LUCRARE DE DILPOM

NGRIJIREA BOLNAVULUI CU HTA

PROF.NDRUMTOR: Scoranu Elena

Absolvent : Homea Ioana

Promoia 2007

Cuprins ngrijirea bolnavului cu HTA CAP.I Noiuni despre anatomia i fiziologia aparatului cardio-vascular CAP.II Prezentarea bolii HTA (def. clasificare,factorii de risc,etiopatogenie,diagnostic,simptome ,tratament,evolutie si complicaii,profilaxie CAP.III Investigaii si intervenii de nursing(pregtirea bolnavului pentru EKG ,fonocardiograma,radiografia cardiopulmonara,examen fund de ochi,echografie renala,examen de sange,examen de urina,angiografie renal) CAP.IV ngrijiri acordate bolnavului cu HTA(asigurarea repausului fizic si psihic,masurarea si notarea funciilor vitale si a diurezei,asigurarea igienei personale,asigurarea regimului alimentar,asigurarea tranzitului intestinal,tratament aplicat de asistenta la indicaia medicului) CAP V Prezentarea bolnavilor cu HTA(fia de interviu,plan cu nevoi fundamentale si plan de ingrijire) CAP VI Educaia sanitar a bolnavului HTA BIBLIOGRAFIE

Capitol I Noiuni de anatomie i fiziologie a aparatului cardiovascular Inima este un organ situat in mediastin,orientat cu vrful la stanga,n jos si cu baza in sus la dreapta.Din punct de vedere anatomic si fiziologic se deosebesc o inim stang i o inim dreapt. Inima stang este alcatuit din:atriul si ventriculul stng separate prin orificiul atrio-ventricular.Atriul stng primete snge arterial ce vine din plamn prin cele patru vene pulmonare.Orificiul atrio-ventricular stng sau mitral este prevzut cu dou valve,ce l nchid n timpul sistolei i-l las deschis n timpul diastolei.Ventriculul stng primete n diastol sngele ce vine din atriul stng, iar n sistol l evacueaz n artera aort prin orificiul aortic prevzut cu trei valve de aspect semilunar(valva sigmoid aortic).Orificiul mitral i cel aortic constituie sediul de elecie al cardiopatiilor reumatismale(stenoza mitral i insuficiena aortic). Inima dreapt, este alcatuit din atriul i ventriculul drept separate prin orificiul atrio-ventricular drept.Atriul drept primete snge venos din marea circulaie, prin orificiul venei cave superioare i al venei cave inferioare. Orificiul atrio-ventricular drept sau orificiul tricuspid este prevzut cu trei valve ce nchid orificiul n sistol i-l deschid n diastol.Ventriculul drept primete snge din atriul drept n timpul diastolei i l evacueaz n timpul sistolei n artera pulmonar, prin orificiul pulmonar prevzut cu trei valve semilunar.Inima dreapt este motorul micii circulaii.Exist deci o mare circulaie (sau circulaie sistemica) i este reprezentat de inima stng, i o mic circulaie(sau circulaia pulmonar reprezentat de inima dreapt).Alcatuirea inimii, este constitut din trei tunici: endocardul (ce captuete interiorul inimii), miocardul (muchiul inimii alcatuit din miocard propriu-zis i esut excitoconductor), pericardul (cuprinde dou foi viscerale ce acoper miocardul, i parietal ce vine n contact cu organele vecine) .ntre cele dou foi exist cavitatea pericardic. Vascularizaia inimii este realizat prin cele doua artere coronare.Venele coronare urmeaz traiectul arterelor i se vars n sinusul coronar ce se deschide n atriul drept. Inervaia inimii se face prin firioare nervoase primite de la sistemul simpatico i parasimpatic. Presiune arterial: reprezint presiunea sub care circul sngele n artere i care se transmite pereilor vasculari reprezentnd tensiunea arterial.Ea e corelat cu sistola i diastola.Tensiunea arterial maxim (sistolic)=120-140 mm/hg,i cea minim (diastolic)=70-90mm/hg. Revoluia cardiac: reprezint trecerea sngelui din atrii n ventriculi i apoi n arborele vascular

