Contabilitate - Mates Dorel 1. Societatea M detine 60% din actiunile societtii BETA. M prezint n bilant stocuri de mrfuri de 30.

000 u.m., iar BETA are stocuri de mrfuri de 15.000 u.m. M utilizeaz pentru evaluare metoda FIFO, iar BETA, metoda LIFO. Dac ar fi utilizat metoda FIFO, valoarea stocului ar fi fost de 14.000 u.m. O parte din stocul de la BETA provine de la societatea M, care a realizat prin vnzare un profit de 500 u.m. Care este valoarea stocurilor care apare n bilantul consolidat? Raspuns: Retratarea valorii stocurilor: 121 = 371 1.000 607 = 121 1.000 Eliminarea profitului din stocuri: 121 = 371 500 707 = % X+500 607 X 121 500 Retratare (impozit pe profit amanat): 4412 = 121 240 (( 1.000 + 500 )*16% ) 121 = 792 240 2. O societate-mam achizitioneaz de la o filial din cadrul grupului 50.000 de actiuni cu pretul de 1 leu/actiune. Se achit prin banc suma de 30.000 lei, iar restul se va achita ulterior prin aceeasi modalitate. Comisionul achitat societtii de valori mobiliare care a instrumentat tranzactia este de 1%. n anul urmtor se ncaseaz cu ordin de plat dividende n sum de 15.000 lei. Ulterior se vnd 1.000 de actiuni cu pretul de 2 lei/actiune, ncasarea fcndu-se ulterior n numerar. Titlurile vndute se scot din evident la pretul de cumprare. Se cer nregistrrile contabile privind: a) achizitia titlurilor si achitarea comisionului; b) plata ulterioar a vrsmintelor si ncasarea dividendelor; c) vnzarea si ncasarea titlurilor. Raspuns: a) Achizitia titlurilor 261 = % 50.000 5121 30.000 2691 20.000 Achitarea comisionului 622 = 5121 500 b) Plata ulterioara a varsamintelor 2691 = 5121 20.000 Incasarea dividendelor:

5121 = 7611 15.000 c) Vanzarea titlurilor 461 = 7641 2.000 Incasarea veniturilor din titluri cedate 5121 = 461 2.000 Scoaterea din gestiune a titlurilor cedate 6641 = 261 1.000 3. Entitatea ALFA SA particip la capitalul social al entittii BETA SA nou-nfiintat cu un echipament tehnologic a crui valoare de aport determinat de un expert evaluator a fost stabilit la 340.000 lei. Aceast participatie i asigur un procent de control de 30%. Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de nregistrare contabil 360.000 lei; durata de utilizare econcomic a echipamentului 6 ani; amortizarea anului N 60.000 lei. Ulterior, entitatea cedeaz jumtate din titlurile obtinute n urma participrii la capitalul social, la o valoare negociat de 320.000 lei. Se cer: a) nregistrrile contabile legate de participarea societtii ALFA la constituirea capitalului social al societtii BETA; b) nregistrrile contabile legate de vnzarea titlurilor. Raspuns: a) Inregistrarea titlurilor de participare in limita valorii neamortizate a utilajului % = 2131 360.000 2813 60.000 263 300.000 Inregistrarea titlurilor de participare primite care excede valoarea neamortizata a imobilizarii corporale (340.000 - 300.000 = 40.000) 263 = 1068 40.000 b) Vanzarea titlurilor 461 = 7641 320.000 Scoaterea din gestiune a titlurilor cedate (340.000 / 2 = 170.000) 6641 = 263 170.000 4. O entitate acord la 01.01.N dou mprumuturi pe termen de 5 ani, unul n valoare de 50.000 lei unei filiale si altul n valoare de 100.000 lei unei alte societti. Dobnda anual de ncasat se calculeaz la o rat de 15%, iar rambursarea se va face la sfrsitul celor 5 ani. Se cer nregistrrile contabile legate de: a) acordarea mprumuturilor pe termen lung; b) dobnda anual si ncasarea ei; c) ncasarea mprumuturilor la scadent. Raspuns:

a) Acordarea mprumuturilor pe termen lung % = 5121 150.000 2671 50.000 2673 100.000 b) Inregistrare dobnda anual Dobanda anuala de incasat de la filiala = 50.000 * 15% = 7.500 Dobanda anuala de incasat de la societate = 100.000 * 15% = 15.000 % = 763 22.500 2672 7.500 2674 15.000 Incasare dobanda anuala 5121 = % 22.500 2672 7.500 2674 15.000 Aceste inregistrari se efectueaza anual. c) Incasarea mprumuturilor la scadent 5121 = % 150.000 2671 50.000 2673 100.000 5. Entitatea ALFA SA acord entittii BETA SA un mprumut de 50.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobnd anual de 10% care trebuie achitat la sfrsitul fiecrui an. Dobnda din primul an se ncaseaz cu ntrziere, adic n cursul celui de-al doilea an. Se cer nregistrrile contabile legate de: a) acordarea mprumutului si nregistrarea dobnzii cuvenite n primul an; b) ncasarea dobnzii restante n cursul celui de-al doilea an; c) nregistrarea dobnzii cuvenite n primul an la 31.12 anul al doilea; d) rambursarea mprumutului. Raspuns: a) Acordarea mprumutului 2673 = 5121 50.000 Inregistrarea dobnzii cuvenite n primul an (50.000 * 10% = 5.000) 2674 = 763 5.000 b) Incasarea dobnzii restante n cursul celui de-al doilea an 5121 = 2674 5.000 c) Inregistrarea dobnzii cuvenite n primul an la 31.12 anul al doilea 2674 = 117 5.000 Calcul impozit pe profit aferent dobanzii neinregistrate (5.000 * 16% = 800) 441 = 117 800 d) Rambursarea mprumutului 5121 = 2673 50.000 6. O societate-mam acord unei filiale din cadrul grupului un mprumut de 50.000 lei

pe o durat de 2 ani, cu o dobnd preferential de 10% pe an. mprumutul se restituie n dou transe egale la sfrsitul fiecrui an, cnd se ncaseaz si dobnzile anuale. Ulterior, filiala a intrat n stare de faliment, motiv pentru care nu s-au mai ncasat rata din anul al doilea si dobnda aferent, care se includ n pierderi. Se cer nregistrrile contabile legate de: a) acordarea mprumutului si ncasarea dobnzii pentru primul an; b) rambursarea primei rate si dobnda cuvenit pentru anul al doilea; c) includerea pe pierderi a dobnzii nerecuperate. Raspuns: a) Acordarea mprumutului 2671 = 5121 50.000 Inregistrare dobanda cuvenita pentru primul an (50.000 * 10% = 5.000) 2672 = 763 5.000 Incasare dobanda cuvenita pentru primul an 5121 = 2672 5.000 b) Rambursarea primei rate 5121 = 2671 25.000 Inregistrare dobanda cuvenita pentru anul al doilea (25.000 * 10% = 2.500) 2672 = 763 2.500 c) Includerea pe pierderi a dobnzii nerecuperate 663 = 2672 2.500 Includerea pe pierderi a ratei nerecuperate 663 = 2671 25.000 7. La nceputul anului N, entitatea ALFA SA achizitioneaz 100 de actiuni ale societtii BETA SA la un cost de 200 lei/actiune si le clasific n categoria activelor financiare disponibile pentru vnzare, cu scadent mai mare de 12 luni de la data bilantului. Pe data de 31.12.N valoarea de piat a sczut la 180 lei/actiune. Pe data de 30.10.N+1 actiunile sunt vndute la pretul de 215 lei/actiune.Care este tratamentul contabil n situatiile prezentate n urmtoarele situatii: a) diferenta de valoare pn la valoarea just este recunoscut n contul de profit si pierdere; b) diferenta de valoare pn la valoarea just este recunoscut n conturile de capitaluri proprii. Raspuns: a) Achitie actiuni: 265 = 5121 20.000 Reevaluarea imobilizarilor financiare la 31.12.N: 6863 = 2963 2.000 Vanzarea actiunilor la data de 30.10.N+1 461 = 7641 21.500 Scoaterea din gestiune a actiunilor cedate:

