalti

structura isterica; retragerea, peffnanenta lipsa de rczonanta afectiva cu

anturajul

o structura schizoida. O expresie a imaturitatii afective, deghizata

a

sub aparcnta devotamentului, este nevoia de a participa la viata profunda

bolnavului.

ln forma sa cea mai regresiva, se exprima prin particip area, fara

nu yrea sa se

discernamdnt si fara distinctie, la revendicarile afective ale pacientului. Acesta

este fenomenul identificarlr cu bolnavul: asistentul medical

distinga de bolnavul sau (ca un nou-nascut care nu vrea sa se distinga de mama

sa
).

Asistentul medical trebuie, de asemenea, sa tina cont de problemele vietii

saie de fiecare
S-rSeSte

zi,

care au o influenta asupra meseriei sale. Spre exemplu, daca el

la spital dupa un conflict in familie, tru ya mai fi disponibil pentru

?n

ra;:ent. \'a a\rea un ton mai distant, mai taios, care risca sa fie interpretat
i:", e:se moduri de catre bolnavi.

50

I I I I I I I I I I I I I I

Asistenta psihologica a bolnavilor aflati in situatii-limita

I. Asistenta psiholo gica a bolnavilor neoplazici

Cancerul este

o boala cu prognostic

grav,

de aceea impactul sau

psihologic este dramatic. Comunicarea, de catre medic, a diagnosticului de cancer este

problema controversata. S-a constatat ed, desi majoritatea

pacientilor isi doresc aflarea adevarului referitor la boala de care sufera, totusi instiintarea lor asupra diagnosticului de cancer duce

la agrayarea bolii,
la

prin

deprimarea imunitatii antitumorale datorata stresului psihic major supusi.

care sunt

in unele tari (SUA, Suedia)

comuni carea diagnosticului de cancer este

obligatorie, fiind reglementata prin lege. in tara noastra nu exista o legislatie in

acest sens, de aceea dezvaluirea adevarului asupra dragnosticului este lasata la

latirudinea medicului,

in

functie de specificul biografiei

si al tipului de

personalitate al fiecarui bolnav.

ln nici un caz, diagnosticul nu va fi comunicat

de catre asistenful medical. Este important, de asemenea, sa nu se comunice

suspiciunea

de cancer in fazele initiale, in timpul efectuarii diverselor

inr-estigatri paraclinice, fapt care ar stresa suplimentar si, uneori, inutil bolnavul.

Odata ce diagnosticul a fost precizat si a fost initiat planul terapeutic, bolnavului trebuie sa i se acorde suport psihologic constant, el trebuie sfatuit si
incurajat sa urrneze prescriptiile terpeutice, trebuie sugestionat pozitiv, oferindu-

i-se exemple ale altor bolnavi care au reusit sa supravietuiasca mult peste
terrnenul care le-a fost initial acordat, subliniindu-se faptul ca ,,nu exista boli, ci

I I T
:

bolnavi". Agravarile din cadrul recidivelor pot

fi

atribuite efectelor secundare

ale chimio- sau radioterapiei, in scopul linistirii bolnavului.

in stadiile terminale,

asistenta bolnavilor neoplazici este aceeasi cu cea a muribunzilor.

II. Asistenta psiholo gtcaa muribunzilor

Kastenbaum si Morris (1989), citati de Iamandescu, constata existenta a :re, tactori importanti, capabili sa usureze suferinta muribundului:
a)
Lr

Sentimentele religioase ale acestuia.

t Prezenta

rudelor apropiate si a prietenilor.

51

I I I
! ! ! ! I ! ! ! ! ! !

c) Centrarea asupra realizanlor din timpul vietii.

Bolnavul muribund
bolnavul

nu trebuie niciodata

abandonat

Sustinerea

psiholo gica in acest caz este un demers extrem de delicat. O relatie empatica,, cu

in stare terminala, este esentiala. Am vazvt deja ca in functie de

La fel, in situatiile terminale, reactiile vor

mecanismele de aparare sau de coping utili zate, pacientul reacti oneaza diferit la

confruntarea cu boala.

fi

diferite:

ignorare, negare, revolta impotriva mortii sau chiar a anturajului (care va fi

invinuit, prin mecanisme, proiective), reseflmare, depresie. Abordarea psihoterapeutica trebuie sa tina cont de fiecare modalitate de reactie in parte.
Astfel, depresivul trebuie incurajat, revoltatul trebuie temperat.

In

cazul

pacientilor care prefera sa-si ignore boala trebuie procedat cu pruderta, fiind
preferabila necomunicarea dragnosticului si a prognosticului rcal, care n-ar face
decdt sa aduca un plus de anxietate bolnavului.

Notiuni de deontologie medicala

Conform Codului de Etica pentru asistentii medi cah, elaborat de Aso ciatta

de \ursing din Romdnia in anul 1999, asistentul medical are urmatoarele

::rcatoriri in relatia cu pers oana ingrijita:
1

. Resp ectarea

fiintei umane ca entitate bio-psiho-sociala in interelatie cu

:reiiul inconjurator,

cu valorile si principiile sale de viata.

Aceasta presupune acordarea de

ingrijiri fara nici o discriminare de ordin

s:'.;:al. economic, politic sau religios, in scopul promovarii sanatatii, al prevenirii

! !
* *

:-l'--lnavirilor, satisfacerii nevoilor pacientului, alinarii suferintelor sale, precum

s. ::-.ctrrea sa pana in ultimele clipe ale vietii.

:. -\cordarea de ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizant, in limitele

- :::'a:entei sale.

:I

-:
I
-

R.eal\zarea unei bune colaborari cu familia si apartinatorii pacientului.

' -- --rrul _--:->"trt-

medical informeaza corect pacientii si apartinatorii acestora,

?n

52

I
I I I
cu acordul pacientului, in instanta de judecata sau cdnd informatiile sunt de interes public - spre exemplu, in cantl unei boli infectodezvalui doar
contagioase). Secretul profesional presupune nedezvaluirea de date despre corpul si psihicul bolnavului, in defavoarea
sa.

I I I I I T T
:

4. Respectarea fiintei umane, a drepturilor si libertatilor sale. Presupune:

- acordarea de ingrijiri individualizate;

- respectarca
refuza unele

alegerii persoanelor ingrijite, deplin informate, care pot

sau tratamente pe propria raspundere;

ingrijiri

- a nu abuza de slabiciunile persoanei ingrijite.

Concluzii
Relatia dintre asistent medical si pacient este o relatie terapeutica. Pentru

ca aceasta relatie sa functioneze optim, trebuie ca asistentul medical sa posede

anumite calitati pe care sa le manifeste in cadrul relatiei: competenta si autoritate
profesi onala, empatie

, rabdare, daruire fata de pacient, dar si un anumit grad de in echipa

neutralitate afectiva, promptitudine, curaj si spirit de observatie. De asemenea,

asistentul medical trebuie sa aiba capacrtatea de a se integra arrnonios

F F

medicala, indeplinindu-si eficient indatoririle. Trasaturile enumerate confrxeaza

un profil psihologic ideal deosebit de complex al asistentului medical

masaruri pot

aceste

fi innascute, in mare pafie,

dar pot

fi cultivate si in mod constient.

h h h h #

Relatia terapeutica asistent medical

- pacient implica un suport psihologic

;ontinuu din partea asistentului medical pentru pacienful sau, suport constdnd in
nnncipal din incurajarea bolnavului, indrumarea sa si corectarea atitudinilor sale

:egative. favonzarea descarcarii emotionale

:.r; e\pusa de catre bolnav).
Pacientii psihiatrici sau

a bolnavului, utihzarca unor

s;eestii pozitive, reformulari si resemnificari ale sifuatiei in care se afla bolnavul

cei aflati in situatii limita (cancerosii,

a

:*::-rziit

impun un mod particular de relationffia, sustinerea psihologica

si delicata.

t
*

-: -: ,s:ie.i Ce pacienti fiind extrem de importarfia

53

+ t i t n

in

concluzie, putem spune ca interactiunea asistentului medical cu

pacientul sau

- profesionala,

afectiva si morala

- este definitorie pentru reusita

actului medical. Pentru ca aceasta relatie sa fie optima, trebuie ca asistentul

medical sa respecte nolrnele impuse de codul de etica profesi onala, respectdnd

fiinta umana si acord0ndu-i ingrijiri califi cate, fara a face discriminari de ordin
social, economic, politic sau religios.

54

CAPITOLUL V

PREZENTARE A CAZURILOR

CAZ,ULI

T T I
: : :

ixcnurRr ALE PACIENTILoR cu

SCHIZOFRENIE CATATONICA

I. CULEGEREA DATELOR
Date de identitate:

NUMELE: C
PRENUMELE: R

vAnsr A:24
SEX: Feminin

I
: : : : :

DOMICILIUL: LOC.CISNADIE
RELIGIE: Ortodoxa CETATENIE: Rom0na

DATA INTERNARII: 05.04.201

DATA EXTERNARII: 22.04.2011

Ocupatia: muncitoare

Conditii de viata si munca

-casatorita,locuieste cu sotul si copilul care are 2 ant

-situtie familiala si materiala foarte buna

Antecedente fiziologice-patologice
:

F
I fI

-menarhala 14 ani
-1

internare
55

I I I I I I I I I I I I I I I I I
*

-nu a avtrt avorturi

-primip ara ( o singura nastere)

Antecedente hetero-colaterale
-fara importanta
:

Istoricul bolii:
-bolnava A.Z. in vdrsta de 24 de ani, a mai fost intemata la Spitalul de
Psihiatrie in unna cu patru luni, revine la consult pe data de 05.04.201I cu stari
de inhibiti psiho-motori alternand cu stari de agitatie psiho-motori

-bolnava este puternic inhibata, nu raspunde la intrebarile adresate de

medic, prezinta negati alimentare si medicale
-de un caracter timid, molatec si inchisa in ea
-a termrnat liceul PEDAGOGIC, inainte de a se imbolnavi prezenta un caracter linistit, inchis.