-dureaz 0,8 secunde i cuprinde contracia atriilor sau sistola atrial care dureaz 0,1 secunde. -contracia ventriculilor sau sistola ventricular dureaz 0,3 secunde -relaxarea ntregii inimi sau diastola general dureaz 0,4 secunde Inima este o pomp aspiratoare-respingtoare.Acumularea sngelui n ventriculi duce la creterea presiunii intraventriculare i nceperea sistolei ventriculare.n timpul sistolei ventriculare ,datorit presiunii ridicate din ventriculi, ce depete presiunea din artera pulmonar i aorta, se nchid valvele atrio-ventriculare i se deschid valvele sigmoide. Dup expulzarea sngelui din ventriculi, pereii acestora se relaxeaz i ncepe diastola ventricular cnd, datorit presiunii sczute din ventriculi , se inchid valvele sigmoide i se deschid cele atrio-ventriculare.La individul normal au loc 70-80 de revoluii cardiace /minut.Contraciile cardiace sunt sub depeden a dou mecanisme reglatoare, unul cardiac , altul extracardiac. Mecanismul intracardiac este datorat esutului specific .Proprietile miocardului sunt :automatismul, excitabilitatea, conductibilitatea, contractilitatea.Frecvena btilor cardiace este realizat de nodul keith i flack denumit i nodul sinusal ce emite stimuli cu aceast frecven .Ritmul cardiac normal reprezint ritm sinusal. Mecanismul extracardiac este datorat sistemului nervos simpatic i parasimpatic.Simpaticul accelereaz ritmul cardiac iar parasimpaticul l rrete. Fiziologia vaselor: sistemul vascular este alctuit din segmentul arterial, unul venos, unul limfatic.Arterele conduc sngele de la inim spre periferie. Pereii arterelor sunt mai groi dect ai venelor i sunt formai dintr-o tunic medie i tunic extern. Sngele circul n vase n virtutea legilor hidrodinamicii.Pentru a asigura circulaia , pompa cardiac trebuie s inving rezistena vascular, deci s funcioneze ca o pomp cu presiune .Aadar, pentru circulaie, presiunea este factorul principal.Ea este rezultatul unui factor central fora de contracie a cordului i a unui factor periferic rezistena vascular. Circulaia n vene are loc ca o consecin a circulaiei sngelui n artere i capilare.Aciunea de pomp a inimii este suficient pentru a asigura ntoarcerea sngelui.

Cap.II Prezentarea bolii HTA Definitie hipertensiunea arteriala este o boala caracterizat prin valori crescute ale tensiunii arteriale sistolice peste 140 mm/hg i a tensiunii arteriale diastolice peste 90 mm /hg.HTA este o boala cronic tratabil dar nevindecabil. Clasificare :dupa etiologie hipertensiune arterial esenial-95% din cazuri adesea ereditar cu debut insidios ,evoluie favorabil sub tratament,asociere cu ateroscleroza. -hipertensiune arteriala secundar este caracteristic tnrului, are o cauza bine determinata si care odata indepartata tensiunea arteriala se vindeca, asociere cu diabetul zaharat si afectiunile renale: - dupa valoarea sistolica si diastolica :

CATEGORIE optima normala de granita HTA stadiul I HTA stadiul II HTA stadiul III

SISTOLICA(mm/Hg) <120 <130 130-139 140-159 160-170 180-209

DIASTOLICA(mm/Hg) <80 <85 85-89 90-99 100-109 110-119

HTA stadiul IV

>210

>120

- dupa evolutie se deosebesc: 1. hipertensiunea arteriala benigna 2. HTA maligna Factorii de risc :fumatul :obezitatea :diabetul zaharat :sedentarismul :colesterolul crescut Etiopatogenie -predispozitia ereditara este de natura neurogena ,legata de o anumita structura a personalitatii si de o anumita modalitate de raspuns la situatiile de 8ic ea :durere ,frica ,suparare -boala ar fi essential nervoasa ,produsa de o tulburare in activitatea centrilor nervosa superiori;in lantul 8ic ea8ent al hipertensiunii mai intervin tot prin intermediul scoartei sistemul endocrine si rinichiul. HTA benigna evolueaza progresiv si se caracterizeaza prin : *artere sinuase , rigide , cu puls bine batut *fragilitate capilara manifestata prin hemoragii (hemoragii hematemeze ,hemoragii retiniene,epistaxis,hemoragii conjuctivale numite chemozis) *semen cerebrale :cefalea occipitala ,de obicei matinala ,ameteli ,oboseala, astenie,insomnie, tulburari de memorie,de concentrare,de vedere caracterizata prin vedere incetosata scotoame *cefaleea cu character pulsatil *tulburari de constienta si de limbaj *acufene *furnicaturi la nivelul extremitatilor *ameteli -la examinarea cordului apar palpitatii ,durere precordiala dispnee cardiaca ,iar obiectiv semene de hipertrofie ventriculara stanga -examenul radiologic cardio pulmonar ,EKG,examen fund de ochi ,ca si probele functionale renale, apreciaza gradul de evolutie a HTA -stadiul final al HTA benigne ce se instaleaza in decurs de mai multi ani ,se caracterizeaza prin complicatii grave (insuficienta cardiaca stanga ,insuficienta cardiaca globala),cardiopatia ischemica (angina pectorala,infarct acut miocardic),complicatii grave(accident vascular cerebral,sau renale) HTA maligna -are evolutie rapida si mortalitate ridicata

-valorile HTA sunt mari in special diastolica care depaseste 130-140 mm/hg si este rezistenta la tratament -starea generala se altereaza rapid, apare asthenia, slabire in greutate, paloare, cefalee intense, iar complicatiile apar precoce in special insuficienta renala care este progresiva si ireductibila. Diagnosticul HTA -la stabilirea diagnosticului de HTA esentiala trebuie sa surprindem valorile tensionale peste limitele normale, prin determinari repetate -valorile normale ale TA sunt considerate :TA max.(sistolica) intre 110-140 mm/hg iar TA min.(diastolica) intre 70-90 mm/hg -de asemenea trebuiesc eliminate hipertensiunile simptomatice (renale, cardiovasculare, endocrine, neurologice), trebuie stabilita comportarea HTA

