Sunteți pe pagina 1din 12

Traficul de influenta Consideratii generale Potrivit art. 257 C. Pen.

constituie infractiunea de trafic de influenta primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu (alin.1). Ceea ce a preocupat, in primul rand, pe legiuitor, atunci cand a incriminat traficul de influenta a fost necesitatea ca actele ce intra in atributiile functionarilor sa nu fie facute sub influenta unor persoane interesate si nici macar sa nu se lase o asemenea impresie. Persoanele care speculeaza influenta lor, reala sau presupusa, asupra unui functionar, discrediteaza serviciul din care acesta face parte, organizatia careia ii apartine acel serviciu si, in ultima instanta, chiar pe functionar, creand o stare de suspiciune in legatura cu corectitudinea lui. Prin incriminarea traficului de influenta se apara prestigiul functionarilor, al organizatiilor de stat si publice, nu insa si patrimoniul cumparatorilor de influenta care, pentru asi rezolva problemele, se folosesc de mijloace ilicite. Conditii preexistente 1. Subiectul activ al infractiunii La infractiunea de trafic de influenta subiect activ nemijlocit poate fi orice persoana. Cerinta ca autorul sa aiba nu sa lase sa se creada ca are influenta asupra unui functionar nu schimba caracterul nedeterminat al subiectului. Subiect activ poate fi si un functionar, dar, intr-o asemenea ipoteza, acesta apare ca un simplu tert in raport cu functionarul vizat. Acordand impunitate cumparatorului de influenta legiuitorul a urmarit sa determine denuntarea. De asemenea, intermediarul nu poate fi considerat autor, contributia sa la comiterea infractiunii avand valoarea unui act de complicitate. Insa in cazul in care cel care a conceput savarsirea infractiunii este chiar intermediarul, atunci in persoana intermediarului de care s-a folosit traficantul de influenta se vor cumula calitatile de intermediar si complice, dar el va raspunde numai pentru instigare. Continutul constitutiv al infractiunii 1. Latura obiectiva A. Elementul material In cazul infractiunii de trafic de influenta, elementul material consta in actiunea de traficare a functiei care se poate realiza in una dintre urmatoarele modalitati alternative: - Pretinderea de la o persoana interesata a unei sume de bani sau a unui alt folos, pentru a interveni pe langa un functionar asupra caruia subiectul are sau lasa sa se creada ca are influenta; - primirea de la o alta persoana interesata, in acelasi scop, a unei sume de bani sau a altor foloase;

- acceptarea de promisiuni facute, in scopul mentionat, de catre persoana interesata; - acceptarea de daruri oferite, in vederea aceleiasi finalitati, de persoana interesata. Intelesul termenilor "pretindere", "primire", "acceptare" a fost prezentat cu ocazia examinarii infractiunii de luare de mita. 1 Pentru ca legea sa nu fie eludata prin interpunerea unei persoane straine, legiuitorul a adaugat "direct sau indirect" ceea ce insemna ca oricare dintre actiunile mentionate poate fi savarsita atat de traficantul de influenta insusi, cat si printr-o persoana intermediara. Initiativa comiterii infractiunii porneste de la faptuitor atunci cand el pretinde banii sau alte foloase sau de la persoana care are un interes si vrea sa cumpere favoarea unui functionar in situatia cand faptuitorul primeste banii sau foloasele oferite de cel interesat ori accepta promisiunile sau darurile facute de acesta. Cand initiativa porneste de la traficant, fapta de a fi pretins este suficienta pentru existenta infractiunii, dimpotriva, cand initiativa porneste de la tertul interesat, nu este suficienta oferta sau promisiunea acestuia, ci este necesara si primirea banilor sau foloaselor ori acceptarea promisiunii sau a darurilor, de catre traficantul de influenta.2 Primirea, pretinderea sau acceptarea promisiunii ori a darurilor se poate face "pentru sine", adica in propriul profit al infractorului, sau "pentru altul", deci in profitul altei persoane. Pe langa uzul de influenta fapta presupune si o interventie - ce ar urma sa se faca - la functionarul vizat, interventie care implica un amestec, o presiune a subiectului pe baza influentei de care el dispune ori se prevaleaza in scopul de a-l determina sa faca ori sa nu faca actul dorit.3 In cuprinsul art. 257 C. Pen. dupa expresia "alte foloase"4 nu figureaza si cuvintele "ce nu i se cuvin" sau "necuvenite" ca la luarea de mita si primirea de foloase necuvenite deoarece in cazul infractiunii de trafic de influenta folosul este intotdeauna necuvenit nefiind conceput ca unei persoane particulare sa i se cuvina legal o retributie pentru interventia ei, pe langa un functionar, in scopul de a-l determina sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale.5 B. Conditii concomitente. 1. este necesar ca oricare dintre actiunile mentionate mai sus sa fie savarsita pe baza influentei pe care autorul o are sau lasa sa se creada ca o are asupra unui functionar. A avea influenta asupra unui functionar insemna a avea trecere, a se bucura in mod real de increderea acestuia, a fi in mod real in bune relatii cu el.6

