Sunteți pe pagina 1din 19

1.

Cum este organizat sistemul bancar romanesc?

Reforma sistemului bancar in Romania a inceput in decembrie 1990, cand sistemul monobancar, specific economiei cu planificare centrala a fost inlocuit cu un sistem organizat pe doua niveluri: B.N.R. si bancile comerciale. Parlamentul Romaniei a adoptat, in aprilie 1991, Legea privind activitatea bancara (Legea nr. 33/1991) si Legea privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei (Legea nr. 34/1991). Prin aceste doua legi se crea noul cadru juridic care avea sa incurajeze dezvoltarea bancilor cu capital privat permitand intrarea libera pe piata bancara romaneasca a institutiilor financiare straine. in cursul anului 1998, legislatia bancara a fost semnificativ modernizata prin adoptarea de catre forul legislativ a trei noi legi bancare: Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei si Legea nr. 83/1998 privind falimentul bancar. in Romania, bancile comerciale functioneaza potrivit legii privind societatile comerciale(Legea nr. 31/1990, cu modificarile ulterioare), deoarece acestea sunt organizate ca societati comerciale pe actiuni, legii privind activitatea bancara si pe baza autorizatiei de functionare emise de BNR. in anul 2001, sistemul bancar romanesc a cunoscut urmatoarele realizari : Pe fondul dublarii in cursul anului 2001 a volumului capitalului social al bancilor, determinata de finalizarea primei etape de majorare a capitalului social in baza Normelor BNR nr. 9/2000 si de majorarea capitalului social al Bancii Agricole si al Eurom Bank in procesul schimbarii proprietarilor, indicatorii de performanta financiara a sistemului bancar romanesc s-au imbunatatit considerabil: raportul de solvabilitate (>12 la suta) a crescut de la 23,8 la 28,8 la suta; rata capitalului propriu a crescut de la 8,6 la 12,1 la suta; rentabilitatea economica (ROA) s-a majorat de la 1,5 la 3,1 la suta; rentabilitatea financiara (ROE) s-a imbunatatit de la 12,5 la 21,8 la suta. De asemenea, profitul net inregistrat de sistemul bancar (9839,8 miliarde lei) a fost cu 136 la suta mai mare, in termeni reali, decat cel aferent anului anterior (2001/2000). 2. Cum este structurata reteaua oricarei institutii de credit?

1.4. RETEAUA INSTITUTIILOR DE CREDIT Banca Nationala a Romaniei dispune, in prezent, de unitati de lucru in intreaga tara, adica de sucursale in fiecare resedinta de judet si in capitala , aceasta reprezentand reteaua sa prin care se realizeaza politica monetara a tarii, controlul privind circulatia monetara, controlul asupra institutiilor de credit si a unitatilor acestora. Reteaua oricarei institutii de credit este structurata pe impartirea administrativa a tarii si se compune din urmatoarele: centrala institutiei de credit; sucursale judetene si sucursala municipiului Bucuresti; sucursale de rangul al doilea functionand in orasele mai importante ale tarii sau in cadrul unor municipii, subordonate organizatoric si functional sucursalelor judetene sau municipiului Bucuresti; agentii, reprezentand unitati de lucru subordonate sucursalelor.

Fiecare institutie de credit dispune de autonomie functionala, reprezentand persoana juridica, organizata ca societate comerciala pe actiuni. 3. Specificati care este diferenta dintre centrala bancara si sucursale din punct de vedere al autonomiilor? Sucursalele au doar autonomie operativa si de gestiune limitate, nsa prin ele si subunitatile lor se realizeaza operatiunile de finantare, creditare, decontari si de casa, n lei si n valuta, controlul preventiv al operatiunilor efectuate n contul titularilor, precum si alte operatiuni. Sucursalele si agentiile sunt unitatile sau subunitatile prin care se realizeaza activitatile directe cu clientela bancara. Ele nu au autonomie functionala deplina, n schimb, exercita operatiuni bancare reglementate de lege, n limita competentelor delegate de centralele bancare, pe baza aprobarilor consiliilor

4. Care sunt criteriile care se iau in calcul in vederea clasificarii clientelei persoanei juridice? Persoanele juridice sunt in general cele infiintate pe baza unor hotarrii judecatoresti sau prin masuri administrative si inregistrate ca atare, cum sunt: societatile comerciale, societatile nonprofit, institutiile etc. La rndul lor, persoanele juridice se clasifica in functie de anumite caracteristici printre care: forma de proprietate; forma juridica de organizare; felul activitatii economice desfasurate; componenta capitalului (indigen sau strain); rezidenta societatii etc.

5.

Cate tipuri de conturi bancare pot fi deschise de clientii institutiilor de credit?

Deschiderea de conturi bancare de diferite tipuri, printre care: conturi curente - la vedere - in lei si in valuta prin care titularii pot efectua operatiuni de incasari si de plati; conturi de depozit - pentru care titularii beneficiaza de anumite rate ale dobanzii, mai mari decat cele pentru disponibilitatile din conturile curente, acestea reprezentand plasamente de fructificare ale clientilor, pe termen scurt si mediu; conturi de credite acordate de institutia de credit clientilor sai, in lei si in valuta; conturi de creante ale institutiei de credit, din dobanzi, respectiv, de datorii ale clientilor; conturi blocate pentru anumite scopuri, din care sumele pot fi utilizate pentru anumite scopuri precizate prin conventie etc.

