Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICIN VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA

Proiect
consultanta dezvoltarea comunei dudestii noi
Student: DRAGOMIR EMANUEL CLAUDIU AN V IMA Grupa 652

TIMISOARA 2008/2009

Energie solara: sisteme solare de incalzire 1 Introducere


Energia solara este o sursa inepuizabila de combustibil pentru panouri solare. Gratuita si ecologica, energia solara este captata de panourile solare sub forma de radiatii solare. Supranumita si energie verde, energia solara va deveni in scurt timp principala sursa de energie termica si energie electrica. Acest proiect are ca scop reducerea cheltuieliilor de incalzire pe lemne sau pe gaz metan Ca localitate pentru dezvoltarea si realizarea acestui proiect am ales comuna Dudestii Noi din judetul Timis. Dudetii Noi (vechiul nume n romn Beenova Nou, german Neubeschenowa, maghiar Ujbeseny) este o localitate n judeul Timi, Banat, Romnia. Comuna a fost renfiinat n 2004, desprinzndu-se de Becicherecu Mic Dudetii Noi se gsete n judeul Timi la 13 Km nord-vest de municipiul Timioara. Se nvecineaz la vest cu Becicherecu Mic (2 km), la est cu Snandrei (7 km), la sud cu Sclaz (7 Km), la nord-vest cu Hodoni (11 km) i Satchinez (14 km). La sud de localitate trece drumul naional DN6 Timioara - Cenad, precum i calea ferat Timioara - Snnicolau Mare cu halta Dudetii Noi. In 1968 - comuna Besenova Nou este desfiinat prin Legea nr.2/1968, aezarea fiind arondat comunei Becicherecu Mic, sub noua denumire de Dudetii Noi; Populaia stabil la 1 ianuarie 2007 - total = 2464 persoane, din care: - masculin = 1227 persoane - feminin = 1237 persoane Populaie in 2008 a crescut la 2.501 persoane Densitate 46,35 loc./km Numrul locuinelor la 31 decembrie 2006 = 787 Instituiile din comuna Dudetii Noi sunt: Primria, Consiliul Local, coala cu Clasele I-VIII, Grdinia cu Program Normal, Grdinia cu Program Prelungit, Cminul Cultural, Postul de Poliie, Dispensarul Medical Uman, Biserica Catolic, Biserica Ortodox, Biserica Baptist, Biserica Penticostal. Zona geografica in care se afla comuna Dudestii Noi este o regiune de ses acest lucru fiind un avantaj pentru locuitorii comunei datorita faptului ca soarele in aceasta regiune are un timp mai ridicat de stralucire putand astfel fi folosita energia solara cu succes . Ploiile sunt mai rare decat in alte regiuni ale Romaniei si nu exista forme de relief care sa impiedice stralucirea soarelui peste casele locatarilor.

17

2 Programul Casa Verde


Programul Casa Verde - finantare nerambursabila 90% pentru sisteme de producere a energiei din surse regenerabile Programul de finantare a fost lansat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii durabile, este finantat din Fondul pentru mediu si are o alocare bugetara de 520 milioane lei pentru anul 2009. Din aceasta, 400 milioane lei sunt destinate persoanelor fizice, asociatiilor de proprietari si ONG-urilor. Plafoanele de finantare sunt: - persoanele fizice, asociatiile de proprietari si ONG-urile pot primi 90% din valoarea proiectului, dar nu mai mult de 25.000 lei - persoanele juridice pot primi 50% din valoarea proiectului, dar nu mai mult de 250.000 lei pentru un system - scolile si primarile pot primi 60% dinvaloarea proiectului, dar nu mai mult de 300.000 lei pentru un sistem Metodologia de desfasurare a programului de finantare este similara cu cea a programului Rabla: - in intervalul 1 - 28 noiembrie se vor valida furnizorii agreati de sisteme pentru producerea energiei din surse regenerabile; fiecare furnizor va avea alocat un buget fix - lista furnizorilor validati va fi publicata in jurul datei de 20 decembrie - incepand cu 5 ianuarie 2009, beneficiarii care doresc sa beneficieze de finantarea nerambursabila se for putea adresa furnizorilor validati, care ii vor indruma in continuare Este preconizat ca programul Casa Verde sa se desfasoare anual, intre datele de 5 ianuarie si 5 decembrie. Ordinul pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului a fost publicat in pagina 4 a Monitorului Oficial, numarul 742, consfintind astfel, la nivel oficial, demararea Programului Casa Verde Prin Programul Casa Verde, in jur de 20 000 de romani vor primi subventii de 90% din valoarea unui sistem de panouri solare ori a altor sisteme (geotermale/eoliene). Dosarele de inscriere la subventia de 90%se vor depune cu incepere din 5 ianuarie 2009.