-comportamentul s-a modificat, are tendinta de

anxietate

a pleca suspiciuni

si

- copilul, nu doreste sa-l hraneasca, incepe sa-l muste

-aftrma ca este urmarita de oameni cate

ii vede

-i

se pare

caya fi ridicata si dusa la inchisoare, refuzatratamenful

Motivele internarii:

- stari de inhibiti psiho-motori alterate cu stari de agitatie scurte,idei

delirante paranoide,halucinatii vizuale.
-stare de nutritie precara

-refuza alimentatta

si

medicamentatia

la

domiciliu prezinta

scurte

episoade de hetero-agresivitate psihica si verbala -refuza sa

n
+ t

isi faca igiena

-tensiune arteri ala 110/80mm Hg

-nu se constata simptome de leziuni organice din partea sistemului nervos

-extremitati umede, cianotice Diagnosticul medical la internare

Schizofrenie catatonic

56

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE LA INTERNARE

1.

NEVOIA DE A RESPIRA, A AVEA O BI.INA CIRCULATIE

-pacienta nu fumeaza, nu a fumat niciodata, nu tuseste, flu oboseste

1a

efort
-R

-I6lmm
min

-T :36.8 C
-P :721

-T.A. :110/80 mm Hg
2. NEVOIA DE A VTAXCA,

SE

HIDRATA

-inaltime -1,60m
-greutate

-46 Kg.

-alimentatta -refuza sa se hraneasca

-nu bea lichide

-disfagie -tulburari de deglutitie

-nu pre zinta fu lburari cardio-vasculare 3.

NEVOIA DE A ELIMINA
-urineaza rar (in pat)
-scaune

-unul \a 4-5 ztle, deoarece nu se alimenteaza,gatism(face

pe ea)

-menarhala 14 anr -ciclul menstrual regul at (28 zile)

-nu pre zinta transpiratii

4. NEVOIA DE

SE MISCA,

A VEA O BLINA POSTURA

-nu se misca (sta in pat)

-pozrtre incomoda aparcnt impusa, fortata

din cauza starii de

contractura particulara a sistemului muscular, corpul culcat pe pat nu vine in atinsere cu patul cr atdrna in aer (perna psihica) -miscari de amplitudine diminuate
5.

\EVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII

57

I I
I

-doarme in medie 12-13 orelzi

-ia tratament: sedative, neuroleptice, tranchilizante

r
I I

, *,:,T;:'xilffifi.i^#ffiil:iil'epsihomo'forie
nu poarta imbracaminte adecvata vdrstei, anotimpului, situatiei
(ajutata de sot) stare de igienaprecara
-este imbracata si dezbracata cu ajutor

I
I

MENTINE TEMPERATURA CORPULUI LA

,,,,J, il"#fi,,,E
-temPeratura normala 36'8 co

I
I I I

, *':,1':ffi:kr,AFriNcmrrr
-nuisi efectueazaigiena corpului singura
-imbracamintea este curata deoarece este ajutata de sot
-tegumentele intacte si nu prezinta leziuni
9.

NEVOIA DEA EVITA PERICOLELE

-dezorientatatempo-spatial

r
I I

;il.T:"*motorie/stupoarccatatorica
-tulburari de g6ndire-idei deliranteparanoide -halucinatii vizualelpseudohalucinati -conceptdesinealterat

r
I I

"*;,":l:;::I;^,':^
-nu comunica cu cei din -nu vorbeste la telefon

jur

I r58 f

-esteopersoanaizolata

,,

-;},JilH"Iffi:TJIff""^

I I I I I

-religia ortodoxa
-nu participa la slujbe religioase -nu doreste sa tina post
12.

NEVOIA DE A FI UTIL
-nu lucreaza -nu se ingrijeste de gospodarre

lr lr

13.

NEVOIA DE A SE RELAXA
-ri g idit ateI excitati e

-atitudine catatonica
14.

lr trr lr lr h h
h h
Ir r1 t

NEVoTA DE A

iNvara

-nu se informeaza -nu este interesata de nimic

II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE
1

.NEVOIA DE a

uAxcA, A sE HIDRATA

2. 3.

NEVOIADEAELIMINA
NEVOIA DE A SE MISCA, A AVEA O BUNA POSTURA

4. NEVOIA DE A DORMI, s. NEVoTA DE

6. NEVoTA DE 7. 8. 9.

SE

ODIHNI

F tr

A sp IMSRACA sr DEZBRACA
A Fr cURAT sr iNcnrrrr

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE NEVOIA DE A COMUNICA NEVOIA DE A FI UTIL NEVOIA DE A SE RELAXA

NEVoTA DE A

10. 11.

ixvnra

59

T I I I I I I I I

DIAGNOSTICE DE NURSING:

Deficit al capacitatii de a mdnca legat de stare actuala a bolii

Dificultatea de a elimina legata de constipatie, datorata nealimentarii
corespunzatoarc

Adaptarea ineficienta individu ala legata de cauzele de comportare Alterarea modului de somn legata de starea de agitatie psihomotorie

Deficit al capacitatii de a se spala legat de starea actuala a bolii

Deficit al capacitatii de a se imbraca si dezbracalegat de starea acttala bolii

Nivel maxim de anxietate legata de halucinatii

Alterarea imaginii corporale legata de pseudohalucinatii/halucinattvizuale Alterarea identitatii personale legata de alterarea procesului de gdndire

I I I I I I I

Izolarc sociala legata de lipsa de incredere

Alterarea comunicarii verbale legata de starea de mutism Adaptarea famihala compromisa legata de starea actuala a bolii

Alterarea capacitatn de efectuare

starea actuala a bolii

a actlrtatilor gospodaresti,

legate de

Agitatie psihomotorie legata de cauza bolii, impedic0nd starea de relaxare Dificultatea de a invata legat de starea de boala

III. PLANIFICAREA

PE TERMEN SCURT (24 h)

Il

saptam0ni

I rr

Pacienta sa consume lichide si sa se alimenteze corespunzator cantitativ si

;a-rrarir . pentru a-i putea

fi reluattranzitul intestinal
60

I I I I I I I I I I I I I I

schimba atunci cdnd este nevoie (in decurs de 24-48 h)

sau a celor din

jur

IV. INTERVENTII:
Am aerisit salonul

I
:

ameliora anxietatea si simtomele psihologice si seda pacienta

-Plegomazin 25 mg filole
-Dtazeparrr
10 mg 1Omg

intramuscular intramuscular intramuscular

fiole filoe

h #

-Zyprixa

Am hidratat si alimentat pacientala fiecare 15 minute Am efectuat cu ajutorul infirmierei igiena colporala apacientei Am schimbat lenjeria de patlapacienta de c0te ori a fost nevoie

t
* *

Am schimbat pozitia pacientei in pat din doua in doua ore pentru

prer-eni escarele de decubit
61

I I I I I I I I I I I I I
I

medicali si infirmieri

cooperarii

(T.Q.T.H.Fibrinogen, Bilirubtna, V.D.R.L.,V.S.H., TGO, TGP,IJree

Sg,

Creatinina ,Acid uric, Glicemie, Colesterol). Examene biochimice (examen

sumar de urina)

Analize de laborator hematologice

NUMELE

VALOzu
NORMALE

VALORILE
PACIENTEI

CAREDIN VALORI ESTE

PATOLOGICA

EXAMENULUI

TO

12-14 sec
120 sec

13 sec

I I I I
* *

TH
Fibrinogen

90 sec

200-400 mgo/,

226 mgoh

Bilirubiubina

T:0,3-1,1 mgoh
D:0,l-0,3mgo/o

T:0,00 4 mgo/o

D:0,l2mg I:0,52
negativ 9mm/h
5m UI
mgo

oh

I:0,2-0,8

mgo/o

\DRL
VSH T(J{f

Negativ 5-10mm/h
5- 15m

III
62

I I I I I I I I I I I

TGP Uree sg Creatinina sg

3-12 m

UI

4m UI
37mgo/o

20-40 mgo
0,7 -1,5 mgo/o

0,7 mgo/o

Acid uric
Glicemia

sg

3-5 mg% 80-120 mg%

150-250 mgoh

4,4

mgo/o

90 mgo/o
17

Colesterol

mgo/o

Examen sumar de urina

NUMELE

VALORI
NORMALE

VALORILE
PACIENTEI

CAREDIN VALORI ESTE

PATOLOGICA

EXAMENULUI

Culoare

Citrin (galben)
Clar Acida
1010-1020

galben

Aspect
Reactie Densitate

clar
acida
1016

I I I I I T I
I

Albumine
Puroi Glucoza

Absenti Absenti Absenti Absenti Celule epiteliale

rare leucocite

Absenti Absenti Absenti Absenti

Frecvente celule

Corpi cetonict
Sediment

epiteliale
absenti

Pigmenti bilian

Absenti 0gl24h s2-68%

Glicozurie

0gl24h
52,120/o

\lbumine
Glt-rbuline

2-s%
63

2,250

I I I I I

Globuline g 2 Globuline
B

-14%

13,680h 13,0304
14,660

9-rs%

Globuline y

tI-21%

v. EVALUARE (24h)
-Pacienta este aliment ata parental

I I t lI

-Pacienta

nu este capabila sa clasifice

interpretarile gresite ale

comportamenfului sau
- Pacienta nu este capabila sa interpreteze rcahtatea situatiei - Pacienta nu coopere aza q) personalul si cu ceilalti pacienti

I
* *

- Pacienta doarme numai cu ajutorul medicamentelor indrcate de medic

(

sedative, neuroleptice, tranchihzante) - Pacienta nu mentine un nivel optim al igienei personale - Pacient a prezinta stupo are catatonica, rigiditate, atitudine de catatonism - Pacienta nu si-a reluat tranzitul intestinal in limite normale

# t I

PERIOADA 05 APRILIE 2OII-I2 APRILIE 2011 II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE

I t # fi I I

1. NEVOIA DE A MANCA, DE A SE HIDRATA

2. NEVOIA DE A ELIMINA 3. NEVOIA DE A

SE MISCA,

A AVEA O BLINA POSTURA

4. NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII

5. NEVOIA DEAFI CURAT SI NCruNT 6. NEVOIA DE A SE 1UBNACA SI DEZBRACA 1. NIEVOIA DE A EVITA PERICOLE 8. NEVOIA DE A COMUNICA

n
i

t
t
I I I t I

9. NEVOIA DE A FI UTIL
IO.NEVOIA DE A SE RELAXA

T I

ll.NEVorADEAiNvare

DIAGNOSTICE DE NURSING:

Dificultatea de a elimina legata de constipatie, datorata nealimentarii

corespunzatoare

Insuficienta adaptare Legata de cauzele de comportament

Deficit al capacitatii de a mdnca si hidrata legat de stare actuala a bolii

Alterarea modului de somn \egata de starea de agitatie

Deficit al capacitatii de a se ingrijii legat de starea de boala

Alterarea imaginii corporale legata de p seudohalucinatii

Nivel maxim de anxietate legata de halucinatii

Alterarea identitatii personale legate de alterarca procesului de gdndire Izolare sociala legata de lipsa de incredere Alterarea comunicarii verbale legata de starea de mutism
Adaptarea familiala compromisa legatade starea actuala abolii

n t
I
:

n
n n
I I
T

Alterarea capacitatii de efectuare a activitatilor gospod,aresti, legate de

\s\a\u
Agitatie psihomotorie legata de cauza bolii, impedicdnd starea de relaxare Dificultatea de a invata legat de starea de boala

PLANIFICAREA PE TERMEN SCURT (24h)

saptam6ni

'r

Pacienta sa nu mai prezinte constipatie in urmatoarele 24 h

65

I II I I I I

Pacienta sa consume lichide si sa se alimenteze corespunzator

cantitativ si calitativ, pentru a-i putea fi reluattranzitul intestinal

Pacienta sa accepte regimul de administrare al medicamentelor
F Pacienta sa nu

mai prezinte stare de anxietate

Pacienta sa atbaun sofitn linistit Pacienta sa fie capabila sa-si facanevoile de autodngrijire, de a se spala, schimb a atunci cdnd este nevoie (in termen de 48 h)

II II II I

de

24h

Pacienta sa nu mai prezinte atitudine catatonica in termen de 24-48 h Pacienta sa nu mai prezinte stare de agitatie Pacienta sa prezinte interes pentru desfasurareaunor activitatii

INTERVENTII:

Am administrat tratarnentul medicamentos prescris de medic:

-Dtaze,pam
10 mg

fiola i.m

-Plegomazin -Zyprexa

25 mg
10 mg

fiola i.m
fiola i m
i.v
i.v

Am hidratat si alimentatpacienta parenteral la indicatra medicului

,Glucoza

5o/o-500m1/8-14

-Na Cl 9%-500m

8-14

-Vitamine 81, 86, C 1 fiolal8-L4 i.v -HHC -2 fiole

18-14

i.v

Am alimentat si hidratat pacienta cu 3 mese pe zi ajutata de

infirmiere
66

Am aerisit salonul pentru a-i oferii un mediu ambiant

La indicati medicului, pacienta a fost trecuta la un regim special pentru a-i spori apetitul

Am rugat apartinatori sa-i aduca fructe, supe usoare, lactate

Deoarece pacienta se afla intr-o stare confuzionala de a-si satisface
nevoile ) am ajutat-o sa se spele sa man6nce si sa-si administreze tratamentul

Am mentinut mediu terapeutic protector: lumina adecvata (o buna lumina

poate ajuta pacienta sa interpreteze obiecte si umbre in mod corect), indepartatea

obiectelor cu efecte distructive

Am petrecut un timp constant cu pacienta, chiar daca aceasta nu a putut

raspunde verbal sau logic

Am mentinut o atitudine calma fata de pacienta

Am provoc at pacierfiala discutii pe diferite teme Am vorbit direct pacientei, folosind un limbaj simplu si comentari scurte

Am incurajat pacienta in exprimarea sentimentelor in ceia ce priveste familia si cei din jur
Am incercat sa,i inspir incredere in propria-i forta si capacitate

Am explicat pacientei cu multa rabdare si

comunicarii si cooperarii Am insotit pacientala cabinetul psihologic

blAndete necesitatea

EXAMENUL PSIHIOLOGIC
Fata bolnavei exprima dezorientarea si teama. Ochii sunt latg deschisi,

privesc fara sa clipeasca pe cei din jur. La toate intrebarile adresate bolnavei nu
se capata nici un raspuns.

Negativista, nu permite sa fie examrnata, si se opune sa fie hranita.

Miscarile sunt extrem de reduse, si de amlitudine diminuata, ramOne mult timp in aceiasi atirudine (pozitie),urlnezape ea fara sa-si dea seama.

67

Ulterior starea de inhibitie

catatonica.

bolnavei s-a accentuatpdna la stupoarea

EVALUARE
-Pacienta a inceput sa mandnce singura si ia tratarrtentul singura

- Pacienta nu mai prezinta

alimentar

constipatie datorita clismei

si a regimului

- Pacienta a urmat tratamentul cu regularitate a inceput sa prezinte un pic

de interes fata de propna-i persoana

- Pacienta stimulata, a inceput prin miscari lente sa se imbrace si sa se

dezbrace singura

- Pacienta nu mentine un nivel optim al igienei corporale, imbaieri zilnice

-Pacienta nu este capabila sa recunoasca faptul ca halucinatiile apar in

acelasi timp cu anxi etatea catatonica (panica)

- Pacientarefiua sa comunice cu personalul - Pacientaprezinta tendinte spre ameliorare - Pacienta nu este interesata de tratamentul si efectul medicamentelor - Pacienta doarme numai cu ajutorul medicamentelor

PERIOADA 13 APRILIE 2OII.25 APRILIE 2011 II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

\IEVOI ALTERATE
1. NEVOIA DE A TE MISCA, SI A AVEA O BUNA POSTURA

2, NEVOIA DE A DORMI, A
.1.

SE

ODIHNII

3. NEVOIA DE A SE 1MBRACA SI DEZBRACA

\EVOIA DE A EVITA PERICOLE

68

I I I I I I I

5. NEVOIA DE A COMTINICA 6, NEVOIA DE A FI UTIL 7. NEVoTA DE a INvATA

DIAGNOSTICE DE NURSING:

excitabilitate

psihomotorie

de mobilitate

PLANIFICARE (obiective pe termen lung)

Pacienta sa nu mai prezinte stare de agitatie psihomotorie, starea de oboseala Pacienta sa nu prezinte starea de agrtatie, sa doarma linistita in timpul

noptii

a Pacienta sa poata dormii 6-8 ore lnoapte

Pacienta sa execute singura activttati de igiena personala in termen de doua saptamOni

Pacientaya demonstra abllitatile de socializare cu personalul si ceilalti

din sectie pe perioada spita[zani

69

II I

II II II II

I I

II
saptamdna

prescris de medic in termen de 1 saptamdna

INTERVENTII:

sau de activitati

atentia si indemdnarca

70

I -I -I :I I I I I I I I I I I I I I I I I il

EVALUARE
-Pacienta isi mentine starea de anxietate la un nivel care nu mai provoaca un

comportament agresiv - Pacienta este orientata tempo spatial, la reahtate

- Participa isi ia medicamentele,

capabila sa doarma 6-8 ore/ noapte

se alimenteaza singura, fara teama si este

- Pacienta alege haine potrivite, se autoingrijeste zllnic fara asistenta

- Pacienta demonstreaza incredere in ceilalti, aflati in mediul sau

-Pacienta este capabila sa recunoasca faptul ca halucinatiile apar in acelasi timp cu anxi etrtea catatonica (panica)
- Pacienta comunica cu ceilalti intr-o maniera potrivita prin interactiunea unu
la unu

- Pacienta comunica cu apartinatorii, clanftca interpretarile gresite ale

comilortamenfului sau
- Pacienta este interesata de tipul si felul in care medicamentele - Pacienta are cunostinte suficiente despre tratamentul pe care trebuie sa-l ufineze acasa.

ii

sunt administrate

EVALUARE LA EXTERNARE I2.O5.2OLI

o o o o o

Pacienta de sex feminin in vdrsta de 24 ani cu diagnosticul de

Schizofrenie Catatonica a urmat tratamentul indicat si prescris de medic; Pacientaprezinta stare generala de ameliorare; Anxietate moderata; Igiena riguroasa, nu prezinta complicatii; Manifesta interes propriu si fata de cei din jur; 7l

I I I I I I I I I

Se exteneaza cu o stare ameliorata si cunoaste necesitatea prezentarii la

control in fiecare luna sau reap aritta simptomelor care necesita internare si

stricta supraveghere. Pacienta va continua tratament sub supravegherea

apafirnatorilor:

Zyprexa 1Omg tb 1-0- 1-0

Deparkine 300 mg tb
1- 1 - 1-0

Imovane 7 ,5 mg tb 0-0-0-l

I I I I t I I I I I I

72

i-:t:
:...
:.

',1

:-. i: ;,:r-, : :JL'A :lr-e\/ ./:llE -:L-;:,:Iiy

..,.i :.,
I ))

i ,,'[ -i >
7;:.i
-;lL/ lr

:-i I ,; i f---. \J ;;.1:;::i':_lllr

;.t;) r.t f-t:z ::li,i t i it :]tl'1v tTiiEt

-. :t :!l-rlE i lf

: = l'-1 ft

,lirl : i
Il-

:{ll -:it

'.:i;L_ : I i-l lt: L-.-l t, . : !# ':ll : Ll }>r

:-:iilrllv -; . : '-:lla:

'?,

i-l>
f--"1 I I - -.: I I ,r..d I l*( L.--l

. i:1ll.t

ii
: :
:a

':i

73

I t I I I I I
I I

CAZULil

iNcnurRr ALE PACTENTTLoR cu

SCHIZOFRENIE HEBEFRENICA

I.

