Sunteți pe pagina 1din 39

ANALIZA STRUCTURII SI DINAMICII RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE DIN BUGETUL CONSOLIDAT AL ROMANIEI

Fiecare tara desfasoara activitate economica potrivit unui mecanism economic. Acesta este reprezentat de un sistem de metode de conducere economica, de obiective ce determina conducerea si de structuri organizatorice prin care se efectueaza conducerea. Sunt incluse in acest sistem: principiile fundamentale de conducere, organizarea economiei si conexiunile intre componentele acestuia, sistemul pietei, parghiile economice, criteriile de eficienta, sistemul informational.

Acest mecanism are drept principala functie cea de conducere si de reglare a proceselor economice, conditionate de raporturile de interese. In realizarea acestei functii are un rol important piata concurentiala unde se regleaza raportul de interese. Statul are de asemenea un rol insemnat, din doua puncte de vedere: ca agent economic cu drepturi, atributii si obligatii, dar si ca autoritate publica care creeaza si executa cadrul legislativ si poate avea influente in derularea mecanismului economic. Prin forta sa economica poate apela la parghii economico-financiare: parghia fiscala, parghia vamala, parghia cheltuielilor publice. De asemenea, piata insasi genereaza pretul, costul, profitul, dobanda. Veniturile bugetare se incaseaza in cadrul organizatoric infaptuit de sistemul bugetar, se repartizeaza si se cheltuie. Sistemul bugetar reprezinta totalitatea relatiilor economice sub forma baneasca. Este un rezultat al repartitiei venitului national. Aceste relatii apar cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri centralizate la si de la dispozitia statului si a unitatilor administrative teritoriale pentru satisfacerea unor interses generale ale societatii. De realizarea echilibrului intre nevoile colective si mijloacele cu care se acopera este responsabil bugetul de stat care stabileste un raport intre resursele financiare publice provenite din taxe si impozite si

nevoile sociale. Este important sa se urmareasca respectarea echitatii in repartitia sarcinii fiscale asupra membrilor societatii. Prin proiectul de buget Parlamentul si Guvernul au posibilitatea de a avea o imagine de ansamblu asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale si nemateriale create in economia financiara publica si valoarea eforturilor facute pentru realizarea lor. In acelasi scop, la nivel local, autoritatile publice locale identifica acelasi raport. Bugetul public este un instrument de programare, executare si control asupra rezultatelor executiei resurselor banesti si a modului de repartitie al acestora si de utilizarea ca si cheltuieli publice. Bugetul public este un ansamblu de documente din sectorul public care formeaza un sistem de bugete (conform art. 1 (2) din Legea 500/2002): bugetul de stat; bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele fondurilor speciale; bugetul trezoreriei statului; bugetul institutiilor publice autonome; bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele locale si bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;

bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat pentru a caror rambursare si alte costuri se folosesc fonduri publice; bugetul fondurilor externe nerambursabile. Autoritatea publica este obligata sa intocmeasca un plan anual in

care sa prevada suma veniturilor si cheltuielilor publice. Se supune acest program discutiei si aprobarii puterii legislative. Astfel se asigura o

gestionare rationala a fondurilor publice si o cheltuire eficienta a acestora. In tarile dezvoltate notiunea de buget se refera la doua structuri diferite: bugetul economiei nationale si bugetul de stat. Bugetul economiei nationale este un program ce se intocmeste anual si cuprinde toate veniturile si cheltuielile dintr-o economie nationala, indiferent daca sunt publice sau private. Este un buget informativ si nu este excutoriu, nu se supune aprobarii Parlamentului. Bugetul de stat se elaboreaza pornind de la bugetul economiei nationale si cuprinde doar resursele si cheltuielile autoritatii publice. Este supus discutiei legislativului si are nevoie de aprobarea acestuia. Dupa ce este aprobat de Parlament devine lege si se pot incasa venituri si efectua cheltuieli publice. Veniturile si cheltuielile publice indeplinesc rol de parghii folosite de catre stat pentru a stimula dezvoltarea sau restrangerea unor activitati, pentru productia si consumul anumitor produse, pentru a infiinta anumite categorii sociale. In teoria si practica finantelor publice sunt recunoscute si aplicate mai multe principii bugetare precum: universalitatea bugetului; unitatea bugetului; neafectarea veniturilor bugetare; anualitatea bugetului; echilibrul bugetar; specializarea bugetara;

realitatea bugetului; publicitatea bugetului; unitatea monetara. Universalitatea bugetara este principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielle publice trebuie inscrise in bugetul public in totalitate, in sume brute. Astfel, parlamentul are posibilitatea sa cunoasca veniturile totale ce se vor incasa in perioada considerate, precum si destinatia acestora. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor care au stabilite destinatii precise. Principiul unitatii bugetare inseamna ca veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice. Toate veniturile si cheltuielile statului trebuie cuprinse intr-un singur document, dupa o schema unitara de clasificare a veniturilor si cheltuielilor. Toate veniturile retinute si utilizate in sistemul extrabugetar, sub diverse forme si denumiri, se introduce in bugetul de stat, urmand regulile si principiile acestui buget, cu exceptia celor pentru constituirea, potrivit legii, a fondurilor de stimulare a personalului. Acest principiu nu este respectat in totalitate deoarece se intocmesc si alte categorii de bugete, cum sunt: bugetele autonome pentru institutii ale statului cu autonomie financiara deplina; bugetele anexe reprezentand anumite resurse financiare alocate intr-un anumit scop; bugetele extraordinare pentru inscrierea unor cheltuieli cu caracter extraordinar; bugetele program pentru perioade mai mari de un an;

conturile speciale de trezorerie evidentiaza anumite incasari ce nu reprezinta un venit la bugetul de stat si plati fara caracter definitiv.

Principiul neafectarii veniturilor bugetare se refera la faptul ca veniturile prelevate la buget se depersonalizeaza, servind la acoperirea cheltuielilor publice in ansamblul lor. Prin urmare, veniturile, in totalitatea lor, sunt utilizate pentru acoperirea tuturor cheltuielilor. Nu se admite ca un anumit venit sa fie folosit pentru acoperirea unei anumite cheltuieli, deoarece nu se poate realize o concordanta deplina intre marimea unui venit si nivelul cheltuielilor ce urmeaza a se efectua pe seama respectivului venit afectat. Sunt admise totusi, in practica financiara, o serie de derogari: scoaterea in afara bugetului ordinar a unor venituri, lasarea la dispozitia ordonatorilor de credite a unor cote-parti din unele venituri proprii, intocmirea bugetelor extraordinare, autonome si conturilor speciale de trezorerie, garantarea unor imprumuturi publice cu anumite venituri bugetare sigure, stabilirea prin lege a unor impozite sau taxe care capata o destinatie precisa si nu pot fi folosite decat in acest scop. Principiul anualitatii bugetului s-a impus in primul rand din ratiuni politice, deoarece eficienta controlului parlamentului asupra gestiunii financiare a guvernului este reala doar in conditiile autorizarii efectuarii de cheltuieli publice pentru perioade de timp scurte, dar si din ratiuni de ordin etnic, in vederea asigurarii conditiilor necesare pentru evaluarea alocatiilor bugetare cat mai aproape de realitate. Bugetul este elaborat pentru o perioada de 12 luni. La expirarea acestei perioade este necesara o noua autorizare a parlamentului pentru un nou an bugetar. Anualitatea bugetului anul bugetar poate coincide`sau nu cu cel calendaristic. In Romania anul bugetar corespunde cu anul calendaristic, spre deosebire de Japonia (01.04 31.03), Suedia (01.07 30.06), SUA (01.10 30.09).