17

Extrase din Ghidul de finantare: Eligibilitatea solicitantului (1) Pentru a participa la Program prin modalitate indirecta, solicitantul trebuie sa indeplineasca cumulativ o serie de criterii de eligibilitate. (2) Solicitantul, persoana fizica, trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii: a) indiferent de cetatenia, domiciliul sau resedinta sa, trebuie sa detina in proprietate, concesiune sau locatiune, in Romania, imobilul pe/in care se instaleaza sistemul sau unitatea de proprietate individuala in care se instaleaza sistemul; b) sa actioneze in nume propriu; c) sa sustina contributia proprie. (3) Solicitantul, asociatie de locatari, trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii; a) membrii asociatiei de locatari sa detina in proprietate sau locatiune unitati de proprietate individuala din condominiul pe/in care se instaleaza sistemul; b) sa actioneze in nume propriu; c) sa sustina contributia proprie. (4) Solicitantul, organizatie neguvernamentala, trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii: a) sa fie persoana juridica romana; b) sa detina in proprietate/concesiune/locatiune/administrare imobilul pe/in care se instaleaza sistemul sau unitatea de proprietate individuala in care se instaleaza sistemul; c) sa actioneze in nume propriu; d) sa sustina contributia proprie; e) sa nu se afle in procedura de dizolvare sau lichidare. (5) Prin asociatie de locatari se intelege si asociatia de proprietari. Inscrierea in Program a solicitantilor (1) Solicitantul care indeplineste criteriile de eligibilitate prevazute la art. 15 se inscrie la un singur instalator validat, dar numai dupa publicarea pe site-ul Autoritatii a listei instalatorilor validati, completand si depunand in acest sens o cerere de inscriere, conform modelului prevazut in anexa nr. 1. (2) Instalatorul validat, care a incheiat contract pentru finantare cu Autoritatea, elibereaza solicitantului nota de acceptare, conform modelului prevazut in anexa nr. 2. (3) Nota de acceptare eliberata solicitantului asigura accesul acestuia la Program. (4) Inscrierea solicitantului si eliberarea notei de acceptare se fac in limita sumei contractate de catre instalatorul validat cu Autoritatea.

17

Documentele obligatorii care trebuie depuse de solicitanti (1) Solicitantul Inscris la un instalator validat pune la dispozitia acestuia documentele necesare achizitionarii sistemului si desfasurarii lucrarilor de instalare a sistemului. (2) Solicitantul, persoana fizica, depune: a) actul de identitate, in copie; b) actul de proprietate, contractul de concesiune ori contractul de locatiune, dupa caz, a imobilului sau a unitatii de proprietate individuala, in copie legalizata; c) actul autentificat de notarul public, prin care proprietarul concedent sau proprietarul locator isi exprima acordul pnvind efectuarea lucrarilor de instalare a sistemului, daca este cazul; d) documentul care atesta o situatie particulara: casatorie, desfacerea casatoriei, schimbarea numelui si/sau a prenumelui etc., daca este cazul, in copie. (3) Solicitantul, asociatie de locatari, depune: a) statutul asociatiei, in copie; b) documentul care atesta dobandirea personalitatii juridice, daca este cazul, in copie legalizata; c) certificatul de inregistrare fiscala, daca este cazul, in copie; d) procesul-verbal al adunarii generale in care a fost ales presedintele asociatiei, in original sau copie legalizata; e) hotararea adoptata in adunarea generala a asociatiei, cu acordul majoritatii membrilor, care sa cuprinda: decizia privind participarea la Program, persoana desemnata sa reprezinte asociatia in relatia cu instalatorul, sa semneze contractul cu acesta, sa semneze facturile si alte documente etc. si decizia privind sustinerea contributiei proprii cu indicarea clara a surselor financiare, in original sau copie legalizata; f) procura notariala prin care este imputernicita persoana care va actiona si va incheia acte juridice in numele si pe seama asociatiei de locatari, in vederea achizitionarii si instalarii sistemului in cadrul Programului, daca asociatia nu este reprezentata de un presedinte; g) lista proprietarilor/locatarilor si destinatia spatiilor, in copie. (4) Solicitantul, organizatie neguvernamentala, depune: a) actul de infiintare a organizatiei, cu toate modificarile si completarile ulterioare, in copie; b) hotararea adoptata de organul de decizie al organizatiei, care sa cuprinda: decizia privind participarea la Program, persoana desemnata sa reprezinte organizatia in relatia cu instalatorul, sa semneze contractul cu acesta, sa semneze facturile si alte documente etc. si decizia privind sustinerea contributiei proprii cu indicarea clara a surselor financiare, in original sau copie legalizata; c) procura notariala prin care este imputernicita persoana, alta decat
17