Simptome ale HTA -simptomatologia bolii hipertensiunii arteriale este multa vreme 9ic ea9e de manifestari subiective, indeosebi prezente in perioada si in momentele de oscilatii tensionale -simptomatologia este in mare parte, in functie si de faza de evolutie Simptome nervoase -apar modificari de 9ic ea9en si de temperament, cu tendinta la irascibilitate, capacitatea de munca este la-nceput relative buna, ba chiar se remarca un impuls continuu spre activitate -mai tarziu apare fatigabilitatea, oboseala intelectuala, insomnii, transpiractii nocturne, vajaituri in ureche, ameteli -cel mai constant 9ic ea9 este cefaleea, cu localizare occipitala, de obicei dimineata la trezire -uneori cefaleea este foarte 9ic ea9, atroce insotita chiar de senzatia de angoare, neliniste, obnubilare -in cursul bolii pot apare accidente vasculare trecatoare, mai ales in cursul oscilatiilor tensionale bruste, in asa zisele crize vasculare, cu tulburari motorii si de sensibilitate trecatoare, crize de afazie sau de dezorientare in timp si spatiu Simptome cardiace -la inceput lipsesc,apoi mai tarziu se instaleaza dispneea de 9ic ea sau semene de insuficienta ventriculara stanga,angina pectorala

Simptome oculare -sunt caracterizate prin modificarile oftalmoscopice -bolnavii semnaleaza tulburari de vedere(muste zburatoare, vedere incetosata ca prin sita) Simptome renale -apar in faza de afectare prin vasculo-viscerala:nicturie, semene de insuficienta renala la-nceput discrete, pana la dezvoltarea completa a tabloului de nefroangioscleroza si uneori sfarsit prin uremia Semne de fragilitate capilara -diverse manifestari hemoragice (epistaxis,metroragii,uneori hematemeze,hemoragii retiniene) Tratamentul HTA -tratamentul va fi complex -se va pune baza pe tratament igieno dietetic si apoi pe cel medicamentos, urmarindu-se daca este posibil indepartarea factorilor favorizanti -tratamentul va fi individulizat si 10ic ea10en pentru HTA necomplicata in ambulatory 10ic e in spital -medicamentele hipotensoare vor fi administrate la inceput in cantitati mici si apoi se va mari doza progresiva, ele vor fi la inceput 10ic ea10en(un hipotensiv si un diuretic) -la varstnici se va urmari scadere foarte lenta a HTA, pentru ca o scadere brusca determina grave tulburari functionale, cerebrale si renale Tratamentul igieno dietetic -se refera la regimul alimentar ce va fi echilibrat si 10ic ea10ent urmarindu-se mentinerea unei greutati normale -in caz de: obezitate regimul va fi hipocaloric ateroscleroza regimul va fi hipolipidic si hipocaloric indifferent de bolile associate regimul va fi hipo sau desodat -regimul strict desodat (orez, fructe,zahar) cu mai putin de 0,5g sare/zi se aplica in formele severe,dar este greu de respectat -regimul desodat relative (2-5g sare/zi) este mai usor de acceptat,fiind utilizat in majoritatea hipertensiunilor

-pentru aprecierea generala a continutului de sare se ia ca reper faptul ca ratia de NaCl consumata zilnic de un adult sanatos este de 10-14g din care2/5 provin din sare folosita la pregatirea alimentelor 11ic ea pusa la masa, 2/5 sunt furnizate de sarea din paine, 1/5 de sarea din lapte si derivatele sale -regimul desodat nu poate fi standardizat, ci adaptat in functie de starea clinica. -se interzice fumatul, consumul excesiv de alcool si de cafea;totusi se permite consumul benefic de alcool pentru organism: -pentru femeie 1 unitate de alcool/zi -pentru barbat 2 unitati de alcool/zi (o unitate corespunde cu :un paharel de tarie=25g,sau un pahar de vin =250g sau 500g bere/zi) -reducerea greutatii corporale prin dieta si exercitii fizice -reducerea stresului -este permis consumarea de fructe,legume,lipide vegetale -se va combate obezitatea, hiperlipoproteinemia,diabetul zaharat -regimul de viata consta in limitarea eforturilor fizice cu lucru de 6-8 ore/zi, dupa caz, cu respectarea orelor de somn si a orelor de masa.;au o mare importanta mijloacele psihoterapeutice,combaterea anxietati,evitarea situatiilor conflictuale din exterior -se vor cultiva preocuparile ce produc relaxarea(plimbari,muzica,lectura) TRATAMENTUL MEDICAMENTOS Foloseste numerosi agenti hipotensivi,sedative,hipnotice(barbiturice,tranchilizante,clordelazin,reserpina(hi poserpil-comprimate de 0,25mg)raunervil,fiole de 1ml-2,5mg i.v..hidrazinoftalazine(hipopresol drajeurid e 0,25g;aprezolin;hipazin(asociere de reserpina si hidralazina guanetidina,comprimate de 0,01g),clonidina,catapresant),propanolol(inderal),pargylin si diuretice(nefrix,furosemid,aldactona etc);metildopa(dopegyt-comprimate de 0,250g sau fiole) -tratamentul vizeaza normalizarea valorilor tensionale.Efectul este atins daca tensiunea arteriala oscileaza intre 90/70 si 130/90mm/Hg in ortostatism sin u depasesc 170/110mmHg in decubit. -tratamentul hipotensiv este complex si cuprinde medicAmente cu diferite moduri de actiune.In functie de locul si mecanismul de actiune,hipotensoarele pot fi clasificate astfel: vasodilatatoare -cu actiune asupra peretelui vascular,fara relatie cu terminatiile nervoase:hidralazina,minoxidilul,verapemilul,nifedipina,diureticile(ce actioneaza reducand volumul sangvin),nitroprusiatul de sodium si diazoxidul hipotensoare cu actiune pe receptorii simpatico blocand transmiterea adrenergica: *blocante ale receptorilor adrenergici(prazosim,fentolamina) *blocante ale receptorilor adrenergici(propanolol)