6641 = 265 2963 = 7863

20.000 2.000

b) Achitie actiuni: 265 = 5121 20.000 Reevaluarea imobilizarilor financiare la 31.12.N: 1171 = 265 2.000 Vanzarea actiunilor la data de 30.10.N+1 461 = 7641 21.500 Scoaterea din gestiune a actiunilor cedate: 6641 = 265 18.000 8. Pe data de 01.09.N entitatea ALFA SA a achizitionat 2.000 de obligatiuni pe termen lung, la un cost de 160 lei/titlu, valoarea nominal fiind de 150 lei/titlu. Dobnda calculat cu o rat de 10% se plteste la fiecare 6 luni, iar scadenta este la 5 ani. Se cer nregistrrile contabile legate de: a) recunoasterea cuponului la 01.09.N; b) evaluarea venitului financiar adus de investitie n anul N; c) recunoasterea dobnzii la data bilantului. Raspuns: a) recunoasterea cuponului la 01.09.N 265 = 462 320.000 b) evaluarea venitului financiar adus de investitie n anul N venit financiar pentru anul N = 2.000 titluri * 150 lei/titlu * 4 / 12 venit financiar pentru anul N = 300.000 * 4 / 12 venit financiar pentru anul N = 10.000 lei c) recunoasterea dobnzii la data bilantului 2679 = 766 10.000 9. La 1.01.N societatea Alfa acord n leasing societtii Beta un mijloc de transport n urmtoarele conditii: valoarea just a mijlocului de transport este de 172.500 u.m. (costul suportat de Alfa pentru a-l achizitiona); durata contractului este de 7 ani; contractul presupune un avans de 70.000 u.m.; valoarea rezidual este estimat la 10.000 u.m.; chiriile anuale sunt de 10.000 u.m. si se pltesc la sfrsitul anului; rata implicit a dobnzii este de 9%. Alfa efectueaz cheltuieli n numele contractului de 3.629 u.m. Determinati investitia net a locatorului pe durata contractului conform IAS 17. La sfrsitul exercitiului N+2 valoarea rezidual este reestimat la 8.000 u.m. Reestimati investitia net n aceste conditii pe durata rmas.

10. Faceti parte din delegatia ntreprinderii BUMERANGUL S.A., numit pentru a negocia un contract cu un client din S.U.A. Deoarece pretul produselor oferite de ntreprindere este mai mic dect pretul minim admis de legea concurentei din S.U.A., se apeleaz la un intermediar (o ntreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv. Conditiile contractuale sunt agreate att de ntreprinderea d-voastr ct si de partea israelian. La sfrsitul anului creanta fat de clientul din Israel este considerate irecuperabil. Care credeti c ar putea fi cauzele unei asemenea situatii? Audit : Furca Teodora 152. n calitate de auditor al ntreprinderii Omega SA ati constatat ca la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscnd ca ntreprinderea foloseste metoda FIFO, ca stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitati a 10.000 lei fiecare, ca n 10 decembrie s-au cumparat 500 unitati a 12.000 lei fiecare si ca n 20 decembrie au iesit 400 unitati? 1. Relund datele din ntrebarea 152, care este suma amortizarii n anul N: a) 12.500.000 lei; b) 16.000.000 lei; c) 8.000.000 lei. 2. Relund datele din ntrebarea 152, care este suma plusvalorii nregistrata cu ocazia vnzarii? a) 137.500 lei; b) 284.000 lei; c) 315.500 lei. 3. n cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale ati constatat ca o imobilizare necorporala identificabila intrata cu ocazia unei fuziuni a fost nregistrata la valoarea contabila. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia nregistrata: a) la costul sau; b) la valoarea contabila; c) la valoarea justa. Raspuns: c) Conform IAS 38 Imobilizari necorporale, o imobilizare necorporala trebuie evaluata initial la cost. Dupa recunoasterea initiala, o imobilizare necorporala va fi evaluata la valoarea reevaluata ca fiind valoarea sa justa la data reevaluarii minus orice amortizare ulterioara acumulata si orice pierdere din depreciere acumulata ulterior. O imobilizare necorporala cu durata de viata nedeterminata nu va fi amortizata, dar ea trebuie testata, cel putin anual, pentru depreciere conform IAS 36 Deprecierea activelor, care spune ca o pierdere din depreciere trebuie recunoscuta ori de cate ori valoarea contabila depaseste valoarea recuperabila, adica valoarea care ar trebui recuperata prin folosirea sau vanzarea activului. O pierdere din depreciere va fi recunoscuta imediat in profitul sau pierderea perioadei.

Expertiza contabila Furca Teodora 1. Ce contine un Raport de expertiza calificat? Raspuns: Raportul de expertiz contabil care cuprinde consideraii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiz contabil cu observaii. n situaia n care expertul contabil, pentru demonstrarea raionamentului su profesional, i exprim prerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficienei lor sau cu privire la alte aspecte asupra crora dorete s rein atenia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie n finalul Capitolului III, Concluzii, fie ntr-un capitol distinct, Capitolul IV, Consideraii personale ale expertului contabil, dar cu respectarea normelor de etic i deontologie ale profesiei contabile exercitat liber (profesiei liberale). Acest Raport este calificat drept Raport de expertiz contabil cu observaii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, n cazul expertizelor judiciare i mai cuprinztoare n situaia expertizelor contabile extrajudiciare). 2. Explicati cazurile de imposilitate a ntocmirii unui raport de expertiza si ce contine Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile. Raspuns: n cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se poate afla n imposibilitatea ntocmirii unui raport de expertiz contabil, datorit inexistenei documentelor justificative i/sau evidenelor contabile care s ateste evenimentele i tranzaciile supuse expertizrii. n astfel de cazuri se va ntocmi un Raport de imposibilitate a efecturii expertizei contabile, care va avea aceeai structur ca un raport de expertiz contabil obinuit (necalificat) dar care, n Capitolul II - Desfurarea expertizei contabile i Capitolul III - Concluzii, va prezenta justificat i fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efecturii expertizei contabile "comandate" de beneficiarul acesteia. 3. Cum procedeaza expertul contabil verificator privind ndeplinirea atributiilor sale? Raspuns: n activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiz contabil judiciar, experii contabili verificatori trebuie s urmreasc dac: n elaborarea lucrrii, experii contabili autori au respectat n totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000; obiectivele stabilite au fost tratate corespunztor, iar rspunsurile date au fost susinute prin acte i documente care au legtur cu cauza;