1 v. Capitolul al II-lea, sectiunea a III-a, subpunctul 1, litera A 2 v. V. Dobrinoiu, op. cit., pag. 283 3 v. V. Dobrinoiu, op. cit., pag. 283 4 v. Capitolul 2, sectiunea a III-a, subpunctul 1, litera A 5 v. S. Kahane, op. cit., pag. 154 6 v. O. Loghin, T. Tudor, op. cit., pag. 351

Prin expresia "lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar" se intelege situatia in care autorul se lauda ca are trecere, ca este in bune relatii cu o asemenea persoana, ca se bucura de increderea ei, desi afirmatiile sale nu corespund realitatii, precum si situatia in care autorul nu dezminte afirmatiile altora sau credinta celui interesat cu privire la influenta - in realitate inexistenta - pe care el ar avea-o asupra unui functionar.7 2. Actiunea ce realizeaza elementul material sa fie savarsita de catre autor pentru interventia sa pe langa un functionar spre a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. Rezulta ca organul sau organizatia din care face parte functionarul asupra caruia autorul pretinde ca ar avea influenta trebuie sa fie competente a efectua actul in vederea caruia se trafica influenta, iar functionarul respectiv sa aiba competenta functionala de a infaptui actul solicitat. Persoana careia i se promite interventia trebuie sa aiba un interes real - legitim sau nelegitim - in legatura cu acel act. Daca acest interes nu exista sau este imaginar, fapta nu se poate incadra in dispozitiile art. 257 C. Pen. - intrucat lipseste obiectul interventiei -, dar poate constitui fie infractiunea de inselaciune, fie aceea de santaj.8 Actul de serviciu urmarit prin interventia solicitata poate fi atat legal, cat si nelegal.9 3. Actiunea ce constituie elementul material al infractiunii sa fie realizata mai inainte ca functionarul pe langa care s-a promis ca se va interveni sa fi indeplinit actul ce intra in atributiile sale de serviciu sau cel mai tarziu in timpul indeplinirii acestuia. C. rezultatul faptei si raportul de cauzalitate.10 2. Aspecte subiective In cazul infractiunii de trafic de influenta vinovatia imbraca, in mod incontestabil, forma intentiei. Cu privire la modalitatea acesteia in literatura juridica s-au exprimat mai multe puncte de vedere. Potrivit uneia dintre ele, traficul de influenta se savarseste cu intentie directa sau indirecta.11 Subscriem la opinia conform careia, pentru realizarea laturii subiective a traficului de influenta, intentia indirecta nu este suficienta, fiind necesara o intentie calificata, caracterizata printr-un scop, acela al determinarii functionarului sa faca sau sa nu faca un act ce intra in cadrul atributiilor sale de serviciu.12 Faptuitorul, savarsind cu vointa actiunea specifica elementului material al infractiuni, stie ca foloasele pe care le primeste, le pretinde sau a caror promisiune o accepta 7 v. V. Dobrinoiu, op. cit., pag. 285 8 Trib. Supr., Sect. Pen., dec. nr. 2287/1970 in "R.R.D.", nr. 9/1970, pag. 160 9 S. Kahane, op. cit., pag. 155 10 v. Capitolul II, sectiunea a III-a, subpunctul 1, literele c si d 11 A. Grigorovici ,"Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul", Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976, pag.
128

