Sunteți pe pagina 1din 14

!

'.
. ."!
.. j .
c U P R.I N SUL
(
PROBLEME
. . I
Ftlllta .Talnelor in cele trei oonfeslunJ. de Pr. Praf. D. STANILOAE
3
29-
. SJnergla in teologia ortodoxA, de Magtstrand .IOAN .. , .! .. '
primordIale. de Prof. dPORAN '1..
..
:oi' 44
," '. :;! .
despre stJ:iietura divine din punct/de vedere
..., ,JnterconfesionaJ. de Pr. Prof, PETRU .... '.. '. .
Ghenadie n Scholarlos. primul patriarh ooumenJc sub turci. de Dtac. Asistent
, 1. PULPEA-RAMUREANU . :, , . ;' '. .. . , ..
INSE.'INARI DESPRE REVISTE
Lucritrl recente de RelIgiilor. de:Dlac. Prof. Eli!. VASILESCU 110'
loamIls N. Karm1rIs: . T& &oYI1.... ",& XIl! OUI1Po).,x& I1YWat.. 'Op90e6gou K .. -
de Prqf. TEODOR M. POPESCU . . .
Gregolre de 1\"lI8e': La. creatlon de l'homme, Introductlon et traductlon de
Jean Laplacie. S. J. Notas de Jean Daal61011, de Pr. Prof. IOAN COMAN
Pr. Dumitru CAlugAr: Caracterul reUglos-moral de Pr. Prof. GRIGO-
116:
129-
RIE MARCU!}1 Pr. Praf. D. BELU . . .
Revista Patrlarhlel cUn l\foscOvIU nr.. 9, 10, U 12/955, de Co:Df. 1. NE-
GRESCU . .. . . . "",
Revista BlserlclJ orientale Ortodoxe din Ungaria,. de A B.
. . "1.. i- : ff
o
',/:'

Duhul comunItAr al Ortodoxiei, de Praf. TEODOR M. POPESCU
. 11
COMITETUL DE
P. F. JUSTINiAN, patrfarllttZ Bl>seridi Ortodoxe
Romfne.
Membri: Pr. D. STA.NILOAE, pr. LIVIU STAN, Pr. PETRU
,1 Prof. TEODOB M. POPESOU, pro/f18orf la IfI8tl
futia TeoZogI(J UflWerBt't/lll' diA Bucura,ti.
. Redactor respoll&8bu: Pr. 1. GAGIU,. D+rectorul OatlC6JMiei
PGtriarMZe.
131
135
140
144:
l'
.. <,
. ,," ,",,-'':'';:
TAINELOR IN CELE TREI CONFESIUNI
de Pr. Prof. D. ST ANILOAE
A. DOCTRINA ORTODOXA CATOLICA DESPRE TAINE '
1. GENERALA ASF. TAINE LA CATOLICI
lvintuirea se prin .
lor n Hristo5'. la care este Hristos ..
D6mnul nostru Iisus Hristos, care ne-a mntuit recapitulativ pe in
Sioe,aduniridu-se aceea n chilp actual ro Sine, rie treptat.
trecndune prin prin C'are a trecut EI' umimitatea Sa, sta!l'ea .
a Sa. Pentru a ne uni cu Hdstos va trebui trecem .pfinfoate
cite a
EI... . caCI mtr-adevar, nOI de. aceea ne ca: ne
cu EI, de aceea ne ungem Sfintul Mir ca
cu EI prin ungerea a
fn de aceea hrana cea prea' a ne
. din dumnezeieseul potir,: pentruca De, ,cu
trupul sngele pe care Hristos lUat di'n p-Yntecele
Fecioarei. Ia vorbind. n()i ne facemunll' cu Cel ce sa
ntrupat ndumnezeit, cu Cel cea murit a pentru nof}) .
Hristos a devenit prin patima Sa omenitafea Sa Duh,
Domnul transfigurat, distribuitorul Duhului p'rin aceasta
Bisericii Sale. Prin EI a fost (Ioan, 17-Hi).
marIt (I.oan 7. 39; 231. acum.a depUSI pijcatub luat
C? ... Acest .drum al mIntuirii trebuie parcurgem
nOI .. EI sa pentru n.oi dar nu .
numa! morala, CI 'modelul care trebuie ne realitate .. Dar
aceasta nu .aplicare; in care ne
'pur nu wjustificare numai din "Ci este
.o partIcIpare VIe, actIva, la fapta mntuitoare a lui Hristos, caree
Domnul o rn noi, nt.udt noi la ea
actIv, printr-o. luc:a.re. w lui Dumrtezeuasupr:a (opus
'\ ratum). trebUIe sa-I . corespunda conlucrarea . haric i'n
Dumnezeu (opus operantis)... Spre aceasta ne-a dat Doinnul misterele
cultu,lui. sfintele pe. carele ndeplinim rioi. pe care le
(prin slujba preotului Bisericii) asupra noa-'
stra. Prin aceste lucrarI e cu ca noi ct mai intoosiv
i. N. Ca:baslla, in Hristos, trad; de. Pr. T. Bodogae, Sibiu 1946,
p. 2'6-27
S
t

n
i
l
o
a
e
,

P
r
.

p
r
o
f
.

d
r
.

D
u
m
i
t
r
u

F
i
i
n

a

T
a
i
n
e
l
o
r

n

c
e
l
e

t
r
e
i

c
o
n
f
e
s
i
u
n
i

O
r
t
o
d
o
x
i
a
,

a
n
.


V
I
I
I
,

1
9
5
6
,

n
r
.

1
,

B
u
c
u
r
e

t
i
,

p
p
.

3
-
2
8
4
Ortodoxia
mai ooncret, intr-un mod sesizabil in spiri-
la adele DomnuluIJo2).
, 'Mijloacele prin !Care ne Hristos prin care
a umanitatea Sa, ,in planul ontlc al noa-
stre, dndune puterea de a le prelungi in planul sint Tainele.
Pentru a dispune modela sufletele noastre, pentru a le face ale Sale
a, ne incorpora n Sine, Hristos prin aceste mijloace harice care
sint Tainele, mysteria, in care EI ni se intreg. In Taine
e de fiecare din cei 8). Hristologia soteriologa
se pentru' noi noi prin misteriologie.
'f.ainele snt dar sfinte, 1) instituite <!e Hristos, care,
.2) sub o 3) ne harul .invizibil al lui Hristos,
l sau pe Hristos in Sale mntuitoare, pentru a ne face'
de Sale, sau de mintuire. Dintre aceste
trei elemente, instituirea lor de Hristos este pentru
numaI Dumnezeu poate lega harul sau lucrarea Sa de anumite mijloace
sensloile, pentru numai Dumnezeu cel Intrupat a putitt exprima nemij-
locit cuvintele aplica vidbil actele prin care a voit ne comunice
harul sau' prezenta Sa pentru harul ce ni se in Taine, a fost
dobindit pe seama omenirii, sau accesi6i1 omenirii numai prin
, .intrupl!rea, moartea invierea Lui, prin care a deschis intii umanitatea Sa
harului apoi prin ea umanitatea. Iri ce
adul sensibil harul invizibil, ele nu pot fi separate de<:tt prin
In ooncret, ele un fntreg, cum trupul sufletul
,
"
2. coNTlimUTII LAMuRITOARE.
a) Caracterul hristologlc al Tainelor.
, Pre<:um Taina este lucrarea care ,cu-
prinde harul lui Dumnezeu cel Aci Taina ni se
ca simbol, ca semn, ca care nu numai
realitatea ci o cuprinde, incit cine se de simbol,
de semn, se ea ipso de realitatea care
acel simbol.
In ISrmsul 'acesta general, m!sterul principal al este
Iisus Hristos, care sub forma cuprinde pe Fiul lui Dumnezeu.
Toate Tainele in sens strins au baza in taina Fiului lui Dum!1ezeu care
a luat trup. Sinodul de la Niceea. salvind despre
irea lui Iisus Hristos, a salvat sensul simbolului, sau al semllUhli
ca impotriva arianismului, care,
intre Dumnezeu Jume, din siltibol numai un mijloc

2. Odo case1, DJM KulturJnyaterIum. Regensburg, Puste1 Ver-
lag, 1935" p. 29-30. '
3. M. Lot-Borodine, La grce deflante des sacrementa. R,evue des ScI.-
philos. et. theo1., xxv annee' (1936), p. 302.
, 4. tn lICrlerea. despre Taine, mea: <Quls est aU<ltor sa-
(Ir.amentGrum 'nisl Daminus Iesua? De coelo tsta ve:nerunb. Nu se poate ac-
cepta parerea. apuse.nl eli. unele Taine, Botezul ,1 EUhariatla, stnt
instituite nemijlocit de IIsus Hristos, iar celelalte mijlocit, pr1l1 apostoli. Ilsua
Hristos le-a instituit pe -roate, dar n-a fixat tn aml.tl.UOJte partea lor externI!..
ci a ,aceasta tn aeama apostaWor.
{,'1
'.
'1
, 'o
,; .. -.,' ::;-".-
in cele trei coDle.shml
'5" '
care inchipuie reafitafea nu o cuprinde 5). Faptui Fiul
IU,iDumnez.eu a luat trup, nu numai posibilitatea ca dumnezeirea
jge fn cele ci necesitatea pentru oameni li
se in ceva N-a ajuns ca, Dumnezeu oamenilor numai
Sau, Ci EI luat ca oamenii '
dephna despre El ca' sa comumce mtr-un mod Integral cu ei.
dn Hristos o se apro-
pie prin ea de, oameni, pentru a 'permite' omului' sesizeze
mai pe Dumnezeul sub o dar
mai ales pentru a 'se ea cit mai posibil
pentru a se uni 1n contactul Icel mai, intim cel mai universal cu tot
neamul' omenesc. Numai prin intrare ,tntro vizi-
Fiul lui Dumnezeu putea un trup mistic,
asimHtnd. in el neamul ntreg. a unitate e
de cor:poralitate. Natura de' Fiul
lui Dumnezeu este a unirii Sale cu neamul omenesc;
de parte, unire e baza celei mai 1nidte ridicari a neamului
, omerlesc a lui la puterea a
Capului Era deci firesc ca puterea Fiului lui Dumnezeu
'9uintre in neamul omenesc dedt J3rin vehicolul sale 6).
. Caracterul sacramental" al Dumnezeu-Omului de<:i cea
mai' unire a lui Dumnezeu a ,gratiei supranaturale cu natura
truptll Dumnezeu-Omului, care contine cu
plenitudinea dumnezeirii, devine un trup de de'
unde' pentru noi viata supranaturalb 7). ' ", \
, Dar intr-un anumit sens Hristos este un sacrament, o
- anume taina baza tuturor celorlalte Taine -
Tainele tn sensul strill1s snt numai acelea prin care
in umanitatea lui Hrisfos, se om, care o.