6. Ce tipuri de servicii speciale pot oferi bancile in beneficiul clientilor in afara de cele specifice? in afara de aceste servicii cu caracter general, institutiile de credit mai pot presta unele servicii speciale in beneficiul clientilor sai, printre care amintim: consultanta de specialitate; schimb valutar pentru calatorii in strainatate, pentru plata unor bunuri sau servicii, pentru care se percep comisioane; cecuri de calatorie, care reprezinta cele mai cunoscute si optime servicii pentru cei care calatoresc in strainatate, in vederea platii unor bunuri sau servicii valuta. La nevoie aceste cecuri pot fi preschimbate oricand in numerar; consemnari de depozite, cu rol de garantie; casete pentru pastrarea valorilor, in schimbul unui comision, clientii isi pot lasa spre pastrare articole de valoare sau alte bunuri. 7. Cum este organizata contabilitate la nivelul institutiilor de credit?

Prin contabilitatea institutiilor de credit ntelegem att contabilitatea Bancii Nationale a Romniei ct si contabilitatea societatilor comerciale bancare. Contabilitatea institutiilor de credit este organizata descentralizat la nivelul sucursalelor judetene si al municipiului Bucuresti si pe agentii bancare (la institutiile de credit). Descentralizarea contabilitatii la nivelul sucursalelor judetene se realizeaza pna la balanta de verificare, adica aceste unitati operative reflecta n contabilitatea lor toate operatiunile privind serviciile efectuate clientelei precum si operatiuni de gospodarire, de interes general propriu. Balantele de verificare se transmit centralei care, printr-o nsumare specifica realizeaza contabilitatea centralizatoare. Soldurile conturilor curente ale institutiilor de credit, deschise la sucursalele Bancii Nationale a Romniei, debitoare sau creditoare, se transmit zilnic centralelor institutiilor de credit, aceste conturi soldndu-se la sfrsitul fiecarei zile. n conformitate cu prevederile legale, institutia de credit, trebuie sa tina o evidenta contabila generala si de gestiune.

8. Dati exemple de tipuri de institutii ce pot fi clasificate n categoria: clientela financiara. Clientela financiara: institutii financiare, altele dect bancile, societati de valori mobiliare, societati de bursa si alte societati asimilate acestora, fonduri comune de creante, organisme de plasament colectiv n valori mobiliare;

9. Dati exemple de clienti persoane juridice ce sunt ncadrati n categoria: clientela nefinanciara. 10. Clientela nefinanciara, persoane fizice care au calitatea de comerciant; Care sunt registrele contabile nlocuite de banci?

Institutiile de credit sunt obligate - la fel ca si orice agenti economici - sa reflecte toate operatiile economice ntr-un sistem de registre de contabilitate prevazut de lege , si anume: registrul-jurnal; registrul-inventar; cartea mare. Pe lnga acestea, institutiile de credit mai utilizeaza doua registre-jurnal auxiliare: jurnalul operatiunilor zilei; recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei.

11.

Cum este organizata contabilitatea operatiunilor de casa?

Contabilitatea operatiunilor de casa se realizeaza cu ajutorul contului 101 Casa, care se deschide: a) n contabilitatea fiecarei unitati operationale (sucursala sau agentie) aici functionnd casele de circulatie prin care se efectueaza operatiile n numerar ordonate de clienti; si b) la nivelul centralei bancare unde se regaseste structura fond de rezerva, cu scopul de a centraliza excedentul de numerar din reteaua bancara.

12.

Care sunt principalii purtatori primari de informatii privind operatiile n numerar?

Printre principalele documente utilizate n acest sens retinem: foaia de varsamnt-chitanta - utilizata pentru depunerile facute de clientii bancari ; chitanta - pentru diverse ncasari (documente de debitare); cecul - pentru retragerile sau platile facute la ordinul clientului (documente de creditare). ordinul de plata n numerar - n special pentru operatii de plata ale institutiei de credit.

13.

Contabilitatea operatiunilor de ncasari si plati prin contul curent la BNR.

Potrivit normativelor n vigoare, institutiile de credit sunt obligate sa-si deschida conturi curente la BNR cu ajutorul carora tin evidenta depunerilor de numerar din casieriile proprii, si a retragerilor de sume pentru alimentarea caselor de circulatie. Prin aceste conturi

se realizeaza si ncasarile si platile institutiei de credit fara numerar, privind clientela interbancara Evidenta disponibilitatilor si a decontarilor cu BNR sau prin aceasta institutie de credit se realizeaza cu ajutorul contului 111 Cont curent la BNR. Este un cont bifunctional. Principalele operatiuni care se nregistreaza n debitul contului 111 Cont curent la BNR ar putea fi rezumate astfel: depuneri de numerar din propriile casierii (111 = 101); ncasari prin casele de compensari locale, n contul clientilor (111 = 2511); ncasari apartinnd altor unitati ale acelorasi institutii de credit (111 = 341); mobilizari de resurse din mprumuturi, rambursari de credite interbancare: n creditul contului 111 Cont curent la BNR se nregistreaza platile facute din acest cont, care ar putea fi rezumate astfel: ridicari de numerar din contul curent-alimentarea casei (101 = 111); plati prin casele de compensatii locale, n contul clientilor (2511 = 111); plati prin casele de compensatii n contul clientilor altor unitati ale institutiei de credit (341 = 111); plati de comisioane si dobnzi n corespondenta cu conturile de cheltuieli cu comisioanele, cheltuieli cu dobnzile (clasa 6) sau datorii atasate; credite interbancare, depozite la institutiile de credit si valori primite n pensiune (clasa 1); rambursari de mprumuturi interbancare, de refinantare (clasa 1) etc.