Pentru tara noastra sunt valabile urmatoarele citerii: la sfarsitul anului se inchide automat bugetul; in contul de incheiere sunt inscrise doar veniturile incasate si cheltuielile efectuate; veniturile neincasate si cheltuielile angajate si neefectuate se evidentiaza in bugetul anului urmator; se interzice raportul veniturilor si cheltuielilor de la un an la altul; creditele bugetare dupa incheierea anului bugetar sunt anulate de drept. Sistemele de exercitiu bugetar sunt urmatoarele: o perioada de trei sase luni de la expirarea anului bugetar pana la incheierea contului de exercitiu bugetar; in aceasta perioada se continua incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor; toate operatiunile de incasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor se reflecta in contul de incheiere a executiei bugetare in anul in care au fost prevazute si autorizate; veniturile si cheltuielile sunt reflectate integral in bugetul anului respectiv, chiar daca sunt efectuate in anul urmator.
Principiul echilibrului bugetar se refara la faptul ca bugetul public

trebuie sa fie echilibrat, adica veniturile publice sa acopere integral cheltuielile publice. Conform legii, este interzisa acoperirea cheltuielilor bugetului public prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finantarea directa de catre banci. Golurile de casa, temporare, pot fi acoperite pana la incasarea veniturilor, pe baza resurselor aflate in conturile de trezorerie ale statului, stabilite de Ministerul Finantelor Publice. Totodata, prin legea bugetului, Ministerul Finantelor Publice poate fi autorizat ca, pe parcursul executiei bugetare, sa emita bonuri de tezaur, purtatoare de dobanda, cu scadenta de rambursare pana la sfarsitul anului financiar, pentru a face fata cheltuielilor statului pana la incasarea veniturilor.

Specializarea bugetara presupune inscrierea in bugetele anuale de stat a veniturilor bugetare pe categorii stabilite in raport cu specificul surselor si al cheltuielilor pe categorii care exprima destinatia lor reala. Astfel, conform acestui principiu veniturile si cheltuielile se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare. Aceasta clasificatie trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa grupeze veniturile dupa provenienta si cheltuielile pe destinatia lor efectiva si in functie de continutul economic; sa fie simpla si concise pentru a fi inteleasa cu usurinta de toti contribuabilii. Realitatea bugetului reprezinta principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielile inscrise in buget trebuie sa fie stabilite pe baze reale, adica sa corespunda situatiei economico financiare a anului bugetar, astfel ca statul sa nu aiba dificultati financiare in cursul executiei bugetare. In bugetul de stat, cheltuielile si veniturile se cuprind atat in suma globala cat si defalcat; veniturile bugetare se inscriu pe surse de provenienta, iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli, dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare tip elaborate de Ministerul Finantelor Publice. Publicitatea bugetului este principiul potrivit caruia dupa ce a fost suspus dezbaterii si aprobarii parlamentului, bugetul trebuie adus la cunostinta opiniei publice. Sistemul bugetar este deschis si transparent, realizandu-se prin: - dezbaterea publica a proiectelor de buget, cu prilejul aprobarii acestora; - dezbaterea publica a conturilor generale anuale de executie a bugetelor, cu prilejul aprobarii acestora;

publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie a acestora; mijloacele de informare in masa, pentru difuzarea informatiilor asupra continutului bugetului, exceptand informatiile si

documentele nepublicabile, prevazute de lege. Dupa adoptarea de catre parlament a legii bugetului si promulgarea ei, aceasta lege se publica in Monitorul Oficial. Principiul unitatii monetare reprezinta faptul ca toate operatiunilor bugetare se exprima in moneda nationala. Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de institutiile competente ale statului in scopul concretizarii politicii financiare aplicate de autoritatea guvernamentala (Iulian Vacarel si colaboratorii Finante Publice, EDP, Bucuresti, 2001). Indeplinirea functiilor statului presupune, intre altele, asigurarea unor servicii publice indispensabile unei societati cum ar fi: educatie, ingrijirea sanatatii, cultura, aparare, ordine publica.
Procesul bugetar presupune existenta unor resurse financiare, precum si alocarea lor in scopul furnizarii catre cetateni a bunurilor si serviciilor publice. Pentru ca sistemul bugetar sa devina operational, este necesara elaborarea politicii financiare a guvernului pe o anumita perioada. Concret, ea presupune stabilirea cadrului juridic care sa reglementeze, pe de o parte, categoriile si nivelurile impozitelor, taxelor si altor contributii percepute de la persoanele fizice si juridice, iar pe de alta parte, structura si nivelul cheltuielilor pentru furnizarea de bunuri si servicii publice. Cadrul legislativ trebuie sa fie in concordanta cu obiectivele programului de guvernare aprobat de parlament.

Procesul bugetar trece de-a lungul mai multor etape, precum: elaborarea proiectului de buget; aprobarea bugetului; executia bugetului; incheierea executiei bugetului; controlul executiei bugetului; aprobarea executiei bugetului.

De asemenea, procesul bugetar prezinta cateva trasaturi specifice: - are un caracter decizional bugetul presupune alocarea unor resurse bugetare limitate in raport cu nevoile societatii pentru bunuri si servicii publice; - caracter democratic pe parcursul derularii etapelor procesului bugetar, se manifesta atat atributele statului de drept, cat si interesele economico sociale ale diferitelor grupuri de cetateni care detin majoritatea politica de decizie; caracter preponderent politic optiunea pentru un anumit tip de politica economica, politica financiara si monetara se reflecta in continutul bugetului. Elaborarea si aprobarea bugetului sunt acte de optiune politica a fortelor majoritare in parlament; caracter de continuitate ciclica etapele procesului bugetar sunt stabilite prin legile specifice, cu precizarea termenelor concrete de derulare si finalizare; caracter public, cu implicatii la nivel macro si microeconomic, care se manifesta in plan economic si social. Atat pe linia mobilizarii resurselor, cat si pe cea a destinatiei cheltuielilor, prin procesul bugetar este influentata dezvoltarea sau, din contra, stagnarea economica, nivelul preturilor, evolutia somajului, evolutia ratei dobanzii si soldul contului current al balantei de plati. Realizarea sistemului bugetar se infaptuieste prin sistemul institutiilor publice specifice statului de drept. Caracteristica fundamentala a acestui sistem este, pe de o parte, separarea pe orizontala a subsistemelor institutionale ale celor trei puteri in stat: legislative, executive si judecatoreasca, iar pe de alta parte, subordoarea pe verticala, a institutiilor in cadrul fiecaruia dintre aceste subsisteme. Astfel, fundamantarea bugetului se face de catre guvern, iar aprobarea lui de catre parlamant. La elaborarea proiectului si executia bugetului participa organele centrale si locale ale administratiei de stat, ordonatorii de

credite si alte institutii publice (Trezoreria). Controlul financiar privind executia concreta in practica a bugetului revine unei institutii specializate Curtea de Conturi care este subordonata direct parlamentului. Elaborarea proiectului de buget este o activitate complexa la care participa guvernul prin Ministerul Finantelor Publice ca institutie cu responsabilitati esentiale in procesul bugetar, ordonatorii de credite, organele locale ale puterii si ale administratiei de stat. Caracterul preponderant politic si democratic al proiectului de buget, impactul asupra situatiei economice, financiare si sociale al prevederilor bugetare impun ca acesta sa fie aprobat de parlament. Parlamentul este organul legislativ, iar membrii acestuia repezinta interesele tuutror cetatenilor. Fundamentarea, ierarhizarea, selectarea si aprobarea amendamentelor al proiectului de buget este un proces extrem de complex, deoarece, pe de o parte, resursele bugetului sunt limitate in raport cu cerintele societatii, iar pe de alta parte, chiar in cadrul aceluiasi partid politic, amendamentele unor parlamentari pot intra in contradictie cu amendamentele formulate de alti parlamentari. Executia bugetara este activitatea de incasare a veniturilor bugetare si efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget. Executia de casa a bugetului reprezinta un complex de operatiuni privind incasarea, pastrarea si eliberarea de resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice. La baza executiei de casa a bugetului stau urmatoarele principii: - delimitatrea atributiilor persoanelor care dispun de utilizarea resurselor financiare de atributiile celor care executa incasarea acestora si unitatea de casa. Pentru fiecare buget (central, local) se deschide cate un cont de unde se elibereaza resursele financiare pentru efectuarea cheltuielilor. Este interzisa efectuarea de plati direct din incasari. Executia bugetara este este un proces amplu si complex la care sunt antrenati un numar foarte mare de operatori bugetari:

aparatul fiscal, cu toate structurile sale centrale si teritoriale; institutiile bugetare: ministere si alte agentii guvernamentale ordonatori principali de credite; institutiile publice operative: scoli, spitale, muzee, teatre, unitati militare, instante judecatoresti ordonatori tertiari; unitati administrative teritoriale si alte entitati publice care primesc transferuri de la bugetul de stat. Modul de gestionare a bugetului se concretizeaza prin intocmirea, la finele anului bugetar a contului de executie bugetara. Acesta reflecata totalitatea operatiunilor de executare a veniturilor si cheltuielilor permitand stabilirea rezultatului executiei bugetului la finele anului bugetar (deficitul sau excedentul bugetar) Cheltuielile publice exprima raporturi social economice in bani, intre stat si membrii societatii cu ocazia repartizarii resurselor financiare, pentru finantarea obiectivelor sociale, culturale economice, politice, administrative ale statului. Cheltuielile publice exprima transferul de valoare (de putere de cumparare) intermediate de stat in favoarea beneficiarilor de bunuri si servicii publice, putand avea caracter productiv sau neproductiv. In cea mai mare parte a lor, cheltuielile publice sunt neproductive, exprimand consumul final de PIB. Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate si aprobate de autoritatile publice desemnate prin lege. Nicio cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici angajata si nici efectuata, daca nu exista o baza legala pentru cheltuiala respectiva. In cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative, a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, initiatorii acestora au obligatia sa prevada si mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau cresterii de cheltuieli.