12 v. S. Kahane, op. cit., pag. 156; O. Loghin. T. Toader, op. cit., pag. 353; O. A. Stoica, op. cit., pag. 254.

reprezinta pretul influentei sale, reale sau presupuse, asupra unui functionar pe care, folosind aceasta influenta, ar urma sa-l determine sa faca ori sa nu faca un act al functiei sale; actionand in acest fel, faptuitorul are implicit reprezentarea pericolului creat pentru activitatea organizatiilor de stat si publice care presupune cu necesitate prestarea serviciului de catre functionari, la adapost de orice suspiciuni cu privire la onestitatea lor. Formele infractiuni si alte aspecte. 1. Formele infractiunii A. Actele preparatorii. Acceptarea de promisiuni nu este altceva decat un act pregatitor al primirii efective a unor foloase necuvenite pe care, din ratiuni de politica penala, legiuitorul a inteles sa-l situeze pe acelasi plan, sub raportul semnificatiei penale, cu primirea de asemenea foloase. B. Tentativa. Legea nu contine o dispozitie de sanctionare a tentativei potrivit art. 21, alin. 1 C. Pen. Insa pretinderea de bani sau alte foloase, in scopul aratat in art. 257 C. Pen. constituie un inceput de executare, deci o tentativa, pe care legiuitorul nu numai ca nu a lasat-o nepedepsita, dar, punand-o pe acelasi plan cu primirea efectiva de bani sau alte foloase, a sanctionat-o cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea consumata. C. Infractiunea consumata. Infractiunea se consuma prin savarsirea oricareia dintre actiunile tipice prevazute alternativ in norma de incriminare. 2. Unitate infractionala si pluralitate de infractiuni Traficul de influenta poate prezenta forma continuata. Caracterul eterogen al actiunilor alternative ale elementului material nu este incompatibil cu aplicarea art. 41, alin. 2 C pen. atata vreme cat toate se inscriu in continutul aceleiasi infractiuni. In cazul in care, in realizarea folosului urmarit, traficantul de influenta comite succesiv doua dintre actiunile tipice, prevazute alternativ in textul incriminator, nu exista o infractiune continuata, ci o unitate infractionala naturala. Intre continuturile alternative ale traficului de influenta exista o anumita dependenta, o legatura naturala, pe parcursul savarsirii infractiunii "pretinderea de bani sau de alte foloase", precum si "acceptarea de promisiuni, de daruri" nereprezentand decat momente intermediare ce isi gasesc implinirea doar in actiunea finala de "primire" a unor sume de bani sau alte foloase.13 Infractiunea de trafic de influenta se poate afle, in principiu, in concurs cu orice alta infractiune. Daca autorul traficului de influenta a promis, a oferit sau a dat functionarului asupra caruia are ori a lasat sa se creada ca are influenta o suma de bani sau alt folos in vederea efectuarii actului dorit de cumparatorul de influenta, el a comis si infractiunea de dare de mita, in concurs real.

13 v. V. Papadopol, "Examen teoretic al practicii Tribunalului Suprem in material dreptului penal, Partea generala", in "R.R.D.",
nr. 12/1972, pag. 119