14. Definiti contul bancar Contul bancar reprezinta o conventie ntre institutia de credit si client, prin care, n anumite conditii, institutia de credit se obliga sa puna la dispozitia clientului serviciile sale care presupun n principal, efectuarea de ncasari si plati n numerar si prin virament.

15. Care sunt conditiile (cauzele) care pot duce la nchiderea conturilor de disponibilitati banesti deschise de clientela la institutiile de credit? nchiderea conturilor de disponibilitati banesti deschise la institutia de credit se efectueaza dupa cum urmeaza: a) la cererea scrisa a titularului de cont: b) n caz de deces a titularului de cont, pe baza cererii si actelor legale prezentate de mostenitorii legali; c) n caz de dizolvare sau faliment a societatilor comerciale si agricole, la cererea scrisa a lichidatorului numai potrivit legii; d) din initiativa institutiei de credit: pentru ncalcarea prevederilor din cererea de deschidere a contului; pentru persoane juridice, daca n decurs de 6 luni consecutive, contul clientului nu prezinta rulajul creditor mediu lunar, la nivelul stabilit de fiecare institutie de credit potrivit strategiei adoptate;

pentru persoane fizice, altele dect cele cu libera practica, daca nu nregistreaza rulaj timp de o anumita perioada, stabilita de fiecare institutie de credit, conform strategiei adoptate.

16. Prezentati functiunea contului de disponibilitati banesti ale clientelei la institutiile de credit. Evidenta contabila a disponibilitatilor banesti ale clientelei la institutia de credit se realizeaza cu ajutorul contului 251 Conturi curente. Contul 251 Conturi curente este un cont sintetic de gradul I, care se dezvolta n conturi de gradul II si III pentru a realiza o separare a disponibilitatilor din conturile curente de cele privind creantele din dobnzi (atasate) - calculate la soldul debitor al contului curent si dobnzilor datorate (atasate) - calculate la soldul creditor al aceluiasi cont curent. n cadrul acestor conturi sintetice de gradul II si II se deschid conturi analitice pe titulari; n lei si valuta, si alte detalieri specifice contabilitatii institutiilor de credit.

17.

Care sunt principalele instrumente de ncasari si plati?

Principalul instrument:

- de ncasari (depuneri) de numerar: foaia de varsamnt-chitanta, - de plata n numerar, cecul (de numerar). Instrumentele de plata, pentru platitor, respectiv, de ncasare pentru beneficiar sunt: cambia, biletul la ordin, ordinul de plata si cecul. 18. Definiti ordinul de plata, cecul, biletul la ordin, cambia.

Cambia reprezinta dispozitia data de creditor debitorului sau de a plati sau de a face sa se plateasca o anumita suma unui beneficiar. n acest caz, deosebim 3 persoane: tragatorul (adica emitentul); trasul (adica platitorul); beneficiarul. Biletul la ordin reprezinta angajamentul unui debitor de a plati la o anumita data si ntr-un anumit loc suma specificata. n acest caz deosebim: tragatorul ( adica emitentul care este si trasul); si beneficiarul. Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata, data de emitentul acestuia institutie de credit receptoare, de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani. Pentru ca aceasta dispozitie sa devina ordin de plata, institutia de credit trebuie sa dispuna de suma respectiva de bani, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin preluarea sumei de la acesta. Cecul reprezinta un ordin scris, dat de un titular de cont unei institutii de credit de a plati suma specificata persoanei nominalizate sau purtatorului.

19.

Clasificati cecurile n functie de criteriile cunoscute.

Cecurile pot fi clasificate si ele dupa mai multe criterii, cum ar fi: daca este sau nu personalizat: - cecuri nominale indica denumirea beneficiarului; cecuri la purtator nu se indica expres denumirea beneficiarului. n functie de scopul pentru care este emis si de garantia pe care o prezinta la plata: cecul simplu utilizat pentru ridicare de numerar sau cecul simplu de plati; cecul barat, care se caracterizeaza prin aceea ca nu este platibil de institutia de credit a tragatorului, ci posesorul trebuie sa recurga pentru ncasare la serviciile altei institutii de credit. Deosebim de asemenea cecul circular care este emis de institutia de credit, prin intermediul caruia, institutia de credit si asuma obligatia de plata, precum si cecul certificat, pentru care institutia de credit si garanteaza onorarea, cu conditia constituirii unui depozit colateral 20. Contabilitatea decontarilor intrabancare.

