P. 1
Cercetare experimentală

Cercetare experimentală

|Views: 113|Likes:
Published by nicfrasineanu1
Proiect (nefinalizat) Jocul
Proiect (nefinalizat) Jocul

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: nicfrasineanu1 on May 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/01/2013

pdf

text

original

Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii.

Cuprins Argument Capitolul 1 Delimitări conceptuale. 1.1 Conceptul de joc 1.2 Funcţiile jocului 1.3 Clasificări ale jocului 1.4 Rolul, importanţa şi valoarea jocului didactic. 1.5 Cerinţe metodice în utilizarea jocului didactic în învăţământul Capitolul 2 Valenţe formative ale jocului didactic 2.1.Implicaţiile jocului didactic în educaţia intelectuală a preşcolarului 2.3. Îndrumarea jocului didactic 2.4 Jocul şi stadiile dezvoltării inteligenţei Capitolul 3: Cercetare experimentală: ,,Dezvoltarea deprinderilor de activitate intelectuala prin jocul didactic" Sau Cercetare aplicativa privind valentele formative ale jocului didactic 3.1 Ipoteza Cercetarii 3.2 Metodica Cercetarii 3.2.1 Esantionul si Caracteristicile Sale 3.2.2 Metodologia Cercetarii 3.2.3 Etapele Desfasurarii Cercetarii Puteti realiza un studiu experimental care sa vizeze observarea prescolarilor in timpul desfasurarii jocului didactic sau centralizarea rezultatelor evaluarii prescolarilor sau exemple de proiecte de activitate sau, de ce nu, conceperea de catre dvs. a unor noi jocuri didactice care sa cuprinde metode interactive de grup. Am incercat sa va schitez la repezeala cateva idei care sa va ajute in realizarea cercetarii, sper sa va fie de folos. "Jocul didactic ca modalitate de formare a deprinderilor de activitate intelectuala a pescolarului" Cercetare experimentală: ,,Dezvoltarea deprinderilor de activitate intelectuala prin jocul didactic"

pornind de la ipoteza stabilita neam propus ca in cadrul tuturor activitatilor pe care le vom desfasura in gradinita sa imbunatatim rezultatele in ceea ce priveste nivelul de dezvoltare al limbajului copiilor prescolari sub aspectul expresivitatii.Ipoteza cercetarii In experimentul nostru am pornit de la ideea ca in cadrul activitatilor din gradinita anumite activitati sunt mai eficiente daca in cadrul lor primeaza jocul.EXPERIMENT FORMATIV-ROLUL JOCULUI DIDACTIC EDUCAREA LIMBAJULUI COPIILOR PRESCOLARI IN EXPERIMENT FORMATIV-ROLUL JOCULUI DIDACTIC IN EDUCAREA LIMBAJULUI COPIILOR PRESCOLARI 1.Variabilele experimentale Ne-am propus ca variabila independenta sa fie jocul didactic in educarea limbajului la grupa mare. De aceea am stabilit ca ipoteza de lucru aspectul ca dintre toate mijloacele didactice la indemana educatoarei. jocul didactic ocupa un loc primordial in cadrul activitatilor de educare a limbajului. Obiectivele cercetarii Ca obiective ale cercetarii. corectitudinii exprimarii si din punct de vedere gramatical. 3. iar varianta dependenta rezultatele copiilor de la grupul experimental in cea ce priveste corectitudinea exprimarii orale. 2. . la grupa mare prin utilizarea jocului didactic.

alternarea metodelor traditionale cu cele moderne in cadrul activitatilor de educare a limbajului prin intermediul jocului didactic. . iar grupa de control: Grupa mare B cu un total de 25 copii (14 fete si 11 baieti). pentru educarea limbajului copiilor vom utiliza tot jocul. § § contextul complex al acestei Ritmul rapid al schimbarilor care au loc in Cererea crescanda de educatie. De asemenea. § § invatamant.Esantionul de continut: Jocul didactic in educarea limbajului la grupa mare Motivarea subiectului abordat Am pornit. in demersul meu. de la ideea ca activitatea fundamentala din gradinita este jocul. Grupa experimentala a fost aleasa: Grupa mare A cu un total de 25 copii (13 fete si 12 baieti). si anume: § societate. Am analizat. in prealabil.4. care presupune sarcini didactice concrete si reguli ce se impun a fi respectate. 5. Exigentele formulate pentru procesul de Finalitatile procesului de invatamant. am considerat un imperativ al momentului utilizarea diversificata in cadrul jocului didactic a metodelor active de predare-invatare-evaluare. diversificari. Achizitiile din stiintele educatiei. rolului stiintelor si achizitiilor din § Cresterea domeniul stiintelor. insa de data aceasta jocul didactic.Esantionul experimental Esantionul experimental a fost constituit din doua grupe.