CULEGEREA DATELOR NUMELE: R

PRENUMELE: V

Date de identitate:

vAnsr A:23
SEX: Feminin

r
I I I I I I I I I I

DOMICILIUL: Sibiu
RELIGIE: Ortodoxa CETATENIE: Romdna

DATA INTERNARII:

02.05 .201 I 20.05 .2011

DATA EXTERNARII:
Ocupatia: casnica

Particularitatile situatiei familiale si sociale:

-casatorrta,locuieste cu parintii si fratele care o o intelege si o ajuta foarte mult

-locuinta este bine ingrijita de parintii ei si este proprie de locuit

Compofiarea fata de mediu:
-este o persoana emotiva, nu isi stap0neste sentimentele nu este

comuni cativa, nu bea alcool, bea cafeain fiecare pachet I zi, nu efectueaza activitati gospodaresti.

zi 2-3 cesti, fumeaza l-I,Il2

Antecedente medicale personale: patologice si fiziologice

-menarhala 14 ani

A arut in copilarie: rujeola, scarlatina, oreon

74

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

Un avort cu complicatii Nu a mai fost internata in spitalul de Psihiatrie

Antecedente hetero -colaterale
:

Exista membrii familiei sufennzi de boli psihice schizofrenie mama ei Probleme de sanatate: -simptomele au aparut dupa un avort

Motivele internari -a inceput sa acvze dureri de cW, sa prezinte halucinatii, vrzrrale delir,
mistic Invers afectata fata de tatal ei, refuza sa vorbeasca, se rzoleaza, declara ca
este

bolnava de cancer, cu metastaza

poate trata

in creier, il vede pe Dumnezeu si doar el o

-foloseste multe medicamente la gdndul ca se vindeca,nu se spala

Istoricul bolii:
Bolnava R. V in v0rsta de 18 de ant, s-a internat la Spitalul de Psihiatrie la data de 02.0 5.201 l ora 10

La internare pacienta se declaru bolnava de cancer cu metastazala creier,

plam0ni si intestin.
Acuza de asemenea o stare de astenie generala si de addncime.

A crescut si s-a dezvoltat normal, a fost un copil vioi, o fire visatoare.

La 17 de ani a suferit un avort, care a fost insotit de o

hemoragie

prelungita si fenomene inflamatorii. Timp de c0teva saptamdm, bolnava a fost

internata la Spitalul Clinic Judetean din Sibiu sectia Ginecologie si a urmat un tratament injectabil, perfuzabil, medicamentos. Dupa acest tratament bolnaya a

simtit ca ceva a inceput sa urce in sus in lungul coloanei vertebrale, cuprinzdnd

plamdnii si creierul.

A aparut ideea

ca este bolnava de cancer.

I se pare a ca putrezeste incet si

simtea miros de putreziciune pe care

il emana doar Dumnezeu

75

I I I I I I I I I

I I I I I I I I I I I

aparut

un simtamdnt de mdnie impotriva sotului, a mamel sl

in comportarea
sa

medicului care a incercat sa o convinga de contrariu.

Se remarca o serie debizarerii

Refuza sa comunice cu medicul si asistentii, se inchide in toaleta atunci

c6nd vin la vizita apartinatorii si ameninta fata de parinti ca se va arunca de la

etajul al optule.

Nu se observa nimic amornal din partea organelor interne si a sistemului

nervos.

Diagnostic medical la internare:

-Schizofrenie hebrefenica

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE LA INTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA, A AVEA O BUNA CIRCULATIE
-pacienta fumeaza
pr ezinta tuse mattnala,

l-I,Il2

pachet

lzi

(fumeaza de

la v0rsta de 16 ani),

-bea cafea 2-3 cant I zi -R -18/mm

-T :3 6.6 C
-P :721 min

-T.A. :120170 mm Hg
2.

NEVOIADEAUANCA, A SEHIDRATA
-inaltime -1 ,62m
-greutate

-58 Kg. -alimentatia: consuma multe lichide

compoturi
-nu prezintatulburari de deglutitie

sub forma de ceiuri, sucuri,

-apff semne de carenta in vitamine

3.

NEVOIA DE A ELIMINA
76

I Il

It I r I I

I I I Il Il

I I I I I I I

-mictiuni normale 3-4lzi, in cantrtate normala

-scaun normal

-transpiratii abundente
4. NEVOIA DE

SE MISCA,

A VEA O BUNA POSTURA

-refuza sa faca actritatr fizice

-obosestela efort, in ideea ca este gray bolnava

5.

NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII

-insomnie -numarul de ore de soflrn sunt reduse :3 ore/noapte si 1,30 orelzi
-prezirrta halucinatii

6.

NEVOIA DE A SE IMBRACA, A SE DEZBRACA

-dezinteres fata de tinuta vestimentara

-nu se imbraca, dezhraca singura decit cu ajutor

7.

NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI LA LIMITE

-tempe ratura normal a 3 6,6 Co

NORMALE

-nu este friguroasa

8.

NEVOIA DE A FI CURAT, A FI INGRIJIT

-nu se spala dec6t cu ajutor (mama) -nu se piaptana dec0t cu ajutata -nu-si taie unghiile dec0t ajutata -nu-si efecfu e aza tgiena buco-dentara -nu se ingrijeste de persoana sa

9.

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

- prezinta cefalee
-proces familial modificat

-anxietate severa
-alterarea capacitatii de efectuare a activitatilor ftzice -prezinta proces de agresivitate
77

I I I I I I I I I I I I I I I I

-risc de accidente -concept de sine alterat

-refuza tratamenful

10.

NEVOIA DE A COMTINICA
-comunicare ineficace la nivel afectiv
-tzolare sociala

11.

NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA

-religia ortodoxa
-se roaga, merge la biserica insotita -se crede o sffinta

12.

NEVOIA DE A FI UTIL
-prezinta sentiment de neputinta in a se realiza

13.

NEVOIA DE A SE RELAXA
-

dezintere s in ind ep I ini re a activ ttati

re cre ati v e

14.

NEVOIADEAIXVATA
-refuza sa invete -nu poate sa invete

II.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE

I.NEVOIA DE A RESPIRA, A AVEA O BUNA CIRCULATIE

2. NEVOIA DE
3.

A A

SE MISCA,

A AVEA O BLTNA POSTURA

NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI

SE

4. NEVOIA DE
5. 6.

1MBRACA SI DEZBRACA

NEVOIA DE A FI CURAT SI NCruUT NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

78

l
*

I I I I I I I I

-I
7. 8. 9.

NEVOIA DE A COMUNICA NEVOIA DE A FI UTIL NEVOIA DE A SE RELAXA

NEVoTA DE A

10.

iwvara

DTAGNOSTICE DE NURSING:

Dificultatea de a respira legata de consumul excesiv de tigari

Dificultatea de a depune actlrtati fizice legata de starea de oboseala,

slabiciune (ideea ca este grav bolnava) Insomnie legata de starea de axietate

Dificultatea de a se imbraca si dezbracalegata de diminuarea mobilitatii

Dezinteres fata de igiena corporalalegata de perturbarea imaginii de sine

I I I I I I

Anxietae severalegata de teama de cancer Refuzul de a se conformatratamentelor, legate de perturbari ale gdndirii

Alterarea capacitatii de efectuare a activitatilor gospodaresti, lgata

riscul de ranire Dificultatea de adaptare legata de izolarea sociala

de

Incapacrtatea de a se adaptalareahtatelegata de sentimentul de neputinta

II[.

PLANTFTCAREA pE TERMEN SCURT (24 h)

Pacienta sa nu mai prezinte tuse matinala si dispnee in urmatoarele 48 h Pacienta sa prezinte interes pentru desfasurareaunor activitatii Pacienta sa doarma 6-8 ore I noapte ?n termen de 48 h Pacienta sa se imbrace , dezbrace singura in termen de 24 h Pacienta sa fie capabila sa-si efectueze singura nevoile de auto6ngrijire Pacienta sa nu mai prezinte stare de anxietate in termen de doua saptamini
79

il

I I

I I I T I I
I I I I I I I I I I I I I

Pacienta sa -si exprime sentimentele

pozitle in termen de doua

jur in termen

saptamindni
Pacienta sa comunice cu familia, personalul sanitar si cei din

de24h
Pacienta sa participela actrrtatile de grup in termen de o saptamdna Pacienta sa participe la activitatile recreative Pacienta sa accepte informatiile adresate de catre personalul sanitar

I I

rV.

INTBRVENTII:
sa se imbrace,

Am ajfiat pacienta sa-si asume controlul asupra actlrtatri,

sa se dezbrace singura

Am ajutat pacienta sa-si efectueze rgiena corporala

Am administrat la indictia medicului si am explicat necesitatea si efectul
tratamentului:

-Plegomazin2l mg

fiola i.m
i.m

-Diazepam 10 mg 1 fiola i.m

-Abilit,

10 mg

fiole

Am asigurat pacienta ca sectia in care este internata este linistita Am aerisit salonul Am asigurat pacientei un microclimat corespunzator Am diminuattreptat timpul si atenttaplOngerii pacientei

Am acordat un timp special pentru a discuta despre acuzele fizice ale

pacientei

Am incurajat pacienta in expriamrea sentimentelor in ceea ce priveste familia si cei din jur
Am antrenat pacienta in discutii, po diferite teme Am condus pacienta sa se uite la televizor

80

I II I II I I I I I I I I I I I I I I I I

Am invatat pacientace medicamente sunt bune si care o ajuta in boala pe

care o prezinta, si am rugat-o sa-mi dea celelalte medicamente pe care le are si le

tine ascunse.