Cheltuielile publice includ cheltuieli bugetare, dar nu toate cheltuielile publice sunt si bugetare. Cheltuielile bugetare prezinta cateva caracteristici: prevederea expresa a acestora in legea bugetara; respectarea stricta a destinatiei, conform legii; efectuarea cheltuielilor bugetare nu este conditionata strict de existenta resurselor; controlul asupra cheltuielilor bugetare. Cheltuielile publice mai includ cheltuielile autoritatilor publice, efectuate de acestea, ale administratiei centrale de stat si locale, ale organismelor internationale, ale institutiilor internationale al caror mebru este statul roman. Veniturile si cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel national, alcatuiesc veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, dupa consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidentia dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz.
Creditele bugetare aprobate se utilizeaza pentru finantarea functiilor administratiei publice, programelor, actiunilor obiectivelor si sarcinilor

prioritare, potrivit scopurilor prevazute in legi si alte reglementari, si vor fi angajate si folosite in stricta corelare cu gradul previzionat de incasare a veniturilor bugetare. Legea bugetara anuala prevede si autorizeaza, pentru anul bugetar, veniturile si cheltuielile bugetare, precum si reglementari specifice exercitiului bugetar. Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugete, in cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati, reprezinta limite maxime ce nu pot fi depasite. Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai in limita creditelor bugetare aprobate. Angajarea si utilizarea creditelor

bugetare in alte scopuri decat cele aprobate atrag raspunderea celor vinovati, in conditiile legii. Pentru actiunile multianuale se inscriu in buget, distinct, creditele de angajament si creditele bugetare. In vederea realizarii actiunilor multianuale, ordonatorii de credite incheie angajamente legale, in limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv. Cheltuielile bugetare consolidate se gasesc in cadrul fiecarui buget sau la nivelul bugetului general consolidate. Bugetul general consolidat exprima efortul finaciar public total efectuat la un moment dat. Prin consolidarea cheltuielilor se urmareste eliminarea sumelor care se repeta, repartizarea transferurilor intre bugete, precum si cuprinderea in marime neta a cheltuielilor efectuate din angajamente in datorie publica

Veniturile i cheltuielile aferente bugetelor proprii ale judeelor : Venituri ( impozite, taxe i alte venituri) 1. Impozit pe profit de la regiile autonome i societile comerciale de sub autoritatea consiliilor judeene 1) 2. Cote i sume defalcate din impozitul pe venit: a) Cote defalcate din impozitul pe venit b) Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale 3. Alte impozite pe venit, profit i ctiguri din capital: a) Alte impozite pe venit, profit i ctiguri din capital de la persoane fizice 4. Sume defalcate din taxa pe valoarea adugat: a) Sume defalcate din taxa pe valoarea adugat pentru finanarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeelor b) Sume defalcate din taxa pe valoarea adugat pentru drumuri c) Sume defalcate din taxa pe valoarea adugat pentru echilibrarea bugetelor locale 5. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizrii bunurilor sau pe desfurarea de activiti: a) Impozitul pe mijloacele de transport b) Taxe i tarife pentru eliberarea de licene i autorizaii de funcionare

6. Venituri din proprietate: a) Vrsminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judeene b) Venituri din concesiuni i nchirieri c) Venituri din dividende d) Alte venituri din proprietate 7. Venituri din prestri de servicii i alte activiti: a) Venituri din prestri de servicii b) Contribuia lunar a prinilor pentru ntreinerea copiilor n unitile de protecie social c) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecat, imputaii i despgubiri d) Alte venituri din prestri de servicii i alte activiti 8. Amenzi, penaliti i confiscri: a) Venituri din amenzi i alte sanciuni aplicate potrivit dispoziiilor legale b) ncasri din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate i alte sume constatate odat cu confiscarea potrivit legii c) Alte amenzi, penaliti i confiscri 9. Diverse venituri: a) Vrsminte din veniturile i/sau disponibilitile instituiilor publice b) Taxe speciale c) Vrsminte din amortizarea mijloacelor fixe d) Venituri din ajutoare de stat recuperate e) Alte venituri 10. Transferuri voluntare, altele dect subveniile: a) Donaii i sponsorizri b) Alte transferuri voluntare c) Vrsminte din seciunea de funcionare pentru finanarea seciunii de dezvoltare a bugetelui local ( evideniate cu semnul minus) d) Vrsminte din seciunea de funcionare 11. Venituri din valorificarea unor bunuri: a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituiilor publice b) Venituri din privatizare c) Venituri din vnzarea unor bunuri aparinnd domeniului privat d) Depozite speciale pentru construcii de locuine. 12. Subvenii de la bugetul de stat: a) Aeroporturi de interes local b) Planuri i regulamente de urbanism

c) Finanarea programului de pietruire a drumurilor comunale i alimentare cu ap a satelor d) Finanarea aciunilor privind reducerea riscului seismic al construciilor existente cu destinaie de locuin e) Subvenii pentru finanarea programelor multianuale prioritare de mediu i gospodrire a apelor f) Finanarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap g) Finanarea unor cheltuieli de capital ale unitilor de nvmnt preuniversitar h) Subvenii primite din Fondul Naional de Dezvoltare i) Subvenii de la bugetul de stat ctre bugetele locale pentru finanarea investiiilor n sntate j) Subvenii din veniturile proprii ale Ministerului Sntii ctre bugetele locale pentru finanarea investiiilor n sntate k) Subvenii ctre bugetele locale pentru finanarea programului multianual de asisten tehnic pentru pregtirea proiectelor de investiii publice prin Programul operaional regional 2007-2013 l) Subvenii de la bugetul de stat ctre bugetele locale necesare susinerii derulrii proiectelor finanate din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare m) Subvenii primite din Fondul de intervenie n) Finanarea lucrrilor de cadastru imobiliar o) Subvenii din bugetul de stat pentru finanarea unitilor de asisten medicosociale p) Subvenii din bugetul de stat ctre bugetele locale pentru realizarea obiectivelor de investiii n turism r) Subvenii din bugetul de stat pentru finanarea sntii s) Sume primite de administraiile locale n cadrul programelor FEGA implementate de APIA ) Subvenii din bugetul de stat pentru finanarea camerelor agricole. 13. Subvenii de la bugetul de stat: a) Retehnologizarea centralelor termice i electrice de termoficare b) Investiii finanate parial din mprumuturi externe c) Aeroporturi de interes local d) Planuri i regulamente de urbanism

e) Strzi care se vor amenaja n perimetrele destinate construciilor de cvartale de locuine noi f) Finanarea programului de pietruire a drumurilor comunale i alimentare cu ap a satelor g) Finanarea aciunilor privind reducerea riscului seismic al construciilor existente cu destinaie de locuin h) Subvenii pentru reabilitarea termic a cldirilor de locuit i) Finanarea unor cheltuieli de capital ale unitilor de nvmnt preuniversitar j) Subvenii primite din Fondul Naional de Dezvoltare k) Subvenii de la bugetul de stat ctre bugetele locale pentru finanarea investiiilor n sntate l) Subvenii pentru finalizarea lucrrilor de construcie a asezmintelor culturale m) Subvenii din veniturile proprii ale Ministerului Sntii ctre bugetele locale pentru finanarea investiiilor n sntate n) Subvenii ctre bugetele locale pentru finanarea programului multianual de asisten tehnic pentru pregtirea proiectelor de investiii publice prin Programul operaional regional 2007-2013 o) Subvenii de la bugetul de stat ctre bugetele locale necesare susinerii derulrii proiectelor finanate din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare p) Subvenii primite din Fondul de intervenie r) Finanarea lucrrilor de cadastru imobiliar. Cheltuieli: 1. Autoriti publice i aciuni externe: a) Autoriti executive 2. Alte servicii publice generale: a) Fondul de rezerv bugetar la dispoziia autoritilor administraiei publice locale b) Fond pentru garantarea mprumuturilor externe, contractate/garantate de stat c) Fond pentru garantarea mprumuturilor externe, contractate/garantate de autoritile administraiei publice locale d) Servicii publice comunitare de eviden a persoanelor e) Alte servicii publice generale 3. Tranzacii privind datoria public i mprumuturi 4. Transferuri cu caracter general ntre diferite nivele ale administraiei:

