1.

DREPTUL FINANCIAR NOTIUNE, IZVOARE, NORME Dreptul financiar totalitatea normelor juridice cuprinse in acte normative care reglementeaza relatiile de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor banesti necesare realizarilor obiectivelor sociale, economice si politice ale societatii. Izvoarele dreptului financiar sunt alcatuite din totalitatea actelor normative care reglementeaza raporturile juridice financiare. Pot fi : a) izvoare comune cu cele ale altor ramuri de drept - Constitutia Rom, art 56 Contributii financiare, Tratatul de constituire al UE, art 137 Sistemul financiar , art 138 Bugetul public national , Legi ordinare, Legi organice, Ordonante de urgenta ale guv. B) izvoare specifice dr financiar --Legea finantelor publice (L 500/2002); Legea finantelor publice locale ( L 189/1988, cu modificarile ulterioare); Ordonanta de urgenta nr 45/2003 privind finantele publice locale; Legile bugetare anuale, Hotararile Consiliilor Judetene, orasenesti, municipale. Normele juridice ale DF:reguli de conduita stabilite prin lege, care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raporturile juridice financiare, a caror respectare este asigurata prin forta coercitiva autoritatilor publice. NJ financiara are aceeasi structura logica-juridica( contine ipoteza, dispozitie, sanctiune). Elementul specific NJF este sanctiunea( exp : amenda contraventionala, penalitati de intarziere si dobanzi, executarea silita) 2.RAPORTURILE JURIDICE DE DREPT FINANCIAR -sunt formate din relatiile sociale care iau nastere si se sting in procesul de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor banesti aflate la dispozitia societatii si reglementate de normele j fin. Caracteristici : A) pozitia subiectelor participante la raport j fin Subiectele : statul, reprezentat de autoritatile publice competente si contribuabilii pers fizice/juridice. Pozitia partilor este de subordonare. Statul prin Minist Finantelor , stab oblig si drept contribuabililor. Continutul raportului juridic fina este alcatuit din drepturile + oblig subiectelor participante, stabilite in legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea banilor publicii. B) Obiectul RJD este determinat de sfera complexa a finantelor publice precum si de activitatea politicii fiscale, astfel obiectul RJF poate fi format din activitati de prognoze si organizare bugetara, activitate de contol financiar, si din activitate de circulatie monetara c) Modalitatea de realizare a formei de activitate( modalitatilati de plata a unor sume de bani datorate de contribuabili acestora ) 3.MECANISMUL ECONOMIC Este format dintr-un ansamblu de norme si reg, care determina si asigura desfasurarea de natura ec, a societ. In functie de stadiul istoric si de dezv a societ umane, mecanismele economice au cunoascut diverse forme: 1) Mecanisme clasice: a)Mecanismul economic primitiv( specific perioadei de constituire si organizare primitiva a societ umane in care reg sunt generate de catre dezv minimala si activit ec restranse.) b) Mecanismul ec deschis, apare dupa cristalizarea relatiilor sociale si diviziunea sociala a muncii c) Mecanismul economic liberal- perioada sclavagista, perioada feudala si perioada de preindustrializare este caracterizat prin totala libertate a participantilor la viata economica d) Mecanismul economic de comanda corespunde perioadei istorice de la sf sec 19 si incep sec 20, guvernul ieftin este specific atat soc capitaliste cat si celei socialiste si este caracterizat de implicarea statului in activitati economice prin parghii specifice, ptr asigurarea resurselor necesare functionarii instit publice. 2) Mecanisme moderne:. Corespunde celei de-a doua jumat a sec 20 fiind caracterizata de implicarea selectiva a statului in ec, in functie de interesul general al societatii. 4.ACUMULAREA DE CAPITAL BANUL PUBLIC Acumularea de capital reprezinta preluarea de catre o persoana/grup a unei parti din resursele aflate la dispozitia societatii. Acum de cap. a fost si este influentata de tipul mecanismelor economice si a cunoacut transformari in timp fiind cunoscute urmatoarele forme: a) Acumularea primitiva de capital ( are

