P. 1
Calin Caliman - Istoria Filmului Romanesc

Calin Caliman - Istoria Filmului Romanesc

|Views: 98|Likes:
Published by Rosca Mihnea

More info:

Published by: Rosca Mihnea on May 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/03/2013

pdf

text

original

Calin Caliman

'-/ I
-

"

Ii

, y~~Am vazut 91 Calin Caliman mu!t8. muite tlIme romane$ti, ne-am lu~Z VJ (:ap pentru nu $tiu caie, am :'{i'> ~1preur,a la atatea $i atate a prostii, r:FYI tre;;fiurat pentru soarta celor hani?lte, mai prf0sLls de toate ne-am gasit IrYipeuna In ide"'g aceea a luiPerpessicius: "in arice naufragiLl, creatorul trebuie sa c~ute 0 perla" . inoat pot serie ca am suficiente motive pentru ea Istoria !u; sr, fie binevenita In Cinemateca mea persona!a.

RADU COSA$U

ISBN

973-577-269-B

CALIN CALIMAN

ISTORIA FILMULUI ROMANESC (1897-2000)

ISTORIILE SECOLULUI XX

Coordonatorul colectiei: DANIEL CRISTEA-ENACHE Coperta: DONE STAN

CARTE EDITATA CU SPRIJINUL MINISTERULUI CULTURII

© EDITURA FUNDA TIEl CUL TURALE Aleea Alexandru, nr. 38, sectorul 1 71273 Bucuresti ROMANIA ' Tel.: 230.25.43

ROMANE

Fax: 230.75.59
Email =fcr@algoritma.ro

ISBN

973-577-269-8

'-'

'-'

Ci\.LIN CALIMAN

ISTORIA A FILMULUI ROMANESC
(1897-2000)

EDITURA FUNDATIEI CULTURALE ROMANE
BUCURE~TI' 2000

CUPRINS

Argument INCEPUTURILE CINEMATOGRAFIEI NATIONALE (1897-1916) "Minunea secolului" la Bucure~ti Paul Menu ~i primele "vederi romane~ti" Experimentele doctorului Gheorghe Marinescu Intoarcerea cinematografului "Independenta Romaniei" , "Filmul de Arta Leon M. Popescu" Filmele de peste munti BILANTUL FILMULUI PRESONOR (1917-1930) Facsimile cinematografice "imbatranite de vreme" Pacala ~i Haplea: primele personaje animate Al doilea Inceput al filmului romanesc .. , Jean Georgescu ~i Jean Mihailin anii '20 Cinematograful ~i intelectualitatea ; "

9 11 13 16 18 21 26 30 36 39 41 45 50 61 68

,

CINEMA TOGRAFUL SONOR PANA. LA NA TIONALIZARE (1931-1948) Primele filme vorbite Filmul ~i cercetarea sociologica Paul Calinescu ~i "Tara Motilor" Comedia, aceasta "rara avis" Revenirea lui Ion ~ahighian . , Cinea~ti romani pe meridianele lumii Din nou, ora coproduqiilor.. Versiuni romanqti ale unor filme straine : ,,0 noapte furtunoasa" Tranzitia postbelica Animatia, In faza artizanala , .. , Documentarul, pe valurile vremii 5

75 77 85 87 93 99 102 105 109 113 121 125 127

, ,

"CLASICIZAREA"

FILMULUI NATIONAL (1949-1970) '

135 137 139 147 156 161 167 173 178 184 195 200 207 211 217 220 225 227 230 246 252 267 272 279 283 299 301 305 312 331 340 367 380
.

Noi1e premise ale produqiei cinematografice ~coala filmului documentar: 0 "fata morgana"? Ecourile epocii in filmele anilor '50 Victor lliu, "La Moara cu noroe" Gopo, 0 scurta istorie cu "Palme d'or" A opta arta in ofensiva Primele tentative "experimentaliste" Liviu Ciulei ~i "Padurea spanzuratilor" Umbre ~i lumini pe spirala evolutiei Tentatia literaturii ~tafeta comediei cinematograEce Istoria, 0 fosta "epopee national a" Filmul ~i viata cea de toate zilele ~;:."Meandre", un film inmormantat de viu Lucian Pintilie ~i "Reconstituirea" DECENIUL UNOR MARl PROMISIUNI (1971-1980) Manifestul unei promotii: "Apa ca un bivol negru" Decantarea valorilodn anii 1971-1975 Pita ~i Veroiu: "Nunta de piatra" Colegi de generatie Malvina Uqianu ~i ~ansa filmului de autor Personalitati ~i stiluri in filmul documentar Animatia (inca) in ofensiva Filmul romanesc merge mai departe UN DECENIU NEVEROSIMIL (1981-1989) "Croaziera", un "varf de lance" Scenari~tii deceniului al IX-lea "Arcul de bolta" al ecranizarilor "Opere prime" (de durata sau de unica folosinta) "Batalia" dintre cantitate ~i calitate Documentarul, animatia ~i infuzia de tinerete Ultimul paradox: anul1989 SFA.RSIT , DE MILENIU IN FILMUL ROMA.NESC (1990-2000) Cainii cu covrigi in coada ' "Ratia de libertate" a filmului documentar Primul val de debuturi Replica regizorilor consacrati Permanentele metaforei 6

392 395 400 406 415 426

Un testament cinematografic "Pisica rupta" ~i estetica uratului Ina~teptarea"surasuluidepot1elan" Fete ale tacerii, pe 0 prispa, in Est Documentarul de lung metraj, ca exceptie Moartea lenta a filmelor de scurt metraj Debuturile intarziate ale deceniului Final deschis Bibliograjie selectivu Indice de nume

431 436 441 446 450 455 461 468 477 480

7

Ilustratiile volumului parvin din arhiva fotografidi personala, din alte coleqii personale (ale unor regizori, aetoris,i critiei), din fototeca revistei "Contemporanul", din fototeca Arhivei Nationale de Filme. Multumese cillduros directorului Arhivei Nationale de Filme, critieul 5,iistoricul de film Bujor T. Ripeanu, pentru materialul documentar pus la dispozitie. Multumiri sincere s,i prietenes,ti tuturor colegilor de breasHi ale caror judediti de valoare privind filmul romanesc sunt incJuse in prezentul compencliu. Multumesc din inima criticului de film Dana Duma, tara sprijinul s,iimelegerea careia acest volum nu ar fi fost finalizat. Toata gratitudinca criticului literal' Daniel Cristea-Enache, redactorullucrarii - s,i, prin el, Fundatiei Culturale Romane, Editurii sale s,i scriitorului Augustin Buzura -, rara de care acest volum nu s-ar fi nascut.

ARGUMENT

Lucrarea de fatd nu apare pe teritorii '.irene. Dimpotrivd. De ani .}'i ani de zile, ai Arhivei Nationale cercetc1tori de la [nstitutul de [storia Artei al .-i.cadell'iei Romane .~i de Filme, reputati istorici de .film .}'i tineri filinol 0 gi in curs de a.firmare, !ii-au unit eforturile pentru realizarea unei cat mai complete si cat mai\tiinrifice istorii afilmului romanesc. rncd din anul 1970 erau tipdrite primele dOllii mlume dintr-o vastd lucrare de pionierat, Produqia cinematografica din Romania, 1897-1970. Filmografie adnotata, 0 lucrare sistematizatd fn trei pdrti (l. Cinematograful mut - 1897-1930; If. Cinematograful sonar pana 1a nationalizare ,- 1930-1948; IIf. Cinematografu1 sonor dupa nationa1izare - 1949-1970),:'ii programatd sd apard fn cateva :::ecide mlume. Sapte dintre aceste volume au .~i apdrut: III - Cinematografu1 mut (1897-1930). Filmu1 de nonfiqiune de l. Cantacuzino!ii B.T. Rfpeanu (1970); 1/2 Cinematograful mut (1897-1930). Fi1mu1 de fiqiune de I. Cantaeuzino .~iB.T. Rfpeanu (1970); II11 A - Cinematograful sonor (1930-1948). Fi1mu1 de nonfiqiune. Fi1mu1 documentar ~i pub1icitar (1927-]948) de B.T. Rfpeanu (1975); II11 B/partea [ - Cinematografu1 sonor (1930-1948). Fi1mu1 de nonfictiune. Iuma1u1 de actualitilti (1930-1941) de Dan Mateeseu (1976); II11 B/ parte a a II-a - Cinematografu1 sonor (1930-1948). Fi1mu1 de nonfiqiune. Iuma1ul de actualitati (1942-1944) de Dan Mateescu (1976); IIIl C - Cinematografu1 sonor (1930-1948). Fi1mu1 de nonfiqiune. Iuma1u1 de actualitati (1944-1948) de Georgeta Davidescu (1977); II/2 - Cinematografu1 sonor (1930-1948). Filmu1 de fiqiune, de Ion Cantacuzino, luerare completatd de Theodor Leontescu, Alina Predeseu ~'iDinu-Ioan Nicula, sub redaetia lui Mihai Tolu (1998). Aeest ultim 1'OIwn - fnceput de neobositul Si generosul istorie, critic :'iiestetician al.filmului romanesc, dr. Ion Cantaeuzino fned din 1971 - fncheie pentru moment lista aparitiilor, dar cercetc1torii Arhivei Nationale de Filme pregc'itesc, pentru urmc1torii ani, ~'i pm'tea a treia a amplei luerdri de sintezd, cea consacratd anilor 1949-1970 (programatd pe cel putin opt volume).rn plus. 0 Scurta istorie a fi1mului romanesc a seris i)'iManuela Cernat (Editura !itiintzficd .~ienciclopedicd, Bucure!iti, ] 982), iar un prim volum de cercetare istoried a publieat recent ,yi Valerian Sava (Editura Meridiane, 1999). Precedente existd. Volwnul defata - utilizand, desigur, doeumenta(ia un ora dintre cereetc1torii de pand aCUIn - f~'ipropu11e, fn spatiul dat, 0 istorie selectiva a cinematogrqfiei nationale, de la fnceputurile sale - situate fncd fn veacul trena - pand fn prezenwl imediat, f11 pragul milenilllui al IIf-lea. Cea mai tandrd dintre arte, la acest hotar de vremi, a acumlliat - .}:i fn spatii roma11e~,ti - un veal' de existenrd ~'i se pregc1te.~te pentru veacurile viitoare. Din bogata docUinentatie avutdla fndemal1d, am selectat, a.yadar, 11ul1wnai din considerenteformale 9

~'ele propriului meu curs de istoriafilmului . istorii "partiale" etc. incluzcmd fn textul propriu-zis trimiterile hibliografice. sa ma adresez nu numai cinea!itilor . Am utilizat cu precadere ji.precum !ii studii. din considerente de fond. Fata de lucrarile anterioare . In primul rand. la Universitatea de Arta Teatrala # Cinematografica. monografii. prin modul de ahordare alfilmelor din palmaresul cinematogrqfiei nation ale. articole. de ~pectatorii de ad _~i. pastrand Infinal doar lista volumelor consultate. la lnstitutul de Arta Teatrala !ii Cinematografica eyipe care fl sustin de noua ani de zile la diferite universitati de stat sau particulare. ci. la Facultatea de Arte "Hyperion ". docwnentatia a zed ~'i zed de volume).~icobora!iuri. la Universitatea europeana "Columna" . cronici de film aparute cu precadere fn revista "Contemporanul" (majoritatea filmelor romaneeyti din ultimele patru decenii trecand !ii prin cronicile mele din acest hehdomadar). cele mai importante evenimente e~'imomente petrecute pe spirala evolutiva. AllORUL 10 . lucrari de sinteza. cu lwnini !ii umbre. Intre copertile unei asemenea carti.~'i.(fiind imposibil de "strans". la :. a filmului romanesc. Pentru cursivitatea lecturii am simpl(ficat aparawl critic allucrarii. etlt mai aproape de spectatorii de ieri. care se opresc.fn genere.am fncercat. Fata de cercetarile anterioare .fn qfara istoriilor lI1entionate. la propriu. fn eel mai hun caz. la anii '70 sau '80 .am tinut sa aduc cercetarea cinemarogrc~fica la zi. cu urcu!iuri . speciali!itilor din lwnea artei a wptea.pe care l-am sustinut.de ce nul de ~pectatorii de maine.jaqitul anilor '60. am cautat sa captez interesul unui puhlic cat mai larg de cinefili. ducand istoriafilmlllui romanesc.unele de "uz intern" . volume memorialistice.

(9161-L681) 31VNOlivN 13IdVlIDOLVW3NI:J 3111IIlLIld3:JNI v .

. iar in 6 mai ~i-audenumit aparatul cinematographe. Ceartacopiilor. eel care avea sa devina "parintele artei filmului". "reteta" primei zile a fost de 35 de franci. direetorul Teatrului "Robert Boudin" din apropiere. care.. organizand proieqii experimentale."MINUNEA SECOLULUI" LA BUCURESTI Pe vretnea aceea . a fost ~iun oarecare Georges Melies. al cinematografului Lumiere: pretul unui bilet era de un franc. avea loc primul spectacol cu public. Ei au fost prezentati de tatallor. inca din 1890. italianul Filoteo Albertini breveta (in octombrie) cinetograful. Dar ~ansa istorica a aparJ:inutfratilor Louis ~iAuguste Lumiere. pe baza de bilete. asta in timp ce fratii Lumiere . englezul William Paul i~i construia un aparat de proieqie pentru filmele turnate cu camera sa. dupa ee au rezolvat inregistrarea ~i proieqia imaginilor animate cu cadenta de 15 imagini pe secunda. Zidul. Antoine. lerburi rele. la New York. cu bagaj cu tot. iluzii ~i deziluzii. valurile tnarii la Dover. Thomas Armat ~i Charles Francis Jenkins i~i puneau la punct fantascopul. in Salonul Indian de la "Grand Cafe". in subsolul de la "Grand Cafe":. apoi Raoul Sanson construia un aparat de proieqie pentru filmele kinetoscop. Partida de carti. in noiembrie fratii Max ~i Emil Skladanowsky ineepeau la Berlin proieqii cu bioseopul. panopticonul. zece "filme" de cate 16-17 metri fiecare. pe Boulevard des Capueines la numarul14.care inca nu se numea a~a -./ Este interesant desubliniat "amanuntul" ca. drept "inventatori ai aparatului" . Regimentul. englezul Birt Acress filma. la 28 decembrie 1895. Anul de na~tere al cinematografului a fost foarte agitat. in lumea precursorilor: multi au trecut razant pe langa glorie. Astfel. Marea. Bazinul din Tuilleries. 13 . Inca din primele saptamani ale anului 1895. lntrarea trenului In gara La Ciotat. pe tot parcursul anului. dupa ce brevetase "metoda ~iaparatul pentru producerea imaginilor animate"). nici ei. Fierar.. in martie au organizat prima proieqie experimentala a cinematografului lor . cu kineoptikonul. Orice istorie i~i vrea un punct de origine: istoria cinematografului a inceput atunci. printre primii spectatori. au absentat. cu le~irea lucratorilor de la Uzina Lumiere. Romania era in Europa! Oridit ar suspina procleJ:ii(care numesc asta "tapaj propagandistic"). cu multe evenimente. Woodville Latham i~i verifica. americanul John le Roy infiinta societatea "Cinematograph". unii au pierdut "primatul" cu cateva zile (ca sa nu mai detaliem soarta nefericitului Louis Aime Augustin Ie Prince. deci 35 de spectatori au avut privilegiul de a asista la proieqiile din prima zi a cinematografului. primul spectacol cinematografic in Romania a avut loc la cinci luni fara 0 zi dupa istorica reprezentatie pariziana a cinematografului Lumiere din 28 decembrie 1895. care.. n-au stat cu mainile in san: in februarie ~i-au brevetat un aparat eare servea la "obtinerea ~ivizionarea probelor chronofotografice". din trenul Dijon-Paris.Ie~irea lucratorilor de la Uzina Lumiere.in ordine alfabetica -. a disparut lara urma.ul. in aprilie.

