Sunteți pe pagina 1din 51

UNIVERSITATEA DE TIINTE AGRICOLE SI MEDICIN VETERINAR A BANATULUI TIMIOARA FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL SPECIALITATEA: INGINERIE I MANAGEMENT N AGRICULTUR

Proiect
consultanta

Ghid metodologic de rezolvare a problemelor

Student: DRAGOMIR EMANUEL CLAUDIU


AN V IMA Grupa 652

TIMIOARA

2009

Cuprins

1Surse de informare3 2 Tipuri de informaii.4 3 Metodele statistice de analiz a datelor.6


3.1 Tabele utilizate n analiza datelor..6 3.2 Metodologia matricii cadrului logic.......................................................7 3.3Analiza...8

4. Finantarile nerambursabile ajutor pentru rezolvarea de problemelor...12


4.I. Finantari nerambursabile12 4.II. Realizarea unui proiect propus spre finantare nerambursabila24

5.Consultantul, Firmele de consultan sprijin pentru rezolvarea problemelor ..41 Bibliografie

12

Ghid metodologic de rezolvare a problemelor 1Surse de informare


Internetul este principala sursa de informare aici gasim aproape toate informatiile pe care dorim sa le aflm cu privire la o problema indiferent care ar fi aceasta, este uor de manevrat, este mai la ndeman pentru c nu necesita deplasare i nici cheltuial dar nu se poate primi sfaturi concrete de la specialii decat diverse articole. Firmele de consultant sunt i ele capabile s ofere informai necesare pentru a iei dintr-un impas, acetia trebuie s cunoasc i s gaseasca soluii pentru rezolvarea problemelor, trebuie sa vin cu soluii concrete,aceasta soluie este mai dificila pentru ca necesita deplasare i cheltuiala de bani , mass-media este o surs de informare dar necesita mult timp pentru ca informaia pe care o caui poate s ntrzie s apara sau sa fie difuzata. Camera de Comert si Industrie. Monografiile sunt o surs de informare cu privire la localitati si la aspectele geografice ale acestora si se pot identifica problem cu care acestea se confrunta aceasta necesita deplasarea pana in localitatea pe care dorim s-o analizam si aprobarea din partea consiliului local biserica este o sursa de informare care necesita deplasare aceasta ofera date cultural religioase. Bibliotecile si scolile ofera instruire i experien, prin scoala omul acumuleaz cunotine i deprinderi.. Informaiile i cunotinele (precum i aciunile de informare i cunoatere) sunt termeni (relative echivaleni sinonimi, n anumite contexte i cu termenii: date, fapte, sau indicaii). Descriu achiziia uman prin citit, studiu, experimente. Informaia (informaiile) privesc faptele spuse, citite, sau communicate, care pot fi ne-organizate i chiar fr legtur ntre ele. In timp ce cunotinele constituie corpul organizat corelat al informaiilor, sau nelegerea corespunztoare asimilrii

12

2 Tipuri de informaii
Clasificrea tipurilor de informatii ce le ntlnim n jur, sau despre care auzim vorbindu-se. Putem ncerca o clasificare dup form, coninut (fond), sau dup modul n care percepem recepionm informaia. Sau dup tipul elementelor simbolurilor ce o compun: in informatic vorbim despre modul de codificare al mesajului care transmite informaia. (cifre sistem de numeraie, litere i cuvinte formule sau text scris, imagini - grimase, sunete muzicale, mirosuri arome gustative, elemente tactile - ghionturi), Putem analiza complexitatea informaiei, clasificnd-o dup nivelul de elaborare de complexitate (date primare, neprelucrate, analize i rapoarte n care datele sunt prelucrate i discutate, lucrri n care se elaboreaz teorii, previziuni, sau metode noi de lucru, dar i opere sau interpretri artistice). Un mesaj formulat ntr-o limb complet necunoscut va fi considerat neinteligibil i rejectat (eventual pstrat pentru o traducere decodificare ulterioar). Este echivalentul unui mesaj care nu poate fi decodificat. Situaie care poate apare atunci cnd canalul de comunicaie (linia telefonic, spre exemplu) are zgomote care depesc ca intensitate semnalul util. Un mesaj cifrat are acelai efect asupra receptorului care nu posed cifrul. Informaia nu va putea fi preluat.

Pe de alt parte, un mesaj formulat n romnete (sau n englez) nu este neaprat inteligibil. Se poate referi la un domeniu complet strin destinatarului, sau poate fi stilistic incoerent, contradictoriu, sau pur i simplu greit din punct de vedere gramatical.

Sunt , mesaje n chinez, sau n alte limbi orientale pe care nu le putem identifica. Informaia din acestea nu are cum s ajung cu adevrat pn la individ. In esen, coerena informaiei recepionate depinde de gradul de coeren a mesajului ce o poart, de performanele canalului de transmisie, precum i de cunotinele i deprinderile comunicaionale ale destinatarului. Clasificarea informaiilor dup coninut, dup nivelul de prelucrare i dup modul de percepere, deosebim:

Informaii cantitative (numerice) din msurtori, costuri, evaluri = informaii brute - date: 1. numerice (contabile, financiare, experimentale), 2. calendaristice,

12

3. geodezice (geometrice, trigonometrice), 4. astronomice, 5. demografice, 6. statistice.

Informaii (interpretri) scrise = documente (texte) 1. scrisori, communicate de pres, tiri 2. rapoarte (contabile, tiinifice, tehnice,...) 3. publicaii tiinifice (articole, cri) 4. manuale colare, texte cu rol didactic, 5. literare (romane, nuvele, eseuri, versuri) 6. legislative 7. istorice

audio-vizuale: 1. comunicri verbale, conferine 2. piese muzicale 3. scheme, desene 4. imagini, secvene animate, filme

extrasenzoriale: 1. genetice 2. subcontiente (vise, comaruri, mesaje telepatice)

Ca urmare a studiilor ce s-au fcut, n ultimul timp, reclamele comerciale, dar i felurite mesaje cu tent educaional, formuleaz i ambaleaz coninutul informaional n ct mai multe forme, nsoind textul scris cu sunete, cu imagini, scheme, i animaii. Se vorbete despre folosirea mijloacelor multi-media, pentru un impact ct mai puternic asupra grupului int (destinatarii) Pentru informaiile scrise, putem discuta despre suportul pe care sunt memorate pstrate: notie stenograme, manuscrise, documente tiprite (cri,

12

articole n reviste, brouri, pliante), documente electronice (pe benzi, casete video, dischete sau pe discuri compacte CD-uri, documente Web - accesibile prin Internet). Si, mai ales la cele din urm, intervine i limbajul, elementele de tehnoredactare (forma de prezentare), nivelul de utilizare a elementelor grafice i imagistice. Persoana care recepioneaz informaia o poate nelege sau nu. Asta depinde de nivelul cultural i de cunoaterea limbajului (codului) n care este transmis informaia. Dar i de coerena informaional.

3 Metodele statistice de analiz a datelor


Au devenit un instrument deosebit de util n rezolvarea problemelor ce apar n cele mai variate domenii, de la biologie la economie,de la medicina la inginerie. Aplicaiile metodelor de analiz a datelor sunt foarte diverse: n marketing (pentru poziionarea produselor pe pia n funcie de diversele caracteristici reale sau percepute de ctre consumator ale produsului respectiv), n sociologie, politologie i administraie public (pentru interpretarea sondajelor de opinie) i n alte domenii tiinifice (biologie). Pentru interpretarea corect a rezultatelor sunt necesare i cunotine n domeniul respectiv. Metodele specifice se refer la eantioane cu numr mic de observaii i caracteristici. Ipotezele probabiliste privind estimrile de parametri i testele statistice sunt foarte restrictive. 1Tabele utilizate n analiza datelor Tabelul indivizi caracteristici Pentru o mulime dat de indivizi, mpreun cu caracteristicile aferente se construiete tabelul indivizi caracteristici sub form matriceal, pe rnduri fiind notai indivizii, iar pe coloane caracteristicile care i descriu. Tabele de contingen descriu legturile existente ntre dou caracteristici calitative, ce conin frecvenele de apariie ale indivizilor considerai asociai cu caracteristicile analizelor. Tabelele de proximitate (apropiere, distan) Dac pentru o mulime de indivizi se pot defini proprieti de asociere sau disociere, iar acestea pot fi descrise prin intermediul unei msuri, vom construi tabelele de proximitate (Exemplu: distana ntre capitalele lumii).
12

Clasificarea n analiza datelor Analiza factorial a corespondenelor dintre date Analiza caracteristicilor are ca scop simularea, folosind modelele matematice, pentru fenomenul economic sau nu, i obinerea de soluii. Studiul unui eantion sau al unei populaii poate fi considerat complet, dac au fost evaluate multe variabile pentru fiecare observaie sau individ. n modele, sunt folosite variabile exogene, endogene i aleatoare. lipsa legturii ntre variabile legtur puternic ntre variabile Clasificarea face parte din tehnicile de analiz a datelor i are ca scop gruparea indivizilor n clase n funcie de caracteristicile acestora. Scopul acestei clasificri este reducerea numrului de probleme(observaii) prin asocierea corespunztoare a datelor. Exist dou tipuri de metode de clasificare a datelor: 1. metode neierarhice 2. metode ierarhice Indicatorul de proximitate Indicele de proximitate este un numr care exprim asemnarea sau deosebirea existent ntre doi indivizi sau doua probleme, lund n considerare toate variabilele active ce-i caracterizeaz. 2 Metodologia matricii cadrului logic Metodologia matricii cadrului logic a fost conceput de organismul de asisten i de dezvoltare al Uniunii Europene, USAID, n anii 70, cu scopul dezvoltrii activitilor de planificare, de management i de evaluare. Matricea cadrului logic a devenit un instrument de baz, acceptat n general, folosit pentru structurarea logic a proiectului, iar utilizarea acesteia s-a extins i n Uniunea European. Acest instrument este adesea folosit pentru evaluarea unor situaii existente, pentru identificarea problemelor, respectiv pentru determinarea obiectivelor, sistemelor de obiective i activitilor, care contribuie la mbuntirea situaiei. Metoda cadrului logic se poate utiliza i pe parcursul implementrii i evalurii: reprezint baza elaborrii sistemului de monitorizare, oferind totodat i cadrul evalurii. Metoda cadrului logic asigur: - bazarea pe probleme reale - structurarea corespunztoare a obiectivelor - msurabilitatea rezultatelor - evaluarea riscurilor - consecvena planului de proiect.
12

Pe parcursul aplicrii metodei, este deosebit de important atragerea prilor interesate n proces. Din acest motiv, i n fazele analizei problemelor, obiectivelor i a strategiei, se organizeaz workshopuri interactive, se asigura posibilitatea i instrumentele necesare muncii n echip, cum ar fi analiza SWOT sau metoda brainstorming. Metoda LFA este compus dintr-o etap de analiz i o etap de planificare, acestea urmnd s fie prezentate n continuare. Obiectivul proiectelor este rezolvarea problemelor existente, de aceea, pentru nelegerea problemelor majore, este necesar analiza situaiei existente. Situaia existent poate fi evaluat n mod diferit de diferitele persoane, din acest considerent ar putea fi eficient o reuniune a persoanelor de conducere (de exemplu, n cadrul unui workshop sau brainstorming). Etapa de analiz cuprinde trei faze: Faza de analiz a problemelor Faza de determinare a obiectivelor Faza de analiz a strategiilor. 3.Analiza reprezinta o metoda de cercetare, ce consta in descompunerea unui intreg (fenomen/obiect/proces) in elementele sale componente, ca apoi sa aplice tehnici si metode pentru identificarea factorilor, cauzelor si conditiilor care l-au generat si influentat. Procesul complex de analiza si planificare a unui proiect consta in urmatoarele etape: luarea de decizii corecte, alegerea arhitecturii de sistem, evaluarea riscurilor, alegerea corecta a subcomponentelor proiectului, alegerea persoanei corecte pentru o activitate, luarea de decizii referitoare la documentatia necesara si instruirea personalului, stabilirea timpilor de implementare si multe alte aspecte ale unui proiect (Analiza poate de asemenea include si determinarea eficacitatii). 3.1 Analiza SWOT Un pas important in analiza unei situatiei sau problem este stabilirea calitatilor zonei analizate, defectele, oportunitatile de dezvoltare si amenintari, printr-o analiza SWOT. Acesta este un proces foarte simplu care poate oferi intelegere foarte profunda a problemelor potentiale si critice care pot afecta o regiune. Analiza SWOT incepe prin efectuarea unui inventar a calitatilor si slabiciunilor interne intr-o anumita zona. Apoi se va nota oportunitatile si amenintarile externe care