reprezentantul legal, care va actiona si va incheia acte juridice in numele si pe seama organizatiei, in vederea achizitionarii si instalarii sistemului in cadrul Programului; d) certificatul de inregistrare fiscala, in copie; e) certificatul eliberat, la cerere, de catre instanta competenta, care atesta ca organizatia nu a fost radiata din Registrul asociatiilor si fundatiilor, in original; f) documentul care atesta calitatea de proprietar/ concesionar/administrator/locatar al imobilului pe/in care se instaleaza sistemul sau al unitatii de proprietate individuala in care se instaleaza sistemul, in original sau copie legalizata; g) actul autentificat de notarul public, prin care proprietarul concedent, proprietarul-locator sau proprietarul care a dat spre administrare imobilul ori unitatea de proprietate individuals isi exprima acordul privind efectuarea lucrarilor de instalare a sistemului, dupa caz; (5) Instalatorul validat garanteaza comercializarea si instalarea sistemului, numai daca: a) solicitantul prezinta documentele obligatorii; b) locatia si amplasamentul propuse de solicitant permit instalarea sistemului; c) solicitantul achita contributia proprie.

17

Panouri solare
Principiu de funcionare Din punct de vedere funcional, componenta principal a panoului solar este elementul absorbant care transform energia razelor solare n energie termic i o cedeaz unui agent termic (ap, antigel). Cu ajutorul acestui agent termic, energia este preluat de la panou i este fie stocat, fie utilizat direct (ex. ap cald menajer). Pentru a reduce pierderile termice inevitabile, este nevoie de o separare termic a elementului absorbant de mediul nconjurtor. n funcie de tehnica utilizat n acest scop deosebim: panouri ce utilizeaz materiale izolatoare obinuite; panouri n care izolarea termic se realizeaz cu ajutorul vidului dar au o tehnologie de fabricaie costisitoare; panouri ce se bazeaz pe tehnici simple i se utilizeaz la nclzirea bazinelor de not. Mod de construcie Panouri plate

Panou solar termic n principiu, un panou solar are o carcas metalic de form dreptunghiular n care se afl montate celelalte elemente. Printr-un geam de sticl, razele solare cad pe o suprafa care absoarbe aproape ntregul domeniu spectral al acestora. Energia caloric rezultat nu se pierde, panoul fiind izolat termic n toate prile. Cldura de convecie spre exterior este linitat de unul sau mai multe geamuri. La panourile cu vacuum, aceasta este aproape n ntregime eliminat. Cldura de radiaie, datorat temperaturii proprii, este deasemenea mpiedicat de geamul de sticl care este opac pentru lungimile de und mai mari. Aceast cldur este reinut n interiorul panoului, echilibrul termic conducnd la o temperatur mai nalt dect n situaia fr geam. Acest efect este cunoscut sub numele de efect de