a sosit. Cinematograful a atras. Claymoor vorbe~te despre . de atmosfera. Aceasta trufanda. "Este Insa~iviata. cu preturi tot mai scazute: apoi 14 . 0 aWlnota a ziarului (din 4 iunie) ofera informaJ:iisuplimentare: aflam ca "cinematograful. In actiune. el a fost prelungit de mai multe ori. numele personalitatilor prezente In sala de cinema. aceasta senza~iea zilei. «1acererea generala». In 27 mai 1896. de~inemdestul de multe informa~iiprivitoare la reprezentatiile respective. Una dintre rubricile citite ale ziarului era "Cametul high-life"-ului semnat de Claymoor.faptului ca gazda primelor spectacole cinematografice bucure~tene era ziarul de limba franceza "L'Independance Roumaine" (hotarat lucru: Romania.11considera 0 "experien~afeerica".au rulat ~i In primele spectacole cinematografice din Romania. cum 0 numea presa. Frumusetea inventiei consta In noutatea ~iingeniozitatea aparatului. Ea perpetueaza imaginea rni~carii. reprezenta~iacinematografica de la ziarul "L'Independance Roumaine" i-a oferit prilejul comentatorului monden sa publice. care fumega pe co~ ~i zvarle scantei de foc". Stropitorul stropit .se putea citi In "Le Poste" din 30 decembrie 1895. este rni~carea surprinsa pe viu" . la cinci luni fara 0 zi dupa reprezenta~ia pariziana. a fost trirnis sa Incante Bucure~tiul" de catre un celebru impresar al vrernii. cu locomotiva In cap.. cronicarul nota. pentru ca respectivele titluri . Rubrica avea un caracter monden.dar nu s-a facut nici 0 men~iune ca Louis Lurniere este autorul peliculelor In cauza. alaturi de reclamele pentru mod a "lurnii bune". seara de seara. Initial.fotografie vie". Amanata cateva zile din pricina unor defecJ:iunitehnice. dupa cum noteaza ~i doctorul Ion Cantacuzino In volumul sau "Momente din trecutul filmului romanesc": "Anuntat initial pentru 0 saptamana. printre care "prima comedie" din istoria filmului.alaturi de altele. spectacolele de tumeu ale unor vedete europene.In primul rand . nu numai sub forma lor imobila. "e atat de reallncat ai senza~ia ca tu Insuti faci parte din acest tablou". primele "cronici" cinematografice. spectacolulli pare un "fenomen lurninos". cu yorba prins a In varful buzelor. peste drum de actualul Pa1at al Telefoanelor) avea loc prima reprezentatie high-life. culoarea rochiilor purtate de doamnele "cele mai ~icdin Inalta societate". moartea va Inceta sa mai fie absoluta". pe care Intreg Bucure~tiul se va grabi sa Incerce a 0 degusta. a debarcat ieri dirninea~a". a cinematografului Lurniere In Romania. ci In rni~care. cu gesturile lor obi~nuite. In saptamanile urmatoare. dnd toti vor putea fotografia fiintele care le sunt dragi. ~i mai departe: "Fotografia a Incetat sa fixeze imobilitatea. fiul poetului Iancu Vacarescu) a fost primul care a ~inut sa salute sosirea la Bucure~ti a "rninunii secolului". pe atunci. ca la un bal. privind toaletele ~icoafurile participantelor la sindrofii. Schurmann. Cum spuneam. era In Europa!). Cand aceste aparate vor fi puse la dispozitia publicului. "Miracolul iluziei" ~i 0 alta iluzie. "Enfin il est arrive" . cea a "eternizarii vietii" sunt frecvent Intalnite In primele comentarii dedicate cinematografului. Nu suntem departe de cronicile franceze aparute imediat dupa prima reprezentatie pariziana. autorul punctand Indeosebi detalii de ambian~a. un public tot mai larg. I~i gaseau loculln ea recep~ii ~i baluri. impresarul Adelinei Pati ~i al Eleonorei Duse. Insemnarile lui Claymoor I~i schimba stilul. In pas cu atraqia tot mai larga pe care o exercita cinematograful.noteaza ella smr~itullunii mai 1896: "In smr~it. Mi~u Vacarescu. cu minutiozitate. In cladirea ziarului "L'Independance Roumaine" (care se afla pe Calea Victoriei. Celebrul cronicar monden (care era. Filmul care a stfunit cea mai mare emoJ:ie a fost lntrarea trenlilui In gara La Ciotat: publicul era prevenit ca "va vedea Inaintand un tren adevarat In marime naturala. Am arnintit toate filmuletele primei seri Lurniere. ba mai mult. In realitate. Datorita .

repede. menita sa intretina viu interesul privitorilor. Promio pleaca in lume.in relatarile sale privitoare la "vederile" programului: "cea a sosirii trenului. ziua premierei de la Londra ~i luna octombrie. lata cum comenteaza el 0 alta "vedere" din "pachetul" casei Lumiere. Multa vreme. cat ~i pentru "luarea de vederi"). cu care. efectiv. Afi~ul a inceput apoi sa se modifice.. a fost intrerupta de un accident alluminii electrice". doamna eleganta. de~i alte surse 11numesc Georges sau Eugene). "prinde" la Londra funeraliile reginei Victoria."benzile" cu numarul 295 ~i 296 din "Catalogul Lumiere". referindu-se la diseminarea mondiala a cinematografului Lumiere. de la Madrid la Tokio. ale carui memorii au fost publicate de G. revenind in localul ziarului «L'Independance Roumaine». ~i i-au trimis in multe dintre tarile lumii. la randu-i.este faptul ca filmuletele programelor cinematografice de la sfar~itul veacului al XIX-lea erau. apoi in sala «Hugues» . Unul dintre cei dintai a fost Promio (probabil Albert. filmeaza apoi la Venetia. Ceea ce ar mai fi de semnalat . imediat dupa prezentarea senzationala a cinematografului la Paris. reprezentatiile ajung sa cuprinda numai ~ase filme. considerate "primele doua traveling-uri panoramice" din istoria cinematografului -." Claymoor . dar numarul .. credinciosul fervent.. pentru publicitatea din epoca). ne descoperim dintr-o data pe peronul unei gari. .care. Coissac intr-o "Istorie a cinematografului" din 1925. coboara multimea credincio~ilor. la Constantinopol ~i·Smima. ~i-a reluat. indeob~te. se incheia reprezentatia.. fratii Lumiere au angajat 0 serie de tineri pe care i-au format ca operatori (atat pentru proieqii. marea senzatie a programelor a ramas Intrarea trenului In gara .. pentru el filmuletele erau produsele . noteaza: "intre 7 februarie 1896. ca un tot unitar. "Sa fi venit oare ~i la Bucure~ti?" . de la Stockholm la Sidney. 15 . angrenati in "cronici cinematografice" inca din decembrie 1895. vazuta de cronicarul din epoca.~edintelor" zilnice se mare~te. cinematograful tacuse turul tuturor capitalelor. in Suedia. urmand exemplul confratilor francezi. cum ne-o demonstreaza la un moment dat: "Dupa 0 delicioasa plimbare cu barca pe lacul fermecat. imaginile in mi~care ale ie~irii credincio~ilor din Catedrala de la Nimes: "De sub portalul templului.peste drum de vechiul Teatru National . Primele programe cuprindeau zece filmulete (ca la Paris). in septembrie. 0 "surpriza".a trecut.se intreaba Ion 1. in general. de la Roma la Sankt Petersburg.. "Minunea secolului" a intrat. In luna urmatoare 11vedem inscris in ziare la rubrica «Spectacole permanente» iar in noiembrie pretul biletelor ajunsese la 50 de bani . se duce intai in Spania.nu 0 data . a publicat relatari zilnice despre spectacolele cinematografice . ajunge in Belgia. in a sa "Histoire du cinema". aparatului. 0 activitate regulata. cu regularitate: in fiecare seara se introducea cate 0 banda inedita.iar dupa 0 intrerupere. cum 0 ~i spune . iar intreg programul ajunge sa fie schimbat zilnic.. in rutina .intr-o ordine auxiliara de idei . barbatul bigot. la inceputul anului 1896. apoi in Turcia." Memoriile publicate de primii operatori Lumiere evidentiaza faptul ca. Recunoa~tem aici toate figurile: batrana devotata. "anonime". Atractia mondena se transformase repede intr-un spectacol popular. 0 vreme. zile la rand. tanarul curtezan care nu respecta nici macar sfintenia locului".M. comentatorul facea abstraqie de numele realizatorului. de la cronica mondena la notatii despre filmele prezentate.a trecut pentru scUTttimp in sala cea mare din cEldirea de pebulevard a «Eforiei Spitalelor civile». pentru Claymoor (~i. Panorama Marelui Canal (Iuata de pe un vapora~) ~i Piata San Marco . Cantacuzino. exact in momentul sosirii trenului". Istoricul francez de film Jean Mitry. cu carte a de rugaciuni in mana.. care este clou-ul aparatului.. pentru raspandirea ~i exploatarea inventiei lor. pe timpul verii. Cand se "permanentizeaza".

. Fotograf bucure~tean. Louis Lumiere I-a primit in ianuarie 1896 in laboratoare1e sale din Lyon-Montplaisir.. gazduita de redaqia respectivului ziar.dar 1a aceasrn fntrebare nu s-a raspuns fnca. Mesguich a acceptat .Paris. istoricul primelor "vederi romane~ti". Un alt operator din epoca este Felix Mesguich. din notitele ziarului? In programe1e urmatoare. completate cu trei scene straine din stocul mai vechi. la randu-i. unele devenite celebre.fiane~ti" . atractia mondena a cinematografului se transforma. pe zi ce trece.cu litere apasate. spune urmatoarele: "Operator film documentar (Paris. se numara filmarea tarului. fncerdind otravuri pe sclavi (1897). Ce putem afla. Acesta era. printre luarile sale de vederi. fn acest sens. in timp ce "scenele straine" se schimba zilnic.. In scurta vreme s-au strans vreo douazeci de vederi autohtone. 1933): el a fost "elev" allui Promio .0 personificare a ziarului -. una de la teras a cafenelei Cap~a ~i trei de la ~oseaua Kiseleff. Pe ecranul "cinematografului" ocazional de pe Calea Victoriei. pe viitor . ill mare. 20 mai 1876 . "programul va fi compus aproape exclusiv din vederi romanqti". fnsotit de fotografia cu mustacioara a lui Paul Menu. in programul zilei de luni 25 iunie 1897.dupa un stagiu de proiectionist . cand "L'Independance Roumaine" anunta.1234 cinea~ti romani". In 1897 ajungea In Rusia. primele jocuri olimpice din Atena (1896). 16 . PAUL MENU SI PRIMELE "VEDERI ROMANESTI" Din notitele aparute in ziarul de limba franceza "L'Independance Roumaine" se poate reconstitui. adica.sa pIece. fapt pe care ziarul 11anuntii ca pe un fapt de mare atraqie. filmuletul Nero.disparuta fntre timp .. ~tirea ca au sosit pentru cinematograf ~ase noi vederi romane~ti: doua vederi de la Targul Mo~ilor. Astfel se face ca programul cinematografic din 28 iulie ajunge sa fie compus exclusiv din vederi romane~ti. Tot din paginile ziarului "tutelar" aflam ca operatorul Menu a plecat la Galati sa filmeze inundatiile din vara anului 1897 ~ivapoarele floti1eiromane de pe Dunare. "scenele romane~ti" continua sa tina afi~ul. 27 iulie 1973). Cine era autorul primelor vederi romane~ti? Textul din diqionarul . In ziarul din 4 iulie . primele "vederi romane~ti". in cladirea a carei fatada era fmpodobita cu un dorobant de bronz . Informatia este completata cu vestea ca.printre alte "misiuni". Data aceasta consemneaza un alt "act de na~tere": al primelor "actualitati cinematografice" romane~ti. iar vederile romane~ti ocupau un loc tot mai important fn proieqiile zilnice. contextul mondial in care apareau la Bucure~ti prime1e "vederi rof. i-a imparta~it proiecte1e. oazele din Maghreb . in salita amenajata ad-hoc la etajul I din cladirea . Intre timp s-au filmat ~icateva secvente la hipodromul Baneasa. cu 0 marja de eroare minima.este inserata.de pe Calea Victoriei (langa pasajul "Victoria"). in lume: in iunie 1896 era la New York.. de la proieqia primelor vederi romane~ti . in continuare. care ~i-a strans memoriile fn volumul "Tours de manivelle" (Paris. Promio este considerat ~i un precursor al "filmu1ui de arta": este citat. fn spectacol popular. Trecuse un an ~i aproape 0 luna de la prima reprezentatie cinematografica din Romania.la mai putin de doua saptamani. fuga in Himalaia a lui Dalai-Lama. Promio a avut-o ~i pe aceea de a forma noi operatori pentru dispandirea in lume a cinematografului Lumiere -.

Editura Academiei. La vremea senectutii. nr. publicata in "Romania literara" (nr. Terasa cafenelei Cap!$a. nu se pastra decat 0 "mostra" din filmarile sale de altadata. care nu fusese niciodata utilizat in acest scop. subiecte dintre cele mai diverse. intr-o luna ~i zece zile din anul 1897. Vase Ie flotilei de pe Dunare. toate aceste filmulete. ziarului "L'Independance Roumaine": tanarului fotograf i s-a cerut sa foloseasca pentru fnregistrare aparatul bivalent (de proieqie ~iinregistrare) existent in redaqie.fotograf de meserie.realizatorul primelor filmari din Romania. Regina fn trasura!$i M. peste secole. ma interesa altceva". "realizator de actualitari cinematografice (in speta de vederi romanqti)" decat. 17 actualitati turnate in intervalul 10 mai 20 iunie 1897. "Marturiile lui Paul Menu".cuprins de 0 adevarata "furie" cinematografica . deci tangentele cu cinematograful erau indubitabile. Fara a face parte din elita operatorilor Lumiere care au impanzit lumea pentru a duce cinematografulin cele mai indepartate colturi ale lumii.in celelalte 39 de zile ale activitalii sale cinematografice a filmat. Iniliativa realizarii acestor filmari aparllnuse. Bucurqti.ulterior. Regele calare revenind la palat. ulterior intors in tara de origine. Defilarea militara). Paul Menu era . escortati de StatuI Major Regal !$ide ata!$atii militari straini. Terasa cafenelei CaNa." Ce ~tim in plus despre acest "fotograf bucure~tean". 2/l972) cat ~i din interviurile acordate de longevivul precursor.S. cu titlul "de lucru" M. nu se mai pastra nici 0 secunda. Descoperirea foarte recenta a unora dintre "vederile" considerate pierdute constituie un eveniment major pentru istoria filmului romanesc. "deoarece. iar momentul ales a fost parada de la 10 mai 1897. abia implinise 20 de ani. Targul Mo~'ilor. cinema". atunci. Atestate documentar. tom IX. nascut la Paris ~i mort la Paris dupa peste 97 de ani de viata? 0 seama de lucruri aflam dintr-o ancheta realizata de Ion Cantacuzino ~iLucian ~tefanescu.lnundatiile de la Galati.. Din programul "de gala" al serii de 28 iulie 1897. nici macar n-a trecut pragul secolului XX! Dupa cum singur 0 spune in sursele amintite.S. musique. din studiul "Les premiers pas du cinema en Roumanie" de B. patruzeci de zile din lunga sa viata. cum am vazut. ~i I-a abandonat foarte repede. . contributia sa cinematografica s-a perimetrat in veacul al XIX-lea. ~i cateva date biografice: era fiul unui optician francez naturalizat in Romania. In Bucurqti . Ripeanu ("Revue roumaine d'histoire de l'art.a locuit ani la rand pe Calea Mo~ilor. Aflam. 42/16 octombrie 1969). developate la firm a Lumiere din Lyon ~iprezentate in acela~i an la Bucurqti: Defilare de 10 mai.dupa cum singur a spus-o . erau considerate pierdute. in Obor. "cineastul" de odinioara ~i-a amintit ~ifilmarile din tinerete. evocandu-Ie cu un zambet ironic. Interesant de remarcat este faptul ca Paul Menu .T. dupa 1897. pana intr-un trecut foarte apropiat. cadrul de 15 metri de pelicula (un minut de proieqie) pastrat. in vara anului 1897. la Cap~a) ~i in Galati (unde. Meritulii revine directorului 17 . de cate un minut fiecare. "operator". La Arhiva Nalionala de Filme. frenetic. s-a "apropiat de cinema" pe cand era foarte tanar. lnundatiile de la Galati etc. pe Calea Victoriei. in Bucure~ti (pe ~oseaua Kiseleff. Exercitiile marinei terestre. Devenit peste noapte operator. insa. trei "vederi" (doua dintre ele pierdute) ~i . fiind "unul din cei 0 suta" care au pornit spre cele patru zari cu misiuni similare. Ba mai mult. Hipodromul c~icursele de la Baneasa. din interviurile sale. Serie theatre. se presupune ca Paul Menu a fost angajat de fratii Lumiere pentru a populariza inventia lor in Romania. aldituit numai din vederi romane~ti (Targul de la MO!$i. Paul Menu a realizat. s-au produs ni~te inundatii catastrofale).n-a fost "cineast".care a devenit al doilea ora~ al sau . de fapt. de aproape 0 suta de ani. la Baneasa.

Cinematograf.. publicitare..semnate de acela~i Claymoor ~i-au pastrat caracterul informativ. ea s-a stins foarte repede (nu atat de repede ca viata de operator a lui Paul Menu): "minunea secolului" a intrat in anonimat dupa nici doi ani de proiectii cinematografice. profesorul Gheorghe Marinescu incepea sa studieze. care. bunaoara" . de pilda (organ social democratic condus de Iosif Nadejde) i~i manifestase entuziasmul fata de cinematograf pe un ton mai rational. se va construi prima sala propriu-zisa de cinema. Comedii ~i ~ansonete. cu cat calitatea copiilor descoperite este irepro~abila. a dat de urma unor pelicule considerate pierdute: Cursele de la Baneasa. Intre anii 1898 ~i 1901." Era . Noile "mostre" sunt menite sa modifice "perspectiva" asupra autorului lor: fotograful Paul Menu i~i afirma ~ivocatia de operator cinematografic. impreuna cu asistentul sau. Joi 5 iunie deschiderea stagiunii teatrale. doctorul Gheorghe Marinescu. "Caragiale. in epoca. Inundatiile de la Galati (unul dintre cele patru consemnate filmografic). ziua. strada Doamnei 10. Pilmul va disparea din viata publica bucure~teana ani de zile. prin calitatile de atmosfera ..noteaza Grid Modorcea in "Istoria gandirii estetice romane~ti de film"). Mancaruri calde ~ireci. cu ajutorul cinematografului.cum scrie Ion Cantacuzino . Din paca. analitic. pe strada Doamnei. Acolo. istoricul Bujor T. Surpriza este cu atat mai placuta. vizitand Cinemateca Franceza cu prilejul centenarului cinematografului. publici tar. prin dinamismul mi~carii in cadru. neurologul Gheorghe Marinescu (1863-1938) este considerat unul dintre principalii precursori. EXPERIMENTELE DOCTORULUI GHEORGHE MARINESCU Pe buna dreptate. La ~osea (I ~iII). pret unic 30 bani halba. aparatul Lumiere (cel "echipat pentru a lua vederi noi"). Patricieni ~imititei. opiniile sale despre primele filme Lumiere fiind de-a dreptul fascinante. Tfirgul Mo~ilor. Precursorii i~i vedeau. un pionier al filmului ~tiintific mondial.Arhivei Nationale de Filme. Ripeanu. Au existat. ratiunile prei!bminante vor fi comerciale. Intrarea libera". de treaba .prin tipurile surprinse. o data cu intoarcerea cinematografului in Romania. dupa cum 0 spun ~ireclamele timpului: "Parcul Basilescu. seara ~i chiar in timpul reprezentatiilor. presimtind in aceasta revolutie tehnica un fenomen cu caracter de masa.. Cat despre curiozitatea publica. "L'Independance Roumaine" dadea urmatorul anunt: "De vanzare un cinematograf Lumiere cu 12 vederi. va trece de la Paul Menu la.in acei ani. dupa ce spectatorii fusesera pastrati 0 vreme cu un pret derizoriu al biletului de intrare (50 de bani). Cand va reaparea. ~i altfel de luari de pozitie: "Lumea noua". echipat pentru a lua vederi noi.. 20 bani tapul. cinematograful n-a atras aten!ia nici unei mari personalitati a timpului (unui. in continuare. medic ~ioperator 18 .te. La 16 martie 1898.constituind un document pretios privind inceputurile filmului romanesc. Dar pana atunci. a~a cum intamplarea a facut ca Maxim Gorki sa vada un spectacol cinematografic la Nijni Novgorod. dintre care 6 din tara ~i6 din strainatate. indeosebi secventa Tfirgului Mo~ilor . maladii ale sistemului nervos."epitaful primei manifestari a cinematografului in tara noastra" . Comentariile din "L'Independance Roumaine" . In vara anului 1898..