Am incercat sa conving pacienta c0t de daunatoare

trebuie sa reduca numarul lor

ii

sunt tigarile , de ce

Am stimiulat-o spun0nd-i ca merg si o chem eu la o trgara;

Am recoltat anahze de laborator hematologice si biochimice (T.Q, T.H.,

Fibrinogotr, Bilirubrna) V.D.R.L., V.S.H., TGO, TGP, Uree sg,Creatinina, Acid

uric, Glicemia, Colesterol). Examene biochimice (examen sumar de urina)

Analize de laborator hematologice NUMELE

VALORI
NORMALE
12-14 sec 120 sec

VALORILE
PACIENTEI
12 sec

CAREDINVALORI
ESTE PATOLOGICA

EXAMENULUI
TO

TH
Fibrinogen

80 sec

200-40 mgoh

200 mgo6
o/o

Bilirubina

T:

0,3- l,lmg

T:0,70

mgon

D:0,1- 0,3 mgoh

D:0,1I
negativ
8 mm/h

mg%

I: 0,2- 0,8 mg %
VDRL
VSH
TGO TGP Uree sg Creatinina sg

I: 0,5 mgo6

Negativ
5-10 mm/h 5-15 m UI 3-12 m UI

5m UI 6m UI
35 mg %

20-40 mgoh
0,7 -1,5 mgo/o

0,8

mgo/o

Acid uric sg
Glicemie

3-5

mgo/o
o/o

4,6 mgo/o
80 mg%

80- 120 mg

81

I:

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

Colesterol

150-250 mgo6

162 mgo/o

Examen sumar de urina

NLMELE
BOLNAVULUI
Culoare

VALORI
NORMALE Citrin (galben)
Clar Acida 1010-rc20
Absent Absent Absent Absenti Celule epiteliale rare Leucocite

VALORILE
PACIENTEI
galben

CAREDINVALOI
ESTE PATOLOGI(

Aspect
Rectie Densitate

Clar Acida
1016

Albumine
Puroi Glucoza

Absent Absent Absent Absenti

Frecvente celule

Corpi cetonici
Sediment

epiteliale Absenti 0gl24h 52%

2,24o
12,640h
12,2o

Pigmenti biliari

Absenti

Glozurie Albumine Globuline g Globuline Globuline

1

0sl24h
s2168%

2-s%
7

Q2
B

-t4%

9-t5%

Globuline y

rr-2r%

12,550h

82

IE

I I

\-.

EVALUARE (24 h)

r
I I I
I I I

-Pacienta nu mai fumeaza

I pachet, a redus la 10 tigan I zi;

-Pacienta refuza sa faca activitati fizice; -Pacienta nu refuza tratamentul indicat de medic; -Pacienta doarme cu ajutorul medicamentelor; -Pacienta se auto6ngrijeste cu ajutor; -Pacienta prezinta diminuare in riscul de ranire; -Pacienta a inceput sa fie comuni cativa; -Pacienta nu participala activttati de grup; -Pacienta nu prezinta interes pentru a se recrea; -Pacienta este dezorientata, nu stie ce sa mai qeada despre ea.

I I I

PERTOADA 02. 05. 2011-10. 05. 2011

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE

NEVOIA DE A SE MISCA, A AVEA O BLINA POSTURA NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII NEVOIA DE A SE IMERACA SI DEZBRACA

I I I I I I I

NEVOIADEAFI CURAT SI NCruTTT

NEVOIA DE A EVITA PERICOLE NEVOIA DEA COMUNICA NEVOIA DE A FI UTIL NEVOIA DE A SE RELNKA NEVOIA DE A INVATA

83

Ii

I I I I II I I I I I I I I I I I I I I I I

DIAGNOSTICE DE NURSING
Intolerantala efort legata de starea actuala a bolii
Insomnie legata de starea de anxi etate lipsa de cunoastere a mijloacelor de favorizare a somnului
Dezinteres la tinuta vestimentara legata de starea depresiva

Dificultatea -incapacitatea diminu ar ea mobilitatii

in a

se imbraca si dezbraca legata

de

Dificultatea de a-si efectua igiena corporala legata de perturbarea imaginii

de sine

Anxietate severalegata de teama de cancer

Alterarea capacrtatl de efectuare a activitatilor gospodaresti legata de

riscul de ranire
Perturbarea stimei de sine legat de neadaptarea la o crtza existentiala sau situationaLa

Agresivitate legata de lipsa controlului anxietatii

Izolare sociala legata de dificultatea de adaptare
Perturbarea comunicarii familiale legata

de dificultatea

de adaptarc la o

problema de situatie Incapacitatea de

a se

adapta

la realitate, boala incurabila

(neadecvata)

legata de sentimentul de neputinta Dezinteres in a indeplinii actlrtati recreative legat de slabiciune/ oboseala

Refuzul de ainvatalegat de credintele diferite referitoarela sanatate.

PLANIFICARE
Pacienta sa-si exprime acceptul de a indeplinii anumite activitati in termen
de patru saptam6ni

Pacienta

sa

prezinte interes, sa nu mai prezinte stare de oboseala in

urmatoarele doua saptamOni

Pacienta sa doarma cdte 6-8 ore/ noapte, in termen de 48 h

I I I

Pacienta sa-si exprime interesul pentru a se imbraca si dezbraca in termen

de o saptamdna

I II I r I I I I I I
I I I I

Pacienta sa-si efectuezeingryirile de igiena in mai putin de o saptamdna

Pacienta sa-si diminueze anxietatea

termen de patru saptamdni

la un nivel usor sau moderat

pe

Pacienta sa nu mai prezinte risc de ranire pentru a putea efectua activitati gospodaresti la un nivel usor

Pacienta sa-si urrneze tratamentul indicat de medic pentru

pr ezenta agitatie p siho -motorie

a nu mai

Pacienta sa-si exprime diminuarea agresivitatii in termen de 48 h Pacienta sa comunice cu alte persoane in mod eficace Pacienta sa exprime diminuarea sentimentului de singuratate Pacienta sa participe la

actlitati terapeutice
La

ale sectiei

Pacienta sa participe in fiecare zi

activitati recreative

Pacienta sa-si exprime acceptul de a

saptamdni

primii informatii in termen de

INTERVENTII
Cu multarabdare si intelegere am incercat sa-i explic pacientei necesitatea

activttatilor

Am

ajutat pacienta sa-si asume controlul asupra activrtatii, sa se imbrace

si dezbrace singura si sa-si efecfueze igrena colporala

Am invatat pacienta exercitii de relaxare

Am mentinut terapeutic protector lumina adecvata, indep artarea obiectelor

cu efecte distructive

r r
I I

Am asigurat pacientei un microclimat corespunzator Am stimulat pacienta sa se imbrace si dezbrace singura

Am explicat pacientei cu multa rabdare

personale
85

necesitatea efectuarii igienei

Il
86

I I I I I I I I I I I I I I I I I

Am incurajat-o si am explicat pacientei ca rezultatele analizelor sunt bune,

si sa nu-si facaprobleme de sanatate, sa se coafezq sa se spele, sa-si ingrijeasca unghiile, pentru ca se vaface bine si va merge cdtmai curdnd acasa

Am obtinut date despre problemele fizice ale pacientei

Am aplicat masuri de ameliorare a durerir ca masaj,bai calde, exercitii

relaxare

de

Am ajutatpacienta sa-si exprime sentimente pozitive si negative

Am insotit pacientala salile de Ergoterapie

Am administrat tratamentul prescris de medic:

In caz-APM -Plexomazin 25 mg |m
-Diazepan 10 mg i.m - Contentie mecani ca (pacienta este legata de pat)

-Abilit/
-Rivotril

10 mg 10 mg

tb 1-0-1 tb 1-1-1
1

-Imovane T 5 mg 0-0-0-

Cu multa rabdare si convingere am incercat sa obtin increderca pacientei in mine si propria ei persoana Am insoti pacientala cabinetul psihologic.

EXAMENUL PSIHOLOGIC
Bolnava este corect orientata in timp si spatiu. Prezinta o stare depresiva.
Vorbeste mult despre "afectiunea ei grava". Delirul ipohondric al bolnavei este

cancerul intestinal cu metastaze

in toate organele interne.

Pacienta prezinta:

halucinatii (olfactive- mirosul putred care emana din ea), socoate ca moare
treptat, iar medicii nu fac dec6t s-o linisteasca, fara sa-i spuna adevarul, senzatii

multiple, umplu constiinta bolnavei intr-o masura atdt de mare, inc6t ea nu-si
mai aminteste nici de casa nici de familie.

I I I I I I I I

t t

I I I I I I I I I I I

EVALUARE:
Refuzul de a depune activitati fizice este diminuat, dat nu a disparut
Pacienta nu refirza ffatarnentul indicat de medic Pacienta doarme 6 ore I noapte neintrerupt si peste zi 2 ore Pacienta se imbraca si dezbraca stimulata Pacienta se autodngrij este stimulata

Pacientaprezinta diminuarea in riscul de ranire

Pacienta exprima intelegerea relatiei dintre durere

si probleme

Pacienta demonstreza abilitatea de a interveni c6nd anxietatea este mare pentru a prevenii cresterea in intensitate a durerii

Pacienta

a inceput sa fie mai comuni catla, sa-si exprime

dorintele,

sentimentele, trairile

Pacienta participa la salile de Ergoterapie si crede ca inca mai poate

fi

utila
Pacientaprezinta interes pentru a se recrea.
Pacienta incepe sa prezinte interes pentru situatia in care se afla deoarece
a observat ca durerile an momentul desfasuranr unei activitatii au disparut.

PERIOADA 11. 05. 2011-15. 05. 2011

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE:

NEVOIA DE A TE MISCA, A AVEA O BUNA POSTURA NEVOIA DE A TE 1MERACA SI DEZBRACA NEVOIA DE A FI CURAT SI 1NCNINT
NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

NEVOIA DEA IUVATA

87

I I I I I I I I I I I I

T fr

il il

il

DIAGNOSTICE DE NURSING
Diminuarea activitatit fizicelegata de oboseala si slabiciune Diminu area starii

de dezinteres fata de tinuta vestimentara legata

de

indiferenta fata de propria-i persoana

Deficit de autoingrijire legat de starea de anxietate

Risc de accident legat de confuzie

Dificultate de a invata legat de procesul de boala.