12

pot afecta zona bazandu-se pe piata si pe mediul inconjurator, cel mai bine ar fi sa se incepa schematic. Se noteaza factorii care se par relevanti in fiecare din cele patru zone. E bine sa se reveda ce sa scris pe masura ce se va elabora planul de dezvoltare. Principalul scop al analizei SWOT este de a identifica si de a atribui fiecare factor, pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii, permitandu-ne sa privim afacerea sau regiunea sau planul de dezvoltare dintr-un punct de vedere obiectiv. Analiza SWOT va fi un instrument foarte util in dezvoltarea si confirmarea telurilor si a strategiei de dezvoltare a unei zone rurale. Anumiti experti sugereaza sa se sublinieze mai intai oportunitatile si amenintarile externe inaintea calitatilor si defectelor. In orice caz, va trebui sa se revizuiasca in detaliu toate cele patru zone. Puncte forte Punctele forte descriu atributele pozitive, tangibile si intangibile, interne, ale regiuni (inflastructura, dotarile, spitale, scoli etc) . Acestea sunt sub controlul consiliului local. Ce se face bine in regiune? Ce resurese sunt? Ce avantaje sunt cu privire la amplasamentul comunei? Acestea sunt cateva intrebari care trebuie luate in considerare Poate se doreste evaluarea punctelor forte in functie de zona, ca merketing, finante, manufactura si structura organizationala. Punctele forte includ atributele pozitive ale oamenilor implicati in consiliul local, incluzand cunostintele lor, trecutul lor, educatie, referinte, contacte, reputatie sau capacitate, pe care acestia le aduc in afacere. Punctele forte includ bunurile tangibile ca de exemplu capital disponibil, echipament, credit, clienti stabili, canale de distribuite existente, materiale cu drepturi de autor, patente, sisteme de informare si procesare, si alte bunuri de valoare din comuna analizata firmele care activeaza in comuna care ofera locuri de munca. Punctele forte capteaza aspectele interne pozitive ale zonei si adauga valoare sau ofera un avantaj in fata dezvoltarii. Puncte slabe Trebuie tinut cont de punctele slabe ale regiunii analizate. Punctele slabe sunt factori care sunt sub controlul consiliului local si care va impiedica sa se obtinetina sau sa mentinetina o calitate a zonei . Ce zone trebuie imbunatatite? Punctele slabe ar putea include lipsa de experienta, resurse limitate, lipsa de acces la tehnologie sau capaciatate, oferta de servicii inferioara sau o localizare slaba a zonei, regiunii . Acestia sunt factori care sunt sub controlul consiliului local, dar dintr-o varietate de motive, au nevoie de imbunatatire pentru a putea atinge efectiv obiectivele de dezvoltare rurala sau regionala.
12

Punctele slabe capteaza aspectele negative interne ale regiuni analizate care scad din valoarea pe care o ofera sau plaseaza regiunea intr-un dezavantaj. Aceste sunt zone care trebuie imbunatatite pentru a putea concura cu cel mai puternic competitor si anume dezvoltarea regiuni. Cu cat se va identifica punctele slabe cu mai multa acuratete, cu atat mai valoroasa va fi aceasta analiza pentru regiunea analizata. Oportunitati Oportunitatile evalueaza factorii atractivi externi care reprezinta motivul existentei si prosperitatii zonei analizate. Acesti sunt factorii externi ai zonei. Ce oportunitati exista in sectorul de piata sau in jurul regiunii din care se poate spera ca sa se beneficieze? Aceste oportunitati reflecta potentialul care se poate realiza prin implementarea strategiilor de dezvoltare rurala. Oportunitatile pot fi rezultatul cresterii pietei, schimbului in stilul de viata, rezolvarea problemelor asociate cu situatii curente, o perceptie pozitiva asupra afacerii dvs din partea pietei sau capacitatea de a oferi o valoare mai mare ceea ce va crea o cerere crescuta pentru serviciile zonei. Daca este relevant, se poate plasa perioade de timp in jurul oportunitatilor. Reprezinta o oportunitate constanta sau este ceva de moment? Cat de importanta este sincronizarea.? Oportunitatile sunt externe zonei analizate. Daca sa identificat "oportunitati" care sunt interne regiuni si sunt sub controlul consiliului local, va trebui sa se clasifice ca si puncte forte. Amenintari Ce factori reprezinta potentiale amenintari pentru regiunea analizata? Amenintarile includ factori in afara controlului consiliului local, care ar putea sa puna strategia de dezvoltare si chiar si regiunea intr-o pozitie de risc. Acestia sunt factori externi - nu exista nici un control asupra lor, dar care se pot anticipa daca exista un plan de urgenta care sa se ocupe de prevenirea si rezolvarea acestor probleme. Alte amenintari ar putea include cresterea intolerabila a preturilor de catre furnizori, reglementari guvernamentale, caderi economice, efect negativ al media, introducerea unei tehnologii mult mai avansate care sa faca produsele, serviciile sau echipamenele demodate .Lipsa personalului calificat, la nivelul instituiilor de nvmnt local, n atragerea de fonduri externe acordate pentru instituiile de nvmnt . Ce situatii ar putea sa ameninte eforturile consiliului local cu privire la dezvoltarea regional ? Se Pune pe hartie cele mai mari temeri ale consiliului. O parte din aceasta lista ar putea fi de natura speculativa, dar va adauga valoare analizei SWOT cu privire la zona sau regiune.

12

Analiza SWOT poate sa ofere ajutor in clasificarea amenintarilor in functie de seriozitatea lor si de probabilitatea de a se intampla. Cu cat se identifica mai bine amenintarile potentiale, cu atat mai mult se poate face o pozitionare si o planificare proactiva pentru a le raspunde. 3.2.Analiza situaiei actuale Analiza situaiei actuale identific aspectele negative, problemele prin raportare la un anumit model organizaional, de proces ori de stare, dup natura domeniului supus schimbrii, model care este reprezentat de cadrul legal existent, de valorile, cultura organizaiei i principiile declarate alturi de viziunea asumat de ctre top-managementul organizaiei. Acestor aspecte negative li se vor asocia indicatori pentru o apreciere obiectiv. n continuare acestea se vor ordona prin stabilirea ntre acestea a relaiei cauz-efect ntre ele Analiza situaiei actuale implic: a. Identificarea problemelor majore definite ca stri, situaii, dificulti, aspecte negative cu care se confrunt grupurile int, beneficiarii i factorii interesai b. Ierarhizarea problemelor pe baza relaiei cauz-efect i vizualizarea n forma grafic sub form de arbore. 3.3. Analiza obiectivelor Situaia negativ ilustrat de arborele problemelor este transpus ntr-o situaie mbuntit, prin reformularea pozitiv a problemelor identificate. Aceste formulri pozitive devin astfel obiective iar arborele obiectivelor va deveni n oglind arborele obiectivelor. Relaia cauz - efect devine acum o relaie de tip mijloace scop. 3.4.Analiza Strategiilor Prin analiza strategic se ncearc identificarea poziiei strategice a organizaiei. n acest sens cei responsabili cu aceasta trebuie s rspund la urmtoarele ntrebri: 1. Care sunt schimbrile care au loc n mediul extern(oportunitile i riscurile) i intern i cum pot afecta organizaia i activitile pe care aceasta le desfoar? 2. Care sunt resursele de care organizaia dispune n momentul analizei pentru a efectua schimbrile pe care i le propune n cadrul planificrii? 3. Care sunt ateptrile diferiilor parteneri i care sunt interesele pro- contra ale diverselor grupuri i cum pot afecta acestea misiunea organizaiei. Analiza strategic asigur baza pentru alegerea strategic. 3.5.Analiza PEST Analiza PESTeste o analiz extern i urmrete s evidenieze o alt perspectiv a mediului n care organizaia i desfoar activitatea.
12

Analiza PEST - servete la analiza impactului i a tendinelor generale ale celor 4 stimulatori majori ai schimbrii: politici, economici, sociali i tehnologici Factorii politici au n vedere politica guvernului, legislaia central, local, stabilitatea politic, modificri la nivel administrativ Factorii economici au n vedere variabilele economice cheie (taxe, tarife, curs valutar) Factori sociali analizeaz atitudinile i caracteristicile clienilor instituiei Factorii tehnologici: aplicarea sistematic a cunotinelor tiinifice la scopurile practice ale instituiei Cei patru stimulatori ai schimbrii nu acioneaz independent sau paralel ci ei se afl n interaciune i pot genera schimbri imprevizibile .

4 Finantarile nerambursabile ajutor pentru rezolvarea de problemelor


4.I. Finantari nerambursabile I.1. De ce se acorda finantari nerambursabile diferite institutii sau ONG-uri? Finantarile nerambursabile sunt destinate sprijinirii desfasurarii unor activitati - importante pentru anumite segmente ale societatii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic si social - din domenii pentru care, din cauza situatiei conjuncturale, nu exista resurse financiare suficiente accesibile in mod curent (de exemplu, reabilitarea infrastructurii in regiuni sarace, recalificare profesionala, sprijinirea dezvoltarii sectorului ONG in calitate de partener al autoritatilor publice) sau din domenii in care exista in mod traditional o nevoie de resurse financiare mai mare decat disponibilitatile (de exemplu, activitatile cu caracter social). Cele mai multe finantari de acest tip sunt acordate Romaniei de alte state sau institutii internationale. Sistemul finantarilor nerambursabile publice externe este una din componentele mecanismelor mai ample de colaborare dintre diverse state, el avand caracterul unui ajutor acordat pentru sprijinirea rezolvarii unor situatii exceptionale in care statul beneficiar al acestui ajutor nu are expertiza sau resursele umane si materiale necesare pentru a incerca o rezolvare eficienta pe cont propriu. Din acest motiv, resursele financiare propriu-zise sunt insotite de o intreaga metodologie specifica care trebuie respectata in procesul de acordare a finantarilor si prin care se urmareste implementarea unor elemente de filosofie sociala care siau dovedit validitatea in situatii similare intalnite in alte state. I.2. Cum functioneaza sistemul finantarilor nerambursabile?

12

Pentru a putea intelege cum demareaza si se deruleaza un program de finantare nerambursabila va prezentam etapele de "viata" ale acestuia: A. In prima etapa, finantatorul stabileste - inclusiv prin colaborare cu autoritati ale statului care va beneficia de respectivele finantari (in cazul unor programe masive de finantare, de exemplu cele ale Uniunii Europene sau cele ale Bancii Mondiale) - domeniul sau domeniile vizate si obiectivele pe care intentioneaza sa le realizeze, activitatile si beneficiarii potentiali pe care este dispus sa-i finanteze din resursele sale. In aceasta etapa este elaborata metodologia care va permite selectia prin licitatie publica de proiecte si finantarea efectiva a activitatilor care asigura indeplinirea in conditii cat mai bune a obiectivelor finantatorului. B. Etapa a doua este reprezentata de licitatia de proiecte. Finantatorul lanseaza in mod public programul de finantare respectiv, oferind tuturor celor interesati un pachet informativ care contine un ghid al programului (explicand mai detaliat ce intentioneaza sa realizeze programul si ce conditii trebuie sa indeplineasca cei care vor sa incerce sa obtina resurse financiare din aceasta sursa, in particular data limita pana la care pot fi depuse proiecte in vederea participarii la licitatie, limitele minime si maxime ale sumelor care pot fi solicitate printr-un singur proiect, intervalul de timp pentru care se asigura finantarea pentru proiectele castigatoare (de exemplu, durata activitatii trebuie sa nu depaseasca 6, 12, sau 18 luni sau/si activitatile pot fi finantate numai pana la o anumita data calendaristica) si o cerere de finantare (de regula sub forma unui formular standardizat); in cazul anumitor programe de finantare, pachetul informativ include si alte documente (modelul de plan de afaceri acceptat de finantator, niveluri maxime acceptate pentru cheltuielile de natura diurnelor etc.). Solicitantii depun proiectele de activitati pentru care solicita finantari nerambursabile realizate in conformitate cu conditiile prezentate in ghidul programului. C. Dupa expirarea perioadei de timp in care pot fi depuse proiectele, acestea sunt evaluate de catre comisia de evaluare constituita in etapa intai, fiecarui proiect fiindu-i acordat un anumit punctaj, functie de lista de criterii utilizata de comisie (criterii prezentate solicitantilor, de regula, in cadrul pachetului informativ). Proiectele sunt apoi ierarhizate descrescator in functie de punctajul obtinut, fiind declarate castigatoare proiectele care au obtinut punctajele cele mai mari si care solicita, in total, o suma mai mica sau egala cu bugetul total oferit de finantator pentru programul de finantare respectiv. D. Cea de-a patra etapa este reprezentata de perioada de implementare a proiectelor pentru care a fost obtinuta finantarea nerambursabila. E. Etapa finala este cea de evaluare. I.3. Care sunt principalii finantatori?