loc in conditiile in care peste 90% din corpul social nu intelege rolul si importanta resurselor iar grupul care preia resursele obtine si puterea pe fondul inexistentei unui cadru juridic si institutional). b) Acumularea salbatica de capital se desfasoara in conditiile in care desi exista un cadru juridic si institutional, desi corpul social constientizeaza importanta resurselor, grupul care isi transporta resursele in folosul propriu incalca orice norma de conduita c) Acumularea legala de capital prin respectarea normelor juridice cu privire la resursele societatii. Banul public format din totalitatea resurselor financiare aflate la dispozitia societatii in vederea realizarii obiectivelor generale si finantarii sarcinilor. Particularitati : a) caracterul public al resurselor financiare b ) modul de exprimare baneasca c) destinatia sociala a resurselor financiare 5.FINANTELE PUBLICE NOTIUNE, FORME SI PARTICULARITATI = totalitatea relatiilor sociale, de natura ec, care apar in procesul realizarii si repartizarii , sub forma baneasca, a resurselor necesare statului ptr indeplinire. Au cunoscut o evolutie sinuasa. Finantele publice sunt : a) Clasice caracteristica liberalismului social, politic, economic, caracterizate de implicarea minimala a statului in domeniul vetii economice b) Moderne corespunde unui sistem politic, social, economic statul implicandu-se in mod activ fiind participant direct la activitatea economica. 6.MONEDA SI INSTRUMENTELE MONETARE. NOTIUNI GENERALE. Moneda , un mijloc de plata , o marfa cu rol de echivalent general la care se raporteaza toate valorile din societate. Moneda vine de la cuvantul Moneta , din antichitate, de la zeita comertului si a belsugului. Era un disc. Cuvantul monde a fost importat din spatiul Greciei antice. Conditiile necesare pru ca o marfa sa fie moneda sunt : a) sa fie recunoascuta si apreciata in mod general sau unanim de catre corpul social b) sa fie divizibila, in sensul in care partea divizata pastreaza proprietatile fizico-chimice c) sa fie relativ rara d) sa-si pastreze valoarea ptr mult timp. Aurul este singura marfa care indeplineste toate aceste conditii fiind considerata moneda efectiva cu conditia ca aurul sa fie de o paritate de 99,5% (24 karate). Forma de prezentare e cea de lingouri cu o greutate de 8 grame 12,5 kg. Acestea trebuie marcate cu sigiliul emitentului, greutatea si puritatea. 7.FUNCTIILE MONEDEI a) de evaluare a valorii economice ( sociale + politice) Toate valorile se cuantifica in bani b) de mijlocire a schimbului de bunuri + servicii c) functie de mijlocire a platilor d) functie de mijlocire a creditului e) functie de mijlocire a economiilor e) functie de tezaurizare( pastrare in timp a valorilor) f) functie sociala de distribuire si redistribuire a serviciilor + bunurilor 8 .IPOTEZE PRIVIND APARITIA MONEDEI a) Ipoteza economica : moneda a aparut ca mijlocitor al schimbului datorita dinamicii accentuate economice b) Ipoteza aparitiei monedei ca etalon de valoare ( stipuleaza faptul ca moneda stabileste o ierarhie a valorii economice) c) Ipoteza religioasa ( moneda a aparut ca mijloc de reprezentare al animalului sacru folosit in activitatile religioase d) Ipoteza sociala ( moneda a avut un scop social in marimea creerii ei, detinatorii ei se deosebesc de ceilalti membrii) e) Ipoteza patrimoniala Costin Chiritescu aparitia monedei e strans legata de acumularea in exces a averii peste nevoile imediate constituindu-se in patrimoniul individului/grupului respectiv. 9.CATEGORII DE MONEDE SI INSTRUMENTE MONETARE Instrumentele monetare = forme de manifestare ale monedei efective in circulatia monetara fiind constituite din numerar + conturi. Numerar = piese metalice ( monede) si banconte (bilete de banca) Conturi = scripturale , create si evidentiate pe suport clasic de hartie sau electronice ( generate si evidentiate in mediul electronic), Falsificarea bacnotelor se pedepseste cf legii. Principalele categorii de monede: a) moneda conventionala = o unitate de cont, fara existenta materiala propriu-zisa (AMU) b) moneda de calcul = care are functie de masurare a drepturilor si obligatiilor

reciproce dintre parti c) moneda de cont bancara = moneda evidentiata in conturile bancare avand ca baza depozitele bancare din banci. D) moneda de credit = folosita in scopul creditarii economiei nationale e) moneda divizionara = piese metalice utilizate ptr schimburi de o valoare mai mica f) moneda fiduciara = circula ca urmare a increderii in emitentul acesteia, si numai pe teritoriul statului emitent g) moneda universala = moneda esentiala, sub forma de lingouri f) carduri bancare = instrumente de plata electronice 10. SISTEMUL BANESC AL LEULUI Prima forma de manifestare monetara era din aur rosu, de la Rosia Montana, si a aparut ca moneda a dacilor tarabostes, o ptr sensibilizarea reunificarii triburilor dacice. O alta incercare monetara, pe teritoriul statului roman o are Mavrocordat prin instituirea unui mijloc de plata ( leafa- intr-o singura moneda). Aparitia banariilor statelor feudale romanesti- reprezinta o functie de manifestare a suveranitatii nationale. Prin aparitia L 14/1867, pe teritoriul statelor romane circulau peste 95 de monede, din care cea mai apreciata era talerul olandez care avea imaginea unui leu pe el. Leul romanesc cunoaste o evolutie sinuoasa fiind la inceput impartit in diviziuni, subdiviziuni , bani si parale. 11.CIRCULATIA MONETARA NOTIUNE SI FORME Reprezinta totalitatea operatiilor efectuate cu moasa monetara ( incasari + plati din circulatia marfurilor + prestarea serviciilor intr-un interval de timp dat). S-au evidentiat doua forme ale circulatiei monetare : a) legala se desfasoara prin intermediul conturilor si poate fi controlata de aurul public b) paralela este realizata prin intermediul numerarului si nu poate fi verificat de autoritati. Stabilitatea si devalorizarea monetara = capacitatea monedei de a a-si pastra puterea de cumparare la intervale mari de timp Devalorizarea monedei = pierderea puterii de cumparare in intervalle scurte de timp. Sunt influentate de stabilitatea economica, sociala, politica si conditiile istorice. 12.INFLATIA MONETARA NOTIUNE SI FORMELE DE MANIFESTARE ALE INFLATIEI MONETARE. Inflatia monetara reprezinta o criza monetara care consta in ruperea echilibrului dintre masa monetara aflata in circulatie si volumul marfurilor si serviciilor. Dezechilibrul se manifesta prin cresterea excesiva a masei monetare in raport cu volumul de marfuri si servicii aflate pe piata si are drept consecinta cresterea excesiva a preturilor si tarifelor si pierderea puterii de cumparare a monedei . Deprecierea monetara se calculeaza in procente si in functie de rata anuala a inflatiei monetare se pot distinge urmatoarele forme : inflatie monetara latenta ( taratoare)( cunoaste o rata anuala de 3-5%), este cauzata de epuizarea resurselor naturale si cresterii populatiei, iar efectele pot fi uneori pozitive fiind stimulata productivitatea muncii si economisirea. Inflatie monetara deschisa (rata anuala de 5-10%) este cauzata de regresul economiei, politici monetare incoerente, politici fiscale si sociale populiste, efectele sunt negative insemnand un semnal de alarma Inflatie monetara galopanta ( rata anuala peste 10%) cauzele fiind similare celei deschise dar aceasta produce pierderi ecconomice si falimentare , miscari sociale de protest, schimbari in structurile politice. Hiperinflatia monetara este forma cea mai grava a inflatiei monetare si se manifesta prin deprecierea externa a monedei, conducand la crize ec imposibil de tavilit. Indiferent de formele de manifestare ale inflatiei monetare, societatea trebuie sa ia in calcul metode si mijloace de prevenire si combatere a cauzelor care determina criza monetara. In Rom un rol deosebit de imp revine bancii Nationale care stabileste politica monetara si de credit, implicandu-se in mod activ ptr prevenirea crizelor monetare. 13. ORGANELE STATULUI CU ATRIBUTII SI RASPUNDERI IN DOMENIUL FINANTELOR PUBLICE