Una era expediata din Paris.fiind in discufie prioritatile mondiale ale filmului ~tiintific -. 19 . stransa in volum la trei decenii dupa disparitia sa (Editura ~tiintifica. Ca precursor. Gheorghe Marinescu va trece de la fotografie la film. savantul francez filma diferite operatii. ii scria. cred.de luat vederi. Am 80. Trebuie inceputa tiparirea . Altfel spus. a realizat peste 30 de "filmulete medicale". Totul a pornit de la un film ~tiintific.filmul. Imprejurarile in care au fost gasite filmele doctorului Gheorghe Marinescu (in anul 1973.. la 9 ianuarie 1893 (!). De aici i-a venit regizorului Ion Bostan ideea sa pomeasca "pe urmele unui film disparut". Inca din 1899. ). comunicarea "Sur les troubles de la marche dans l'hemiplegie organique etudies a I' aide du cinematographe". Marinescu . Constantin Popescu. cu scopul unor proieqii publice. Doctorul Gheorghe Marinescu (un film omagial . chirurgul francez Eugene Doyen dedica primele sale cercetari cinematografice unor tehnici operatorii..in februarie 1963 se implineau 0 suta de ani de la na~terea savantului semnat de documentaristul Zoltan Temer). luarile de vederi erau "documente brute" privind unele aspecte patologice supuse interpretarii omului de ~tiinta. in vara anului 1898. nici activitatea mea nu vor fi contestate". doctorul Gheorghe Marinescu are "vechime". Majoritatea sunt admirabile (.. Conditiile succesului nostru depind de tipar (. lui Victor Babe~: "Tocmai am sosit de la Berlin. la 28 decembrie 1898. Printre ustensilele d(mase de la stralucitul om de ~tiintilroman . medicul bucure~tean i~i facea publica. medicale. intr-o scrisoare adresata. la Paris.cum am vazut . din primii ani ai deceniului 7. Constantin 1.din amintita culegere cuprinzand corespondenta marelui neurolog. imaginile inregistrate la Spitalul Pantelimon fiind fie scene de grup. Principalele concluzii teoretice ale studierii unor maladii psihice cu ajutorul cinematografului erau cuprinse in lucrarea "Les applications generales du cinematographe aux sciences biologiques et aI' art" . cu ingaduinta cititorilor. citim urmatoarele. caruia nimeni nu i-a acordat 0 atentie speciala. cu intentia de a tipari fotografiile. in primul rand. cucerit de inventia fratilor Lumiere. Ie voi expune la Congresul International de la Roma. In anii urmatori. pe cand doctorul Marinescu folosea filmul pentru ca il interesa boala. deci dupa trei sferturi de veac de la realizarea lor) sunt demne de un palpitant film politist. ~i. daca mijloacele-mi vor permite. unde fiti sigur ca nici meritullor.filme de cercetare ~tiinfificain eel mai strict inteles al cuvantului. Iar in 22 septembrie 1894 ii comunica. de fiica savantului.i-au consolidat demersul. ". aceluia~i Constantin 1.. un aparat de filmat de la sfar~itul secolului trecut. Aceasta ar fi distinctia necesara (ideea primatului fiind. aparuta la Paris in 1900. ). in 20 iunie 1893: "cea mai mare parte din profesorii pe care-i cunosc aici cred ca sunt cele mai bune din cate s-au facut vreodata". 1968). Marioara G.~ifilmate in documentarul omagial . de catre doctorul Nicolae Vaschide.. fie suite de cadre inregistrate din unghiuri diverse. cum ar fi.se afla ~iun obiect curios. pe care n-ar fi putut sa Ie afle fara ajutorul cinematografului. pentru a-i permite acestuia sa descopere adevaruri noi. Doua scrisori . Istrati: "In timpul ~ederii mele la Gand. in 1968. mai putin relevanta): in timp ce doctorul Gheorghe Marinescu i~i propunea experimente cinematografice in scopul cercetarii s. de la Paris. pe Doyen il interesa. in revista "La Semaine medicale" (5 iulie). de pilda. In Corespondenta savantului. am facut 0 coleqie magnifica de microfotografii de sistem nervos.. alcatuita.Istrati. Din capullocului .tiintifice. intr-o scrisoare. "craniectorria ~ihysterectomia totala". Referindu-se tot la microfotografii. sa mentionam ~ifaptul ca. pe care. profesorului sau. Filmele profesorului Gheorghe Marinescu erau -. Ie voi evoca in consecinta. fie secvente reprezentand 0 aceea~i persoana in diferite stadii ale tratamentului..

Maria Stoica.pe urma carora regizorul de azi pornise . Pe setul de cutii metalice se afla inscrippa "Cin6matographe Auguste et Louis Lumiere" ~i inscrisul olograf "Marinesco". Pe urmele unuifilm disparut. 13 cutii cu pelicula-negativ.nu fusesera gasite. dar sa Ie ~ievocam. Peste patm ani. regizorul Ion Bostan a adunat tot felul de informatii: a gasit interesante opinii despre cinematograf ale savantului (printre altele. Instalatia dv.In filmul sau din 1968. la dorinta noastra. 0 lucrare despre coxotuberculoza.. ca "profesorul se ocupa ~icu cinematografierea" ~ile-a aratat cinea~tilor.pe care doctorul Gheorghe Marinescu 11folosise la Spitalul Pantelimon. Din pacate. merge bine? Incercati a lua dv. a dat de 0 fosta colaboratoare a savantului. regizorul Ion Bostan relua tema.. lipse~te din Paris. a carei demonstratie ~tiintifica se baza pe studiul cinematografic al mersului bolnavilor. filmate faza cu faza etc... sustinuta la 25 octombrie 1899 de Alexandru Bolintineanu.se implineau 110 ani de la na~tere -.desene.In ea se putea citi: "Matuszewski. nederanjate vreme de ~apte decenii. iar un "model de pelicula" . inaintea gasirii filmului disparut. fratele lui Louis Lumiere: "Comunicarile dv. multe documente despre filmele respective . in aqiune a intrat atunci regizorul-inginer Alexandru Ga~par care a creat un dispozitiv special pentru transpunerea peliculei Lumiere pe un nou suport. care a avut bunavoinp de a-mi face desemnurile cinematografice". care i-a spus. filmul politist. intr-un alt film. tragandu-~i picioarele paralizate. la timp voi recurge din nou ~i cred cu mai mult succes la pretioasele sale sfaturi. pentru un subiect omagial despre acela~i doctor Gheorghe Marinescu . realizate de doctorul Gheorghe Marinescu ~i colaboratorii sai in 1898. au putut fi proiectate ca atare pe ecran (intr-o versiune scrisa -in colaborare cu Corneliu Rusu -. -. . sosit la Spitalul. . pornind de la 0 aha descoperire (facuta in biblioteca de istorie a medicinii din Bucure~ti): era yorba despre 0 teza de doctorat.utilizat ~ide Paul Menu . 0 laboranta pensionara. peste ani.20 de franci ~i i se mai spunea: "cum cred ca d-ta ai de gand a folosi fonografulla cercetari ~tiintifice. putini savanti au urmat calea trasata de dv. fotografii. ilustratii din publicatiile timpului etc. cu ajutorul carora a reu~it 0 performanta iqita din comun. regizorul Ion Bostan a gasit. un reporter de televiziune (Corneliu Rusu) .. ii era adresata doctorului Gheorghe Marinescu de catre Auguste Lumiere. scene ~i mai ales mi~cari?" "Instalatia" de luat scene ~i mi~cari nu era altceva dedit aparatul de filmat de tip Lumiere .au prins "viata": bolnavii de la Pantelimon ." Pornit in cautarea filmelor disparute. astfel cil imaginile originare. Dar filmele . printre altele. Colentina. garantia ~i valoarea unui aparat e prima conditie implicata oricarei tehnici experimentale".. sectia de neurologie. un cinematografist de seama. a aflat interesante date tehnice privitoare la filmele realizate intre anii 1898-1901: in corespondenta citata cu doctorul Nicolae Vaschide. profesorul Marinescu cere a "detalii cat mai precise pentru fonograf ~ipeliculele cinematografice". filmata 20 . asupra folosirii cinematografului in studiul maladiilor nervoase mi-au cazut sub ochi pe vremea cand primeam revista «La Semaine M6dicale» .. Si medicii au fnceput safilmeze. autorul marturisind ca a ajuns la aceasta practicil datorita "mai ales domnului profesor Marinescu. A doua scrisoare. documentele de ieri. totodata. La scurta vreme dupa aceea. se mi~cau din nou. Calatoria in trecut a regizorului Ion Bostan se oprea. cu mare u~urintil"). urmatoarea consideratie: "Cinematograful ne permite nu numai sa surprindem fenomenele care ar fi scapat pentru totdeauna ochiului nostru. insa. i se raspundea ca un fonograf costa 1100 de franci. Ca sa terminam . in "La Semaine M6dicale" din 1899.. frumos ordonate intr-un dulap la vedere. precum ~i domnului Neylies. sprijinindu-se in bastoane..reproduse pe foi de celuloid.

Ei considera ca "pentru prima oad cinematograful a fost adus fn Bucure~ti de savantul nostru G. fn pragul mileniului trei. a descoperit la randu-i cinematograful. de altfel. sa zicem. la fnceputul deceniului al doilea. sa dispara. Odata cu dezvoltarea celei de a ~aptea arte s-a conturat din 21 . o singura fraza a~mai risca.~iregizata de Alexandru Ga~par. mi se pare semnificativa. Olara~u ~i c.aidoma unui Etienne Jules Marey. hai sa zicem . validandu-~i fnca 0 data valoarea medicala ~i cinematografica. G. Nu atat "uitarea" celui care filma primele "vederi romane~ti". doctorul Marinescu a ~i corespondat) -. Filmul pierdut fusese regasit. nefndoios. ca "deschizatori de drum" -.fmpreuna cu Constantin Dembinski . fn istorie Paul Menu ~i doctorul Gheorghe Marinescu. cinematograful a luat la noi un mare avant... In mai putin de trei ani. ~i s-a servit de pelicuHicu rigoare ~tiintifica. Premiera dupa 75 de ani). cum este filmul ~tiintific romanesc. " Vom reveni asupra acestui aspect. de indemanarea ~i viziunea sa depinzand totul. pe cand acum cativa ani dad erau 2-3 . Marinescu care se servea de el pentru studiul diferitelor boli".cu inventivitate. dar experienta lor era 0 amintire tot mai indepartata. Rolul operatorilor in lansarea ~i impunerea filmului romanesc (ca. Pentru moment. literalmente. multiplele sqle disponibilitati. Primul deceniu al veacului XX aproape ca poate fi scos din calendarul celei de a . a~ ramane la al doilea argument al re-na~terii: ofensiva operatorilor. ca la un semn.... aberant . care. Raulet. fn plina ofensiva a ~tiintelor moderne? INTOARCEREA CINEMATOGRAFULUI Aveau sa treaca ani buni pana la "intoarcerea cinematografului" fn Romania. se indrepta spre uitare. fn fncheierea acestui capitol "pre-istoric": nu este oare. cu pasiune ~idaruire. Precursorii intrasera.~aptea arte" (numita astfel de catre primul ei teoretician important. autorii uneia dintre cele mai valoroase carti de pionierat fn domeniul studierii fenomenului cinematografic romanesc. In "Rampa" (din 8 martie 1913) se putea citi: "Intr-un timp foarte scurt. paradoxal .sau. Paul Menu. peste tot fn lume) a fost primordial. incercand sa evocam "peisajul cinematografic" al Capitalei ~i al tarii in ajunul primului razboi mondial. recunoa~terea unor merite importante ale savantului de odinioara. medic francez ~iprecursor al cinematografului (cu care. Dan Mateescu facea cateva consideratii teoretice: "Operatorul a fost in anii de la sfar~itul secolului XIX adevaratul autor al operei cinematografice.ca un gen cinematografic cu traditie centenara. cat atribuirea acestui primat doctorului Gheorghe Marinescu. Doua au fost elementele de baza ale repunerii fn drepturi a cinematografului: avantul pe care I-a luat. Riciotto Canudo. de altfel. Cercetarile de acum un veac ale doctorului Gheorghe Marinescu au fost puse la dispozitia spectatorului contemporan. Nu mi se pare tocmai fntamplatoare "omisiunea" efectuata de cei doi semnatari ai volumului din 1915 "Chiemarea cinematografului". s-au c1aditfn Bucure~ti peste 30 de cinematografe. Este. Tntr-un studiu din 1971 ("Marginalii la 0 istorie a juma1ului romanesc de actualitati"). pornind studierea unor boli nervoase cu procedee pre-cinematografice . fn "manifestul" din 1911). e drept. spectacolul cinematografic ~i ofensiva operatorilor. cu reu~ite intemationale prestigioase (de care yom arninti la locul cuvenit).

drumurile lor de creatie sa se desparta.impun din nou. nu au avut un Georges M6lies "complementar" lui Louis Lumiere) .se pastreaza Intr-un film de montaj realizat In anii '30. Una dintre aceste noi "vederi romanqti". a fost 0 perioada destul de lung a In care cinematograful n-a Inregistrat "subiecte romanqti".pe la Inceputul anului 1912. artistul era C. Lui Gheorghe Ionescu i se datoreaza "documentarul" Calatoria familiei regale pe Dunare (din care mai exista.prin specializare ~i diviziune a muncii -.datorate unor operatori straini. Theodorescu (subiectele lor de jurnal. Inginer de felul lui. Djuvara. operatorii. pierdute prin timp.ca regizor ~i ca operator totodata . Theodorescu (foarte tanar la data incursiunii noastre: era nascut In 1888). semnase un film intitulat 0 excursie la manastirea Arge~. apoi Agricultura In Romania ~i Cultura inului In Romania (turnate In vara lui 1911 ~iprezentate In 1912!). adjutantul regal col. maestrul de iluminare ~idirectorul de fotografie contribuind In propoqii diverse la calitatile peliculei finite". el a Inceput prin a lucra Impreuna cu CTh. ~i a realizat primul sau "documentar" . despre care se ~tieca a realizat "actualitati" pentru Casa "Pathe" Intre anii 1907-1910.figurand regina Elisabeta."cred ca au fost".avea sa-~i manifeste preocuparea pentru inovatii de tehnica cinematografica. Primii ani ai secolului XX .C. au. aproape 600 de metri!). pe care n-a mai continuat-o. Theodorescu I-a filmat cu diferite prilejuri 22 .filmata la 19 octombrie 1909 . operatorii filmului cu actori.ce In ce mai clar 0 diferentiere In interiorul acestei profesiuni. Inca din perioada "tandemului". garda regala. hipodromul unde au avut loc cele trei zboruri ale aviatorului francez. spune . la Arhivele Nationale. cei doi valorificandu-~i In mod distinct Insu~irile ~ivocatia. Gracoski.. prin 1911. Mai tarziu a fost ~efullaboratorului lui Leon Popescu. Rlpeanu In 1970).In marea lor parte . pe strada Modei (numita ulterior Pictor Grigorescu). In majoritatea lor. Bleriot zburand la Bucurqti . Constantin Th.dupa "reculul" Inregistrat de multe cinematografii ale lumii (mai ales de acelea care . "Romania pitoreasca". dar este limpede ca "actualitatile" epocii erau rare. Intre Calea Victoriei ~i Strada Luterana. Cum spuneam. C. Un prim operator citat nominal este cavalerul Hugues d'Eywo. Inaintea societatii "Filmul de arta" a lui Leon Popescu. se pare. In 1913.alaturi de Louis Bl6riot ~i sotia sa . Ionescu. Grigore Brezeanu. relativ repede. In timp ce Gheorghe Ionescu . Dupa cum reiese din "Filmografia adnotata" a produqiei cinematografice din Romania (alcatuita de Ion Cantacuzino ~iB T. Intamplatoare ~i. Dupa cum spune In cartea lui "Filmul romanesc de altildata". bucure~teni pe scarile hipodromului. alte imagini (filmate Indeosebi In "planuri medii") reprezinta avionulln zbor. printre personalitatile epocii . Chimist de formatie. ~i-au Impartit terenul de aqiune . Theodorescu. realizeaza ~iel un documentar. ministrul AI. cameramanul. Pelicula contine imagini de la . ceilalti. Din aceea~i perioada dateaza ~i cateva pelicule nesemnate. el l~i lucreaza filmele 111laboratorul"Carmen Sylva".Th.Th. Primii l~i pastreaza pana In zilele noastre caracterul de autori ai operei imprimate pe film.. Theodorescu l~i crease 0 societate de productie "Romania-Film". regizorul Jean Mihail aprecia ca "primii documentari~ti" ai no~tri (aici se va lovi de criticii care refuza "confuzia" Intre filmul de actualitati ~ifilmul documentar) vor fi . un film care urma sa deschida 0 serie.. pentru ca.cu competente de laborant . subiecte sportive).. Abia de prin anul 1910. doua nume romane~ti intra In aqiune: CTh. Valea Oltului la Calimane~ti. In prim-planul atentiei. Theodorescu ~iGh. Cat despre Gheorghe Ionescu. C Th. Valentin Bibescu cu sotia. Intre operatorii de actualitati ~i operatorii de filme cu actori (Spielfilmen). Theodorescu ~iGheorghe Ionescu (Cioc).

