Crouch-Post-democracy ideile i realitile seriviilor publice i statul bunstrii, care s-au dezvoltat pe parcursul secolului al XX-lea au fost o parte

fundamental a democratizrii politicii.In cazul scandinav, acestea au fost realizarea direct a luptei democratice.In Germania de dupa primul raboi mondial acestea s-au instituit ca paleative pentru a diminua presiunea pentru democratie. Ca democraie stabilita n jumtate secolului al XX-lea, calitatea serviciilor publice a devenit fundamental ceteniei sociale. tensiunea dintre cerinele egalitare ale democraiei i inegalitile care rezult de la capitalism nu poate fi rezolvat, dar pot exista fie mai multe sau mai puine compromisuri constructive n jurul ei. ncercarea de a lega ceea ce au fost pn acum n primul rnd serviciile publice cu practicile capitaliste ia forme variate:pietele in proprietatea publica, privatizarea cu sau fara piee complet libere, contractarea ambelor proiecte de capital i de livrare de servicii, uneori fara oricare privatizare sau piete. comercializarea este premisa n ipoteza n care calitatea serviciilor publice va fi mbuntit dac practicile existente i etosul de servicii publice sunt parial nlocuite cu cele ale practicilor comerciale tipice. Capitalismul a avut cele mai mari realizri ale sale i poziia dominanta cu industrializarea. Originea capitalismului-in Europa post medievala in sectoarele de servici, in special cel bancar. Cele mai multe conflicte politice anterioare celor doua secole au avut ca si cauza limitele pe care o mare diversitate de alte interese au cautat sa se ridice in jurul vigorii dezlantuite a capitalismului incercand sa aduca mai multe domenii ale vietii in puterea sa. Maximizarea pietei si proprietatea privata poate intra in conflict cu alte obiective umane. Piata nu este capabila sa fie un principiu absolut, o categorie imperativa, deoarece este mijloc pentru atingerea scopurilor i nu un scop n sine. Doua probleme ce pot fi cauzate de aplicarea principiilor comerciale: distorsiuni si rezidualitati.(autorul explica cu exemple ce e fiecare). Conditiile competitiei (pe piata) au doua scopuri: 1. acestea asigur cele mai mici preuri posibile n concordan cu meninerea productorilor de pe pia-in fiecare competitie perfecta fiecare producator este beneficiarul pretului, nimeni nu este in pozitia de a fixa sau influenta pretul de catre propria individuala actiune. condiia anonimatului c aceast condiie i cerina de a exista acces privilegiat la impunerea autoritatii de reglementare nseamn c nu poate exista interferene politice pentru a favoriza productorii individuali n detrimentul altora.

2.

Corporatiile largi au dezvoltat o capacitate politica si influenta in intreprinderile mici i mijlocii, care rmn sub constrngerile politice ale pieei adevrate i le folosesc acest lucru nu numai pentru a asigura capetele lor de fond, dar, de asemenea, pentru a asigura meninerea unui sistem politic care permite exercitarea unei astfel de influente. Diferente intre privatizare si contractare:ex-in privatizarea cailor ferate, guvernul poate privatizea totul, poate sa pstreaze dreptul de proprietate asupra reelei feroviare sau sa contracteze n furnizarea de tren, staie si maine de munca bune. Comportamentul guvernarii in relatiile cu potentiali sau actuali contractori privati este exemplul fenomenului: prbuirea ncrederii n sine din partea statului i a sensului de autoritatea public i servicii publice. n procesul de a ncerca s fac ct mai asemntoare firme private, autoritile publice trebuie, de asemenea, s renune la un aspect intrinsec a rolului lor: faptul c sunt autoriti. departe de atingerea acestei dispariii a puterii statului visat de libertarieni, privatizarea statului concentreaz puterea politic n elipsa: un nucleu central strns, care se ocup n principal cu elitele sale de la egal la egal n afaceri private. Exista probleme majore pentru drepturile democratice ale cetateniei:Freedland atrage atentia asupra relatiei triunghiulare- guvern, cetatenie si furnizorul privat al serviciilor.Cetateanul are o legatura, prin sistemul democratic electoral si politic ,cu guvernul(national sau local).guvernul are o legatura prin legea contractului cu furnizorul privat .dar cetateanul nu are legatura cu furnizorul, ca urmare, nu se mai poate ridica probleme de furnizare de servicii cu guvernul pentru c a contractat astfel de cale de livrare.drept rezultat, serviciul public a devenit unul post democratic-de acum inainte guvernul este responsabil la demos doar pentru politica generala, nu pentru implementarea detaliata. Guvernele si partidele nu pot intra pe deplin in aceast lume ideal pn cand livrarea serviciilor de educaie i sntate i restul statului bunstrii nu vor fi subcontractate de lanuri alungite de aprovizionare ale firmelor private. Alegerile vor deveni jocuri in jurul brandurilor, mai degraba decat oportunitati pt cetateni sa vorbeas cu cu politicienii despre calitatea serviciilor.

Prin urmare, o societate post-democratic este una care continu s aib i s utilizeze toate instituiile democraiei, dar n care ele devin din ce n ce o coaj formal.