Sanctiuni a) Pedeapsa principala. Potrivit art.257 C. Pen., infractiunea de trafic de influenta se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani. b) Confiscarea speciala. Conform art.257, alin.2 C. Pen. coroborat cu art.256, alin.2 C. Pen. banii, valorile sau orice alte bunuri primite, care au facut obiectul infractiunii de trafic de influenta se confisca, iar daca nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani. Scurte referiri la legislatia altor state 1. Codul penal model al Statelor Unite ale Americii. Infractiunea este inclusa in art. 240.7 care face parte din capitolul "Infractiuni contra administratiei publice". Legea penala americana incrimineaza ca trafic de influenta si fapta de a convinge pe alta persoana sa exercite o atare influenta, ceea ce ar insemna o activitate de mijlocire intre cumparatorul de influenta. Spre deosebire de legea romana, Codul penal model american incrimineaza si fapta persoanei care cumpara influenta, nu numai fapta aceluia vinde influenta.14 2. In codul penal francez traficul de influenta cunoaste o ampla reglementare. Legea franceza incrimineaza distinct faptele de trafic de influenta comise de functionar de cele comise de particular. In legatura cu functionarul, legea franceza incrimineaza atat vanzarea de influenta de catre functionarul care solicita favoruri, cat si cumpararea de influenta din partea persoanei care promite favoruri functionarului spre a-l determina la trafic de influenta. In legatura cu persoana particulara, este incriminata fapta oricarei persoane de a solicita sau accepta foloase in vederea exercitarii influentei reale sau presupuse spre a obtine favoruri de la autoritate sau administratie (coruptia pasiva a persoanei particulare in vederea traficului de influenta). De asemenea, este incriminata fapta aceluia care cedeaza solicitarilor de mai sus si da, promite foloase unei persoane ca aceasta sa-si exercite influenta reala sau presupusa spre a obtine favoruri din partea unei autoritati sau administratii. Spre deosebire de reglementarea de mai sus legea penala romana incrimineaza numai vanzarea de influenta de catre orice persoana (functionar sau persoana particulara) si conditioneaza traficul de influenta de existenta unei influente reale asupra functionarului (autoritate, administratie) de la care asteapta o decizie favorabila.15 2. In codul penal rus infractiunea de trafic de influenta nu este prevazuta in mod special. Faptele persoanelor particulare care ar face uz de influenta lor, reala sau presupusa, nu cad sub incidenta legii penale.

14 v. V. Dobrinoiu, op. cit., pag. 319 15 idem

nselaciunea
Art. 215

Inselaciunea Introducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate , in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 12 ani. Inselaciunea savarsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 15 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni. Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract , savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in aliniatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate. Emiterea unui cec asupra unei instituii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul aratat in alin.1 , daca s-a pricinuit o pagupa posesorului cecului, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alin.2. Inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. 1. Continutul legal Infractiunea de nselaciune este incriminata ntr-o varianta tip, doua variante speciale si alte doua agravate. Potrivit art. 215 alin. (1) C. pen.,varianta tip consta n inducerea n eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, n scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba. Prima varianta speciala presupune inducerea sau mentinerea n eroare a unei persoane, cu prilejul ncheierii sau executarii unui contract, savrsita n asa fel nct, fara aceasta eroare, cel nselat nu ar fi ncheiat sau executat contractul n conditiile stipulate. A doua varianta agravata consta n emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, n total sau n parte, ori de a in 14414b113o terzice trasului de a plati nainte de expirarea termenului de prezentare, n scopul aratat n alin. (1), daca a pricinuit o paguba posesorului cecului. Prima varianta agravata, comuna celei tip si variantelor speciale consta n nselaciunea savrsita prin folosirea de nume sau calitati mincinoase sau orice alte mijloace frauduloase. A doua varianta agravata se realizeaza cnd nselaciunea a avut consecinte deosebit de grave. Ratiunea incriminarii nselaciunii este aceea de a asigura ncrederea si buna credinta n relatiile cu caracter patrimonial si de a evita producerea unui prejudiciu persoanei fizice sau