a) Transferuri din bugetele proprii ale judeelor pentru instituiile de asisten social pentru persoanele cu handicap b) Transferuri din bugetele locale ctre bugetul fondului de asigurri sociale de sntate 5. Pli efectuate n anii precedeni i recuperate n anul curent 6. Aprare: a) Aprare naional (Centre militare) 7. Ordine public i siguran naional: a) Ordine public a1) Poliie comunitar b) Protecia civil i protecia contra incendiilor (protecia civil nonmilitar) c) Alte cheltuieli n domeniul ordinii publice i siguranei naionale 8. nvmnt: a) nvmnt precolar i primar a 1) nvmnt precolar a 2) nvmnt primar b) nvmnt secundar b 1) nvmnt secundar inferior b 2) nvmnt secundar superior b 3) nvmnt profesional c) nvmnt postliceal d) nvmnt nedefinibil prin nivel d 1) nvmnt special e) Servicii auxiliare pentru educaie e 1) Internate i cantine pentru elevi e 2) Alte servicii auxiliare f) Alte cheltuieli n domeniul nvmntului 9. Sntate: a) Servicii medicale n uniti sanitare cu paturi a 1) Spitale generale a 2) Uniti medico-sociale b) Servicii de sntate public c) Alte cheltuieli n domeniul sntii c 1) Alte instituii i aciuni sanitare 10. Cultur, recreere i religie: a) Servicii culturale a 1) Biblioteci publice comunale, oreneti, municipale a 2) Muzee a 3) Instituii publice de spectacole i concerte a 4) coli populare de art i meserii a 5) Case de cultur a 6) Cmine culturale a 7) Centre pentru conservarea i promovarea culturii tradiionale a 8) Consolidarea i restaurarea monumentelor istorice

a 9) Alte servicii culturale b) Servicii recreative i sportive: b 1) Sport b 2) Tineret b 3) ntreinere grdini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive i de agrement 11. Asigurri i asisten social: a) Asisten acordat persoanelor n vrst b) Asisten social n caz de boli i invaliditi b 1) Asisten social n caz de invaliditi c) Asisten social pentru familie i copii d) Ajutoare pentru locuine e) Cree f) Uniti de asisten medico-sociale g) Prevenirea excluderii sociale g 1) Ajutor social g 2) Cantine de ajutor social h) Alte cheltuieli n domeniul asigurrilor i asistenei sociale 12. Locuine, servicii i dezvoltare public: a) Locuine a 1) Dezvoltarea sistemului de locuine a 2) Alte cheltuieli n domeniul locuinelor b) Alimentare cu ap i amenajri hidrotehnice b 1) Alimentare cu ap b 2) Amenajri hidrotehnice c) Iluminat public i electrificri rurale d) Alimentare cu gaze naturale n localiti e) Alte servicii n domeniile locuinelor, serviciilor i dezvoltrii comunale 13. Protecia mediului: a) Reducerea i controlul polurii b) Salubritate i gestiunea deeurilor b 1) Salubritate b 2) Colectarea, tratarea i distrugerea deeurilor c) Canalizare i tratarea apelor reziduale 14. Aciuni generale economice, comerciale i de munc: a) Aciuni generale economice i comerciale a 1) Prevenire i combatere inundaii i gheuri a 2) Stimularea ntreprinderilor mici i mijlocii 15. Combustibili i energie: a) Energie termic b) Ali combustibili c) Alte cheltuieli privind combustibili i energia 16. Agricultur, silvicultur, piscicultur i vntoare: a) Agricultur a 1) Protecia plantelor i carantina fitosanitar a 2) Alte cheltuieli n domeniul agriculturii

17. Transporturi: a) Transport rutier a 1) Drumuri i poduri a 2) Transport n comun a 3) Strzi b) Alte cheltuieli n domeniul transporturilor 18. Alte aciuni economice: a) Fondul Romn de Dezvoltare Social b) Zone libere c) Turism d) Proiecte de dezvoltare multifuncional e) Alte aciuni economice.

In anul 2009, criza economica si-a pus amprenta serios pe veniturile la bugetul consolidat, acestea inregistrand in prima jumatate a anului o scadere cu 5,1% fata de perioada similara a anului, potrivit datelor Ministerului de Finante Publice. In timp ce veniturile totale s-au redus pana la valoarea de 77,28 miliarde lei, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au sporit pana la 91,66 miliarde lei la capatul primelor sase luni, cu 5,6% peste nivelul raportat la 30 iunie 2008.

In consecinta, in intervalul ianuarie - iunie 2009, deficitul bugetar s-a adancit pana la 14,38 miliarde lei, echivalentul a 3,4 miliarde euro. Raportat la Produsul Intern Brut al tarii, deficitul este egal cu 2,7%, usor sub tinta negociata in martie cu Fondul Monetar International. Scaderi usoare ale cheltuielilor bugetare de 3,3% si 3,58% s-au inregistrat pentru bunuri si servicii - care au totalizat 12,84 miliarde lei, respectiv cele aferente subventiilor. Acestea din urma s-au diminuat cu 123,9 milioane lei fata de primul semestru din 2008, pana la 3,58 miliarde lei. Potrivit estimarilor Finantelor, cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital si alte transferuri pentru investitii, au fost de 13 miliarde lei in primele sase luni, reprezentand 34,3% din estimarile anuale (37,9 miliarde lei), respectiv 2,4% din Produsul Intern Brut. Una dintre cele mai mari cresteri anuale, de 55,5%, a fost inregistrata la capitolul cheltuieli cu dobanzile. Statul a cheltuit pe dobanzi in primul semestru aproximativ 2,97 miliarde lei, fata de 1,91 miliarde lei in primele sase luni din 2008. In topul cresterilor urmeaza cheltuielile de personal, care au insumat in perioada analizata din anul curent putin peste 24,9 miliarde lei. Oficialii MFP pun aceasta crestere pe seama majorarilor salariale din partea a doua a anului trecut. Cresterea cheltuielilor de personal din mediul bugetar a contribuit semnificativ la cresterea incasarilor din impozitul pe salarii si venit cu 8,2% comparativ cu periaoda similara a anului precedent, pana la 9,4 miliarde lei. In ceea ce priveste incasarile din impozitul pe profit, acestea au scazut cu 521,2 milioane lei sau 8%, pana la 6 miliarde lei. Cea mai drastica scadere procentuala a incasarilor s-a inregistrat in zona veniturilor din capital, care s-au micsorat cu 57,5% (319 milioane lei). Sumele incasate din impozitul pe comertul exterior si tranzactiile internationale (taxe vamale) au fost mai mici cu 179 milioane lei, echivalentul a 37,4%.