activitatea de predare a educatoarei se imbina cu cea de invatare a prescolarilor. ca atare. intreaga dezvoltare psihica a copilului se produce intr-un ritm alert. el fiind implicat activ si interactiv in propria sa formare si informare. De asemenea. se amplifica puterile imaginative si creatoare ale copilului. In utilizarea jocului didactic. § Accentul pe dezvoltarea. am avut in vedere faptul ca prescolarul este subiect activ al cunoasterii. pe care am utilizat-o la activitatea de Educarea limbajului. Comunicarea multidirectionala.§ Necesitatea de a apropia activitatea instructiveducativa de cea de cercetare stiintifica. de a aplica noile cunostinte. se dezvolta foarte mult limbajul. am avut in vedere faptul ca acum se contureaza caracterul voluntar al celor mai multe dintre procesele psihice (ma refer in special la memorare si imaginatie) si ca pe masura ce se largesc interesele. unei relatii de parteneriat intre Am considerat ca fiind adaptabil si grupei la care lucrez (grupa mare) jocul didactic ca forma de organizare a activitatii interactiva. precum si avantajele alternarii metodelor traditionale cu cele moderne: § § Centrarea pe copil si pe activitatea acestuia. § Stabilirea educatoare si copil. Realitatea externa incepe sa-l preocupe din ce in ce mai mult si. formarea si dezvoltarea de priceperi si deprinderi intelectuale si practice. Este cert ca la copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 6 ani cercul cunostintelor despre lume se imbogateste simtitor. Ceea ce m-a incurajat foarte mult in luarea deciziei de a aborda jocul didactic in activitatile de educarea limbajului este faptul ca. . Am avut in vedere si dezvoltarea capacitatilor de a opera cu informatiile dobandite. initiativei si creativitatii acestora. • Utilizarea metodelor interactive Particularitatile de varsta ale grupei mari Grupa mare ofera reale posibilitati de a lucra diversificat. de a-si pune probleme si a cauta solutii. § Incurajarea participarii la activitate a copiilor. acestea doua sprijinindu-se si completandu-se reciproc. De asemenea. la grupa pregatitoare.

pornind de la premisa ca inca de la cea mai frageda varsta copiii trebuie deprinsi sa-si exprime cu usurinta gandurile. dorintele. de asemenea. In debutul activitatii. se exerseaza capacitatea de a gasi o solutie originala unei situatii posibile. Am avut aici in didactic-copil. avantajele pe care le ofera vedere parteneriatul cadru si a initiativei copiilor. copiii de la grupa mare oscileaza in a lua decizii si a-si exprima liber ideile. stabilirea unui genereaza luarea de decizii etc. si pe metodele interactive. a climat de incredere care • Jocul didactic. Prin intermediul acestuia. sa redea in mod inteligibil si cursiv o poveste. insa am perseverat. asociatiile de idei si originalitatea. Prezentare teoretica Jocul didactic este o mijloc de organizare a activitatilor de educarea limbajului care stimuleaza imaginatia copiilor. o intamplare traita sau imaginata. § Se citeste sau se povesteste primul fragment al Educatoarea stabileste cuvintele cheie . in sensul ca. incurajarea participarii creativitatii acestora. Prin exersarea crearii de povestiri se realizeaza trecerea de la o etapa de repetare stereotipa la crearea mai multor variante inedite pe aceeasi tema. Adaptarea metodelor interactive la grupa mare Recunosc ca initiativa mea a fost temerara si a necesitat un efort sustinut. cu toate evolutiile caracteristice varstei de la 5 la 6 ani. educatoarea intocmeste pe tabla „ tabelul intrebarilor astfel: Ce credeti ca se va intampla? De ce credeti asta? Ce § unei povestiri.incep sa se inchege primele atitudini. M-am sprijinit.