juridice, mai ales n conditiile actuale, cnd s-au intensificat relatiile de natura patrimoniala ntre persoane fizice, ntre societati comerciale, precum si ntre persoane fizice si societati comerciale. 2. Conditii preexistente A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special l constituie relatiile sociale de ordin patrimonial a caror nastere si dezvoltare este conditionata de buna-credinta si ncrederea ce trebuie sa existe n raporturile juridice care au loc ntre subiectii acestor raporturi. b) Obiect material al infractiunii pot fi bunurile mobile, nscrisurile cu valoare patrimoniala, precum si bunurile imobile asupra carora poarta manevrele frauduloase ale faptuitorului. B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale. Daca subiectul activ nemijlocit are calitatea de functionar public, iar actiunea de amagire este savrsita n exercitarea atributiilor sale de serviciu, fapta nu constituie nselaciune, ci abuz n serviciu16. Participatia penala este posibila n oricare dintre formele sale. b) Subiect pasiv este persoana fizica sau juridica privata ori publica al carei patrimoniu a fost lezat, pagubit, prin savrsirea infractiunii de nselaciune. n anumite situatii se poate distinge un subiect pasiv principal si altul secundar. Astfel, daca proprietarul anumitor bunuri mobile le ncredinteaza unei alte persoane sa le pastreze, n baza unui contract de depozit, iar faptuitorul induce n eroare pe depozitar, spunndu-i ca a cumparat acele bunuri de la proprietar si l determina sa i le predea, vom avea un subiect pasiv principal, n persoana proprietarului, al carui patrimoniu a fost diminuat prin nsusirea acelor bunuri de catre faptuitor si un subiect pasiv secundar, victima subsidiara a amagirii, n persoana depozitarului, daca prin fapta de nselaciune s-au produs pagube n patrimoniul sau (de exemplu, depozitarul poate fi obligat sa restituie contravaloarea bunurilor). 3. Continutul constitutiv A. Latura obiectiva. a) Elementul material este reprezentat n oricare din variantele infractiunii, de o actiune frauduloasa de amagire ori inducere n eroare a victimei, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase, sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate. Prezentarea frauduloasa, denaturata sau alterata a realitatii trebuie sa fie apta de a inspira ncrederea victimei si de a o induce n eroare, de a o amagi sau de a o mentine n eroarea produsa anterior17. Actiunea de inducere n eroare ori mentinerea n eroare se poate realiza prin orice mijloace (chiar simplele reticente - abtinerea de a da o explicatie - pot fi un mijloc de amagire n raport cu anumite conditii concrete). Nu are relevanta daca subiectul pasiv s-a lasat mai usor ori mai greu indus n eroare.

16 V. Dongoroz si colab., vol. III, p. 527. 17 O.A. Stoica, Drept penal, partea speciala, Ed. Didactica, Bucuresti, 1976, p. 169.

n practica judiciara s-a retinut ca savrseste infractiunea de nselaciune acela care, prin afirmatii mincinoase, induce n eroare pe magazinerul C.F.R., reusind astfel sa-si nsuseasca bunurile lasate de alta persoana la magazia de bagaje18 ori cel ce a obtinut o suma de bani, afirmnd n mod mincinos, fata de persoana vatamata, ca vine din partea fratelui acesteia, care i solicita un mprumut sau care, promitnd unei fetite ca i va da jucarii n schimbul cerceilor din ureche, obtine astfel bunurile respective19. n aceasta situatie, fapta infractorului ar putea fi calificata chiar furt, pentru ca sunt ndeplinite conditiile acestei infractiuni: luarea n scopul nsusirii, chiar daca n cazul de fata a avut loc o remitere a obiectului material, si a doua conditie referitoare la lipsa consimtamntului. Dupa parerea noastra, consimtamntul lipseste si cnd acesta este viciat. Faptuitorul a folosit manopere dolosive, viclene. De asemenea, comite infractiunea de nselaciune si acela care, pretinznd ca a fost trimis de proprietarul unui autoturism lasat n incinta unui autoservice, sustrage din acel vehicul scule si accesorii20 sau medicul care, pentru a vinde un medicament cu un pret superior celui real, i atribuie calitati curative pe care nu le are21. Exista infractiunea de nselaciune cnd faptuitorul a indus sau mentinut n eroare o persoana cu prilejul ncheierii sau executarii unui contract, daca fara aceasta amagire victima nu ar fi ncheiat sau executat contractul n conditiile stipulate. n practica judiciara deseori s-a pus problema ncadrarii juridice a nselaciunii prin "smen", prin smen ntelegndu-se sustragerea banilor primiti drept plata si nlocuirea acestora cu hrtii fara valoare n timpul sau dupa efectuarea operatiunii de schimb ilegal de valuta, profitnd de neatentia pagubasului potential. ncadrarea juridica corecta n acest caz este n art. 215 alin. (2) si alin. (3), avnd n vedere ca inducerea n eroare are loc cu prilejul ncheierii unui contract (schimbul de valuta) si ca la savrsirea infractiunii se foloseste un pachet de hrtii taiate n formele unei bancnote, peste care de o parte si de alta sunt puse bancnote adevarate, considerat mijloc fraudulos. Dar practica judiciara a dat si alte solutii. Astfel, s-a aratat ca o astfel de fapta este contraventie, conform art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 republicata, fiind exclusa existenta infractiunii. Instanta si-a motivat solutia aratnd urmatoarele: - schimbul de valuta ntre persoane fizice este o operatie interzisa; - un astfel de contract ntemeiat pe o cauza ilicita este lovit de nulitate absoluta;

