Sunteți pe pagina 1din 4

Buddhismul este una dintre cele mai mari religii ale lumii; el vine din epoca lui Buddha

Sakyamuni care s-a nscut n India, acum mai bine de 2500 de ani. La vrsta de treizeci i cinci de ani Buddha a atins iluminarea deplin i a trit pn la optzeci i unu de ani. ntre momentul realizrii Iluminrii i cel n care a prsit aceast lume pentru a trece n Parinirvana, el i-a consacrat o mare parte din timp transmiterii doctrinelor. Primele sale discursuri sunt despre Cele Patru Adevruri Nobile. nvturile pe care le-a transmis ulterior le-a adaptat ntotdeauna n funcie de capacitile de nelegere ale discipolilor si. Mesajul lui Buddha s-a rspndit mai nti n India. Doar n secolul al VII-lea, tibetanii l-au introdus i apoi l-au rspndit n toat ara, dup ce i-au recunoscut valoarea nepreuit. Pentru aceasta ei au depus eforturi mari, deplasndu-se pn n India pentru a studia la faa locului nvturile lui Buddha. La vremea aceea, tibetanii erau numii oamenii de dincolo de muni, de dincolo de Himalaya, de unde li se trgea numele de slbatici. Erau buni lupttori, aveau o oaste puternic i le plcea s se rzboiasc. Datorit nvturilor lui Buddha au devenit un popor panic; mai mult, buddhismul le-a adus foloase nsemnate. Esena tuturor nvturilor lui Buddha vizeaz toate fiinele sensibile nzestrate cu via. Ea nu se aplic nici lui Buddha nsui, nici dobndirii de puteri supranaturale, nici diferitelor zeiti. Fiinele sensibile posed un spirit, o contiin. Aceasta le permite s cunoasc i s neleag, i ele au capacitatea de a experimenta fericirea i suferina. Buddha ne-a transmis clar prin nvturile sale faptul c fiinele pot gsi rdcina, cauza profund i esenial a fericirii i a suferinei numai n propria lor minte, nu n afara ei. St n putina fiinelor s elimine imperfeciunile i s dezvolte aspecte pozitive ale minii prin metode corespunztoare. 12 Principii Buddhiste Gotama, initiatorul buddhismului, s-a nascut in nordul Indiei in sec. VII i.Hr. La varsta de 30 de ani a plecat in cautarea adevarului, pentru el si pentru ceilalti. Dupa 6 ani de cautari a atins iluminarea fiind astfel supranumit Cel Luminat, Cel Constient, Cel Ce Stie, un Buddha. Dupa aceasta experienta, el si-a petrecut restul vietii incercand sa impartasesca si celorlalti ceea ce aflase. Unii l-au crezut. Altii nu. Dupa moartea lui, din ce in ce mai multi oamenii au inceput sa se simta atrasi de invataturile lui si astfel numarul adeptilor a crescut considerabil. Aproximativ o treime din populatia lumii urmeaza in prezent invataturile lui Buddha. Religia budista este denumita religia pacii pentru ca nu a existat niciodata un razboi budist si pentru ca nici o persoana, in nici o perioada de timp, nu a fost persecutata de o grupare, organizatie sau tara budista pe baza credintei sau libertatii de exprimare a acesteia. Iata in continuare cateva dintre principiile de baza dupa care se calauzeste religia budista: 1 Fiecare persoana ar trebui sa-si inteleaga propria minte si viata pe care o traieste. Sistemul numit budist exista tocmai pentru a te ajuta in acest sens. Incepe chiar acum si

infrunta-ti viata asa cum se prezinta ea, invata sa-ti asumi responsabilitatea pentru propriile experiente. 2 Totul se schimba. Tot ceea ce exista trece prin acelasi ciclu al existentei nastere, batranete, boala si moarte. Doar viata este continua, cautandu-si tot timpul noi forme de manifestare. Viata este un proces sau curgere care nu a inceput niciodata si nu se va termina niciodata. 3 Legea schimbarii se aplica deopotriva si la ceea ce oamenii numesc suflet. Nu exista ceva intr-o persoana care sa fie nemuritor, care sa nu se transforme. 4 Toate universurile care exista sunt expresia vietii. Toate efectele au si cauze iar caracterul unei persoane este rezultatul actiunilor sale. Fiecare fiinta umana isi creaza situatii de viata, fie ca intelege acest lucru sau nu. Prin ganduri bune si actiuni corecte se poate purifica sinele interior. Intelegerea naturii interioare va duce in timp la eliberare. Fiintele omenesti care petrec multe vieti pe Pamant pot atinge in cele din urma iluminarea. 5 Viata e singurul lucru care se schimba in mod constant. Viata isi schimba forma de nenumarate ori. Tocmai de aceea nu exista moarte desi toti cred ca murim. Din intelegere se naste compasiunea si un simt al identitatii cu alte forme de viata. Lege eterna este intelegerea si armonia. 6 Grija partii trebuie sa fie grija intregului. Egoismul directionat gresit produce suferinta personala si a celorlalti. Poti invata din propria suferinta sa o micsorezi si sa-i elimini cauzele. 7 Incearca in primul rand sa obtii o intelegere preliminara a buddhismului. Apoi poti dezvolta o intelegere mai profunda. Budismul este un mod de viata nu doar o teorie despre viata. Inceteaza sa mai faci rau, invata sa faci bine, purifica-ti inima. 8 Un Buddha este o fiinta omeneasca. Scopul vietii este atingerea iluminarii. Aceasta stare de constiinta conduce la disparitia limitarilor. Toate fiintele omenesti si toate celelalte forme de viata contin iluminarea in stare latenta. Iluminarea este procesul transformarii in ceea ce suntem cu adevarat. Priveste in interiorul tau - esti Buddha. 9 Intre starea de latenta si iluminarea propriu-zisa exista un proces de autodezvoltare. Singura credinta folosita in budism este increderea ca acolo unde a fost o calauza, merita sa mergi si tu. 10 Budismul pune mare accent pe nevoia de meditatie si concentrare interioara, care conduce in timp la dezvoltarea facultatilor spirituale interioare. Perioadele de liniste pentru activitatile interioare sunt esentiale pentru o viata echilibrata. Un Buddha are mintea treaza in orice moment. Fereste-te sa te atasezi mental si emotional de tot ce e trecator.