ntre Hristos, ca supremul mister al T,ai-
i1ele sau misterele in sens strtns, o face ,Scheeben astfel:
Omul s-a coborit in neamul omenesc cu plenitudinea dumnezeirii Sale
cu Ouhul SftnL "rin unirea naturii Sale, umane cu dumnezeirea Sa.
Puterea vine la noi prin umanitatea lui Hristos, ca prin medilll
pornind de la acest orgall1, ea se intinde, celorlalte o'rgane,
la tot neamul omenesc la fiecare om in parte. Actele exterioare, de care
este eficacitatea aces,ter organe, nu stnt s:imple gajuri, care neo
ele stnt vehicole reale ale puterii lui Hristos, ce se
n membrele sale. Ele ca Hristos, a clirui puteri!
se prin mijlocireaaclelor exterioare, a cuvintelor, a gesturilor.
O astfel de ea e '11ece-
baza ei, misterul este misterul misterelon 8).
3., Odo Casei, Glaube, Gnosls und ;\IYllterlum, In: Jahrbuch 'fUr Lltur-
giewisseuschatt, 15 B8J1d, Mtln&ter In West1'8ilien, 1941, p. 245.
6. M. J. Scheebe:n, Le Mysfere de l'EgUse et des sell saerements. Intro-
traduction, notes et per Dom. :Augustin Kerkvoorde, O.8.B.;
P8.rts, 1946, p.' 107.
1. Idem, IbIdem.
8. Idem, op. cit., p. ,113.
"1(:;
. Ortodoxfa
Hristos fi ramas pe ar fi putut codtunica prin
trupul personal cu oameriii, Tainele n sens restrins nu ar fi
fost necesare .. Dar tntrudt Hristos . s-a la. cer, Tainele 1n sens
restrfos nu snt decH prelungirea a actelor manifestate de Domnul
prin trupul Hristos, -de lume luind ucenicilor
... le.a Tainete. ca ei
atit sIgur m ptez:nla Sa umnezelasd,. ca ei In
exrstentei vIetii. Sale .nu numai spIritual, ci 5-0 S-l)
p;lroase S-O. sensibil .. Desigur, chiar cuvintul pe care
la transmIS. BIseriCII, e plIn de realttatea Sa; dar deoarece el s-ar putea
mereu evapora tntr-o pur de spiritul omenesc Hristos a'
Intregit lui 1ntrupare:. 9). cum HristOs n-a lucrat cU il fost
pe numa/prin cuv1-ntul Sau, ci a comunicat putere
celor din jurul din trupul face Sa
la prin Taine. trupul e de energie dumnezeiasd:.
mal mult declt cuvintul de a ne comunica prin Taine
er:
ergia
. de e de faptul
a'etI? u
nol
trup. Numai trupul Domnului, transformat prin energia dum-
nezeIasca. poate transforma trupul nostru din murilor tn .nemuritor 10).
c-Ceta ce era vizibil in Domnul, a trecut in Taine:., zice Leon cel Marell).
dn misterul cultic devine vizibil efectiv misterul lui flristos; El e deci
u!! fel ae prelungire mai departe a lconomiei lui Hristos
are misterul cultle nu -s-ar putea tuturor
ce se intinde tn Hmp:. 12). . ..
. Realitatea nu e. numai de partea a
Tamelo:" ca un :fect, ci parte e e
de realItatea nevazufl 18) .
Precum. partea a Domnului, omenitatea Sa
este drumul spre. contemplarea. dumnezeirii Sale
tot Tainele sfot chipurile, simboalele, misterele lui Hristos prin lature;
lor . - .
Desigur, caracterul acesta partea a Tainei prin
Dw
uhui
Sfnt tot DUh!!1 Sfint, primit de om prin tI pe acesta
sa. in ea pe Hristos. Astfel., a vedea a primi pe Hristos prin
ve?ea a-L primi prin Duhul Sftnt, conform dac-
tr..t'"lel a precum pe ti prin Fiul,
pe Fiul 11 prm Duhul, pe careL primim, la rindul prin
Pr;>priu w zis, . Hristos, tn urma patimi lor, intreg
c-e Duh dupa umanitatea Sa, sau umpFe partea
9. Odo CIIISeI, op. cit., p. 247.
10. SfIntul ctrn din .A.lexa.ndr.Ia zice: daCI!. prin
Sdntulut 'Drup face viu Ceei!. ce s-a' str1ca.t, cum, nu. va fi. ma.!. bogaUl.
de tleA.toa.re" clDd il. gustlm? va preface tn "bunul
adicll. tn nemurire, pe celce se de Eb (Coment. la Evanghe-
lia lut Ioa.a. P.G. 74, 577). .
11,. Sermo 742; P.L. 54, 398.
12. Oda CaseI, op. cit., p. 194.
13 . conslderll. cii. &ceastl!. veche dintre seoIa.st.lcl, daci.
Ta:l:nc1e (eontinent) S!l.U aduc dUpa. ele (confenmt) banIl, e fkt. fm:'
Dog:m.a.tioa., p. 310.
14. Odo CaseI, op. olt.. rp. 248.
.,. ...

a Tainei prin ea ne umple pe noi. De aceea se poate spune .alter-
llatlv prin primim pe Hristos, .sau pe Duhul., Sftnt.
b) Caracfeeul biserIcesc al Tainelor.
. Dar Hristos, misterul principal, pe oameni prin Taine 1n
sensul strns, sau prelungindu-se rn oameni, co.nstituie Biserica. Astfel
. Biserica se constituie' prin Taine, se prin ele. se extinde prin
.ele. e Tainelor. Tainele
dinamica Biserica e Hristos prelungit. fn curs .-de .prelungire .
prin Taine. E Hristos comunicat fn curs de comunicare prin Taine ..
Biserica e corpul extins al lui Hristos, ea e al -doilea mi'sterprin-
. .. '.
Se poate numi, zice Scheeben, mister sacramental, 'misterul unit cu
un . lucru vizibil. In acest sens, Dumnezeu-Omul este misterul sacr,amental
. prin et, Euharistia Biserica. Prin acest mi'ster, Dum
nezeu a voit ridice natura tnai ales comunice prin oa-
tura pentru a uni tn chip supranatural neamul. uni-
versul tntreg:. 11i). . . .... w. .
. Dumnezeu-Omul este marele sacrament... unirea Ipostaftca cu eu-
.v1ntul este aci misterul. 10 sacramentul trupuluI. Acest' trup tn
ridicat prin puterea dumnezeirii la un mod de spiritual,
supranatural, devine, la ri"ndul misterul in sacramentul
EuharistieL. In conexiune cu fntruparea cu Euharistla, devine
sa un mare sacrament, un mister. sacramental; extef!'ior .
rind sub acest aspect ca o societate de oameni, ea ascunde in' interior ..
misterul unei .uniuni minunate cu Hristos cel tntrupat, care iri '
stilul ei cu Duhul Sfint, care o O <cori duce" 16) . Biserica e'
-organismul sacramentab n 'in Ea e mister, saera-
mental nu numai tn sensul 'n sine .partea dumne-.
ci tn sensul necontenit acest 1'7).
baza (lDumnezeu-Omul) e in
sacramentalitate . lui
edificiul care se va,' ridica pe va avea el
un caracter sacramental. Fiul lui Dumnezeu a venit la umanitate
Intr-un' corp vizibil Ela n ea putere
Lui aici, uniunea Lui eu umanitatea
Lui. vor trebui se' fntr-o
altfel edificiul nu ar' corespunde tntemeierli lui,
arborele ar devia de la ideea de la tn 1.8).
-Misterul trebuie realizeze, prin umanitatea lui Hristos,
unirea cea mai ,fotre Dumnezeu om. Tot edificiul care se va
pe va trebui poarte un caracter sacramental:. 19.
15. M., J. Scbeeben, op. elt., p. '99. Vem ,.t p. 77, urm.: eBlserica e de
asemenea. UlIi mare Cind zicem cA B4:lerica e un noi nu
V!zI.oll1ta.tee. e1." Biserica. e exa.al: fel cum. a. tostvizl.bD
IDtemelel:lOmi el !storic, Capuil el, Dumnezeu-omut..: Dar Biserica jlU
B!rlstOll !n car&cterul el inVizibil misteriOs... interl.oad.a Blserlci1
este de ca lIjIi a DumnezeU-Omului. '
16. Idem, op. cit., p. 103. ..'
17:Idem, : op. cit., p. lOII.
18. l'dem, op. eli:., P. 108.
19. Dom. Augustin Kerk;voorde, tntrod.1a 0(1. cit., p.' 56;
'': .. ,
..
f
8
, Ortodoxia.
Astfel notiunea va Biserica icoo!.
nomia mintuirii 20). '
Sar putea spune Biserica e misterul larg, general, care se aeti-
Tainele sau misterele in sens restrns.
tCaraderul de mister al Bisericii se prin fl'l'5a-
cramente... Organismul 'interior supranatural al Bisericii se
prin sacramente raport cu ele, prin ele se supraila-
a acestui organism 21). Tainele n parte ... gratia su.:
a' acestei a Bisericii 22),
Astfel temeiul mai precis al Tainelor tn dintre
Hristos Biserica e de Hristos. Deci actele
ei -- tn special cele instituite chiar de El- snt pline de El omul care
le este incadrat in. ordine a Bisericii, in
, tainic al lui Hristos. Pe EI Ia dat cap Bisericii, care e trupul LUI, pli-
nirea, Aceluia care ujl1ple totul n toaft! 23) Hristos n calitate de> cap
,nu se pq,ate de trupul ci e mai ne:
mijlocj suflarea cea mai a lui, mereu n eL. Aceasta'
comuniune fntre Hristos se pe participare,a Bisericii
la Invierea lui Hrstos se .n ea ... Aceasta
se sacrametal n Taine, mai nti in Blltez cum a stabilit Pavel
in Rom. 6, n rinduri sigure 24). ,
Propriu zis, ceea ce face ca Hrj'stos, misterul principal, origipar,
se prin aceste care sint misterele in sens strins, spre
fiecare din noi personal, este Biserica. Biserica e misterul vast, in care
n' chip Hristos' pe care ea fi prin
, Duhul Sfint. Tainele nu snt decit actele prin' care se, fie-
personal, viata a lui Hristos din De aceia
invers, prin Taine se Biser.ica. '
cuin spune Nicolae Cabasila: Biserica se prin Taine ...
cum se inima prin pomulUi prin ramuri
.' cum a zis Domnul, ca prin pentru aici nu e numai o
identitate <le numiri o ci identitate de lucru, intrucit Tainele
sint trupul sngele Domnului. Taill)ele sint centrul intregii' a
, Bsiereii, ele stnf pentru trupului Bise-
ricii. Tainele snt ,tncheeturile turile, 'care unesc lui
,Hristos, pornind din capul lui (Col. 2, 19), prin aceasta unesc pe
tncit snt ca un singur om, o
, un singur suflet 26). Numai prin Taine se. unitatea pentr)l
cere rugat Hristos 26). 'Sacramentul substantial al Eufiaristiei e
inima Bisericii, sacra mentale sint arterele vitale organele
care membrele corpului le intretine In raporturile lor multiple
dumnezeesc:. 27).
I 1
,20: Ibldein. ,
,21. Scheebe1J; op. cit., p. 99.
22. Kerkvooroe, op. cit., p. 51.
23. Efeseni 1. 22.
24. ,Oda CaseI, tP .elt., p. 225.
25. Fapte IV, 32.
26. A. Volcov. Othod Vaticana ot Osnov
PatrlarWb, nr. 2. (februarie) 1951" p. 27.,32.
27. op. cit.. p. 51. -
hrlstlitstva, Jurnal Moscovscol
..
\,
<,1
_Fim_' Takl_' _el_o_r_In_'C_e_le_'_tr_e_iCO_' Di __ eatllO_I ______________ '.,..'_:'.. 9' \
De ceea tn de 'nu pot fi Taine. Oda Casei zice:
Hristos este misferul originar (das Urmysterium); ico"
nomia ;a este, Pavel. misterul ascuns din Prin Hristos
este Biserica, fizic cu EI, mister toate
liturgice, prin care Biserica lui
Hristos snt sfintele mistere ale cultuluI. Precum lI1 Hnstos, Cel unul
nascut' a vizibil tn trupului nostru precum Biseric-a
insine invizibil trupul lui, Hristos n n
activitatea ei, tot actele cultice ale Bisericii, intru puterea
lui Hristos. ,sint simboale ale puterii prezente a lui' Dumnezeu. In toate
se mintuirea lui Hristos,2S). .
Din Biserica tn Tainei. Taina trebui:
de de. Episcopi sau dt! organele .el
rnduite pentru aceasta mputernicite cu un dar dumnezeesc deosebit.
Numai Botezul, la caz de necesitate poate fi de un
mirean. dar de un mirean membru al Bl'seri'Cii, care ea transmife pl,l-
terea prin Taine.
c) Tainelor cu natura omului. . ..
Sensul Tainei, ca simbol care realitatea dumneieia,-
,corespunde cu structUra a omului. Corespondenta aceasta .
are' multe 'laturi, . dintre 'Care cea e cea pe eonsU- ,
a omului. Dail'noi ne oprim. aci asupra lInor
laturi care au fost luate mai in considerare.
Analizele mai noi, ale omului au structura a omu-
lui pune o mult mai, ntre subiect obiect, sau ntre au-
'subiect, de, cum i!TItelectualul rupt de Acesta;,,'
e un analitic, rupe prin
care unesc subiectul lucrurile, sau subiectele, n tntregurl vii. E1 con-
'totul obiect, chiar pe semenul De, aceea e singur. Dimpo-
omul tn cu natura, ntro lume Yie, ca parte
'. .
De aci o participare a la toate. Pentru omul acesta.
nu' granite intre eu tntre
din lume. EI nu oblechveaza lumea, CI partICIpa .Ia ea.
nui ablSolut, Omul' acesta nu exclUSIV (sau-sau). on
ci vede participarea unuia la altul. Cuvntul simbol 'ar:
aci sensul lui de;p,lin: el e coincidenta a Gtndi,rea acestuI
om viu produce o de simboale, in vreme ce gndirea unilaterali-
in sens e foarte tn ele vede in simbol un simplu
chip, care nu trebuie luat n serios. Pe cind termenul simbolic n gin-
direa aproape peiorativ, !TI cea a omului integral el n"
o" realitate vie. Simbolul este unitatea a numai
. aparent simbolul este o realita'te vie care la o
realitate vie e unita cu ea. " .' . "
Precum nu desparate lucrurile ntre ele, tot omul nengustat de'
conceptual exclusiv nu poate considera lor existnd
Omul e, pentru el, un intreg, !TIU e n suflet trup.
.. omul gndirii conceptuale, de la privirea a
28. Oda Casei, iblao-.
.
.J.:

;,
f:
i',
. f
10
Orto,dQx1&
coristitutive ale unei' a ajuns la de a consi-
dera pot duce o .
lumii de om a sufletului de trup, l-a pe acest om
nu mai n religie pe actele obiective, pe Taine,
numai pe o a tnchis in sine., ' '. .
, Pe de parte, imagmlle, cu valoare de sImbol, nu pot fI
stabilite de fiecare bunul plac, ci sint rinduieli fixe, statornice,
care numai se le omul care nu alterat structura
printr-un i'ndividualism arbitrar. omul. individua-
Iizat prin i,n acestea
trebuie fie creator. tocmai pentru nu vede statornice
intre anumite lucruri sau acte spirituale. 9mul credin-
cios firii, sale se sau se, nc'adraC inh--o ordine supe-
lui; omul rupt de fire e anarhic, ou se tntr:o. astfel de
ordine. izolat, n sufletul lui, sau nu seama de mmlc in ma-
lui. ,
Cel dintii atingerea, pri!l
rolul mare al slmboalelor in lUI.
Prin si,mooale el ajunge n contaet cu teal.itatea pe de. o parte revela-
tii pe de alta 51mboalele nu sint mventate de el,
c! prin ele. este () parte a ca cu-
prinde, oparte poate reprezenta intregul, pe baza partIcIpam: de
capul este trupul-intreg.'. , .
Omul acesta atribuie un insemnat rol simbolice, socotmd
prin ea se produce evenimetu1 dorit. De se acel eveniment
in imagine, el se produce in realitate, chipul cuprinde realitatea,
pe baza .. .
Call'acteristicile acestei gindiri au fost socotite o vreme propm numaI
prlmitiwlui, dar aceia au fost constatate la omul de azi. Van
der Leeuw aceste caracteristici de natura omului inde-
29). '.. . 't" I . D'
El religia nu e ceva proprIU numaI prImI lVU
religia deschide a'dineimile deabia pentru
cu 1n care omul se descopera pe sme ,m lUI
Dumnezeu; atit in lui, cit in valoarea ce Dum-
nezeu, intrup-tndu-se pentru el. Inainte unirea omului cu Dumnezeu plutea:
intr-o Omul nu niei pe Dumnezeu nu se'
njci pe sine. Omul modern, descoperind pe se desco-
pe sine. Dar prin aceasta pe semenul ca valoare
proprie. Acela nu se mai, cu el nu se mai cu, masa.
Dat intre el acela nu se tae, ci abia acum se
caracter de responsabilitate. Religia coineide cu domeniul struCtli-,
rilor polare, cu afirmarea in timp a unirii intre /Dum-
, riezeu om, intre om om.Cum aceste structuri n-au sub
m'ina omului modern, cum a crezut el se va ,in1impla, ci s-au
n-a nici ea, nici nu va ci se. va
prin lumina cu ea se vor adncI structurIle
socotite inainte pI"oprii doar primitivilor. Fundamentul a relIgIa
este unitatea intre subiect obiect, intre Dumnezeu ,om, unitatea
,29. Cunoscut mai ales prin opera: Phllnomeaologle der, RelIglon, ,1933.
.1
. ...
...
11
care ca unitate finala:. 30). Astfel religia
- ,omului modern, distinge mai precis spirituale, nu e mai
ca a ci. ca aceea. il fa:oe pe om '
interpreteze toate m lumina el. modern
distinge 'un domeniu al, Dar acesta nu tnghlte pe cel al
ci il mai mult
aceluia. Domeniul material al celor de jos un domemu al
dar cel spiritual e mai presus de ratiune, de
Analiza a omului, din timpul cUn, a stabilit ea
omul nu ca un eu n izolare, ci ca un existent. cu
.altul (Mitsein, Miteinandersein, Wirsein) cu lumea
,Ba mai mult, s-a evidentiat omul prin contactul, cu lumea cu semenJ1
intr-o cu tra'nscendentul, intr-o comunicare cu el
omului cu se in sensul fiecare e
ritual, care cuprinde pe e cuprins de ei. intr-un sens ,deosebit,
10t se intre om transcendent. ,
Dar in chip special a Pl". Pavel Florenschl, mai de
., ,mult, faptul omul sa, realitatea sa, se des-
, chide, numai in cu altul, in unitatea a prieteniei in
unitate e prezent Duhul Sfint, ca izvor al iubirii. Nu in-
,dividul-atom' e ultima parte a cal
a alte ci perechea de prieteni, molecula, mica comu-
nitate. Iubirea de se se in
iubirea dintre prietenii din Viata a persoanei e. ne-
de comunicarea cu dar comunicarea e de
ntre oei ce se in afara le-",
intre comuniUil1e e in Sfinta S.crip-
31). ,,' '
De aceea"a spus Domnul unde 'Sltnt doi sau tr,ei in numele
'lui, e El de de aceea doi.sau trei se vor uni pe
lpentru tot lucru'ce-l V'or cere, va fi lor de la care este t:n ceruri:.
(Mt. 18, 18-19). Iar in faptul Domnul trimite cite doi apostoli la pro-
(Lc. 10, 1),' Florenschi vede numai celor doi in iubire
Ti, se taineror precum n faptul
'Petru pe Mintuitorul:' de cite ,ori voi ierta fratelui meu, oare
la ori?, iar Domnul ii de deor! cite
(Matei 18, 21), la teolog vede iertarea
ntelegerea e un dar care se numai intre cei ce deschis
inimile au devenit- una prin . prietenie. tainelor sau, mai
.special, puterea de a lega deslega' este o a
doi ce consimt in orice lucru pe a celor ce s-au smerit de-
,':plin unul in altuia, au biruit deplin in cuvinte, 1n ginduri
in la a fi devenit unul de o cu O astfel de
totdeauna se spune Mintuitorul. ,Pentru ce? Pentru
dadunarea a doi sau trei numele lui Hristos, impreunli Intrarea lor
'n atmosfera de din preajma lui Hrstios,
de puterea Lui Iii ,prefa-ee pe intr-o duhovnicea-
ii face din doi o a trupului lui Hristos, o intrupare vie a
,1
30. Op. cit., p. 171.
, ,31. Stolp 1 UtyerJdenJe IBtlnl, p. 419.
; ,
12
ortodoxia
li Se deci atunci e Hristos dn mij"
locul lor, e n mijlocul lor ca' suflet dn mijlocub membru al
trupului lui Da. Hristos e o. cu de
aceea pen;tr;t care FIul. de. a .Iega dezlel{a
are la baza ei simfoma a dOI pe pamtnt cu pnvlre la onca lucru,
unitatea de suflet a celor doi, nu conditional
limitat, ci la identitate nici o 32).
, Astfel n ne unim !Cu Hristos (caracterul ei hristologic).
cu Hristos nu poate avea loc dectlin trupul lui
prelungit vizibil l noi (caracterul bisericesc), iar ':
prin comuniunea tntre doi' s,au trei'
Hristos, primitorul uneori ind vre-o sau martorII
Prin, aceasta taina este o expresie un mijloc al comuniooii restrinse,
Taina ne pe Hristos in prin comuniunea

- rezumind mai Toate acestea au avut menirea
la Tainelor: a) ca sensibile ce cuprind o rea-
litate ce unesc pe om cu Dumnezeu; b) ca lu'"
prin care omul se n comunitatea c) ca
mijloace care omul cum e; ca intreg psiho-fizic, nu numai:
'oparte a 'lui; d) ca mijloace care atit prin partea lor - apa pene.
tru harul pinea ,pentru hrana -.;.. cit prin orinduirea:
- instituirea prin Iisus Hristos - scot pe om din izolare
din subiectivismul anarhic in ordinea
a tn, relatia dintre om ' .
3. DEOSEBIRI INTRE ORTODOXIE
Din expunerea :de aoi s-a realitatea dum-
pe 'care ne-o Tainele, este Hristos Acum
trebuie Hristos ce ni se prin Taine nu e un,
Hristos static, ci Hristos. fn continuarea adelor sale lmtntuitoare. Iar
omul de EI, se de aceste acte, sau trece
prin ele 'Cu EI. Ceea ce a Hristos .intri cu Sa
face acum cu fiecare om, care prin Taine tI 'Pe EI; face
a-eum cu orice nou' al trupului talnic. Hristos continund 1n
cer je,rtfa Sa, ca nceteze a fi inviat 33), cu fiecare
Om drumul Sale, cum mama la. maturi-
tate cu fiecare copil drumul de ea, ca
c.opil. il duce pe fiecare la a Sale. "
Aceasta se EI energia
de care s-a umplut EI ca om Dar, energia a'ceasta nu e in stare
32. Op. dt., p. 421-22.
33. Odo CaseI, lIyIltel'lengegenwsrt, In Jahrb. fUr LlturgiewillS., vm, 1928,
p. 175: Lucrul :Illinunat stil. ,.In a.eeea cli. Domnut nu mai moare pentru
mintuirea. ,moare". Grlgore cel :Mare zice: da qut in se resurge.ns a
moI'tu1s lam non morltur adhuc. per bane (sam altaris hostlam oblatatt1):
. in SUD mysterlo pro 'nobls lterum morltlln (Ham. in Ev. 37,,7: P.L. 76, 1728) ... qui
llcet resurgens a mortuls lam non morltur et mors ei ,ultra non dominablwiI";
tame.n ia hac myster.lo sa.erae oblatlonls Imm01a.tun (Dlal. 4, 58; P. L. 77, 425).
34. Fr. A.-M., cana, O.P,: L'asOOlle I1Mmtrlce, tn Vie splrltuelle, 18 a.nnee,
tome XLVIII. nr. 1-2,. Juillet-Aoftt, 1936, p. 22: Notr.e gTice est chr6tienne. c'ettt.
dlre que la vie divine d6cou1e iL OOUl!! <le la ph!nitude du Chrlst Sauveun.
..
,/
TaInelor In trei' confesiUDi
QI1lul s-o de la ,inceput, ci numai in 1n care de-
vine tot mai apt de ea, punind la contributie sale. Astfel
harul Tainelor e pe <le o !parte energia pe de alta
fazele prin care a trecut lui Hristos"sau energia
ce poate lua in om forme de virtute, de iubire de tot
mai inalte 35). Iar cel ce deschide adincurile omului pentru ea, e Duhul
Sfint 36); sau Duhul Sfint e Cel ce o de' om. De aceea se spune .
pe -de o parte Cel ce ni se In Taine este Hristos, pe de alta.
ceeace ni se e harul lui Hristos, pe de alta Hris-
tos sau harul ni se 1n Taine pllin Duhul Sfint, saU in e.le.ni
se Duhul lui Hristos, :Duhul care peste Hristos
umple pe El ca om, pentru ca ne cu Hristos. .
In afirmarea acestei Biserica se
. cu considerarea Tainelor ca mijloace de extensiune a lui Hristos
in oameni, cU derivarea Tainelor in seris restrins. din misterul ()riginar
(Urmysterium), care este Hristos. ."
Nu tot o catolicismul. Am ert
de mult s-a Scheeben evidentieze Tainele nu sint decit ma-
Bisericii, care nu decit lui
Hristos in ea. Am fi vedem cum, consecvent cu aceasta, teo-
logii catolici care-I pe in ti pri-
mim pe Hristos sau energia a Lui. 'In loc
. fie aceasta, de doctrina despre gratia ei trebuie ";
n Taine primim de Hristos, dar nu o
din Hristos 81). . : '
Odo Casei, care are meritul de- a fi inceput in teologia -
impotriva ei - o pentru ideea' '
1n primim pe Hristos 'in adele sale mfntuitoare, nu nu-
mai o gralie de Ela8), esilit, pe de parte, tocmai
de spiritul catolicismului, caute un mod prin care innoade
creata de Hristos, pentru a salva teza prin Ta.ine 'se omului
El spune deci o omul prin Taine, numai pentru.
moare cu Hristos' invie' cu EI; ea nu-i o aplicare'
la om a comorii de de Hristos 39) . Dar ,p,rin aceasta, el.'
35. Sf. Maxim MIrt.. eii.tre TaIasle, bt FtlocaHa, . III, p. T:k
Prin virtuti se face. om tn cei wedn.Icb. .
36. SilIntul Clrll .dIn Alexandria, Contra. lui IulIan, m, zice: cTatll ne-a
dat pe Duhul lui Hrortos sufletelor noastre. dT'ept armil.turA siguri. Acesta
aduce in. noi harui. 91 puterea.
37 .bUei Kerkvoorde, op. dt., p. 51, zice: cSacramentele tn parte comu-
fructul meritelor lut Hristos, pe baza Sicestel a
Te :mirt eum el mai poate spune Jn continuare: Fieca:re dlu ele pune pe
-om Jntr-un :raport partlcu.lar cu DulllJleeu-Omub. .
'38, Mysterlengegenwart, ..Tahrb. cit., p. 175: cA,ctele :mJntuitc>are ale lui
de n_sare, cii. el fri. a le retl'il.1 91 lmpreunlArlU
(ohne sCch nach-und milzur1eben) nu poate deveni uni 'alt Nu
lui Hristos face pe nici chiar lui ca sbnpUl. diatrllbuire :(eJa blosse
Zuwenduug) ; ci deplina unire (dlIIIS voIie Einswerde.n) cu persoana lui
prin retrAirea Lui. Comunitatea. de dragoste, de 91 de se reali-'
zeazlI. prin <pil.timJrea ,1 activitatea. comuni. Aci se arati!., cu tot aapeetul contem-
plativ. oara.eterul a.etlv al mUtI.cli lui HrIstos, care nu se epubleaza. tu. prln11rea
pasl.vA a. efeetulul (Gnadenwlrkung)". ' ,
39. Ilysteriengegenwart, ..Tahrb. elL. p. 175: transformatoare este
legati. (geknUpft) de aceastl!. tmpreunl-pl.tfm1I'e (cu HrIstos)
I
I