12

Pentru a vedea toate programele de finantare oferite de finantatorii din Romania, accesati sectiunile Calendarul finantarilor nerambursabile si Catalogul creditelor. Daca va intereseaza finantarile nerambursabile pentru un anumit tip de organizatie, consultati Finantarile nerambursabile pentru IMM, Finantarile nerambursabile pentru APL sau Finantarile nerambursabile pentru ONG. Principalele categorii de finantatori activi in Romania sunt: Uniunea Europeana, Guvernul Romaniei, guvernele sau ambasadele unor state straine, bancile si institutii financiare internationale (de ex.: BERD, Banca Mondiala), bancile active in Romania, fundatii sau alte organizatii internationale cu statut asemanator (de ex.: Fundatia "Soros"), mari corporatii (de ex.: Microsoft, CocaCola). I.4. Ce este un grant? Grantul reprezinta suma de bani acordata drept finantare nerambursabila pentru indeplinire unui scop anume. I.5. Ce doresc finantatorii? Finantatorii urmaresc atingerea unor obiective generale (economice, sociale, culturale) prin sprijinirea financiara a activitatilor unor organizatii (firme, ONG, institutii publice etc.) sau persoane. Obiectivele si metodele acceptate de finantator pentru indeplinirea acestora trebuie foarte bine cunoscute de catre solicitantul de finantare. I.6. Am nevoie de parteneri? Foarte adesea, finantatorii doresc sa sprijine intr-o masura mai mare activitati realizate in cadrul unor parteneriate, organizate pe criterii de eficienta economica si sociala pornind de la complementaritatea care exista sau poate fi dezvoltata intre activitatea diversilor actori sociali. Ca un indiciu in acest sens, puteti observa printre criteriile de evaluare a proiectelor din cadrul multor programe de finantare existenta unui punctaj acordat special pentru realizarea si modul de functionare a eventualului parteneriat organizat in cadrul proiectului, chiar daca nu se solicita in mod obligatoriu acest lucru. In anumite cazuri, organizarea unui parteneriat este solicitata in mod expres celor care doresc sa acceada la finantarea nerambursabila oferita.

12

In toate situatiile insa, calitatea parteneriatului - si nu doar simpla existenta a unei organizatii partenere - este determinanta in obtinerea unor punctaje maxime. Partenerii externi organizatiei care se vor implica in proiect trebuie specificati clar, inclusiv cu precizarea zonelor de activitate, a gradului de implicare si a modului de colaborare cu organizatia care realizeaza proiectul. Un proiect este, de fapt, un sistem complex pe care numai cu dificultate o organizatie il poate pune singura in miscare astfel incat sa-si atinga scopul. In situatia in care exista alti finantatori, acestia constituie nu numai o garantie a posibilitatilor de functionare si extindere a proiectului, dar chiar a viabilitatii sale, deoarece intereseaza mai multe categorii de persoane. Finantatorii care sunt solicitati sa cofinanteze un proiect vor trebui selectati in asa fel incat politicile lor sa coincida, pe cat posibil, cu cele ale finantatorului principal. I.7. Cum arata un contract de parteneriat? Va prezentam in continuare un model de declaratie de parteneriat intalnit in programele de finantare derulate de Uniunea Europeana. Bineinteles, daca pachetul informativ oferit de finantatorul care va intereseaza cuprinde un alt model, este obligatorie utilizarea acestuia din urma. MODEL - Declaratie de Parteneriat
DECLARATIE DE PARTENERIAT Un parteneriat este o relaie ntre dou sau mai multe organizaii, ce presupune mprirea responsabilitilor n derularea proiectului finanat de ctre Autoritatea Contractant. Pentru a facilita derularea liniar a proiectului, Autoritatea Contractant solicit tuturor partenerilor (inclusiv solicitantului principal care semneaz contractul) s recunoasc aceasta, consimind la principiile de bun practic a parteneriatului, stipulate mai jos: Principiile de Bun Practic a Parteneriatului

Toi partenerii trebuie s fi citit formularul de cerere i s fi neles care va fi rolul lor n derularea proiectului. Solicitantul trebuie s se consulte regulat cu partenerii si i s-i informeze detaliat asupra evoluiei proiectului. Toi partenerii trebuie s primeasc copii ale rapoartelor - narative i financiare - naintate Autoritii Contractante. Modificrile eseniale aduse proiectului (ex. activiti, parteneri) trebuie s fie consimite de parteneri nainte de naintarea propunerilor ctre Autoritatea Contractant. n cazurile n care acest consimmnt nu poate fi atins, solicitantul trebuie s informeze Autoritatea

12

Contractant cu privire la aceasta, atunci cnd nainteaz spre aprobare propunerea de modificare.

nainte de terminarea proiectului, partenerii trebuie s consimt asupra unei distribuii echitabile n cadrul proiectului a echipamentelor, vehiculelor i bunurilor cumprate cu finanarea UE ntre partenerii locali situai n rile vizate. Copii ale titlurilor de transfer trebuie ataate raportului final.

Declaraie de parteneriat Am citit i aprobat coninutul proiectului naintat Autoritii Contractante. Ne angajm s respectm principiile practicii unui bun parteneriat. Nume: Organizaie: Funcie: Semntur: Data i Locul:

I.8. Cum pot construi un parteneriat viabil? Pentru a construi o relatie de parteneriat viabila ar trebui sa aveti in vedere urmatoarele aspecte: A. Alegeti activitati care raspund cat mai bine obiectivelor programului de finantare asa cum sunt ele prezentate in cadrul ghidului programului. B. Acordati timp suficient analizei activitatii/activitatilor pentru care doriti sa organizati un parteneriat, pentru a putea identifica punctele tari si punctele slabe, avantajele si dezavantajele pe care le inregistreaza organizatia solicitanta in desfasurarea acestor activitati, tinand cont de contextul economic si social de ansamblu in care functioneaza ea. Partenerul/partenerii trebuie sa compenseze punctele slabe si dezavantajele solicitantului, astfel incat sa se raspunda si unor necesitati manifestate in mediul social in care va functiona activitatea (crearea de noi locuri de munca, atragerea unor categorii sociale defavorizate, difuzarea mai larga a informatiilor despre proiect etc. dupa caz). C. Selectati cu atentie organizatiile care pot indeplini aceste conditii si care raspund criteriilor de eligibilitate din ghidul programului (ghidul solicitantului etc.) alegand, in masura posibilului, parteneri cu care ati avut colaborari anterioare cat mai reusite - pe care va trebui sa le prezentati pe scurt in proiect - si cu care sunteti cat mai siguri ca puteti colabora si in activitatile pentru care solicitati finantare.

12

Partenerii participanti in proiect trebuie sa participe inclusiv la realizarea proiectului care va participa la licitatie. I.9. Ce pasi trebuie intreprinsi in vederea participarii la licitatii? Dupa ce v-ati hotarat sa apelati la o finantare de acest gen, trebuie sa parcurgeti urmatoarele etape: A. Alegeti programele de finantare cele mai potrivite pentru specificul activitatilor dorite de dumneavoastra. B. Procurati-va pachetului informativ al programului de finantare. Descrierea detaliata a programului trebuie studiata cu atentie, astfel incat sa puteti stabili cu certitudine ca programul va poate fi de folos si ca indepliniti toate conditiile de eligibilitate pentru a putea participa la licitatie. C. Completati documentatia solicitata de finantator si colectati documentele necesare ca anexe obligatorii in cadrul proiectului. O atentie speciala trebuie acordata informatiilor anexe suplimentare - nesolicitate expres de finantator - care pot fi utilizate ca argumente in favoarea proiectului dumneavoastra (studii, date statistice, scheme, strategii guvernamentale in domeniile vizate de proiect etc.). Este recomandat sa incheiati aceasta etapa cu cel putin cateva zile inainte de data limita de depunere a proiectelor, pentru a dispune de timpul necesar pentru verificarea finala. D. Depuneti proiectul la adresa anuntata de finantator, inainte de data limita. In general, aceasta data limita se refera la ziua si ora la care proiectul este primit si inregistrat in evidentele finantatorului ca participant la licitatie si nu la data expedierii lui de la sediul solicitantului catre finantator (data postei). Aceasta situatie trebuie avuta in vedere de la inceput in planificarea realizarii proiectului, tinand cont de faptul ca serviciile de curierat (Posta Romana sau firmele private) au nevoie de cel putin 24 de ore pentru transportul coletelor intre localitati aflate in judete diferite. E. Analizati rezultatul licitatiei, comunicat de finantator fiecarui solicitant in parte. Pentru proiectele castigatoare, urmeaza implementarea propriu-zisa a proiectului, prin semnarea contractului de finantare intre finantator si solicitantul care a depus proiectul castigator. Pentru proiectele necastigatoare, este momentul analizei punctajului obtinut de proiect, etapa esentiala in cazul in care intentionati sa depuneti un alt proiect. Intre anumite limite, aceste concluzii sunt utile si atunci cand sunteti interesat ulterior de un alt program de finantare, chiar oferit de alt finantator. Aici mai pot fi adaugate cateva sfaturi utile: 1. Acordati tot timpul necesar pentru realizarea proiectului de finantare. De regula, in faza de inceput a proiectului este posibila aparitia unor situatii
12

2.

3.

4.

5.

de subapreciere a efortului necesar, inclusiv ca urmare a capacitatii reduse de identificare clara si completa a tuturor informatiilor si documentelor necesare si utile pentru proiect. In plus, licitatiile de proiecte sunt lansate, uneori, cu putin timp inainte de termenul limita de depunere a proiectelor, iar centralizarea informatiilor necesare poate solicita un volum de munca suficient de mare pentru a justifica acordarea unui interval important de timp pentru realizarea proiectului. Porniti de la o idee de activitate identificata in prealabil ca fiind necesara pentru dumneavoastra (achizitia unui echipament mai performant, dezvoltarea unor activitati existente, initierea de noi activitati etc.) si care poate fi adaptata pentru cerintele specifice ale finantatorului, in loc de a imagina o activitate pornind de la cerintele ghidului de finantare. Astfel, veti economisi din timpul si efortul uman necesar pentru documentarea activitatii vizate care, fiind bine cunoscuta de dumneavoastra, poate fi prezentata si argumentata complet si convingator. Stabiliti o persoana care sa aiba in responsabilitate realizarea proiectului de finantare si un grup de colaboratori - in particular o persoana pentru legatura cu partenerul/partenerii din cadrul proiectului (de regula, este nevoie de mai multe persoane pentru a aduna in timp util toate informatiile necesare). Acumulati din timp toate informatiile semnificative care pot argumenta avantajele proiectului realizat de dumneavoastra.Clarificati in detaliu care sunt informatiile solicitate in cadrul cererii de finantare, inclusiv prin realizarea unor contacte si discutii cu persoanele special desemnate in acest scop de catre finantator.

I.10. Ce contine pachetul informativ? Pachetul informativ contine, in general: A. Ghidul programului (ghidul solicitantului); B. Formularul cererii de finantare; C. Formularele documentelor anexe, care pot diferi functie de finantator si programul de finantare: modelul de buget al proiectului (uneori inclus in corpul cererii de finantare), matricea logica a proiectului, modelul de plan de afaceri acceptat de finantator, modelul de CV acceptat pentru membrii echipei proiectului, nivelurile maxime acceptabile ale cheltuielilor cu diurne, modelul contractului care urmeaza sa fie incheiat intre finantator si organizatiile castigatoare ale licitatiei de proiecte, anuntul de lansare a programului de finantare etc. I.11. Cum construiesc bugetul unei activitati? Pentru a realiza un buget cat mai realist aveti in vedere urmatoarele aspecte:
12

A. Includeti toate cheltuielile absolut necesare. Bugetul trebuie sa fie fezabil trebuie sa asigure functionarea activitatii in economia reala, nu doar pe hartie deci trebuie stabilite si estimate cat mai precis posibil toate categoriile de cheltuieli necesare pentru realizarea obiectivelor activitatilor respective, in conditiile de calitate necesare in proiect. Orice omisiune esentiala duce, in faza de implementare efectiva, fie la solicitarea de fonduri suplimentare peste cele aprobate, de multe ori echivalenta cu anularea proiectului, fie la solicitari de modificare a bugetului, acceptate de finantatori in mod exceptional si doar intre anumite limite. B. Nu supradimensionati cheltuielile peste strictul necesar. Rezervele pentru situatii neprevazute, atunci cand pot fi incluse in buget, au limite maxime acceptate de finantator. In afara de cheltuielile strict necesare, finantatorii nu sunt dispusi sa finanteze decat cheltuieli derivate sau legate de functionarea programului de finantare in ansamblu - cheltuieli de publicitate ale fiecarui proiect, cheltuieli de evaluare periodica a stadiului implementarii fiecarui proiect castigator etc., iar finantatorul nu ezita sa solicite modificarea bugetului atunci cand considera nejustificat de mari anumite cheltuieli (un posibil efect secundar al acestor modificari poate fi diminuarea contributiei proprii a solicitantului pana la un nivel la care proiectul devine neeligibil) sau decide sa acorde o suma mai mica decat cea solicitata initial prin proiect. C. Nu va stabiliti ca obiectiv solicitarea sumei maxime pe care o ofera finantatorul unui proiect. Pentru ca organizatia dumneavoastra sa obtina sume mai mari sub forma de finantari nerambursabile, depuneti mai multe proiecte, in cadrul aceluiasi program de finantare (dar pentru alte proiecte) sau in cadrul altor programe (totusi, finantatorii nu acorda sume pentru activitati care sunt finantate in paralel din sumele obtinute de la alt finantator sau din sursele solicitantului). D. Asigurati co-finantarea (contributia proprie), dovedind cu documente ca dispuneti de bunurile materiale si personalul (asa-numita "contributie in natura") precum si de resursele financiare care reprezinta, ca valoare totala in bugetul proiectului, cel putin procentul minim solicitat de finantator. Incercati sa asigurati un nivel al acestei co-finantari mai mare decat procentul minim solicitat; o contributie proprie mai mare poate indica finantatorului interesul si seriozitatea cu care solicitantul trateaza activitatile din proiect (solicitantul este dispus sa riste o parte mai mare din propriile resurse in proiect) si asigura o marja de siguranta in cazul cand bugetul trebuie modificat la solicitarea finantatorului. E. Este posibil ca proiectul sa inceapa inainte ca suma oferita de finantator (de regula, aceasta suma se acorda in mai multe transe) sa soseasca. Contributia