Pronunta corect sunetele. § In functie de acesta. de catre copii si educatoarea completeaza a doua coloana. educatoarea. • Utilizeaza cu usurinta cuvinte si expresii din poezii. cantece. cum credeau ei ca se vor inlantui intamplarile si cea originala. ei trebuie sa participe activ. de preocuparile si cunostintele lor. aspecte si fapte legate de viata. copiii raspund la intrebarea din prima coloana. § Se continua astfel. Jocul didactic satisface nevoia de exprimare a tuturor copiilor pe urmatoarele dimensiuni: a. § In final. sa verbalizeze intamplari. coerent. folosind notarile din tabel.reprezentative pentru fragmentul citit. va reda povestirea cu cele doua variante: cea creata de copii. copiii trec de la postura de ascultator la aceea de executant. povestiri. copiii afla ce sa intamplat. Astfel prescolarii sunt determinati sa intervina intr-o maniera personala. pe scurt. • Beneficii ale utilizarii jocului didactic in activitatea de Educare a limbajului la grupa mare Avantaje: In desfasurarea jocului didactic. . • • Uneori face dezacorduri gramaticale. pana la terminarea povestirii. „de fapt”. § Citind un alt fragment al povestirii. sa respecte regulile jocului si sa execute sarcina data. Limbajul oral • Comunica inteligibil. in coloana a treia a tabelului. cu ajutorul copiilor. iar educatoarea noteaza . § Se argumenteaza raspunsul.

Afectiviatea • Reactioneaza pozitiv fata de educatoare. lectura dupa ilustratii. participa la discutii . e. precum: povestirea. Participa la jocurile cu mai multi parteneri. Relatii de tip socio-afectiv • S-a adaptat fara dificultati semnificative la mediul si programul gradinitei. jocul didactic.Memoria verbala • Retine succesiunea logica a evenimentelor – intamplarilor din poveste. Aici exista activitati in care cultivarea limbajului este principalul obiect Intre acestea se disting activitatile frontale de dezvoltare a limbajului.Atentia voluntara • Modul in care isi concentreaza atentia pe parcursul intregii activitati (volumul atentiei). In acelasi timp activitatile alese le dau copiilor posibilitatea sa foloseasca achizitiile limbii. • Se caracterizeaza printr-o conduita emotional expresiva bogata. insufletirea afectiva). memorizarea. care asigura continutul cognitiv si lingvistic. d. • • • libere. sa le asimileze in propria Buna comunicare cu educatoarea si colegii grupei. care pot fi organizate pe grupuri mici si individuale Activitatile se deosebesc prin modul de organizare si desfasurare. dar si activitati care nu se desfasoara frontal. Formarea unor deprinderi corecte de comunicare orala este o actiune permanenta si continua in gradinita.b. placerea. c. Comunica in timpul jocului. fata de activitatile instructiv-educative. • Isi controleaza supararea (cand i se refuza satisfacerea unor capricii). precum si prin obiectivele urmarite. • Domina relatiile emotionale (bucuria. convorbirea. ofera posibilitatea unui exercitiu in contacte noi.

v Raspunsul afectiv. raspuns in plan emotional. cand copilul este din ce in ce mai atent la chemarile interioare fata de noii stimuli pe care-i cauta. care descrie interiorizarea crescanda prin adoptarea unui comportament destul de coerent in urmatoarea succesiune: Ø acceptarea unei valori (dorinta de a-si dezvolta . uneori poetice. Prin povesti patrund in limbajul copiilor forme de exprimare atat ale limbii populare. de asimilare psihologica a valorilor in raport cu care se manifesta diversele trairi exprimate sub forma de obiective. cand copilul insusi cauta stimuli valorici si-i constientizeaza. adica aparitia unui v Valorizarea. la dezvoltarea armonioasa a personalitatii copiilor. Ø atentia dirijata sau preferentiala. nivelurile si treptele taxonomice considerate descriind un continuu afectiv ce marcheaza o serie de etape posibile in asimilarea unor capacitati si judecati de valoare: v Receptarea valorii care presupune trei sub-categorii: Ø constiinta. Reprezentativa pentru acest domeniu a devenit taxonomia lui Krathwohl. acea stare a copilului care sub influenta stimulilor este pregatit pentru a le acorda atentia necesara. formule stereotipice specifice. un raspuns propriu la asteptari. sau grupari sintactice care dezvolta vorbirea corecta a copilului.comportare verbala. care cunoaste si el mai multe stratificari: Ø asentimentul. cat si ale celei literare. Obiectivele specifice acestui domeniu sunt ierarhizate si integrate in cinci clase. Ø dorinta de raspuns. Prin continutul lor plin de invataminte. diverse forme flexionare. ei insusindu-si expresii precise. povestirile contribuie la formarea unor trasaturi pozitive de vointa si caracter. cand atentia copilului este atrasa de un stimul cu continut valoric: Ø dorinta de a primi. Ø satisfactia raspunsului.