18 Trib. Suprem, sect. pen., decizia nr. 2068/1977, RRD nr. 3/1978, p. 64; Trib. Suprem, sect. pen., decizia nr. 1874/1975, RRD nr. 5/1975,
p. 65.

19 G. Antoniu, C. Bulai, Practica juridica penala, vol. III, p. 133-136. 20 Trib. Jud. Hunedoara, decizia pen. nr. 879/1976, RRD nr. 5/1977, p. 61 cu nota G. Antoniu. 21 Trib. Jud. Bistrita-Nasaud, decizia pen. dr. 80/1973, RRD nr. 6/1974, p. 77

- din moment ce contractul de schimb este lovit de nulitate absoluta, infractiunii de nselaciune i lipseste latura obiectiva, deoarece inducerea sau mentinerea n eroare trebuie sa se faca cu prilejul ncheierii sau executarii unui contract22. Nu exista aceasta infractiune daca faptuitorul nu a ntrebuintat mijloace frauduloase pentru a determina ncheierea contractului, iar acesta nu a putut fi executat din motive independente de vointa lui23. Cnd nselaciunea este savrsita prin folosirea de nume sau calitati mincinoase ori prin alte mijloace frauduloase se realizeaza continutul agravat al acesteia, prevazut n art. 215 alin. (2) C. pen. n practica judiciara s-a retinut infractiunea de nselaciune prin folosirea unui mijloc fraudulos, n cazul n care la cumpararea unei cantitati de bunuri o persoana a folosit biletul la ordin, chiar daca nu avea acoperire la data scadenta. Biletul la ordin ca mijloc de plata difera fata de cec, pentru ca cecul capata valoare juridica n momentul completarii, pe cnd biletul la ordin este un simplu formular care este completat de o persoana comerciant, capatnd valoare juridica de abia n momentul ajungerii la scadenta. Biletul la ordin ar putea fi considerat mijloc fraudulos, n momentul ncheierii unui contract, daca faptuitorul ar avea deschis un cont la o unitate bancara si cu ndeplinirea urmatoarelor conditii: - faptuitorul nu avea mijloace banesti n cont la data emiterii biletului la ordin; - nu avea mijloace banesti n cont la data scadentei, pentru ca nu a virat nici o suma de bani n contul respectiv; De asemenea, pna la scadenta nu ar avea nici posibilitatea reala de a primi n cont suma de bani de la un eventual debitor. - emitentul biletului la ordin avea datorii fata de mai multi creditori, asa nct chiar procednd la executarea biletului la ordin posesorul acestuia nu si-ar putea recupera paguba24. De asemenea, mai trebuie precizat ca pentru a se putea retine nselaciune cu prilejul ncheierii sau executarii unui contract sunt necesare urmatoarele conditii: a) sa aiba loc ncheierea sau executarea unui contract; b) cu prilejul ncheierii sau executarii contractului, subiectul activ sa induca sau sa mentina n eroare subiectul pasiv; c) actiunea de amagire sa determine pe cei indusi sau mentinuti n eroare sa ncheie sau sa execute contractul n conditiile stipulate, adica n conditiile care altfel nu ar fi fost acceptate si care au creat o situatie pagubitoare pentru subiectul pasiv; 22 Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, sent. civ. nr. 40/C/1994 si sent. civ. nr. 45/C/1994 (nepublicate). Vezi - V. Dabu, ncadrarea juridica a nselaciunii prin smen, RDP nr. 1/1995, p. 75. 23 G. Antoniu, C. Bulai, Practica judiciara penala, vol. III, p. 138. 24 n acest sens vezi Ghe. Vizitiu - nselaciunea n contractele comerciale, RDP nr. 1/2001, p. 116-117.