12

proprie a solicitantului trebuie sa poata acoperi cheltuielile de functionare ale proiectului in aceasta perioada. F. Tineti cont de faptul ca intregul proces de evaluare a proiectelor participante la licitatie, incheiere a contractelor de finantare si incepere efectiva a finantarii prin acordarea sumei solicitate dureaza cateva luni. Acest interval poate influenta unele categorii de cheltuieli; estimarea eventualelor venituri aduse de proiect trebuie sa tina cont de modificarea conjuncturii economice care poate interveni in aceasta perioada. G. Finantatorul aminteste, uneori, in cadrul prezentarii proiectului posibilitatea solicitantilor de a achizitiona pentru proiect echipamente din tara de origine a finantatorului. Este recomandat sa apelati la aceasta solutie atunci cand dispuneti de oferte competitive. I.12. Ce se intampla dupa castigarea unei finantari nerambursabile (grant)? Dupa ce proiectul depus de organizatia solcitanta este aprobat spre finantare, vor avea loc urmatoarele actiuni: A. Se semneaza contractul de finantare, in urma unei intalniri de informare detaliata a beneficiarilor (castigatorii licitatiei de proiecte) organizate de finantator. B. Se acorda prima transa din suma totala acordata ca finantare nerambursabila (dupa eventualele modificari ale bugetului) si se incepe activitatea proiectului. C. Beneficiarul realizeaza rapoarte periodice, care sunt remise spre analiza si aprobare finantatorului. D. in urma aprobarii rapoartelor periodice, sunt acordate celelalte transe din suma totala. E. Finantatorul poate efectua verificari la locul de desfasurare a proiectului; informatiile obtinute astfel vor fi utilizate in evaluarea proiectului. F. Dupa finalul proiectului, se realizeaza evaluarea finala a acestuia; la aceasta activitate participa atat beneficiarul cat si finantatorul. I.13. In ce conditii pot primi banii dupa castigarea unui proiect? Trebuie tinut cont de anumite aspecte: 1. Suma obtinuta poate diferi de suma solicitata initial, in cazul in care finantatorul a solicitat modificarea bugetului. 2. Finantarea va fi obtinuta numai dupa semnarea contractului de finantare intre finantator si beneficiar (castigator al licitatiei). 3. De obicei, finantarea se acorda in mai multe transe, a caror valoare este stabilita in contractul de finantare. Prima transa este obtinuta imediat dupa semnarea acestui contract (desi uneori pot aparea situatii cand proiectul

12

incepe conform planificarii aprobate in proiect, dar finantatorul nu a reusit sa acorde prima transa); fiecare transa suplimentara se acorda numai dupa aprobarea de catre finantator a unor rapoarte periodice realizate de catre beneficiar. 4. Nerespectarea prevederilor contractului de finantare poate duce la intreruperea platilor efectuate de finantator, contributia acestuia poate fi diminuata, sau finantatorul poate solicita plata partiala sau in totalitate a sumelor deja platite. I.14. Ce contine un contract de finantare? Un contract de finantare detaliaza relatiile dintre finantator si beneficiar (solicitantul al carui proiect a fost declarat castigator). Iata in continuare modelul unui asemenea contract de finantare. Bineinteles, fiecare finantator utilizeaza un model propriu, care poate diferi ca forma, structura sau continut de aceste exemple; in esenta insa, veti regasi aproximativ aceleasi categorii de informatii. MODEL - Contract de Finantare
Contract de finantare nerambursabila - model [...........] (Numr identificare contract) [..........................................] (numele ntreg i adresa Autoritii Contractante) ('Autoritatea Contractant'), pe de o parte, i [...........................] (numele ntreg al Beneficiarului) [......................] (acronim) cu sediul n [..........................] (adresa [sediului - pentru companii i asociaii; a sediului central - pentru instituii publice i universiti], cod fiscal sau numrul de nregistrare oficial echivalent unde este necesar), ('Beneficiarul'), de cealalt parte, Au convenit urmatoarele: Condiii Speciale Articolul 1 - Subiect 1(1) Subiectul Contractului l reprezint finanarea nerambursabil acordat de Autoritatea Contractant, pentru punerea n aplicare a Proiectului intitulat [.......] (titlul Proiectului) ("Proiectul"). 1(2) Beneficiarului i va fi acordat finanarea nerambursabil n termenii i condiiile stabilite n acest Contract care este constituit din prezentele condiii speciale ('Condiii Speciale') i anexele lor, pe care Beneficiarul declar c le cunoate i le accept. 1(3) Beneficiarul accept finanarea nerambursabil i se angajeaz s desfoare Proiectul pe propria-i rspundere. Articolul 2 - Durata de execuie 2(1) Implementarea Proiectului va ncepe n (se selecteaz o opiune):

12

ziua urmtoare celei n care semneaz ultima din cele dou pri; prima zi a lunii care urmeaz dup data la care este pltit avansul de ctre Autoritatea Contractant; [...........] (o dat ulterioar). 2(2) Durata de execuie a Proiectului, aa cum se menioneaz n Anexa I, este de [......] [numr de luni]. Articolul 3 - Finanarea Proiectului 3(1) Costul total al Proiectului, care este eligibil pentru finanare de ctre Autoritatea Contractant este estimat la ............ [............], dup cum se menioneaz n Anexa III. 3(2) Autoritatea Contractant se angajeaz s furnizeze o sum de maxim ... [...], echivalent cu [...]% din costul total eligibil estimat al Proiectului, specificat n paragraful 1; suma final va fi stabilit n concordan cu Articolul 17 din Anexa II. Articolul 4 - Raportarea tehnic i financiar i aranjamentele de plat 4(1) Se vor realiza obligatoriu rapoarte tehnice i financiare pentru a fundamenta cererile de plat, n conformitate cu Articolele 2 i 15(1) din Anexa II. 4(2) Plile vor fi fcute n concordan cu Articolul 15 din Anexa II; dintre opiunile la care se face referire n Articolul 15(1), se va aplica cele de mai jos: Opiunea 1 -Avans: ............ [............] -- Plata final previzionat ............ [............] (conform prevederilor Anexei II) Opiunea 2 -- Avans (80% din partea de buget previzionat pentru primele 12 luni de implementare, finanat de Autoritatea Contractant, excluznd rezervele): ............ [............] -Pli anuale intermediare ............ [............] -- Plata final previzionat: ............ [............] (conform prevederilor Anexei II) Opiunea 3 Plata final (una singur) previzionat: ............ [............] (conform prevederilor Anexei II) Articolul 5 - Adrese Orice comunicare n legatur cu prezentul Contract trebuie s fie facut n scris, indicndu-se numrul i titlul Proiectului i folosind urmtoarele adrese: Pentru Autoritatea Contractant: [...............................] (adresa departamentului de management a Autoritii Contractante i/sau a unitii de management a proiectului responsabil pentru gestionarea programului) Pentru Beneficiar: [.....................................] O copie a rapoartelor menionate la Articolul 4(1) trebuie s fie trimis la Delegaia Comisiei Europene responsabil cu supravegherea Proiectului, la urmtoarea adres: [..................................................................] Articolul 6 - Anexe 6(1) Urmtoarele documente sunt anexate la aceste Condiii Speciale i sunt parte integrant a Contractului: Anexa I: Descrierea proiectului

12

Anexa II: Condiii Generale aplicabile Contractelor de finanare nerambursabil din partea Comunitii Europene, ncheiate n cadrul programelor descentralizate de ajutor extern Anexa III: Bugetul Proiectului Anexa IV: Proceduri pentru contractare Anexa V: Cererea standard pentru plata i formularul de identificare financiar Anexa VI: Manualul de Identitate Vizual 6(2) n cazul unui conflict ntre prevederile Anexelor i cele din Condiiile Speciale, prevederile Condiiilor Speciale prevaleaz. n cazul unui conflict ntre prevederile Anexei II i cele ale celorlalte anexe, prevederile Anexei II prevaleaz. Articolul 7 - Alte condiii specifice ce se aplic n cadrul Proiectului 7(1) Cele de mai jos vor completa Condiiile Generale: 7(1)(1) Firma de audit care va efectua operaiunea/operaiunile de audit la care se face referire n Articolul 16(5) din Anexa II este [............] (nume, adres, telefon i fax). 7(2) Urmtoarea derogare de la Condiiile Generale se va aplica obligatoriu: 7(2)(1) n completarea Articolului 6 din Condiii Generale, Beneficiarul trebuie s depun eforturile necesare n vederea asigurrii publicitii activitii desfurate n cadrul acestui contract i s evidenieze participarea Uniunii Europene n program. Beneficiarul trebuie s urmeze Liniile Directoare referitoare la Identitate (Anexa VI), care se aplic tuturor produselor informaionale i publicitare care vor fi utilizate n cursul implementrii proiectului. Liniile Directoare sunt specificate ntr-o brour i/sau CD-ROM produse att n limba englez ct i n romn. Aceast brour/CD-ROM constituie parte integrant a Contractului i o copie este furnizat n calitate de Anexa VI a acestui Contract. Copii suplimentare pot fi obinute de la Ofierul pentru Informaii al Delegaiei Comisiei Europene n Romnia. n cazuri specifice, sau dac sunt necesare clarificri suplimentare, Beneficiarul trebuie, n prim instan, s ia legtura cu Ofierul pentru Informaii al Delegaiei CE n Romnia. Standardele de identitate coninute n aceast brour/CD-ROM pot fi utilizate exclusiv n legatur cu implementarea acestui contract. Beneficiarul trebuie s contacteze Delegaiei CE n Romnia pentru aspecte referitoare la care este dorita orientare, inclusiv pentru compilarea listei de invitai, utilizarea listelor de coresponden i materiale promoionale. ncheiat la [............................] n patru exemplare originale n limba englez, trei originale fiind pentru Autoritatea Contractant i un original pentru Beneficiar. Pentru Beneficiar Pentru Autoritatea Contractant .......................... .......................................... [numele i funcia persoanei(lor) autorizat s [numele persoanei(lor) oficiale autorizat(e) s semneze] semneze] [semnatura] [semnatura] [data] [data] Aprobat pentru finanare de ctre Comunitatea European ............................................................. [numele persoanei(lor) oficiale autorizat(e) s semneze] [semnatura] [data]

12

I.15. Ce relatii trebuie sa am cu finantatorul? In principiu, respectati un model de buna practica caracterizat de: 1. transparenta; 2. schimb permanent de informatii cu finantatorul; 3. respectarea regulilor stabilite de finantator.

II. Realizarea unui proiect propus spre finantare nerambursabila II.1. Cum aleg un program de finantari? Trebuie parcurse mai multe etape: A. Stabiliti o lista de idei generale de proiect legate de activitatea organizatiei dumneavoastra pentru care doriti sa solicitati finantare. Puteti incepe sa discutati ideile cu oamenii politici, functionarii si alte personalitati-cheie din zona dumneavoastra. Asemenea persoane vor fi in mod particular dispuse sa sustina un eventual proiect daca obiectivele lui au o legatura cu interesele acestor persoane si daca proiectul pare bine conceput si susceptibil de reusita. Chiar daca aveti destule resurse financiare pentru a va conduce proiectul spre realizare, un sprijin local este binevenit; uneori se poate dovedi chiar vital. Veti avea nevoie de bunavointa si influenta altor persoane daca lucrurile merg rau sau daca doriti sa lansati un alt proiect in aceeasi zona. B. Consultati sursele de informatii privitoare la programele de finantari nerambursabile aflate in desfasurare sau in pregatire pentru lansare. C. Analizati obiectivele si prioritatile diferitelor programe de finantare, criteriile de eligibilitate, criteriile de evaluare a proiectelor; evitati sa interpretati nejustificat de favorabil aceste criterii, pentru ca analiza comisiei de evaluare - singura care conteaza, in cele din urma - este neutra.