pentru ca . un fel de "manifest" . de "distinsul electrician A.mai intai de un domn Os~r. I ! . constituind un factor de educatiune morala ~i estetica". dar ~i la Blaj (poate ~i la Viena). au lucrat alti operatori straini. Alaturi de Gheorghe Ionescu . volumul "Arta ~icinematograful". se pare. un gest "polemic" in epoca. Laboratorul "Carmen Sylva" va fi cedat de Gheorghe Ionescu. "Intoarcerea cinematografului" este direct influentata de "ofensiva operatorilor". Prima sala con23 ! !. Theodorescu. S. Intre timp. Boto~ani.implicat. preocuparea de capatfu a celor doi operatori ~irealizatori. unde se spune: "Marele rol al cinematografului e de a educa.C.dupa cum reiese din documentele vremii . Teodorescu i~i publicase un volum-crez (probabilin 1913).Th. faptul ca. de fapt. dupa ce-~iva fi onorat numele ~iprin cateva incursiuni "peste munti" (Serbarea junilor romani de la Bra!jov). producea. In pledoaria pentru cinematograf. numarul profesioni~tilor romani se iDmultqte. ar fi de subliniat. in continuare. Revenind la proliferarea salilor de cinema catre sffu~itulprimului deceniu din veacul XX ~i la inceputul deceniului al doilea. dupa "epitaful" cinematografului Lumiere. pe cheiul Dfunbovitei. C. de a-linduio~a. pe Campul Cotrocenilor. accentul se pune pe funqia sa educativa: era. "potrivit regulilor speciale ale cinematografului" -. rama~i anonimi. Swoboda. Iordachescu. unde filmul se intercala intre un numar de "lupte greco-romane" ~iunul decai dresati.s-au afirmat ~icativa operatori romani . actualitati pentrujurnalul "Venus". in care putem citi: "Cinematograful. ani la rand. Concomitent au activat. prezentate . in sala Teatrului "Liric" (aflat langa Ci~migiu). reprezinta mijlocul ideal de comunicatie intre diferite popoare. de a ~lefui sufletul omenesc. iar dupa primul razboi mondial va putea fi intalnit in rubricile de critidi ~i tehnica cinematografica ale unor publicatii. apoi de "demonstratorul" Kuperman. de altii. practic.Franck Daniau ~i Alphonse Chagny -. "vederi" pentru cinematograful sau "National". ~ioperatori francezi angajati de Leon Popescu . Fuchs. Parcurgand "Filmografia adnotata" putem trage 0 concluzie: treptat.Th.oricat ar parea de ciudat -cinematografulincepuse de pe atunci sa fie atacat in presa ca un "pericolsocial". proprietar al firmei "Romania-Film". ultima productie citata ill filmografie fiind Zborullui Pigaud la Baneasa (16 noiembrie 1913). un timp. pentru casa "PatM". In acest sens "comb ate" ~i una dintre primele carti de cinema aparute la noi ("Cinematograful ~i educatia" de C.combinat cu "adaptarea pentru cinematograf' a unei proze de Balzac. la randu-i. Spectacole aveau loc in sala "Edison". inca 0 data. el va fi asistent-operator sau operator la cateva dintre primele filme cu actori. 1912). Sillo. in sala "Eforiei" (pe viitorul "bulevard al cinematografelor"). operatorului Nicolae Barbelian. la Circul "Sidoli". in 4 septembrie 1913 au fost inregistrate pe pelicuHi ~i Funeraliile lui Vlaicu. ca laborant. in timp ce. de catre cei care atribuiau filmului ~iefectului sau psihologic consecinte negative cu totul disproportionate. in timp ce Gheorghe Ionescu filma. cum am vazut.printre care Nicolae Barbelian ~iTudor Posmantir -. ei incep sa-i inlocuiasca pe cei straini. Bottez". in anul1912. ignoreaza granitele ~i dificultatile limbilor.pe aviatorul pionier Aurel Vlaicu.cel putin din "documente" . de Bont. Societatea "Romania-Film" va disparea subit . D. apoi se va intoarce la "actualitati" ~idocumentare.la sfar~itulanului 1913. Acestea VOl' reaparea abia prin 1905. Pe Gheorghe Ionescu 11vom intalni. "Actualitatile" au ramas. printre care V. de a dezvolta sentimentele frumoase ~i de a introduce in multime simtul gesturilor nobile". largind "frontul creator" al operatorilor care au activat intre anii 1910-1916. acest teatru cu expresia sa imediata. Capital a n-a mai cunoscut spectacole cinematografice. in actualitatile Casei "PatM" . C.

aparatul colabora intens la actiunea filmului. chiar in prelungirea berariei «Brand». cand va incepe .l1Avem ~inoi priveli~ti minunatel Ce-au dainuit prin anii viforo~i/ Biseriei vechi..prin anii 1911-1912: "Era un fel de coridor lung ~iingust.unde mareal Love~te vechiul tilrm eu valuri noi . la 0 parte constatarea ca numarul salilor de cinema bucure~tene . Despre programele primelor cinematografe stabile vorbe~te Ion Cantacuzino. pe-un film dHacitor.. urmat .pe care ~i el era probabil domic sa 0 savqreze 24 ..l1 Trimite-l pretutindeni. zis Tuciuriul ..struita anume pentru cinematograf apare in mai 1909. "clasice": "Pe panza ta a~vrea sa vild Trecutul/ Cu voevozii toti venind in ~ir:1Pe Nottara jucand Apus de soarel Fantana Blanduziei ~ipe Lear'!l A~vrea sa vild pe toli actorii no~trilInve~mantati in haine stramo~e~tilJucand povestea lunga. In acest cadru apar primele manifestari cinematografice romane~ti: actualitati realizate de operatori romani"...). dupa cum se vede. Eflorescenta aparitiei de sali a culminat cu deschiderea festiva. fermecali! Vor pretui atuncea frumuseteal Ce doarme-n umbra mandrilor Carpati! . iar pe masura dezvoltarii sale. Din volumul "Filmul romanesc de altiidata" de Jean Mihail extrag acest fragment in care este descrisa atmosfera unui cinematograf de provincie . cu versuri devenite. dar ~imirosul de fleici ~imititei.ca ~i al celor din intreaga tara. Proieqionistul improvizat imprima scenelor din film un ritm propriu: daca scena reprezenta 0 bataie sau un atac de cavalerie. la inaugurare au participat intelectuali de vaza iar poetul Victor Eftimiu a scris un "prolog". venit din localul de consumatie.ICaci daca nu ni se cunoa~te limbal Macar prin joc sa fim ai tuturor". . sub care se prezinta ~i azi (azi . intitulat "Cinematograful".cel care avea sa creeze rolul Vrajitoarei in !n~ir-te margarite. de un gri murdar. apoil Trimite-lla Constanta . a cinematografului "Clasic" de pe Bulevard (sala "Capitol" de mai tarziu).n. din pacate nu ~i azi . ca 0 mitraliera in bataie! Actionat cu mana. de altfel dupa dezvoltarea rapida din anii 1909-1914. palate ~iruine! Avem ~i noi pove~ti cu Feti Frumo~i). "Venus". prologul respectiv conlinea multe alte sperante la care merita sa meditam ~i astazi: "Eu ~tiu c-ai sa-ngrije~ti de repertoriul Ca n-o sa te gande~ti numai labani . n.l1 Trimite-operatorulla Sinaial Sa fure chipul muntilor.1impulfiind. luand aspectul de «jumal». pentru intrare ~i pentru ie~ire.in ianuarie 1910 .cand "jumalele" au fost lichidate de doua-trei decenii. . "Apollo". de "Bristol".!1 A~ vrea sa-i vad pe toti trecand hotarull Macar a~a. in iunie 1912. Parfumul acesta invaluia scenele de dragoste de pe ecranul botit ~i gaurit. . el invartea manivela aparatului mai repede. sa se lungeasca. actualitatile se restrang la nivelul unei «completari».. iar daca era yorba de 0 scena de dragoste . .in 1965.de cinematograful "B16riot" de pe strada Sarindar ~i.1Sa nu ne dai Mireasa otravital Sau Printul ratacit printre tigani . regresu!.pe rand. vreme de cateva decenii. 0. Pe langa aceste versuri intrate in legenda. in cartea sa "Momente din trecutul filmului romanesc" (~i-n paragraful sugestiv intitulat "CuriozitateaH devine "spectacoIH): "Programele acestei epoci erau la inceput formate tot din scurte subiecte documentare ~imici scenete cu arti~ti. deocamdata. In curand un asemenea film ocupa tot programul. avea sa atinga un plafon dincolo de care nu va mai salta. cinematograful "Volta" de pe strada Doamnei. . prin care patrundeau nu numai spectatorii.. " Sa lasam. Dar acestea din urma fncep treptat sa se dezvolte. avand 0 singura u~a.in anul 2000 . pretutindeni! ~i ochii omenirei. "la moda". decat arareori. scene pe care aparatul de proiectie Ie acompania cu zgomotullui monoton ~i enervant. zbuciumatal A plaiurilor noastre romane~ti. al carui director a fost actorul Nae Grigorescu. i~i propun teme tot mai indraznete ~i devin astfel «filme». la randullor. cu variatii neglijabile."Brand" din Roman .

Baia Mare din 1912. inaugurat la 28 noiembrie 1908.primul cinematograf s-a deschis in aprilie 1906. in timp ce. la Satu Mare. Pauzele acestea. Dumbraveni. Uioara. la Arad din 1907.Kinematographen Anzeiger". Sighetul Marmaliei din 1911. Alba-Iulia. Deva. prima condilie ramane . atat cinematograful sau ambulant. In primele randuri de scaune lua loc «lumea bun a» a targului. Bistrita. la Abrud.. Caransebq.pe indelete . in 1910. iar spre fundul salii oamenii mai simpli (. un intreprinzator abil a construit un cinematograf inca din 1901. sau de strigatul vanzatorilor care desfaceau «rahat cu apa rece» ~i «seminle prajite» de bostan. Iar suprema fericire era sa cumpar de la operator. la Targu Mure~. la Dej ~i Za1au din 1908. "personal de profesorul M. dUe doi-trei metri de film care cadeau dintr-o scena. ani la rand. Dumbraveni ~i la Blaj..aparatele de proieqie ale «cinematographe»-lor. spre satisfaqia tineretului din sala. la Bra~ov. iar al doilea in 1907.. Reghin. pe zece bani. Miercurea Ciuc. Gheorghieni. oamenii Ie-au ~iremarcat. creat in 1901. Pentru proieclie exista un singur aparat.aceea a unor oameni de afaceri Intreprinzatori). in anul 1898 au fost proiectate filme la Alba-Iulia. 25 .unde curentul electric a fost introdus in 1905 . la fiecare schimbare de program.. La Cluj . o condilie sine qua non a deschiderii cinematografelor permanente a fost construirea uzinelor de energie electrica (de~i. la alegerea mea!" Intr-un studiu intitulat "Introducerea cinematografului in Transilvania pana in 1918" (aparut in "Contributii la istoria cinematografiei in Romania.. lmi faceam veacul in orele libere de la ~coala. Benko". Unul dintre cei mai activi antreprenori de cinematograf a fost bra~oveanul Istvan Emil Toth care a exploatat cu succes. atunci. la Sibiu. Lugoj. a~a ca se facea pauza dupa fiecare bobina de film.invartea manivela mai incet. Odorhei. cu diferitele lor denumiri. La Oradea. "unul dintre cei mai de vaza kinematografi~ti ai larii" ~i 11lauda pentru faptul ca "a cucerit pentru reprezentaliile de cinema intregul public al ora~ului care vorbqte trei limbi". cat ~icinematograful permanent." In conformitate cu cele mai vechi anunturi ~i afi~e-cinematografice care s-au pastrat. cuprins de 0 emotie care si-a lasat pecetea asupra mea pentru tot restul vielii.cum s-a dovedit . abia in anul 1908 s-au inaugurat primele doua cinematografe. cel mai dezvoltat. intregul Bra~ov devenind repede un adept inflacarat al cinematografului. Primul ziar maghiaro-german de specialita1e cinematografica ("Mozgofenykep Hirado . ~im1eul Silvaniei din 1913 . din punct de vedere industrial. Ora~tie. 1896-1948"). Sebe~-Alba. In ora~ul Timi~oara. Carei din 1910. Aiud. Sighi~oara. bioskopul "Apollo". ca ~i cele datorate deselor ruperi ale peliculei.. «taumatographe»-lor sau ale «teatrului lui Edison» -. ). pe scurt MHKA) 11considera pe Emil Toth. Acest eveniment ramane "Cll titlu de exceplie". primul cinematografpermanent dateaza din 1906. cu care cutreiera provincia. la cinematograful «Brand». Ludovic Jord:iky menlioneaza: "De indata ce au aparut in ora~ele din Transilvania. chiar pana la descompunerea imaginilor. Acolo. erau implinite de muzica stridenta a pianului automat care acompania filmul. Hunedoara. Fagara~. cinematografele ambulante .

sau. conceptul de "regizor". a carei aqiune "se petrece in diferite 10curi~ilocaluri din capitala".Emil Fagure (ED.literati. Fat-Frumos la fantana. 2. reluata pe scena Teatrului National din Bucure~ti in stagiunea 1911-1912 (premiera cinematografica a avut 10cin spectacolu1din seara zild de 7 noiembrie 1911). "aranjata pentru cinematograf'. "Rampa". "Gazeta de Duminica" -. unde se ascunde Ileana. Grigore Brezeanu (1891-1919) devine . In "Rampa" din acele zile se putea citi urmatoarea ~tire: "noua montare a basmului In~ir-te margarite cuprinde 0 intregire a aqiunii cu proieqii cinematografice". Mihai1 Sorbul. a1doilea intre actele III ~i IV. "Cinema". Fire~te. Al doilea pas cinematografic allui Grigore Brezeanu a fost intreprins impreuna cu actorul Aristide Demetriade: este yorba despre un film de scurt metraj. Pe afi~ulTeatrului Natoional. aceste "proieqiuni electrice" erau anuntate astfel: 1.). Neamtu-Ottone1 ~iGrigore Brezeanu. despre "cinematografierea uneia dintre cele mai celebre piese din repertoriul Teatrului National". Sosirea lui Fat-Frumos 1acurtea 1ui Alb-Imparat. metrajul mediu Amor fatal. "regizor" ~i interpret. Au fost ~ipuncte de vedere sceptice: 26 .sau ale unor martori . in "Minerva" din aceea~i zi. Presa a salutat initiativa . C.F. era inca nebu10s. "scenarist". neconsacrata inca ~itot atat de inrudita cu teatrul cum ar fi pictura de 0 pilda cu literatura". Goana dupa Smeu. Totu~i. in epoca. in cazul in speta. punea in discutie "compromisulintre 0 arta ce ~i-a ca~tigat cu prisosinta acest titlu glorios ~iintre un inceput de arta. toate acestea prelungesc memoria peliculei spre prezent ~iviitor. deopotriva. anumite surse memorialistice amintind ~ifilmarile de la Baneasa. 4. amintiri ale unor "supravietuitori intarziati" . 3. "Flacara". "cu actori" -.."jucat". acesta din urma fiind ~iregizorul filmului: este pentru prima data in istoria cinematografiei nationale cand se consemneaza numele unui regizor. indus in spectaco1ul cu piesa omonima de Victor Eftimiu. Din distributie faceau parte Lucia Sturdza. primul proiectat intre primele doua acte ate piesei. Tony Bulandra. Rapirea Ilenei Cosanzenei de catre Smeul Smei10r. in "Adevaru1" (9 noiembrie 1911). fiind.prin filmul Amor fatal . Sosirea Smeului la ruinele sale.cum a fost ~i actorul C. 1acinema "PatM" (Hotel de France) avea loc premiera primu1ui film de fiqiune . Neamtu-Ottonel . scenele pO\cestitecare se petrec in afara de rampa". potrivite actiunii ~i personajelor basmului". D."INDEPENDENT A ROMANIEI" Data de 18 septembrie 1911 are 0 importanta special a in istoria cinematografu1ui romanesc: atunci. Lupta dintre Smeu ~i Fat-Frumos. autori ai unor pretioase volume memorialistice. La 20 de ani. . Presa epocii vorbe~te despre 0 "drama sentimental a" ~idespre 0 "drama de mare spectacol". dar numeroase marturii de presa . regizoru1 era mai curand un organizator.) in "Adevarul" din 9 noiembrie 1911 a vorbit despre "minunate vederi dupa natura.primul "autor total" din istoria cinematografului romanesc. Karnabatt (D. Aceste ~ase "secvente" erau grupate in doua ca1upuri.~ir-temargarite. 5.nu presupunea decat in mica masura exercitarea unor atributii artistice. in ziare ~ireviste de mai tarziu ca "Viata artistica". 6. Filmul s-a pierdut. un aranjor (fiind yorba despre 0 piesa "aranjata" pentru cinematograf). Istoriografii i-au atribuit filmarile lui Victor de Bon (operatoru1 reprezentantei "PatM" din acei ani). Aurel Barbilian.in publicatiile vremii "L"Independance Roumaine". In. considera ca "am asistat la 0 inovatie foarte origina1a care a contribuit la efectul artistic al poemului ~icare a placut foarte mult publicului: prin proiectiuni electrice s-au reconstituit partea de pura evocare a poemului.K. "Viitorul". "Universul".