*blocante ale receptorilor + adrenergici(labetolul-tenormin) cu actiune asupra fibrelor nervoase,simpatico,postganglionare sau terminatiilor nervoase:guanetidina,reserpina,alfametildopa(ultimele doua actioneaza asupra SNC) cu actiune asupra ganglionilor autonomi simpatico:trimetafan cu actiune asupra SNC:clonidina,alfa-medildop,reserpina cu actiune asupra volumului sangvin:diureticile antagonisti ai sistemului renina-angiotensina:saralazina(antagonist al angiotensinei III)si enalapril,captopril,lisinopril(inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei I in angiotensiona II ). HIDRALAZINELE -au fost o perioad puin intrebuinate, datorita tahicardiei si accidentelor coronariene provocate -prin aparitia blocantelor au intrat din nou in tratamentul current al HTA.asocierea cu blocantele corecteaza efectul lor tahicardizant.Produc vasodilatatie prin scaderea rezistentei periferice. -deoarece retin sarea si apa, trebuie associate si cu un diuretic saluretic(nefrix) -actiunea apare dupa 2-3 zile, in administrarea orala, si dupa 3ore in cea intravenous Efecte secundare:cefalee,hiper sudoratie, anorexie, greturi,varsaturi, diaree, palpitatii, uneori semene de lupus -se recomanda prudenta in cardiopatia ischemica, unde trebuie administrata numai in asocierea cu blocante (propanolol) -medicamentul principal este hipopresolul-comprimate de 25mg(se administreaza incepand cu un compimant si se creste progresiv la 3-6 comprimate);utilizat in HTA usoara si medie asociat cu hiposerpilul preparatul se numeste HIPAZIN MINOXIDILUL -este utilizat pe scara redusa datorita efectelor secundare -are aceasi reactie adversa ca si hidralazina;deci si el trebuie asociant cu un blocant si un saluretic -doza zilnica esre de 20mg si rareori 50mg -este util in hipertensiunile bolnavilor cu insuficienta renala VERAPAMILUL(ISOPTIN) SI NIFEDIPIN (ADALAT CORINPHAR) -sunt blocante ale calciului cu effect hipotensor dar cu indicatie majora in angor si aritmii -nifidipinul sublingual scade rapid tensiunea arteriala in edemul pulmonar acut

NITROPRUSIATUL DE SODIU -este un hipotensor energic, utilizat in HTA paroxistica -actioneaza prin vasodilatatie puternica si rapida(nipride si nipruss, in fiole de 50mg) -se administreaza numai in spital si cu prudenta DIAZOXIDUL -este inrudit cu clorotiazida, dar nu are actiune diuretica -este vasodilatator prin scaderea rezistentei periferice(hiperstat,eudemin-in fiole de 20ml-300mg substanta) -este o medicatie de urgenta in encefalopatia hipertensiva, eclampsie, HTA maligna Efecte secundare:sunt hiperglicemie. asemanatoare hidralazinelor dar produce si

PRAZOSINUL (MINIPRESS) -este un blocant care produce vasodilatatie blocand receptorii -este administrat in hipertensiunile moderate -in cele severe trebuie asociat cu un diuretic si eventual un blocant -poate produce vertij, hipotensiune, ortostatica, tulburari de transit , cefalee, astenie, eruptii cutanate -la prima doza exista risc de sincopa -se administreaza 3-20mg comprimate de 0,5mg, 1mg,5mg FENTOLAMINA -este cu actiune tot blocanta -este utilizat in tratamentul feocromocitomului PROPANOLOLUL (INDERAL) -sunt medicamnete cu actiune blocanta care actioneaza hipotensiv, antiaritmic si coronarodilatator -produc bradicardia, scad forta de contractie a inimii si debitul cardiac -efectul hipotensor este moderat, lent si progresiv -efectele secundare sunt reduse -are o larga utilizare singur sau asociat -este contraindicate in insuficienta cardiaca decompensate, blocul artrioventricular, astmul bronsic, diabetul zaharat sever, ulcer gastric in evolutie -doza zilnica este de 60-240mg;se prezinta in comprimate de 10 si 40mg LABETOLOLUL(TRANDATE) -este un si blocant