d) actiunea sa fie savrsita cu intentie25. Prin mijloc fraudulos trebuie nteles acel mijloc care este veridic si n mod obisnuit inspira ncredere, nlatura orice banuiala, dar care n realitate este mincinos. n categoria unor astfel de mijloace intra nendoielnic folosirea de nume sau calitati mincinoase pe care si le da faptuitorul, precum si folosirea de nscrisuri care pot fi ori nu false, sau crearea unor mprejurari ce au facut mai usoara actiunea de inducere sau mentinere n eroare a victimei. n practica judiciara s-a decis ca exista nselaciune n forma agravata [art. 215 alin. (2) C. pen.], daca pentru a induce n eroare persoana vatamata, faptuitorul se foloseste de un nscris oficial sau sub semnatura privata, cunoscnd ca este fals; comite aceasta infractiune si acela care uzeaza de un imprimat C.E.C., completat pe baza unui libret C.E.C. sustras; ori cel care pe baza unor scrisori ticluite, ncaseaza de la o persoana sume de bani, convingnd-o ca va putea fi vindecata prin vraji si rugaciuni. n cazul n care mijlocul folosit n comiterea infractiunii constituie prin el nsusi infractiune se vor aplica regulile de la concursul de infractiuni. Astfel, n ipoteza comiterii nselaciunii prin fals sau uz de fals, acestea nu se absorb n continutul nselaciunii, ci vor constitui o pluralitate de infractiuni (concurs real). Pentru existenta infractiunii de nselaciune, prevazuta de art. 215 alin. (4), actiunea faptuitorului trebuie sa constea n emiterea unui C.E.C. asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia necesara, precum si din retragerea, dupa emitere, a proviziei, n total sau n parte ori a interzice trasului de a plati nainte de expirarea termenului de prezentare. "Trasul" este persoana care are mandat sau ordin de la o alta persoana numita "tragator" sa execute obligatia de plata a unei sume determinate n favoarea unei a treia persoane numita beneficiar, la mplinirea scadentei si la locul ce sunt mentionate. Trasul este, prin urmare, debitorul unei persoane (tragator) de la care poate primi ordin sa achite datoria catre o terta persoana (care este creditorul creditorilor sai), la un anumit termen, cnd se va prezenta beneficiarul. Tragatorul, n concret, poate sa ceara trasului (nainte de a se prezenta beneficiarul sa ncaseze suma la expirarea termenului prevazut n cambie) sa nu execute acest ordin spre a-l nsela pe beneficiar (creditor al tragatorului). b) Urmarea imediata consta n crearea unei situatii care a produs o paguba fie patrimoniului public, fie celui privat. Prin paguba se ntelege prejudiciul material efectiv si cert cauzat unei persoane fizice sau juridice private sau publice. Paguba efectiv produsa va avea un rol determinant n stabilirea pericolului social concret, ct si n privinta ncadrarii juridice a faptei. Daca prin actiunea de inducere n eroare s-a produs o paguba materiala mai mare de 2.000.000.000 lei sau o tulburare deosebit de grava activitatii unui organ de stat, unei institutii sau altei persoane juridice sau fizice, fapta va realiza continutul agravat al nselaciunii prevazute n art. 215 alin. (5) C. pen. c) Legatura de cauzalitate. Pentru realizarea laturii obiective a infractiunii de nselaciune trebuie sa se constate existenta unei legaturi de cauzalitate ntre elementul material - actiunea de 25 V. Dongoroz si colab., Infractiuni contra avutului obstesc, Ed. Academiei 1963, Bucuresti, p. 302.