12

D. Analizati tipurile de proiecte finantate anterior in cadrul programelor de finantare (atentie: de multe ori, finantatorul modifica unele caracteristici ale licitatiei curente de proiecte fata de licitatiile anterioare organizate in cadrul aceluiasi program de finantare). E. Analizati conditiile financiare: suma minima si maxima care poate fi solicitata, nivelul si structura contributiei cofinantarii care trebuie asigurata de solicitant. F. Identificati termenul limita de depunere a proiectelor de finantare. Pentru o eficienta maxima a procesului de cautare de finantari, se recomanda dezvoltarea unui dialog cu finantatorii inainte de a incepe realizarea propriu-zisa a proiectului de finantare. Utilizati adresele la care pot fi solicitate informatii suplimentare (de obicei, prin intermediul email-ului sau fax-ului) pentru a clarifica nelamuririle care apar pe parcursul procesului de realizare a proiectului de finantare. Puteti avea in vedere mai multi finantatori pentru acelasi proiect, modificand partial proiectul pentru a raspunde solicitarilor specifice ale fiecaruia dintre ei. In plus, unii finantatori doresc sa finanteze proiecte in colaborare cu alti finantatori. Aveti permanent in vedere data limita de depunere a proiectelor. Realizarea unui proiect de calitate presupune o coordonare destul de complexa; in plus, de foarte multe ori apar diverse situatii neprevazute care pot prelungi foarte mult finalizarea proiectului. Calitatea proiectului depinde esential de calitatea persoanelor si resurselor utilizate, iar identificarea si atragerea in proiect a persoanelor cele mai potrivite pentru atingerea obiectivelor vizate poate necesita un timp destul de mare. In alegerea programului de finantare trebuie sa tineti cont de planificarea interna a dezvoltarii organizatiei, adica activitatile pentru care solicitati finantare, tinand cont de faptul ca procesul de evaluare a proiectelor de finantare dureaza, de regula, cel putin 1 luna (pentru unele programe de finantare acest interval de timp putand fi chiar de mai multe luni). In plus, in cazul castigarii licitatiei de proiecte, formalitatile legate de semnarea contractelor specifice necesare pentru inceperea efectiva a finantarii pot dura o perioada de cel putin inca 1 luna. II.2. Ce cuprinde un proiect de finantare? Cea mai importanta sarcina este realizarea cererii de finantare. Conceptul care sta la baza acestei abordari este acela ca prin fragmentarea procesului in etape mici se simplifica rezolvarea sarcinii. Atentie: NU pierdeti din vedere imaginea de ansamblu! Ordinea in care este citita o propunere tipica nu este aceeasi cu cea in care ea trebuie elaborata.
12

Ordinea in care vi se cere sa va prezentati proiectul va poate conduce adesea pe o pista falsa. Ordinea uzuala a partilor unei propuneri este construita pentru a creste acuratetea si intelegerea sa atunci cand este evaluata si este ineficienta daca este aplicata in procesul de scriere a propunerii. Ordinea tipica a propunerii atunci cand este citita: scrisoarea de intentie (separata de dosar); pagina de titlu;

rezumat; introducere; problema vizata si scopul stabilit; justificarea problemei; obiective; activitati; evaluare durabilitate / finantari ulterioare; buget anexe.

Ordinea in care sunt abordate elementele propunerii atunci cand aceasta este elaborata: "Elemente principale" - problema vizata si scopul stabilit; - obiective; - activitati; - evaluare; - buget. "Elemente suplimentare" - justificarea problemei; - durabilitate / finantari ulterioare; - introducere; - pagina de titlu; - rezumat; - anexe.

12

Functie de experienta anterioara a solicitantului, activitatea de stabilire si obtinere a anexelor poate fi desfasurata in paralel cu activitatea de redactare a diferitelor componente ale proiectului. In cazul finantarilor nerambursabile acordate prin programe ale Uniunii Europene, un proiect de finantare are, de regula, urmatoarele componente: cererea de finantare, bugetul proiectului (uneori inclus in formularul cererii de finantare), matricea logica a proiectului (uneori), CV-uri ale persoanelor care vor lucra in activitatile din proiect, documente doveditoare ale statutului juridic al solicitantului si partenerilor, anexe facultative (date statistice, grafice, studii, elemente ale unor strategii aflate in derulare sau in proiect, rezultate ale altor activitati relevante pentru proiect - in general, informatii care pot fi utilizate ca argumente pentru proiect). II.3. Cum construiesc schema unui proiect? Schema proiectului da atat o imagine clara a componentelor proiectului, cat si baza pentru constituirea unui sistem de monitorizare. Obiectivele proiectului sunt descrise intr-o coloana care prezinta resursele consumate de proiect pentru a fi transformate in rezultate, resurse care contribuie la realizarea scopului proiectului si, in cele din urma, la realizarea misiunii proiectului. Aceasta coloana, numita rezumat, este legata de a doua coloana, care defineste principalele ipoteze pe care se bazeaza conexiunile dintre resurse, rezultate, scopuri si misiune. A treia coloana identifica indicatorii calitativi care masoara gradul de realizare a obiectivelor proiectului la diferite nivele. In contextul rezumatului, principalele elemente ale proiectului sunt definite ca misiuni, scopuri, rezultate si resurse. Trebuie mentionate, insa, si cateva dintre limitele utilizarii schemei proiectului. Ea nu poate inlocui procesele riguroase de formulare si apreciere a proiectului. Proiectele sunt intreprinderi dinamice, iar schema proiectului descrie situatia la un moment dat. Pericolul poate fi evitat, desigur, prin actualizarea schemei ori de cate ori situatia se schimba suficient de mult. II.4. Cum se construieste un proiect? In cazul unora dintre finantatori, inainte de realizarea propriu-zisa a proiectului de finantare, este necesara trimiterea unei scrisori de intentie, constand intr-o prezentare generala a proiectului care trebuie sa indice cu claritate relevanta problemei vizate si a solutiei propuse, perioada de desfasurare si costul estimativ. Aceasta scrisoare are rolul de evita situatiile in care solicitantii consuma resurse importante pentru realizarea unor proiecte de finantare care insa au de la
12

inceput sanse reduse de a fi aprobate (lipsa de interes a finantatorului pentru problema vizata prin proiect, credibilitate sau experienta insuficienta a solicitantului etc.). Un raspuns pozitiv inseamna, practic, ca proiectul are sanse importante de succes, daca proiectul este realizat in conditii bune.Pentru construirea proiectului se porneste de la informatiile cuprinse in pachetul informativ. Activitatea trebuie concentrata in doua directii: A. Completarea formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica, plan de afaceri etc.). B. Colectarea informatiilor anexa necesare (statut juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi utilizate in argumentarea proiectului). Ordinea in care sunt organizate informatiile intr-o cerere de finantare este ordinea optima pentru evaluarea sa. Completarea cererii, insa, trebuie realizata in alta ordine, foarte utila in acest sens fiind matricea logica a proiectului (daca aceasta exista). O ordine de elaborare a elementelor proiectului de finantare ar putea fi urmatoarea: a. Definirea problemei care trebuie rezolvata. In acest scop trebuie identificate problemele majore existente, dintre care trebuie selectata o singura problema care va fi vizata de proiectul dumneavoastra. b. Stabilirea scopului proiectului: de regula, reprezinta rezolvarea problemei sau stadiul la care dorim sa ajunga ea in urma derularii proiectului. Scopul trebuie sa fie unic si sa aiba o formulare concisa. c. Stabilirea obiectivelor proiectului: reprezinta etape care trebuie atinse pentru atingerea scopului (Atentie! Obiectivele reprezinta ceea ce doriti sa obtineti, nu ceea ce faceti pentru a obtine ceea ce doriti). Astfel, daca exista numai un singur mod de indeplinire a unui obiectiv pe care l-ati stabilit, este probabil sa fi stabilit de fapt o activitate. d. Stabilirea activitatilor. In aceasta etapa trebuie sa determinati ce anume trebuie facut pentru atingerea fiecarui obiectiv (stabilirea actiunilor), sarcinile care trebuie indeplinite in cadrul fiecarei actiuni (informatii esentiale in evaluarea necesarului de resurse si planificarea in timp), personalul necesar. Resursele utilizate in aceste activitati se vor regasi in buget. Aveti in vedere necesitatea argumentarii avantajelor si prezentarii riscurilor acestor activitati, demonstrand ca ati studiat si alte solutii posibile (eventual aplicate in alte situatii similare) atunci cand ati ales solutiile propuse in proiectul dumneavoastra.
12

e. Stabilirea planului de evaluare. Evaluarea este necesara pentru a putea stabili in fiecare moment in ce conditii de calitate organizatia face ceea ce si-a propus. Evaluarea se concentreaza asupra a 4 aspecte majore: resurse investite in proiect, activitati desfasurate, rezultate obtinute, beneficii realizate. Pentru a putea fi realizata, ea necesita, de regula, informatii sistematice, ceea ce face necesara organizarea unei monitorizari a proiectului. Costurile monitorizarii si evaluarii trebuie incluse in bugetul proiectului. f. Realizarea bugetului. Categoriile principale de cheltuieli se refera la resurse umane, echipamente si bunuri, transport, cheltuieli administrative, alte costuri si servicii, costuri aferente cladirilor si terenurilor (uneori), rezerve pentru situatii neprevazute (uneori), fiecare categorie de cheltuieli trebuind sa fie detaliata in buget. Cheltuielile trebuie, de regula, grupate si functie de sursa din care vor fi acoperite: contributia solicitantului sau partenerilor, respectiv cofinantarea nerambursabila. Observatie: realizarea bugetului dureaza destul de mult timp, planificati-va corespunzator activitatea de realizare a proiectului. Uneori finantatorul nu ofera intreaga suma solicitata prin bugetul proiectului dumneavoastra, pentru ca nu a inteles argumentele privind necesitatea anumitor cheltuieli sau pentru ca a considerat suma nejustificat de mare. Daca acest lucru va afecta calitatea rezultatelor proiectului, comunicati acest lucru finantatorului. g. Justificarea proiectului: argumentati importanta si urgenta problemei vizate in proiect, avantajele pe care solutia de rezolvare propuse de proiect le care fata de alte alternative, capacitatea solicitantului si partenerilor de a desfasura proiectul. h. Durabilitatea proiectului (modul in care vor fi finantate activitatile din proiect dupa incheierea finantarii nerambursabile). Finantatorii sunt interesati, cel mai adesea, ca proiectele pe care le finanteaza sa traiasca cat mai mult timp, vor sa faca investitii pe termen lung. Continuarea proiectului poate fi finantata din alt grant al aceluiasi finantator sau acordat de alt finantator, venituri aduse de activitatile proiectului, alte surse de finantare. Daca intentionati sa solicitati pentru continuarea proiectului o alta transa de finantare, informati de la inceput finantatorul si argumentati foarte bine aceasta solicitare. i. Stabilirea titlului proiectului: trebuie sa atraga atentia, sa evidentieze rezultatele si avantajele proiectului, sa fie clar si concis, dar evitand acronimele si termenii tehnici sau de jargon.

12

j. Realizarea rezumatului proiectului: trebuie sa cuprinda prezentarea problemei vizate, prezentarea solicitantului si a credibilitatii sale, prezentarea succinta a obiectivelor, a activitatilor si a metodologiei de evaluare, costul total al proiectului, a contributiei solicitantului si a cofinantarii solicitate, durabilitatea proiectului. Rezumatul este ultima componenta redactata. II.5. Cum exprimam scopul proiectului? Scopul unui proiect reprezinta, de regula, rezolvarea problemei sau stadiul in care dorim sa ajunga problema in urma derularii proiectului. Recomandari: - enuntul sa fie scurt si concis; - nu trebuie sa apara necesitatea de a folosi conjunctia "si" pentru a desparti 2 propozitii; daca se intampla acest lucru, s-ar putea sa fie vorba de 2 scopuri; - folosirea cuvantului "prin" atrage dupa el explicatii cu privire la modul in care va fi atins scopul proiectului; nu este cazul a se face acest lucru in aceasta sectiune. II.6. Ce sunt obiectivele unui proiect? Un obiectiv este un rezultat scontat ce trebuie obtinut in efortul de atingere a scopului proiectului si, implicit, a rezolvarii problemei. Pe masura ce organizatia/institutia atinge obiectivele proiectului, discrepanta dintre stadiul actual si scop se ingusteaza. Obiectivele sunt pasi ce trebuie facuti pentru a ne apropia de scop. Vorbim despre "obiective" (la plural) pentru ca este greu de presupus ca poate fi vorba despre unul singur. Ele se vor stabili gradat, in concordanta cu intervalele de timp avute in vedere pentru realizarea proiectului, fiind specifice unei anumite perioade. In vederea formularii corecte a obiectivelor se va raspunde cu precizie la urmatoarele intrebari: - Care sunt zonele cheie pe care dorim sa le schimbam prin acest proiect? - Care este segmentul de populatie care va fi implicat in schimbare? (atentie, aici trebuie sa avem in vedere nu numai grupul-tinta, care de altfel va fi stabilit cu precizie, ci si categoriile de populatie cu care acesta interactioneaza semnificativ!) - Care este directia schimbarii pe care o dorim? (crestere sau imbunatatire, descrestere sau reducere) - Care este gradul sau proportia schimbarii?