La solutionarea problemelor financiare participa o multitudine de autoritati publice, ce se pot imparti in doua categorii : a) autoritati ale statului cu competenta speciala , care au atributii exclusiv in domeniul finantelor piblice, prin care se aplica politica financiara a statului, din care fac parte : a) autoritati centrale de specialitate : Ministerul Finantelor Publice, Curtea de Conturi , Corpul de control al primului ministru, Garda Financiara. b) autoritati teritoriale de specialitate : Directiile generale ale finantelor publice judetene si a Municipiului Bucuresti , avand in subordine administratia financiara municipala si ale sectoarelor capitalei, circumscriptiile financiare orasenesti precum si sectiile din teritoriu ale Garzii Financiare. autoritati ale statului cu competenta generala dar care au si importante atributii si in domeniul finantelor publice : parlamentul Romaniei, cu cele 2 Camere, Presedintele Romaniei, Guvernul Romaniei, consiliile locale, serviciile publice locale, comunale, orasenesti si judetene, ministerele si institutiile publice de subordonare centrala sau locala.

14.CONCEPTUL DE SISTEM BUGETAR . NOTIUNE, NATURA JURIDICA, CONTINUTUL SI PARTILE SISTEMULUI BUGETAR - Bougette = vine din lb franceza Bugetul de stat (public national) = plan financiar al statului in care sunt prevazute veniturile necesare in vederea desf activit de interes public prin efectuarea de cheltuieli publice. Sistemul bugetar din Romania= ansamblul tuturor bugetelor adoptate la nivel local si national ( L 500/2002) privind finantele publice. A) la nivel central avem a) bugetul Administratiei centrale de stat B) bugetul Asig Sociale de Stat c) bugetul Casei Nationale de Asigu de Sanatate d) bugetul Autoritatilor Publice Centrale B) la nivel local avem : a) bugete ale unitatilor administrativ-teritoriale b) bugete lae autoritatii si institutiilor publice de interes local De asemenea exista bugete speciale, constituite si repartizate pe obiective sociale ( cauze prezente, calamitati naturale, tulburari politice). Sistemul bugetar are o importanta pt societate pt ca prin adoptarea bugetelor publice sunt sustinute activit autoritatilor si institutiilor publice in vederea realizarii programelor guvernamentale si satisfacerea generala a societatii. Natura juridica a bugetului de stat in lit de specialitate au fost formulate mai multe teorii. Astfel, el este definit ca fiind: a) un act administrativ, b) act legislativ c) act administrativ + legislativ c) act in plan financiar. Din analiza teoriilor formulate se poate concluziona ca bugetul de stat, in partea de redactare este lege, pt plati este actul administrativ.bugetul de stat are nat juridica de lege, datorita faptului ca Parlamentul adopta o lege de aprobare a bugetelor publice conferind forta juridica prevederilor bugetare. Prin urmare bugetul public national, avand puetere de lege, fiind pus in aplicatie printr-o multitudine de acte emise de autoritatea + institutiile publice locale si centrale, prin delegarea data de legea bugetara anuala si legile finantelor publice. Potrivit legilor finantelor publice veniturile publice reprezinta obligatiile minime ale autoritatilor iar cheltuielile publice reprezinta obligatii maxime. Continutul si partile sistemului bugetar: -Sistemul bugetar are 2 mari componente continand : veniturile publice si cheltuielile publice, A) Veniturile publice pot fi , in functie de sursele de formare: a) venituri publice ordinare ( taxe si impozite) b) venituri pyblice extraordinare ( creditul extern, emisiune monetara) + tezaurul c) alte venituri ( amenzi, derivatii, bunuri fara stapan, confiscari speciale) B) Cheltuieli publice destinate domeniilor de interes general care pot fi: a) cheltuieli publice ordinare, prevazute in Legea bugetara anuala, educatie, sanatate b) cheltuieli publice extraordinare, neprevazute, destinate acoperirii unor activitati generate de eventualitati neprevazute. c) alte cheltuieli ( chelt cu destinarii speciale) Partile sistemului bugetar sunt diferite de la un stat la altul, in functie de legi. In Romania, sistemul are urmatoarele parti: ( L 500/2002) I) BUGETUL = a) bugetul de stat b) bugetul asigurarilor sociale de stat c) bugetele locale d) anexe ( fonduri speciale, trezoreria statului, autoritati + institutii publice, fondurile rambursbile) II) CAMERA DEPUTATILOR III) GUVERNUL IV) PRESEDINTELE V) SI MULTE ALTELE