17

ser. La panourile solare moderne se utilizeaz sticl special, cu un coninut ct mai mic posibil de fier i cu o rezisten mrit la grindin i ncrcare cu zpad. Elementul absorbant, mai ales la panourile cu vid, poate prezenta o selectivitate fa de lungimea de und, astfel nct, pe de o parte, s absoarb o gam ct mai larg de radiaie solar i, pe de alt parte, s aib o emisie ct mai redus n domeniul de infrarou apropiat, pentru a reduce emisia de cldur Elementul absorbant cedeaz cldura agentului termic ce curge prin conductele de cupru sau aluminiu ataate acestuia. Agentul termic transport energia caloric la utilizator sau la un recipient de stocare. Unele instalaii solare au circuitul agentului termic deschis, ceea ce nseamn c prin conductele panoului circul chiar apa necesar utilizatorului, cum este cazul n principal al instalaiilor funcionnd pe principiul termosifonului. n regiunile cu pericol de nghe mai mare, se apeleaz totui de regul la circuite separate. Circuitul primar, cel al panoului conine un lichid rezistent la nghe (antigel). Din circuitul primar cldura este transferat prin intermediul unui schimbtor de cldur apei din circutul secundar, cel al utilizatorului. Panouri cu tuburi vidate

Panou solar cu tuburi vidate

Detaliu panou solar cu tuburi vidate

O construcie special prezint panourile solare cu tuburi vidate [. Ele se compun din tuburi paralele n spatele crora se afl reflectoare pentru concentrarea radiaiai solare. Tuburile vidate se compun din dou tuburi de sticl concentrice intre care este vid. Tubul din interior este nconjurat de o suprafa absorbant de care este ataat un tub de cupru prin care circul un agent termic. Vidul dintre tuburi reduce la minimum pierderile de cldur prin convecie i conducie, pemind obinerea de performane superioare(randament i temperaturi mai mari). Datorit temperaturilor mai mari instalaia de nclzire poate necesita elemente speciale pentru eliminarea pericolului supranclzirii. Astfel de panouri sunt mai eficiente n zonele cu temperatur moderat, utilizarea lor n zone calde

17

justificndu-se doar n instalaii tehnice unde este nevoie de temperaturi mai mari. Un alt avantaj l reprezint faptul c suprafaa absorbant fiind mereu perpendicular pe direcia razelor solare, energia absorbit este aproape constant n cursul zilei. Tehnologia utilizat la fabricarea acestui tip de panou este asemntoare celei de la centralele termice cu jgheaburi parabolice. Elementul absorbant Elementul absorbant trebuie s capteze ct mai bine radiaia solar, att cea direct ct i cea difuz, i s o transforme n cldur. n acelai timp cldura cedat sub form de radiaie s fie ct se poate de mic. n termini tehnici aceasta nseamn c trebuie s se comporte selectiv fa de lungimile de und corespunztoare celor dou procese. n rile cu clim mai cald se ntrebuineaz adeseori componente acoperite doar cu aa numitele lacuri solare. Aceste lacuri sunt foarte rezistente la cldur i de regul sunt de culoare neagr pentru a gradul de absorbie cel mai mare posibil pentru radiaia solar. n acelai timp aceste lacuri au un nivel destul de nalt de emisie n zona de mijloc a radiaiei infraroii ca urmare o parte a cldurii captate va fi emis din nou. Pentru a reduce la minimum pierderile de energie, se va acoperi partea absorbant cu un strat foarte selectiv. Astfel se pot obine coeficieni de absorbie de 94% n banda de 0,4 ... 0,8 m lungime de und i coeficieni de emisie de 6% pentru lungimea de und de 7,5 m corepunztoare radiaiei proprii a materialului absorbant Una din primele acoperiri cu materiale cu absorbie selectiv, utilizabil n producia n serie, a fost acoperirea cu crom. Acesta se aplic pe suprafeele de aluminiu sau cupru prin procedeu galvanic. Pe suprafaa metalului apar firicele de crom care capteaz ntre ele razele de lumin, dar datorit mrimii lor reduse nu permit emiterea de lungimi de und mai mari. O modalitate elaborat dar care ns nu a mai fost pus n fabricaie a avut ca baz acoperirea cu nichel. Pn prin anul 1977 procedeul de cromare era dominant pe pia. ntre timp au aprut noi modaliti de acoperire cu strat absorbant care permit obinerea de randamente mai mari pe de o parte, i prin renunarea la procesele galvanice sunt mai ecologice din punct de vedere al produciei i reciclrii pe de alt parte. Actualmente cel mai extins procedeu este cel de depunere n atmosfer de gaz inert a unui strat de titan de culoare albastr (procedeul PVD), care cu toate c n comparaie cu negrul din cazul acoperirii cu crom are un coeficient de absorbie mai mic, prezint o emisie mult mai slab i ca atare un randament total mai mare. Primele acoperiri de acest tip s-au elaborat n Germania i au fost lansate pe pia de ctre TiNOX GmBH[2]. Teoretic se pot obine i alte culori ale stratului de acoperire, care ns nu au acelai randament.
17