Aplicata corect. ultima etapa care se refera la accederea la un mod de a fi si la o filozofie a vietii si care presupune alte doua etape: Ø dispozitia generalizata (decriptarea si interpretarea tuturor problemelor din punctul de vedere al valorii respective ). Ø angajarea (ajungerea la concluzia ca valoarea respectiva este benefica si il ajuta efectiv pe om). Ø preferinta pentru o valoare (cautarea mai degraba a unei valori anume decat a altora). operationalizarea obiectivelor reprezinta un instrument eficace in proiectarea. care prevaleaza asupra altor valori). v Caracterizarea printr-o valoare sau un sistem de valori. 6. conform Diagramei 1. organizarea si elaborarea activitatii didactice si educative. realizand evaluari sumative dupa . Ø organizarea unui sistem de valori (de pilda. a cunoscut o crestere mai rapida a expresivitatii limbajului in comparatie cu grupa de control B. acceptarea religiei ca un sistem de valori primordiale.deprinderi specifice). observam ca grupa mare A. respectiv angajarea valorilor acceptate intrun sistem ceea ce presupune: Ø conceptualizarea valorii (incercarea de a gasi in ce consta specificul unei norme valorice). Ø caracterizarea (ajustarea si inchegarea unei filosofii existentiale personale). v Organizarea.Date de cercetare experimentului formativ obtinute in urma aplicarii Diagrama 1 Dupa aplicarea experimentului formativ. se observa diferenta intre cele doua grupe participante la experiment. Am urmarit evolutia copiilor prescolari in timp. Definirea clara a obiectivelor reprezinta pentru fiecare cadru didactic un punct de plecare in elaborarea demersului pedagogic eficient.

patru luni si un an. Diagrama 2. corectitudinea limbajului copiilor de la grupa experimentala a cunoscut o semnificativa crestere in comparatie cu grupa de control. Tabelul 1.. Dupa cum se observa din diagrama 2. putand constata mai bine evolutia copiilor din grupa experimentala in comparatie cu cea de control.86 m 6 4 6 . interesului pentru activitate si stapanirea emotiilor. Observand Diagrama 3. Din Diagrama 4. Diagrama 3.67 1.09 8. observam o imbunatatire a limbajului copiilor din grupa experimentala si sub aspectul exprimarii corecte din punct de vedere gramatical. Diagrama 4.44 0. la grupa experimentala. se constata de asemenea o evolutie evidenta sub aspectele concentrarii atentiei. Datele obtinute la cele doua grupe experimentale Media Nivelul de performanta Superior (N= 40) Expresivitatea vorbirii Corectitudine gramaticala Angajament in sarcina 8.65 8.perioade de timp de doua luni. participarii active.65 σ 0. astfel.

48 8.571.688.83 9.85 8.25 max 9.48 7.00 7 9 9 9 9. Datele obtinute la cele doua grupe experimentale Media Nivelul de performanta Superior (N= 21) Atentie Creativitate Stapanirea emotiilor Media totala Mediocru (N= 20) Atentie Creativitate Stapanirea emotiilor 8.84 7.67 1 1 1 Pentru a oferi o imagine mai nuantata in tabelele 3a si 3b prezentam aceste date separat in functie de tipul de educatie.57 1.43 2.83 6 7.00 7.606.64 .81 7.Media totala 8.00 10.75 7.14 9. Tabelul 2.72 5.71 Corectitudine gramaticala Angajament in sarcina Media totala 4.98 8.68 min 7.146.47 0.771.01 7.10 4.23 2.16 1.00 9 7 8 8 .87 0.95 10.30 0.90 1.29 3.36 7.20 σ 0.07 6.60 0.29 7.40 9.