12

- Care este termenul (sau intervalul de timp) prevazut pentru atingerea gradului de schimbare? Trebuie avuta mare atentie atunci cand se enunta obiectivele pentru a nu se confunda cu activitatile. Acestea din urma descriu cum se indeplinesc obiectivele. Obiectivele reprezinta "un sfarsit", in timp ce metodele reprezinta "un drum". Cea mai buna regula de deosebire a lor este urmatoarea: daca exista un singur mod de a indeplini obiectivul pe care l-ati enuntat, probabil ca, de fapt, ati enuntat o actiune. O alta metoda de a verifica daca ceea ce se enunta este un obiectiv sau nu, este folosirea initialelor unor cuvinte care reprezinta caracteristicile pe care trebuie sa le intruneasca obiectivele, initiale care, una langa alta, compun cuvantul englezesc "SMART" (istet): S - "specific" - este obiectivul clar: cine, ce, cand, unde, cum, grup-tinta? M - "masurabil" - sunt masurabile rezultatele? A - "abordabil" - este un obiectiv care poate fi, in general, atins? R - "realist" - are organizatia resursele necesare pentru atingerea lui in timpul dat? T - "incadrare in timp" - exista un termen limita? Scopul si obiectivele unui proiect sunt diferite de scopul si obiectivele organizatiei, desi in mod normal exista o legatura intre ele. II.7. Ce cuprind activitatile unui proiect? Sectiunea din proiect referitoare la activitati cuprinde descrierea detaliata a ceea ce organizatia/institutia urmeaza sa intreprinda pentru atingerea obiectivelor. Activitatea este un mijloc de a atinge un obiectiv. Trebuie retinut faptul ca, pentru atingerea unui obiectiv, este necesara punerea in practica a mai multor metode. Daca pentru obiectiv nu se poate defini decat o metoda de a fi atins, inseamna ca obiectivul respectiv este de fapt o activitate. Acest capitol trebuie sa cuprinda: - enuntarea fiecarei Activitati in parte; - specificarea Responsabilului activitatii respective; - specificarea Resurselor de care este nevoie (personal, echipament, timp); - descrierea secventelor in Timp si modul cum se interfereaza activitatile. Pentru a elabora activitatile prin care se atinge un obiectiv, raspundeti-va la urmatoarele intrebari: - ce anume aveti de facut pentru atingerea obiectivelor (raspunsul la aceasta intrebare il constituie actiunile ce trebuie intreprinse); - ce sarcini trebuie indeplinite in cadrul fiecarei actiuni (raspunsul va ajuta sa evaluati resursele de care aveti nevoie si planificarea in timp); - ce resurse sunt necesare pentru indeplinirea fiecarei sarcini;

12

- care sunt datele de incepere si terminare a sarcinilor (raspunsul la aceasta intrebare va ajuta sa determinati secventele in timp); - cum se vor selecta participantii (raspunsul va ajuta sa va dati seama daca veti avea oamenii necesari pentru ducerea activitatilor la bun sfarsit). Recomandari: - Resursele specificate la sectiunea "activitati" trebuie sa corespunda cu resursele cerute in buget. - Fiecare resursa mentionata (personal, echipament etc.) va trebui "tradusa" in bani si introdusa in buget. - Explicati motivele care v-au facut sa alegeti metodele pe care le-ati ales. - Faceti o scurta discutie despre riscul punerii in practica a metodelor respective; aratati de ce metodele pe care le-ati ales implica o probabilitate mare de atingere a obiectivelor. II.8. Cum construim un plan de evaluare? Aceasta intrebare se refera la planul pe baza caruia membrii organizatiei/institutiei urmeaza sa evalueze proiectul, atat la terminarea lui, dar si pe parcurs, la diferite momente intermediare. Evaluarea reprezinta emiterea de judecati privind progresul inregistrat pe calea atingerii obiectivelor propuse. Motivele pentru care o activitate a unei organizatii neguvernamentale este evaluata sunt diverse. O analiza simpla a acestor motive va identifica factori interni (care provin din interiorul organizatiei - membri, consiliu de conducere, angajati, simpatizanti) si factori externi (beneficiari, finantatori, sponsori, contractanti, alte ONG, publicul general). Astfel, la intrebarea "De ce evaluam?" putem identifica cauze interne si cauze externe, cateva dintre cele mai des intalnite fiind amintite in continuare. Motivatii interne: Pentru a vedea daca facem ceea ce trebuie. Pentru a obtine informatii si reactii daca ceea ce facem e necesar in luarea deciziilor. Pentru aprecierea performantelor organizatiei in raport cu standardele de performanta interna in scopul imbunatatirii performantelor. Pentru ca ne ajuta sa invatam din greseli si astfel sa pregatim succesele viitoare. Motivatii externe: Pentru ca finantatorii doresc sa se asigure organizatia cheltuieste banii asa cum a prevazut in cererea de finantare.

12

- Pentru ca organizatia doreste sa dovedeasca faptul ca deruleaza proiecte si asigura servicii de care este nevoie, acopera nevoile beneficiarilor si este capabila sa faca ceea ce afirma ca poate face. - Pentru a arata ca suntem competitivi prin prisma raportului cost/beneficii. - Pentru aprecierea performantelor organizatiei in raport cu standardele de performanta externe. - Pentru a compara activitatea cu ceea ce altor organizatii similare. - Evaluarea se concentreaza asupra a 4 aspecte principale: Resurse investite. - Activitati desfasurate. - Rezultate obtinute. - Beneficii realizate. Pentru a putea fi realizata, evaluarea necesita, in cele mai multe cazuri, culegerea de date pe toata perioada derularii proiectului, adica monitorizarea proiectului. Monitorizarea este procesul de colectare sistematica si analizare a informatiilor cu privire la activitatile organizatiei. Monitorizarea ne ajuta sa efectuam o verificare regulata a ceea ce facem in mod curent: informatiile pot reprezinta indicatori atat cantitativi, cat si calitativi. Planul de evaluare trebuie sa cuprinda deci referiri la modul cum vor fi culese informatiile cu privire la derularea proiectului (cum se va face monitorizarea) si la felul in care se va aprecia masura in care au fost atinse obiectivele si s-au obtinut rezultatele preconizate. Pentru a putea spune ca faceti o evaluare corecta a proiectului trebuie ca la sfarsitul procesului de evaluare sa puteti raspunde la urmatoarele intrebari: In ce masura proiectul si-a atins obiectivele propuse? In ce masura atingerea acestor obiective poate fi atribuita in mod direct proiectului dvs.?

In ce masura proiectul s-a desfasurat conform planificarii propuse in cererea de finantare?

Atat monitorizarea, cat si evaluarea, nu au obiect si sunt imposibil de facut in mod efectiv atunci cand organizatia nu are foarte bine clarificate si formulate obiectivele. Activitatea de monitorizare si evaluare trebuie incluse in planificare, iar costurile necesare efectuarii lor trebuie cuprinse in buget. II.9. Cum pregatim bugetul unui proiect?

12

In sens mai larg, bugetul de proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct de vedere financiar.Pregatirea unui buget detaliat si realist permite o imagine mai clara a resurselor necesare atingerii obiectivelor proiectului. Astfel, bugetul atribuie valoare financiara activitatilor proiectului, planificarea generala a proiectului "mergand mana in mana" cu cea a bugetului. De asemenea, reprezinta si un important instrument de control al resurselor financiare ale proiectului, orice abatere trebuie luata in considerare. Etape in realizarea bugetului:

Planificarea activitatilor proiectului. Estimarea cheltuielilor in detaliu, pentru fiecare activitate si subactivitate. Estimarea potentialelor surse de venituri. Reconcilierea diferentelor dintre cheltuieli si venituri. Fluxul de numerar (bani pentru efectuarea platilor - sume, perioade). Aprobarea bugetului. Stabilirea unor proceduri de supraveghere permanenta a costurilor comparativ cu bugetul, dupa inceperea proiectului. Revizuirea si actualizarea periodica a bugetului.

Recomandari privind intocmirea bugetului:


Intocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci incepeti din timp. Consultati, la intocmirea bugetului, toate persoanele implicate in acesta. Veti avea, astfel, mai multe sanse sa fie realist, si, in plus, va asigurati ca el va fi inteles si acceptat in mod flexibil si nu privit ca o masura birocratica de control. Bugetul trebuie sa corespunda cu contractul de finantare.

Se poate intampla ca finantatorul sa nu ofere suma totala pe care o consideram necesara atunci cand scriem proiectul. Aceasta poate avea 2 motive: fie nu am explicat actiunea si costul ei asociat destul de clar, fie ca nu am calculat corect fondurile necesare. De mentionat ar fi estimarea contributiilor personale; este bine sa atasam o prospectare a pietei ce ofera produse sau servicii similare, pentru a putea sustine estimarile de pret facute.

12

Este bine sa explicati finantatorului ca daca nu va ofera toata suma pe care ati cerut-o (si care este bine justificata), proiectul nu va putea atinge toate obiectivele pe care le-ati propus si ca ar trebui sa aiba in vedere acest fapt, mai ales atunci cand va evalua rezultatele proiectului dvs. Tipuri de buget: a. Buget pe Categorii de Cheltuieli - grupeaza veniturile si cheltuielile pe categorii. b. buget pe Categorii de Cheltuieli si pe Activitati - grupeaza cheltuielile pe categorii si pe activitati, in cadrul acelui proiect. Este tipul de buget cu care se opereaza atunci cand se elaboreaza bugetul proiectului. Utilizandu-l, ne putem asigura de faptul ca nu scapam din vedere nici o activitate si nici o cheltuiala. c. Buget pe Surse - grupeaza cheltuielile pe categorii si pe surse de finantare care participa cu fonduri. Acest tip de buget reprezinta, de obicei, forma sub care bugetul i se prezinta finantatorului caruia i se solicita fonduri, avand in vedere faptul ca orice finantator doreste sa stie cine mai sustine din punct de vedere financiar proiectul respectiv si in ce masura. Daca se doreste o detaliere privind modul in care s-a ajuns sa se prevada sumele aferente fiecarui tip de cheltuiala, se poate atasa si bugetul de tip b, pe activitati). II.10. Cum justificam proiectul? In cadrul fiecarui proiect trebuie sa convingeti finantatorul de urmatoarele aspecte: 1. Problema abordata in cadrul proiectului este una reala, iar amanarea rezolvarii ei are repercusiuni asupra unui grup semnificativ de cetateni; trebuie sa explicati intr-un mod cat mai convingator ce ar urma sa se intample daca problema respectiva ar fi lasata nerezolvata. 2. Atingerea scopului si, implicit, rezolvarea problemei, va aduce o serie de avantaje comunitatii, societatii sau anumitor grupuri sociale, avantaje pe care trebuie sa le mentionati. 3. Organizatia dvs. este in masura sa abordeze problema respectiva si sa duca proiectul la bun sfarsit; explicati cat mai clar argumentele care sustin aceasta afirmatie. II.11. Cum demonstram durabilitatea proiectului? Cei mai multi finantatori doresc ca finantarea lor sa contribuie capital la cresterea gradului de cunoastere intr-un domeniu important; cu alte cuvinte "le

12

place sa-si cumpere un mic loc in posteritate" prin contributia lor financiara. Vor sa vada ca proiectul pe care-l finanteaza traieste mai departe de limita propusa in cererea de finantare pentru ca ei (pe langa celelalte grupuri tinta) sa se poata bucura de beneficii. Adica vor sa vada ca investitia lor este pe termen lung. Cei mai multi cautatori de finantare insa, nu au forta sa gandeasca sau sa descrie proiectul pe care-l propun decat pe durata derularii trecuta in cererea de finantare. Nu faceti ca ei! Aratati finantatorului ca v-ati gandit la derularea in continuare a proiectului, ca aveti contractele necesare pentru a sustine financiar proiectul respectiv, dupa ce s-a incheiat respectiva finantare. Potentialele surse de finantare viitoare pot include:

granturi ale altor finantatori; taxe pe servicii prestate sau incasari din vanzarea produselor rezultate din proiectul respectiv; programe de dotare (sau autodotare); granturi ale aceluiasi finantator (la o finantare ulterioara); alte surse de finantare.

Puteti include costul acestor activitati in proiectul dvs. si le puteti bugeta in cadrul finantarii pe care o solicitati. Nu va faceti probleme ca ati putea fi considerat ingrat de catre finantator. Faptul ca va ganditi si la alte surse de finantare decat ale lui va va creste valoarea de manager de proiect. Este de dorit sa includeti in aceasta sectiune un buget prospectiv, detaliat, care sa scoata in evidenta echilibrul financiar ulterior. Daca aveti in vedere sa obtineti o alta transa de finantare, este bine sa-l instiintati pe finantator inca de la inceput despre acest lucru si sa motivati temeinic nevoia de asistenta ulterioara. Multi cautatori de finantare sunt atat de concentrati pe prezent incat uita ca finantatorul acorda o mai mare atentie proiectelor care ii solicita o "finantare sustinuta".

II.12. Ce contine o introducere intr-o prezentare de proiect?

12

Introducerea este acea parte a propunerii in care il convingem pe finantator ca organizatia noastra este cea mai potrivita pentru a aborda si rezolva problema de care se ocupa proiectul nostru. Scopul introducerii este acela de a spori interesul finantatorului pentru ceea ce face organizatia noastra si de a-l face interesat sa citeasca mai departe propunerea de finantare. Introducerea trebuie: sa descrie organizatia noastra si actiunile pe care le intreprinde; sa prezinte misiunea, scopul si obiectivele organizatiei;

sa prezinte corelarea dintre scopul si obiectivele proiectului si scopul si obiectivele pe termen lung ale organizatiei; sa scoata in evidenta pregatirea profesionala si stiintifica a personalului ce se va ocupa de proiect si ale responsabilului de proiect; sa prezinte persoanele ce pot oferi recomandari; sa prezinte sursele de venituri si alte tipuri de suport de care beneficiaza organizatia in prezent; sa prezinte oricare alta informatie menita sa creasca credibilitatea organizatiei.