Vasile Toneanu.. care. Nicolae Soreanu ~iGrigore Brezeanu. Primele ficliuni cinematografice romane~ti aparusera.. Victor Eftimiu avea ~i 0 stroHlpeste care se trece de obicei: "Sa nu ne dai Arnor fatal sau alte/ Cumplite intamplari pe-acela~i ton.. Din multe puncte de vedere. E drept. Petru Liciu. "om cu stare. Zaharia Barsan (zmeul). regizor la Teatrul Nalional.. /Eu banuiesc intenlii mai inalte/ In yorba «Clasic» pusa pe fronton" (abia apoi urmau frecvent citatele versuri "Pe panza ta. Eleonora Mihailescu (Ileana). "fatal" ~ipentru protagoni~ti (Lucia Sturdza ~i Tony Bulandra se casatoreau in aprilie 1912).intre doua sute ~i patru sute de mii de lei -. Leon Popescu ~i Grigore Brezeanu au oblinut ~i sprijinul Ministerului 27 .tata! regizorului -. Aristide Demetriade. "Flacara". Miirturiile vremii arata ca iniliativa realizarii filmului s-a datorat tanarului Grigore Brezeanu. despre care am vorbit. de Nicolae Barbelian ~iGheorghe Ionescu). nu ~i prin felul in care ei joaca. nu tot a~a se intampla ~icand e yorba de performanla lor cinematografica". Acest film e interesant numai fiindca figureaza in el actorii no~tri. a~vrea sa vacttrecutul" . Distribulia filmulelului cuprindea pe Aristide Demetriade iFat-Frumos). Mai intai a atras in combinalie pe Leon Popescu. in 1912. visul de fantezie ce se aprinde in imaginalia noastra dupa ce cortina se lasa peste lumea de feerie de pe scena" (P.. Razboiul pentru neatarnare. cum am vazut. sub titlul "Cinematographe et theatre". J pe 0 scena splendida ~i sa vezi desfa~urandu-se un film saltarel ignobil. in "L'Independance Roumaine" din 7/10 octombrie 1911 ... 'cni\'ersul". ). din care faceau parte Constantin Nottara..au totdeauna succes cand apar pe scena. a la Reinhardt. fusese atras de posibilitalile pe care Ie oferea cinematograful.aparute. nu erau intru totul convingatoare. Razboiul pentru lndependenta). a improvizat un studio in curtea Teatrului Liric (unde s-au turnat ~icateva "interioare". sub pretext ca se fac puneri in scena . filmullndependenta Rornaniei (care a mai avut. Ecaterina Zimniceanu lbaci\a).. 15 noiembrie 1911)."Iluziunea pe care 0 provoaca In~ir-te rnargarite este mai compIeta dind cinematograful nu tulbura. in distribuire. 19 noiembrie 1911). Astfel s-a iniliat un foarte ambilios proiect in epoca. pe Franck Daniau (care va fi asistat. . cinematograful romanesc reclama performanle superioare. In faimosul "Prolog" rostit la inaugurarea cinematografului "Clasic".am spus doar ca sunt printre cei mai buni pe care-i avem . Au fost ~i respingeri brutale: "Teatrului Nalional nu-i e ingaduit sa-~i puna pe afi~ numere de program de cinematograf (. Locusteanu.privesc cu circumspeclie jocul actorilor in film: "Vnii dintre cei mai buni actori ai no~tri au jucat pentru cinematograf ~iun film in care ei figureaza se ~ireprezinta. "Amorul" s-a dovedit. a angajat un operator francez.. mo~ier ~iproprietar al Teatrului Liric (0 frumoasa sala situata in piala Valter Maracineanu pe care au distrus-o bombardamentele germane din al doilea razboi mondial). Intre timp. a 35 de ani de la Razboiul de Independenla (un excelent pretext pentru a obline sprijinul oficialitalii in glorificarea evenimentului pe ecran). ). chipul cum s-a reluat In~ir-te rnargarite anul acesta constituie 0 nedemnitate" (Alexandrescu-Dorna . Singurele consideralii critice dspre acest prim film de fiqiune romanesc . Acesta i-a avansat 0 suma enorma in epoca . Daca ace~ti arti~ti . ~i alte titluri: Razboiullndependentei. demn de 0 gradina de mahala. in timpul pauzelor. Ion Brezeanu . In vederea acestei realizari s-a constituit 0 asocialie de arti~ti ai Teatrului Nalional. cu iniliativa "omului de afaceri". a cautat sa oblina ~imijloacele materiale pentru temerara intreprindere cinematografica. pe parcursul filmarilor. Conjunctura favorabila a fost implinirea. senator ~imare iubitor al artelor". la lumina soarelui). Acesta din urma. e nedemn ~ipenibil ca in acela~i timp sa auzi versuri romanqti frumoase (.

spitalele din tara. Comentariile de la premiera au evidentiat cu precadere elanurile patriotice ale filmului. Ion Dumitrescu (generalul Cernat).. Vasile Toneanu (un flacau). Ion Niculescu (Mihail Kogalniceanu). Scenariul filmului Independenta ROlnaniei apartine. montaj ~i copiere s-au executat la Paris. Opanezul. De altfelinca din anul1911 se scria amplu despre viitorul film. trecerea Dunarii. ostilitatile. 35 de ani dupa razboi: 10 mai 1912. Petroni us (Grigore Tau~an) scria in "Viitorul" din 17 septembrie 1912: "Publicul obi~nuit a1 cinematografelor 28 . Gheorghe Ciprian (un taran). tintuirea noilor drapele. Pepi Machauer (Tarul Rusiei). lar "Vale a Plangerii" In aprilie. eu tot echipamentul ~i armamentul necesar pentru scenele de razboi. Cll caracter "Inchis". Continutul filmului poate fi rezumat astfel. Marioara Farca~anu. "lareconstituirea razboiului au cooperat cu permisiunea guvernului roman cele mai alese trupe ale armatei romane In costume ~i cu armatura istorici1".scria Emil D. "Rampa". idila dintre Pene~ ~i Rodica. Ion Meri~escu (generalul doctor Carol Davilla). la definitivarea lui contribuind Grigore Brezeanu ~i Corneliu Moldovanu (care. Nicolae Soreanu (un flacau). In acel timp. Prima proiectie. "Reconstituirea cinematografica a razboiu1ui independentei romane exercita 0 atat de puternica impresie asupra noastra. anunta ca . Pe unul dintre afi~ele de la premiera ale filmului sunt cateva sloganuri publicitare de tipul: "cu participarea a doua sute de mii de persoane". "Trecerea Dunarii" a fast filmata la Braila ~i Macin. Elvira Popescu. In principal. "Primul tur de manivela" s-a dat la Inceputullunii martie 1912. la Calafat: moartea lui Cobuz. ci sub aceea grandioasa a Invierii unor pagini de istorie" . Premiera pentru public: 1 septembrie 1912. Achille Georgescu (un doctor). Constantin Orologea (Mitropolitul ~i generalul Totleben). Aurel Barbelian (un taran). mobilizarea. Sonia Cluceru. Constantin Nottara (Osman-Pa~a). cartierul general de la Poradim: Grivita. Aristizza Romanescu. Alexandrina Liniver-Gusty. Jeni Metaxa-Doro (Rodica). era secretarullui Leon Popescu). Angela Luncescu (doamnele de la Crucea Ro~ie). regimente Il1tregi de osta~i. Intre Baneasa ~i Otopeni era un mare "platou de filmare" pentru lupte. Aurel Athanasescu (Pene~ Curcanul). printr-un film. In 17/30 iulie 1912.F. Alexandru Mihalescu (un doctor). Ecaterina Zimniceanu. Adelina Marculescu. de pilda. a avut lac la Castelul Pele~. Ghita Popescu (generalul Arion). Fagure (E.D. Maria Filotti. Constanta Demetriade (Doamna Elisabeta). Osman-Pa~a la Plevna.) in "Adevarul" din 3 septembrie 1912. Neli Santa. Agepsina Macri. tocmai gratie faptului ca nu a fost tratata sub forma unei drame banaJe. plecarea celor "noua" ~i cu sergentul zece la razboi. Cristian Dutulescu (un taran). astfel ca generatiile de astazi vor Invata istoria luptelor de la 1877. capitularea lui Osman-Pa~a. la Teatrul-Cinema "Boulevard-Palace" (sala "Eforie") din Bucurqti. iar viitorimii ii va ramane tabloul viu al vitejieI romane~ti". din 1 decembrie. pe roluri: Aristide Demetriade (Domnitorul Carol). tinand seama de principalele sale componente: un sat In sarbatoare. "rolurile persoanelor istorice sunt sustinute de arti~ti de la Teatrul National din Bucure~ti". durand 2 ore complete". Intoarcerea acasa. Maria Giurgea. Nottara.de Razboi. "filmnl de 2000 metri lungime va fi reprezentat In 5 acte.1a noL maestrul Nottanl este pe cale sa faca opera patriotica redand Razboiul Romaniei pentru Independenta. Presa a primit cu interes prima mare productie cinematografica romaneasca. tabara de la Poiana. apoteoza. care constituie cea mai mare parte a filmului. Olimpia Barsan. Constantin 1. care Ie-a pus la dispozitie 0 imensa figuratie. pe atunci. cacterea Plevnei. Lulu Cruceanu Ctarancele). actorilor Petre Liciu. Aristide Demetriade. Maria Ciucurescu. lata ~i distributia filmului. Valea Plangerii. Operatiunile de developare. Ion Brezeanu (un taran). spre smr~itullunii martie.

Critica a fost. a revenit la "Eforie". la "Castelul de Dori'·. pentru filmul sau. de dupa anu11985 . a rulat. a revenit apoi in centrul capitalei. 4-5 reprezentatii.. produce un efect ce love~te concepliile noastre despre lupta stanta ce ne-a dat independenfa".. in ciuda criticilor sceptici .. alimentat eu spectacole melodramatice care au 0 valoare educativa egala cu un mare zero ( . romanii ungureni. De obicei publicul nostru e rece ~i nepasator. 'in acela~i timp.. in exclusivitate. "s-a pus la cale" filmul Jndependenra Romaniei) -. la oficialitati. pozele prea teatrale. fiind ~i zi de targ. Pe de alta parte. mOrfi care rad ~i ofiteri care privesc ca la parada asalturile in care viata lor ar fi sa fie in pericol . filmul a fost 'intampinat cu deosebita caldura in Transilvania ~i Banat. ). insa.se scria in "Gazeta ilustrata" din 15 septembrie 1912. In martie 1913 se organiza 0 nOLlalansare a filmului.tot acest decor saracacios ~i 0 figuratie nedresata. publicat in 1971. au venit ~i mulli sateni cari. Cum n-am saluta un film care e menit a desfa~ura in fala noastra scenele razboiului care ne-a facut ce suntem azi?" Cronicarii timpului nu s-au sfiit. Mai ales marfi. un efect triumfa1. Acela~i Petroni us continua: "Dar ce pacat ca trebuie sa faceltl rezerve dind inima ne indeamna sa laudam ( . Cercetari relativ reccnte. ). Grigore Brezeanu era distins. a avut la public. de fapt. Ei bine. Fara indoiala ca lui ii revine raspunderea ~i pentru rezolvarea concreta a scenelor. "De mult nu s-a pomenit la noi. Marele merit al filmului ramane insa faptul ca este clactit pe 0 idee de inalt~ semnificatie pentru viata poporului roman. to ate acestea 11obliga pe regizor sa-~i faca mereu simtita prezenta 'in cali tate de animator al ideii filmului.cand isforicul de teatru lonut Niculescu descoperea documente inedite in arhivele Teatrului Nalional (unde. cu medalia "Bene merenti" clasa a II-a.. la zi. sa-~i formuleze obiecliile. compuse din 10-20 de cai. dificultati1e de tot felul ivite in calea realizarii. Filmul Jndependenta Romaniei. filmul rulase ~i la "Basarab" ~i "Marconi". aplaudand cand filmul arata eroismul soldatilor no~tri la Grivita ~i fazele luarii. la "Gractina Blanduziei". la cinema "Rahova". intr-o saptamana in care rulau. pierderii ~i reluarii redutelor intaia ~i a doua. desigur. trei saptamani (22 de zile) la cinematograful "Eforie". destul de controversata -. la cinematografele alaturate.este. Cleopatra ~i Quo vadis. constituind. un entuziasm ca cel ce s-a ridicat prin reprezentarile filmului Razhoilil pentru Jndependenta.1n studiul sau "Evolutia conceptului de regizor in filmul romanesc". in continuare. Jndependenta Ronulniei a rulat. Amploarea scenariului. fieful de odinioara allui lancu Brezeanu ~i al colegilor sai. distributia impresionanta -ce pare sa nu omita nici un nume din cele care reprezinta varfurile scenei romane~ti din acea vreme -. mmuria pretioasa a artei catorva din marii nO~ki actori de teatru". I-am vazut vibrand de entuziasm" . in funqie de unghiul de vedere al aparatului de filmat. a continuat sa ruleze la "Gloria" . Iar in "Drapelul" lui Valeriu Brani~te se putea citi: "In aceste doua zile a dat publicul navaHi asupra teatrului Olympia. Gasim ca ~arjele de cavalerie. entuziasmul publicului este bine scos in evidenta: "Am vazut ceea ce e cam rar la noi: sala intreaga in delir. intreprinse de criticul ~i istoricul de 29 . "cu muzica militara". pentru conceptia cadrelor ~i punerea in valoare a interpretilor. asalturile date de cativa soldali. de regula. Cornel Cristian facea urmatoarele consideratii: "Momentul de cuI me al activitatii lui Grigore Brezeanu ~i In acela~i timp singura marturie care ni s-a pastrat din aceasta epoca de inceput este filmul lndependenta Romaniei.. cum am vazut. etemizat de actorii Teatrului National din Bucure~ti ~i Armata Romana" se scria 'in "Revarsat de lOri" din Lugoj (in august 1913). In octombrie 1912. Dupa cum atesta presa timpului. avand loc. au dus acasa la ai lor vestea minunei ce au vazut". caracterul pretentios al unor scene de lupta.

perseverare . Cocea... a carnetelor documentare ~i corespondentei particulare. a ramas vaduva ideea! Intr-o mohorata seara de februarie. poetul Emil lsac. POPESCU" In ziarul "Ramp a" . " ("Cuvantulliber". Nici Aristide Demetriade (18721930) n-a mai facut film vreodata: intr-adevar. Leon Popescu = producator) trebuie modificata. Popescu". proprie30 .. contracte1or. la 20 de ani.impun triada: Aristide Demetriade = autor. "vorba lui"): "Errare humanum est. "Sarmanul Grigora~ Brezeanu .Vom duce in Europa lumea romaneasca cu filme1e noastre!» A~a spuneai.. s-a prabu~it in plina scena. al carui firav organism n-a rezistat unei epidemii iscate inca in anii razboiului. finantatorul Leon Popescu (precedat ~isecundat de Pascal Vidra~cu. Grigore Brezeanu. . se stingeau atat Leon Popescu . intr-o aventura de-a dreptul senzationala..alaturi de ceilalti." Descoperirile recente (care determina argumentele istoricului contemporan) atesta. va mai veni yorba . a variantelor de scenariu.. in 1919. de~i absorbit de shakespeareana dilema «To Be or not To Be?».condus de N. «. Grigora~ Brezeanu. contribu\ia importanta a actorului Aristide Demetriade ca autar .soldate cu numeroase studii ~ichiar cu 0 carte. LEON M.scria atunci unul dintre prietenii sai. ca d-l Leon Popescu. din sarcina regiei. neindoios.al scenariului ~i. Dar cred ca recunoa~terea meritelor sale nu trebuie sa conduca la anularea meritelor celorlalti.. oferea iubitei 0 floare inro~ita in sange. a confirmat dreptul de a fi al imaginii in mi~care. a carui contributie inca mai ramane de e1ucidat). aparea in 26 martie 1913 urmatoarea noti!a: "Suntem informa!i. A ramas vaduva ideea . De cate ori. la rubrica "Ecouri". la distan!a de un an. ~tiind sa urneasca afacerea din loc ~i cum s-o consolideze la timp prin antrenarea ce1ui de-al treilea «factor». ca "punct de sprijin" pentru proaspatul absolvent de conservator Grigore Brezeanu care se arunca. a actelor oficiale. Grigore Brezeanu = talentat ~iabil producator.cat ~i. "In diutarea filmului pierdut". a notelor din timpul filmarii.. Printr-un capriciu al destinului. inmarmurind asistenta . tot ceea ce a fost posibil. a~ zice. Ca 0 concluzie a cercetarilor sale. pana noaptea tarziu. Experien!a artistica a Artistului Aristide Demetriade nu este deloc de neg1ijat. contribuind la aparitia cinematografiei noastre nationale" -. au scos la iveala date noi privind procesul de creatie a filmului. "care. Vorba istoricului de film Tudor Caranfil (vorba vine . dar asumandu-~i.despre a carui societate "Filmul de arta Leon M.. 15 octombrie 1920).film Tudor Caranfil . in egala masura. pornind de la schita de scenariu a lui Liciu ~ibeneficiind mereu de retu~urile echilibrate ale lui Nottara. aparut in 1988): "Termenii ipotezei mele intemeiata pe trecerea in revista a tuturor documentelor ramase.D. pa~aportului ~i chiar dizle!e1orinsemnari aruncate in marginea rolurilor . prin forta lucrurilor. ~i te-a apucat de bra! moartea ~ite-a dus in lumea in care filmul nu mai lumineaza niciodata. ". dedicata memoriei marelui actor roman Aristide Demetriade. nu cladeam castele in Spania. pe cand. Cate idealuri nu s-au stins in trupu-i hodorogit. lata punctul de vedere al cercetatorului (formulat in volumul amintit. Tudor Caranfillanseazao ipoteza conform careta "ecuatia" statornicita (Grigore Brezeanu = autor ~ianimator. "FILMUL DE ART1\. in rolullui Zefir din Tranda:firii ro~'ii de Zaharia Barsan.dar ~ia numeroase referiri din presa neremarcate pana acum . din izvor bun.