n scopul reflectarii contabile a creantelor si datoriilor ce survin ntre centrala bancara si subunitati si ntre subunitatile (unitatii operationale) aceleiasi institutii de credit a fost instituit contul 341 Decontari intrabancare. Este un cont bifunctional, care se debiteaza cu valorile transmise sau cu serviciile prestate de catre centrala subunitatilor sale, sau de catre subunitati centralei institutiei de credit sau altor subunitati (unitati operationale), si se crediteaza cu valorile sau serviciile primite. Prin intermediul acestui cont se realizeaza transferurile de valori ntre: centrala si subunitati si cele reciproce ntre subunitati, inclusiv transferul zilnic al soldurilor conturilor curente la BNR, ale institutiilor de credit si transferurile de lichiditati din casa, catre centrala sau pentr 21Platile de mare valoare nu sunt admise la compensare ele realizandu-se prin sistemul de transfer de fonduri de mare valoare administrat de Societatea Nationala de transfer de Fonduri si Decontari TransFonD S.A. in categoria platilor de mare valoare sunt incluse urmatoarele tipuri de operatiuni: a) plati intre participanti efectuate in nume propriu, in numele clientilor lor, in numele unitatilor lor teritoriale sau al clientilor unitatilor lor teritoriale, in suma de minimum 500 milioane lei sau indiferent de valoare, in cazul in care initiatorul acesteia decide sa utilizeze sistemul de transfer de fonduri de mare valoare; b) plati aferente pietelor valutara si monetara intre participanti, inclusiv cele aferente facilitatilor permanente acordate de Banca Nationala a Romaniei. in vederea reducerii numerarului din circulatie si a accelerarii platilor, pentru a nu crea presiuni asupra institutiilor de credit privind eliberarea unor mari sume de bani, cum ar fi cele pentru plata salariilor, in ultima vreme si in tara noastra, se extind tot mai mult operatiunile de decontari cu carti de plata.

Cartile de plata (sau cardurile) reprezinta instrumente de decontare electronic, fara numerar, puse la dispozitia clientilor, in special persoane fizice. Evidenta platilor cu carduri este organizata in sistem centralizat, la nivelul centralelor bancare, prin deschiderea de conturi de carti de plata pe titulari. Platile din conturile de carduri pot fi accesate pe cale electronica prin cititoarele automate de carduri. Cu ajutorul cartilor de plata se efectueaza doua grupe de operatiuni: retrageri de numerar; plati fara numerar. Retragerile de numerar se pot face prin automatele utilizate in acest scop, in reteaua institutiei de credit emitente a cartilor de plata sau din reteaua altor institutii de credit care utilizeaza acelasi sistem de carti de plata. Platile fara numerar se realizeaza la unitatile comerciale cu care institutiile de credit au incheiate conventii pentru astfel de plati (de regula magazine, hoteluri, statii etc.) unde se instaleaza terminale cititoare de card - POS-uri (POINT OF SALE). Conturile utilizate pentru evidenta operatiunilor de plati cu carduri sunt 2511 Conturi curente, cu analitice pe fiecare titular. Contabilitatea bancnotelor introduse in automatul (ATM sau DAB) bancar si a retragerilor efectuate de utilizatorii cardurilor se realizeaza cu ajutorul contului 367 Alte stocuri si asimilate. De la automatul bancar se pot face retrageri de sume fie: cu cardurile emise de propria institutie de credit, ceea ce reprezinta o diminuare a disponibilitatilor din conturile curente de carduri; cu carduri emise de alte institutii de credit, reprezentand valori de incasat, adica de recuperat. Retragerile de sume cu carduri emise de alte institutii de credit se recupereaza de la acestea, operatie care se inregistreaza in debitul contului curent la BNR in corespondenta cu contul 3712 Valori primite la incasare.

in mod exceptional, retragerile de sume cu carduri se pot face si de la ghiseele institutiilor de credit, fara a se utiliza automatul. Sumele retrase de clientii proprii de la automatele altei institutii de credit duc la o micsorare a datoriilor fata de titularul cardului si o datorie fata de institutia de credit platitoare. Datoriile se achita din contul curent a institutiei de credit emitente de card. in cazul platilor cu carduri la magazine, se realizeaza doua serii de inregistrari: una la institutia de credit (banca) comerciantului furnizor de marfuri si alta la institutia de credit (banca) titularului de card. Creditele nerambursate in termen si dobanzile aferente sunt trecute in categoria celor restante sau indoielnice. Creanta restanta se constituie din creditele nerambursate la termen, precum si din dobanzile calculate (scurse) la acestea si neachitate, pentru care se calculeaza, de regula, dobanzi majorate, penalizatoare. Creanta indoielnica se constituie din creditele nerambursate in termen si din dobanzile aferente care prezinta insa un grad mai mare de risc de incasare, drept pentru care debitorul a fost actionat in justitie. si pentru acestea se calculeaza dobanzi, insa pentru a nu se incarca cu venituri care nu prezinta certitudine de realizare efectiva, de regula nu se inregistreaza in contabilitate decat dupa pronuntarea sentintei judecatoresti. Creante restante si indoielnice pot sa apara atat din relatiile cu clientela cat si din relatiile interbancare. Notiunile de imprumuturi bancare si credite bancare nu se confunda. Astfel, imprumuturile se primesc atragand datorii, iar creditul se acorda rezultand drepturi de creanta ale institutiilor de credit. imprumuturile bancare reprezinta obtinerea de lichiditati in vederea-acoperirii unor goluri temporare sau pentru realizarea unor plasamente profitabile. Ele se structureaza in contabilitate sub forma de imprumuturi, depozite ale clientelei sau ale institutiilor de credit, valori date in pensiune si imprumuturi de la clientela financiara. Creditele bancare reprezinta plasamente ale valorilor banesti disponibile sub forma ajutoarelor acordate clientilor, cu titlu rambursabil si purtatoare de dobanzi. Tipuri de imprumuturi de finantare de la Bnr: a - imprumutul structural - este un imprumut aprobat de BNR sub forma unui plafon valoric, pe o durata determinata, pentru care se deschide un cont din care societatea bancara este autorizata sa preleveze sume. Garantarea imprumutului se face cu efecte de comert si cu alte hartii de valoare acceptate de BNR. Nivelul ratei dobanzii se stabileste de catre Consiliul de administratie al BNR si reprezinta taxa oficiala a scontului.