la un dualism de neimpacat: a)' prin omul' se'
de Hristos pentru aceasta Dat e
de neinteles de ce mai e moartea: invierea, omului cu Hristos,
omul se prin . ea e prin
moartea unicii-de pe cruce a lui Hristos? Sau omul are un folos,
din moartea cu Hristos, atunci chiar din ele ti vinei
energia nu vedem dece mai e de acest
intermediar 1ntre Hristos om? Peste tot, cum poate experia omul prin
moartea invierea lui Hristos?
, dualism nu 1n Prin energia' ne-
omul e in Taine in cu Hristos care moare
nvie, pe om tnvie. Duhul lui Hristos, care ni
se e de ce din
EI ca om 40). Dualismul acesta socotim e pricina pentru care chiar
tin Odo CaseI nu ne poate da o explicare de 'ce mai e, de
ca Hristos invie .n
greutate .pJ:ovine din faptul catolici, nu se poate
'vedea cum s:ar repereuta n ,tn Taine, o o
fnviere a lui Hristos>. Ea e opent4'u moartea lui Hristos de pe
'Golgota. Oare pretinde 'o continuare a jertfei depe
Golgota, pentru a da oamenilor gratia Ar insemna ne facem
o idee despre Dumnezeu. In cadrul ortodoxe
, ,
.. :nu-i o slmplA. s.pDcare a eQmOlii dobindite prin Tainele dau
omului pr:ilejul de a se activ de pa.t1ma lui Hristos, pr1ll
aceasta de a dobmdi intr-un anumit
40. Oda Ca.se!.. as ehristl. Kultmyt6rimu. p. 78: ePneuma t.st dea:' g6tttllche
: LebeDshauoh... es ist Gott sebbst und Z1l'g1e1ch be.ze1clmet ea du g6ttUcihe Leben,
das dem neuen :M:easchen 1nnewolmb. Tainelor chiar din Hristos
care moare nvie este de' D-na Lot-Borod1ne m repetate rmi!ur1: Ori
acest influx care realizead., cu wIlCtmrul libere, rest.aU1"8.ll"&a
noastre adevl!.rate, DU e pasibU decit o 0J:!gIIW1c!. inItre el
Crea.torul-Dlruitorut LegAturft. ;pe care intruparea Cuv:tntulul, pfrl'a
noastre, a stabUit-o. . ;pe care' de ce din acea. surBII., ("
la a doua V;enire a Lui,' la sfin;1tU!l timpulub., (Inl.tiation iri. la m.ys.
tique sa.crementak'e de in.Revue de Se. Ph1los. 1:It Theol., annee 24 (19S5),
p. 72, 665-6). De pe altarul jertfei, unde moare b\v:IssA Mielul lui Dumnezeu,
curge seva de care clrcl.l.'l.A. Sn to\lite trupului tain1c care,
mcetare,D fi (Ibfd., p. 667).' .
De altfel ehiar Odo CIIse1 expresiile prii:!: care ne spune cA 'In
TiI1ne murim fnv!em cii Hrtsto.s, cu ex,presiUe prii:!: care '!le Bpune cA. In Tune
primim !puterea Lui. puterea. ee emanA. dm El. Pentru om este o
o o >adicA. o luc.rare o care se
anexeazlL la o Iuc::::a:re" p.l!.Umire ohle<::.tiv 'Dl:&1 <puternicI.
este open lu1 Hr\stos pe care noi o ajungem prin
(Glaube, Gnosls1Dld l\lysterium. Jahrb. cit., p. 251). Credinciosul vede inapoia
in chipul rltului realitatea. m4ntUil:oare dumnezelascli.;. pe HrIstos care'
unui om nemmtutt moartea iS8. IIl1xJtuitoare 11& cea (Ibidem, p. 250).'
tot, el zice: In locul corporala vtzute, Il' deci spiri-
in !Il in Ta.lnie, cara 1nsl' dtl 'aceea nu e. mat slabI,' el 'mai tare
ca. aceea. pentru .c6se tutemeta:zA cu totul !pe tJ:'UpuI DomnuluI a d-evenit
acum' ,pnevmatie.. citea.zi!. din I..eon cel :M:are: Invierea Domnuhd nu eate
trupului, c:t. preta.cerea. lui; pr:ln :puteriJ, 'trupulU.f
nu s-a con.sumat."'" (Sem!.o, 71; 'PL. cit., 888). Odo CaseI continui: ee
'Ma.t!!. tu TaJ.ne nu eheaoza. DomnulUi, el 4'puterea dwnnezeia.scA:l> a truPUlui tJran.5..
figurat... Tainele S01"b deci; puterea ,lor dinf8IPteJe istorice ale lUi Hrletos, dar
depi!.f;!BSC mult puterea exempliuJut lor, !ntructt. mijlGeeaa puterea dumnezelascib
(!\Iysterlengegenwart,. Jahir'b.< cit., p. 154-155).' . , .
, !
.1
""'- ,"'.,
15
despre harul ca ener,gie expliearea acestui fapt e mai
In ,primul rtnd barul de care ne in f!ind ne-
a lui Hristos, e puterea Lui de necontenita Jef1:{a. ex-
preSia Lui de jertfit ill1viat. .a LUI e
pentru a ne comuniea puterea acestei start, stare, prm
harul Tainelor. .'
ene1'gie se de efectul grafiaI:. (Gnadenwirkung)
al jertfei de pe cruce, la care 'S-a oprit teologia U), incepind cu
epoca scol a a exclusivitate o romb.ate astazI Odo care
jertfa lui Hristos e nt; numai prm efectul
ci mod ,mai real, sau ca efectul' se pre-
zen1ii lui Hristos rn Taine 42)., , :'
energie, isvornd nemijlocit din Hristos, unde e ea, e
tos' nu mai poate putinta se ,afirme Hristos e in. cer. iar
din' Taine s-ar datora unei ac1iuni a Lui de la ca tn teologia ca:
ci e o energie care lui Hristos anume a 1l:1
1
.
Hlistos care moare 43). ,
Pentru acestei invierl permanente a lui. Hrts
(.os, n cere ne ,atrage pe 001, ne este de maTe .ajut,?r. c?nct;>fu!,
moarte folosit n mod frecvent de Sftnbi Dupa el,
omul' ridicat pe treptele cl:dmi'l1ate :ale 6
moarte a tuturor puterilor sale. Aceasta este o oondltte mdlspen-
. 1
deosebire tntre l c&toucla. obaen&t-o maJ.de mult
Gass, Andrutsos respinge dovezi idee, 1IOO0tin.d eli. nu enici o .
deosebire Intre noi catolic1in aceastll. Dupl Ga:u, cl:ell'lIeUa Tafne.l<r
la catolici e moartjla pe cruce:., conform Cati:lh. Rom., ca.re zice: pe care
Hristos a ,pentru noi pe altarul, crucii trebuie si curgil. In. ca
tr-iincana.b (TI. 1. 6). in vreme ee la. TaInele se mtemef.8zil: pe persoe;n:a
vie & .. lui HristOB, fiind oarecum ,Sale prOCUl1nd
'credtnciosuluf energia care in Dumnezu-Qmul. du:mtie.zelellC1l1 4i omeneaaul
(La. Andrut:sos, 51mb. gr., tp. 284, nota Slo' ' i. .,.'
42. Odo 'Casel combate opinia. lUi B. POBChmaml, (<<MY8terlengeg'enwartJ.
Im Llcht des hI. Thomas,'in Thedl. Qua.rl:ai1'llcbrtft, 116, 1925, 53-116), cA:.' Ta.l.na.
priIi simbol nu .fapta mtn1:uirtoare in. sine, ci. ta puterea. ei ef1cieIltb
(Glaube. Gno., Mysterlum, p.221). Poschm&llll nu wea. BII. mai mult
d&clt ci!. Taina: Il' o sUll:p11 aplicare a.. efectulul care dn teologia.
mal nou!\., aproape exclusiv un1Iateral:.. Tot de cartea. lUi Poscbmann zice un alt
teolog catolic, J. P. Jungla.S (Des, Menschen. aemelnscilaft mit Gott; Festschr1ft
fUr Fr. TiUman zum 60 Geburt:stag, 1984, 228-84): In a:ceastl. expunere
mmtuitcare a lui Hristos nu, apare destul!. HrIstos cel istoric a meritat
Hristos cel ceresc luereaz!!. in Tamil' :o.uma.1 iIldirect" tntructt ,pu ....erea. I:.u:l 5nteme-:
prin mtututre l-a dat si lege de semne extema !:D mod 'efectiv
Sa tniprumut!!. cererllor Sale' o putere sl.gurl la. Du:mnezelD. Un alt. teolog'
Eug. Mawre (Le sa.crJf:tee du Chef, .1928, p. 3) declari: Cine ne .y&
intoarce la drumul in care sI :putem gIisl Ifuda h. IIlA" Od.o .Casel, op. cit .
p .. 222, tn legll.turl cu aceasl:iI. problemA: perioaJda. scolast1ci\, oricit
liblt de mari ei,nu !poate valorlle tlm'Pu:lul vech1 mal
ales a. cultUJlui nu poate fi turnatI. 8&11 seb1m-
dupl!. apiritua:le de mat ttrz!ucP.. , . "
48; Desigur, aceasta nu fa.ce cu stAruh'ea In omUl botezat a. gra-
Ue!. adleli. ceea ce numesc catolici1 a hablttuale; La. botez, Hrlsto.s a. intrat
In ad.incUi omului. sau s-a ln, leglI.turli. cu acel 'adinc perl.trua. ri!.mlne
prerma,nent .. Dar e dTapt eli. omul plcate de moarte,
ale Hlpsel totale de 1'Ilblre de Hrl:Stos; El l-a pArlslt pe om prin
aceaata gT8Itia saU eneTgia. lui k pIlrl!mt. Dar pledul' a. rt.m.1I.S'
!nctt botezul nu se ln4I.l poate a<epeta;, odatl ce botezul in primul
rind pcatului
, >, "
"
16
Ortodoxia
pentru a se umple de Dumnezeu, pentru a putea lucra Dumnezeu
deplin n el:'''). chiar. 'prin moa.rte
y

