Sunteți pe pagina 1din 1

fffffffffde Liviu Rebreanu narativ studiat

Eseu despre conditia taranului reflectata intr-un text

Curent literar dezvoltata in stransa legatura cu conditiile social-istorice ale secolului al XIX-lea,realismul se impune ca termen pentru o noua orientare estet ica,definite ca expresie a banalitatii cotidiene.Curentul se caracterizeaza prin reprezentarea veridical a realitatii,prin absenta idealizarii personajelor si a circumstantelor in care actioneaza acestea.Intr-o tara in care civilizatia trad itional,arhaica a dominat secole de-a randul,figura taranului a reprezentat o su rsa de inspiratie majora.Ioan Slavici,Mihail Sadoveanu,Liviu Rebreanu,Marin Pred a sunt scriitorii care ofera reperele unei traditii solide in evolutia prozei ro manesti de inspiratie rurala. Constructia epica in proza,de mare intindere,cu o actiune complexa la care parti cipa un numar mare de personaje,supuse unor conflicte puternice,romanul isi gase ste exprimarea plenara odata cu realismul.Creator al romanului realist modern in literature romana,L.Rebreanu se dezice de realismul care copia sincer,fidel si filosofic lumea sic ere ca romanul sa se indrepte spre un realism al existentelor . Roman de tip obiectiv,Ion face parte dintr-o proiectata trilogie pe tema pamantu lui si a conditiei taranului,urmarita in toata complexitatea ei.Primul roman,Ion ,prezinta drama taranului ardelean,care traieste intr-o societate pentru care pa mantul e,mai mult decat un mijloc de subrezistenta,un criteriu al valorii indivi duale.Titlul romanului este semnificativ pentru intentia autorului de a face din Ion tipul generic al taranului ardelean,dar si de a sugera evolutia lui spre at ipic,ca personaj puternic individualizat.Abordarea personajelor ca tipologii est e specifica realismului,care concepe arta ca mimesis,urmarind prin aceasta gener alizare tocmai o reprezentare mai cuprinzatoare a vietii,oferindu-i cititorului iluzia verosimilitatii si a verdicitatii. Drama lui Ion se desfasoara intre doi poli evidentiati inca de la nivelul struct urii romanului.Glasul pamantului si Glasul iubirii sunt vocile interioare care mot iveaza actiunile personajului.Cele treisprezece capitol ale romanului urmaresc o diseea personajului in lumea nedrept alcatuita,care il oblige sa reediteze soart a umilitoare a tatalui sau sis a stea ca un caine la usa bucatariei celor bogati .Dorinta de a avea pamant intra in contradictie cu iubirea,conflict enuntat inca din scena horei,cand o joaca pe Ana,dar priveste cu dor la Florica. Patimile lui Ion ridica o intreaga lume impotriva lui,astfel ca nu se confrunta doar cu socrul care nu l-a dorit si care l-a umilit in fata satului si cu preotu l Belciug,are l-a rusinat in biserica,ci si cu Simion Lungu,caruia i-a taiat o b razda de pamant,cu invatatorul Herdelea,care l-a ajutat,dar pe care l-a tradat,e xtinzand conflictele in cercul cel mai indepartat al relatiilor sociale pana la disensiunile cu autoritatile. Incipitul si finalul,constituite pe motivul drumului,evidenteaza aspectul de cor p sferoid al romanului,care inchide in sine un bogat univers rural,strasificat s ocial si economic (saraci-bogati),dar si cultural(tarani-intelectualitatea satul ui).Simetria intre incipit si final pare sa-I sugereze cititorului ideea ca zbat erile au valoare nula,caci sfarsitul ajunge aproape intotdeaua sa se confunde cu inceputul. Personajul eponim(care da numele sau romanului) al romanului apartine clasei tar anilor saraci,care se confrunta cu ierarhizarea valorilor umane pe baza averii.I ncercarea disperata fffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff4444444444fr