15.PROCEDURA BUGETARA NOTIUNE, PRIVILEGII Prin procedura bugetara se intelege totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si normativ, infaptuite de organe specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii executiei bugetare. Practic, procedura bugetara se desfasoara pe parcursul a 3 ani calendaristici. Principiile procedurii bugetare cf L 500/2002, privind finantele publice sau principiile: a)universalitatea bugetara cf careia veniturile si cheltuielile publice trebuie sa figureze in sistemul bugetar, in totalitate, in sume brute. Nu trebuie sa se realizeze in afara cadrului bugetar b) echilibrarea bugetului - cf careia sistemul bugetar trebuie sa se prezinte echilibrat, adica venbiturile sale sa acopere integral cheltuielile. c) specializarea bugetara cf careia V si C bugetare se inscriu si se aproba in buget, pe surse de provenienta si pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora potrivit clasificatiei bugetare d) realitatea bugetara cf careia la elaborarea legilor bugetare anuale, si a bugetelor, trebuie sa fie luate in calcul previziunile cele mai realiste si avute in vedere variantele cele mai pridente in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare. e) unitatea bugetara- cf careia toate V si C bugetare sa fie inscrise intr-un singur document, ptr a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice. f) neafectarea veniturilor bugetare cf careia veniturile publice prelevate la dispozitia statului trebuie sa se depersonalizeze, sa serveasca la acoperirea cheltuielilor bugetare privite in ansamblul lor, g) anualitatea bugetara- defineste intinderea exercitiului bugetar pe o perioada de un an ptr care sunt aprobate prin lege V si C bugetare h) unitatea monetara cf careia toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala i) publicitatea bugetului cf careia bugetul de stat trebuie adus la cunostinta opiniei publice prin mijloacele de care societatea dispune 16.ELABORAREA SI APROBAREA PROIECTULUI SISTEMULUI BUGETAR Elaborarea sistemului bugetar reprezinta totalitatea actelor si operatiunilor prin care Autoritatile Publice, cu atributii executive , la nivel central si local, pun in lumina principiile obiective ce necesita finantare publica, depistand in acelasi timp si sursele de finantare. Elaborarea sist. Bugetar se bazeaza pe o serie de procese de analiza si sinteza a informatiilor din teritoriu, care sa reliefeaza modul in care se pot indeplini programele politice propuse in perioada electorala. Din punct de vedere practic elaborarea bugetelor publice se face astfel : ptr bugetul Administratiei Locale de Stat, rolul de a elabora proiectul de buget revine Ministerului de Finate ptr bugetul Asigurarilor Sociale de Stat, rolul elaborarii proiectului bugetar ii revine Ministerului Muncii ptr bugetele anexa, bugetele Institutiilor Publice Autonome, rolul ii revine de serviciile de specialitate din institutii, daca sunt de interes central, datele merg la Ministerul Finantelor in sistemul bugetar, elaborarea bugetelor publice locale se face de primari, presedinti de consilii judetene prin serviciile de specialitate. Aprobarea sistemului bugetar = o activitate prin care Autoritatea Publica. Cu competenta deliberativ legislativa , supun spre dezbatere proiectele de buget inaintate de Autoritatile Executive. In urma dezbaterilor proiectele de buget pot fi aprobate pur si simplu, amendate, respinse. Daca in cazul bugetelor publice locale amendarea sau respingerea determina refacerea proiectului de buget, in cazul bugetului consolidat, respingerea proiectului de buget de catre Parlament reprezinta o adevarata motiune de cenzura la adresa executivului, acesta fiind considerat demis. 17.CUPRINSUL LEGII BUGETARE ANUALE Dpd v al tehnicii legislative, legile bugetare anuale au un continut asemanator in sensul ca in cele cateva articole sunt evidentiate principalele directii de dezv a societatii finantate de la buget, sursele de realizare a veniturilor publice, termenele de realizare a veniturilor si efectuarea cheltuielilor. 18.EXECUTIA BUGETELOR PUBLICE Exercitiul bugetar este cea de-a treia trapta a procedurii bugetare si consta in realizarea veniturilor si

efectuarea cheltuielilor bugetare stabilite prin legile bugetare anuale. Procedura executiei bugetare este formata din urmatoarele faze: 1) repartizarea pe trimestre a V si C = V si C aprobate ptr bugetele componente ale sistemului bugetar se repartizeaza pe trimestre in functie de termenele legale, de incasare a veniturilor, de perioada in care sunt necesare efectuarea cheltuielilor, Repartizarea pe trimestre se face in scopul stabilirii unui echilibru in cadrul fiecarui trimestru intre V si C bugetare. 2 ) executia de casa bugetara = executia de casa a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizeaza prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice. Banca nationala a Romaniei tine in evidentele sale contul curent al trezoreriei statului. 3) Procedura realizarii veniturilor bugetare. Realizarea veniturilor bugetului de stat consta in incasarea integrala si la termenele stabilite a veniturilor bugetare. In realizarea veniturilor bugetare sunt necesare doua conditii incasarea la termen si in cuantumul prevazut. 4) Procedura efectuarii cheltuielilor bugetare cheltuielile in general reprezinta expresia valorica a consumului de mijloace de productie si forta de munca ptr satisfacerea unor trebuinte sociale sau individuale. 19.PROCEDURA INCHEIERII SI CONTROLUL EXECUTIEI BUGETARE Procedura bugetara se finalizeaza cu ultima sa etapa- contul general annual de executie. Acesta se incheie la data de 31 decembrie, moment cand are loc incetarea tuturor actelor si operatiunilor ce decurg din executarea bugetului respectiv. Veniturile ramase de incasat precum si cheltuielile neefectuate pana la 31 decembrie vor constitui acte si operatii ale bugetului pe anul urmator. Ministerul Finatelor Publice elaboreaza contul general anual de executie a bugetului de stat si respectiv contul de executie a bugetului asigiarii sociale de stat. Guvernul analizeaza si prezinta contul general anual de executie a bugetului de stat si respectiv contul anual de executie a bugetului asigurarii sociale de stat. Parlamentul aproba contul general anual de executie si contul annual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat cel mai tarziu pana la data de 30 noiembrie a anului urmator celui la care se refera. Odata cu contul general anual de executie se depun si se aproba, de catre parlament, si contul de executie a fondurilor speciale. La nivelul bugetelor locale organele de decizie ale unitatiilor administrativ-teritoriale (primaria) intocmesc si prezinta conturile anuale de executie a bugetelor locale spre aprobare organe locale pana la 1 iulie a anului urmator. Controlul executiei bugetare executia bugetului public presupune ca realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor, aprobate prin legea bugetara anuala, sa se faca sub controlul unor organisme de stat, cu raspunderi in activitatea bugetara. Atributiile de control ale executiei bugetare sunt indeplinite de urmatoarele organe : Parlamentul , Instantele judecatoresti si Ministerul Finantelor Publice.