PLANIFICARE
Pacienta sa nu mai prezinte oboseala- slabiciune in urmatoarele saptamdni Pacienta sa prezinte interes fata de propna-i persoana Pacienta sa prezinte o stare diminu ata a starii de anxi etate Pacienta prezinte pielea rntacta Pacienta sa nu mai prezinte risc de ranire Pacienta sa invete sa se ingrijeasca singura pdnala externare.

TNTERVENTII
Am administrat tratamentul la indicatta medicului

-Abilifl,

15 mg tb 0-0-1

-Depakine 300

mg tbl-1-1

-Rivotril2 mgtb %-%-I

Am invatat pacienta exercitii de relaxare

Am asigurat pacientei activrtati diverse de care pacienta s-a aratat a fi

interesata

Am ajutat pacientala efectuarea igienei corporale

Am coafat si machiat-o aratdnd-r

cat este de frumoasa araryata

Am incurajat pacienta ca si ea poate dacavrea, aratdnd-i alte bolnave cum

se aranj aza desi aceste bolnave sunt cronice;

88

t t I t t t t t t I

I I

I I I I I I I I I

Am asigurat activitatile care distrag atentta pacientei de la durere si alte

s

imptome-terapie o cupationala -terapie r ecr eationala

Am supravegheat pacienta an tot ceea ce face

Am indepartat obiectele si toate sursele care pot provoca ranirea ei si

celor din jur

Am lasat pacienta sa-si alega hainele pe care vrea sa le imbrace, haine

care au fost aduse de sotul ei

Am ajutat sa-si efectueze manichiura

dOnd exemple pe alte bolnave

EVALUARE
Dupa ffatamentul urmat pacienta prezinta o stare ameliorata a starii de
oboseala/ slabiciune

Pacientaprezinta interes fata de propria-i persoana

Pacient a prezinta ameli orarea starii de anxi etate

Pacienta prezinta
supraveghere

o stare de ameliorare a riscului de ranire- necesita

Pacientaprezinta stare amelioratain nevoia de a invata.

EVALUARE LA EXTERNARE 20.05.2011

Pacienta de sex feminin in vdrsta de 23 ani cu diagnostic de Schizofrenie

Hipocondnaca a urmat tratamentul indicat si prescris de medic Pacienta ya continua tratament sub supravegherea apartinatorilor, yd
dispensanzata in LSM

fii

-ul spitalului:

Abilit,

10 mg tb 0-0-1

Depakine 300 mg tb

2-l-l

Rivotril2 mg tb 0-0-1

89

r
* * * *

tt

+ I
I
TT

rlq

F l.r*
FI

Flt

{
i/

-,!

7 ir
Eq -1

,.'
)r
t

(-( "\t

,* C
,J
.)

I il I I r il T I T I r I I I I I I I I

CAZUL

tNcnurRr ALE PACTENTTLoR cu

SCHIZOFRENIE PARANOIDA

I. CULEGEREA DATELOR
Date de identitate:

NUMELE: P
PRENUMELE:M

vAnsr A:32 ani

SEX: Feminin

DOMICILIUL: Sibiu
RELIGIE: Ortodoxa CETATENIE: Rom0na

DATA INTERNARII: 21.04.2011 DATA EXTERNARII:

0 1 .05

.2011

Ocupatia: pensionara de invaliditate , a lucrat ca stenografala o scoala generala.

Particularitatile situatiei familiale si sociale:

casatorita, sotul lucreaza nu are copii si locuieste la casa. Nu este m

relatie buna cu familia de origine si cu sotul, datorita comportamentului si

ideilor pe care pacienta le are. locuinta este din punct de vedere igienic satisfacator, sotul ocup0ndu-se de ea. Antecedente fiziologice-patologice:

- a avut aproape toate bolile infectioase ale copilariei, frecvente gripe si

amigdalite
- menarhala L4 anr

9t

IT

T T Il It Il I I t I I r I I I It I

Antec edente hetero-colaterale

- fara importanta
Comportarea fata de mediu:

- este o perso ana inchisa,

Ilotivele internari
- stari delirante paranoide
- idei delirante de gelozie
- halucinatii auditive

anxio asa, suspicioasa, interpretativa, fumeaza,

nu bea alcool, bea cafea in fiecare dimineata

- insomnii mixte

lstoricul bolii:
Boala actuala a debutatla sfdrsitul anului 2003. A inceput sa fie geloasa
pe sotul ei, suspect0ndu-l ca o inseala. A inceput sa-i intercepteze convorbirile
telefonice.

Deseori venea "int6mplator"

gaseasca o confirmare a

la locul de munca al sofului, caut0nd sa

infidelitatii lui.

Nu-l lasa singur la sedinte si pleca impreuna cu el-halucinati auditive

Insomni mixte
a.

Ii trimitea la locul de munca biletele, cerdndu-i

sa vina imediat acasa.

sa

Dorind sa provoace un simtamdnt de gelozie Ia sotul ei, bolnaya a inceput

urrnareasca

pe strazi un barbat necunoscut in scopul "chipurile" de a face

nimic considerat ca

cunostinta cu el.
Remarcdnd insa ca el intra in pravalie si nu cumpara este un spion. I-a venit de asemenea ideea ca soful
acest moment a inceput sa

ei este "un tradator". Din

se

paraca sotul ei vorbeste cu colaboratorii folosind

un limbaj "cifrat"si scrie "h6rtii cifrate"

Era convinsa ca sotul ei afl0nd ca ea a descoperit aparentele lui la

"organi zatte clandestina" doreste sa scape de ea prin a omori.

Doctorii si asistentii i

se par

implicati in complotul indreptat asupra ei.

I I I I I r I I I I I I I I I I
.I

Zgomotul usii tr6ntite sau fosnetul hdrtiei i se par ca sunt senlne cifrate.
Seara tnterzice sa-i aprinde lumina, deoarece dupaparerea ei "organizatta

clandestina" actioneza asupra

-sandurile.

ei cu ajutorul razelot

luminoase

si citeste

\Iotivele internarii:

gdndire,l[1,"],,-1.flffi;,-i";Hi::]"T#;:TH:H:,ffi:;
sine, suspiciune fata de produsele alimentare, depersonahzare (schimbare
somatica).

Diagnostic medical la internare: schizofrenie paranoida.

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE LA INTERNARE

NEVOIA DE A RESPIRA, A AVEA O BUNA CIRCULATIE

1.

_ 2. kg/saPt'

p acrenta fumeaza

mult (2 pachetel pe zi) tuseste, oboseste la efort,

fata rosiatica

R-l6lmm
T:36,5
C

P:64lmtn
T4:130165 mm Hg

NEVOIADEAMANCA, A SEHIDRATA
talie-1,62m
greutate:52 kg alimentatie-nu mandnca mult, fapt pentru care scade in greutate 2

il

I I

IT

3, -

bea lichi de 2

Llzi in special ceai de soc

NEVOIA DEA ELIMINA

mictiuni normale 3-4lzi, in cantitate normala
scaune-unul la 4-5 zile, prezinta constipatie
93

r
t
I
I I I

rr I I
4.

acasa nu a luat laxative

al i m

ent atia i nad e cv ata in cantttate mi c a, tr atament

hi m

iot

erap eu ti c

menarhala L4 anr transpiratii normale

NEVOIA DE A SE MISCA, A AVEA O BLINA POSTURA

5.

ii place

sa faca multa miscare, sa meargape

jos

miscari ample, mers usor, tonus muscular satisfacator forta musculara satisfac atoare

mobilitate diminuata

NEVOIA DEADORMI, A SE ODIHNII

r
I I I I I I I I
6.

doarne in medie 3-4 ore/noapte

se trezeste peste noapte si sta cu

lumina stinsa

doalrne singura in camera

acasa rcfuzatratamentul

nu ia somnifere

NEVOIA DE A SE IMSRACA, A SE DEZBRACA

p oatrta imbracaminte adecvata vArstei,

anotimpului, situatiei

este curata si

ingrijita
ajutor (de sot)

se imbraca si se dezbraca cu

7.

NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI LA LIMITE

NORMALE

8.

temperatura nofinala 36,5 Co

nu este friguroasa

NEVOIA DEAFI CURAT SI NCruTTT

cu ajutorul sotului isi efectueazatgtena co{pului zilnica

imbracamintea este cutata parul pieptanat (qutata de sot)

rl

unghiile taiate (ajutata de sot)

9, 10. 11. 12. -

igiena buco-dentara

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

cefalee dezorientata tempo-spatial

tulburari de g0ndire(halucinatii, automatism mintal)

concept de sine alterat

riscul de a face lucruri daunatoare ei si /sau celor din

jur

NEVOIA DE A COMUNICA
limba vorbita si scrisa- limba romdna halucinatii auditive (aude voci)
automatism mental- raspunderea g0ndirii, comentariul gdndirii

fuga de idei lipsa comunicarii non- verbale nu comunica cu cei din familie
este o persoan a tzolata

NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA

religia ortodoxa
partrcrpa la slujbe religioase doreste sa tina post

NEVOIA DE A FI UTIL
nu lucreaza

nu

se ingrijeste de gospodarie

nu este multumita de sine

13. NEVOIA DE A SE RELAXA - nu se poate relaxa deoarece este agrtata tot timpul 14. NEVOIA DE N IMVATA - nu se informeza - nu pune intrebari despre starea sa de boala - are probleme de educatie sanitara
95

I I I I I I

[I. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE:

NEVOIA DE A RESPIRA NEVOIA DE A MANCA, A SE HIDRATA NEVOIA DEA ELIMINA

NEVOIADEA DORMI, A

SE

ODIHNI

NEVOIA DE A FI CURAT SI INCTNT NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE NEVOIA DE A COMTINICA NEVOIA DE A FI UTIL NEVOIA DE A SE RELAXA

I I I I I I I I I I I I

NEVOIADEA1NVATA
DIAGNOSTICE DE NURSING:
Di spne e legata de tabagism

Inapetenta legata de stare psihica specifica

Constipatie legata
chimioterapeutic

de alimentatia dezechilibrata si a

tratamentului

Dificultatea de a se odihnii din cavza insomniei

Epuizarea fizica si psihica legata de refuzul administrarii tratamentului cu neuroleptice si sedative.