 autorii lucrrii nu s-au ndeprtat de tiina contabilitii, procednd la ncadrri juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaiuni i lucrri care presupun alte cunotine dect cele contabile; autorii lucrrii au respectat prevederile Codului etic naional al profesionitilot contabili. De asemenea trebuie s analizeze opiniile separate sau rapoartele experilor contabili consilieri ai prilor, urmrind aceleai obiective ca n cazul raportului de expertiz contabil propriu-zis. Folosind exclusiv legea, tiina contabilitii i Normele profesionale, expertul contabil verificator solicit autorilor lucrrilor de expertiz contabil s i le revad, n funcie de observaiile fcute, procednd diferit: dac nu sunt observaii sau dac lucrrile sunt refcute, expertul contabil verificator va aplica pe prima pagin a lucrrilor analizate tampila dreptunghiular de verificare, va semna i va aplica tampila filialei. dac sunt observaii, iar rapoartele de expertiz contabil judiciar nu sunt refcute n spiritul observaiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie s ntocmeasc un referat cu constatrile i observaiile sale, pe care s-l ataeze, n original, raportului de expertiz judiciar ce urmeaz a fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea i decizia acestuia. Organizarea auditului intern si control intern al intreprinderi : Furca Teodora 1. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestari servicii turistice. Raspuns: La planificarea strategica multianuala a auditului intern la o societate de prestari servicii turistice se determina strategia de auditare a entitatii pentru urmatorii 3 ani. Elaborarea strategiei tine de competenta entitatii sau compartimentului de audit intern. Planificarea strategica multianuala de audit intern se refera la urmatoarele categorii de misiuni: I) misiuni de asigurare; II) misiuni de consiliere; III) misiuni de evaluare. Misiunile de asigurare ajuta entitatea sa-si indeplineasca obiectivele sale prin oferirea asistentei personalului entitatii in efectuarea controlului intern. Prin intermediul misiunii de consiliere se ofera recomandari de imbunatatire a eficacitatii managementului si controlului intern. Misiunea de evaluare are ca scop exprimarea opiniei independente si obiective referitor la eficacitatea managementului si controlului intern.

Planificarea strategica contine rezumatul principalelor decizii de planificare, se prezinta in forma succinta si conforn normei metodologice intruneste 12 elemenete de baza: Obiectivele entitatii si instrumentele de realizare a lor (vanzarea a cat mai multor pachere turistice prin operatiunii de early booking, discount-uri acordate pentru last minutes, grupuri de turisti, toate acestea avand la baza contracte cu clauze de achitare in avans); Riscurile majore legate de realizarea obiectivelor entitatii (riscuri determinate de aparitia unor calamitati naturale, riscuri de tara); Modalitatea de determinare a obiectelor auditabile (va avea in vedere zonele geografice, in care societatea are servicii turistice); Factorii care pot influenta negativ activitatea entitatii in viitor (neprofitabilitatea anumitor zone turistice, deprecierea anumor valute); Modalitatea evaluarii riscurilor (folosind matricea riscurilor, prin care se evalueaza potentialele riscuri ce pot aparea prin evaluarea gradului de risc cu probabilitatea aparitiei acestuia); Frecventa auditarii sistemelor manageriale si de control intern (se face cel putin o data pe an cu ocazia auditarii situatiilor financiare, fara insa a fi limitat); Resursele necesare si disponibile pentru realizarea planului strategic multianual de audit intern (resurse financiare, tehnice, umane); Impactul insuficientei de resurse pentru realizarea planului strategic (nu se realizeaza in totalitate, drept urmare auditorul nu poate emite opinii pertinente); Proiectul planului anual al activitatii de audit pentru primul an al planului strategic; Necesitatea instruirii personalului implicat in auditul intern; Modalitatea de respectare a cadrului normativ si a cerintelor de raportare stabilite de Ministerul Finantelor. Pentru elaborarea planului de audit intern este necesar de a fi determinate activitatile supuse auditului.Fiecarei activitati trebuie precizate operatiunile auditabile. In practica se aplica o metodologie unica de stabilire a activitatii operatiunilor auditabile,care presupune realizarea in 2 etape: I) precizarea activitatii si operatiunilor auditabile; II) ierarhizarea activitatii si operatiunilor auditate. Activitatile de audit sunt precizate sau identificate pe baza rezultatelor analizei riscurilor.sunt analizate riscurile legate de nereguli,deficiente,abateri si disfunctionalitati ca urmare a nerespectarii cadrului normativ sau a prevederilor documentelor de finantare si a contractelor incheiate in baza lor. La etapa a II-a, activitatile identificate pentru a fi supuse auditului intern sunt ierarhizate in functie de nivelul riscului. In acest scop se precizeaza riscurile posibile fiecarei operatiuni in cazul activitatii financiar contabil. Planurile anuale ale activitatii de audit intern se elaboreaza in baza planului strategic multianual. De regula, planurile anuale contin 4-5 misiuni de audit intern, mai frecvent o misiune de asigurare, 2 misiuni de consiliere si 2 misiuni de evaluare. La elaborarea planului anual se tine cont de urmatoarele informatii: 1. Deficiente constatate in cadrul auditelor anterioare; 2. Verificarile solicitate de unitatile de audit subordonate; 9

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

3. Riscurile identificate aferente activitatilor,functiilor,operatiunilor si structurilor entitatii; 4. Tipul misiunii de audit intern pentru fiecare structura a entitatii sau unitatii de audit subordonate. Planul anual de audit contine 8 elemente de baza: scopul actiunilor de auditare; obiectele actiunilor de auditare; operatiunile supuse auditului intern; structurile organizatorice la care se desfasoara actiunea de auditare; durata actiunii de auditare; perioada supusa auditarii; auditorii antrenati in actiunea de audit; precizarea cunostintelor de specialitate si a expertilor straini care necesita de a fi implicati in audit.

2. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala din domeniul productiei textile. 3. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale. Carta auditului intern urmareste: - sa defineasca sfera de activitate a auditului intern; - sa stabileasca pozitia structurii de audit intern n cadrul societatii comer; - sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizare necesara pentru ndeplinirea obiectivelor auditului intern. A. ROLUL SI OBIECTIVELE AUDITULUI INTERN 1. Rolul auditului intern Auditul intern al calitatii1 este o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru adetermina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor prestabilite,daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor. Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care ofera societatii o asigurare referitoare la gradul de control asupra sistemului calitatii activitatii de productie desfasurate si a guvernarii entitatii, precum si recomandari pentru mbunatatirea proceselor de productiet si a gestionarii patrimoniului. Auditul intern contribuie la mbunatatirea continua a managementului si a calitatii acestuia. Aceasta examinare se realizeaza n raport cu normele existente (standarde, standarde de referinta, indicatori de performanta, manualul calitatii, proceduri, instructiuni etc.), pentru a stabili n ce masura ele sunt respectate, ndeplinite. Auditul

10

calitatii nu se rezuma, nsa, numai la stabilirea acestei corespondente, ci evalueaza eficacitatea aplicarii acestor norme si a rezultatelor obtinute n domeniul calitatii. Pe baza rezultatelor auditului calitatii se propun actiuni care sa duca la mbunatatirea gradului de realizare a obiectivelor propuse anterior. Auditorii identifica cauzele care au dus la aceste nendepliniri si propun masurile pe care le considera cele mai potrivite pentru eliminarea lor. 2. Obiectivele auditului intern 2.1. Obiectivele auditului intern Obiectivele generale ale auditului intern sunt: _ sa asigure conducerea, actionarii,n general, ca societatea satisface sau nu standardele minime de calitate; _ sa consacre metode adecvate de evaluare interna si sa demonstreze prin probe si documente relevante starea procesului de productie si cercetare di societate; _ sa auditeze autoevaluarea, sa coopereze cu evaluatorii externi si sa contribuie la asigurarea si cresterea calitatii; _ sa faca cunoscute conducerii activitatile si procesele de productie care nu ndeplinescstandardele minime de calitate si sa faca propuneri pentru mbunatatirea lor. 2.2. Obiectivele misiunii de audit intern n principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale: - verificarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor specifice proceselor de productie side cercetare din societate cu normele legale - auditul de regularitate; - evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele propuse; - examinarea impactului activitatilor desfasurate asupra calitatii proceselor de productie si de cercetare dinsociectate auditul de performanta. - evaluarea sistemelor de management auditul de sistem. 3. Organizarea auditului intern Conducatorul societatii ia masurile necesare pentru instituirea cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit intern. Auditorii interni si desfasoara activitatea n subordinea directa a conducatorului unitatii, exercitnd o functie distincta si independenta de activitatile unitatii; prin atributiile lor, nu trebuie sa fie implicati n elaborarea procedurilor de control intern si n desfasurarea activitatilor supuse auditului intern. Auditorii interni sunt responsabili pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de audit. Auditul intern este o activitate functionala independenta si obiectiva prin care se ofera consiliere si asigurare managementului ca sistemele de control intern exista si functioneaza eficace. Auditorii interni din cadrul societatiii: raporteaza direct managementului si sunt independenti fata de orice alt departament; informeaza managementul despre modul de functionare a sistemului calitatii din unitate; nu au putere, autoritate, functii sau ndatoriri executive sau manageriale, cu exceptia celorlegate de gestionarea functiei de audit intern; nu sunt implicati n operatiunile/activitatile curente ale unitatii;

11

 nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliata sau implementarea de noi sisteme, dar pot fi consultati n timpul procesului de elaborare n ceea ce priveste masurile de control ce trebuie ncorporate n sistemele noi sau modificate, cu mentiunea ca este interzis n mod expres ca acelasi auditor sa dea consultanta ntr-un domeniu si ulterior sa-l auditeze. Relatia cu auditul extern: Auditorii interni vor intra n legatura cu auditorii externi pentru: a ntretine cu acestia o relatie de lucru profesionala si de cooperare; a asigura valorificarea adecvata a informatiilor referitoare la sistemul auditat si rezultatele auditului intern si extern. Auditorii interni se vor concentra n special pentru: orientarea planului anual de audit intern astfel nct sa tina cont de recomandarile auditorului extern; primirea rapoartelor auditorului extern si informarea managementului despre recomandarile acestora; cunoasterea programului de audit extern si a metodologiei specifice aplicata pentru realizarea auditului extern; facilitarea comunicarii, cnd este necesar, ntre auditul extern si conducerea universitatii. 4. Atributiile auditorilor interni Auditorii interni au urmatoarele atributii: a) definesc proceduri de audit intern a calitatii specifice unitatii; acestea sunt acceptate de catre management; b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern; c) efectueaza activitati de audit intern pentru a verifica daca sistemele de management sunt transparente si sunt conforme cu criteriilor, standardelor si indicatorilor de performanta specifici asigurarii interne a calitatii; d) raporteaza periodic constatarile, concluziile si recomandarile rezultate din activitatile de audit; f) elaboreaza raportul periodic (anual) de audit intern si prezenta concluziile si propunerile conducerii societatii 5. Standardele de audit intern Procedurile si metodologiile folosite la auditul intern au la baza Normele metodologice de exercitare a auditului intern, armonizate cu Standardele de Practica Profesionista a Auditului. B. PRINCIPIILE ACTIVITATII AUDITULUI INTERN 1. Independenta si obiectivitate Activitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor (imixtiunilor) externe ncepnd cu stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectiva a lucrarilor si pna la comunicarea rezultatelor acesteia. Persoanele care sunt soti, rude sau afini pna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul unitatii, nu pot fi auditori interni n cadrul aceleiasi entitati. Auditorii interni

12

nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit intern n unitate daca sunt soti sau afini pna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectiva.Auditorii interni nu trebuie implicati n vreun fel n ndeplinirea activitatilor pe care n modpotential le pot audita si nici n elaborarea si implementarea sistemelor de control intern ale unitatiii. 2. Competenta si constiinta profesionala Pregatirea si experienta auditorilor interni constituie un element esential n atingerea eficacitatii activitatii de audit. Structura de audit public intern trebuie sa dispuna de toata competenta si experienta necesara n realizarea misiunilor de audit. Indiferent de natura lor, misiunile de audit intern vor fi ncredintate acelor persoane cu o pregatire si experienta corespunzatoare nivelului de complexitate al sarcinii. n scopul auditarii unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiza/consultant n afara unitatii, iar lucrarile vor fi supervizate de auditorii interni. Structura de audit intern trebuie sa dispuna de metodologii si sisteme IT moderne, de metode de analiza statistice si instrumente de control a sistemelor informatice. Este necesara organizarea unui sistem de pregatire profesionala continua. 3. Exercitarea unei activitati normate Structura de audit intern va elabora norme metodologice proprii n conformitate cu Normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern. 4. Programul de asigurare si mbunatatire a calitatii Auditorii interni trebuie sa elaboreze un program de asigurare si mbunatatire a calitatii subtoate aspectele activitatii de audit intern. Programul trebuie sa asigure faptul ca normele, instructiunile si codul de conduita etica sunt respectate de auditorii interni. Auditul intern necesita adoptarea unui proces permanent de supraveghere si evaluare a eficacitatii globale a programului de calitate. Acest proces trebuie sa permita evaluari interne si externe. Evaluarea interna presupune controale permanente privind buna functionare a auditului intern si controale periodice realizate de catre auditorii nsisi (autoevaluare). Auditorii interni examineaza eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica daca procedurile de asigurare a calitatii misiunilor de audit sunt aplicate n mod satisfacator, garantnd calitatea rapoartelor de audit. Evaluarea interna permite depistarea insuficientelor si mbunatatirile necesare unei derulari corespunzatoare a viitoarelor misiuni de audit si planificarea activitatilor de perfectionare profesionala. C. METODOLOGIE 1. Planul anual de audit intern Proiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditorii interni, pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni, precum si prin preluarea sugestiilor conducerii unitatii. Conducerea aproba anual proiectul planului de audit intern. Auditorul intern poate