O alt tehnologie a fost elaborat n anii 90 de ctre firma Interpane [3] care creeaz o structur de ceramic metal (probabil tot pe baz de titan) care strlucete ntr-un ton de negru-albstrui. Cele dou procedee de acoperire, pn mai recent, erau posibile doar pe suprafee de cupru, pentru aluminiu tehnici corespunztoare au aprut doar de puin timp pe pia. Chiar i n acest caz pentru transportul cldurii cu ajutorul agentului termic se utilizeaz conducte de cupru care se racordeaz prin sudare laser cu partea absorbant. Pe lng materialul de acoperire utilizat, productorii se disting i prin forma de realizare a prii absorbante. Frecvente sunt soluiile ce utilizeaz o plac metalic ce acoper toat suprafaa interioar a panoului. n acest caz conducta este sudat/lipit n form de harf sau serpentin pe spatele plcii. Pe lng aceasta exist construcii pe baz de benzi se cca 10-15cm lime pe reversul crora se afl cte o conduct sudat. Benzile mai apoi sun racordate prin sudur la cele dou capete la o conduct colectoare. O a treia form este asemntoare unei perne, pe spatele plcii absorbante fiind sudat o a doua placformat prin stanare. Agentul termic circul printre cele dou plci. n principiu prima variant de realizare prezint eficiena cea mai mare. Dar pentru c productorii, la nceput au putut utiliza noile procedee de obinere a straturilor foarte selective doar n cazul plcilor de cupru cu dimensiuni limitate, mai ales n cazul modelelor mai vechi a fost posibil utilizarea doar a benzilor. ntre timp noile tehnologii permit fabricarea de plci de pn la 1200mm lime, ceea ce asigur o mai mare flexibilitate n variantele de fabricaie. n schimb utilizarea benzilor pe de o parte face posibil doar asamblarea n form de harf, pe de alt parte permite adaptarea mai uoar la forma acoperiurilor (panouri cu dimensiuni la cerere). Utilizri

Principiul termosifon

Schem simplificat de prepararea apei calde menajere cu panou solar 1. Panou solar; 2. Comand; 3. Pomp; 4. Vas de presiune; 5. Rezervor de ap; 6.Surs de cldur complementar)
17