20.MODIFICAREA DESTINATIEI CREDITELOR BUGETARE Legea 500/202 odata stabilita destinatia creditelor bugetare, ptr realizarea anumitor activ. sau indeplinirea obiectivelor propuse, nu mai poate fi schimbata. Exista, totusi anumite exceptii care determina modificarea destinatiei creditelor bugetare fara ca acest lucru sa constituie infractiunea de deturnare de fonduri : Astfel , art 47 din L 500/202 specifica : a) virarile de credite bugetare se realizeaza In cadrul aceleiasi entitati publice, intre unitatile care au excedent bugetar si cele care prezinta un deficit bugetar b) Transferul creditelor bugetare se realizeaza de Ministerul de Finante de la anumite entitati catre alte entitati in functie de realitatea imediata. c) Suplimentarea creditelor bugetare, are in vedere suplimentarea fondurilor banesti necesare autorit publice, la cererea acestora, de catre Ministerul de Finante, prin apelare la fondul de rezerva. d) Blocarea creditelor bugetare se realizeaza in primele 3 trimestre, la sfarsitul fiecaruia, ptr sumele de bani ce nu au fost folosite e) Anularea creditelor bugetare se realizeazala la sfarsitul exercitiului bugetar ptr sumele ce nu au fost cheltuite in anul bugetar. 21.SISTEMUL VENITURILOR PUBLICE Sunt alcatuite din totalitatea fondurilor banesti constituite si puse la dispoziti societatii. Ele sunt de 2

feluri : a) ordinare (bugetare)= sunt pervazute in sistemul bugetar si sunt constituite din taxe, impozite sau alte contributii si b) extraordinare (extrabugetare) nu pot fi prevzaute in sistemul bugetar si sunt alcatuite din mosteniri vacante, bunuri fara stapan, donatii, sponsorizari, confiscari si amenzi. Venituri din activitati independente si din impozite pe salarii, avere, tva. 22.VENITURILE PUBLICE ORDINARE Veniturile ordinare (bugetare) sunt cele pervazute in sistemul bugetar si sunt constituite din :a) taxe b) impozite c ) contributii sociale contributii la fondurile speciale extrabugetare A) Impozite = reprezinta o contributie baneasca obligatorie si cu titlul nerambursabil, datorata de catre pers fizice si pers jurid. ptr veniturile pe care le obtin.. Trasaturi a) este o contributie baneasca b) este obligatorie c) sunt cu titlu nerambursabil d) sunt datorate de catre contribuabili Trasatura esentiala a impoz este reversibilitatea, potrivit careia sumele concentrate de stat pe calea impozitelor de la pers. fizice si jurid. se reintorc sub forma unor actiuni, de care beneficiaza cei care au contribuit la formarea fondurilor generale ale societatii. In schimbul impozitelor incasate, statul se obliga sa asigure un cadru favorabil desfasurarii activit ec, sociale si pol . B) Taxele taxele (, de timbru, de inregistrare, de arbitrare, de metrologie, consulare,) , cea de-a doua categ principala de venituri, reprezinta plata efectuata de pers. fizice sau jurid. ptr serviciile prestate acestora de catre institutii publice. Ele reprezinta plata neechivalenta ptr servicii efectuate de institutii care primesc, intocmesc, elibereaza diferite acte, presteaza servicii sau rezolva probleme ale persoanelor fizice sau juridice. Principalele impozite datorate bugetului de stat sunt :a) impozitul pe profit = este un impozit direct datorat de contribuabili bugetului de stat. El se calculeaza asupra profitului, adica a masei impozabile stabilita ca urmare a scaderii chelt necesare realizarii venitului din totalul incasarilor entitatii supuse impozitarii b) impozitul pe venit = este un impozit direct, datorat de contibuabili bugetului de stat. Sunt supuse acestui impozit veniturile : din activitati independente, din salarii, din investitii, din pensii, jocuri de noroc, etc. Un venit important ptr stat este si TVA-ul, care este un impozit indirect, datorat bugetului de stat, el se stabileste asupra consumului, care se gaseste in pretul final al produsului livrat. Cota este de 19% aplicat la pretul produsului sau serviciului. Accizele sunt taxe speciale de consum datorate bugetului de stat De asemeni un rol important il constituie taxele vamale, sunt impozite indirecte aplicate asupra pretului marfurilor in domeniul importului. Contributiile sociale ele reprezinta o prelevare obligatorie a unei parti din veniturile pers fiz sau jurid, cu sau fara posibilitatea obtinerii unei contraprestatii. Ea este unica, plata este fractionata in sensul ca o cota se plateste de angajat si alta de angajator. D) Contributii la fondurile speciale extrabugetare - asigurarile de somaj, este un fond special care se constituie si se administreaza in afara bugetului asigurarilor sociale de stat 23.VENITURILE PUBLICE EXTRAORDINARE sau extrabugetare, nu pot fi prevzaute in sistemul bugetar si sunt alcatuite din mosteniri vacante, bunuri fara stapan, donatii, sponsorizari, confiscari si amenzi. A) Imprumuturi acordate din disponibilitatile Trezoreriei Finantelor Publice.Ptr acoperirea unor cheltuieli , ce nu pot fi acoperite din V ordinare,se pot utiliza disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului Disponibilitatile pot fi utilizate ptr finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului de stat, nefinantate prin imprumuturi de stat, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie. B) Imprumuturi temporare in caaul in care la infiintarea, in subordinea unor ordinatori principali de credite, a unor institutii publice finantate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, ordonatorii principali de credite pot acorda imprumuturi fara dobanda din bugetul propriu, pe baza de conventie. C) Datoria publica ansamblul veniturilor extraordinare, adica totalitatea obligatiunilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei de pe pietele financiare, formeaza datria publica.. Datoria publica poate fi datorie publica guvernamentala si datorie publica locala.