2. Atat expresivitatea vorbirii a cunoscut imbunatatiri cat si exprimarea gramaticala.47 8 7. CONCLUZII FINALE In urma aplicarii experimentului formativ am tras concluzia ca atunci cand cadrul didactic urmareste cu intensitate si pasiune sa realizeze rezultate bune in activitatea la clasa reuseste. Din comparatiile realizate in diagramele cercetarii si din tabelele 1.22 1. ei fiind mult mai receptivi la activitati. mult mai corecta. in urma folosirii jocurilor didactice descrise in lucrare am constatat: a) Jocurile didactice sunt modalitati eficiente de dezvoltare a unor sarcini didactice in scopul educarii limbajului copiilor. Din datele statistice se confirma ca toti copiii din grupa experimentala au obtinut rezultate calitativ superioare in comparatie cu grupa de control. Experimentul a demonstrat viabilitatea eficientei jocului didactic in cadrul activitatilor de educare a limbajului. aspect atestat de rezultatele obtinute in urma cercetarii experimentale. Aspecte calitative s-au inregistrat si in stapanirea emotiilor de catre copiii din grupa experimentala. in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului oral.09 5.19 8. se observa aspecte calitative si in planul comportamentului copiilor. Am observat ca introducerea unor metode atractive duce la cresterea calitatii procesului de invatamant la nivel prescolar. cu o concentrare a atentiei pe o perioada de timp mai indelungata. De asemenea. se observa distinct aceste imbunatatiri ale comportamentului verbal si nonverbal al copiilor din grupa experimentala. Eficienta jocurilor a depins in mare masura de modul in care am stiut sa le selectionam in raport cu situatiile concrete .Concluzii Ipoteza pe care noi ne-am propus sa o urmarim s-a confirmat. De asemenea.Media totala 7.. Concluzionam ca s-au atins obiectivele cercetarii din lucrarea noastra.

. verbe). Aceste jocuri plac copiilor prescolari in mod deosebit. sunt foarte eficiente si absolut necesare in vederea vorbirii acestora. din cinci . antonime adverbe (joc: . nuantata.. itemi de evaluare a eficientei jocurilor.Hai sa impachetam!”. .Ce-ti spune roata?”.La televizor”). sa manifestam exigenta sporita in formularea cuvintelor. Folosite cu respectarea conditiilor mentionate.Ridichea uriasa”. omonime .existente in clasa pe care am condus-o. . Fiind o operatie mai dificila. in mod independent. b) Rezultatele cele mai bune le-a dat folosirea jocurilor de reproducere a vorbirii directe si cele de transformare in vorbire indirecta.Cine vine langa mine?”). au continut o exprimare frumoasa.ce mai inseamna cuvantul” sau . Faptul dovedeste ca nu toti prescolarii stapanesc in suficienta masura sensurile cuvintelor. Pe cat de frumoase si de usoare par jocurile.. ele au contribuit Ia insusirea de catre copii a unor modele de exprimare directa..De-a familia”. Jocurile nu au putut fi lasate pe seama improvizatiei de moment. .... folosite in variante cu sarcini gradate.. Copiii au stiut sa foloseasca persoana a III-a si sa modifice functia sintactica a unor parti de propozitie. verbe (folosite in jocuri ca: . Povestirile copiilor. Jocurile de transformare a vorbirii directe in vorbire indirecta sunt usor de realizat mai ales cu prescolarii mari. adjective. sa formulam corect sarcinile bazandu-ne pe buna cunoastere a copiilor sub raportul nivelului atins in educarea limbajului si sub aspectul defectelor de vorbire. antonime adjective (joc: . .De-a doctorul”.substantive (jocul .cuvinte care seamana intre ele”. jocuri care au cerut copiilor sa gaseasca . adjective. Am constatat ca introducerea cuvintelor in contexte cere mult timp de gandire si nu toti copiii realizeaza aceasta sarcina. . c) Deosebit de eficiente s-au dovedit a fi jocurile cu sarcini de vocabular.Manusa”. Eficienta jocurilor s-a observat in redarea jocurilor de catre copii.patru cuvinte (substantive. Prin exercitiile de dramatizare .. .Cei trei purcelusi” cat si a jocurilor de creatie de tipul: . au constituit auxiliare pretioase in munca noastra. empiric cu notiuni stiintifice de: cuvinte sinonime substantive.De-a circulatia”. adica copiii grupei pregatitoare. Li se fixeaza in memorie copiilor trei . Numai accidental copiii mai slabi au folosit persoana I si a II-a. aleasa..sase cuvinte utilizate in jocuri.Ce trebuie sa facem?”).. . transpunandu-se in pielea unor personaje foarte usor. deci au redat mecanic vorbirea directa.Cand si cum?”). actioneaza si vorbesc ca ele. pe atat de bine ele trebuie sa fie gandite si pregatite de noi.Unde se afla?”. familiarizeaza pe copii in mod concret. a continutului unor lecturi suplimentare ce contin dialog......