Deficit de autodngrijire legata de starea psihica dezinteresul de a se spala,

de a se imbraca si dezbraca;
C

omun icarca inadecv ata le gata de b o al a p sihi ca;

Dificultatea de a depune activitati si nemultumirea de sine legate de boala

psihica
;

Agitatie psiho-motorie legata de tulburarile de g6ndire

96

I I I I II

a invata legat de comportamentul psihotic (nu se informe aza, nu pune intrebari despre boala sa , are probleme de educatie
Dificultatea de
sanitara);

Anxietatelegata de starea psihica actuala:'

r
I I I I I I I I

II[. PLANIFTCAREA pE TERMEN SCURT (24h)

Pacienta sa reduca din numarul de tigari pentru
usoara;

a ayea o respiratie mai

Pacienta
deshidratarea;

sa fie

alimentata cantitativ

si

calitativ pentru

evita

r
t t I t t n

Pacienta sa nu mai rcfuze tratamenul in termen 24 h; Pacienta sa nu mai prezinte constipatie in 48 h; Pacienta sa nu mai prezinte stare de epuizare, oboseala; Pacienta sa fie capabila sa-si efectueze singura nevoile de autodngrijire in decurs de doua saptam0ni, Pacienta sa ajunga singura la faza de ameliorare a bolii in termen de doua saptam0ni; Pacienta sa nu mai prezinte stare de anxi etate; Pacienta sa poata prevenii riscurile nebenefice ei cdt si celor din jur; Pacienta sa nu mai prezinte insomnie in termen de 24-48 h; Pacienta sa nu mai prezinte stare de agitatie in urmatoarele 24 h; Pacienta sa prezinte interes pentru desfasurareaunor activitati colective;

IV. INTERVENTII:
Am administrat la indicatra medicului neuroleptice, sedative:
-Plegom azin 25 mg fiola intramuscular

-Diazepam 10 mg fiola intramuscular

97

I I I, I I I I I I I I

Am administratla indicatia medicului

-Seroqu el 200 mg tb

XR

-0-

-Depakine 300 mg tb 1-1-1

-Rivotril2 mgtb % - Y, -l
Am administrat la indicatia medicului laxative

-Ciocolax
Cu toata
infirmierei de 3 onl zi;

2 tb. 8- 14

rabdarea

si

intelegerea am alimentat pacienta

cu

ajutorul

Am rugat apartinatorii sa aduca2 pachete de tigari pe saptamdna;

Am luat tigarile pacientei cu aprobarea medicului si am redus numarulul

lor la 2-31 zi;

Am eliberat pacienta din camasa de forta dupa 6 ore, am ajutat pacienta

sa-si satisfaca

nevoile ftzice, am ajutat-o sa se spele, sa se imbrace, sa mandnce si sa-si

admi ni s tr eze tr atamentu
I;

Deoarece paci enta prezinta tulburari psihomotorii, am imobili zat pacienta

r
I I
T

la indicatra medicului (in camasa de forta)

c, ajutorul infirmierei;

Am protejat pacienta impotriva lezarn, prin asezare de paturi , perini in jurul ei;
Am supravegheat pacienta ;

Am incercat sa comunic cu pacrenta, acord6ndu-i multa rabdare si

intelegere;

Am explicat pacientei necesitatea tratamentului; Am incurajat familia pentru a se implica in suportul emotional de a vizita
pacienta;

t t I t

Am recoltat probe de laborator hemotologice si biochimice (V.S.H.,

Glicemie, Uree, Acid uric sg., Creatinina, Colesterol, V.D.R.L., examen sumar
de urina);

98

n
I I I II I I I I I I I I I I I I
I I I I
ANALIZE DE LABORATOR HEMATOLOGICE
NUMELE

VALORI NORMALE
5-10 mmih
80- 1 20 mg
o/o

VALORILE
PACIENTEI
9 mm/h

CAREDINVALOR
ESTE PATOLOGIC,

EXAMENULUI
VSH
Glicemie
Uree

80%
38 mg% 4,4 0,7
mgo/o mgo/o

20-40 3-5
0,7

mgo/o

Acid uric sg
Creatinina Colesterol

mgo/o

-I,5

mgo/o

150-250 mg'h

174 mg%

VDRL

Negativ

Negativ

EXAMEN SUMARDE URINA

NUMELE

VALORI NORMALE
Citrin (galben)
Clar Acida 1010-t020
Absent Absent Absent

VALORILE
PACIENTEI
galben

CARE DIN VALOR]

ESTE PATOLOGIC,

BOLNAVULUI
Culoare

Aspect Rectie
Densitate

CIar

Acida
1016

Albumine
Puroi Glucoza

Absent Absent Absent Absenti

Frecvente

Corpi cetonici
Sediment

Absenti
Celule epiteliale rare Leucocite

celule epiteliale

Pigmenti bilian

Absenti

Absenti 0gl24h
99

Glicozurie

0sl24h

I II I It I
Il

v. EVALUARE (24h)
-Pacient a prezinta dispnee;

-Pacienta mandnca mai bine (dar cu ajutor); -Pacienta nu rcfuza tratamentul

;

-Pacienta nu si-a reluat tranzitul intestinal in limite normale; -Pacienta doarme cu ajutorul medicamentelor in medie de 6-7hl24h; -Pacienta nu prezinta o stare de ameliorare pentru riscul de expunere la anumite accidente; -Pacienta prezinta scurte perioade de luciditate; -Pacienta incearca sa-si araryeze patul singura; -Pacienta se imbraca si se dezbraca cu ajutor; -Pacienta nu prezinta interes pentru desfasurarea activitatilor de grup;
-Pacient a prezinta stare de anxietate.

It

Ir

lt

PERTOADA 21.04.2011 - 23.04.2011

I I I I I I

II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE
1.

NEVOIA DE A RESPIRA NEVOIA DE A MANCA, DE A SE HIDRATA NEVOIA DE A ELIMINA

2. 3.

4. NEVOIA DE A DORMI,
5.

A SE ODIHNII

NEVOIA DE A FI CURAT SI NCNINT NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

6. 7.
8.

NEVOIADEA COMUNICA
NEVOIA DE A FI UTIL NEVOIA DE A SE RELAXA NEVOIA DE A 1XVATA
100

9.
10.

il
lr

I I

r
I I I
I I I I I

DIAGNOSTTCE DE NURSTNG:
Dispne e legata de tabagism

Dificultatea de a elimina legata de constipatie

Deficit de autodngrijire legat de boala psihica

Deficultateade a se odihnii legata de starea frzica si psihica

Alimentatta dezechilibrata legata de starea fizica si psihica

Ineflcienta adaptare individualalegata de modul de a gdndii
Nemultumirea de sine legata de starea actuala a bolii

Agitatia psiho-motorie legata de tulburari de gdndire

Comunicarea inadecv atalegata de boala psihica Dezinteres de a se imbraca si dezbraca legat de starea actuala abolii

PLANIFICAREA
Pacienta sa reduca din numarul de tigari 2-31 zi;

pacienta sa
saptam0ni;

se

ahmenteze cantitativ

si calitativ in

termen de doua

I I I I

Pacienta sa rnr mai prezinte constipatie in 24 h; Pacienta sa nu mai prezinte stare de anxi etate;

pacienta sa ajunga
saptamdni;

la

starea de ameliorare a

bolii in termen de doua

pacienta sa-ti evalueze singura nevoile de autoOngrijire in termen de doua

saptam0ni, Pacienta sa prezinte interes pentru desfasurareaunor activitati de grup; Pacienta sa poata dormi fara ajutorul medicamentelor.

t
T

INTERVENTII:
Am administrat la indicatta medicului:
Seroquel 200 mg

I
l I

XR 1-1-1-0
1- 11

Depakine 300 mg tb

Rivotril 2 mg 0-0-1
101

I I I I I I I T I I I I
Ii

Ani efectuat la indicatia medicului clisma evacu atoare; Am explicat pacientei despre efectuarea clismei;
Dupa efectuarea clismei am obtinut reluareatranzitului intestinal;

Am redus din numarul de tigari ale pacientei

La indicatia medicului am stimulat apetitul pacientei administrdndu-i i.m

;omplexul de vitamine (B 1,B6,C) la orele 8-20 Am aerisit salonul pentru a-i oferi un mediu ambiant; Am schimbat patul pacientei

Am ajutat pacienta sa-si administreze tratamentul Am ajutat pacienta sa-si efectueze nevoile de auto0ngrijire
Am comunicat cu pacienta acord6nd-i multa rabdare si intelegere
Am incurajat pacienta si am incercat sa-i inspir multa incredere

Am asigurat pacientei cele necesare pentru a-si satisface nevoile legate de

iqiena

Am hidratat pacienta, tindnd cont de pierderile de lichide prin transpiratie

Am rugat pacienta cu multa rabdare si convingere sa-si faca singura patul si

sa mature singura salonul

Am incercat sa-i inspir incredere in propria-i forta si capacitate ca si ea cu

putina buna vointa poate sa fie utila

Am mentinut in permanenta legafura cu apartrnatorii

\m insotit pacientala cabinetul psihologic

Eramenul psihologic
Bolnava este incordata, suspicioasa si din cdnd in cdnd asculta cu atentie
:

It
lr
;',

; ; e aude numai ea. Este corect orientata in timp, orientarea in spatiu nu este
! ! -L-.

'/

\u este sigura de faptul ca se afla intr-adevar intr-un spital. Are c6teodata

*::.sia
;

ft II il

ca se gaseste intr-o inchisoare. Raspunde cu dificultatelaintrebarea de

- ). : la in spital.
102

It

I I

Din cele ce spune insa

delirant internarea ei in spital.

se poate intelege ca ea interpreteaza intr-un mod

Consid era ca a fost adusa aici de dusmai, printre care

il

numara si pe sot,

pentru a evita dezvaluirile ei. Bolnaya este inchisa

cu ceilalti bolnavi.

in sine si nu vine in contact

rT

rt
It

Presupune ca

unii dintre pacienti nu sunt deloc bolnavi, ei sunt trimiti

sunt

special pentru

a o urmarii. Dupa cum arata bolnava suspiciunile ei

confirmate de o serie de fapte , cum ca bolnavii trimit scrisori intre ei- informatii
cu privire la ea.