11 Fiecare persoana sufera consecintele propriilor actiuni si invata din ele. Ajuta-i pe altii sa faca acelasi lucru. Nici o rugaciune adresata lui Buddha sau oricarei alte zeitati nu va impiedica un efect sa-si urmeze cauza. Preotii budisti nu sunt intermediari intre realitate si individ. Toate celelalte religii si filozofii sunt acceptate fara discernamant pentru ca nimeni nu are dreptul sa se aseze in calea unei persoane care isi cauta Dumnezeul. 12 Budistii nu cred in nici un Dumnezeu. Budismul este un sistem de gandire, o religie, o stiinta spirituala si un mod de viata care e rational si practic. Mai bine de 2 000 de ani el a satisfacut nevoile a aproape o treime din populatia Globului. Nu are dogme, satisface simtul rational si pe cel al inimii, insista ca fiecare individ sa-si asume responsabilitatea, sustine toleranta pentru ceilalti si pentru punctele lor de vedere, imbratiseaza stiinta, psihologia, etica si arta si subliniaza faptul ca oamenii sunt creatorii vietii lor prezente si a destinului lor. * Jetsun-Kahbum, povestea vieii i faptelor lui Milarepa, marele yoghin tibetan, este considerat una din scrierile sacre ale Orientului i cartea fundamental a colii Kargyutpa. n Tibet Jetsun-Kahbum posed rara calitate de a fi preuit att de clasele literate i nvate, ct i de oamenii obinuii. Lama Kazi Dawa-Samdup, cel cruia i datorm tlmcirea din tibetan n englez a acestei povestiri uimitoare, a lsat despre aceast carte o apreciere savant, pe care a consemnat-o ntr-un manuscris, cu scopul de a-i servi drept parte a unei introduceri: Dei redactat cu mai mult de opt sute de ani n urm, [Jetsun-Kahbum] este scris ntrun stil att de clar i simplu, nct orice tibetan obinuit din zilele noastre tiutor de carte o poate citi cu uurin i plcere. Dac adugm la aceasta c nareaz povestea vieii celui care este admirat de toi tibetanii, din toate sectele i colile, ca Ascetul Ideal sau Yogi, i nu este mai puin preuit ca poet i autor de cntece, ale crui cnturi sunt n gura tuturor oamenilor obinuii, nelegem de ce Viaa lui Milarepa este una dintre crile cele mai faimoase i mai ndrgite din Tibet. Cci este admirat att de cei care tiu s scrie cri ct i de cei care tiu doar s le citeasc. Personajul central al istorisirii, Jetsun Milarepa este o figura fascinant. Legendele esute n decursul timpului n jurul lui ne redau mai ales un om ce a fost ncercat de mic de necazuri i suferin, s-a dedicat practicilor magice pentru a se rzbuna pe oamenii care au fcut ru familiei sale, dup care, ducnd o via de mortificri atroce i cluzit de nvturile Maestrului Marpa Lotsawa, a reuit s ajung la eliberarea spiritual i la deplina cunoatere. Un astfel de portret zugrvete i Jetsun-Kahbum, care reine istorisirea pe care Milarepa nsui o relateaz lui Rechung Dorje Tagpa, unul din discipolii si de frunte. ns conturul personalitii lui Milarepa, aa cum e trasat n naraiile ce l au ca figur central i care sunt discutabile sub aspectul validitii istorice, ar trebui completat cu cel ce transpare din cnturile sale. Aici avem se-a face nu doar cu un ascet nzestrat cu nsuiri remarcabile ci i cu un cugettor adnc, care ne dezvluie adevrurile profunde ale buddhismului. Dat fiind nsemntatea lor, "Cntecele lui Milarepa" sunt considerate texte canonice ale buddhismului Mahayana. Ideile coninute n ele, perfect ortodoxe, au avut un puternic ecou n mai toate colile i sistemele filosofice din Tibet.