Copiii au putut rapid sa se adapteze Ia situatii noi. prin gesturi specifice. In reproducerea unor povestiri copiii au utilizat propozitii dezvoltate in care au construit corect formele de genitiv-dativ ale substantivelor (au fost evitate sau corectate constructiile de tipul: . ea a dobandit suplete si mobilitate. dar dupa repetarea acestor concursuri de cateva ori. Prin solicitarea efortului de formulare a raspunsurilor Ia intrebari. exprimarea copiilor in cadrul concursurilor de povestiri a fost de asemenea dificila. povestiri sunt foarte gustate de copiii de varsta prescolara. prin aplauze si exclamatii spontane. Sunt jocuri atractive indragite de prescolari. sunt cele mai numeroase si cele mai des utilizate. forme mai putin literare). Copiii spectatori vadesc nerabdare in asteptarea raspunsurilor reprezentantilor. poate constitui. mai concis. concentrare.. a adjectivului cu substantivul determinant.introducerea cuvintelor in contexte noi. in cadrul unei activitati diferentiate. majoritatea realizeaza corect acordul predicatului cu subiectul. a fost disciplinata gandirea copiilor. un item de lucru pentru copiii foarte buni. Exprimarea copiilor a dobandit claritate. f) Jocurile de dezvoltare a auzului fonematic si de perfectionare a pronuntiei sunetelor limbii romane. acesta trece la un nivel superior.. Aceste manifestari dovedesc. aceasta rezultand din stradania lor de a da raspunsuri corecte (in cazul ghicitorilor). d) In urma folosirii jocurilor cu sarcini gramaticale. prin zambete care le lumineaza chipurile sau nemultumirea. Jocurile concurs care cer gasirea unui numar cat mai mare de cuvinte care incep sau se termina cu o anumita litera. mai exact.da de stire Ia oameni” sau . g) Concursurile de ghicitori. Prin utilizarea acestor jocuri se urmareste mai ales perfectionarea claritatii pronuntiei in scopul prevenirii greselilor. rapiditate in a ghici corect. din partea colegilor . insatisfactia pentru raspunsuri eronate. contribuie Ia dezvoltarea fluiditatii gandirii si al limbajului copiilor. sau de a povesti cat mai bine. frumoase. La primele concursuri raspunsurile au fost greoaie. precizie. Prin utilizarea claselor conceptuale si a operatiilor gandirii logice. copiii au dobandit usurinta in exprimare. copiii prescolari au inregistrat progrese remarcabile in perfectionarea laturii gramaticale a limbajului lor. intr-un mod cat mai corect. Ei isi exprima satisfactia pentru raspunsuri sau povestiri bune. e) Jocurile menite sa exerseze operatiile gandirii logice au contribuit si ele la educarea limbajului prescolarilor.Fata lui mosu”.

BIBLIOGRAFIE: • Antonovici. Editura Presa Universitara Clujeana.. (2003). o metoda de verificare si formare a unor deprinderi de comportare civilizata. corectare si prevenire a unor greseli de exprimare. ci si in mod obisnuit. Jocuri interdisciplinare. fixare si sistematizare a cunostintelor si deprinderilor intelectuale ale prescolarilor. in Arta si stiinta educatiei.joc pentru cunoasterea stadiului de dezvoltare a limbajului prescolarilor si defectele lor de vorbire. retrasi. Indrumator pentru dezvoltarea vorbirii in colectivitatile de copii. (2001). pentru ca antreneaza copiii timizi. Emilia. l) Ca metode de baza am folosit: observatia. convorbirea. V. Procesul de predare. a unor trasaturi de vointa si caracter. j) Corectarea exprimarii copiilor nu am facut-o numai prin intermediul jocului. (1998). — etapa de verificare in care copiii au fost supusi acelorasi probe. imbogatire. • Boscaiu. Stefania. pe situatii concrete. situational. ori de cate ori a fost necesar. • Birzea. Bucuresti. o modalitate de verificare. h) Jocul didactic a constituit pentru noi o cale de depistare.spectatori o participare afectiva intensa Ia concurs. in Activitatea profesorului intre curriculum si evaluare. • Chis. Pentru multiplele sale valente formative.stiut fiind faptul ca jocul este activitatea de baza in gradinita in urma carora se desfasoara toate celelalte activitati. in care am utilizat exercitii . C. Cluj Napoca. Editura Didactica si Pedagogica. jocul didactic va sta in atentia permanenta a noastra . dar cu o dificultate crescuta. — etapa formativa. pe exemple. k) In realizarea unor experimente am urmarit trei etape: — etapa constatativa. Pedagogia artistica. Bucuresti. Editura Aramis.. in care am utilizat jocuri care sa rezolve sarcinile si obiectivele mentionate. in activitatile alese cu ajutorul framantari lor de limba. . experimentul natural si metoda analizei datelor. pentru satisfactia deosebita pe care o ofera copilului si pentru eficienta sa in rezolvarea unor sarcini didactice. Centrul de multiplicare al Universitatii. invatare si evaluarecaracterizare generala. incurajandu-i si dandu-le incredere in fortele proprii. (1983)..