lnvie, deplin la J?urnnezt;,u. eXista cu adeva:at prm
cipare la Dumne.zeu. Dar aceasta participare este aneantizarea, sacrifi-
ciul de sine, in part!cipare omul de a fi, exlsU!l<l,
mereu in Dumnezeu. el moare murmd, el 46):
Intr-un mod cu mult mai ,. se absoarbe Hristos ca om tn
ca neContenit se in sine ca Dumnezeu.
Hristos a EI ca om asupra sa ace,st desUrI uman. Ba l-a Il!at
n modul cel mai pe Dumnezeu
prin Dumnezeu, pentru oameni, mai mult, ca ,oricare om.
oredinciosulpoate muri de moartea ce-I numai pentru
se de moartea .Iui Hristos. -Desigur moart,ea aceasta ne:
a lui Hristos e un mare mister. Taina. se
pentru acest mi&ter al necontenite a lui
Hristos; care e de starea lui de trwiere. Ea nu e numai o
moarte ci moarte 46) .Ea nu e sub nivelul de pe
Golgota, a continuare o n). Ea
caracter de moarte prin cruce,
intensitate pe Golgota, ,prin sngelui 'de
trup, acum e Crucea, sngelui de trup
, ca ,impulsul spiritual initial al acestei_ mistice. De aceea
omul se nu simplu tn moartea Domnului. ci 1n stngele Lui, tn
Domnul crucificat; se nu tn mod general de moartea Lui,
ci de trupul' singele Lui. '
44. st. Kaxlm lll:rt., Cap. dMpl'e dragoste, m, 62; Filocs.Ua. II,' p. 68:
ePr.eCum ,trupu!fmurl.nd se desparte ,de toate lqcrurile '1& fel :mintea.
murind cln4 >8.junge la. cu.linea se desparte de toate cugetArile lumti.
,a.cl de nu mo/Ulll cu aoeasti. moa:rte; nu poate al ee atie al trA1a8cA. in Dwu
nezeu:.. Vezi. Ca.p. Gnost. I, 67, Filoc., II, 14.9; Rup. c. li4.: FiIoc., m,
p. 228, 2SI.' ' ' ,
4.5. L. Ka.rea.vin, Sur leII n&ture8 dans le Christ, I:.ogos, Bucareat 1930, p. 90.
46. T.a11lel'(Deuxt6me sermon pour la e1nqulilme dimanehe apm la Trillite,
k'ad. Hugueny, t.,II. p. 221, W'Ill.) spw de oa.mentl La. cUbn11e tu.
CJn.d. el 111 aceastA mare nu mal au nici
c11Vflrte, nlc:l g1.udurl determinate... OmUl!. In' acest. moment se, afu.nd!. de adme
b neantul sl!.u' insondabil, eA. nu mat nlm1c pentru, sine... redll. tot lui ..
Du:mnezeu, autorul a. tot blJlele.... a.eo1e spJritul .11. pierdut 111. spiritut lut Dumne-
Zeu ... acest om devine W10m de profund wna.Il>. Sedescrl.e aci expe-
mf8tIce, care e totodatA Invtere. Numai cl%I.d omul ajunge la marginl1e
sille, se. umple de Dumne.zeu., . , ,
47. Odo CUeI, p. 158: Botezul dA., da.r. poslblllta.-
tea de a par.t1clpa 1& moartea lui Hristos, Hrtatoa cal transt'lgta'at nu mal '
moar(l .. Dar ,dacA. ,e nece$arli, o moa.rte 'fIdeA. cu El, desigur mai InW ,
trebuie si!. moaril flzlcHristoa. Dar cum poaIte ,muri Aoela. care e In
:r.1ciL? Aei stAm pe pragul Jnlsteru!lui t Ol,vintele lui Payel nu le putem ocoU;
-ele nu pot fi ,ca o Implleun1-mo8l'.te 1mO!'IUA., sau ca o simpli. distribuire,
6 efectelor lUi Hristos.' Nimeni nu poate muri impreunA. cu cineva., da.cl
nu moare 1nt4i ,acel cineva. Dar Intrucit a lui Hristos a trecut,
'nu poate fi vorba declt de o moa:rl:oe n::mrt.idl., dar. de aceea. nu mal realI..
C&ci trebuie sa. moarA. <le fapt }lAca.tului; de ._ trebuie si!. fie
moartea lUi Hristos. Pe de altA llarie aeeasta.'IlU poate fi o nouA. moarte a lui
Hriatos, dci Hrlatos li. murit odaU- pentru dar, poate fi numai
dI. moartel!", e !arlI.fl PUsI!. !nainte. ca
s!l1.guraUc si fie scufundat In moarte ali ajungA. la pentt:lJ, ,
,DUlllilezeu>. ' '
. ," Iisus se spre il fi fn jertfa Lui netil1cetatiii,ca
in timp ca inviat. v l-ar simti sensi:
bilitate dnd sar de EI in
, timp, cel ce ar avea sensibiHtate, ar
v
sa
, nu' numai ntrooit poate peste tot traiasca cmeva'
moartea sa. de Domnul, care moare nvie, ridica
, sufletul 'prin tot mai adinci pe trepte tot mai' toalte 48); E' un nou
, sens al Tainei, al misterului. ' " "
necontenit' starea sa de indiferent. de
Euharistii de oamenHor din ea.,
Am moare ,in Sine trtviefn Sine iIlecontenit, desigUr.
. 1ntr-o disponibilitate ,pentru oameni. Dar ,dnd' oameni!' se
de, jertfa LUi, moartea Luie o. moarte o inviere f
l1
, cu
, -el. O moarte nviere care moartea lnvierea Jor", intii
pe planul .ascuns, apoi pri!J, efortul lor 1ndelungat,,' pe
planul Astfel, la' baza, Intregii de JIlor,tificare as-
, de unire 'a, omului cU .Dumriezeu, moa'rtea
a Domnului, de. care ne prin Sfintele, Taine 49).
48. Si. Maxl:.in Mirt., Ambigua, P.G. 91, 1360: .. .fiecare dintre .ce. ce au
:crezutlirl Hristos, dupll. puterl!lal deprinderea. caUtatea a.fI.Ii.toare 111 el. ,--
, se impreuna. cu sine pe Hristos, I'hUgnfndu-se ... '
. 1mpreunl eu Hristos. C!l.cl fiecare dupll. alt mod al face
rlS,tJgn1rea acomodatl lui.. Unul se numaJ. pkatului. cu fapta. 11
,-omoarll. pe a'Cest&, plronindu-F. cu ,frica. lui D)1mnazeu. :AltUl se
'patlmilor, puterile sufletului .. Altul 1n.chiipufrilor patlmllol',
libere spre primirea' vreuneia. din nMuclrlle lor... .Mtul, rIlsUgumdu-ee,' ,
, lea.piI.dA, de familJM'ita.te naiu.ratl!. a cu cele sensibile ... ' AltUl
se cu totul lticr/Ullla ca. si!. spunem ceva ma! Inalt,
''Unul rllstign1l1du-se .prin se mutA. Ia
l1aturalA In duh, ea de la trupul aui Hristos, la', ,sufletul lui .. altul
naturale prin lepil.Jda.rea.,contemplll.rliltlcrurlIOl" cu mintea, se muti
la. unitarli, simpli' a de DumtWleU, ca. de la sufletul
:ta mintea lui Hristos; altui se .rIdicI!. tel1110 dela aceasta., .prin
la negrtita indeterlnlnare negativi, ca de la mintea lul Hristos la Dumnezeirea"
Lui. Fiecare alind pe Hristos dupa. puterea lui' dupA !laruJ:. DUhului. dat'
:MIelul se de carnea' Lui se satur!\. de Iisus:.. -, " ,
'49. Moarte misticA.,. Odo Casei moa;rtea DOm-
. 11u1ul, dar nu merge pina. !&eapll.t in. explioafts.' 'el. Intr-W1 loc zice simplu:
,Domnul a devenit prin ,paUmll. l?uh; de aceea trebuie si' tril.lm impreunA
cu El patima mistici. El a deveI).U prin, pa.tlmA, DJIh;' de aceea, 'sintem
2101 de Duh, ,prin patima mistici fn Botez In. dn.vtereapnevinaUc!l. ce rAsare
<lin ea" (Dall chrisUlche Kultm)'sterlum, p. 34j.lar tn alt loc mcerclnd '0
-se la enlgmat1<:I1 generalA.' cI!. e moa'l'te Descriind
Taina ca o llIl.!re cu Domnul; CoiIre nvie zice: O Ullitate numli.!. cu.
Domnul transfigurat ajunge, pel1-tru el!. Dolimu! a fost maJ !nflU :Mintuitor
1n stare de kenod,. trebule sIl. mai 4nhll 1& Mintuitorul. Rlis.
cumplrli,toruI. Ei nu pot merge la Donmul .trausfigunt ci trebuie sA moarA
tntn ,1 lu.miI. dn lmltarea. ljI1 tn puterea Donmulul rilstlgnit,;,"'Pliste-
riumgegenwart, p. 157). AcI se aratt. cA Jnt.ructt op1ul nu se poate deolt
1n etape, Hristos face drumul eu el, .Incepe de la mdartea sa.. o pe
aceasta, d!ndu-le din sine inDii energia Plnl aci avem o
just!. ,Dar cind wea sA ne explice II. ce & lui
Hristos cu OMU\ Odo casei nu mai de clat'. Spune. doar,!n 8'eneral
cII. e o moarte emisticl:.. "ada.uglind cA a.oeiIsta. e o m08.lte: Dar
1) identificare a mistice cu moartea saeramet\,talA lasi .Impresia. HrJ.stos.
DU IHU' jertfi nici EI atunci cind nu se . cineva. !n. Ta.ine de EL
,"Cum 1nsl poate muri Acela .care e !n Aci stl1mlh pragul
Ortodo:ria ' . . .

\
"
,
r
\
;
I
I
"
i "
i
t
'1
1
I
!
18
, Ortodoxia
Deci Taina aceasta este: intilnirea cu Hristos tn actele Sale
m1nfuitoare, sau atragerea cu voia tn actul invierii Sale
fainlce, care esfe continuarea. invierii Sale Istorice 50). Indt
aetul Tainei, simbolul, .indice o moarte ca cea Isto
a lui Hristos, o moarte dar precum
o inviere
Omul e atras nu ,in moartea depe Golgota ii Domnului.
pentru aceeaapal'tlne trecu1ulul, ci in moartea mlstld, care
tn cer, dar care nue decit prelungirea celei de pe Golgota, prin
care are loc o moarte a omului o invierea in Dumnezeu.
De aceea spune Sfintul Apostol Pavel noi murind. cu ljfi.stos in botez,
avem cu Hristos tn Dumnezeu:. (Colos. 3, 1-4). Prin
fiecare se produce ,n noi moarte inviere talnicli. Prin
fiecare in acel ritm ,n timpuri 5
1
) a'l lui Hristos.
Noi ncepem in fiecare prin cum ,zice Cabasila, pentru
nainte de a ne trebuie murim trecutului U). '
cIn a patimi! lui Hristos, noi ca
cu Nicol'3e Ca>basila, ordinea 'Care este -pentru nai cea
tn moartea-'- .. Noi trebuie
prin pentru de a ne trebuie mu-
rim trecutului, fim de blestemu1, vech.i: Singele al
lui Ori. a,pa sfinte tn
sintem are valoarea a acestui singe...
in Incepe prin cruce; Crucea e pe pragul
noi. Orice nceput e crucial, tn sensul literal al cuvintuluI. Deci orice
incepe ea prin cruce, ca rn inviere. Cabasila spune
ultima pentru Iisus e prima pentru noi liS). Ultima pe
care Iisus la noi e' de fapf moartea de la ea pornim noi tii.
sus cu EI. Antinomia aceasta e pro.prie Tall[]el. Antino-
mia tn de Apostolul neamurilor,
gndirea pe care trebuie s-oadtncim tn profunzimile
el ascunse. Polii ai morfii-Ingroplirff vietii-nvierII,
centre de tare, haristmaUc apropia fi, nu dect
unul: patima expiatoare, cl1olmln1nd ,n invierea 'lui Hristos. Fiecare '
.,iconomia, de la intrupare ....:.. cobodre -
moarte - coborire mal - la anume nu numai
ca o rememora.re, ci ca o a el pr:in Hristos tn eer, cU'
El prin credinciosul care o &4).,' . '
De aceea se poate spune Tainele curg din moartea Domnului, saU'
au ca centru Euharistia, care ne ne 'modul cel mai '
Istoricii. a lUi Hristos a trecut, nu poate ti vorba declt
de o moarte mistica, dar nu mat reall!J. CAci trebuie sti. maari.
realpleatUiui; de iI.oeea. trebuie Bii. fie moartea. lui Hristos reaUL Cum se palLte-
k1sti. bltlm.pla aceasta? lu1 Dumnezeu a '<lflat calea sacramenfallb '
'(Mysteriumgegenwart, p. 158). _
50. O ClWlUlll., &c &\)a(.., p. 384-35: Astfel sttnd lucrurile. rAmine-
sIgur ea. jertfa din cer a Mtntu1t0ru4u! este jertfa dat' paslvl. C& ea
sA' devin! jertfA activA., aTI lipsli. de noaatril.: 'ea. se preface '.4Bn pasivl.
ln actlvl. mijloClnd'18. Dumnezeul cel cereso pentru mtntulrea noa.strb.
51. Lot-Borodine, La. gree d61flllnte, etc., fn rev. ,cit., p. 307.
52. VIata In Hrist()8. p. 27. '
58.. Lot'iBOt'Odlne, ibidem.
54. LotBorodlne, op. cit .., P. 808. I .... 1
19
deplin pe MSntuitorul jertfi! tnvlat. -: invierea Re
om de moartea permanenta, plata Ea ti Incorporeaza def,lmhv
rn Dumnezeu cu darul pereche al nemu.ritoare, in ffi'a!ile
ale Fluxul nesec-at al a dm coasta strapuil1Sa pe
cruce prin 10vHura lande! simboLice a roman. Acolo, ee
gota s'a S.ponsa Verbl, de la mtrupare, bQtezata, cura:
titl prin focul Duhuhil in Ea, se din 1?1
Hristos ea e tnb-u De pe altarul Jertfei unde moare InVI'e
Mielul 'lui Dumnezeu, curge seva de care tn toate
trupului tainic care, tn'Cefare, 66).
O prnll la a sensulul jertfei lui Hristos.
pe Golgota tn cer, a Jertfei noastre
cu BI,din puterea jertfii Lui, In Taine, a vdat-o Sfkltu.1 Cir il din Alexan-
dria in operele Inchinarea tn duh adevar:. Glaflrele.
Tot 00 se se nu J)en!ru a fi distr?s, c! fi
adus lui Dumnezeu spre miros de buna Victima Je.rtflta, fiind
lui Dumnezeu, se se umple de puterea a lui
Dumnezeu, faptului devine a Lui,. s: Lui
miros de spre a-I face bucune. NOI toti trebu!e sa
asemenea jertfe spre lui Dumneteu, prin pnn_
virtutea prin viet.ii rn I?i.
,nu !puteam deveni asemenea Jertfe prm noI. fund de
miros al s-a fllcut Fiul lui om de
caoJltate de lui Dumnezeu
locul nostru. EI se pUrurea n -stare de spre mi-
pentru ca uninduse cu noi, venind n noi prin Taine. ne faceI?
noi asemenea jertfe, mai bine. Z!S se din nOI mI-
a jertfei lui Hristos, POtriVit cu II Cor. 2, 14-15 .
de mirositor in Adam, ne-am rn Hristos
nlcea,sd bine mirositoare lui Dumnezeu buni bine prlmltll
. cu mult mai dedt umbr'a, din lege:. 66).
Astfel jerUel lui. Hri!tos: pentru a ne
de EI tocmai, tn aceasta stare de Jertfa prin acea-sta
pentru a ne mtntul.