13

realiza misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse n planul anual de audit intern. 2. Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern 2.1. Accesul auditorilor interni la informatii si documente Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utile si probante (inclusivcele n format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul si obiectivele misiunii de audit intern. 2.2.. Realizarea misiunii la fata locului Auditul trebuie sa fie realizat ntr-un climat de ncredere. Conducerea unitatii trebuie sa sustina activitatea auditorilor interni, deoarece acestia urmaresc doar mbunatatirea functionarii unitatii si promovarea intereselor acesteia. 2.3. Transmiterea rezultatelor Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta conducerii unitatii pe masura obtinerii acestora, daca ele prezinta importanta. Raspunsul conducerii unitatii la aceste comunicari pot determina reorientarea cercetarilor auditorilor. La ncheierea auditului sunt comunicate conducerii unitatii principalele concluzii, observatiile relevante si propunerile de mbunatatire a unor indicatori. Proiectul raportului de audit intern este prezentat conducerii unitatii. Conducerea unitatii comunica eventualele observatii auditorilor. n termen de 10 zile de la primirea acestora, auditorii interni analizeaza observatiile, ntreprind procedurile necesare pentru mbunatatirea probelor si prezinta conducerii forma raportului mbunatatita. Dupa aprobarea modificarilor facute, auditorii interni trimit raportul final de audit conducerii unitatii 2.4. Urmarirea aplicarii recomandarilor auditorilor interni Conducerea unitatii fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor. Conducerea unitatii poate sa propuna un plan de actiune nsotit de un calendar de implementare a recomandarilor. Conducerea unitatii asigura urmarirea aplicarii planului de actiune. D. REGULI DE CONDUITA Auditorul are acces la toate datele n cadrul misiunii sale si trebuie sa respecte secretul profesional n ceea ce priveste informatiile colectate. Auditorul exercita o functie de evaluare independenta, care se concretizeaza n recomandari. Auditorul trebuie sa respecte Codul privind conduita etica a auditorilor. Auditorul trebuie sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, neregulile care fac obiectul auditului. Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii sale (constatarile si recomandarile) conducerii unitatii. Raportul de audit si documentele de lucru sunt supervizate de catre responsabilul misiunii de audit sau, n lipsa acestuia, de auditorul nsusi. Aceasta asigura faptul ca, att constatarile ct si informatiile probante sunt validate.

14

Evaluarea intreprinderi Manate Daniel 1. O ntreprindere ofer actionarilor un randament global pe dividende de 3%. stiind c pentru clasa de risc considerat, piata cere o rentabilitate a capitalurilor proprii de 10%, trebuie gsit rata de crestere implicit a dividendelor la infinit care permite asigurarea acestei rentabilitti. Raspuns: Modelul Gordon-Shapiro conduce la formula: D V = rg unde - D este primul dividend de primit - r rata de rentabilitate cu risc - g rata de cretere la infinit a dividendului global Formula se poate scrie: V*( r - g ) = D => V * r - V * g = D => V * r = D + V * g D r = + g = r1 + g V unde - r1 este randamentul oferit de dividende In exemplul nostru r1 = 3% Astfel vom obtine: 0,1 = 0,3 + g => g = 7% 2. O ntreprindere a fost introdus la Burs n exercitiul N-1. Ultimul su dividend de 10 u.m. tocmai s-a pltit. Se asteapt o crestere a dividendului su ntr-un ritm anual de 8% pn la sfrsitul celui de-al treilea an, apoi de 6% pe an pentru urmtorii doi ani si apoi o crestere de 4% pn la infinit. S se determine valoarea de piat a afacerii (actiunii) stiind c rata de rentabilitate asteptat de actionari pentru capitalurile proprii este de 10%. Raspuns: Se utilizeaz modelul Gordon Shapiro n trei secvene crora le corespunde o anumit rat de cretere a dividendelor. V = D1 / (1 + r ) + D2 / (1 + r )2 + D3 / (1 + r )3 + D4 / ( 1 + r)4 + D5 / (1 + r )5 + D6 / ( (1 + r )5 * ( r - g ) V = ( 10 * 1,08) / (1 + 0,1) + ( 10 * 1,08 2) / (1 + 0,1)2 + ( 10 * 1,083) / (1 + 0,1)3 + ( 10 * 1,083 * 1,06) / (1 + 0,1)4 + ( 10 * 1,083 * 1,062) / (1 + 0,1)5 + ( 10 * 1,083 * 1,062 * 1,4) / ((1 + 0,1)5 * (0,1 - 0,04)) V = 199,2 3. Dac pretul actiunii unei ntreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata de crestere anticipat a beneficiilor de 9% si dividendul anticipat la sfrsitul exercitiului este de 1.500 lei, care este rata de rentabilitate sperat a titlului?

15

Raspuns: Se aplic formula lui Gordon Shapiro: D V = rg => V * ( r - g ) = D => V * r - V * g = D => r = 1.500 / 25.000 + 0.09 => r = 15% Fiscalitate : Popa Ioan 1. Ce venituri se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor? Raspuns: Venituri care se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor sunt: venituri din cedarea folosintei bunurilor venituri din profesii libere venituri din activitati independente venituri din drepturi de proprietate intelectuala venituri din activitati agricole castiguri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen castiguri din transferul tilurilor de valoare 2. Cum se stabilesc plile anticipate de impozit n cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosinei bunurilor? Raspuns: Veniturile din cedarea folosinei bunurilor sunt veniturile, n bani i/sau n natur, provenind din nchirieri i subnchirieri de bunuri mobile i imobile (locuine, case de vacan, garaje, terenuri i altele asemenea), precum i veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal, obinute de ctre proprietar, uzufructuar sau alt deintor legal. Veniturile realizate de persoanele fizice din cedarea folosinei bunurilor din derularea unui numr mai mare de 5 contracte de nchiriere (n derulare la 31 decembrie 2009), ncepnd cu 1 ianuarie 2010, intr n categoria veniturilor din activiti independente i se supun regulilor de stabilire a venitului net n sistem real prin organizarea contabilitii n partid simpl. Contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor, au obligaia ca n termen de 15 zile de la nceperea activitii, s nregistreze contractele de nchiriere la organele fiscale n raza crora i au domiciliul fiscal i s depun formularul 220 Declaraia privind venitul estimat. n urma prelucrrii acestei declaraii, se emite Decizia de impunere pentru pli anticipate, n baza creia contribuabilii datoreaz plai anticipate n contul impozitului pe