in anulI913. ~iun cinematQgraf bucure~tean.tarul Teatrului «Leon Popescu». Leon Popescu declara.~i continuate primavara. desigur. produsese . altfel un documentar filmat la Valea Calugareasca. pe un scenariu de Victor Eftimiu ~i Emil Garleanu. presa vremii lasand sa se inteleaga ca era yorba de "doua acte cinematografice" pentru un spectacol mixt. "comicul" cinematografului. Ion Arma~escu.0 alta incercare a laboratorului "Carmen Sylva" a fost Culesul viilor. Leon Popescu se arata pregatit sa reinceapa productia de filme. In cercurile artistice se vorbe~te despre injghebarea unei case romane~ti pentru editarea de filme cinematografice. cu scopul de a da numai filme romanqti. la cinematograful bucure~tean "Clasic"). la 11 aprilie 1913. schita cinematografica Dragoste la manastire. "vederile" fiind luate de cu toamna . de~i materialul filmat data de la inceputul anului 1912). ca a pus "baze trainice" unei intreprinderi ce "urmare~te cele mai frumoase scopuri artistice". lucrate dupa scene romane~ti.pentru 0 "comedie cu dansuri ~i cantece" sustinuta pe scena ~ipe ecran de protagonist.se pare . la 9 apriIie. spunea ca "nu exista incercare artistica sau culturala la care acest indragostit de arta romaneasca sa nu fi contribuit intr-un fel sau altul". De pe acest piedestal de Mecena ("pe care poza cu complezenta.cum am vazut . ziarul revenea: "Zvonuri bune.subiecte de actualitati. in interviul respectiv. fiind dedicat actorului lulian. In acela~i timp. in regia lui G. cinematograful "Clasic". tot un fiIm-scheci. un film publicitar de Gheorghe lonescu. Crimele hipnotismului sau Tradator fara voie. papu~a. 31 . e pe cale sa infiinteze in Bucurqti 0 mare casa de cinematografie. urmarind fidel procesul de productie. cu imagini de Gheorghe lonescu ~icu Marioara Voiculescu. la Teatrul "Bulevard" (sala "Eforie") fusese prezentat un scheci cinematografic. de ceIe cateva alte tentative de productie cinematografica ale momentului. in preambulul unui interviu publicat peste zece zile. realizat de Pierre D' Alick (Alexandru Petrescu) ~i . cum nota Jean Mihail in "Filmul romanesc de altadata"). Se pare ca aceasta casa va avea mari ~anse de reu~ita. la cinema "Venus". ca a pus bazele unei mari case de editura de filme ~i ca "a ca~tigat Arenele Romane de la Expozitie. probabil. dar care corespundea in buna parte unei realitati". ~i Nicolae Barbelian realizase un scurt metraj la sfar~itul anului 1912. pana la culesul viiIor (premiera: 3 ianuarie 1913. pe ecranul aceluia~i cinematograf "Clasic". fost Liric. Ajunsese sa produca filme. cu Nora Marinescu. este prezentata 0 alta productie a casei "Pathe"-Bucure~ti. cu Ion lancovescu ~i Mitzi Ignatescu in "parte a jucata" . jucate fie de actorii no~tri. La numai cateva luni dupa aparitia filmului Independenta Romaniei. despre care aceIa~iziar. in frunte cu cea mai minunata tragediana moderna a noastra". vara. abia in 5 septembrie 1914. a carui premiera a avut loc in 12 martie 1913. unde va instala scenele trebuincioase pentru imprimarea filmelor". printre interpreti: Natalia Vasiliu. Inca din decembrie 1912. Constantin T. filmul Iulian In creatiunile sale de mahala (sau 0 hora la tara).de operatorul Victor de Bon. era Leon Popescu. la renumita podgorie a firmei de vinuri "Dealul zorilor" (co-producatoare a filmului). Theodorescu infiintase societatea "Romania-Films". ~i anume "a face 0 editura de filme romanqti. Printre acestea. fie de 0 trupa straina special angajata in scopul acesta". Curand dupa aceea. mici documentare ~i anunta. toamna. Georgescu. A fost ambitionat. In saptamana imediat urmatoare. in genul celor sustinute de Nick Winter. de Nick Winter produs de casa "Pathe"-Bucure~ti . "MareIe financiar". jucate de arti~tiromani". fiind la mijloc un mare financiar ~i avand concursul celor mai straluciti arti~ti romani. Comoarafurata. Tony Bulandra ~i Bebe Stanescu in distributie (0 pelicula care va fi prezentata pe ecrane.odata cu ingroparea vitei . "Rebusul" este u~or de dezlegat. insa.

a~a ca stocul acesta se mare~te considerabil. Peste ani. ajutat de alt operator francez.jucand in sala . Ciucurete (. Storin. Procedeul era uzitat ~i in alte pani. al carei libret se datorqte d-Iui H. Alphonse Chagny. ziua ~inoaptea.0 comedie plina de haz Ghinionul.. tehnicieni. Ca operator pentru filmele artistice. care a completat laboratorul cu aparate improvizate de el. jucata dupa libretul d-Iui L. cu atelierele trebuincioase. In realitate.. tot ce alcatuie~te 0 «fabrica de filme»". Apoi rand pe rand vor urma celelalte: Amorul unei printese (. "fabrica" nu era decat 0 improvizatie rudimentara . "pe metru de pelicula turnaf'. iar strada a disparut mai tarziu).. primind p~ntru aportul sau 0 suma fixa. Platoul a fost amenajat in curtea Teatrului "Liric'.. el a refuzat.~ierau vreo 20 la vremea aceea . cu premiere cinematografice saptamanale. Ca tehnician. fara tehnicieni experimentati ~ifilra. pelicula ~ilaborator). Rebreanu de d. film dupa film. pe fiecare zi" .activitatea companiei de teatru infiintata de acesta cu doi ani in urn1a.n-a fost un secret pentru nimeni . lucrurile nu stateau deloc a~a... Ion Manolescu sau G. Marea actrita continua . teatrul a ars in 1920.. De fapt.. ). unde multe dintre firmele de productie . aproape integral. pe propriile mele cheltuieli.. Cetatea Neamtului ~i altele multe".Teatrului Modem" (pe strada Karagheorghevici. Ionescu-Cioc. " ("Cinema". pe ecrane apareau mereu diverse "actualitati". alcatuit numai din filme produse de el. pictori etc. iar Marioara Voiculescu va asigura scenariul. developator. cu Lipscani. in spatele vechii cl3. Marioara Voiculescu semnase cu Leon Popescu un contract care prevedea ca acesta va pune la dispozitie mijloacele tehnice (platoul de filmare. ~i . cu operator. Un reporter (invitat sa viziteze instalatiile) cazuse in delir: "Este 0 adevarata uzina moderna pentru fabricarea filmelor. ). ). Compania cuprindea cativa arti~tide mare valoare. Ion Constantinescu. pe Leon Popescu. el nu ~i-a intrerupt nici o clipa activitatea cinematografica in acel rastimp. Pacostea. paralel3. neindoios. Iancu Jianu (.diria Bancii Nationale. 16 noiembrie 1926). 0 "garantie sigura'\ care justifica ideea lui Leon Popescu de a angaja intreaga trupa pentru 0 productie cinematografica de continuitate. "Stralucitii arti~ti" ~i"tragediana modema" de care se vorbea in "misterioasa" notita publicata in "Rampa" . etc.pe care-l adusese in tara pentru Independenta Romaniei -. Intr-un interviu din 12 iunie 1913. 0 forma destul de originala de remuneratie. In sffir~it. lucru pe care nu-l pot explica nici astazi. cum erau Constantin Radovici .de 32 ... Leon Popescu a apelat la Gh.care jucase cu succes ~ipe scena "Burgtheater"-ului din Viena -. ) va fi probabil compus din 0 drama puternica. Toata aceasta "foiala". Reprezentatiile trupei se bucurau de un frumos succes de public ~ide presa.erau membrii companiei teatraJe conduse de Marioara Voiculescu..dupa retragerea lui AJexandru Davilla .aveau angajate una sau mai multe companii teatraJe. sub denurnirea "Jurnalul Leon Popescu"."Compania Marioara Voiculescu" i~i incepuse reprezentatiile la inceputul stagiunii teatrale 1912-19l3. Marioara Voiculescu i~i amintea disputele cu Leon Popescu: "dqi i-am propus sa aduca un regizor strain.se pare ... un "an Leon Popescu". el anunta ca "are gata de lansat pe piata cinematografica un stoc de vreo zece mii de metri de film" . care lucrau fara intrerupere. regia ~i plata actorilor. Dar anul 1913 avea sa devina din punct de vedere al productiei cinematografice. I-a mobilizat.Aurel Boto~escu. "Lucram mereu. Lecca (.adauga Leon Popescu. in Italia de pilda. Leon Popescu I-a avut tot pe Franck Daniau . ).. cu care spera sa dea "din zece in zece zile cate un program intreg". ~i i~i destainuia cateva proiecte: "cel dintai program (.G.mai ales in raport cu posibilitatile tehnice curente din tarile producMoare de filme -. A~a ceva visase sa realizeze ~iLeon Popescu. "Afacerea" era pornita. un regizor de film.

impreuna cu directoarea lor chiar. cravat at In alb.. Popescu". Despre Fedora nu s-a mai aflat nimic. 30 apri1ie 1913. In aceasta noua faza de activitate. spunea simpaticul artist. cu doua titluri. Ruzhunarea d-Iui Lecca a fost 0 «napasta» 33 . ~i de cine? De d-nul Haralamb Lecca. ma masoara . principale1e roluri sunt detinute de Marioara Voicu1escu (Fira). un articola~ nostim din 18 mai. cu pantaloni dungati. Iancu Petrescu (Sandu) ~iIon Manolescu (Florea).. in timp ce specialista in montaj era tot 0 frantuzoaica.Cine ma vede. machiati etc. Scenarist ~iregizor este Haralamb Lecca.. sa-mi iau postul de chelner In primire". . Reluarea pentru public a filmului (anuntata pentru 17 iunie) nu este confim1ata documentar. deci In 11 iunie 1913. Paule Cambon.30. la cinematograful "Clasic". unul singur. ". . sculat de la orele 4 se afla In tramvaiul electric Inca de la 6. Depa~ind supozitiile. care a circulat. Toata desfa~urarea dramatica este aceea a piesei lui Caragiale.italianul Demichelli. Trecatorii matinali Ii vad mai In fiecare zi prin fata diferitelor localuri. Necrutator este ~i Mihail Sorbul (sub pseudonimu1 G. in actele juridice de la Arhiva Tribunalului I1fov etc. Tot in "Ramp a" . Bebe Stanescu. In referinte. ci ori unul ori a1tul dintre ele.. sub semnatura lui Adonis Gr. cand s-a prezentat lungmetrajul Amon/rile unei printese. anuntandu-1einsa cu rezerva: "Pregatim Fedora pentru cinematograf. Supozitia este sustinuta de faptul ca in Fedora era yorba despre . C. dl.nu figureaza niciodata alaturi ambele titluri.Marioara Voiculescu. Storin. Unii comentatori au avansat ideea ca aceste doua filme ar fi. Daca yom izbuti sa facem 0 lucrare de arta. ~i-ofi dand cu gandul ca ma duc la vreo cafenea. filmul va fi reprezentat. Marioara Voiculescu. Ei bine. "Regia" au asigurat-o. Alexandru Economu ~. Radu Popea. sub numele de Razbwzarea (!).. Imbracati In haine de gala. la cinematograf. Storin. genericele anuntau acela~i "regizor" (Marioara Voicu1escu): ~imai era un "amanunt": pe nici unul din inventare1e de epoca ale filmelor produse de Leon Popescu . Marioara Voiculescu i~i destainuie pentru prima oara in public noile preocupari. Ieri dimineata. are loc premiera filmului Ruzbunarea. Primirea filmului n-a fost deloc Incurajatoare pentru rea1izatori. la cinematograful "Clasic". in conditiile date. Abia a murit Caragia1e ~i a ~i fost practat.) -. a avut loc "in cerc illChis" chiar cu 0 zi Inaintea publicarii interviului din "Rampa". Gh. Maria (Mitzi) Vecera-Ionescu (In Amorurile unei printese mai figurau pe generic Ion Manolescu. "Curierul cinematografic". descria atmosfera de lucru a produc1ieicare incepuse: "De catava vreme pensionarii d-nei Marioara Voiculescu. Elena Crissenghi. in realitate. In 24 iunie 1913. se uita la mine lung. Popov se putea citi: "Domnu1Haralamb Lecca a expus In vitrina firmei d-sale tragedia Napasta. Ma atragea ~i titlul piesei ~i numele actorilor ~i a1autorului. In "Arhiva" din Ia~i. E revoltator. Imbracat In redingota cu reveruri de matase. Presa anunta . Radovici ~i scriitorul Haralamb Lecca (acesta din urma se ocupase de regia de teatru pe vremea cand fusese director al Teatrului National din Ia~i).In revista sustinuta de el..0 putemica drama taraneasca". ajungem pe teritoriul unor certitudini. ori nu aduc nici 0 modificare originala Napastei. Prima proieqie cu 0 produqie a "Filmului de Arta Leon M. care perora intr-un rand Impotriva «caini1or» societatii". La 0 ora a~a de dimineata. amorurile unei printese. Intr-o nota aparuta in "Ramp a" dir. dar nici unul nu cuno~tea regia de film. Doar ca a mai adaugat tablouri care nu complica Intru nimic. ~oiman) in "Seara" (din 10 iulie 1913): "Am fost printre cei dintai care au alergat 1a Clasic sa vada Razbunarea. ace1ora~i actori Ie reveneau roluri1e principale . joaca in cateva filme romane~ti ce se vor proiecta cat de curand pe panza unui cinematograf din Capitala. sotia lui Daniau. Hara1amb Lecca. unde Leon Popescu l~i expunea proiectele.a. .

Publicului trebuia sa i se raspunda pe masura cerintelor. Urgia cereasca. la 1 iulie. ci arti~tiicare joaca.. Leon Popescu s-a judecat indelung. Dupa nuvela lui Costache Negruzzi ~i dupa piesa lui Vasile Alecsandri. pana aproape de premiera. la cinematograful "Clasic".~i. Pacostea (inclusiv in interviul de intentii al producatorului) . Jucau in film Mi~u Fotino. au izbucnit litigiile. scris ~i regizat de Constantin Radovici. Dupa ce-i sfatuia pe arti~ti sa nu-~i mai puna mustati ~ibarba falsa. Din sursele vremii. Ion Minulescu. Florea Simionescu. De vina nu-i atat autorul care se crede chemat a scrie orice. La data izbucnirii cont1ictului . Popescu" le va prezenta pe ecrane cand situatia 0 va perrnite. cu Constantin Radovici. Peste 0 saptamana. Razbunarea . ~i apoi nu e absolut nevoie ca actorii sa fie imbracati in costume nationale: nu haina da talentul!" ("Seara". Pandele Nicolau.~i slava Dornnului avem destule . pe care "Filmul de Arta Leon M. cat ~i cu colaboratorii francezi. cu aceia~i operatori francezi. Coco Deme34 . a celor italiene -Hesperia.in toamna anului 1913 . cinematograful "Clasic" a gazduit 0 noua premiera rezonanta. 10 iulie 1913). Franck Daniau ~i Alphonse Chagny. atat cu membrii companiei teatrale.~i sa lase in pace asasinatul ~i violul cu premeditare ~ivulgar. fapt sanctionat aspru de presa vremii'L!ilmul a rulat. at1am ca Urgia cereasca se inscria pe linia filmelor vremii. Mihail Sorbul (sub acela~i pseudonim) i~i continua parnfletele. Hipnotizata. Papa Stanescu. despre luptele regelui Sobieski cu plaie~ii moldoveni. Remus Comaneanu. Nebuna din dragoste sau "colosalul film criminal" Mana defier cu bandi(ii In nu1nu. Francesca Bertini. la premiera.erau terminate alte ciiteva pelicule. Lida Borelli. D-sa are a~a de multe atitudini nefirqti. Elena Crissenghi. soldate cu prelungi ~i obositoare procese. Cocea. a carui trupa. publicul era atras de reclama zgomotoasa a vedetelor daneze Asta Nielsen sau Waldemar Psilander. condusa de Emil Garleanu. reluata in 1916 cu un alt titlu. Pina Menichelli. Bebe Stanescu. putea fi vazut un alt lungmetraj. D-na Marioara Voiculescu ne-a dat 0 taranca care n-avea nimic taranesc in ea. Comeliu Moldovanu -.lara dornnii autori sa ne mai slabeasca a arata natiunea roman a ca pe ni~te omoratori ~i asasini. Mihail Sorbul. pentru ca "in cinematograf mu~chii fetei joaca foarte mare rol ~idaca-i astupi cu par.numita. Max ~i soacr~ Premierele romiine~ti. Numai ca "afacerea" lui Leon Popescu cu compania Marioara Voiculescu n-a tinut multo Trecusera doar ciiteva luni de la premiera cu ~ampanie a filmului Amorurile unei printese . Emil Giirleanu. astupi jocul fetei". cu numele personajelor schimbate. filmata in pauza dintre doua stagiuni a Teatrului National din Craiova. Sa nu uitam ca pe ecranele "vecine" rulau in epoca filme precum pacatele parintilor.era . cu situatii tari ~i melodramatice. A. scriitorii Comeliu Moldoveanu ~i Emil Garleanu (acesta din urma semna ~iregia. inca in functie) au scris un scenariu cu subiect istoric. de Herz.~i pentru public ~i pentru autor. Efectiv. insa. Cetatea Neamtului. sustinea ~i interpretarea. Radu Popea. cand. Maria (Mitzi) Vecera-Ionescu. Napasta lut Caragiale. cinstea ~i alte insu~iri nobile ale romanului .Pe de alta parte. comedia Un leac pentru soacre. dramaturgul-cronicar ajungea la observatii de continut: .la care au participat numero~i scriitori ~i oameni de teatru ca N..D. in regia lui Vladimir Maximilian. Pana atunci.. curg in serie. Vasile Romano in distributie. Iancu Constantinescu. Intelegem sa ne arate mandria. Neamtu-Ottonel. C. Liviu Rebreanu. ajutat de operatorii francezi. intre partile contractante. cu Vladimir Maximilian (~i Florica Florescu). din pricini diferite. inciit 0 sfatuiesc sa se gandeasca serios inainte de a se mai apuca sa joace vreun rol pentru cinematograf'. impreuna cu un scurt-metraj produs tot de Leon Popescu. Barbatul cu treifemei.