24.SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE NOTIUNE, ROL, STRUCTURA Chelt publice reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale sociatatii. Rolul cheltuielilor publice este foarte mare, complex si important. Un prim rol al cheltuielilor il joaca fapptul ca prin aceste cheltuieli statul acopera functionarea unor entitati care il ajuta in desfasurarea functiilor si sarcinilor statului ( adica la intretinerea diverselor organe ca : politie, jandarmerie, justitie, procuratura, ap administrativ, scoala, biserica) .In buget trebuie sa se regaseasca cheltuieli destinate agriculturii, ca ramura potential generatoare de exporturi si alimentare a populatiei. Cresterea economica trebuie insotita de o pondere insemnata a cheltuielilor de capital in totalul cheltuielilor bugetare. Clasificarea chelt publice se poate face dupa diferite criterii, unele administrative altele economice. Clasificarea administrativa (care are la baza structura organelor si institutiilor de stat) imparte aceste cheltuieli in : a) organica ( cand grupeaza chelt dupa institutiile la care se refera(ministere, unit ad-teritoriale, alte instit) si dupa fondurile din care sunt finantate : bugetul de stat, bugetele anexe sau conturile speciale de trezorerie. b) functionala grupeaza chelt dupa profilul activitatii institutiilor publice, putere publica, institutionala, justitie si politie, relatii internationale, armata, cultura, invatamant, actiuni sociale, actiuni economice. Clasificarea economica se imparte a) dupa rolul lor in procesul reproductiei sociale in : reale, economice, neutre b) o alta grupare ar fi : chelt de functionare, de transfer, de investitii In ceea ce priveste structura chelt publice ea, este astfel construita ptr a indepliniri functiile statului si anume : a) chelt publice ptr copuri sociale, b) chelt ptr cercetare-dev, c) chelt militare d) chelt ptr functionarea aparatului de stat e) chelt publice cu caracter economic f) alte cheltuieli 25.CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU CERCETARE- DEZVOLTARE O parte din fondurile publice este dirijata spre finantarea chelt ptr cercetare-dezv. In aceasta categ se include chelt ptr : a) cercetarea fundamentala, care are ca obiectiv dezv cunostintelor intr-un domeniu al stiintei b) cercetarea aplicativa, care are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee tehnologice c) dezvoltarea, care urmareste verificarea prealabila a posibilitatii realizarii unui produs pe scara industriala, prin constuirea de prototipuri, statii pilot, in rezolvarea unor probleme cu caracter practic legate de nevoile ec nationale.

26.CHELTUIELILE PUBLICE IN DOMENIUL SOCIAL In aceasta categorie intra : a) cele ptr finantarea invatamantului public si subventionarea celui privat, - se asigura pe seama resurselor bugetare, a imprumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale, a resurselor provenind din taxe scolare, donatii, venituri din expoatarea proprietatilor scolilor sau din activitati desfasurate de aceastea.. Chelt publice ptr invat se finanteaza fie din fondurile bugetului general, fie din cele ale unit adm-teritoriale b) ptr apararea sanatatii prin infiintarea retelei de spitale de stat si organizarea altor actiuni snitare Chelt publice de sanatate sunt asigurate de Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate c) ptr org sistemului securitatii si asistentei sociale.- fondul asigurarilor de stat serveste ajutorarii celor care si-au pierdut capacitatea de munca, temporar sau definitiv si a familiilor lor, in scopul recuperarii capacitatii de munca, precum si alte nevoi sociale. Asigurarile sociale de stat se realizeaza prin acordarea de pensii si ajutoare banesti, bilete de odihna si tratament, asistenta medicala, medicamente, materiale sanitare. In cadrul chelt finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat pensiile ocupa locul principal. Se disting urmatoarele categ de pensii : pensii ptr limita de varsta, pensii de invaliditate si pensii de urmas.