acum, tn urma ac-estor o mal cuprin
a Tainelor: ,
- Tainele srnt sfinte, i\l15tituite de
prin slJUjitorli el -cu Botezului, care poate 11
necesitate, de un mirean membru al ei - oCare sub o forma a
transmit membrului Bisericii sau Cl!:lui ce devine acum el: barul
dumnezeesc aflltor n prin aceea primitorul TaineI n
chip mistic. cu Hristos, moartea invierea Lui, in
planul al ea pril,1 sa libera. sa
apoi ,in lui
cu Hri'stos, crescnd 1n Hristos tot mal mult asemenea LUI .
55. Idem, inltlatlon " la myitlque, etc .. in rev. cit., p. 661
56. GlapbYr, in Levit.. P.G., 00, 5.40.", "
/
i
i
20 Ortodoxia.
"
B) DOCTRINA PROTESTANTA DESPRE TAINE TEMEIURILE
PENTRU COMUNICAREA HARULUI PRIN ACTE SENSIBILE.
1. Unele forme ale din protestantism; snt
purtate de de a socoti puterea n-ar
aVea ae vehicule materiale, pentru .' se comunica spiritului ,omenesc,
ci face prezenfta in acesta in mod 'direct. Dar,
a pomenitei n-a putut-o accepta nici o a
nismului atunci s-a admis cuvhltul ca miJloc al harului. Aceasta
_pentru au' socotit cuvrntul. ca mijlocul de cea mai materialitaie,
ca cel mai adecvat vehicul al 1 spirituale.
cuvtont spiritul omenesc nu poate lua o lume de idei. ,
, Deci, t
l1
general, simbolul, ea vehicul, ca mediu sensibil, material, al
unei spirituale, este calea prin
-care spi'ritul uma,n ia de ea, este prin
care omul se pune tn contact cu spiritua,le. Spiritul omului nu
poate lucra, nu poate primi nimk, !rn mod, independent de trup deci
altfeldecft prin simbol. Aceasta de a
omului. Cea mai respingere a spiritualisrn religios este
faptul orbiamercani .au fost de orice capacitate
de forma religioase; de mult sintem tn
lui Dumnezeu de Semnul sacramental nu
este un pericol pentru ,puritatea cu Dumnezeu; ci
sprijinul ajutorul el cel ,mai puternie 61). Important e ca mij,locul ma-
terial indice, spiritului un sens. Cuvintul e cel mai ade-
cvat, cel mai regulat mijloc pentru comunicarea sensurilor. Dar uneori
aceste sensur.i pot primi' un coeficient de claritate, de impresionabilitate
prin diferite acte prin diferite materii, care prin natura lor au un sen!,
de la lor, De exemplu, apa are sensul de a spMa, piilllea de a
act intuitiv spune dintr-o atitea lucruri dte nu s-ar putea
cuprinde tn foarte multe cuvinte spuse .pe ffnd. Actul vizibil este un 'l:U-
vint incorporat, un cuvnta! sens primit claritatea cea mai
. Tainele, conformtn'du-seacestor ale spiritului omenesc.
au ca element centra,1 cuvlntul, ,dar de cuvInt diferite acte
materii menite reprezinte mai intuitiv sensul cuvlntulul. pro-
seama de aceste primesc Tainele ca
ale cuvintului dumnezeesc, de cuvintului. .
2. Dar actul sensibil al Tainei numai in
faipiul mai clar sensul ex'primat de cuvint. Omultn Taine
nu numai sensuri intelectuale, Ci cu el se petrece UlTl aCt de
transformare. Mai bine zis, el la un act mai presus de el; elpri
acel act se n el. In nu ni
se numai o idee, un indemn, o, spre a luil' de
ea, ci in e Hristos in actele Lui mintuitoare, angajindu-ne
pe noi n ele. .
Simbolismul actului e necesar pentru. aceasta. actul
e prelungirea pe planul a unei asemenea
valului pe care-I produce la apei din ea, val
'in care intrind cineva e angajat 1n ,pe ,care. o', face
57. Fr. Heller, El-angeUscheli Hocllk1rchentum, ln Vna.SllIfCta., llil26, p. 131.
,' ......llInfI!OJ' In cele trei confeaiuil1i
21
totdeauna gestul mic, de noi la are
sau repercusiuni cu mult mal ample in Aproa-, '
pe nicj" un gest de la nu de
Omul fiindJt:up, prn spIrItul, sau
Hnuispiritprelungindu-se in planul angajind trupulUI.
unui om, prin aceasta ii cu mult mai adinc spiritul Orice
a omului, sau in om; orice transformare a lui, este
La aeeast se reduce sensul
. omul fiind o harul trebuie i se comunice
printr-un vehicul material. Harul e putere transformatoare, e
e act al lui Hristos, care ,tn el nu e numai
idee. nu e indiferent caread, ci un act precis, determinat. E un
m1ntuitor 'al Domnului, care trebuie simboM E
un act stabilit din porunca Domnului, pentru e o prelungire
trul tru'llului lui la cer, ca ne angajeze pe noi rn
Lui. Actul acesta nu-l putem deci-de noi bunul plac. In acest act
obiectiv trebuie se incadreze noastre. '
,ne aceea Taina e a unui act obiectiv, e adul lUI
Hristos, n trupul Lui, Care la noi trebuie de-
actul nostru. E drept cuvfnlul o in noi, dar
aceasta de la om la om, de la moment la. moment
nu o a lui Hristos In de aceasta,
. de cUViint, din depinde de su-
blectivemomentane ale pe cind' harul Tainelor,
sau lucrarea de ele, S(! omului prin ea
chiar efectul n nu se produce, din Upsa cond!.
subiectjve. se Iprin ea pentru venind din
Hristos se in a omului, dincolo de
in adincul. in care nu numai printr-o 'de
ci printr-o a omului. ,
Taina e mai mult deott ocuVltntul; cuvintul nu poa1e fi pus tn
rind cu Taina. De aceea Biserica nu cuvfntul
vehicul al harului, egal cu Taina. Luteranii le egale. La ei
cuvintul e e de har. recunosc Taina. ca 00-
pre;mare de act, ei atribuie actului numai rostul de a
mal clar, mal ImpreSIOnant sensul cuvtntulu/, chemarea cuv1ntului,
dar actului Tainei numa/in ceeace am la punctul
tntii al acestui capitol 58), AstPel, Luterani, cUVintul Tainele sint
egale. Sacramentul are locul numai de rn le-
cu ea n egalitate cu ea (in Glekhartigkeit mit der Verkiini:li-
gung), dar n acest rol e necesar 69). , I
58. P. Altha,ul, GrundrislI der Dogmatik, Band n. ed. n, 1936, p. 147: Du
1 . Sakrament bletet inhaltlich 'und in leil:i.er HeIl:swirkung Dichis Uber dle Ver-
hlnaus. Abel' erst Im Saka'am.ente, dem verbum actuale, kommt der
SlIlIl der Verk;tlnd1gung, lllIm!llch der Characler des Wortes aia gegcenwllrtlg be-
l'Ilfender. rIehtender, begnadender Tat. Gottes, die in einer Tat der Entsche1dung
el'griffen werden will, offenkUlldlg heraua.. So sfchert dar Sakrament aia HandlUllg
denechten -Sbmder Wones gegen a11en IntellektuallsmWJ. ala lelbl1che Handlung
geg!lD alles SphitulIIllsmus:.. . .
:59. Idem, Ibidem.. And:rutsos, op, cit., p', 281-2, spu.necil. lu'l:era.nli ea.LvIn!l
nu precizeazil. mal de aproape rwpoI'tul cuvmtulul eu Tainele, ruei modul In care
8e leap harul cu cuvintul dumnezeiesc. Lutera.nli armiuia.nii accepti o lucra.re
i
I
1
I
1
,.
>
, .
, \
22
Ortodoxia
catolicII tn oricare
a cuvintului dumnezeesc, este 60), dar nu cuvintul
dumnezeesc a,1 harului dn sensuJ exact a'l Tainelor, ca lu-
creze prin el brul dumnezeescin mod cum prin TaIne.
cCuvtntul ,dumnezeesc, constit!lind baza pe care se economia
, ntrebuintarea Tainelor, nu e legat cu harul ca Tainele, ci, in convertire, e
organul prin care 'harul antecedent, primirea rodirea lui aUr-
nlnd in chip firesc ode conditii subiective, iar ulterior, fn sfintire,
in suflete, fnnondu-Ie tn multe feluri, dar
lucrarea lui tn pr.lmul rind deprfmirea lui mai cu
de conlucrarea omului, nu e ca lucrarea Tainelor, care stnt f1Il mod necesar
organe efective ale darului, cum zice Dositeb 61) .
Putem cuV'fntul premerge Tainelor,
sufletul pentru primirea lor. Aceasta, pentru aut pentru ele
cit desvoltarea roa'delor lor, depinde de un act al yointei,de
Dar Taina ,tn sfera mai a omului.
, , Doctrina care, cuv1lntul la Tainelor,' sau
chiar mai sus, in cu omul ",rin justificare nu
se real de ceeace fn fiinta' lui nu se
produce nici o schimbare, omul cit e pe numai o
a ,mntuirii pentru viitoare, iar
omul prin care e un act al IDoctrina ' aceasta in
cu Dumnezeu ne departe.
doar ,cuvlntul ne-a iertat, nti vine tn noi cu adul mtntuitor ca
ne angajeze pe noi n el. Tainele n acest caz nu sli11t dect cel mult
ce este cuVilntul: semnele iertarea
catelor. n-au tras din de a lor 'ultima
respingtnd Tainele. Ci Tainele pe
plan cu cuvintul, au afirmat necesitatealo.r (le ne-
cesitatea cuvtntului, le un rost SjreCiaI
62
)!
supranatura.ll emanatii. din cu.vbtul.dumnezetese asupra SUfletlliul o. un1re I
Intre litera ScriptUl'U ,1 Duh!u.J. Sfint, chla.r cind nu e Deci SCriptura
trebuie adorat! e adorat de de catolici trupul Domnului tn dum-
nezelasea . Euharll.!tle. Calv1n!l despart. Duhul SfInt de ScripturII.,
Incit Scriptura poate fi de cel fuI!. lucrarea harului, Iar Duhul
Sfnt Se poate da. fArA Scripturi. o a.flrmll. tn apecloa.t
60, Scriptura. e de .necesar!!. cA fArA ea nu e cu a fi evlav:!09
(Doaitel Yirt,; tntr. 1); cuvtntul dumnezeesc e cibum a:n1m1i) (Cat. Rom. VI,
13. 18; Trld. Sese. 24. de Reform. can. 4). '
. 61. AndrutsOll. op. elt., p. . ,
62. De fa.pt Luther OlIcUeazl1 Intre considerarea cuv:lntulut ca.
mijloc al harului - tn care caz Ta1na. e numa.1 o cerllfloare a. primIrII
harului prin cuvint - Intre unei va.1ori ,proprii a. Tainelor. Pen-
tru Luther pr1nclpallul e lui Dumnezeu (promissio) despre, iertarea.
pll.catelor, eaTe sA dA prin cuvint, primlrea acestei fl!.gllldll!lnte prin
In aceasta constll. justificarea omului. Sacramentul e numai
un semn. adicA un gaj v:Iz1bn daJt de HrIstos ci!. am primit harul iertlrll, cum
un;,,eertificat ne el!. am luat examenul. nu prin e'J. l-am luat. Astfel
cdvtntu,t este cu mult ms.l (P. Wemle. Der evang. Gtaube, nlleh den
Ha.uptschrtften der Reformatm"ell, I, Luther, '1'Ublngen, Yohr. 1918, p. Sl).
expreslUl;li de ale lui Luther: Omul! poate ave . folosi. cuv:lntul sa.u testamentul
fAriI..semn sau sam-amenb (la. Wernle, op. cit., p. 29). BotezUl nu justificll. pe
nimeni DU nimAnui, ci in. cuvintul! cl!rela i s-a.
adll.ugat boteZUll aceea juslliicll. ceea. ce botezul:. (la Wernle,
, p. 88). In luptI!. cu teoria care este mai mare
23
Calvlnil au fost mai consecventI, nemaioonsfdertnd de Botezul
(:8 mijloc aI harului egal cu ci lI1umai ca certificare de-
spre primirea harului prin cuv.fnt: nu l-au mai socotit ca
. propriu EI au desprins clar de semnul materj.aI
68
) .
'. . Aceasta in cu doctrina lor despre Numai
cei primesc Ori arfi obiectiv de semne,
'. ar primi-o cei ce primesc semnul material. , \ .
. ',,: . ' , ,
declf cuvbrtul, Luther nece.s1m.ua TainelOT ipenfru nrli!ltui.re:. (Wernle;
op. cit., p. 88, 39, 81). 4n alte afirmi!. neceaitatea. Ta.11l!!lor U; mijloace
, ale baru1uI, dar fArA sll. gAseascA fntre adusA de el -
abil ID e cuvlntul de ta. lui Dumnezeu in el -
mtre v'eche despre TamA - ca slmbo.l, prin care Dumnezeu DU De
aslgurIl.numal de tertare, ci moare cu noi; ltiviecu Do.\, ea.re face TaI:rIa.
necesarll., - o armonie. Dar intreagA aceastA simbolicA. - botezul ea moarte
ou HrIstos - nu stll. In mclo legll.turA ma! strinsA cu Ideea despre
pe care Luther a expus-omat inainte Acolo nu se fll.cea. nicio rele-
me la moarte mv:!ere, aci ca. bazA a. botezt1'lui... e ca. uitatA
ca. bazi!. a botezuiui. actui botezuJui sinJt. lipsite de orlpe legAturli.
E ceea ce am constatat la Euhariet.le. Noua. teorie, evallghelllcll. a sa-
eramentelor simbolica a botezului stau Indepellldente , una. l!ngli.
alta:. (Wernle, op. cit., p .. clt.). Dar n01JB. a Talnellor.t>, .ea asigurArI.
ci. ni' s-a dat iertare din partea. lui Dumnezeu prin cU'V!nt, nu mijloace de
. transformare reaIl a. omululprln unlreA cu Hristos, v:lne din teoria luthe:ricll.' a
justificArii, dtn. teoria cA Dumnezeu rl\m4ne deparle, doar cAtre
. omului: cuvintul cii. l-a lertat,f!l.r!!. si!. vinA. El In adincul! omului
<Cu actul si!.u . ,
Atitudinea aceasta, mal mult nega.tivA, de' Ta!ne a aVuJt-o Luther !n
1.520. lupta cu catolic1Smul (m scrierea. Despre Captivitatea. BabHonlcl.:.). La
1.529, m cele douA Catehlsme, pArerea lui emult schimba.tlI.. OonstataBe Intre timp