=>

r = D /V + g

16

venit ctre bugetul de stat, care se efectueaz n 4 rate egale, pn la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru (martie, iunie, septembrie, decembrie). Plile anticipate se stabilesc de organul fiscal astfel: pe baza contractului ncheiat ntre pari prin aplicarea cotei forfetare de 25% sau pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea n partid simpl, potrivit opiunii. n cazul n care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinei bunurilor reprezint echivalentul n lei al unei sume n valut, determinarea venitului anual estimat se efectueaz pe baza cursului de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei, din ziua precedent celei n care se efectueaz impunerea. Venitul net din cedarea folosinei bunurilor se determin prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut n cazul aplicrii cotelor forfetare de cheltuieli sau a cheltuielilor nregistrate n contabilitate n partid simpl pentru cei care folosesc impunerea n sistem real. Venitul brut reprezint totalitatea sumelor n bani i/sau echivalentul n lei al veniturilor n natur i se stabilete pe baza chiriei sau a arendei prevzute n contractul ncheiat ntre pari pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul ncasrii chiriei sau arendei. n cazul aplicrii cotelor forfetare de cheltuieli, cheltuiala deductibil aferent venitului, cota forfetar de 25% aplicat la venitul brut, reprezint uzura bunurilor nchiriate i cheltuielile ocazionate de ntreinerea i repararea acestora, impozitele i taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reinut de intermediari, primele de asigurare pltite pentru bunul cedat spre folosin, respectiv eventuale nerealizri ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundaii, incendii i altele asemenea. Venitul net din cedarea folosinei bunurilor inclusiv veniturilor din arend, se declar de ctre contribuabili pn pe 15 mai anul urmator n Declaraie privind veniturile realizate, formular 200, care se depune la organul fiscal competent (pe raza cruia are domiciliul fiscal contribuabilul) direct, la registratura acestuia, sau prin pot cu scrisoare recomandat. 3. Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de o societate comercial pentru a fi ncadrat n categoria microntreprinderilor? Raspuns: O microntreprindere este o persoan juridic romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) realizeaz venituri, altele dect cele din consultan i management, n proporie de peste 50% din veniturile totale; b) are de la 1 pn la 9 salariai inclusiv; c) a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei a 100.000 euro; d) capitalul social al persoanei juridice este deinut de persoane, altele dect statul, autoritile locale i instituiile publice Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe microintreprindere ncepnd cu anul fiscal urmtor, dac ndeplinesc

17

condiiile prevzute anterior i dac nu au mai fost pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor. O persoan juridic romn care este nou-nfiinat poate opta s plteasc impozit pe venitul microntreprinderilor, ncepnd cu primul an fiscal, dac condiiile prevzute la literele a) i d) sunt ndeplinite la data nregistrrii la registrul comerului i condiia prevzut la litera b) este ndeplinit n termen de 60 de zile inclusiv de la data nregistrrii. Microntreprinderile pltitoare de impozit pe venitul microntreprinderilor nu mai aplic acest sistem de impunere ncepnd cu anul fiscal urmtor anului n care nu mai ndeplinesc una dintre condiiile prezentate. Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice romne care: a) desfoar activiti n domeniul bancar; b) desfoar activiti n domeniile asigurrilor i reasigurrilor, al pieei de capital, cu excepia persoanelor juridice care desfoar activiti de intermediere n aceste domenii; c) desfoar activiti n domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor; d) au capitalul social deinut de un acionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de angajai. Microntreprinderile pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit ncepnd cu anul fiscal urmtor. Opiunea se exercit pn la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmtor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microntreprinderilor. Aceste reglementari au fost prevazute in art. 103 si art 104 din Codul Fiscal, insa acestea au fost abrogate incepand cu data de 01.01.2010. De la aceasta data toate societatile comerciale sunt platitoare de impozit pe profit. Administrarea si lichidarea intreprinderilor : Cernusca Lucian 1. Care este termenul n care lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor de la edinta comitetului creditorilor? Raspuns: Conform articolului 117 alineatul 3 din "Legea privind procedura insolventei", lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor n termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, nstiintndu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul. Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul-sindic va da dispozitie lichidatorului, prin ncheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, n conditiile propuse n raport. 2. Care este ordinea n care vor fi pltite creanele, n cazul falimentului? Raspuns:

18

Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii de faliment, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor; 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat de lege. Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prezentate mai sus. In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand suma proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in categoria creantelor respective. In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati in nume colectiv sau in comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor inregistrate in tabelul definitiv consolidat de creante, impotriva grupului sau a societatii judecatorul-sindic va autoriza executarea silita, in conditiile legii, impotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau, dupa caz, a membrilor, pronuntand o sentinta definitiva si executorie, care va fi pusa in executare de lichidator, prin executor judecatoresc 3. n cazul creanelor subordonate, care va fi ordinea de preferin? Raspuns: Ordine de preferinta in cazul creantelor subordonate, este urmatoarea: credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

19

Contabilitate- Horga Petru 1. Dispuneti de urmtoarele date: stocuri initiale de materii prime la nceputul perioadei 3.000 lei; achizitia de stocuri de materii prime 10.000 lei; stocuri finale de materii prime 9.000 lei; stocuri initiale de produse finite la cost de productie 12.000 lei; produse obtinute n cost de productie 15.000 lei; produse vndute n pret de vnzare facturate 20.000 lei; reducere comercial nscris n factur 10%; stoc final de produse nevndute 3.000 lei; amortizarea cldirilor 700 lei; salarii datorate 6.000 lei si pltite 6.500 lei; subventii de exploatare 2.000 lei; subventii pentru investitii virate la venituri 3.000 lei. Se cer: a) nregistrrile contabile aferente operatiilor de mai sus; b) calculati productia exercitiului si excedentul brut de exploatare. Raspuns: a) Determinarea valorii materiilor prime consumate SF 301 = SI 301 + RD 301 RC 301 RC 301 = SI 301 + RD 301 SF 301 RC 301 = 3.000 + 10.000 9.000 = 4.000 Astfel, inregistram achizitia de materii prime: % = 401 11.900 301 10.000 4426 1.900 Si consumul de materii prime: 601 = 301 4.000 Determinarea costului de productie aferent produselor finite vandute: SF 345 = SI 345 + RD 345 RC 345 RC 345 = SI 345 + RD 345 SF 345 RC 345 = 12.000 + 15.000 3.000 = 24.000 Astfel, inregistram obtinerea de produse finite la cost de productie: 345 = 711 15.000 Vanzarea produselor finite, inregistrand venituri din vanzarea produselor finite in suma de 20.000 20.000 x 10% = 18.000 lei: 4111 = % 21.420 701 18.000 4427 3.420 Descarcarea gestiunii de produse finite: 711 = 345 24.000 Inregistrarea amortizarii cladirilor: 6811 = 2812 700 Inregistrarea salariilor datorate personalului: 641 = 421 6.000 Inregistrarea platii salariilor: 421 = 5121 6.500