I I I I I I I I I I I I I

Bolnava manifesta suspiciune cu privire la produsele alimentare. Este in intregime cufundatain trairile sale delirante si nu inclina sa vada un anumit sine

si sa atribuie semnificatie faptelor din jrrr. Mentionarea numelui sotului,

provoaca pe fata bolnavei reactii emotionale adecvate.

nu

EVALUARE:
-Pacientaprezinta o stare de ameliorare a respiratiei
-Pacienta a inceput sa mandnce singura -Pacienta nu rcfuza tratamenul -Pacienta si-a reluat tranzitul intestinal

-Pacienta
alimentar

nu mai prezinta constip atie datorita clismei si

regimului

-Pacienta se odihneste, incepe sa prezinte o stare de imbunatatire a starii

de epui zare

-Pacienta a ufinat ffatament cu regulantate si a beneficiat de mult interes, rabdare si afectiune

.

-Pacienta

a inceput sa prezinte un pic de intres: prin miscari

lente,

manAnca, se imbraca singura, se spala

-Pacienta prezinta
anumite accidente

stare de ameliorare pentru riscul de expunere la

103

rl

I I

I I I I I I I I I I I I

-Pacientaprezrnta scurte perioade de luciditate si comunica verbal -Pacientaincearca sa-si aranjezepatul singura: a ?nceput sa persevereze

-Prin metoda de imobrlizare si administrare a ffatamentului, pacienta este mai linistita,fapt pentru care se relaxeazaprin a citi cafii religioase si a se uita la
televizor.

PERTOADA 23.04.2011

- 27.04.2011

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE:
1.

NEVOIA DE A RESPIRA NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII NEVOIA DE A FI CURAT SI NCruUT NEVOIA DE A EVITA PERICOLE NEVOIA DE A COMI-TNICA NEVOIA DE A FI UTIL

2. 3. 4. 5. 6.

T.NEVOIA DE A IXVATA

DIAGNOSTICE DE NURSING:
Respiratie ingreunata legata de tabagism Insomnie si stare de agitatie psihomotorie legata de boala

Deficit de auto-ingrijire legata de starea bolii Dificultate de a se proteja de anumite "posibile" riscuri datorate bolii
C

I I I I I

omunt care defi citar a legata de boala

Ne0ncrederea in propria persoana legata de nevoia de a fi util

Lipsa de cunoastere legata de inaccesibilitatea la informatie.

104

I I I I I
I I I I I I I II

PLANIFICAREA ( obiective

pe termen lung)

Pacienta sa respire fara dificultate; Pacienta sa aiba un somn linistit, nestingherit; Pacienta sa alba o igiena completa fara ajutor; Pacienta sa fie comunicativa; Pacienta sa arba incredere in propria persoana; Pacienta sa fie bine informata in legatura cu boala sa; Pacienta sa nu mai prezinte dificultate in a se proteja.

T T

INTERVENTII:
Am aerisit zilnic salonul pentru a-i oferii un mediu ambient corespunzator Am schimbat lenj eriapacientei de cdte ori a fost nevoie Am administrat tratamentul la indicatra medicului
Seroquel 200 mg tb XR
1- 11

Depakine 300 mg tb

l-1-l

Rrivotril2 mg tb 0-0-1

Am explicat bolnavei cu multa rabdare , blAndete si intelegere de

-:;:uie
sa se odihneasca

ce

Am asigurat pacientei cele necesare pentru a-si satisface nevoile legate de

. ::-3 corporala: sapun, prosop, lenjerie de corp, etc.

.\m laudat pacienta pentru progresul pe care l-a facut

\:'t

incurajat pacienta ca si am incercat sa-i inspir multa incredere

siguranta, ca este supaveghata si nu o sa-i

-r:t &sigurat pacienta ca este in

t
I

I I

fr

-.1 -.:::-eli nici un rau *":- lncurajat pacienta sa mearga singura unde are nevoie, si nu isi faca
*"" :

-- l. ..;zrr. pentru ca acestea nu sunt adevarate -.* :i::onstrat pacientei ca nu este nici un pericol de a pati ceya, prin a -. - -":-:-:: .:unrite lucruri. Ex: Am luat un pahar de unica folosinta plin cu
105

I I I

Ir I I

I I I I I I I I I I I I I I

ceai am baut eu int0i

, apoi i-am dat si ei sa bea din acelasi pahar, la fel

am

procedat si cu m6n carea

in

in salon, am aprins becul si i-am demonstrat ca lumina becului nu are nici un efect asupra ei, doar atdt ca
schimbul de noapte am stat cu pacienta

lumine aza incaperea

Am comuntcat cu pacienta Am incuraj at pacienta

Am insotit pacientala sala de Ergoterapie si am convins-o ca si ea poate

sa brodeze si sa croseteze,la

fel ca si celelalte bolnave

sa

A luat un goblen si i l-am dat pacientei , i-am explicat si am ajutat-o

boala

coase singura spun0ndu-i ca si ea poate sa fie utila chiar daca este in pensie de

Am invatat pacienta sa uffneze cu regularitate tratamentul indicat

medic

de

Am ajutat-o
luna.

sa intel eaga ca trebuie sa vina

la control periodic o data pe

EVALUARE:
Pacienta s-a conformat :respira mai usor

Pacienta

a urmat tratamenul cu regularitate si corect, fapt pentru

care

doarme, se odihneste Pacienta se autodngrijeste singura

Pacientaprezinta stare de ameliorare la nevoia de a evrta pericolele

Pacienta este comuni cativa

Pacienta crede ca poate periodic

fi utila, numai cu tratamenul si controlul medical

Pacienta este bine informata despre boala sa.

106

t I rl t
I I
107

I I I I I I I I I I I I I I I

E\'ALUARE LA EXTERNARE
Pacienta de sex feminin

01.05.2011

in

vdrsta de 32 de ani cu diagnosticul de

Schizofrenie paranoida a urmat tratamentul indicat de medic Pacientaptezinta stare de ameliorare, continuatratament cu
Seroqule 200 mg tb XR 1-1-1
:

Depakim 300 mg tb % - % -l

Rivotrol2 mg tb 0-0-1

Se

recomanda tratamentul

strict

suprave

gheat,

dispens arlzare,

supraveghere continua

Are cunostinte suficiente despre ttatamentul pe care sa-l urrneze acasa.

T T

_r

r
I t I
*

a
+

ai trl

^) Z /.\ \r/ P !x{

I i \J r L:)

il
* * *

-i 7
L-J
H tJ

l=1

AJ

Fl
lH

>.
I

i)

: \J

l-1

J
+

,-]

r)
l'i
')

il
I

Il

f rl +
+ + + + +

CONCLUZII
Aflandu -ma

la finalul

cercetarii,este firesc sa evidentiez concluziile \a

sa le creionez concret.Am reahzat o cercetare

care am ajuns; este tofusi

dificil

despre atitudini si prejudecati iar simplul fapt de a mentiona aceste concepte

poate ca

e suficient pentru a defini dificultatea concretului.Vorbind

despre

atitudinile

si

prejudecatile oamenilor,aducem

in

discutie

sentimentele,

convingerile, credintele, valorile morale pe care indivizii le au. Am avut ocazia

in timpul cercetarii sa constat _ignoranta, mila, indiferenta, necunoastere,

compasiune, critrca, in randul oamenilor, fata de bolnavul cu schizofrenie-un nevinovat

in fata bolii,dar un invinuit de societate.O alta concluzie la care am o parte din factorii
ce

ajuns,este aceea ca schizofrenia este un subiect despre care se vorbeste greu,se

cunosc putine,dar totusi are puterea de a determina

t
*

influenteaza negativ echilibrul vietii bolnavului cu schizofrenie :atitudinile si

prejudecatile.

Am presupus ca nu exista diferente intre felul in care percep femeile si felul

in care percep barbatii, bolnavul cu schizofrenie.Rezultatele au demonstrat

contrariul.Aceasta infirmare lasa loc multor interpretari dar cred ca relevante
sunt sensibilitatea si latura materna a femeilor

Il

I T I I

familia acestui a ; cavzele ei sunt obiective si nu tin de vointa, motivatia sau

relele intentii ale pacientului

pacientului in vrata familiala si sociala

celor din jur schizofrenul nu mai este un condammnat, un om pierdut penfru

familie si societate ; antipsihoticele de ultima generatie

viata independenta si implinita.

ii

permit sa duca o

118

t
;

tt

BIBLIOGRAFIE

t
I
I I I
T T

PSIHIATRIE EDITURA MEDICALA UNIVERSITARA

HATIEGANU" CLUJ NAPOC A2OO2- IOANA MICLUTIA

,,IUILU

TRATAT DE PSIHIATRIE OXFORD EDITIA A-II-A I998 - MICHAEL

GELDER, DENNIS GATH, RTCHARD MAYOU SCHIZOFRENIA - EDITIA 1998 . AUTOR RODICA JEICAN

NURSING- TEHNICI DE EVALUARE sT TxcRIJIRI ACoRDATE DE

ASISTENTI MEDICALI
Lista Autorilor:

EDITURA VIATA noUANEASCA SUB

fr T
rr

REDACTIA LUCRETIA TIRICA

r
I
T

o LucretiaTinca . Gherhinica Gal o Monica Seuchea o Elena Dorobantu o GeorgetaBalta o Maria Zamftr o Mariuca Ivan o Mariana Ardeleanu . Maria Pesek
INTRODUCTION A LA PSYCHIATRIE CLINIQUE - Editura Navarin

t984
SCHIZOFRENIA
Constantinescu G.N.

N PSIHIATRIE - Editura medicala Bucuresti -1976 -

It

tt9