Cam . zidit pentru paza hotarelor. care oferea acestei "drame patriotice" ~ansa implicani in actualitate. ai carui protagoni~ti sunt tot Constantin Radovici ~i Marioara Voiculescu (regizori ~iinterpreti). Difuzarea a fost intarziata. nu se cunosc amanunte.arata astfel. In smr~it. . Fata zdrobita de durere i~i revine la datorie privind tricolorul mlfaind". In paralel cu "ofensiva Leon Popescu".~carea. Asta evident ca e un succes moral. Voiaj pe Duntire). Un tanar ofiter travestit in pictor trece frontiera eu scopul de a pune mana pe secretul ultimului model de tun. 0 "noutate mondiala pe scena ~i panza cine35 . care totdeauna m-a condus in aceste «insemnari». Cu toate ca spionul a cucerit prin false dedaratiuni de dragoste pe frumoasa nepoata a gardianului. Batranul gardian insa vegheaza. pe un scenariu de Liviu Rebreanu.trescu ~imulti actori craioveni. cu Ciucurette in rolul lui Rica Ghinion. ce te prinde de la intaiul tablou ~ite face din cand in cand sa aplauzi de bucurie. La "Teatrul Eforiei". Remarc armata le~easca.extras din presa vremii . Filmul prezinta un nea~teptat interes. Studentul. ).~i comedia cinematografica intr-un act Ghinionul.)..P. ~i. Detectivul. despre care. Marioara Voiculescu (nepoata lui). este proiectat filmul Spionul. chiar ~iMihail Sorbul (M.0 aWl "restanW' filmata in vara lui 1913. "Filmul de Arta Leon M. in 2 februarie 1915. dl. Jucau in film Constantin Radovici (gardianul fortului). "printr-un procedeu cinematografic. in "Rampa". subiectul . Rugamintile nepoatei sunt zadarnice: spionul e pedepsit. care fuzionase la smr~itul anului 1914 cu societatea producatoare. cei doi protagoni~ti apar in ultimul film restant (filmat in vara lui 1913). se "umanizeaza": "Cu riscul de ami se banui obiectivitatea. Remu. C. ale carui filmari au fost realizate inaintea conflictului (prin lunile iunie-iulie 1913). despre care se ~tie prea putin. In zare se aud trambitele o~tirii care pleaca in campanie. La cinema "Gradina Teatrului". Desfa~urarea filmului e gradata. Elena Crissenghi. in 7 septembrie 1914. Constantin Radovici apare pe film in ambele incarnapuni". montarea . Aceia~i regizori prezinta publicului. Critica. Din aceea~i "serie restanta" este prezentat pe eerane. tot in vara anului 1913 . sub auspiciile "regizorale" ale Marioarei Voiculescu ~i ale lui Constantin Radovici. la "Kino-Pax". Diferite surse ale epocii indica multe alte titluri rezultate din colaborarea lui Leon Popescu cu compania Marioara Voiculescu (printre care Fiica de pescar. saluta filmul. Vasile Romano. daca ~i cand au fost proiectate. 2apticilti se lnsoarti. de data aceasta. Popescu" incepuse sa fie asigurata de societatea "Cipeto". din pricina procesului. cum se mentiona in presa. este evident ca aceasta "drama de senzatie" fusese filmata inainte: in 1915 protagoni~tii jucau in trupe diferite ~i nu mai aveau cu Leon Popescu decMlitigii. Cat despre aparitia filmului pe ecrane in toamna lui 1914. "Faima artileriei Romane este temuta de statele vecine. cu Marioara Voiculescu ~iConstantin Radovici. jucand in Dragastea marinarului. in 22 iunie 1916.. anii 1913-1916 au oferit publicului ~i alte premiere cinematografice romane~ti. soldata cu rezultate contradictorii. ea a fost favorizata de conjunctura izbucnirii razboiului mondial. desigur. sustin ca filmul Cetatea Neamtului este un succes al cinematografului romanesc (. Viarica. Gaston Barnier (spionul).. bejenia. Condora. in clipa cand vrea sa demonteze piesele tunului secret e apucat cu furie de bratele gardianului. care-l sugruma. de asemenea. era detectivul Buel ~i apa~ul Giovanni.0 bogatie nebanuita de amanunte. Popescu" a produs .. la un moment dat in aceea~i scena. Radovici juca un rol dublu. comic pentru 0 drama.. nunta".se pare. la sala "Eforie". Distributia produqiilor realizate de "Filmul de Arta Leon M. nu se ~tie daca ~i cand au fost terminate. in 2 martie 1915 (la cinematograful "Clasic"). Iata-l in fata fortului ascuns. discutabile (~icu procese rasunatoare in epoca). Sb.

tracasat de nesf§. Gh. filmelor pe care Ie adapostea intr-o magazie a Teatrului Liric. Cei doi Bareane~ti (tot un scheci intercalat in spectacole ~i revista. cu Aristide Demetriade ~iM.matografica". care. La acest film au lucrat ~i operatorii francezi Franck Daniau ~i Alphonse Chagny. al doilea cu acela~i Gh. Aurel Barbelian. Gheorghe Arion. ~i-arecuperat investitia.1. cote de varf. Popescu. in decembrie 1917" (Tudor Caranfil.cu partenerul ei Milton). invocand drept argument al dezechilibrului mental faptul ca "investise sume mari cu filme de cinematograf in speranta unor ca~tiguri fabuloase. la cinema "Clasic"). Patronul societatii "Filmul de arta" avea sa fie condus pe ultimul drum in aprilie 1918. angajat pentru produqia lui Leon Popescu pana la inceputullui iulie 1913. decat rareori. Constantinescu. dupa premiera din 31 octombrie 1917). de data aceasta.Leon Popescu (1864-1918) a fost "pus sub interdiqie". aflati la ora turnarii .Hopkins (filmat la Braila de Tudor Posmantir. Seheciuri eu Nitto-Jo (introduse in spectacole revuistice ale anilor 1915-1916. Aurel Athanasescu. Ion Manu. Greull-a dus. Sunt mentionate in diferite surse documentare ~i pelicule precum Joffre Za Mizil sau Din viara Zui PacaZa de Pierre D' Alick (Alexandru Petrescu). la 54 de ani. insa. nivelul artistic al peliculelor realizate intre anii 1913 ~i 1920 n-a atins. Superioare au fost ~i conditiiIe tehnice oferite productiei cinematografice. surse memorialistice considera ca Jack Bill este pseudonimul francezului Gaston Barnier. sustinuse punerea lui sub interdictie. "in care nenea Alecu Barcanescu e cinematografiat ~i vorbe~te din sala cu sine insu~i" . p. cronici favorabile au aparut ~i-n "Minerva".. in "Ramp a" .r~iteleprocese in care a fost angrenat.Jeanne Daflon . Mihail Sorbul. filmul a fost bine primit de presa. "ar fi dat foc eu propria-i mana. cum se scria in presa vremii. in cele din urma. FILMELE DE PESTE MUNTI In provinciile romane~ti aflate pana in 1918 sub dominatie habsburgica productia cinematografica s-a dezvoltat in conditii aparte. Popescu. de fo~tii colaboratori ~i de "neconsolata" familie care. Considerat unul dintre primele filme romane~ti de aventuri. Dar cu 0 floare . cu numai cateva luni in urma. "In cautarea filmului pierdut". ~i-n "Dimineata". fiica patronului lor (Ronald Bulfinski). cu pretul propriei sanatati. Pe de 0 parte. in toata perioada. 120). SeheeiuZ Bodeseu . dar fara nici un beneficiu". Cristian Dutulescu. de~i au existat autori cu activitate de creatie foarte sustinuta. probabilin anul1915). Talpa-Lata. Cel mai marc ant film al acelor ani a fost OreZuZrazbuna de Aristide Demetriade (premiera: 9 decembrie. produditorul Leon Popescu. Sunt mentionate in epoca ~i cateva miniaturi cinematografice. se zice. Tancovici-Gosmin in roluriIe a doi ingineri indragostiti de 0 frumoasa Marietta (Marioara Cinski). era un profesor. in 19 iulie 1913: un Seheei eu Jack Bill. Cea mai proeminenta 36 . dar alte informatii despre filme nu exista. Pe de alta parte. lovit de 0 intunecare mintala precipitati'i. Nicolae Barbelian (care semna ~iimaginea ambelor pelicule). Invins de firea sa pacatoasa. dupa ce. Radulescu-Georgel.in conflict cu Leon Popescu. C. nivelul cantitativ al realizarilor cinematografice a fost net superior celui din "vechea Romanie".toamna anului 1913 . producator.. 11considera "cel mai bun film romanesc". a caror vedeta era cupletista franceza "en vogue" Nitta-Jo . primul cu Elvira Popescu.

jemeia anonima (dupa 0 piesa de Andre Bisson). Calugarul (dupa piesa lui Aristid France) ~i Bacara (dupa piesa lui Henri Bernstein). in aceea~i vara.. drama Industria:jul ~i comedia Cyklamen. "Calul furat". comedia sentimental a Fata nababului din Dolova (realizata in colaborare cu Sandor Korda). Hotel Imperial. aqiunea a fost presarata cu momente cinematografice voit spectaculoase. "Neme~ul maghiar". Din aceea~i perioada dateaza ~i filmul Fata regelui dolariZor .martiriul unui roman din Ardeal". unde a circulat cu titlul Secretul orbului ~i a avut drept "slogan" publici tar urmatorul text: ".ca scenarist ~i co-producator.Taina spovedaniei.la Paris. Acela~i regizor .a comedie turnata la Cluj in vara anului 1913. ill ambele. Filmul s-a pierdut. :japca galbena. "Corvin" ~i "Transilvania". incepand din 1915: vodevilul Siretenie defata.de filmul reper pentru inceputurile filmului transilvan Mtmzul :jarg. cu filmari la Cluj. printre care . in 28 februarie 1946). in 1872 ~i mort la Cluj. Sandor Korda (viitorul Alexander Korda).in care regizorul de1inea ~i rolul principal .Madona satului.deopotriva . Gherla ~i Fene~. in iunie-iulie 1914. drama criminal a Ultima noapte ~i povestea unui condamnat pe nedrept Stigmatizatul. ecranizarile Madame X. cu Lili P06r in distribu1ie. in acest capitol.0 cifra realmente impresionanta! . dintre care 32 sunt semnate de el ca regizor. In 7 mai 1915 era prezentat in prernierala Cluj . Lista. in Cluj. in regia lui Felix Vanhyl (1913). cu Laszlo Bako in rolul titular. scenaristul ~i actorul lanovics lena/Eugen (nascut la Ungvar.0 carciumioara la capatul satului". Braconierul -. la Cluj ~i la Trascau. el a contribuit. a carei aqiune se petrece intr-un sat din pusta.figura a acelor ani a fost regizorul. 0 alta drama . alte cateva drarne . comedia rural a Notarul din Peleske. cum spuneam. dramele Carciumareasa iubea haiducul (dupa alta poezie de Petafi) ~i Jnvatatoarea (dupa 0 piesa de Sandor Brody). comedia Sugarii fmprumuta{i (Janovics fiind. in decembrie 1913. drama Inimi zbuciumate. lena lanovies fiind producator ~i scenarist (adaptand 0 drama de l6szef Katona): piesa originala a fost scoasa dintre pere1ii seenei. drama populara. intr-un fel sau altul (date fiind 1aturile multiple ale personalita1ii sale cinematografice) la realizarea. cum ar fi "lupta din GaIWa". cand numele sau. Escortata ~i. la cinematograful "Szinkar"). Ciclul de poezii de Petofi (ecranizare a unor poezii de Petafi.filmul Bcink Ban de Mihaly Kertesz. scenarist). drama Sunt nevinovat ~i povestea sentimentalii Excelenta sa detinuta.devenit "nume mondial" . Serge Panin (dupa 0 piesa de Georges Ohnet). un pionier . Nume1e sau este legat .produse de firmele sale "Proja". apoi la Budapesta (17 ianuarie 1914). cu lanovics co-regizor alaturi de Robert Montgobert). prezentata ill prerniera absoluta . am selectat doar cateva titluri. cum s-au pierdut earn toate filmele acelor ani (drept pentru care. ultimele doua cu Lili P06r ill rolOO principale. comedia Corp mov. va deveni Eugen lanovics.a filmat. producatorul. la Cluj (28 ianuarie 1914) ~i la Bucure~ti (7 martie 1914). Mihaly Kertesz (viitorul Michael Curtiz). nu yom putea vorbi despre filme pastrate). ° 37 . in colaborare cu "PatM Freres" (Paris) . lara cateva dintre filmele regizate de lena latlpvics. ~i eu prerniera la Cluj in 24 ianuarie 1917). Sa aruncam 0 privire spre cateva dintre titlurile filmografiei lui lena lanovics. pe generice. In perioada arnintita. e mai lunga. In studiourile sale au lucrat regizori pre cum Garas Marton.al cinematografului din Ungaria ~i Romania. cu aceea~i mare actri1a Lili P06r.dupa prerniera budapestana . un film in patru aete prezentat la Cluj in 4 aprilie 1918. Regizorul va fi activ pe platouri ~i dupa Unirea din 1 Decembrie 1918. a pste 60 de lungmetraje de fiqiune . comedia din via1a actorilor LiliomfJJdupa o piesa de Ede Sz:igligeti.

in fata palatului Banffy). Mihaly Szendrey (autorul comediei Nunta la Arad. in acea perioada. acesta din urma fiind . cu Marturia sangelui (premiera la Cluj in 27 octombrie 1915)... Batranul infanterist !)ifiul sau. Siberia (0 drama sentimentala. Diletanti din aristocratia clujeana au interpretat. filmarile exterioare fiind realizate la Cluj (la fabrica de caramida. Napoleon). Regele bursei (0 drama din viata aristocratiei financiare). in Piata Centrala. ~i Sandor Korda . intre 1 ~i 3 martie 1913. Niciodata .regizoare fiind Elemer Hetenyi.cu filme precum Nopti albe (Fedora). drama simbolica Dorinta (printre personajele careia. husarul (stradaniile unui beltran infanterist sarac de a-~i insura fiul cu . Muki! (cu Lili Poor ~iFerenc Vedrey. Doua scurtmetraje sunt semnalate la Arad in 1916: comediile Ios Masca! ~i Aveti 0 papu!)ica? de Dezideriu Kertesz. Cox !)iBox (doi burlaci londonezi intrati in folclor). filmat la Cluj in vara anului 1912. pe malul Some~ului.. cu filme precum Somnambulul (premiera: 2 aprilie 1918. Un regizor care ~i-a ca~tigat 0 meritata reputatie in epoca a fost Adolf Merei. Dezideriu Kertesz.~ina de scris (cu Lili Berky ~i. apar Dorinta. sotia lui Elemer Bomemissza -. . in sala Teatrului ora~enesc. Comandantul a !)ase corpuri. pe generice apare cu asiduitate un alt nume de regizor. Printre regizorii acelor ani se numar Ferenc Teray (~i interpret. la cafeneaua "Thalia". Lili Poor.. Contagiunea. 0 poveste de dragoste ai carei protagoni~ti sunt 0 fata crescuta)a calugarite ~iun tanar mo~ier casatorit.. cum am vazut. un crai tomnatic cu revelatii nocturne). Muki. cu Luiza Keiffer-Gyara ~i. Printre regizorii prezenti pe platouri dupa 1916 se numara. in filmografia caruia intra pelicule precum Fetele doamnei Gyurkovics (0 comedie cu happy-end despre tentativele unei vaduve din mica nobilime provinciala de a-~i casatori fetele).. In afara cinea~tilor amintiti.Filmografia de peste munti incepe cu . Cei care !)i-au schimbat viata (0 alta drama sentimentala. turnata la Cluj in toamna anului 1918)... 0 pelicula in care jucau Ilonka ~i Gyula Nagy. acestea trei datate 1916. la Arad. Con~tiinta.. in calea unei sotii adulterine... Tragedia doctorilor (deceptiile amoroase ale unei sotii de medic. la cinematograful clujean "Urania"). scheciul cinematografic Cox!)i box. operete). Minciuna ~i Moartea). trecuta de prima tinerete). la restaurantul "New York". Jena Janovics).primul film pastrat din produqia studiourilor transilvane. cu Lili Poor in rolul unei aristocrate rusoaice care iube~te un tanar intelectual exilat in Siberia). Dragostea unei apa!)e . filmul Omul de 300 de ani. de-a pururea!. Barbatul cu doua inimi. la multe dintre aceste filme scenarist fiind . fata carciumarului). la farmacia "Biro". Dupa anul1917.. prezentat in premiera la Budapesta (27 aprilie 1914). Din 1915 dateaza .. 38 . In tara cnutului (distribuit ~i sub titlul Biciul din Siberia). Pove!)ti despre ma. Noapte buna.cu toata afluenta de titluri a acestei perioade . Bunica (cu Lujza Blaha).. Bancnota de un milion de lire (dupa romanullui Mark Twain). Tot din 1913 dateaza ~i comedia Nunta la Arad de Mihaly Szendrey (cu Alfred Gyazo in rolullui . la 19 decembrie 1913). Un rol dificil (povestea unei fiice de general scapatat.. in filmul sau Viclenie de !)trengar)... Magdalena de la munte ~iun "remake".. nevoita sa se marite cu un belcan bogat).. a carei premiera a avut loc . Intalnire nocturna (0 drama populara). din 1915 este activ pe platouri regizorul Marton Garas. Camerista.. Mihaly Fekete. Contele Mi!)ka (ecranizarea unei .. Abia dupa primul razboi mondial ~i dupa Unirea din 1918 yom intiilni . Jena Janovics ~ioperator Laszlo Fekete.