Cea mai mare scadere valorica a incasarilor s-a raportat la capitolul TVA, acolo unde veniturile au scazut in perioada 1 ianuarie - 30 iunie cu 3,17 miliarde lei (15,7%) fata de acelasi interval din 2008, pana la 17,06 miliarde lei.
Deficitare in primele sase luni au fost si bugetele asigurarilor sociale de stat, cel al asigurarilor de somaj si bugetul Companiei Nationale de

Autostrazi si Drumuri Nationale. In primul caz, cel al bugetului asigurarilor sociale, incasarile au fost cu 2,55 miliarde lei mai mici decat cheltuielile, in timp ce veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj s-au situat sub nivelul cheltuielilor, cu 440,1 milioane lei. La randul lor, veniturile CNADNR au fost cu 275,4 milioane lei mai mici decat cheltuielile companiei. Ministerul de Finante ia in calcul o valoare a PIB de 531,25 miliarde lei pentru acest an - 2009. Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au sporit in primele cinci luni din 2009 cu 6,8% fata de perioada similara din 2008, la 76,57 miliarde lei, in timp ce veniturile totale s-au redus cu 6,9%, la 65,27 miliarde lei, in acelasi interval. Ca urmare, in perioada 1 ianuarie - 31 mai 2009, deficitul bugetar s-a adancit la 2,1% din PIB, insumand 11,3 miliarde lei (2,67 miliarde euro). Pe 30 iunie, Ministerul Finantelor Publice (MFP) declara ca deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 2,1% din produsul intern brut (PIB) dupa primele cinci luni ale acestui an, iar datele preliminare pentru iunie au aratat ca tinta de deficit convenita cu FMI pentru finalul primului semestru nu va fi depasita. Cheltuielile bugetare cu bunuri si servicii au coborat in primele cinci luni cu 5% - sau 574,5 milioane lei - pana la 10,83 miliarde lei, in timp ce

cheltuielile cu personalul au urcat cu 16,1% (2,9 miliarde lei) fata de perioada similara din 2008, pana la 21 miliarde lei.
Dupa rectificarea bugetara din aprilie 2009, cheltuielile bugetare cu bunuri si servicii pentru intregul an 2009 au fost programate la 27 miliarde lei (5% din PIB), in scadere cu aproape o cincime fata de nivelul de 33,2 miliarde lei (6,6% din PIB) din 2008, iar cheltuielile cu personalul au fost programate la 41,5 miliarde lei, sau 7,8% din PIB, in scadere fata de 2008, cand au fost de

43,3 miliarde lei, sau 8,6% din PIB. La capitolul venituri au fost incadrate si cele 520,4 milioane lei primite de la Uniunea Europeana, in contul platilor efectuate. Spre deosebire, in primele cinci luni din 2008, la acest capitol nu fusese incasat niciun ban. Cheltuielile statului pentru proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile sau ridicat la 768,4 milioane lei, comparativ cu niciun leu cheltuit in acest scop in primele cinci luni din 2008. De asemenea, MFP a cheltuit 356,3 milioane lei pentru programe cu finantare rambursabila. Veniturile din taxa pe valoarea adaugata (TVA) au scazut in perioada 1 ianuarie - 31 mai cu 15,7%, respectiv cu 2,66 miliarde lei fata de acelasi interval din 2008. Veniturile nefiscale s-au diminuat cu 24,6% (1,8 miliarde lei), iar veniturile din capital s-au micsorat cu 59,5% (290 milioane lei). Si sumele incasate in contul unic au scazut cu 1,2 miliarde lei. La randul lor, cheltuielile de capital s-au redus cu 19,4% (1,54 miliarde lei) in primele cinci luni ale acestui an, la 6,37 miliarde lei, in conditiile in care cheltuieilile pentru investitii in primele cinci luni au fost de aproape 9,24 miliarde lei. Autoritatile romane au convenit cu Fondul Monetar International (FMI) incadrarea in anumite tinte de deficit pe fiecare trimestru, astfel incat, la finalul lunii decembrie, acesta sa nu depaseasca 24,3 miliarde lei. Pentru primul trimestru, tinta de deficit a fost de 8,3 miliarde lei, pentru finalul trimestrului II - de 14,5 miliarde lei, iar pentru sfarsitul Pentru anul 2010 reducerea nivelurilor excesive a cheltuielilor publice ar fi trebuit sa fie in

topul prioritatilor. Trei factori ar fi cantarit greu in consolidarea fiscala, respectiv marimea (deficitul bugetar ar fi trebuit redus cat mai aproape de nivelul 3 la suta din PIB), structura (reducerea

cheltuielilor curente ar trebui sa prevaleze in fata celor in investitii publice), abilitarea guvernului de a transmite un semnal clar pietelor ca reformele continua. Acordul cu FMI si Uniunea Europeana reprezinta prioritatea de top in 2010 si 2011 si ar putea actiona ca un catalizator pentru accelerarea reformelor fiscale si structurilor. In 2009, Romania a inregistrat cel mai mare avans anual printre statele din regiune in privinta costurilor sectorului public. Astfel, tara noastra a avut un volum al cheltuielilor publice cu 14,87% mai mare in 2009, comparativ cu 2008, ceea ce a determinat un deficit de 7,3% din PIB, de asemenea cel mai mare din Europa Centrala si de Est. Executia preliminata a Bugetului de stat pentru 2009 releva un volum al cheltuielilor totale de 92,78 miliarde de lei, ceea ce reprezinta un avans de aproape 15%, in comparatie cu cheltuielile realizate in 2008. Asta, desi reprezentantii Guvernului de la Bucuresti s-au angajat cu tarie la inceputul anului trecut ca vor reduce cheltuielile publice si vor reforma aparatul de stat, mai ales pe fondul situatiei proaste a economiei ce se anunta pentru 2009. Mai mult decat atat, Romania a inregistrat anul trecut cea mai mare crestere anuala a volumului cheltuielilor publice, in comparatie cu celelalte state cu economii emergente din Europa Centrala si de Est (ECE). Cheltuielile publice au scazut in 2009 in Bulgaria si Ungaria, comparativ cu 2008, potrivit declaratiilor ministrilor de Finante. In Cehia au inregistrat un avans de numai 7,7%. In Polonia, de asemenea, cheltuie-lile publice au crescut pana la 44,5% din Produsul Intern Brut (PIB), fata de 42% in 2008, insa nivelul deficitului bugetar a fost mai mic decat estimasera initial autoritatile poloneze la inceputul anului, pe fon-dul unor venituri publice mai

mari decat cele prognozate. Astfel, ponderea veniturilor publice a crescut in Polonia de la 40,4% din PIB in 2008 la 41,2% din PIB anul trecut. Pentru comparatie, avansul de 14,87% inregistrat in dreptul cheltuielilor bugetare in Romania in 2009 a survenit concomitent cu o reducere de 7,77% a veniturilor incasate anul trecut la Bugetul de stat. Astfel, veniturile totale preliminate pentru 2009 se ridica la suma de 56,4 miliarde de lei, in timp ce veniturile realizate la Bugetul statului in 2008 au fost de 61,15 miliarde de lei. Iar accentuarea discrepantei intre veni-turile bugetare in scadere, respectiv, cheltuielile la Bugetul statului mai mari decat in 2008 a facut ca tinta pentru deficitul bugetului consolidat de stat sa fie majorata de la 2% din PIB, cat a fost estimata la inceputul anului trecut, la 4,6% din PIB si, ulterior, ca varianta finala, la 7,3% din PIB. De altfel, autoritatile romane au anuntat recent ca deficitul Bu-getului de stat se incadreaza, in urma calculelor preliminare, in inter-valul 7,2%-7,3% din PIB, ceea ce inseamna ca tinta stabilita de Fondul Monetar International (FMI) a fost atinsa.

Totalul sumelor cheltuite in perioada 1 ianuarie 30 septembrie 2010 de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin Agentia Nationala de Prestatii Sociale, pentru drepturile de asistenta sociala (cu exceptia ajutoarelor sociale privind asigurarea venitului minim garantat), au fost de 6,981 miliarde lei, conform datelor publicate pe site-ul MMFPS. Cea mai mare parte a acestora a fost directionata catre alocatia de stat pentru copii (aproximativ 31,5%), prestatie care se acorda unui numar mare de beneficiari (o medie lunara de 3.931.907 copii). Corespunzator unui numar mediu lunar pentru de 197.571 beneficiari, copilului au sumele destinate 23,9% platii din indemnizatiilor cresterea reprezentat

cheltuielile cu prestatiile sociale analizate.