Dobanda calculata la imprumuturile de refinantare si comisionul se incaseaza la aprobarea creditului, insa se recalculeaza si se restituie cu ocazia reducerii sau anularii imprumutului. b - imprumutul de licitatie - reprezinta principala forma de refinantare acordata de BNR institutiilor de credit, pe o durata de maximum 15 zile si este garantat cu titluri de stat si cu alte hartii de valoare acceptate de BNR. imprumutul de licitatie se acorda in cadrul unui plafon maxim pe intregul sistem bancar si pe o durata fixa. La licitatie pot participa toate institutiile de credit, iar dobanda se stabileste competitiv in cadrul sedintei de licitatie; creditul este acordat institutiilor de credit castigatoare ale sedintei de licitatie. c - imprumutul special - reprezinta o forma exceptionala de refinantare care se acorda institutiilor de credit aflate intr-o criza de lichiditati, pe o durata maxima de 30 de zile calendaristice, si sunt garantate in aceleasi conditii ca si imprumuturile structurale si de licitatie. Nivelul dobanzii este stabilit de conducerea BNR. Acordarea imprumutului este conditionata de prezentarea unui program de redresare financiara agreat de BNR si este tras integral la data acordarii. d - imprumutul lombard (overdraft) - reprezinta o forma de refinantare cu totul speciala, acordat peste noapte institutiilor de credit aflate in dificultate, pentru asigurarea platilor zilnice ale acestora. Nivelul valoric al imprumutului este determinat de soldul creditor al contului curent al institutiei de credit la BNR, la inchiderea zilei, adica de platile efectuate ce depasesc disponibilitatile. Creditele bancare, clasificare: a) in functie de durata pentru care sunt acordate: pe termen scurt (pana la un an); pe termen mediu (de la 1 la 5 ani); pe termen lung (peste 5 ani). b) in functie de natura activitatilor desfasurate de clientii beneficiari: credite acordate clientelei nefinanciare, ocupa ponderea covarsitoare a creditelor acordate si a clientilor beneficiari. Aceasta clientela este formata din persoane fizice si persoane juridice care desfasoara activitati comerciale si necomerciale, cu exceptia celor care desfasoara activitati de mobilizare a resurselor banesti pe piata de capital. credite acordate clientelei financiare, formata din societati de investitii financiare, agentiile de schimb valutar si intermedieri, societati de valori mobiliare si altele. c) in functie de destinatia sau scopul pentru care se acorda creditele clientelei nefinanciare: creantele comerciale; creditele de trezorerie; creditele pentru export; creditele pentru echipament; creditele pentru bunuri imobiliare; alte credite acordate clientelei. d) in functie de forma sub care se acorda, creditele se clasifica astfel: avansuri in cont (cont curent autorizat sa aiba sold debitor), credite acordate sub forma de lichiditati (creditarea contului clientului); credite de plati (achitare nemijlocita, din credite, a unor datorii ale clientilor);

cesiune de creante (scontare, factoring); credite pe semnatura sau angajament de garantie. e) in functie de masurile asiguratorii luate de institutiile de credit: credite cu garantie: cautiune, gajare de titluri; credite fara garantie sau credite in alb. Definiti scontul, factoringul: Scontul reprezinta operatiunea prin care o institutie de credit, an schimbul unui efect de comert remis de purtator, acorda acestuia o suma egala cu valoarea efectului mai putin agio, compus din dobanzile calculate la valoarea efectului de la data negocierii pana la scadenta, plus una-doua zile de banca si comisioane (de ancasare, de trimitere spre acceptare etc.). Valoarea efectului de comert minus agio reprezinta, an esenta, un credit acordat clientului pentru care a cedat efectele. Scontarea se poate face an forma clasica, adica sub forma finantarii creditului an contul curent sau sub forma scontarii an cont. Scontarea an cont, spre deosebire de scontarea clasica, permite clientului sa suporte dobanda numai pentru numarul de zile an care contul sau ar avea sold debitor, adica pentru numarul de zile. pentru care a beneficiat de credit de casa (credit de cont). Scontarea clasica se reflecta an debitul contului 20111 Scont si operatiuni asimilate, Factoringul (afacturajul ) reprezinta o alta forma de cesionare de creante. Factoringul reprezinta operatiunea prin care un client numit aderent transfera proprietatea creantelor (facturile) sale institutiei de credit denumita factor, care asi asuma obligatia de ancasare a creantelor aderentului conform contractului ancheiat. an baza contractului ancheiat si a documentelor primite, institutia de credit plateste valoarea nominala a creantelor, mai putin agio, fie imediat, fie la scadenta sau la ancasarea creantelor. Agio poate fi format din dobanda si comision sau numai din comision. Facturile preluate de institutia de credit se clasifica an doua grupe, astfel: facturi aprobate, care sunt disponibile imediat, sub forma de credit an contul clientului; facturi neaprobate sau indisponibile pana la ancasarea creantelor, ori pana la scadenta lor contractuala. Creditele de trezorrerie,def Credite de trezorerie Contul 202 Credite de trezorerie tine evidenta creditelor acordate clientelei, pe termen scurt, pentru acoperirea necesarului de lichiditati privind activitatea de exploatare curenta: vanzari cu plata in rate, credite acordate persoanelor fizice, credite pe descoperit de cont, credite pe baza se linii globale de credite, credite pentru finantarea stocurilor, credite pentru import, avansuri temporare garantate cu certificate de depozit si alte credite acordate persoane fizice.