. Magdalena. Noi directii in structurarea continuturilor. Editura Compania Bucuresti. Cluj-Napoca.. Editura Dacia. (1995). (1996). (2004). Pedagogia moderna. M.. Magdalena.. in Pedagogie. • Ilica. C. (2000). (2004). • Cucos. Polirom. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. Bucuresti. familia. (2004). Herlo D. (2002). Copilul. Metodica activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii.A.. Iasi. Kelemen.. perspectiva interdisciplinara si organizarea modulara . Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. (2006). Cluj-Napoca. • Ilica. ClujNapoca. • Dutu. Metodologia educationala. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. Kelemen. Metodica activitatilor instructiv-educative. Anton. Didactica generala si Didactica limbii romane si a lecturii.II. • Glava. Ovidiu... Arad.. (1997). • Glava. (1999). (1995). Editura • • Ilica. • Ionescu.S. Dezvoltarea capacitatii de comunicare a copilului prescolar. • Cretu. • Ionescu. Editura Dacia. (2002). Ed. Criterii de stabilire si structurarea . gradinita. • Herlo Dorin. Educatia timpurie a copiilor in varsta de 0-7 ani. in Introducere in pedagogia prescolara... • Dumitrana. Editura Europolis. • Harlan. A. C. Metodica activitatilor instructiv educative.4/2003. (2004). Editura All. (2006). Arad. Probleme ale adaptarii scolare. Procesul de invatamant. educationala. Bucuresti. E. • Ilica.Cluj-Napoca. (2000). Curriculum-ul prescolar.. Editura Compania. Glava. (2000). Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. M. nr. Arad.. Metodologia Universitatii „Aurel Vlaicu”. Ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor. • Ilica. A. A. • Dumitrana. G. Arad. Comunicarea in educatie. Bucuresti. Educatia limbajului in invatamantul prescolar.. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. Glava. (2000). Radu. A. Dezvoltarea comunicarii orale la copii. A. Introducere in pedagogia prescolara.. I. C. Universitatii „Aurel Vlaicu”. in Revista invatamantului primar. Ana.. Arad. Editura Presa Universitara Clujeana. Gabriela. Sovar. Arad. in Demersuri creative in predare si invatare. UNICEF. Constanta. A. Editura Miniped. R. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. Arad. vol. sistem dinamic si complex. Arad. • Ilica. • Fumarel. (1999).