Pentru 9.877 beneficiari de stimulentul acordat parintelui indreptatit la plata indemnizatiei pentru cresterea copilului care realizeaza venituri profesionale s-a acordat 0,1% din suma cheltuita pentru prestatiile sociale administrate de MMFPS. Prestatiile destinate persoanelor cu handicap au avut o pondere de 22,2% in totalul prestatiilor administrate de MMFPS, numarul mediu lunar de beneficiari fiind de peste 663.924 mii persoane (la estimare au fost luati in considerare numai beneficiarii de buget personal complementar lunar pentru persoanele cu handicap grav, accentuat si mediu, insa aceste prestatii se adreseaza si altor persoane cum ar fi copiii si familiile care au in componenta persoane cu handicap, asa cum s-a precizat anterior). Ajutoarele de incalzire au reprezentat 12,2% din sumele cheltuite in perioada 1 ianuarie 30 septembrie 2010, numarul de beneficiari estimat fiind de circa trei milioane familii. Alocatiile pentru familiile cu venituri mici care au copii in intretinere (alocatia familialt complementara si alocatia pentru familia monoparentala) au avut o pondere de 6,8% in totalul prestatiilor si au totalizat 815.696 familii beneficiare lunar, din care fac parte circa 1.431.000 copii. Sumele acordate familiilor nou constituite au totalizat 0,5% din prestatiile analizate, numarul total de beneficiari fiind de 42.631 familii. Pentru 146.531 nou-nascuti s-au acordat aproximativ 0,7% din sumele cheltuite pentru prestatiile sociale.
Intre statele membre ale Uniunii Europene, Romania are cea mai mica pondere in produsul intern brut a veniturilor bugetare (venituri fiscale si nefiscale). Conform Eurostat, veniturile publice au reprezentat in anul 2009 doar 32,4% din produsul intern brut, fata de o medie europeana de 44% din produsul

intern brut, iar ansamblul format din veniturile fiscale si cele din contributii sociale a reprezentat 27,1% in anul 2009, nivel semnificativ mai redus decit media UE27 de 38,8% din produsul intern brut.

In anii 2006-2008, veniturile publice au inregistrat importante cresteri in termeni reali, cu 4,69% in anul 2007 fata de anul 2006 si cu 12,22% in anul 2008 fata de anul 2007. In anul 2009, sub impactul crizei financiare, veniturile publice au suferit o contractie puternica, cu 8,16% fata de anul anterior, 2008. In anul 2010 se constata o stabilizare a nivelului veniturilor publice, acestea inregistrind o crestere usoara fata de nivelul inregistrat in anul 2009. La finele intervalului de 5 ani supus analizei, veniturile publice se situeaza, in termeni reali, peste nivelul din anul de baza 2006 (cu 10,76%), dar sub nivelul maxim inregistrat in anul 2008 (cu 5,72%). Ca procente din produsul intern brut, veniturile publice au inregistrat valori relativ stabile in perioada 2006-2010, oscilind in jurul mediei de 31,64%. In privinta veniturilor fiscale s-a mentionat ca acestea au inregistrat in perioada 2006-2010 o dinamica similara cu cea a veniturilor publice totale. O evolutie relativ similara au consemnat veniturile publice din contributii sociale. Celelalte venituri publice, altele decit cele fiscale si cele din contributii sociale, au avut cresteri anuale in termeni reali, dintre care unele spectaculoase (+60,37% in anul 2008 fata de anul 2007 si +28,80% in anul 2010 fata de anul 2009), cu exceptia anului 2009, cind se inregistreaza o reducere in termeni reali cu 2,63% fata de anul anterior 2008. Cu referire stricta la structura veniturilor fiscale se poate remarca orientarea sistemului fiscal spre utilizarea impozitelor indirecte. Conform Eurostat, in anul 2009, 41% din totalul veniturilor fiscale a fost reprezentat de venituri din impozite indirecte (fata de media pentru grupul de tari UE 27 de 34%), 35% de veniturile publice din contributii sociale (fata de media pentru grupul de tari UE 27 de 34%), iar

24% de veniturile publice din impozite directe este de doar 24,0% (fata de media pentru grupul de tari UE 27 de 32%).

In ceea ce priveste structura veniturilor publice, se poate remarca faptul ca este relativ stabila in anii 2006-2010, cea mai importanta componenta fiind reprezentata de veniturile publice din contibutiile sociale, cu o medie de 29,67% pentru intreaga perioada. Semnificative sunt si

veniturile din taxa pe valoarea adaugata, care reprezinta, in medie, 24,10% din totalul veniturilor publice.

Cresterea cotei de taxa pe valoarea adaugata si majorarea accizelor a detrminat schimbari in structura veniturilor publice. Evolutiile recente indica o crestere a importantei relative in anul 2010 fata de anul 2009 a altor venituri publice (cu 3,61% n marime absoluta), a veniturilor publice din taxa pe valoarea adaugata (cu 1,44% in marime absoluta) si a veniturilor publice din accize (cu 3,61% in marime absoluta).

O mare atentie s-a acordat eficientei procesului de colectare a veniturilor publice fiscale si a celor din contributii, apreciindu-se ca este relativ redusa, ceea ce constituie una din problemele majore ale sistemului fiscal romanesc. Astfel, impozitul pe venit are cea mai eficienta colectare dintre principalele prelevari obligatorii, cu un nivel al indicelului de eficienta a colectarii ce oscileaza in perioada anilor 2006-2010 in jurul mediei de 77,50%. In cazul impozitului pe profit, eficienta colectarii este una destul de redusa, determinata in mare masura de posibilitatile de eludare din partea contribuabilului. Ca evolutie, eficienta colectarii impozitului pe profit a fost intr-o continua scadere pe perioada anilor 2006-2010, de la o valoare de 35,00% in anul 2006, la un nivel de doar 25,63% in anul 2010. Avand in vedere ponderea in produsul intern brut a cheltuielilor publice, intre statele membre ale Uniunii Europene, Romania se situeaza pe penultimul loc. Conform Eurostat, cheltuielile publice au reprezentat in anul 2009 doar 41% din produsul intern brut, fata de o medie europeana de 50,8% . Totodata, Romania a inregistrat in anul 2009 cea mai mare crestere anuala a cheltuielilor publice (14,87%) dintre tarile din Europa Centrala si de Est. Sau prezentat date pe diverse capitole de cheltuieli, de-a lungul anilor 20062010, unele dintre ele inregistrind sub impactul crizei evolutii contradictorii. Intre altele s-a remarcat ca in anii 2009 si 2010, nivelul cheltuielilor publice curente a ramas foarte apropiat de cel inregistrat in 2008, cresterile reale fiind destul de reduse (+0,60% in 2009 fata de 2008 si +0,59% in 2010 fata de 2009). La finele intervalului de 5 ani supus analizei, cheltuielile publice

curente s-au situat, in termeni reali, mult peste nivelul din anul de baza 2006 (cu 28,82%). In ceea ce priveste dinamica cheltuielilor publice de capital s-a constatat ca dupa o relativa stagnare in 2007 fata de 2006 (-0,16%), s-a inregistrat o crestere de anvergura in 2008 fata de 2007 (cu 39,65% in termeni reali) pentru ca in 2009 si 2010 sa se consemneze importante reduceri anuale (9,17% in termeni reali in 2009 fata de 2008 si, respectiv, -15,22% in termeni reali in 2010 fata de 2009).

Analiza structurii cheltuielilor publice a relevat faptul ca in fiecare an al perioadei 2006-2010 in jur de doua treimi din acestea au fost destinate sustinerii sistemului de securitate sociala prin intermediul transferurilor si platii salariilor personalului angajat in sectorul public. Ca importanta relativa in totalul cheltuielilor publice, transferurile au avut o evolutie oscilanta in jurul mediei de 43,45%, de la un nivel minim de 40,97% in 2006, la nivelul maxim de 47,02% in 2010. Caracterul de stabilizator automat al cheltuielilor publice cu transferurile in perioada de recesiune economica a determinat cresterea importantei relative a acestora in totalul cheltuielilor publice de la o pondere in total de 41,28% in 2008 la o pondere de 47,02% in 2010 (cu 5,74% in marime absoluta si cu 13,90% in marime relativa). O mare atentie s-a acordat in expunerea introductiva deficitului bugetar si datoriei publice. Astfel s-a aratat ca soldul bugetar din anii 2006-2010, a fost unul negativ. Marimea acestuia a avut importante cresteri anuale in termeni reali in perioada 2006-2009, cu 47,31% in 2007 fata de 2006, cu 126,32% in 2008 fata de 2007 si cu 41,96% in 2009 fata de 2008. In 2010, sub impactul masurilor de stabilizare fiscala intreprinse de catre autoritatile guvernamentale, cresterea deficitului bugetar a fost stopata, inregistrindu-se o reducere a acestuia cu 12,07% in termeni reali fata de 2009. Ca procente din produsul intern brut, deficitul bugetar a inregistrat valori intr-o continua crestere de la un nivel de -1,64% in 2006 la -7,32% in 2009. In 2010, deficitul bugetar s-a redus fata de 2009, dar a ramas la o valoare considerabila, de -6,52% din produsul intern brut. In anul 2010, deficitul bugetului general consolidat a fost stabilit initial la o valoare de 31,9 miliarde lei (reprezentind 5,9% din produsul intern brut estimat initial). Aceste estimari nu au fost insa realiste, fiind necesare doua rectificari bugetare. In primele luni ale lui 2010, ca urmare a rganizarii conditiilor economice fata cele prognozate initial, situatia fiscala s-a deteriorat, iar vointa de deficit bugetar pentru trimestrul I a fost retrasa ( mare parte din cauza sub performantei incasarilor veniturilor bugetare). In aceste conditii vointa de deficit pentru anul 2010 a fost revizuita la un nivel de 6,8 % din produsul intern brut. In urma evolutiei peste asteptari a veniturilor din TVA accize in

lunile august si septembrie, bugetul general consolidat a fost rectificat pentru a doua oara, insa tinta de deficit bugetar de 6,8% din produsul intern brut a fost mentinuta.