Credite pentru export

Contul 203 Credite pentru export este destinat tinerii evidentei creditelor de acesta natura garantate cu creante asupra strainatatii, credite furnizor, credite cumparator sau alte credite pentru export Credite pentru echipamente Contul 204 Credite pentru echipamente tine evidenta creditelor pe termen lung si mijlociu pentru finantarea investitiilor productive efectuate de clienti, pentru imobilizari necorporale, pentru achizitionari de utilaje, constructii si amenajari. Credite pentru bunuri imobiliare Contul 205 Credite pentru bunuri imobiliare este destinat evidentei creditelor acordate utilizatorului final pentru achizitionarea, construirea sau amenajarea bunurilor imobiliare, in doua variante. Credite pentru investitori in aceasta categorie intra in general creditele pe termen mijlociu si lung acordate clientele pentru achizitii, amenajari sau reparatii de bunuri imobiliare, cu destinatii de locuinta. Credite promotori in aceasta categorie intra in general creditele acordate promotorilor imobiliari de constructii de locuinte, credite pentru cumpararea terenurilor, credite pentru demararea constructiilor, credite pentru efectuarea lucrarilor de constructii si credite pentru finantarea locuintelor construite aflate in asteptarea vanzarii.

Diferenta dintre titluri de tranzactii si investitii Titlurile de investitii sunt titluri cu venit fix care au fost cumparate cu intentia de a le detine pe o perioada lunga, de regula pana la scadenta. in aceasta categorie se cuprind: obligatiuni; certificate de trezorerie; alte titluri cu venit fix. Evaluarea si reflectarea in contabilitate a acestor titluri se face la costul de achizitie mai putin cheltuielile accesorii de cumparare care se inregistreaza in conturile de cheltuieli. Contabilitatea titlurilor de investitii se realizeaza cu ajutorul contului 304 Titluri de investitii, dezvoltat in conturi sintetice de gradul II astfel: - 3041 Titluri de investitii destinat sa reflecte titlurile de investitii provenite din cumparari sau din reclasarea celor de tranzactie sau de plasament; - 3045 Titluri date cu imprumut;

- 3046 Diferente de conversie, destinat a reflecta diferentele de conversie a titlurilor in devize; - 3047 Creante atasate.

Titlurile de tranzactie sunt in general titluri cotate, achizitionate pentru care la data cumpararii nu a fost manifestata intentia cu privire la termenul de detinere. Titlurile de tranzactie pot proveni si din imprumuturi, si respectiv pot sa fie date cu imprumut altor societati. Titlurile de tranzactie trebuie sa indeplineasca simultan trei conditii, dupa cum urmeaza: a) tranzactionarea sa se realizeze in cel mai scurt termen, care sa nu depaseasca sase luni; b) sa fie tranzactionate in orice moment pe piata; de regula sunt tranzactionate titlurile cotate pe piata; c) pretul de piata sa fie in mod sistematic accesibil tertilor.

Contab stocurilor Stocurile de valori materiale aflate in gestiunea institutiilor de credit au o pondere mai putin diversificata comparativ cu cele intalnite in contabilitatea agentilor economici si se compun din: materiale de uz gospodaresc, imprimate, rechizite si obiectele de inventar de mica valoare sau de scurta durata, precum si unele valori din aur, metale si pietre pretioase, respectiv bunurile mobile si imobile provenite din executarea creantelor institutiei de credit, prin adjudecare. Evidenta contabila a stocurilor aflate in gestiunea institutiilor de credit se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 36 Conturi de stocuri. Aceasta grupa cuprinde sase conturi operationale de gradul I, pe feluri de stocuri. Evidenta se tine de regula la costul de achizitie. Contul 361 Valori din aur, metale si pietre pretioase tine evidenta valorilor de natura celor enuntate in denumirea contului provenite din cumparari, dobandite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar. Toate aceste operatiuni se inregistreaza in debitul contului, in corespondenta cu diverse conturi, functie de modul de dobandire sau de plata Contul 362 Materiale tine evidenta materialelor de uz gospodaresc de orice fel si a celor rezultate din dezmembrarea imobilizarilor Cu ajutorul contului de activ 363 Obiecte de inventar se tine evidenta obiectelor de inventar aflate in gestiunea institutiilor de credit, la costul de achizitie. Valoarea obiectelor de inventar date in folosinta se inregistreaza in creditul contului 364 Uzura obiectelor de inventar in corespondenta cu contul 632 Cheltuieli privind obiectele de inventar. Contul 364 Uzura obiectelor de inventar se debiteaza cu uzura aferenta obiectelor de inventar scoase din functiune, lipsa la inventar sau vandute, in corespondenta cu contul 363 Obiecte de inventar.