concluzlll:e trase din lui de dl.feritele gro,puri secta.re. Din acest timp
'in reUgla lutera:nA' pe primul plan Sacramen.tul alAturea de cU-
vintul lui Du:rnneZeu din' acest timp, elementul vechi bisericesc... in
teologia luthericll. un sprijlnputernlo In cu elementele care erau
,<le8tlnate al vecnea a sacrementelor din sA-I con-,
ceapl!. pe acesta ca reUgrepur (Wemle, op. cit., p. 255-61. Acum nu .
?Dai ' spune, ca In 1!20' cA se resdl'ZeazA exclusiv prin PrimLrea. cu cre-
a cuvintului .al. lUi Dumnezeu. Dar acum, ceea ce ridicA apa
botezului deasupra llIpel naturale este tot cuvintul lui Dumnezeu. Deci vedem cA
boteZUllul la Luther rllmlne ,i acum tot cuvintul al IertArii pA- .
c.nulul dat omului de DllIIllnezeu, nu HrIist:<)a In actul sAu mintuitor, care
de flllpt pAeatele. .
. 68. M6hler, SymboUk, l\lalnz 1843. p. 273-4. K. Earlh, Dle Lehr.e 'vom'
Worte Gotte8, Prolegomena zor chrlstlichen Dogmatlk, 192,7, ziCe: Botezul nU
este revll.rsarea Duhului S:f'tnt. De aceea. tiU pot sAm4 tntemelez !norederea pe
boteZUll meu. ca cind prin aceea am fost botezat, am prin,tlt . Acest
semn nu e hrurul, el nu-l aduce nu-I dA, nu-I nu-l
Numai cuvintul este harul numai Domnul il a.dooe dll.... In botezul. meu,
tocinal ca t:rteZ de copti" ea ,botez cu IlIpA, ca botez nerep&t8t, mi s-a BpUBo
Intr-un mod obiectiv. deosebit de tot ce-mi pot spune eu, el!. harul mA .
pe mine, eli. a venit la mine, cA am motive sI!. mA. tncred tn vocea
mele existentiale, ellrei de s-ar putea obiecta multe,
cl mA pot lua deci tu, serios, cii. trebuie ,1 pot sA evit de a. mIII, comporta: cu
lleIncredere fatll. de mine. de a socoti. ,cA. cuvintul adevlrului pe C!IIre il sesl:zez
pzinputerea Duhului S:f'tnt, e poate numal o nouA indrAznealA, o nouA
'nebunle a mele pAcAtoase" de a.ocot1 cA lupta. ascultll.rIi
1n caTe mI!. aflu angajat e poate' ea numai o mue Don-Qulchoterie
(P. 299-300).
Botezul tmi. M, decl, dupl!. ci. am primit ha.rtll, dar nu
harul harului o am 1n mme,. direct. prin Duhul Stfnt, care vine
prin cuvintul durnnezeesc. Dar Imi d1l. temeiul sA mll. Incred in
I
I
I
I
I
I
i
I
I
I
I
24 .
" , . ' ,
au fost mai consecventi, respingoo cu totul Tai-
nele. care sint mai a,proape de faca deosebire
Intre tntoarcereu, ca ca act voluntar al omului.
intre din nou ca sohimbare a
firii s'pirituale a omului, n fntregime numai de 14crarea exclu-
a lui Dumnezeu, o atribuie pe cea din cuvintului"
neoonsidel1nd botezul ca miJ10c de mtntl!ire, cu toate .. 1 In
, realitate nid la din nou nu.-i schimbare prea
- ce justificarea e la ei un sImplu act juridic
al lui Dumnezeu, care nu 64).
Tuturor le es-te comun prin .Taine se cre,
dindosului numai o o asigurare, un sens, ce poate ,fi tnde-
perFect prin cuvnt. Taina sau ea misiune ..
nefiind mai mult deett ouvntul, sau nu o nici pe aceasta, iI1e-
fiind.nici cit cuvntul. In cazul din sau e sau e
ca certificare despre asigurarea lui Dumnezeu prin
cuvint. Taina nu nici la Protestanti, nlei la 'secte, o ce-
se petrece tn om chiar ;fn momentul cind I se Actul Tainei
nu e luat 1n -serios, ca indioind un act prezent al Domnului.
. Taina e mai mult,docit cuvintul, mai mult 'dec:t o confirmare
a. cuvntului. Ea nu e de cU\"nt,' de sensul exprimat de-
cuVint, Ipentru 'prin e lucrarea ce are-
ea un sens. De aceea materia actul au, rostul, de a face intuitiv
sensul cuvintului., Dar Taina este act, pentru prin lDumnezeu
nu ne numai de departe cuvSntul de jertare, pe care avem
primim prin ci, prin adeziunea
fn adincul .fiintii noastre cu Sa mtntuitoare, cu moartea
nvierea Sa, pe noi in ea. Des.chizinou-i adincurile noastre'
prin adul' voluntar al Taina nu in noi magic, dar
,lucrarea ei nu se la s1:1prafata la atrta <:1t
ea nu e numai un cuvInt al lui Dumnezeu de departe noi ..
care de EI.
Doctrina despre Taine, din lor despre'
raportul tntre Dumnezeu om. Acesta e un raport al, ce se,
duce, la o comuiHcare prin cuvint. Iar efectul cuvintului se restringe la o
atingere a depinde exclusiv de ei se cu'
ea. El nu fn adincul ca un efect care mult vi-
care nu depinde direct de aces,teia; ajungnd
in vocea Deci e, cea care
harul cea. care imi dll. despre el, Harul nu pll.trunde mal adfnc decit
futil.. Dar Barth cI!. nu te increde absolut in mlI.lturla
fi, harului. Sint nece:llBre anumite acte externe pentru a tntll.:r1 aceastil. mlI.rturle.
Dar cum mal poate face aceastll. Botezul odatl!. ce nu mal: e in el lu-
crarea. DuhulUI Sfint? ;Propriu zIS ce fi, mal Botezul? Dacii. e un act gol de-
putere dumnezeea.scll.. cum mal poate el confirma o lucrare IlI.untrlcll. dumne-
Prin faptul Botezul ni se dll. pe baza unei poruncI zice.
Barlh. E drept, dar porunca dumneZe1!Mcl!. n, arati!. ca pe un mijloc aI haruluI.
Barth urmlnd exemplui lui CaIvIn, In6utefte numai opinia .de la Inceput'
a lut Luthe,r.
64. Andrutsos. 51mb. 286: dar n acord cu oplrlile lor despre-
Biserica. nevl!oZu,tI!. despre jllStiflcare,.ca cea caJre schimhl!.' numai externI!.
, a <>mulu1 .cu Dumnezeu, au ajuns onsecvent sll. considere Tainele. numaI un semn
eJ ca. negfnd caracterUl lor de or'gane ale' harulub.
din partea acesteia doarvo neopunere, sau a<;ceptare. Dumnezeu
fn protestanta, exclUSIV vorbmd, nu lucr.tnd: E,
el, modul cel mai spiritual de Deci omul se
lufnd, la cqvfntul lui Dumnezeu. ,Sau mintuirelt
fn asigurarea, omului din partea lui Dumnezeu e Iertat, nu kT
transformarea lui: Dar prin aceasta, ei ,dovedesc nu recunosc trupur
Domnului ca un izvor de putere de ca un mediu prin care
se in lume realitatea De aceea el nu recunosc nici
jertfei lui Hristos. 'Pentru ei Euharistia nu are caracter de-
ce sa jertfit Pe Golgota, Domnul nu' mai priIT
trupul Lui. Trupul Lui tnviat nu e un izvor de putere pentru noI. Tot ce
mal poate face Domnul e om care e iertat
pentru jertfa Lui. In Hristos ny vor-
bind, ci luornd. EI produce in om moartea ,jlnvlerea dar ca
sa le f.n om" ele trebuie se in Sine. In om se pre-
lungesc, sau omul e tras n moartea ,tnvierc:a a lui
Hristos. CUVntul dumnezeesc are putere nU'mal intruc1t este o
singura, a acestei a Domnului, care din El ,se
in om. Un .cuvInt caJie nu dintr-o nu
Putem face intre cuvint, sau intre ca simplu semn care con
o .promisiune prin cuvint chiar atunci (Luther), sau mai inailJlte-
(Calvin, ntre Taina propriu deosebiri:
a) l>rincuvnt Dumnezeu omului o fn cazul protesta,n-
,UIOI: e iertat, Dumnezeu b) CU"intut
se neavnd alt scop fie crezut de
Deci Ctnd Taina e la nivel cu 'cuVintul, sau lui,. ea nu poate'
fi dect un semn, care nu pe Dumnezeu un semn' gol
de Dumnezeu, care e crezut el pentru cuvintul lui Iisus Hristos, care
a voit dea Taioa ca o pecetluire a OIlViintului. a) Prin Taina propriu
prin ca simbol, saU ca mijloc sensibil al dum-
Dumnezeu omului nu numai- o ci se
pe EI' 1n actul mfntuitor. o pentru omul
treouie ia de tot ce i se de tot ce se petrece in sine.
Dar o nu despre iertare de ci despre ce face Dumnezeu
atunci in om, nu ilUmai 1'n lui,'<:1 n ,lui. b)
Ca atare Taina se - ea nu e act ..:... dar mt
numai ea omul Intreg. omul intreg se
nu numai prin auzirea- unui ci ,printr-un act spiritual-corporal.
Faptul acesta ne un aH, sens al Tainii, pe cel de lu-:-
Cfare caretnchipuie, cuprinde realitatea dumneze-
Taina, Jn aO'est sens, este o lucrare prin faptul
efectul ei Inu poate fi sesizat de In momenM n care se pro-
duce, efeclufndu-se' n planul transempiric,
noastre. De aceea Taina trebuie cu Dar
aceasta e altceva decit cea OrtodoxuI' crede' pentru pri-
ceva ce, intelegerea: Protestantulorede, pentru nu,
nimic, \ra primi. Pri.n ortodoxul are certitu-
dinea 'despre o, transformare a sale. dar intr"u'\1
plan care nu cade ,sub vedere. Transformarea temeliilor fiintl!i' trebuie
puterea in planul empiric al fiinteI, Iar aceasta
1,
,
!
j
!
r
t
t
Ortodoxia
se face prin omului, de puterea rn planul
'adrnc al fiintei. In chipul acesta ceea ce a fost la Inceput primit prin
devine cu ncetul experiabil, cunOScut printr-o supe-
de 115).
Astfel Taina II1U face de prisos lucrarea a omului, ci 11 face
pe om capabil pentru ea
6ll
). Din sensul acesta a'l Tainei trans-
formarea pe eare o IJlroduce :1n planul al omului nu se
vreunor de ale lui. Cu alte cuvinte, Taina se rel-
valid din ,de om, de sus, ce e 'prin persoana
actul Tanei, ex opere operato. '
Lucrarea mfntuitoare, a Tainei adid actualizarea ei n planul
al vietii omului depinde de de aHe con-
ale acestuia. Dar transformarea bazei tramemplrlce a omului
nu se lui din momentul Tainei, ea
nu se nici unor cuvinte care ,ar produce asemenea de
care fac realizarea Tainei' de
de, cuvtntul care o produce, lor de a vedea efectul
Tainei exclusiv in ce le produce ea n
In, felul acesta ntelegem de ce cUV'ntul simplu, II1U
e 'dar e pentru pri-
mll1"ea Tainei, a prin o ica pe
Dumnezeu cel in adncul nostru prin vizlbil n
viata a omului: Prin ,Se darul tn om.
Prin cuvtnt omul e ajutat dezvolte ,darul. Cuvintul e ploaia soarele,
cate pune rn lucrare puterile pentru desvQUarea
ca dar. Nu poate depinde de noastre, de
ei la cuvfnt, darului dumnezeesc :tn ea. Darul atunci n-ar mai fi I
65.' A se vedea. ,pentru a.ceasta interesantUl stUdiu ali lut Odo caset, Glaube,
Gnos.ls und M'YliterielD, fn Jahl'buch fUr Lltllrgfewlsseucha.tt, 15, Band, MUnster
'In Westt. 1941, p. 155-305.
Sf. Marcu, Aacetut apune despre Botez: <tDa'!' harul acesta, se atIl!. In noi
'In chip ascullS de la. Boteg, nu ni va face decit atunci cind,
ce vom fI bine drumul poruncilor, vom aduce ca jertfA Arhlereulul
HrIBtos gindUrile cele ade firit noast/re, nu pe cele lllll.\lcate de fiare
(FUoc. 1., ed. n, p. 282). Iar Sf. MaxIm zloe: Chipul
noastre din Dumnezeu este Jndolt: chip .. :! <!intii are prin nUlllai harul
pregent ca putere; cela,lalt pe lingA atotdumne.-
zeeasell. cu Cel cunoecut. IUlern!nare ce de tn cel ce
(Ri!sp. 'C, Talasle; Flloc., m,p. 82). Odo caseI zice, el (Op. cIt.,
p. 225.): <Moartea Jnv:lerea ca. rnpreunll. cu Hristos, ce
llrmea.z!!. acela, presupune credintA se (setzt sich durch) in
dar emailntilpartlctpareontlc.!!.. harlcl!., la Hristos la
'lconOlllia Lut.:..
66. Tainele sau :nilste<re'/e sint cele ce fac pos!btl1l. actIvitatea a
el lupreme, sau e pe
plan 'il. cuprInsI!. mlster.Pentiru Origen pentru
misiune demni It gnozel era. Jeg!!.turile talnJce
(i1ntre Inisterul luI Hristos cult, care <:iu drept numele de mister, sa-
cramente, pentru eli. cupr:lnde efluviile mistic(! de ce se Incoace
'Incolo Intre Hristos BISericII.. ' .
. . .. De, fa.pt contemplarea cu adevArat sll. Cuprlndll.temelurl1e
lll.untrice ale cultului nu la m eficacitatea
B&cTamen1:elor, ci sll. caute sili cum sim,boale&e de cult poartll. tn ele. re-.
o fac prezentI!. mijlOCesc, parttclipal'ea la. real1ta.tea operei de mintuire,
la :m!sterul mfntuirfl ascuns de Veacuri In Dumnezeu, Iar, acum revelat prin
HrIstos:.. (Odo CaseI, op cit., P:,194-5).
27
TaInelor tn cele trei GOllfeslUil:l,l
. . I i-at depinde de om. Darul se
d r Inceputul mintUIrii l-ar fa<:e omu un minimum: se cere ceva ge-
i. Dumne"u gr.tuil. De 1. om .pro.pe
nerall omenesc: lI1eopunye, cu ajutorul darulUI prImIt, omu
botezul e " .
trebuie arate efortul lui .>. H' tos ca mijloace au, deSIgur,
3 Tainele sta'bilite de IISUS rIs U rinit harul ca nu
ros'tul de a da ca de sigu'rele al,:
bazat numai !pe e nu tru care recunosc
E aproape temeiul acesta prin doc
l