Politica bugetar
Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2012 sunt prevzute in sum de 206.561 mil. lei, cu o pondere in PIB de % 35,6 fa de 37,7 % in anul 2011. cheltuielile de investiii sunt prevzute s dein o pondere de 6,6 % in PIB, contribuind astfel la stimularea creterii economice. subveniile scad la 0,91 % in PIB fa de 1,2 % in PIB in anul 2011, ceea ce arat diminuarea interveniei statului in economie i aciunea regulilor economiei de pia; cheltuielile de personal continu sensul descendent i in anul 2012 ajungand la 6.9 % din PIB cu perspectiva cresteri acestora in cursul anului pana la 7.2%, in cazul in care condiiile economice vor permite acest lucru, fa de 7,4 % din PIB in anul 2011. In scopul asigurrii creterii competitivitii pe termen lung a statelor membre i in vederea atingerii convergenei economice la nivelul zonei euro i al UE, in ansamblul su, preedintele Consiliului European i cel al CE au dezvoltat o propunere de Pact care a fost agreat in cadrul summit-ului Eurozone din data de 11 martie 2011. La reuniunea Consiliului European din 24-25 martie 2011, Romania, impreun cu alte cinci state membre din afara zonei euro (Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania i Polonia), a anunat c se altur Pactului Euro Plus. Obiectivele Pactului vizeaz: -promovarea competitivitii; -promovarea ocuprii forei de munc; -consolidarea sustenabilitii finanelor publice; -consolidarea stabilitii financiare. Participarea Romaniei la politicile economice ale Uniunii Europene are rolul de a transmite un semnal de incredere pieelor financiare internaionale Deficitul bugetului general consolidat Respectarea angajamentelor asumate in cadrul acordurilor de finantare extern dintre Romania i instituiile financiare internaionale, precum i a deciziei ECOFIN privind declanarea procedurii de deficit

excesiv in cazul Romaniei a presupus aplicarea de msuri substaniale de consolidare fiscal atat in cazul veniturilor, cat i al cheltuielilor bugetare. Dei in scdere semnificativ, in anul 2010 indicatorul s-a situat la un nivel superior celui stabilit prin criteriul de la Maastricht referitor la sustenabilitatea finanelor publice, iar pentru anul 2011 se estimeaz un deficit de 4,4% din PIB.

Creterea economic
In semestrul I 2011 produsul intern brut s-a majorat, in termeni reali, cu 1,6% fa de semestrul I 2010. Trimestrul II 2011 este al treilea trimestru de cretere a produsului intern brut, comparativ cu trimestrul precedent (serie ajustat), respectiv cu 0,2%, dup ce in trimestrul IV 2010 s-a majorat cu 0,4%, iar in trimestrul I 2011 cu 0,5%, aceast evoluie evideniind tendina economiei de reluare a creterii. Cererea intern final a fost in scdere fa de semestrul I 2010, pe fondul reducerii cu 1,7% atat a consumului final, cat i a formrii brute de capital fix. Consumul privat s-a redus cu 0,7%, iar consumul guvernamental, care include consumul individual i colectiv al acestuia, s-a diminuat cu 5,2%. Exporturile de bunuri i servicii au fost superioare importurilor (14,7% fa de 11,2%), contribuind pozitiv la creterea PIB cu 0,6 procente. Pe latura ofertei, este de remarcat creterea cu 7,3% a valorii adugate brute din industrie i cu 2,5% a celei din agricultur. Ramura comer, hoteluri, restaurante, transporturi i telecomunicaii a inregistrat o majorare de 1,0%. In celelalte domenii s-au inregistrat reduceri ale volumului de activitate, ceea ce a contribuit la diminuarea amplitudinii de cretere a PIB, respectiv valoarea adugat din construcii s-a redus cu 2,1% i din sectorul serviciilor cu 1,4% .

Comerul exterior
In primele 8 luni ale anului 2011 s-au exportat bunuri in valoare de 29,3 mld. euro i au fost importate bunuri in valoare de 35,4 mld. euro. Creterea exporturilor de bunuri a fost de 25,1%, iar a importurilor de bunuri de 19,9%. Exporturile intracomunitare au fost in valoare de 20,8 mld. euro, reprezentand 71,0% din total exporturi, iar exporturile extracomunitare au fost de 8,5 mld. euro. Exporturile intracomunitare s-au majorat cu 22,5%, iar cele extracomunitare cu 31,8%. Importurile intracomunitare au fost de 25,3 mld. euro, reprezentand 71,6% din totalul importurilor, iar cele extracomunitare de 10,1 mld. euro. Creterea inregistrat de importurile intracomunitare a fost de 18,6%, iar cea a importurilor extracomunitare de 23,2%. Deficitul comercial FOB - CIF s-a meninut la acelai nivel cu cel din aceeai perioad din 2010 i anume la cca. 6 mld. euro. Plecand de la tendinele inregistrate in primele luni ale anului 2011, corelat cu evoluia economic a principalilor notri parteneri externi, se estimeaz o tendin pozitiv in evoluia comerului exterior pe intreaga perioad a anului 2011. Se apreciaz astfel, ca in anul 2011 exporturile de bunuri s ating valoarea de 42,9 mld. euro, iar importurile de bunuri 48,3 mld. euro.

Ocuparea i veniturile salariale Conform metodologiei BIM, in semestrul I 2011, populaia activ total a sczut cu 0,9% comparativ cu semestrul I 2010, iar populaia ocupat total cu 0,8%. Atat rata de activitate cat i cea de ocupare a populaiei in varst de munc (15-64 ani) s-au redus, cu cate 0,2 puncte procentuale, de la 63,5% la 63,3%, respectiv de la 58,6% la 58,4%. Numrul mediu de salariai a crescut cu 1,8%, iar rata omajului a fost de 7,4%. Pentru anul 2011 se estimeaz creteri atat ale populaiei active, cat i ale populaiei ocupate, in condiiile creterii numrului de salariai cu 1,9% i o rata a omajului BIM 7,5%. Rata omajului inregistrat s-a redus in anul 2011 pan la 4,84% la sfaritul lunilor iunie i iulie, dup care sa majorat, ajungand la 4,93% la sfaritul lunii octombrie. Numrul omerilor inregistrai s-a redus de la 627 mii persoane la sfaritul anului 2010 la 444 mii persoane la sfaritul lunii octombrie. Din acest numr, 164 mii sunt omeri indemnizai i 120 mii sunt din sectorul privat. Rata omajului a variat de la sub 2%, in Bucureti (1,99%) i judeele Ilfov (1,67%), Timi (1,85%), la peste 9% in judeele Vaslui (9,14%), Mehedini (9,37%). Catigul salarial mediu brut, cumulat pe primele 9 luni ale anului 2011, a fost de 2.012 lei, mai mare cu 3,9% fa de perioada corespunztoare din anul 2010, iar catigul salarial mediu net s-a situat la un nivel de 1.461 lei, in cretere cu 3,8%. Catigul salarial real a sczut cu 2,6%. Pe total economie, catigul salarial mediu brut preliminat pentru anul 2011 este de 2.026 lei, mai mare cu 6,5% decat in anul anterior, iar catigul salarial mediu net de 1.478 lei, respectiv cu 6,3% mai mare. Catigul salarial real va inregistra o uoar cretere, respectiv de 0,4%. Inflaia In luna septembrie 2011 comparativ cu decembrie 2010, creterea preurilor de consum a fost de 1,82%, cu 4,43 puncte procentuale sub cea din perioada corespunztoare a anului precedent. Diminuarea ratei inflaiei s-a datorat mrfurilor alimentare, ale cror preuri s-au redus consecutiv in ultimele 4 luni cu 5,7%, ajungand la o scdere de 0,75% fa de decembrie 2010, in timp ce preurile mrfurilor nealimentare au crescut cu 3,58% fa de sfaritul anului. Tarifele la servicii s-au majorat cu 2,52% fa de sfaritul anului 2010, fiind cu 2,95 puncte procentuale mai mici decat cele inregistrate in perioada corespunztoare a anului precedent. Inflaia anual in septembrie 2011 a atins nivelul de 3,45%, inregistrand o scdere cu 4,51 puncte procentuale fa de decembrie 2010.