20

Inregistrarea subventiilor de exploatare de primit: 445 = 741 2.000 Virarea la venituri a subventiilor pentru investitii: 131 = 7584 3.000 b) determinarea productiei exercitiului si a excedentului brut din exploatare: productia exercitiului = productia vanduta + productia stocata productia imobilizata Productia vanduta = 18.000 (veniturile din vanzarea produselor finite) Productia stocata = RC 711 RD 711 = 15.000 24.000 = -9.000 => Productia exercitiului = 18.000 + (-9.000) = 9.000 lei excedentul brut din exploatare (EBE) = Valoarea adaugata + Subventii de exploatare Impozite, taxe si varsaminte asimilate - Cheltuieli cu personalul Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului Cheltuieli materiale Cheltuieli cu serviciile prestate de terti = 0 + 9.000 4.000 0 = 5.000 lei EBE = 5.000 + 2.000 0 6.000 = 1.000 lei 2. Dispuneti de urmtoarele informatii n cursul exercitiului N: o societate obtine produse finite la cost de productie de 10.000 lei; vinde 30% din ele la pretul de 15.000 lei; reducere comercial nscris n factur 10%. ntre cheltuielile ocazionate de obtinerea produselor finite sunt: materii prime consumate 1.000 lei; salarii datorate 1.500 lei si pltite 1.800 lei; contributia unittii la asigurrile sociale 700 lei si la fondul de somaj 200 lei; dobnzi datorate 400 lei; amenzi datorate autorittilor romne 600 lei. Se cer: a) nregistrrile contabile aferente operatiilor de mai sus; b) calculati rezultatul fiscal si excedentul brut de exploatare. Raspuns: a) Obtinere produse finite la cost de productie: 345 = 711 10.000 Vanzare produse finite: pret de vanzare 15.000 reducere comerciala 1.500 (15.000 * 10%) net comercial 13.500 4111 = 701 13.500 Descrcarea gestiunii de produse finite pentru 30 % din produsele vndute, adic 30 % * 10.000 lei = 3.000 711 = 345 3.000 Materii prime consumate: 601 = 301 1.000

21

Salarii datorate: 641 = 421 1.500 Salarii pltite: 421 = 5121 1.800 Contribuia unitii la asigurri sociale: 6451 = 4311 700 Contribuia unitii la fond omaj: 6452 = 4371 200 Dobnzi datorate: 666 = 1682 400 Amenzi datorate autoritilor romne: 6581 = 4481 600 nchiderea conturilor de cheltuieli: 121 = % 4.400 601 1.000 641 1.500 6451 700 6453 200 666 400 6581 600 nchiderea conturilor de venituri: % = 121 20.500 701 13.500 711 7.000 b) Rezultatul contabil = Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul contabil = 20.500 lei 4.400 lei Rezultatul contabil = 16.100 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile Deduceri fiscale Rezultatul fiscal = 16.100 lei + 600 lei (amenzi datorate autoritilor romne) Rezultatul fiscal = 16.700 lei MC = Venituri din vanz.de marfuri - Cheltuieli cu marfurile MC = 0 - 0 = 0 productia exercitiului = 13.500 + 7.000 productia exercitiului = 20.500 valoarea adaugata = productia exercitiului + marja comerciala - cheltuieli cu materii prime valoarea adaugata = 20.500 + 0 - 1.000 valoarea adaugata = 19.500 EBE = valoarea adaugata - cheltuieli totale cu personalul EBE = 19.500 - ( 1.500 + 700 + 200 ) EBE = 17.100

22

3. Se dau urmtoarele informatii: capitaluri proprii aferente exercitiului N: 1.000 lei; capitaluri proprii aferente exercitiului N-1: 600 lei. n cursul exercitiului N au avut loc urmtoarele operatii: cresteri de capital prin aporturi noi n natur 50 lei; conversia datoriilor n capital 20 lei; ncorporarea primelor de emisiune n capital 40 lei; rambursri de capital n numerar ctre asociati 10 lei. Care este rezultatul net aferent exercitiului N? Raspuns: Rezultatul exerciiului = Capital propriuN Capital propriuN-1 Majorari + Reduceri Rezultatul exerciiului = 1.000 - 600 - 50 - 20 - 40 + 10 Rezultatul exerciiului = 300 lei 4. Datele de evident si calcul se prezint astfel: costuri totale ale procesului de productie cuplat 700.000 lei; costurile pentru pregtirea si desfacerea produselor dup nchiderea procesului de productie cuplat 20.000 lei produsul secundar si 70.000 lei produsul principal; valoarea la pret de vnzare a produsului secundar 150.000 lei; veniturile din vnzarea produsului principal 750.000 lei. Determinati costul si marja produsului principal. Raspuns: costul produsului principal = cost total (Valoarea produsului secundar Costuri suplimentare aferente produselor secundare livrate) costul produsului principal = 700.000 - ( 150.000 - 20.000 ) costul produsului principal = 570.000 Marja produsului principal = Venit din vanzarea prrodusului principal (costul produsului principal + costuri suplimentare aferente produsului principal livrat) Marja produsului principal = 750.000 - (570.000 + 70.000) Marja produsului principal = 110.000 5. O ntreprindere fabric si vinde un produs n urmtoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / factor de acoperire: 8.000 buc. / 2.800 lei/buc. / 30%; costurile fixe totale sunt de 27.000.000 lei. Determinati care este cifra de afaceri la nivelul pragului de rentabilitate si pretul de vnzare unitar. Raspuns: Fa = CF / pe unde Fa - factorul de acoperire CF - costuri fixe pe - punct de echilibru pe = CF / Fa => pe = 27.000.000 / 30% pe = 90.000.000 lei

23

Specificatie Cifra de afaceri Costuri variabile Marja asupra costurilor variabile

Total 8000 buc * pvu 8000 buc * 2.800 lei/buc = 22.400.000 8000 buc * pvu - 22.400.000

Procent in cifra de afaceri 100% 70% 30%

(8000 buc * pvu - 22.400.000) / (8000 buc * pvu) =0,3 1 - 22.400.000 / (8000 buc * pvu) =0,3 1 - 0,3 = 2.800 / pvu 0,7 = 2.800 / pvu pvu = 2.800 / 0,7 pvu = 4.000 lei 6. O ntreprindere fabric si vinde un produs n urmtoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / pret unitar: 80.000 buc. / 8.000 lei/buc. / 10.000 lei/buc.; costurile fixe totale sunt de 46.000.000 lei. Determinati cu ct pot scdea vnzrile n mod relativ pentru ca ntreprinderea s ating pragul de rentabilitate. Raspuns: Specificatie Cifra de afaceri Costuri variabile Marja asupra costurilor variabile Total 80.000 buc * 10.000 lei/buc = 800.000.000 lei 80.000 buc * 8.000 lei/buc = 640.000.000 8000 buc * (10.000 lei/buc 8.000 lei/buc)= 160.000.000 lei Procent in cifra de afaceri 100% 80% 20%