II.13. Cum stabilim titlul unui proiect? Titlul proiectului este citit primul (cateodata este tot ceea ce se citeste!) in cadrul unui proiect. Va trebui deci sa gasiti ceva care sa-l faca pe finantator sa mearga mai departe. Sa includeti in titlu ceva care sa-i trezeasca curiozitatea. De obicei, titlul trebuie: sa fie descriptiv; sa scoata in evidenta rezultatele proiectului si nu metodele folosite;

sa descrie avantajele pe care le vor castiga beneficiarii sau societatea de pe urma proiectului; sa fie clar, concis, si usor de tinut minte.

Daca vreti sa vedeti cateva exemple de titlu, este de ajuns sa deschideti un ziar de senzatie (cam asa ceva trebuie folosit ca stil si design). Titlul poate varia ca lungime; cel mai bine ar fi sa intrebati finantatorul caruia ii veti trimite proiectul ce l-a frapat pozitiv la titlurile proiectelor admise la ultima etapa de finantare.
12

Exista finantatori care au reguli stricte in privinta numarului de litere folosite intr-un titlu. Se spune ca "e bine sa folosesti 10 sau 13 cuvinte in titlul proiectului tau". Recomandari: - Este bine sa nu folositi acronime atunci cand finantatorul nu mentioneaza explicit ca doreste acest lucru. - Nu faceti referinte la vasta dvs. cultura (mitologie, cultura generala, istorie, arta etc.); s-ar putea ca finantatorul dvs. sa nu aiba aceleasi hobby-uri cu ale dvs. - Nu incercati sa impresionati finantatorul cu termeni tehnici sau cu elemente de jargon; daca termenii finantarii nu prevad acest lucru, s-ar putea sa nu va faceti inteles pe deplin. II.14. Ce cuprinde un rezumat de proiect? Rezumatul proiectului este o "condensare" clara si concisa a propunerii. Motivele pentru care o cerere de finantare trebuie sa cuprinda un rezumat sunt urmatoarele: de cele mai multe ori, rezumatul este solicitat de catre finantator; rezumatul ofera o trecere in revista a capitolelor care urmeaza, facandu-le astfel pe acestea mai usor de inteles;

de multe ori, rezumatul este singura parte a cererii de finantare care se citeste, servind astfel ca unica baza de luare in considerare sau respingere a proiectului; fiind prima parte a propunerii care se citeste, solicitantul de finantare poate trezi interesul finantatorului pentru proiect. Este foarte important ca prima reactie a cititorului sa fie pozitiva.

Un rezumat trebuie sa cuprinda: - o scurta prezentare a solicitantului; - scurta informatie privind credibilitatea solicitantului; - prezentarea problemei ce urmeaza a fi abordata; - scurta prezentare a obiectivelor; - scurta prezentare a modului de atingere a obiectivelor; - scurta prezentare a planului de evaluare; - mentionarea costului total al proiectului, a fondurilor deja primite, fondurilor solicitate de la finantatorul caruia ii este adresata cererea si a fondurilor solicitate de la alti finantatori; - mentionarea modului de finantare in viitor (durabilitatea proiectului).

12

Ordinea in care sunt trecute aceste elemente in revista in cadrul rezumatului este putin diferita de cea de mai sus. Primul lucru pe care finantatorul trebuie sa-l ia la cunostinta este problema. Asadar, problema trebuie sa fie primul aspect mentionat, dupa care trebuie sa urmeze celelalte elemente in ordinea prezentata mai sus. Desi rezumatul este prima componenta a cererii de finantare care se citeste, ea se redacteaza dupa ce toate celelalte sunt redactate. II.15. Cum prezint obiectivele? Rezultatele asteptate reprezinta finalitatea proiectului, justificarea existentei sale. De obicei ele sunt cantitative si calitative. Rezultatele trebuie sa fie masurabile, vizibile si specifice, reprezentand, de fapt, atingerea obiectivelor propuse. Pentru a se asigura buna functionare a proiectului este bine ca fiecarui obiectiv stabilit initial sa-i coincida un rezultat, pentru validare. II.16. Cum prezint resursele? Pentru a putea realiza scopul propus, managerul de proiect va avea la dispozitie anumite resurse. Din punct de vedere calitativ si cantitativ, la conceperea proiectului s-a considerat ca, utilizate eficient, vor permite atingerea scopului. Cele mai importante resurse care stau la dispozitia unui manager de proiect sunt: oamenii, echipamentele, materialele, finantele, timpul, informatiile, spatiul, reputatia, imaginea etc. Resursele sunt atat o sursa de putere, cat si de constrangere. Adesea, ele functioneaza alternativ: daca aveam timp, nu aveam nevoie de atatia oameni; daca aveam informatii, nu era nevoie de atatia bani. Un alt aspect important privind resursele este ca, exceptand pe cele financiare, valoarea lor pentru proiect este in general relativa si depinde de capacitatea manageriala a celor care le folosesc. II.17. Cum se evalueaza proiectele participante la licitatii? Finantatorul organizeaza o comisie de evaluare, putand face apel si la experti din afara propriei sale organizatii. Dupa eliminarea proiectelor care au fost depuse dupa data limita, toate celelalte proiecte acceptate sunt evaluate din punctul de vedere al conformitatii administrative (proiectele contin toate formularele si anexele obligatorii - etapa eliminatorie), eligibilitatii (solicitantii, partenerii acestora si activitatile respecta criteriile stabilite la lansarea programului - etapa eliminatorie), calitatii propunerilor (proiectele raspund obiectivelor si prioritatilor programului de finantare, tin cont de specificul mediului social, contin elemente de noutate care pot fi replicate sau extinse - conform grilei de punctaj stabilite inainte de lansarea
12

publica a programului de finantare), calitatii bugetului (cheltuielile si veniturile sunt clar si detaliat prezentate, cheltuielile sunt strict necesare pentru derularea proiectului, veniturile au o probabilitate ridicata de realizare la nivelul prevazut in buget). Proiectele care trec etapele eliminatorii de evaluare sunt ierarhizate descrescator functie de punctajul total obtinut la evaluarea calitatii propunerii si a bugetului. Sunt declarate castigatoare ale licitatiei proiectele care au inregistrat punctajele cele mai mari, numarul lor fiind stabilit astfel incat suma totala acordata de finantator sa nu depaseasca bugetul total al programului de finantare stabilit initial si anuntat de finantator (acest buget total putand creste doar in situatii cu totul exceptionale, daca finantatorul dispune de resurse financiare suplimentare si considera ca a primit proiecte de foarte buna calitate). II.18. Care sunt caracteristicile unui proiect de succes? Un proiect de succes poate fi caracterizat astfel: Cererea de finantare este clar si logic elaborata si usor de studiat, chiar daca ideea proiectului nu este neaparat extrem de novatoare. Incadrare foarte buna in obiectivele si prioritatile programului de finantare.

Planificare atenta care poate fi respectata la implementare. Indicatori clar definiti, masurabili. Proiectul poate continua in conditii normale dupa terminarea finantarii nerambursabile. Bugetul este clar si suficient de detaliat. Cheltuielile sunt absolut necesare pentru functionarea proiectului. Veniturile au o probabilitate mare de a fi obtinute. Persoanele care vor lucra in cadrul proiectului au experienta necesara. Solicitantul are experienta in managementul de proiecte. Exista o comunicare foarte buna intre beneficiar si finantator, incepand din faza de elaborare a proiectului si continuand pe parcursul implementarii sale.

II.19. Cum se implementeaza un proiect castigator? Implementarea proiectului inseamna organizarea si desfasurarea efectiva a activitatilor prevazute in proiect.

12

Din acest punct de vedere, se procedeaza ca in cazul organizarii oricarei alte activitati, tinand cont de o serie de observatii specifice: 1. Posibilitatile de modificare a planului de activitate sunt reduse si trebuie argumentate in fata finantatorului, uneori fiind necesar un acord expres al acestuia inainte de a le efectua - activitatile trebuie planificate cat mai bine inca din faza elaborarii proiectului participant la licitatie. 2. Bugetul poate fi modificat numai intre anumite limite destul de reduse, orice modificare majora neaprobata in prealabil de finantator ducand la incheierea contractului de finantare. 3. Se recomanda respectarea echipei proiectului care a fost prezentata in cadrul cererii de finantare si anexele sale - modificarile justificate trebuie argumentate. 4. Pentru achizitii de bunuri de valori ridicate finantatorul poate solicita organizarea unor licitatii, respectandu-se anumite conditii prestabilite. 5. Finantatorul solicita, de regula, organizarea in mod separat a evidentei financiar-contabile a proiectului (cont bancar separat, conturi analitice distincte etc.). 6. Exista reguli stricte privind organizatia care poate efectua cheltuieli utilizand resursele financiare nerambursabile primite (deseori, solicitantul coordonator al proiectului este singura organizatie care are dreptul sa dispuna utilizarea banilor din contul bancar al proiectului, acoperind inclusiv eventualele cheltuieli realizate de partenerii sai in cadrul proiectului) si documentele justificative acceptate pentru decontarea cheltuielilor efectuate (facturi, chitante fiscale, bonuri fiscale, ordine de plata etc.). In unele cazuri (de exemplu, unele programe ale Bancii Mondiale) beneficiarul nu primeste direct suma castigata prin proiect, o alta organizatie separata platind in numele beneficiarilor toate cheltuielile acestora realizate in cadrul proiectului.

12

5. Consultantul, Firmele de consultan sprijin pentru rezolvarea problemelor


I.1. In ce situatii este util un consultant? Exista o serie de situatii tipice in care o organizatie poate avea nevoie de un consultant: A. Organizatia nu detine expertiza necesara intr-o anumita activitate. B. Se manifesta o nevoie specifica pe termen scurt, de exemplu mai putin de un an. C. Incercarile anterioare ale organizatiei de a-si acoperi anumite necesitati nu au reusit. D. Membrii organizatiei au pareri diferite privind modalitatea optima de rezolvare a unei anumite situatii si consulta un expert pentru a ajunge la un consens. E. Conducatorii organizatiei doresc o opinie obiectiva privind un anumit subiect. F. Consultantul poate desfasura o activitate pe care nimeni altcineva din organizatie nu accepta sa o desfasoare. G. O alta organizatie solicita in mod expres utilizarea unui consultant (de exemplu, un finantator vrea sa se asigure ca organizatia solicitanta este potrivita sa utilizeze banii finantatorului). H. Organizatia doreste ca respectivul consultant sa sporeasca credibilitatea unei decizii deja adoptate de organizatie (o asemenea situatie este, deseori, considerata de consultanti ca lipsita de etica). I.2. Cum ma poate ajuta o firma de consultanta?

12

O firma de consultanta poate oferi:


informatii corecte si complete despre programele de finantare; realizarea unei evaluari a eligibilitatii ideii de proiect a organizatiei dumneavoastra; consultanta in elaborarea proiectului de finantare; consultanta in relatiile cu finantatorul dupa castigarea licitatiei de proiecte; intocmirea documentatiilor necesare pentru obtinerea unui credit; evaluarea unor active; audit privind managementul financiar al unor activitati finantate; organizare de campanii de strangere de fonduri.

Pentru a utiliza in mod optim serviciile unui consultant, trebuie tinut cont cel putin de urmatoarele recomandari: A. Stabiliti exact ceea ce doriti sa realizati. B. Incercati sa stabiliti un consens in interiorul organizatiei dumneavoastra in privinta activitatii de consultanta. C. Evitati sa deveniti dependenti de consultant. D. In masura posibilitatilor, nu limitati consultantul la recomandarea de actiuni, ci implicati-l in implementarea acestor recomandari. E. Incercati sa rezolvati cauzele problemelor aparute pe parcurs, nu doar efectele lor. I.3. Cum pot intra in contact cu un consultant? Puteti utiliza mai multe metode, dintre care frecvent utilizate sunt urmatoarele: A. Contactati asociatii profesionale specifice (retele de specialisti, traineri, facilitatori, specialisti specializati in atragerea de fonduri, economisti, avocati etc.). B. Consultati furnizorii de informatii specializati (de exemplu, Pagini Aurii la categoriile 'Consultanti').

12

C. Contactati o universitate locala si luati legatura cu un cadrul didactic specializat. D. Contactati alte organizatii, in special organizatii similare organizare/tipuri de servicii), pentru informatii suplimentare. E. Utilizati sistemul Finantare.ro. I.4. Cum negociem cu o firma de consultanta? inainte de a incepe colaborarea cu o firma de consultanta, este recomandabil sa stabiliti clar care sunt termenii acestei colaborari:

(ca

trebuie sa existe un contract de consultanta cu drepturi si obligatii pentru fiecare parte; consultanta trebuie sa aiba un rezultat concret, masurabil; verificati existenta unei clauze privind despagubirile pe care consultantul trebuie sa le plateasca in cazul in care proiectul pierde licitatia dintr-o cauza imputabila consultantului; alegeti varianta optima de plata a consultantului - plata cu ora sau plata pe proiect - functie si de nivelul de implicare a consultantului in realizarea proiectului.