Pentru anul 2011, in domeniul inflaiei, se preconizeaz reluarea procesului dezinflaionist, rata inflaiei la sfaritul anului fiind prognozat s se reduc cu 4,16 puncte procentuale, ajungand astfel la 3,8%, in timp ce media anual se va situa uor sub nivelul inregistrat in 2010, respectiv 5,9%. Diminuarea consistent a ratei inflaiei la sfaritul anului se va datora lipsei factorilor de presiune pe partea ofertei care au acionat in anul 2010, cum ar fi: eliminarea influenei majorrii de TVA din luna iulie 2010, incheierea programului de majorare a accizelor la majoritatea produselor accizabile, scderea cursului de schimb lei/euro luat in calculul accizelor la un nivel cu 0,08% sub cel din anul anterior. Un impact favorabil asupra evoluiei inflaiei pe parcursul anului 2011 este ateptat i din partea cererii agregate, dei ca amplitudine este estimat a fi mai redus comparativ cu anul anterior. Influene favorabile asupra procesului de dezinflaie s-au manifestat din partea preurilor produselor agroalimentare incepand cu luna iunie. Presiuni inflaioniste sunt ateptate din partea preurilor la energie termic, prin eliminarea subveniei nedifereniate acordate populaiei i direcionarea ajutoarelor pentru inclzire doar ctre persoanele considerate vulnerabile. 1.2.Execuia bugetar Politica bugetar promovat in anul 2011 a avut ca principal provocare asigurarea continuitii ajustrilor prin meninerea unor constrangeri bugetare i prin continuarea reformelor structurale. A fost o politic restrictiv, care a avut in vedere nevoile procesului de ajustare cu resursele limitate disponibile, drept pentru care prioritile au fost stabilite cu mare atenie pentru ca efectul privind reluarea creterii economice pe baze sustenabile s fie atins. Prin Legea bugetar anual pentru anul 2011, veniturile au fost stabilite la 32,9% din PIB, cheltuielile la 37,3% din PIB, iar inta de deficit bugetar la 4,4% din PIB. Ins, evoluia activitii economice, care a relevat continuarea cresterii economice in conditii de stabilitate macroeconomica, analiza rezultatelor bugetare pe parcursul primelor noua luni ale anului 2011 care a evideniat un deficit bugetar sub limita intei de deficit asumat cu organismele financiare internaionale, creterea incasrilor veniturilor bugetare (cu 9,3% mai mari fa de anul 2010 la 30 septembrie 2011) au determinat a doua rectificare bugetara in luna noiembrie a.c.

Execuia bugetului general consolidat in perioada 1ianuarie 30 septembrie 2011 s-a incheiat cu un deficit de 13,7 miliarde lei, reprezentand 2,5 % din PIB, fapt ce permite o prognoz favorabil in privina incadrrii in inta anual de 4,4% din PIB. 1.Veniturile incasate la bugetul general consolidat au fost in sum de 131,6 miliarde lei, cu 9,3% mai mult, in valori nominale, fa de realizrile perioadei corespunztoare din anul precedent.

Incasrile au crescut, in principal la veniturile din taxa pe valoare adugat, cu 25,4% fa de aceeai perioad din anul precedent i la accize unde incasrile sunt mai mari cu 12,9% la nivelul bugetului general consolidat. In structur, incasrile din TVA au fost influenate de creterea incasrilor din operaiuni interne cu 26,6% i a incasrilor din importurile de bunuri cu 27,9%, iar la accize ca urmare a majorrii nivelului accizei la unele produse: motorin, benzin fr plumb, produse intermendiare i igarete dar i a msurilor de combatere a evaziunii fiscale. incasrile din contribuii de asigurri sociale au continuat s se imbunteasc, fiind cu 8,7% mai mari fa de aceeai perioad din anul precedent, in timp ce incasrile din impozitul pe profit, dei au avut o evoluie descendent, sunt putin peste nivelul anului precedent (1,9). principalul decalaj se menine la incasrile din venituri nefiscale care s-au micorat cu 8,0% fa de aceeai perioad a anului precedent.

Cheltuielile bugetului general consolidat in sum de 145,25 miliarde lei au inregistrat o uoar cretere in termeni nominali cu 1,1% fa de aceeai perioad a anului precedent, in principal ca urmare a creterii cheltuielilor pentru proiecte cu finanare europeana, ins ca pondere in PIB s-au redus cu 1,2 puncte procentuale.

Cheltuielile cu bunuri i servicii s-au majorat cu 6,0% fa de aceiai perioad a anului precedent, din cauza plilor pentru servicii medicale i medicamente . Pe structur, creterea inregistrandu-se in cea mai mare parte la Ministerul Sntii, ca urmare a reclasificrii unor cheltuieli, precum i la bugetele locale (16,1%) ca urmare a prelurii spitalelor de ctre administraiile locale. se menin in continuare sub nivelul din aceiai perioad a anului precedent cheltuielile de personal (-14,1%), subvenii (-14,8%) i asisten social (- 1,2%). Plile pentru proiectele finanate din fonduri UE au crescut cu 61,5% fa de primele noua luni ale anului 2010, iar cheltuielile cu dobanzile s-au majorat cu 26,0% fat de anul precedent, reprezentand 68,1% din porgramul anual. Cheltuielile pentru investiii care includ cheltuielile de capital precum i programe de investiii finanate din surse interne i externe, au fost pe primele noua luni in sum de 22,9 miliarde lei, respectiv 4,2% din PIB. Politica bugetara in domeniul cheltuielilor publice trebuie sa stabileasca asadar marimea cheltuielilor, destinatiile lor, precum si o structura optima a destinatiilor. Politica bugetara in acest domeniu trebuie sa precizeze

obiectivele de atins, precum si caile si metodele ce urmeaza a fi folosite pentru atingerea obiectivelor. In ceea ce priveste marimea cheltuielilor, aceasta poate fi exprimata in marime absoluta, in moneda nationala, precum si procentual, ca raport intre totalul cheltuielilor si valoarea PIB. Volumul cheltuielilor exprimat in marime absoluta, comparativ cu cel din anii anteriori, arata tendintele efortului facut de stat pentru solutionarea problemelor economico-sociale avute in vedere in programele de guvernare. Eficienta semnifica, in general, un raport sau o comparativa intre efort (costuri) si efect (avantaj). Eficienta vizeaza minimizarea efortului pentru obtinerea unei unitati din efectul considerat. In acest fel, efectul se maximizeaza.Eficienta sau eficacitatea este o expresie a dimensiunii optime a raportului dintre eforturile financiare publice si efectele ce se vor obtine pe seama obiectivelor finantate.

Bibliografie:
Vacarel, I. (coordinator), Finante Publice, E.D.P., Bucuresti, 2008 Moraru D, Nedelescu M, Preda O, Stanescu C, Finante Publice, Editura Economica, Bucuresti, 2006

Filip, Gh., Finane Publice, Editura Junimea, Iai, 2010


Hoanta, Nicolaie Economie si finante publice, Editura Polirom 2000

Conturile de execuie a bugetului de stat 2008-2010 Clasificaia Indicatorilor Privind Bugetul De Stat, Ordinul MFP nr. 1954/16.12.2005
www.mfinante.ro www.insse.ro
www.consiliulfiscal.ro

www.economistul.ro

www.manager.ro