Panoul solar este componenta principal a unei instalaii termice solare i pn n anul 2002 a fost utilizat ndeosebi pentru prepararea de ap cald, iar recent i gsete aplicare i n furnizarea energiei necesare nclzirii cldirilor. Dac este asociat cu un rezervor de stocare a energiei, se poate asigura nclzirea cldirii numai cu energie solar. Vehicularea energiei termice ntre panoul solar i locul de utilizare sau depozitare poate avea loc cu sau fr utilizarea unei surse de energie extern. n primul caz avem de a face cu sisteme ce utilizeaz pompe acionate electric, sisteme de reglare automat, etc., n al doilea caz se utilizeaz principiul termosifon bazat pe diferena de densitate a agentului termic la diferite temperaturi. Apa cald se ridic n sus, pe cnd cea rece coboar. Altfel dect la nclzire central funcionnd pe acelai principiu, n acest caz rezervorul trebuie s se gseasc deasupra panoului solar. Adesea panoul solar i rezevorul constituie un bloc comun. Cele mai cunoscute i frecvente utilizri ale panourilor solare termice este n prepararea apei calde menajere. La montare corespunztoare a panourilor i a rezervorului,n Europa Central se poate asigura apa necesar pentru splat i baie pe ntreg pe o perioad de cca o jumtate de an (sezonul de var). Teoretic se poate asigura cldura necesar consumului casnic pe parcursul ntregului an, dar n acest caz este nevoie de o suprafa mai mare acoperit cu panouri, rezultnd un exces de ap cald pe perioada verii. La o astfel de supradimensionare, randamentul investiiei semnificativ mai mari va fi redus i nu va fi compensat de economia de combustibili fosili(gaz, pcur, lemn, etc.) sau electricitate devenind nerentabil. Panouri dimensionate economic, pot nlocui sau completa sursele de energie termic ntr-un procent suficient de mare contribuia la prepararea apei calde variind ntre 30% i 100% raportat la un an ntreg. Primele suprafee mari acoperite cu panouri solare termice au aprut dup criza petrolier din anii 70 fiind utilizate la nclzirea apei din bazinele de nnot publice i private. Instalarea de panouri solare termice a primit un impuls suplimentar n Germani datorit sprijinului guvernamental federal i celui al landurilor. Chiar i procese industriale utilizeaz energia termic solar. Un exemplu n acest sens l prezint nclzirea biomasei n procesul de preparare al biogazului. Dac instalaiiile cu panouri solare se racordeaz i la intalaiile de nclzire, se poate contribui i la reducerea costului cu nclzirea cu pn la cteva zeci de procente. n cazul unei exigene mai mari la ntregul sistem se poate racorda un rezervor de stocare sezonier a cldurii ceea ce va permite acumularea de suficient energie caloric pentu a putea complet elimina utilizarea altor combustibili. Un astfel de rezervor de stocare de cldur, n cel mai simplu caz

17

poate fi o cantitate suficient de ap sau pietri(cca. 20T) din mijlocul cldirii sau subsolul acesteia. Amortizarea unei instalaii solar termice pentru producerea apei calde este posibil n cca 8 ani n condiiile unei construcii optimale, a unei utilizri raionale i a existenei unui sprijin din partea statului la tendinele actuale de pe piaa combustibililor fosili. Productorii livreaz panourile solare termale cu o durat de via previzibilp de cca 20 ani. Durate de amortizare de peste 16 ani sunt posibile doar dac instalaia a fost necorespunztor proiectat,respective utilizat. Pentru a dispune de ap cald suficient i n zilele ploioase panourilor solare li se ataeaz din construcie un rezervor special de ap cald cu schimbtor de cldur care n funcie de numrul de membri de familie poate avea o capacitate de 300-1500L. Pentru cldirile mai mari (blocuri, spitale, hoteluri, etc.), care datorit mrimii au o utilizrii aproape continu, putnd avea un termen de amortizare mai redus, se contruiesc rezervoare de stocare a cldurii industriale dimensionate corespunztor consumului. n rezervoarele obinuite, circuitul primar al panoului nclzete doar jumtatea de jos a acestuia, apa cald ridicndu-se datorit conveciei i temperatura ajungnd pn la valoarea admis de 95 Considerente economice

Panouri solare pentru prepararea apei calde la un hotel din Mallorc

Panouri solare pentru nclzirea apei unui bazin de not

Panourile solare transform energia radiaiei solare n cldur atunci cnd aceasta cade pe suprafaa de absorbie Pentru a obine o temperatur de 40-60 C n rezervor, este necesar ca n panou s se ating cel puin 65 C. Dac panoul solar este montat n circuit doar pentru a prenclzi apa din rezervor, randamentul va fi mai mare deoarece nivelele de temperatur pot fi mai mici. Izolarea termic mpiedic schimbul de cldur ntre dou medii.
17