Fa = CF / pe unde Fa - factorul de acoperire CF - costuri fixe pe - punct de echilibru pe = CF / Fa => pe = 46.000.000 / 20% pe = 230.000.000 lei Coeficientul de siguran dinamic = ( CA - pe ) / CA Coeficientul de siguran dinamic = ( 800.000.000 - 230.000.000 ) / 800.000.000 Coeficientul de siguran dinamic = 71,25 % 7. O societate comercial fabric si vinde 5 produse n urmtoarele conditii: pret de vnzare unitar / cheltuieli variabile unitare: A = 900 lei/buc. / 700 lei/buc; B = 1.500 lei/buc. / 1.000 lei/buc.; C = 1.500 lei/buc. / 1.200 lei/buc.; D = 700 lei/buc. / 500 lei/buc.; E = 2.000 lei/buc. / 1.500 lei/buc. Dac restrictia de vnzare este limitat la 3 dintre cele 5 produse, iar volumul maxim de fabricatie pentru fiecare produs este de 1.000 buc., precizati si argumentati care sunt cele

24

dou produse la fabricarea crora se va renunta pentru a se asigura marja brut de profit maxim. Raspuns: Pentru a stabili la care produse vom renunta, vom determina marja costurilor variabile unitara pentru fiecare produs. MVC (A) = 900 lei/buc 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (B) = 1.500 lei/buc 1.000 lei/buc = 500 lei/buc MCV (C ) = 1.500 lei/buc 1.200 lei/buc = 300 lei/buc MCV (D) = 700 lei/buc 500 lei/buc = 200 lei/buc MCV (E ) = 2.000 lei/buc 1.500 lei/buc = 500 lei/buc Produsele cele mai puin rentabile sunt cele care vor avea factorul de acoperire cel mai mic, respectiv MCV cea mai mic. Se va renuna la produsele A i D 8. O societate comercial fabric si vinde 5 produse n urmtoarele conditii: pret de vnzare unitar / cheltuieli variabile unitare: A = 600 lei/ buc. / 450 lei/buc.; B = 800 lei/buc. / 700 lei/buc.; C = 450 lei/buc. / 250 lei/buc.; D = 500 lei/buc. / 450 lei/buc.; E = 1.000 lei/buc. / 800 lei/buc. Dac productia maxim pe fiecare produs este de 100 buc., iar cheltuielile fixe identificabile pe produs sunt de 5.000 lei, precizati si argumentati care dintre cele 5 produse este cel mai putin rentabil. Raspuns: Pentru a stabili la care produse vom renunta, vom determina marja costurilor variabile unitara pentru fiecare produs. MVC (A) = 600 lei/buc 450 lei/buc = 150 lei / buc MCV (B) = 800 lei/buc 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (C ) = 450 lei/buc 250 lei/buc = 200 lei/buc MCV (D) = 500 lei/buc 450 lei/buc = 50 lei/buc MCV (E ) = 1.000 lei/buc 800 lei/buc = 200 lei/buc Produsul cel mai puin rentabil este cel care va avea factorul de acoperire cel mai mic, respectiv MCV cea mai mic, deci produsul (D). 9. MARTINA SA utilizeaz pentru scopuri interne metoda costurilor variabile. Produsul X prezint urmtoarele costuri unitare: materii prime 4,40 lei, manoper direct 1,60 lei, costuri indirecte de productie variabile 2,30 lei, costuri indirecte de productie fixe 1,90 lei, costuri de vnzare variabile 3,10 lei si costuri de vnzare fixe 1,10 lei. Dac stocul final de produse finite contine 1.240 kg din produsul X, iar cel initial, 0 kg, determinati care va fi marja total a contributiei la rezultat (marja din vnzri) dac au fost vndute 10.200 kg la pretul unitar de 25 lei/kg. Raspuns:

25

Intrucat societatea Martina S.A. utilizeaza pentru scopuri interne metoda costurilor variabile vom determina costul variabil total unitar pentru produsul X. costul variabil total unitar = materii prime + manopera directa + costuri indirecte de productie variabile + costuri de vnzare variabile costul variabil total unitar = 4,4 lei/kg + 1,6 lei/kg + 2,3 lei/kg + 3,1 lei/kg costul variabil total unitar = 11,4 lei/kg marja din vanzari = cantitatea de produse vandute * pretul de vanzare unitar - cantitatea de produse vandute * costul variabil total unitar marja din vanzari = cantitatea de produse vandute * ( pretul de vanzare unitar - costul variabil total unitar) marja din vanzari = 10.200 kg * ( 25 lei/kg - 11,4 lei/kg ) marja din vanzari = 138.720 lei 10. La nceputul anului N o ntreprindere detinea 10.000 euro. Cursul rol/euro la 01.01.N era de 23.000 lei/euro. Pe parcursul exercitiului N au fost nregistrate urmtoarele fluxuri monetare: ncasri de 30.000 euro la cursul zilei de 24.000 lei/euro si de 10.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro, si plti de 20.000 euro la cursul zilei de 24.300 lei/ euro si de 15.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro. La 31.12.N cursul era de 24.100 lei/euro. Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societtii si diferenta de curs nerealizat? Raspuns: 5124 Debit Credit Sold initial: 23.000 lei/eur * 10.000 eur = 230.000.000 lei 30.000 eur*24.000 lei/eur=720.000.000 lei 20.000 eur*24.300 lei/eur=486.000.000 lei 10.000 eur*23.500 lei/eur=235.000.000 lei 15.000 eur*23.500 lei/eur=352.500.000 lei Rulaj: 955.000.000 Rulaj: 838.500.000 Sold final: 346.500.000 Sold final EUR = 10.000 eur + 30.000 eur + 10.000 eur - 20.000 eur - 15.000 eur Sold final EUR = 15.000 eur Sold final RON dupa reevaluare la 31.12.N: 15.000 eur * 24.100 lei/eur Sold final RON dupa reevaluare la 31.12.N: 361.500.000 lei Diferenta din reevaluare = 361.500.000 - 346.500.000 Diferenta din reevaluare = 15.000.000 Inregistrare contabila a diferentei de curs aferenta reevaluarii: 5124 = 765 15.000.000 Trezoreria net = Total ncasri Total pli + Diferena de curs nerealizat Trezoreria net = 955.000.000 - 838.500.000 + 15.000.000 Trezoreria net = 131.500.000

26

11. Dispuneti de urmtoarele informatii: toate actiunile filialei au fost achizitionate cu 4.600 lei. Valorile juste ale activelor achizitionate si ale obligatiilor preluate sunt urmtoarele: stocuri 1.500 lei; creante 200 lei; numerar 2.000 lei; terenuri si cldiri 4.000 lei; furnizori 1.600 lei; mprumuturi din emisiuni de obligatiuni 1.500 lei. Au fost efectuate plti n valoare de 4.200 lei pentru achizitia cldirilor. Determinati fluxul de numerar provenit din activitatea de investitii conform IAS 7 Situatiile fluxurilor de trezorerie. Raspuns: Flux de numerar din activitatea de investitii: - plati pentru achizitia filialei = - 4.600 + numerar aferent activelor preluate = + 2.000 - plati pentru achizitia cladirilor = - 4.200 ___________________________________________________ Total flux de numerar din activitatea de investitii = -6.800

27