27.CHELTUIELILE MILITARE Ele reprezinta unul din capitolele cele mai importante ale chelt publice, avand o pondere ridicata in bugetele

statelor. Chelt militare sunt clasificate in doua categorii : a) chelt directe (fac parte chelt cu intretinerea in tara si pe teritorii straine a armatei, flotei maritime si aeriene, achizitionarea de armamanet, echp militar, mijloace de subzistenta, b) cheltuieli indirecte din aceasta categ fac parte chelt legate de lichidarea urmarilor razboaielor, cum ar fi : plati in contul datoriilor din timpul razboaielor, pensii ptr invalizi, vaduve, orfani de razboi, cheltuieli legate de pregatirea razboaielor, dezv industriei de razboi 28.CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU FUNCTIONAREA APARATULUI DE STAT O categ importanta de cheltuieli publice o constituie cele ptr intretinerea si functionarea organelor de administratie, Situate pe toate treptele structurii organizatorice a statului, acestea actioneaza ca origine ale puterii sau administratiei de stat, alese sau numite si se preocupa de cele mai variate probleme, de la elaborarea si adoptarea legilor, stabilirea si incasarea impozitelor, inregsitrarea actelor de stare civila, sistematizare teritoriala, construirea de drumuri si poduri. La aceste chelt se adauga chelt privind organele insarcinate cu mentinerea ordinii publice si anume : politia si jandarmeria, siguranta statului, justitia si procuratura. Marimea chelt ptr functionarea ap de stat sporeste odaata cu cresterea complexitatii vietii ec-sociale.

29.CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ACTIUNI ECONOMICE Functia ec-organizatorica a statului se manifesta si in dezv ramurilor economice. Sens in care statul aloca o parte din resursele sale si acestei categorii in asa fel incat sa contribuie la dev ec nationale. Aceste cheltuieli publice sunt indreptate ptr : A) functionarea sectorului de stat In primul rand statul este cel care participa la dezv unor ramuri ind. , ramuri de interes national, apoi el este cel care trebuie sa suporte integral chelt cu construirea unor intrep, in spcial cu caracter militar, pe care le finanteaza direct de la buget. Tota statul suporta chelt de rascumparare a unor intrep de la particulari B) finantarea investitiilor de stat Intre chelt ptr finantarea ec nat, investitiile ocupa locul cel mai imp. Dupa structura lor, investitiilor se impart in : a) lucrari de constructie, b) procurarea de utilaj c) montarea utilajelor d) procurari de obiecte de inventar care fac parte din fondurile fixe e) alte chelt de investitii.. Investitiile cu caracter productiv ale unitatilor economice de stat se finanteaza din fondul national de dezv ec de stat se finanteaza din fondul national de dezv ec- social. 30.CONTROLUL FINANCIAR. NOTIUNE, ROL, FUNCTII Notiunea provine din expresia contra rolus care inseamna verificarea actului original dupa duplicatul care se incredinteaza in acest scop unei alte persoane. Controlul este actiunea de stabilire a exercitatii op materiale care se efectueaza anticipat executarii acestora, concomitent sau la scurt timp de la desfasurarea lor. El reprezinta un mod de prevenire a faptelor ilegale, el avand ca obiectiv cunoasterea de catre stat a modului in care sunt administrate mijloacele materiale si financiare de catre societatile comerciale publice, , modul de cheltuire a banului public,, asigurarea echilibrului financiar, dez ec nat.. Controlul consta in examinarea realizarii acyiunilor cf programului fixat, a ordinelor date si respectarea principiilor stabilite. Controlul indeplineste urmatoarele functii: a) functia de evaluare b) functia preventiva c) functia de documentare d) functia recuperatorie e) functia pedagogica. Obiectul controlului financiar il reprezinta actele si operatiunile emise sau infaptuite de ag ec, inst publ, et. In timpul controlului se va urmari , de echipele de control, indeplinirea cumulativa a trei conditii a actelor controlate si anume: conditiile de legalitate, operativitate, eficienta, economicitate si realitate. 31.FORMELE CONTROLULUI FINANCIAR Controlul financiar al executiei bugetare este reglementat prin trei acte normative esentiale, care stabilesc si formele acestui tip de control: a) controlul financiar preventiv b) controlul intern c) auditul public intern d) controlul ulterior al Curtii de Conturi

Teoretic, exista mai multe criterii de delimitare a formelor controlului financiar in functie de momentul in care se efectueaza(anterior, concomitent, ulterior), dpdv al organului care efectueaza controlul ( cel exercitat de Ministerul Finantelor, de catre ordonatorul de credite, control propriu), dupa sfera de activitate ( intern, extern), etc Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea operatiunilor care nu respecta conditiile de legalitate . El se exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fondurile publice si patrimoniului public. Controlul financiar preventiv este de doua feluri: - preventiv propriu (efectuat prin conducerea unit publ- de regula persoane din cadrul comp fin-contab) si controlul financiar preventiv delegat ( Ministerul Finantelor Publice poate exercita, prin controlori delegati controlul preventiv la unele entitati publice) Controlul intern- reprzinta ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale, in vederea asigurarii administrarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace. Spre deosebire de controlul preventiv, care pune accent pe legitimitatea unei operatiuni, controlul intern pune accentul pe randamentul acesteia. 32. AUDITUL PUBLIC INTERN Auditul public intern reprezinta o activitate functional independenta si obiectiva care da asigurari si consiliere conduceri ptr buna administrare a V si C publice, perfectionand activit entitatii publice. Legea privind auditul public intern defineste urmatoarele tipuri de audit: a) auditul de sistem b) auditul performantei c) auditul de regularitate. Sfera auditului intern cuprinde:constituirea veniturilor publice, administrarea patrimoniului public, sistemele de management financiar si control. Obiectivele urmarite de audit: asigurarea obiectiva si consilierea ptr imbunatatirea activitatii si sprijinirea ptr realizarea obiectivelor propuse. In Romania auditul public intern este organizat astfel: a) Comitetul ptr Auditul Public Intern b) Unitatea Centrala de Armonizare ptr auditul intern c) Compartimentele de audit public intern din entitatile publice. Auditul public intern se realizeaza pe baza unui plan de autit public intern, elaborat de conducatorul compartimentului de audit. Conducatorul entitatii aproba annual proiectul planului de audit. Auditorul desfasoara audituri ad hoc sau programat in asa fel incat sa poata descoperi punctele slabe si forte, ptr a imbunatatii activitatea continuu. 33. CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI, ORGANIZARE, FUNCTIONARE Este institutia suprema de control financiar ulterior, extern in domeniul financiar, functionand in mod independent pe langa Parlamentul Romaniei, dar respectand Constitutia si celelalte legi nationale. Ea se guverneaza avand la baza doua principii de functionare si anume: a) principiul unicitatii si principiul autonomiei. Functiile Curtii de Conturi sunt stabilite pri art 139 din Constitutie Are functia de control financiar ulterior in domeniul financiar. In cadrul functiei de control Curtea desfasoara o activitate de verificare a legalitatii, nasterii, modificarii si stingerii raporturilor juridice financiare in scopul aplicarii corecte a legislatiei financiare. Ea exercita controlul asupra gestionarii bugetului publc, formarea si intrebuintarea fondurilor banesti, dar si asupra cauzelor care conduc la deficiente atat in ce privste bugetul de stat, al asigurarilor sociale de stat si bugetele locale.. Curtea de Conturi detine competenta executiva de control asupa bancii Nationala a Romaniei. Ea prezinta la sf fiecarei exercitiu bugetar, Parlamentului, un Raport Public Annual. Curtea de Conturi are urmatoarea structua organizatorica: A) Sectia de control financiar ulterior B) Camerele de conturi judetene si a muncipiului Bucuresti C) Secretariatul general. Conducerea Curtii de Conturi se exercita de plen, Comitetul de conducere, presedintele si vicepresedintele Curtii. Plenul Curtii de Conturi alcatuit din 18 consilieri de conturi reprezinta organul colectiv al Curtii. Comitetul de conducere 7 membrii. Presedintele Curtii de Conturi, vicepresedintele si presedintele Sectiei de control financiar ulterior sunt nimiti de catre Parlament. Sectia de control financiar ulterior este formata din 9 consilieri de conturi si din controlori financiari., fiind organizata pe divizii si directii teritoriale. Comiasia de conturi judetene exercita functia de control a Curtii