Scopul i locul instalrii sunt importante din punct de vedere al gradului de exploatare, al eficienei n exploatare i ca urmare al economicitii instalaiei. Cele de mai sus au o greutate considerabil n analiza economicitii utilizrii panourilor solare termice unde ntrebarea de baz se refer la recuperarea investiiei. Tendina este de a utiliza capacitatea panourilor la maximum fr perioade de mers n gol. Pentru prepararea apei calde menajere de exemplu, este nevoie s se cunoasc nevoia zilnic de ap cald. n acest caz este bine ca instalaia s se dimensioneze la 70% din necesarul de energie din cauza diferenelor de capacitate n funcie de anotimp. Dac se dimensioneaz la o capacitate de 100% din energia necesitat iarna, n var vom avea un exces de ap cald care nu se poate utiliza, deci o suprafa de panou neutilizat n care s-a investit. Dac se dimensioneaz rezervorul astfel nct s stocheze toat energia caloric produs, apar pierderile n timp datorit izolaiei imperfecte a acestuia. Rezult c att din punct de vedere economic ct i ecologic, este raional s se apeleze la un sistem hybrid care combin panourile solare cu sisteme clasice de nclzire.. Costuri suplimentare la montarea de sisteme solare Procesul de transformare a razelor solare in apa calda si aport la incalzirea locuintei este mai lung si presupune mai mult decat simpla achizitie de panouri solare. Iata de ce trebuie sa stiti exact ce costuri suplimentare presupune montarea unui panou solar in gospodaria dumneavostra. Textul de mai jos se bazeaza pe exterienta Idella in panouri solare si este conceput impreuna cu instalatorii de panouri solare. Instalarea de panouri solare difera de la caz la caz. Totusi, diferentele de instalare de panouri solare nu sunt prea mari, astfel ca se poate vorbi de o metoda generala de instalare panouri solare. 1. In cazul panourilor solare cu rezervor exterior (tuburi conductoare sau superconductoare) montarea e simpla: se fixeaza pe acoperis, se prinde in grinzi sub tigla si se leaga la reteaua de apa rece. Apoi se monteaza o teava de scurgere (izolata foarte bine) din rezervor prin care va curge apa incalzita de soare si stocata in rezervorul exterior (boiler cu interior de portelan si foarte bine izolat). Se monteaza controlerul care va indica ce temperatura are apa din rezervor. Tot controlerul va fi setat sa porneasca rezistenta electrica a rezervorului atunci cand afara este innorat si temperatura apei este prea mica. 2. In cazul panourilor solare fara rezervor exterior (tuburi conductoare sau superconductoare) este nevoie de boiler interior care sa stocheze apa incalzita de soare. Apa din boilerul cu doua serpentine poate fi folosita ca apa calda menajera cat si ca aport la incalzire. Cea mai buna incalzire este considerata cea prin
17

pardoseala, unde este nevoie de o temperatura de circa 30-35 de grade celsius, temperatura obtinuta de la soare si pe timpul iernii. In cazul montajului panourilor solare fara rezervor exterior mai este nevoie de: - glicol (agentul termic incalzit de soare ce face un circuit prin serpentinele boilerului cedand caldura apei), circa 20 de litri in functie de lungimea si diametrul tevilor de la panou la boiler. Cost aproximativ 300 Ron; - Aerisitor automat, doua bucati. Cost aprox 100 Ron/buc;- Pompa de recirculare a agentului termic (glicolul). Cost aprox 1200 Ron; - Vas de expansiune. Cost aprox 80 Ron; - Izolatie a tevilor exterioare ce intra si ies din panou. Cost aprox 12 Ron/m liniar; - Manopera de montaj in functie de complexitatea lucrarii. Cost aprox 700-1000 Ron; - In cazul in care beneficiarul se afla in alta localitate va fi si un cost al deplasarii (combustibil) si cazarii echipei de montaj. Cost aprox 200-800 Ron 3. In cazul montarii panourilor solare cu tuburi vidate martie octombrie montajul il poate face gratuit si usor beneficiarul, fiind foarte simplu si avand instructiuni de montaj in limba romana cat si desen. 4. In cazul in care aveti deja incalzire pe gaz, lemne, motorina sau pompa de caldura, panourile solare se pot corela in principiu cu instalatia deja existenta. Este valabil si daca aveti boiler interior pe curent. Avantajul in asemenea situatii este ca se face economie semnificativa la consumul gazului, lemnelor, motorinei sau curentului atunci cand functioneaza panoul solar

Taxele de transport variaza intre 100 si 300 de lei, in functie de greutatea coletului.

17