Contul 367 Alte stocuri si asimilate tine evidenta bonurilor valorice, timbrelor fiscale si postale, tichetelor si biletelor de calatorie, biletelor de tratament si odihna, a formularelor cu regim special si a altor valori cu continut asemanator. Contul 368 Alte bunuri diverse se debiteaza cu valoarea bunurilor mobile si imobile provenite din executarea creantelor institutiei de credit, prin adjudecare, in corespondenta cu contul 3566 Alti creditori diversi si se crediteaza cu valoarea contabila a celor vandute, in corespondenta cu contul 649 Alte cheltuieli diverse de exploatare. Prin aceeasi formula contabila se inregistreaza si stocurile in curs de aprovizionare, si cele ramase in custodia furnizorului. La aducerea in unitate a stocurilor aflate la terti contul se crediteaza in corespondenta cu conturile de stocuri, dupa natura lor.

Contab datoriilor si creantelor privind personalul. in ceea ce priveste personalul institutiei de credit, ca si la celelalte unitati patrimoniale, acesta se angajeaza pe baza de contract in care se precizeaza printre altele drepturile personalului, respectiv, datoriile unitatii fata de salariati privind munca prestata. Datoriile fata de personal pot fi clasificate in: datorii curente, aflate in termen de exigibilitate; datorii neexigibile; datorii provenind din salarii sau alte drepturi neridicate in termen. La randul lor, datoriile in termen pot fi clasificate in functie de sursa sau de scopul pentru care se platesc in urmatoarele: datorii care se suporta din fondul de salarii; datorii care se suporta din fondul de participare la profit; datorii care se suporta din fondul asigurarilor sociale. Contul sintetic de gradul I, destinat sa tina evidenta datoriilor si a creantelor din relatiile cu personalul este 351 Personal si conturi asimilate, care se dezvolta in mai mute conturi sintetice de gradul II sau III, in functie de natura datoriei sau a creantei a caror evidenta o tin. in relatiile cu personalul apar mai intai creantele, adica avansul acordat chenzinal (daca plata se face in doua transe: avans si lichidare) care reprezinta o creanta a institutiei de credit inregistrandu-se astfel: Contab cap proprii Capitalul propriu al institutiilor de credit este format din totalitatea elementelor de capital apartinand actionarilor sau asociatilor, respectiv: capital social, prime si rezerve de capital, fondurile constituite din profit, diferentele de reevaluare, profitul nerepartizat, subventiile si fondurile publice alocate si provizioanele reglementare si pentru riscuri si cheltuieli. Se asimileaza capitalului propriu datoriile subordonate reprezentand imprumuturi pe lunga durata de care institutia de credit se foloseste ca si de cele proprii, unele dintre ele putandu-se converti in actiuni sau parti sociale.

Evidenta capitalurilor proprii se realizeaza cu ajutorul clasei 5 Capitaluri proprii, asimilate si provizioane, in cadrul careia conturile sunt sistematizate pe grupe, reprezentand structurile definitorii ale capitalurilor. Capitalul social (ca si in cazul agentilor economici) este egal cu suma valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale, a primelor si rezervelor incorporate in capital sau a altor elemente care duc la modificarea valorii acestuia. in cadrul actiunii de constituire si de marire a capitalului social se remarca doua operatiuni: subscrierea; varsarea. Ca urmare identificam doua componente ale capitalului: capitalul subscris nevarsat; capitalul subscris varsat.

Primele legate de capital reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor. Primele legate de capital intervin in urmatoarele situatii: emisiunea de actiuni pentru marirea capitalului; atragerii de noi asociati; fuziunii sau sciziunii societatii. Primele legate de capital se instituie ca o masura de protectie a actiunilor vechilor actionari.

Contab primelor legate de capital Primele legate de capital reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor. Primele legate de capital intervin in urmatoarele situatii: emisiunea de actiuni pentru marirea capitalului; atragerii de noi asociati; fuziunii sau sciziunii societatii. Primele legate de capital se instituie ca o masura de protectie a actiunilor vechilor actionari. Vechii actionari dispun nu numai de valoarea nominala a actiunilor, ci si de cote-parti din celelalte elemente ale capitalului propriu. Noii actionari trebuie sa aporteze nu numai valoarea nominala a actiunilor, ci si o prima echivalenta cu cota proportionala detinuta de vechii actionari in celelalte elemente ale capitalului propriu, cale pe care se realizeaza protectia vechilor actionari. Primele de emisiune si de aport intervin in cazul maririi capitalului prin emisiunea de actiuni sau atragerea de noi asociati. Primele de fuziune intervin in cazul fuziunii prin absorbtia altei societati iar cele de sciziune in cazul inglobarii cotelor-parti ce revin din scindarea unei societati. Cu aceasta ocazie se reprimeste nu numai valoarea titlurilor detinute, ci si cote-parti din celelalte componente ale capitalului propriu, sub forma primelor de sciziune. Primele de conversie se produc in cazul schimbarii obligatiunilor in actiuni.