Tainele Dar, cum am vazu, e . le rin semne certificate e s a
4
lor. Ei 'spun sint ce le primesc cu
bilite de IisU's cau tPf dar nu chiar prin ele, ci prin cu-
d au primit harul cltiar prin ele, numai tntruc1t
VlTntul dumnezeesc sau (Luther) 68).
lor se Ifeduce la cuvmtul f redere care
Deci pe haza lor ei 'pot. prtml cu. nYe au rost ca cuvintul:
'le spune Dumn.ezeu l-a Iertat. Ta.l"rirea e iertat, dar intr-un mo?
de a aduce omulm de la u e in 8<flrmaife a iI1eceSI.
mai decit cuvntul. ferea omu1 nu S'El lJ)oatle
Tainelor de protestantl, tirUl Dar pra-
bizui exclusiv pe .. are

se

s'ai Tainei; dai Taina are
:aslgurare din par ea mI] oc . In de n concep.
tate numai pentru cel ce partea ei nu cuprinde nI:::1
lui Calvin, Taina nu e

tn iertarea c'a

un har Invizibil. ,Ea da garan le U' ori '11a in porunca u
externa, prin faptul are duce la
lisus Hristos. O asemenea <co or re re a fost de
-el. Noi socotim Taina, a nesiguranta inteme,
Hristos pentru ne s.<;aa e I
h
ului ca nesiguranta nu
-apoi a pe si nu mai atirne, la r1ndul el,
'subziste de loc, ca a a e
.de subiective. .t t Tainelor este fiind
'4. Un alt temei pentru a ea U e om ntr-o ordine
'Pentru totdeauna pentru p ate a tepta mintuirea
de Dumnezeu Omul r
u


ci mlntu.lrea
de la sale car: pentru t01l: decI .de
lui depinde de ac e .In au orlgma chIar
anumite acte ale Bisericl1, ale uneI COt' 'dec{ comunitatea
de la Hristos. Prin aceste acte se sus me
300' eC8.basiIa Incepe prin a.
67. Lot-Borodlne, Le grAce de!f!ante dat' In tuturor parti.'
,distinge cu claritatea daritll., Intre c fiecare din ei aetU8llfzeazl!., cooperilld
la vIata ,1 ce
liber cu ta cea mat !naltll. la. care s-au putut
68. A. lI{(:Ihler, op. clt., p. eTrU:iateral!i, a Tainelor, ca. o a
rfd1C& reformatorU a ierta. Scopul TalneI?r trebUie
prom!.s:lunlt de a. cel ce le cu sigur
'sl fie deci nu ailtul declta.cela de a face gtie Pentru retor-
eli. I-au fost Iertate pAcatele <leci sl-I unLlateral Iertarea pll.eatelor, TaI.
'lllatort, al c!lror sistem peste tot mijloace de tntllrlre a
nele trebuiau eJ.e num ,
111 aceastA lertaJre:..
28
omul inca;drat n comunitate. Cine depinde de anumite
acte din depinde de o comunitate; numai cine se bizuie exclusiv
pe interiorul se poate izola tn subiecUvism .

, v de la Ort<?doxie la Protestantism o
a despre apropIerea om Dumnezeu intre om
om, o aceentuare tot mai a distantei. Dad fn Ortodoxie se
prin Taine omul pe Hriistos pentru a muri
cu EI, se unesc prin ele rn Hris-
tos, fn <:atotidsm, omul nu deoit o gratie de
Hristos, fiecare om creatii, rncit se n-
tr-o stare dar nu tntr-Q unitate. mai departe duc
a credinciosului cu !Dumnezeu cu semenii .In cre-
care omul numai de la .Dumnezeu nid
o ci o a mntuirii viitoare. Omur
nu mai e legat de Dumnezeu ,prin nimi'c de la EI, Ci numai prin credinta
lui cu care se de promisiunea lui Dumnezeu, Deasemenea credin-
nu mai snt tinuti nici intr-o unitate de cugete
printr;o gratfe toti.
Tainele nu mai sint, in protestantism, mijloace de a credin-
cu Dumnezeu intreolalt nu mai snt dncbeeturile:l> fntre
dularele trupului tainic al Domnului, n'u mai &1nt vasele comunicante ale
vretii de la Dumnezeu la intre pen-
.iru ,di nu mai peste tot o astfel de de la Dumnezeu la cre-
intre
} ". :.".
SINERGIA IN TEOLOGIA 9)
de Mogi8trattd IOAN BBIA
Sinergia, ca nu s-a in orto-
in chip deosebit nici n-a putut forma obiectul dIspute
speculative, ca in Apus. Din e,a nu 5-3 n ter-
meni clasici-dogmatici niei n-a putut vpru;lI o formulare
Ceea ce catolkismul a diutat sa dl.scute pe teoretic, orto-
doxia n-a incercat rational Ea _ rezervat ve-
rificarea ei prin Cu toate acestea, sinergia s-a
in teologia duhovniciei cele mal
bune n. -. .
1. TEMEIURILE SINERGIEI.
Ce intelegem prin" sinergie? (J'UVU.,lyEia actiunea
de colaborare, de conlucrare. In dogmatIca, el omu-
lui cu Dumnezeu i,n Mai .precis, conlucrarea ome-
cu harul. sau fructificarea prin vointa a unei puteri di-
-vine. . t ... I v t t
Care' snt temeiurile acestei Ioaetul min Uiti,., p ecam 0-
deauna de la Dumnezeu, de la caracterul de. rn. acesta
irebuie ,'edem Iubirea Lui de lume. Sinergia pe temeiul co-
boririi pe care Dunulezeu a din iubire de noi, pe chemarea
sa la mntuire, tuturor .. Ea se pe faptul Dum-
nezeu este indreptat spre lume 'printr-o iu'bire Dumnezeu este .
'iubire: prin aceasta divinul are o deschidere uman., Aceasta este
'mina omului. de Dumnezeu. Ea este cale.a priI'!. care Dumnezeu
poate intra n inimile noastre puntea pe care .noi urcam laEl.
dintre EI noi s-a prin rn Hristos' ..
Ef e temelia conlac!ului cu divinul, a intre om Dum-
nezeu .. In persoana Lui trebuie. deci vedel}l prototipul
nergiei, pentru rn ea omul umtl Ea, a
.1<><:itparticiparea la Dumnezeu pru3 ea viata di-
puterea e ,I,Ul Hnstos, Omul
-are acces la Dumnezeu n baza descopeoru - mtmpam Sale, Dumnezeu
a intrat in cadrul omenescului ca Posibilitatea apropierii
nului de divin tocmai n cobprire pe care Dumnezeu a initIat-o
de noi.' . . .
rn de aceste temelii obiective care privese fadorul divin,siner-
gia un aspect subiectiv, n care se cuprinde fadorul omenesc.
. .., .
) AceastA lucrare de seminar pentru titlul de maglstru a. fost Intoenlitil
:fi. 'iNb cond.ucerea. p,e. Pr, Prof. D, Stl1nUoa.e. care a dat avizul sl fie publicati..
,., f .
S
t

n
i
l
o
a
e
,

P
r
.

p
r
o
f
.

d
r
.

D
u
m
i
t
r
u

F
i
i
n

a

T
a
i
n
e
l
o
r

n

c
e
l
e

t
r
e
i

c
o
n
f
e
s
i
u
n
i

O
r
t
o
d
o
x
i
a
,

a
n
.


V
I
I
I
,

1
9
5
6
,

n
r
.

1
,

B
u
c
u
r
e

t
i
,

p
p
.

3
-
2
8