Universitatea de Vest din Timioara Facultatea de tiine Politice, Filozofie i tiine ale Comunicrii Titlul lucrrii: Cultura Global

Curs: Globalism i globalizare Titularul cursului: Lucian Vesalon Titularul seminarului: Emanuel Copila Numele studenilor: Ana Dima, Blteanu Alexandra, Clariu Andreea, Osz Andrei, Vldaia Rafael Specializarea: tiine Politice Anul III,semestrul II 2012-2013

Proces verbal
Una dintre cele mai direct percepute i trite forme ale globalizrii este cea cultural. Micarea tot mai intens a imaginilor i simbolurilor i varietatea modurilor de gndire i a modurilor de comunicare au cptat trsturi unice, fr precedent, la sfritul secolului al XX-lea, prin intermediul telecomunicaiilor, al emisiilor prin satelit i al infrastructurii de transport. Termenul de cultur este folosit n sensul su larg, att ca experien trit i creativ a indivizilor, ct i ca un corpus de artefacte, texte i obiecte . Dezbaterile conteporane au lansat trei mari categorii de argumente n privina impactului globalizrii cultural asupra comunitilor naionale: Hiperglobalitii descriu i povestesc omogenizarea lumii sub auspiciile culturii populare americane sau ale consumismului occidental n general; Scepticii evideniaz superficialitatea i calitatea inferioar a culturilor globale n comparaie cu culturile naionale precum i creterea continu a diferenelor i conflictelor culturale de-a lungul faliilor geopolitice ale principalelor civilizaii din lume; Transformativitii descriu ntreptrunderea ntre culturi i popoare ca genernd hibrizi culturali i noi reele globale. Globalizarea cultural are o istorie foarte ndelungat, iar primele forme de inovaie tehnologic i social care au facilitate transformarea spaial i a practicilor cultural sunt religiile i imperiile. Globalizare cultural european, este asociat cu cteva noi evoluii : infrastructur global, o cretere a intensitii i a velocitii schimbului cultural, afirmarea culturii populare occidentale, n special n afaceri, dominaia companiilor multinaionale din industria culturii. Corporaiile multinaionale , au un foate mare rasunet pe tot globul, aceste au cinci tendine principale: concentratrea crescnd a proprietii, caracterul to mis pregnant transnaional al structurii corporaiilor, diversificarea corporaiilor prin diferite tipuri de produse media, un numar n cretere de fuziuni ntre productorii culturali, corporaii de telecomunicaoo i firme productoare de component hardware i softwere. UNESCO a

raportat n 1989, ca dintre cele 81 de corporaii mari, 39 erau n SUA, Time-Warnea, WaltDisney, CBS, McGrew Hill i Viacom, 28 n Europa Occidental, 8 n Japonia, 5 din Canada, i una din Australia. Brandurile multinationale pot oferi diversitate, insa rezultatul vizibil al actiunilor sale este o armata de clone adolescenti, marsul in uniforma la mall-ul global. In ciuda imaginii de diversitate pe care o promoveaza, globalizarea condusa de piata nu vrea chiar opusul diversitatii: dusmanii ei sunt obiceiurile traditionale, brandurile locale si regionale, gusturile dinstincte. Orbiti de numeroasele optiuni de consum, s-ar putea ca la inceput sa esuam in a observa consolidarea extraordinara ce are loc in salile de consiliu de divertisment, mass-media si industria de retail. Publicitatea ne inunda cu imagini caleidoscopice linistitoare cu Strazile unite ale diversitatii, si intrebarea: Tu unde vrei sa mergi astazi?. Acest atac asupra alegerii are loc pe mai multe froturi dintr-o data. Se intampla la nivel local, cu cateva superbranduri care isi folosesc rezervele enorme de bani pentru a forta intreprinderile mici si mijlocii sa paraseasca jocul. Atunci cand o comunitate mica priveste spre centrul orasului, acesta este vazut ca fiind o cutie mare cu magazine de reduceri cu 70.000 de produse pe rafturi, care apartin periferiei, insa atrag clientii pentru ca acestea s-ar putea descrie ca: fiind acolo, pe strada principala, din centrul orasului, unde cafeneaua preferata, libraria independenta, casa de arte video sunt indepartate si inlocuite cu unul din lanturile: Starbucks, Gap, Home Depot, Blockbuster, etc. Francizele in epoca supermarcii O franciza este din punct de vedere tehnic detinut de catre francizat, chiar daca fiecare detaliu din magazin de la semnul care atarna in fata usii pana la temperatura exacta a cafelei este controlat de catre sediul central, de la sute sau chiar mii de km distanta. Francizele au inceput sa infloreasca si sa se gaseasca pretutindeni. De ex Starbucks. Un al treilea loc reconfortant, aceasta este fraza pe care o foloseste Starbucks pentru a se promova in buletinele si rapoartele sale anuale. Starbucks nu este doar un non-spatiu ccum ar fi Wal-Mart sau McDonalds, ci este un colt intim, unde oameni sofisticati pot imparti cafeaua, camaraderia, conexiunea. Starbucks este conceput pentru a ne asigura ca ofera un alt fel de spatiu mobilierul inteligent, designul sau; e cafeneaua care vrea sa priveasca adanc in ochii tai si sa se conecteze. In 1986, compania de cafea era un fenomen strict local, cu o mana de cafenele din jurul orasului Seattle. Pana in 1992, Starbucks detinea 165 de magazine cu piete de desfacere in mai multe orase din SUA si Canada. Prin 1993, acest numar a crescut la 275, iar in 1996 a ajuns la 1000. La inceputul anului 1999, Starbucks avea 1900 de magazine, cu piete de desfacere in douasprezece tari, de la Marea Britanie in Kuweit.

Un alt exemplu lantul Wall-Mart. In 1999, Wall-Mart, avea 2435 de magazine foarte mari (big-box) cu reduce in 9 tari, care vindeau totul, de la Barbie , fuste si genti Lee Gifford la burghie Black & Decker, si Cduri cu Prodigy. Dintre toate aceste magazine, 565 erau Hipermarketuri, un concept care combina modelul original al reducerilor Wal-Mart cu magazinele alimentare , frizerii si banci. Reeta pe care a facut-o Wal-Mart , cel mai mare retailer din lume, avand 137 de miliarde de dolari vanzari in 1998, este destul de simpla: in primul rand sa construiasca magazine de doua sau de trei ori mai mari decat cei mai apropiati competitori, apoi rafturi pline cu produse achizionate in volum atat de mare, incat furnizorii sunt obligati sa ofere un pret considerabil mai mic decat ar fi normal. Dupa aceea se taie preturile de la raft atat de mult, incat ceilalti retaileri mai mici nici nu pot sa concureze cu ei . Acum Wal-Mart deschide 150 magazine pe an. Pentru multi din consumatorii lor fideli, nu exista un pret prea mare pentru aceste bunuri de marca. Cumparatorii obsedati de branduri au adoptat o abordare aproape fetishista la consumul in care numele brandului dobandeste o putere talismanica. Exist unele dificulti in a aprecia impactul globalizrii culturale asupra culturilor naionale, i a identitaii naionale, cert este c globalizarea cultural i-a pus amprenta prin infrastructura electronic, infrastructura lingvistic, si cea corporatist.