amagire - si paguba produsa (urmarea imediata). n cazul n care paguba produsa se datoreaza altor cauze dect actiunii de amagire, nu va exista infractiunea de nselaciune, fiindca lipseste legatura de cauzalitate. B. Latura subiectiva. Infractiunea de nselaciune se comite cu intentie directa, ntruct textul de incriminare cere ca actiunea ce formeaza elementul material sa se realizeze n scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul, a unui folos material injust (intentie calificata prin scop). 4. Forme. Modalitati. Sanctiuni A. Forme. Infractiunea de nselaciune este susceptibila de toate formele imperfecte ale infractiunii. Actele pregatitoare, desi posibile, nu sunt nsa pedepsite de lege, ele trebuie avute n vedere nsa la individualizarea pedepsei, ntruct, de multe ori, sunt relevante cu privire la pericolul pe care l prezinta faptuitorul. Cnd actele pregatitoare au fost efectuate de o alta persoana, ajutnd astfel pe autor la realizarea actiunii de amagire, ele devin acte de complicitate anterioara. Tentativa este pedepsita. Infractiunea de nselaciune poate fi comisa n oricare din modalitatile tentativei (att cea perfecta, ct si cea imperfecta). De asemenea, este posibila tentativa relativ improprie. Infractiunea de nselaciune se consuma n momentul n care s-a produs urmarea imediata, adica situatia pagubitoare pentru victima, concretizata n producerea unei pagube efective n patrimoniul celui nselat. Actiunea de amagire poate mbraca uneori forma unei activitati infractionale continuate; n aceste situatii, infractiunea de nselaciune se epuizeaza n momentul efectuarii ultimului act al activitatii infractionale. B. Modalitati. Potrivit art. 215 C. pen., infractiunea de nselaciune se prezinta sub urmatoarele modalitati normative: a) n varianta simpla, fapta este incriminata n modalitatea inducerii n eroare prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, ori prin inducerea sau mentinerea n eroare a unei persoane cu prilejul ncheierii ori executarii unui contract; b) n varianta agravata exista modalitatea normativa a prezentarii de nume, calitati mincinoase ori alte mijloace frauduloase legate de savrsirea oricareia din modalitatile normative ale variantei simple; c) o alta modalitate normativa este cea a emiterii de cecuri fara acoperire, a retragerii proviziei dupa emitere sau prin interzicerea trasului de a onora plata. d) ultima modalitate normativa este cea prevazuta n art. 215 alin. (5) si se realizeaza cnd, ca urmare a nselaciunii n oricare din modalitatile normative enumerate mai nainte, s-au produs consecinte deosebit de grave. C. Sanctiuni. Infractiunea de nselaciune este sanctionata n varianta simpla, cu nchisoarea de la 6 luni la 12 ani [art. 215 alin. (1) C. pen.]. n cazul primei variante agravante, cnd s-au folosit mijloace frauduloase, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 15 ani. Aceleasi pedepse, dupa caz, sunt prevazute si pentru variantele speciale [art. 215 alin. (3) si 4 C. pen.].

n situatia variantei agravante prevazute de art. 215 alin. (5) C. pen., pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 20 de ani. Pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi se aplica obligatoriu cnd fapta a avut consecinte deosebit de grave si facultativ n toate celelalte cazuri, daca pedeapsa nchisorii concret stabilita de instanta este de 2 ani sau mai mare si sunt temeiuri ce justifica aplicarea acesteia. Daca nselaciunea a fost comisa n forma tentativei, limitele pedepsei prevazute de lege se reduc la jumatate.