Pentru a alege si a colabora in conditii optime cu consultantul, respectati o serie de recomandari: A. Furnizati solicitantilor informatiile necesare pentru a putea identifica corect si complet necesitatile organizatiei dumneavoastra, in mod special atunci cand solicitati consultanta privind organizatia in ansamblu si pentru probleme care nu au caracter strict tehnic. Prezentati-va organizatia si membrii sai (Obisnuiti sa lucrati in echipa sau individual? Urmariti sa obtineti unanimitate in decizii, chiar daca astfel aveti nevoie de mai mult timp? Care este atitudinea personalului organizatiei dumneavoastra fata de utilizarea serviciilor unor consultanti din afara organizatiei?). Faceti-va bine cunoscute serviciile, piata si membrii organizatiei (strategii de dezvoltare, bugete, rapoarte anuale, organigrame, materiale promotionale). Prezentati prioritatile organizatiei dumneavoastra (obtinerea unei cote de piata cat mai mare, extinderea activitatilor etc.). B. Solicitati o oferta scrisa de la fiecare consultant interesat.

12

C. Solicitati estimari ale costurilor presupuse de consultanta. D. Analizati comparativ mai multe oferte. E. Dupa ce ati selectat cele mai bune oferte, obtineti informatii suplimentare (aria de activitati realizate de consultant, abilitatile sale de comunicare, capacitatea de adaptare la specificul organizatiei dumneavoastra etc.). F. Nu selectati un consultant numai pe baza tarifului solicitat de acesta. G. Redactati cu atentie contractul, care trebuie sa cuprinda:
o

identificarea clara a rezultatelor dumneavoastra cu consultantul;

colaborarii

organizatiei

data limita de finalizare a proiectului pentru care solicitati asistenta consultantului; indicarea clara a modalitatii de efectuare a platii pentru serviciile consultantului; modalitatile de evaluare periodica a colaborarii cu consultantul; persoana din cadrul organizatiei dumneavoastra care va avea autoritatea de a aproba diferitele cheltuieli specifice sau de aviza activitatea desfasurata pana in acel moment; stabilirea modalitatilor concrete si a persoanelor care vor desfasura activitatile de consultanta; tineti cont de reglementarile fiscale in vigoare.

o o

I.5. Ce contine un contract de consultanta? Va prezentam un posibil model de contract de consultanta.


CONTRACT DE CONSULTAN ncheiat astzi ........................ la ......................................... I. PRILE CONTRACTANTE

12

1.1. S.C. ........................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L., cu sediul social n .........................., str ............................................... nr. ......, bloc ......, scara ....., etaj ......, apartament ......, jude/sector ..........................................., nregistrat la Oficiul Registrului Comerului .................................. sub nr. ............. din ...................., cod fiscal nr. ............... din ........................, avnd contul nr. ........................................... deschis la ................................................., reprezentat de .................................................... cu funcia de .................................., n calitate de Consultant, pe de o parte, i 1.2. S.C. ........................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L., cu sediul social n .........................., str ............................................... nr. ......, bloc ......, scara ....., etaj ......, apartament ......, jude/sector ..........................................., nregistrat la Oficiul Registrului Comerului .................................. sub nr. ............. din ...................., cod fiscal nr. ............... din ........................, avnd contul nr. ........................................... deschis la ................................................., reprezentat de .................................................... cu funcia de .................................., n calitate de Beneficiar/Client, pe de alt parte, a fost ncheiat prezentul contract. II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Consultantul va asigura beneficiarului/clientului urmtoarele: ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 2.2. Serviciile care fac obiectul prezentului contract vor fi asigurate de consultant, la capacitatea i eficiena maxim timp de ........... ore pe o perioad de ............ zile cu ncepere de la data prelurii integrale a documentaiei necesare elaborrii lucrrilor sau prestrii serviciilor de consultan i care va face obiectul unui proces verbal de recepie. 2.3. Majorarea numrului de ore sau zile se poate efectua prin act adiional ncheiat de pri dac nu sunt respectate condiiile de termen la livrarea documentaiilor sau nendeplinirea condiiilor financiare. III. DURATA CONTRACTULUI 3.1. Prezentul contract se ncheie pe o durat de .............. (zile/luni/ani), ncepnd de la data ncheierii procesului verbal de recepie i pn la data de ..................... n condiiile n care nu exist prelungiri de natura celor prezentate la Art. 2.2. i 2.3. IV. PREUL CONTRACTULUI 4.1. Preul serviciilor prestate i al lucrrilor efectuate este de ........................... lei integral sau de ............lei pe ora de lucru efectiv. Aceste preuri includ/nu includ TVA. 4.2. Plata preului se va efectua n proporie de (jumtate) la nceputul serviciilor de prestat i al lucrrilor de efectuat i (jumtate) la sfritul perioadei lucrate sau lunar la sfritul fiecrei luni. 4.3. Prile au convenit ca beneficiarul/clientul s ramburseze consultantului cheltuielile pe care acesta le face n numele su, dac acesta a fost, n prealabil, de acord cu plata lor. 4.4. Decontarea cheltuielilor fcute n numele beneficiarului se face pe baz de decont nsoit de acte justificative legale. 4.5. Cheltuieli rambursabile sunt: a) ................................................................................................................ b) ................................................................................................................

12

c) ................................................................................................................ V. STATUTUL JURIDIC AL CONSULTANTULUI 5.1. n asigurarea serviciilor pe care le presteaz i a lucrrilor pe care le efectueaz, consultantul este persoan juridic independent, care are statutul de angajat al clientului. 5.2. Consultantului i revine plata tuturor impozitelor i taxelor legale. 5.3. n ceea ce privete serviciile prestate sau lucrarea efectuat, consultantul se oblig s nu angajeze sau s efectueze nici o activitate n detrimentul intereselor beneficiarului/clientului VI. NCETAREA CONTRACTULUI 6.1. Prezentul contract nceteaz de plin drept, fr a mai fi necesar intervenia unui/unei tribunal arbitral/instane judectoreti, n cazul n care una dintre pri: - nu i exercit una dintre obligaiile eseniale enumerate la pct. ................ din prezentul contract; - este declarat n stare de incapacitate de pli sau a fost declanat procedura de lichidare (faliment) nainte de nceperea executrii prezentului contract; - cesioneaz drepturile i obligaiile sale prevzute de prezentul contract fr acordul celeilalte pri;; - i ncalc vreuna dintre obligaiile sale, dup ce a fost avertizat, printr-o notificare scris, de ctre cealalt parte, c o nou nerespectare a acestora va duce la rezoluiunea/rezilierea prezentului contract; sau - n termen de ......... zile de la data primirii notificrii prin care i s-a adus la cunotin c nu i-a executat ori i execut n mod necorespunztor oricare dintre obligaiile ce-i revin. 6.2. Partea care invoc o cauz de ncetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte pri, cu cel puin ............ zile nainte de data la care ncetarea urmeaz s-i produc efectele. 6.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligaiilor deja scadente ntre prile contractante. 6.4. Prevederile prezentului .................................................... (capitol, articol, alineat) nu nltur rspunderea prii care n mod culpabil a cauzat ncetarea contractului. VII. CLAUZA PENAL 7.1. n cazul n care una dintre pri nu i ndeplinete obligaiile contractuale sau i le ndeplinete n mod necorespunztor, se oblig s plteasc celeilalte pri penaliti daune interese n valoare de ................................ lei, astfel: ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... VIII. FORA MAJOR 8.1. Nici una dintre prile contractante nu rspunde de neexecutarea la termen sau/i de executarea n mod necorespunztor - total sau parial - a oricrei obligaii care i revine n baza prezentului contract, dac neexecutarea sau executarea necorespunztoare a obligaiei respective a fost cauzat de fora major, aa cum este definit de lege. 8.2. Partea care invoc fora major este obligat s notifice celeilalte pri, n termen de .......... (zile, ore), producerea evenimentului i s ia toate msurile posibile n vederea limitrii consecinelor lui.

12

8.3. Dac n termen de ................ (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu nceteaz, prile au dreptul s-i notifice ncetarea de plin drept a prezentului contract fr ca vreuna dintre acestea s pretind daune-interese. IX. CLAUZA DE CONFIDENIALITATE 9.1. Prile se oblig s pstreze confidenialitatea datelor, informaiilor i documentelor, ca urmare a aducerii la ndeplinire a clauzelor prezentului contract, prin nefurnizarea datelor, rapoartelor i studiilor ctre teri dect prin acordul prilor (a celeilalte pri). X. NOTIFICRILE NTRE PRI 10.1. n accepiunea prilor contractante, orice notificare adresat de una dintre acestea celeilalte este valabil ndeplinit dac va fi transmis la adresa/sediul prevzut n partea introductiv a prezentului contract. 10.2. n cazul n care notificarea se face pe cale potal, ea va fi transmis, prin scrisoare recomandat, cu confirmare de primire (A.R.) i se consider primit de destinatar la data menionat de oficiul potal primitor pe aceast confirmare. 10.3. Dac notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se consider primit n prima zi lucrtoare dup cea n care a fost expediat. 10.4. Notificrile verbale nu se iau n considerare de nici una dintre pri, dac nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitile prevzute la alineatele precedente. XI. LITIGII 11.1. n cazul n care nu este posibil rezolvarea litigiilor pe cale amiabil, prile se vor adresa instanelor judectoreti competente. sau 11.1. n cazul n care rezolvarea nenelegerilor nu este posibil pe cale amiabil, ele vor fi supuse spre soluionare tribunalului arbitral, conform Regulilor de procedur. aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comer i Industrie a Romniei. XII. CLAUZE FINALE 12.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act adiional ncheiat ntre prile contractante. 12.2. Prezentul contract, mpreun cu anexele sale care fac parte integrant din cuprinsul su, reprezint voina prilor i nltur orice alt nelegere verbal dintre acestea, anterioar sau ulterioar ncheierii lui. 12.3. n cazul n care prile i ncalc obligaiile lor, neexercitarea de partea care sufer vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea ntocmai sau prin echivalent bnesc a obligaiei respective nu nseamn c ea a renunat la acest drept al su. 12.4. Prezentul contract a fost ncheiat ntr-un numr de .......................... exemplare, din care ...................... astzi ................................, data semnrii lui. CONSULTANT BENEFICIAR/CLIENT

Anex ANGAJAMENT Prezentul angajament pentru pstrarea confidenialitii datelor, informaiilor i documentelor a fost ncheiat ntre .................................... i .................................... i este conex contractului ncheiat ntre acestea i nregistrat sub nr ............... din ......................... I. Obiect

12

1. Informaiile pe care le obine ................................................................. (numele persoanei fizice sau, dup caz, juridice) ca efect al executrii contractului sus-menionat sunt strict confideniale. 2. Sunt confideniale urmtoarele informaii: a) situaia financiar; b) proiectele de afaceri; c) produsele nelivrate pieei; d) procesele de fabricaie; e) licenele sau brevetele de invenii; f) alte informaii care reprezint poziia pe pia a ....................................................... (numele/denumirea). 3. De asemenea, sunt confideniale i urmtoarele documente care s-au pus sau se vor pune la dispoziia ............................................................................................................. (numele, denumirea). II. Sfera circulaiei informaiilor 4. ....................................................................................... (numele/denumirea) poate dezvlui informaii sau poate pune la dispoziie documente dintre cele menionate la pct. 2 sau 3 numai persoanelor implicate n executarea clauzelor contractului sus-menionat. 5. Persoanele implicate n executarea contractului, respectiv managerii, contabilii, experii tehnici, consilierii juridici i alte categorii de persoane, nu vor putea dezvlui informaiile confideniale, cu excepia cazului n care ............................................................. (numele/denumirea) aprob n scris aceast posibilitate. 6. ................................................................ (numele/denumirea) va folosi informaiile numai n scopul lurii unor decizii cu privire la executarea contractului sus-menionat, fiind inute s nu le utilizeze n nici un alt scop. III. Durata angajamentului 7. Durata prezentului angajament este .........................., n afar de cazul n care una dintre pri notific n scris celeilalte ncetarea lui nainte de termen. 8. Notificarea prevzut la pct. 7 trebuie s fie fcut cu ........... zile nainte de a deveni efectiv hotrrea, dar nu mai mult de ultima zi a duratei prezentului angajament. IV. Sanciuni pentru nerespectarea angajamentului 9. Partea care ncalc prevederile prezentului angajament se oblig la plata unor despgubiri, astfel: ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 10. Exonereaz de rspundere urmtoarele situaii: a) dac informaiile erau cunoscute nainte de a fi fost obinute de la ....................................; b) informaia a fost primit dintr-o surs neconfidenial; c) dezvluirea informaiei s-a fcut dup ce s-a primit acordul scris pentru aceasta; d) informaia era de circulaie public la data dezvluirii ei; e) .............................................. a fost obligat n mod legal s dezvluie informaia. V. ncetarea angajamentului 11. ncetarea angajamentului are loc la ncheierea duratei lui. 12. La data ncetrii lui, informaiile prevzute la pct. 2 i 3 nu mai au caracter confidenial, cu toate consecinele ce decurg din aceasta.

12

Prezentul angajament s-a ncheiat n ...... exemplare, din care .......... astzi ............... CONSULTANT BENEFICIAR/CLIENT

Bibliografie
www.finantare.ro/model-contract-consultanta.html www.finantare.ro/contract-finantare-nerambursabila.htm

12

www.finantare.ro/ghid-consultanta.html www.prefecturabraila.ro/integrare www.kmarket.ro/consultanta www.hotnews.ro www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare

12