10

de conturi in unit ad teritoriale. Rolul Secretariatului general este acela de a asigura functionalitatea, informarea si documentarea Curtii de Conturi, cat si asigurarea relatiilor sale interne si externe. 34.Spatiul monetar Euro UE este rezultatul eforturilor depuse incepand cu anii50 de catre primii promotori, ai unei Europe Comunitare. UE reprezinta astazi cea mai avansata organizatie de integrare multilaterala avand posibilitatea de actiune atat pe plan ec cat si social si politic dar si in planul drepturilor omului, a libertatilor celor 27 state . Sistemul monetar european a insemnat nasterea unei noi monede- ECU, ca unitate de cont. Cursul de schimb al ECU se calcula ca o medie ponderata a unui cos valutar alcatui din monedele statelor comunitare, ponderile reflectand importanta economica a fiecarei tari. Un moment esential l-a jucat Tratatul de la Maastricht , semnat in 1992 in Olanda prin care s-a decis efectuarea celei mai importante reforme din istoria Uniunii. La aceasta reuniune s-a hotarat infiintarea UE si a intoducerii monedei unice. Trebuie specificat ca o moneda comuna nu este acelasi lucru cu o moneda unica. Prima subzista impreuna cu monedele nationale, moneda EURO, creata prin acest tratat este o moneda unica , ptr toate statele membre, care sa inlocuiasaca monedele nationale..Asadar moneda EURO a devenit moneda oficiala la 1 ian 1999. UE este intro pozitie unica, in masura nu numai sa supravietuiasca actualei crize mondiale, ci chiar sa inregistreze o crestere. Zona EURO este in masura sa genereze cresterea cererii interne, amplificand investitiile si deci dezvoltarea. Zona Euro tinde sa devina pivotul lumii in anii urmatori. Analistii estimeaza ca dolarul va ramane valuta de referinta ptr cinca cativa ani si ca ea va fi inlocuita de EURO pe pietele mondiale. 35. RASPUNDEREA JURIDICA IN DOMENIUL FINANCIAR Este o forma de raspundere socila care intervine in cazul in care o anumita persoana incalca sau nu respecta actele normative fiind sanctionata in functie de gravitatea faptei. Rasp juridica in ce priveste executia bugetara este atrasa ptr faptele savarsite de contribuabili sau reprezinta Autoritatea Publica cu atributii in domeniul bugetar, fapte de natura incalca- prevederile legale privind constituirea, repartizarea + utilizarea banilor publici. Rasp juridica indeplineste mai multe functii sociale si anume: a) functia educativa se refera la faptul ca prin atragerea raspunderii juridice Autoritatea Publica cu atributii in domeniul bugetar si cu atrib in controlul financiar isi insusesc lucruri si pot pune la disp contribuabililor informatii care sa determine un comportament adecvat in legatura cu plata obligatiilor bugetare. b) functia recuperatorie - in masura posibilitatilor, recuperarea prejudiciilor cauzate prin nerespectarea prevederilor legale in domeniul bugetar.c) functia sanctionatorie - sancyionarea pers care au savarsit fapte care contravi legilor din domeniul bugetar. Sanctionarea poate fi contraventionala, administrativa, penala , d) functia preventiva.prevenirii prin mij si metode specifice sav unor astfel de fapte. Ea se realizeaza prin: controlul financiar preventiv, publicitatea sanctiunilor aplicate in cazul in care a fost atrasa rasp juridica. Cand se refera la stab leg de cauzalitate, dintre fapta sav si pers trasa la rasp, stab vinovatiei pers; stab prejudiciului;, incadrarea juridica a faptei savarsite. Raspunderea juridica are urmatoarele forme: a)Administrativa b) Contraventionala 3) Penala 4) Politica

11