-efectul hipotensiv este similar asociatiei propanolol-hidrazinoftalazina GUANETIDINA -este un medicament mai putin utilizat datorita efectelor sale secundare(hipotensiune ortostatica, bradicardie, diaree, modificari de libido, retentie de lichide,uscaciune a gurii) -actiunea hipotensiva apare dupa 3-4 zile si persista 6-14 zile; se prezinta in comprinate de 10mg -se incepe tratamentul cu un comprimat si se creste la 2-5compriate -este indicate numai in HTA severa GANGLIOPLEGICELE -sunt hipotensoare puternice, dar greu de utilizat datorita reactiilor secundare(hipotensiune ortostatica, retentie de urina, constipatie, tulburari vizuale) -scade tentiunea arteriala in cateva minute, administrat i.v. , dar scade si debitul coronarian, renal, cardiac -este tratamentul de electie al hipertensinii paroxistice si al hipertensiunii severe si maligne -se administreaza 20picaturi de 3-4 ori per os sau o fioala de 0,075gr i.m. sau i.v. CLONIDINA -actioneaza cetral si periferic -actiunea se aseamana cu cea a -metil dopei -are si effect sedative si bradicardizant -efectele secundare sunt nesemnificative -nu este containdicata in hipertensiune cu insuficienta renala -tratamentul se incepe cu un comprinat (0,100mg), si se ajunge la 0,4500,600mg;este indicate in formele moderate, iar injectabil si in formele severe

-METILDOPA (ADOMET, DOPEGYT)

-actiuneaza predominat central simpaticolitic -scade rezistenta periferica in special renal si nu influenteaza debitul cardiac -are actiune aprogresiva si este bine tolerat Efecte adverse: -somnolenta, uscaciunea gurii,tulburari digestive (greturi,diaree), febra, stari depressive, anemii hemolitice -se incepe tratamentul cu un comprimat(un comprimat=250mg)si se creste progresiv la 3-6 comprimate/zi -este indicat in hipertensiunea usoara sau moderata, hipertensiunea din nefropatii, iar forma injectabila in hipertensiuni maligne

DIURETICELE Saralazina -este utilzata ca test diagnostic pentru hipertensiunea reno-vasculara si captoprilul (hipotensor) cu actiune in HTA cu renina crescuta (25-600mg) -sunt agenti hipotensivi actionand ca antagonisti ai sistemului reninaangiotensina -scaderea tensiunii arteriale trebuie sa fie lenta, deoarece, scaderile bruste pot produce accidente grave in teitorii vitale:creier, miocard, rinichi -in formele usoare de HTA se recomanda psihoterapia, regimul hiposodat si pocaloric, sedative, saluretice(nefrix 1-2 cp/zi)control periodic -in formele severe sau maligne, la diuretice si sedative se asociaza aldomet un gram /zi cu guanitidina(20mg/zi) -in hipertensiune cu insuficienta cardiaca se administreaza nefrix sau furosemid cu aldactona si hiposetil -in hipertensiune cu cardiopatie ischemica si arterosleroza cerebrala se adm nefrix, hiposerpil cu propanalol sau aldomet -in hipertensiune cu insuficienta renala se adm hipopresol, aldomet si heposerpil Programul terapeutic-este in functie de stadiul evolutiv: Iun diuretic + blocant + Labetalol sau Enalapril IIun diuretic +IECA (inhibitor de enzima de conversie a angiotensinei) III- treapta II + hidralazina IV- trapta III + guanetidina Din medicatia hipotensoare disponibil n prezent, patru grupe de medicamente sunt utilizate mai frecvent: I BLOCANTE -scad forta de contractie a cordului, excitabilitatea -au actiune antiaritmica, antiangioasa si antihipertensiva -se subimpart in:a) blocante neselective (OXIPRENOLOL, PINDOLOL, PROPANOLOL) b) blocante selective (METOPROLOL,ATENOLOL) II BLOCANTE ALE CANALELOR DE CALCIU -produc vasodilatatie coronara cu cresterea debitului sangvin coronar -diminua rezistenta periferica si tensiunea arteriala -cresc circulatia cerebrala -o clasificare clinica a blocantelor canalelor de calciu poate fi:

1)BLOCANTE ALE CANALELOR DE CALCIU CU EFECTE PRINCIPALE VASCULARE:NIFEDIPINA (ADALAT, CORINFAR, NIFEDIPINA RETARD), NICARDIPINA 2)BLOCANTE ALE CANALELOR DE CALCIU CU EFECTE PRINCIPALE CARDIACE:VERAPAMIL, DILTIAZEM III SUBSTANTE ACTIONIND PE SISTEMUL RENINAANGIOTENSINA 1.INHIBITORI AI ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI(IECA):CAPTOPRIL(CAPOTEN, FARCOPRIL), ENALAPRIL(ENAP, RENITEC), LISINOPRIL 2.ANTAGONISTI AI RECEPTORILOR DE ANGIOTENSINA II:IOSARTAN IV DIURETICE 1.DIURETICE DE INTENSITATE MEDIE -TIAZIDE:HIDROCLOROTIAZIDA(NEFRIX) -SULFONAMIDE:CLORTALIDONA(HYGROTON) 2.DIURETICE PUTERNICE(DE ANSA) -FUROSEMID -ACID ETACRINIC 3.DIURETICE CARE ECONOMISESC POTASIUL: -ANTAGONISTI AI ALDOSTERONULUI(SPIRONOLACTONA, TRIAMTEREN, AMILORID) Evolutie si complicatii In forma benigna, cea mai obisnuita boala dureaza ani sau chiar zeci de ani;sub influenta unui tratament correct si precoce pot aparea remisiuni importante. In forma maligna, evolutia este foarte rapida, etapele bolii fiind parcurse in 1-3 ani.Indiferent de etiologie, fiecare forma de HTA, in raport cu caracterul sau evolutiv, poate fi benigna sau maligna si parcurge in evolutia sa, cele trei stadii din clasificarea propusa de O.M.S In stadiul al treilea apar urmatoarele complicatii: Complicatii cardiace (ischemie,hipertrofie ventriculara, disfunctii ventriculare, anevrism disecant, stop cardiac) Complicatii cerebrovasculare (atacuri ischemice tranzitorii, encefalopatie hipertensiva, tromboze, hemoragii cerebrale, accident vascular cerebral) Complicatii vascular periferice (anevrisme, absenta pulsului periferic)