Contabilitatea primelor legate de capital se realizeaza cu ajutorul contului 5111 Prime legate de capital dezvoltat in conturi sintetice de gradul II, pe feluri de prime. Acest cont se crediteaza cu primele legate de capital in corespondenta cu diverse conturi, in functie de modul de constituire a primelor, ca de exemplu: in cazul subscrierii de actiuni cu prime de emisiune sau de aport, in corespondenta cu contul 508 Actionari sau asociati. Contab decontarilor intrabancare 20. Contabilitatea decontarilor intrabancare. n scopul reflectarii contabile a creantelor si datoriilor ce survin ntre centrala bancara si subunitati si ntre subunitatile (unitatii operationale) aceleiasi institutii de credit a fost instituit contul 341 Decontari intrabancare. Este un cont bifunctional, care se debiteaza cu valorile transmise sau cu serviciile prestate de catre centrala subunitatilor sale, sau de catre subunitati centralei institutiei de credit sau altor subunitati (unitati operationale), si se crediteaza cu valorile sau serviciile primite. Prin intermediul acestui cont se realizeaza transferurile de valori ntre: centrala si subunitati si cele reciproce ntre subunitati, inclusiv transferul zilnic al soldurilor conturilor curente la BNR, ale institutiilor de credit si transferurile de lichiditati din casa, catre centrala sau pentru alimentarea casei

Operatiune de creditare
Definitie operatiune de creditare operatiune prin care banca pune la dispozitia clientilor sau se obliga sa puna la dispozitia clientilor fondurile solicitate.

Contab creditelor acordate clientelei Contabilitatea creditelor acordate clientelei se ine cu ajutorul conturilor din clasa a doua a planului de conturi i anume: - contul 2511 "Conturi curente" prin soldul su debitor reflect creditele acordate sub forma de avans n cont sau linie de credit n cont. Pentru a beneficia de acest credit este necesar convenia ntre banc i client, prin care se autorizeaz posibilitatea constituirii temporare de sold debitor, n contul curent al clientului, valoarea sa maxim, data pn la care se autorizeaz (data pn la care soldul trebuie lichidat) i dobnda perceput de banc, n limitele acestor convenii clientul poate s preleve sume din contul su pe msura necesitilor, peste disponibilitile proprii.

De regul aceasta form de creditare se utilizeaz pentru clienii solvabili, agreai de banc i de cele mai multe ori n alb (fr garan ie material expres ci una moral sau patrimoniul n general).

Prezentati functiunea contului 231 si 232. Contul 231 este cont de activ si se debiteaza prin creditul conturilor 1111, 121, 122, 2511 si se crediteaza prin debitul conturilor 1111, 121, 122, 2511, 2811, 2821. soldul final debitor al contului reprezinta credite de pe o zi pe alta, la terme, acordate institutiilor financiare si neajunse la scadenta. Contul 232 este cont de pasiv si se crediteaza la obtinerea imprumutului, si se debiteaza la rambursarea in corespondenta cu un cont de trezorerie 1111, 121, 122, 2511. Soldul final creditor indica valoarea imprumuturilor primate de la institutiile financiare si nerambursate.

Ce sunt certificatele de deposit? Certificatele de deposit reprezinta sume depuse intr-un cont, in functie de institutia de credit, primindu-se certificate de economii; carnet de economii si certificate de depozit. Ce reprezinta articolul contabil 101=508? Art, ctb. Reprezinta sumele depuse in numerar de catreactionari sau asociati ca aport la capitalul social. Ce reprezinta articolul contabil 341=101? Art. Ctb. Reprezinta sumele platite in numerar de diversi creditori reprezentand dobanzi.

Ce inregistreaza contul 101? Contul 101 inregistreaza valoarea bancnotelor si monedelor romanesti si straine care au curs legal, aflate in caseriile institutiilor de credit. Bancnotele si monedele starine fara curs legal sunt inregistrate in conturile de stocuri. 54.Cum sunt structurate stocurile in contabilitatea institutiilor de credit si la ce se refera aceste structuri? Contabilitatea stocurilor asigura evidenta exsistentei

si miscarii urmatoarelor bunuri: - valori din aur, metale si pietre pretioase, materiale, materiale de natura obiectelor de inventar, stocuri aflate la terti, alte stocuri si assimilate, precum si bunuri diverse.

55. Prezentati prin exemple functiunea contului 361, 362, 363. - se inreg achizitia de metale si pietre pretioase, materiale etc % = 3566 361 362 363 - se inreg primirea prin donatii % = 74992 361 362 363 - se inreg primirea de la alte subunitati ale aceleiasi institutii de valori din aur % = 341 361 362 363 - se inreg darea in consum 6311 = 362 632 = 363 633 = 367 Prezentati prin exemple functiunea contului 3511. - se inreg salariul brut 611 = 3511 - se inreg retinerile din salarii 3511 = % 35212 35213 35222 3533 Ce reflecta contul 3721? Contul 3721 reprezinta soldul activului net intr-o anumita deviza iar acesta este expresia riscului de schimb Ce reflecta contul 341? Contul 341 inregistreaza aceste operatiuni despasurate intre subunitatile aceleiasi unitati. El este un cont

bifunctional. Acesta se crediteaza cu sumele virate catre clientii altor subunitati si se debiteaza cu sumele primate de la acesti clienti. Soldul final reprezinta eventualul sold debitor sau creditor inreg cu totul exceptional, se regularizeaza in cel mai scurt timp. 51.

S-ar putea să vă placă și