Educatia prescolara in Romania. Cum vorbesc copiii. R. in Pedagogie. (1997). Editura Polirom. Iasi.. Psihologia copilului. Editura Dacia. Editura Miniped. in Maturizarea personalitatii. Bucuresti. (2006). Editura Didactica si Pedagogica. E. Editura Presa Universitara Clujeana. (2007). Palmade.. (2007). Chis. Bucuresti. Cornelia. (1988). in Educatia prescolara in Romania. (1995). Comunicarea. Gabriela. Ioan. Campul universitar si actorii sai. Iasi. Popescu. • Stanica. D.4/2003. Ed. (1997). Paun. Psihologia copilului si a adolescentului . M. Nicolae. Procesul de invatamant in conceptia pedagogiei moderne. Editura Universitatii din Bucuresti. T. Editura Dacia. Polirom. Pedagogia invatamantului superior in fata unor noi solicitari. Rudica.. insuccesul si esecul in educatie . Iasi. Editura Junimea. (1982). in Pedagogie generala.. G. Arad. Panisoara. Psihopedagogia jocului. Iucu.. (1995). Jurca. Iucu. Editura Aramis. (1998). Paun. Bucuresti. Nicolaie. Ana. (2000). (2003). Cluj Napoca. Ionescu. Succesul. Gabriela. Grupa pregatitoare pentru scoala.. in Metodele pedagogice. E. V.. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu” Arad. Insusirea prin joc a limbajului in grupa pregatitoare. Editura Polirom. Pedagogie prescolara. M. Editura Didactica si Pedagogica. E. Bucuresti.. Gabriela Kelemen. Kelemen. Cluj-Napoca. (2000). (1997).E. Actiunea educationala.. in Revista invatamantului primar. Jocuri pentru prescolari. • Stanton. Autenticitatea personalitatii...). R.• • • • • • • • • • • • • • • • continutului invatamantului. Macavei. (coord.Ovidiu. nr. 1. Prelegeri pentru perfectionarea educatorilor din casele de copii prescolari. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. Comunicarea eficienta.. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti. M. PsychoPragmatic. Kelemen. Arad. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu” Arad. (1990). Penes. • Schwartz Gheorghe. Kelemen. Iasi Jurcau.. Cluj-Napoca. Gabriela. Bucuresti. Editura . Educatia azi in Agora. nr. in Pedagogia prescolara.. A. (2002). Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. Terapia Tulburarilor de limbaj. in Didactica moderna. in Pedagogie. Bucuresti. Ionescu. Popovici. (2007). Editura Polirom. (2001). Societatea de stiinta si tehnica. Probleme implicate in trecerea copilului de la institutia prescolara la scoala. in Neculau. Iasi.

Editura Didactica si Pedagogica. Educatia copilului prescolar. conversatia. (1998).. • Schwartz. (1993). ANEXE 1. Strategii –metode si procedee: observatii. Tema: Oglinda fermecata Tipul: joc didactic Scopul: Consolidarea cunostintelor Obiective: sa diferentieze cuvintele prin contrast. (1999). • Voiculescu. Ecaterina. Ecaterina. Moldovan Olga D. Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita de copii. (1998). Editura Universitatii „Aurel Vlaicu” Arad. Colectia Cathedra.Didactica si Pedagogica. Pedagogie prescolara. • *** (1997). Dezvoltarea psihica a copilului prescolar . • Schulman. invatarea prin descoperire. • Vrasmas. Bucuresti. (1973). Bucuresti. imagini. Mijloace de invatamant: suport pentru planse. casetofon. (2007). • Verzea.. Editura Didactica si Pedagogica. • Ungureanu. Tema: Doi calatori Mijloc: Teatrul de umbre . sa foloseasca cuvinte noi invatate in vorbirea curenta. Editata de Revista de Pedagogie. Bucuresti. Kolumbus. Bucuresti. Bucuresti. Editura Hyperion XXI. Bucuresti. Editura V&I Integral. (2001). in Cunoasterea copilului prescolar. Emil.. • ***(1992). Psihologia varstelor. fundament al personalitatii. Didactica prescolara. Editata de Revista de Pedagogie. D. Conduita verbala a scolarilor mici . Copiii cu dificultati de invatare. • Verzea. oglinda. problematizarea. Dezvoltarea stadiala si cerintele cunoasterii psihologice a copilului. in Copilaria. Psihologia copilului. 3 . Gh. • *** (2000). Kelemen G. jetoane pentru copii. Bucuresti. obiecte. sa dezvolte capacitatea copiilor de a realiza legatura intre imagini si realitatea inconjuratoare. Bucuresti. Emil. Editura Pro Humanitate. Bucuresti. Bucuresti. Editura Aramis. exercitiul.

Mijloace de invatamant: casetofon. teatrul de umbre. caseta inregistrata.Obiective: sa asculte povestea sa recunoasca eroii povestirii sa povesteasca evenimentele prezentate in poveste sa dovedeasca atitudine prietenoasa fata de cei care o merita sa-l faca pe copil sa inteleaga continutul notiunilor „prietenprietenie” Strategii didactice (metode si procedee) povestirea. conversatia. demonstratia exercitiul. explicatia. siluete si cocostarcul alb .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->