 Complicatii renale (tulburari variate de la alterari functionale, pana la scleroza cu insuficienta renala) (creatinina serica >1,5 mm/dl) Complicatii oculare (hemoragie retiniana, angiopatie retiniana de diferite grade) Profilaxia HTA Masurile de profilaxie ale HTA se adreseaza in primul rand, descendentilor din familiile de hipertensivi si tinerilor cu reactii hipertensive la efortul fizic si psihic -se recomanda o conduita igieno-dietetica corespunzatoare si cultura fizica medicala, judicios condusa si supravegheata -tratamentul corect al HTA instalate, contribuie la prevenirea fazei vasculoviscerale si a complicatiilor -se va explica pacientilor care sunt factorii de risc ce declanseaza HTA, si daca sunt prezente, se va urmari combaterea lor Factorii de risc -colesterolul crescut in sange -diabetul zaharat -fumatul -obezitatea -sedentarismul Colesterolul crescut in sange -semnificatia valorii colesterolului:este format din grasimi saturate si nesaturate :formula chimica(C27H45OH) -lipidele sau grasimile sunt substante organice in compozitia carora intra acizi grasi saturati si nesaturati, derivatii lor esterificati cu diferiti alcooli -valoarea normala a colesterolului este intre 140-200mg% sau 3,9-7,8 nmoli/l HDL (colesterolul bun) este o lipoproteina cu densitate inalta;este produs de ficat, are rol protector deoarece transporta LDL colesterolul inapoi in ficat Valori normale:40-60mg/dl,cand valoarea scade sub 40mg/dl este risc de accidente vasculare LDL (colesterolul rau) este o lipoproteina cu densitate scazuta care se depune pe vase dand ateroscleroza, cand valoarea sa depaseste 130mg/dl Diabetul zaharat Este un alt factor de risc al HTA, deoarece prin valorile sale crescute ale glicemiei, grabeste depunerea placilor de aterom in peretii arteriali,crescand riscul bolilor cardiovasculare

Fumatul -persoanele ce fumeaza prezinta risc dublu, in comparative cu nefumatorii, de a face infarct miocardic -nicotina duce la cresterea tensiunii arteriale. -riscul de imbolnavire scade incepand cu ziua in care se abandoneaza fumatul Obezitatea Daca o persoana are cu 30% mai mult peste greutatea ideala este considerata,atunci ea este considerate obeza.obezitatea creste riscul bolilor de inima pe mai multe cai, inclusive cresterea valorilor tensiunii arteriale si a nivelului colesterolului in sange. Diabetul, bolile articulare si litiaza biliara sunt frecvent asociate supragreutatii. Consumul redus de calorii si efectuarea de efort fizic constituie cea mai buna reteta contra obezitatii. Consumul de alcool duce la cresterea tensiunii arteriale.Deseori, este un factor asociat tensiunii arteriale. Consumul de cafea este un alt factor ce duce la cresterea la cresterea tensiunii arteriale. Alti factori asociati tensiunii arteriale -varsta -contraceptivele orale -bolile de rinichi Asistenta medicala va recomanda o conduita igienico-dietetica corespunzatoare cu rolul de a preveni HTA,astfel: Regimul alimentar va fi echilibrat si suficient urmarindu-se mentinerea unei greutati normale.In caz de obezitate regimul va fi hipocaloric ,in caz de ateroscleroza,regimul va fi hipolipidic, dar indiferent de bolile asociate, regimul trebuie sa fie si hiposodat. -cresterea cantitatii de sare in alimente duce la retentie de lichide apoi la HTA. -alimentele vor fi consumate proaspete;modul de preparare va fi prin fierbere, coacere, gratar. -este bine de evitat prajeala si alimente bogate in grasimi Stresul Este un alt factor ce duce la cresterea tensiunii arteriale.De aceea este bine de evitat situatiile conflictuale, din mediul de viata sau de munca si a stresului, prin cautarea si incurajarea unor elemente de satisfactie din profesiunea bolnavului -vor fi cultivate preocuparile ce produc relaxarea(lectura, muzica, teatru, plimbare, inot, dans)

Prevenirea HTA se mai poate realiza si prin respectarea unui regim de viata adecvat ce consta in: -limitarea eforturilor fizice cu-n program de lucru 6-8ore/zi -respectarea orelor de somn -respectarea orelor de masa

Cap.III Interventii si investigatii de nursing -participarea asistentei medicale la investigatii(pregatirea bolnavului pentru EKG, fonocardiograma, radiografia cardiopulmonara, examen fund de ochi, echografie renala, examen de sange, examen de urina, angiografie renala) Pregatirea pacientului pentru electrocardiograma Definitie:EKG reprezinta inregistrarea grafica a rezultantei manifestarilor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac, cu ajutorul unor aparate foarte sensibile numite electrocardiografe. Pregatirea bolnavului: -bolnavul va sta in repaus zece minute, linistit fizic si psihic -se pregateste aparatul electrozei -se aseaza pacientul in pozitie decubit dorsal relaxat, dezbracat pana la jumatate de sus;se roaga pacientul sa nu-si incordeze musculatura si sa stea relaxat -conectarea in circuit se face astfel: *la bratul drept se leaga electrodul de culoare rosie *la bratul stang se leaga electrodul de culoare galbena *la gamba stanga se leaga electrodul de culoare verde *la gamba dreapta se leaga electrodul de culoare albastru sau negru *electrozi periferici -pentru torace cablul de culoare alba marcat la extremitati in culori diferite(rosuV1, galben-V2, verde-V3, maron-V4, negru-V5, violet-V6) pentru derivatiile precordiale Electrozii sunt placute de plastic, inoxidabile, rotunde sau dreptunghiulare, unii sunt inveliti in tifon, inainte de aplicare pe tegument se introduc in ser fiziologic(apa cu sare);altii electrozi se aplica cu gel, cu rol de a face legatura intre electrod si tegumentul bolnavului Inregistrarea EKG se face in diferite derivatii obligatoriu in douasprezece derivatii:se utilizeaza trei derivatii bipolare(standard)ale membrelor grupate cate doua,trei derivatii unipolare pentru bratul drept, bratul stang si piciorul stang, sase derivatii precordiale(V1-V6) Speciale sunt:o derivatie esofagiana, derivatii intracavitare prin cateterism, S5Lian, derivatiile x si y, derivatiile precordiale drepte(V3R, V4R, V5R, V6R) Derivatiile bipolare sunt:derivatia I(D1)-conducerea in bratul drept la polul negativ al galvanometrului si in cel stang la polul pozitiv :derivatia II(DII)-conducerea in bratul drept(pol negativ)si piciorul stang(pol pozitiv) :derivatia III(DIII)-conducerea in bratul stang(pol negativ)si piciorul stang(pol pozitiv) Derivatiile unipolare ale membrelor se conecteaza la polul pozitiv al galvanometrului din aparat pe rand

-se deosebesc trei derivatii unipolare:conducerea unipolara a bratului drept=aVR(amplificarea vectorului in right=drept) :conducerea unipolara a bratului stang=Avl(l-left=stang) :conducerea unipolara a piciorului stang=Avf(f-foot=picior) Derivatiile precordiale- inregistrarile electrozilor precordiale sunt derivatii unipolare avand electrozi asezati in apropierea cordului.Conventional sunt notate V1-V6 sau marcate in culorile spectrului. Montarea se face astfel: -V1 in spatiul patru intercostal la marginea dreapta a sternului -V2 in spatiul patru intercostal la marginea stanga a sternului -V3 la mijlocul distantei V2-V4 -V4 in spatiul cinci intercostal pe linia medioclaviculara -V5 in spatiul cinci intercostal pe linia axilara anterioara -V6 in spatiul cinci intercostal pe linia axilara medie Conducerile:V1-V2 exploreaza ventriculul drept :V3-V4 septul interventricular :V5-V6 ventriculul stang EKG-se-registreaza grafic pe o banda de hartie, sub forma unor succesiuni de unde ce corespund fazelor unui ciclu cardiac. Dupa analiza formei, sensului, amplitudinea fiecarei unde se poate pune diagnosticul.Undele se masoara conventional cu litere PQRST ce corespund unui ciclu cardiac. -intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de zero potential -undele de deasupra acestei linii sunt pozitive iar cele dedesupt sunt negative -unda P si segmentul PQ reprezinta activitatea electrica atriala -undele Q,R,S(complexul QRS), segmentul ST si unda T reprezinta rezultanta electrica a activitatii ventriculare -unda R reprezinta sistola ventriculara,corespunde zgomotului I sistolic -unda T diastola si zgomotul II Electrocardiograma holtersau EKG-ul dinamic -inregistreaza functionalitatea inimii pe o perioada lunga de timp cu ajutorul unui electrocardiograf mic de tip holter ca dimensiune, ce este portabil -se plaseaza aparatul si electrozii pe bolnav -pacientul are posibilitatea de a declansa un marker de timp in momentul cand simte niste simptome neobisnuite, dupa care citirea EKG se face cu ajutorul unui scaner timp de zece minute si se analizeaza anomaliile electrocardiografice inregistrate si stabileste diagnosticul si tratamentul -inregistrarea EKG prin metode invazive se face prin sonda de cateterism

Hissiograma -reprezinta inregistrarea EKG prin fasciculul hiss -exploreaza sistemul excito-conductor cardiac printr-un electrod cateter introdus printr-o vena pana-n inima dreapta sub control radiologic Fonocardiograma -este metoda ce inregistreaza fenomenele acustice produse in cursul unui ciclu cardiac -zgomotele cardiace sunt captate cu ajutorul unui microfon la nivelul focarelor de auscultatie a cordului(focarul mitral, aortic, arterei pulmonare, focar tricuspid) -fonocardiograma se inregistreaza simultan cu EKG -pregatirea bolnavului este aceeasi ca la EKG Radiografia cardiaca -reprezinta un examen radiologic al cordului -este obligatorie la fiecare bolnav cardiac -se efectueaza in acelasi mod ca radiografia pulmonara -se executa asezand bolnavul in fata unui stativ in ortostatism, cu pieptul apropiat de caseta care poarta filmul -mainile bolnavului vor fi asezate pe sold si coatele aduse inainte fara a ridica umerii Radioscopia toracica -evidentiaza forma, dimensiunile, mobilitatea contractiilor si raportul inimii cu celelalte organe -examenul se face in pozitie ortostatica, bolnavul stand in picioare in spatele ecranului, cu mainile in solduri;daca starea bolnavului nu o permite se poate face si in pozitie sezand -bolnavii vor fi sprijiniti si adusi in timpul radioscopiei in pozitia ceruta de medic-cu fata spre ecran, incidenta antero-posterioara -cu spatele spre ecran, incidenta postero-anterioara -cu fata spre ecran si umarul drept inainte -cu partea dreapta sau stanga, cu bratele deasupra capului Rezultatul normal:ITN=imagine toracica normala Pregatirea pacientului pentru examen fund de ochi Definitie:Examenul fund de ochi reprezinta explorarea straturilor profunde a ochiului cu ajutorul oftalmoscopului(exploreaza retina si vasele) Indicatii:HTA, diabet, TBC forma milara, tumori cerebrale, hemoragii cerebrale, ATS

Pregatirea pacientului: -cu o jumatate de ora inainte se instaleaza in sacul conjuctival picaturi cu efect de a dilata(atropina da tulburare de acomodare la lumina timp de trei zile, homatropina da tulburare de acomodare timp de douazecisipatru de ore, tropicamid,midrium-1, 2 picaturi in sac conjuctival, da o tulburare de acomodatie timp de 2-3 ore) -pozitia bolnavului este sezand, intr-o camera obscura iar medicul priveste cu ajutorul oftalmoscopului -pune diagnosticul de diferite grade de retinopatie(retinopatie grad 1,2,3) -se proiecteaza un fascicul de lumina -cei ce au glaucom si HTA nu se instaleaza substante pentru dilatarea pupilei Echografia renala -se face frecvent cu ajutorul ultrasunetelor -este un examen neinvaziv si nenociv -pozitia bolnavului decubit lateral stang sau drept, sau decubit ventral -se da cu gel acustic si se examineaza pe ecran dimensiunile rinichilor -echografia evidentiaza malformatiile renale, calcule renal, tumorile Echografia doppler renala -evidentiaza circulatia la nivelul arterelor si vaselor renale -evidentiaza modificarile patologice(stenoze, tromboze, tumori vasculare) Pregatirea pacientului: -se face dimineata pe nemancate -se face cu sau fara substante de contrast -imaginile obtinute se inregistreaza pe o banda de hartie Pregatirea pacientului pentru examende sange -se va recolta la indicatia medicului:uree, creatinina, colesterol(HDL, LDL), trigliceride, glicemie, dimineata pe nemancate -valoarea normala a colesterolului este intre 140-240mg% sau 3,7-7,8nmoli/l -valorile colesterolului peste 240mg/% semnifica faptul ca apartine categoriei cu risc mare de a face o boala cardiovasculara -HDL-colesterol(colesterolul bun) este o lipoproteina cu densitate inalta, este produs de ficat, are rol protector deoarece transporta LDL colesterolul inapoi in ficat -valori normale:40-60mg/dl -cand valoarea scade sub 40mg/dl este risc de accidente vasculare -LDL-colesterolul(colesterolul rau) este o lipoproteina cu densitate scazuta ce se depune pe vase dand ateroscleroza cand valoarea sa depaseste 130mg/dl -valori normale:130-150mg/dl -Trigliceride:valoarea normala 0,5-2,1 nmoli/l sau 100 mg% pentru femei si 150 mg% pentru barbati

-Fosfolipide:valoarea normala 2,9-5,2 nmoli/l sau 210-270 mg% -Lipide totale:valoarea normala 4-10g/l sau 400-1000mg/dl -glicemia:valoarea normala 80-110mg% (o crestere peste aceasta valoare indica diabet zaharat) -uree:valoarea normala 20-40mg% sau 15-42mg/dl -acid uric:valoarea normala 3-5mg% -creatinina:valoarea normala 0,6-1mg% -o crestere peste aceste valori la ultimele trei elemente biochimice indica o afectiune renala Mod de recoltare:prin punctie venoasa cu staza, fara anticoagulant in eprubete sterile, 5ml sange Materiale necesare:-manusi sterile -tampon de vata -solutie dezinfectanta pentru tegument(alcool,tinctura de iod) -garou -ac steril unica folosinta -seringa 10ml -eprubete curate si sterile -punctionarea se face in general la venele de la plica cotului -dupa punctionare, se eticheteaza eprubetele si se trimit la laboratir Examen de urinagfghcgfdfx