(1917-1930) .BILANTUL FILMULUI PRESONOR .

din primii ani ai filmului documentar parvin multe marturii despre munca ~i rodul pionierilor genului. acolo unde arta cinematografului a patruns in urma cu decenii sau acolo unde filmul s-a inventat (sau se inventeaza inca!) sub ochii no~tri. yorba poetului. totodata. 0 intrunire muncitoreasca de 1 mai. Oricum. Practic. marcand datele reale de n~tere ale cinematografiilor lumii. cand. ca reprezentant al armatei franceze ~i al Casei de filme "Gaumont" . filmata de un operator anonim la inceputul deceniului al doilea. la diferite latitudini ~ilongitudini. fluxul creatiei cinematografice. din pacate.inainte de a na~te primii "mon~tri" istorici de tip Catalina. Pe toate meridianele. inca in ultimii ani ai veacului al XIX-lea.a inceput. prin alte subiecte de actualitati (pierdute azi. cum bine se ~tie. de asemenea. iar dupa batalia eroica a Mara~e~tilor . venise in Romania ~i George Grassi. culoare de epoca. Neron. Galileo Galilei . a inspirat multe curente artistice ~i~colinationale.a consemnat pe pelicula cursa automobilistica de la Susa la Mont Cenis. facsimile cinematografice imbatranite de vreme. patos. caporalul Gheorghe Ionescu (responsabil cu filmarile aeriene). pagini de istorie care sunt.unde-~i Tacuse 41 . Primul razboi mondial a intrerupt. foarte la indemana: secventele de "actualiiliti". istoria filmului romanesc -. documentarul a precedat activitatea cinematografica de orice alta natura. Faptul are 0 explicatie simpla. cu "vederi romane~ti". in marea lor majoritate). in scopul organizarii acestui serviciu). documentarele s-au dovedit dintotdeauna formele cele mai spontane ale cinematografului. Impreuna cu Oliva. imagini ale unei alte lumi.1MB A TRANITE DE VREME" Memoria arhivei pastreaza. Acest serviciu a luat fiintil in 15 noiembrie 1916. peste ani. Conducerea Serviciului Fotografic ~i Cinematografic al Armatei Romane i-a fost incredintata sublocotenentului Ion Oliva. Ca operatori de front au fost numiti caporalul Tudor Posmantir. soldatul Constantin Ivanovici. Dar nu trebuie sa mergem cu gandul prea departe. toate acestea.FACSIMILE CINEMATOGRAFICE . cum am vazut . Dar aceea~i perioada a prilejuit operatorilor din serviciul foto-cinematografic al armatei surprinderea unor numeroase imagini de front. Pentru a lua un singur exemplu de aiurea. filmul italian . "rozele infloresc scaldate-n aurul din soare" (dar era soarele anului 1911!) -. aduc spre contemporaneitate marturiile de 0 valoare inestimabila ale filmelor documentare ~i ale "actualitatilor" de odinioara.. dupa un deceniu. istoria mondiala a cinematografului a fost deschisa de documentare. 0 petrecere dimpeneasca la Bordei. 0 vanatoare de leoparzi ~icutremurul de la Messina. pretioase documente de istorie cinematografica.petrecuta intr-un mai. colonelul Rudeanu. apoi. ~i. student la Facultatea de Arhitectura din Paris (mobilizat dupa inceperea razboiului ~i trimis in tara de catre ~eful misiunii militare romane in Franta. in sala "Dacia" . "subiecte de actualitati" la ordinea zilei in anii 1904-1906.

au fost realizate chiar reportaje ale operatorilor austro-ungari de tipul.botezul focului . Oituz. Din aceste filmari s-au realizat doua ample documentare de montaj.).Mara~ti. de-o varsta cu insa~i noua profesie pe calea careia tocmai pa~isera". Printre reportajele din iarna ~iprimavara anului 1917 s-au numarat ~i Vederi de pefrontul roman (realizat la Targu Ocna). operator monteur. Despre filmul lama pefront (Armata RomanO. scene operative din luptele de la Mara~e~ti. Obiectivul aparatului de filmat a cuprins in panoramice largi dantelaria incalcita a tran~eelor. ~ipremiera de la Teatrul National: "Scriitorul Mihail Sadoveanu.respectiv . Vanatorii de munte (filmat la Piatra Neam!) de Constantin Ivanovici. Frontul roman (in doua parti). Constantin Ivanovici poveste~te in memoriile sale: "Dupa terminarea luptelor din vara anului 1917. Vei ramane in istorie!»". Cinea~tii militari au filmat in vara ~itoamna anului 1917 peste 50 de reportaje. Memoriile operatorilor Constantin Ivanovici ~iTudor Posmantir ofera multe amanunte despre filmarile de-atunci.autor principal: Constantin Ivanovici. la premiera din 25 septembrie 1917 de la Teatrul National. m-am gandit sa montez un film despre victoriile armatelor romane de la Mara~ti. III). Primul. 1 decembrie 1989) sublinia: "practic. Dupa cum precizeaza Viorel Domenico in cartea sa "Scutul de celuloid". realizate la Boto~ani de Tudor Posmantir..a fost cooptat ~i soldatul Eftimie Vasilescu. realizat in aceasta perioada. Manuela Cernat (intr-un articol din "Romania literara". ai flicut 0 lucrare grozava. iar in teritoriul ocupat de armatele germane ~i austro-ungare (in perioada noiembrie 1916august 1917) au filmat ~i operatorii din tarile ocupante. In Bucure!jtiul cucerit sau Impo. care a fost. Acest film este primul documentar de lungmetraj realizat in timpul ri'J. deopotriva. Operatorul Constantin Ivanovici evoca. II. Ocna. ei au avut prilejul sa ofere cineastului militar cateva momente caracteristice pentru un dispozitiv de aparare. un document aflat in Arhiva Nalionala de Filme consemneaza: "Eroii acestui reportaj erau osta~i simpli. cinea~tii militari ~i-au indreptat atentia cu precadere asupra a ceea ce se intampla in prima linie a frontului: ei au fixat pe pelicula imagini din timpul stabilizarii frontului in Carpatii Rasariteni. tancule (Constantin Ivanovici avea 19 ani pe atunci .n. Tg. In Muntii Carpati). ba chiar ~iproiectionist. Facand scut cu piepturile lor intr-un sector al frontului de pe crestele Carpatilor. al doi1ea. reportaje de tipul Victoria lui Mackensen (I.Ni'imoloasa (dupa retragerea in Moldova) ~ial refacerii forte1orde la inceputul anului 1917. Dupa aprobarea primita din partea Marelui Cartier General am muncit vreo dlteva zile ~inopti ~iam reu~it sa montez un film de ~asebobine".n. avand cca 1500 m. In totul ~i cu totul cinci. directorul Teatrului National. m-a felicitat ~i mi-a spus: «Ma. . in vederea marilor bi'iti'ilii care aveau sa urmeze. oprindu-se apoi in prim-planuri la acei truditori care le faureau". prin~i in inc1qtarea cu du~manul ~i cu vitregiile naturii. Ardealul atacat 42 . Ocna ~i Oituz. Reportaje de razboi au realizat ~ioperatori straini aflati in misiune pe frontul roman. ~i Experiente cu tunuri antiaeriene.iulie din anul1917).ratul Wilhelm al II-lea In Romania. in sectorul Foc~ani . cinci foarte tineri bresla~i.zboiului. In film erau incluse ~i secvente din cele doua parti ale documentarului Frontul roman (a caror premiera publica avusese loc in lunile mai ~i . Tg. Vederi cinematograflce de la antiaeriano. in amintiri1esale. Mara~e~ti. Cinci foarte tineri pionieri ai unei arte pe cale de infiripare. in partea finala fiind montate secvente cu defilarea trupelor victorioase ~idecorarea eroilor. aici se reunisera toli cinematografi~tii incorporabili de care dispunea in acel moment lara. Filmul cuprindea imagini privind reorganizarea armatei romane pe toate fronturile in toamna anului 1916 ~i iarna anului 1917. In jurul ultimelor lupte de pe frontul roman (in cinci parti). de material filmat.

apoi.17. Tudor Posmantir.cinematograful a continuat sa fie prezent in viata. Dupa cum se specifica in filmografia produqiei cinematografice din Romania. Constantin lvanovici. totu~i. uniformizati de vestoanele militare. printre care Nicolae Barbilian. Cum erau primite ele? "Din intunericul salii se arunca in ecran cu oua clocite ~i cu legume" noteaza.n. S-au "cinematografiat" (cum se spunea pe atunci). Nu cred ca pot fi uitate secventele de iama ale anului 1917. exista destule secven!e ce declan~eaza ~i acum emotia (in 1970. Nicolae Barbelian .. la Pasul Bran. In anii care au urmat primului razboi mondia1. scenele din primul razboi mondial ne fac sa retraim senza!ia fortei de rezisten!a a poporului. Dupa 1922. Eftimie Vasilescu. marile momente politice ale timpului de~i . Vasile Gociu. precum ~iactualita!i ulterioare anului 1917". in general. imagini comentate astfel de Dan Mateescu (in studiul sau privind jumalul de actualita!i din "Contributii la istoria cinematografiei in Romania"): "Atilt de putine cate sunt. Din acest film. Arhiva Na!ionala de Filme pastreaza 500 de metri. ~i-acontinuat activitatea inaU ca reporter permanent al actualitatilor "Paramount" ~i.a realizat cel mai amplu montaj de secvente cinematografice filmate in anii razboiului. dar se huiduia la aparitia armatei kaiserului" ("Intre viata ~i teatru". Drumul nostru triumfator prin Romania (luptele din Carpati. documentarul in patru serii Razboiul nostru (utilizand imagini filmate de Constantin lvanovici.. Nu funqionau decat trei sali: «Lux» (strada Doamnei). ing. vizite ale unor delega!ii militare straine etc. Eftimie Vasilescu. «Clasic» (Bulevardul Elisabeta) ~i «Zaharia» (strada Lipscani) apte sa nu permita patrunderea bombelor lansate de avioanele du~mane. Mara~e~ti ~iOituz.de romani (cu filmari in zona Odorhei ~iMiercurea-Ciuc). in memoriile sale. intre 1920 ~i 1929 a condus Serviciul cinematografic al Fundatiei Culturale Regale).). in luptele de la Mara~ti. ).23 ianuarie ~i2 februarie 1921. "actualitati" semnificative ale vremii. cucerirea ora~ului Oimpulung). mar~aluind pe drumuri prmuite 43 .nu ni s-a pastrat nici 0 imagine cinematografica de la Marea Adunare Na!ionala de la Alba lulia.). vizite ale suveranilor in unita!i militare. foarte frecventate nu atilt pentru filmul propriu-zis. altii zambind aparatului de filmat. lata ~i opinia istoricului teatral loan Massoff: "Ma inghesuiam pe la cinematografe. iar Tudor Posmantir. demobilizat. Serviciul Cinematografic al Armatei limitandu-~i activitatea la filmarea unor subiecte militare (comemorarea eroilor. Ion Cosma. 18). Se aplauda armata romana care trecuse Carpatii ~iinainta in Campia Transilvaniei. totodata. Premiera celor patru serii a avut loc la cinematograful bucure~tean "Vlaicu". Alexandru Dumitrescu (Constantin lvanovici. in acei ani. din 1 Decembrie 1918. S-au filmat. el dispunand de ce1 mai modem 1aborator de filme din tara ~i de cativa valoro~i speciali~ti in tehnica ~i arta cinematografica. Cu greu pot fi uitate fetele impietrite ale solda!ilor. inedite pentru publicul bucure~tean. materialul impresionat in timpul razboiului. "filmul con!inea. Serviciul Foto-Cinematografic al Armatei detinand intfuetatea. ca liber-profesionist. dupa Marea Unire: Deschiderea lucrarilor primului parlament al Romaniei Mari (1919).ironia soartei? . Astfel de filme erau proiectate ~i pe ecranele bucu- re~tene. In 1921. dit pentru jumalul de razboi. unii cufundati in ganduri. perfect surprinsa pe ca!iva zeci de metri de pelicula (. p. n. evenimentele politice vor fi consemnate indeosebi la Serviciul Cinematografic al Funda!iei Culturale Regale. in zilele de 2. Este 0 atmosfera confuza ~i eroica.cel care a devenit "sufletul" Serviciului . Deschiderea Universitatii din Cll~j ~i Deschiderea universitatii din Cernauti (1920). cu solda!i pregatindu-se de lupta sau stran~i injurul focului. Un batalion de honvezi pe frontul romanesc etc. Vasile Gociu). De~i scenele de lupta sunt cam stereotipe.

rascoala lui Tudor Vladimirescu (partea I). Industria lanii. restituirea de catre ru~i a trei jude!e basarabene (Cahul. colonizarea Daciei ~iformarea poporului roman.luptele de la Grivi!a. eu 0 lungime de 2500 de metri. incorporarea Transilvaniei la Imperiul Austro-Ungar.cum yom vedea . pelerinaje la mormantullui Mihai Viteazul ~ila mormantullui Avram Iancu. sa participe . apoteoza neamului romanesc. marturii arheologice. spre sfar~itul deceniului. Clo~ca ~iCri~an. independenta Romaniei. rani!ii (. pentru ca. luptele voievozilor romani. demonstrap. realipirea Dobrogei. in filmografia operatorului Constantin Ivanovici figureaza subiecte precum Intrarea fn Capitala a trupelor aliate (1918). luptele de la Mara~ti ~i Mara~e~ti (partea a II-a). Fune'raliile lui I.C. ). Nicolae Barbelian a mai colaborat la pelicule ca Filmul fncoronarii (1922).la realizarea unor filme de fiqiune. un alt film despre Neamul romanesc (1925). in principal imagini de pe fronturile primului razboi mondial ~idin procesul de constituire a statului national unitar roman). adunarea de la Alba Iulia ~i alipirea Ardealului la patria-mama. invaziile barbare ~iinvazia turcilor. realizat in anii 1922-1923 ~iprezentat in premiera la Cinema "Teatrul Popular" in 16 aprilie 1923. Regizorului Nicolae Barbelian i se datoreaza ~iimaginile filmului (metopele de pe Columna lui Traian. sa colaboreze cu Jean Mihailla documentarul Viata unui ora~ (1929). Minele de la Anina. mari patrio!i basarabeni. despre care yom vorbi intr-un capitol separat.i romane~ti de bucurie. Industria petrolului. Borea. Bolgrad. al dirui scenariu (inclusiv inserturile) a fost scris de Nicolae Iorga. viata unui sat romanesc. intre anii 1920 ~i 1930.). in spiritul afirmat. intrarea armatei romane in Budapesta. sfanta catedrala de la Alba Iulia (partea a IV-a). cum spuneam. principalul reporter cinematografic al Casei regale. bataliile lui Mihai Viteazul de la Calugareni ~i$elimbar. Este yorba despre un film structurat in "patru mari epoce". Acela~i fluid unic 11au ~icadrele din tran~ee. are la activ documentare ca Mi:)carea 44 . desene ~i stampe de epoca. rapirea Bucovinei. luptele de pe Tisa. ocuparea austriaca a unor provincii romane~ti. afirmat. printre realizarile sale fiind scurtmetrajul Peste mari # tari (1920-1921). intrarea in Alba Iulia. Bratianu ~i Funeraliile Regelui Ferdinand (1927). Ismail).. Valoarea lor istoridi sprijina capitole1e de specialitate referitoare la acest eveniment ~i se sprijina pe ele. Romania in primul razboi mondial. Lui Nicolae Barbelian i se datoreaza ~i amplul documentar de sinteza Povestea neamului romanesc.a. sa-~i continue activitatea de documentarist. Tudor Posmantir este. Vizita Mare~alului Badoglio In Romania (1921). tunarii in aqiune. pierderea celor trei jude!e basarabene. Pe Hlngatitlurile amintite. Scene din viata ~i domnia regelui Carol I ~. antemergatorii revolu!iei de la 1848. Eftimie Vasilescu. Lugoj). Ca operator ~iregizor. la randu-i. Pabrica de matase. Funeraliile regelui Ferdinand (1927) iar ca operator la scurtmetrajul Obiceiuri populare (1928) ~ila documentarul sociologic Dragu~. proclamarea Basarabiei ca Republica independenta. rapirea Basarabiei. marii pa~opti~ti. formand un complex de argumente ~tiin!ifice". documente de arhiva ~ide arhiva cinematografica.in intiimpinarea gloan!elor du~mane. Man(festatia de la Alba Iulia (1928). via!a in Ardeal dupa alipirea la patria-mama. regizor ~iproducator in deceniul al treilea (elinfiin!a. laboratorul cinematografic ~i firma "Romaniafilm"). armata romana distribuind hrana popula!iei infometate budapestane (partea a III-a). Uzinele Vulcan. Printre momentele istorice evocate in film sunt razboaiele dacilor cu romanii. Timi~oara. in anul1923. un ciclu realizat intre anii 1921-1923 (Re~ita. domnitorul Alexandru loan Cuza ~i Unirea Principatelor. ca operator. mari patrio!i ardeleni. razboiul de independen!3:.. realipirea Basarabiei la patria-mama. ~idupa 1930 (Filmul Romaniei.

un alt regizor tanar.erau insotite. printr-un film ca Turnu Severin !Ii fmprejurimile sale (1927). ca operator a lucrat la Serbarile Unirii (1929) ~i. in filmul documentar. fiind interzis de cenzura vremii pentru modulin care prezenta contrastele capitalei. eand cronicile sale din "Rampa" . de regula. animatia romaneasca s-a nascut prin dezvoltarea graficii jurnalistice. Capitala. Asta Nielsen. la eateva filme medicale semnate de Dem Pauli an (Hemiplegia. Primii no~tri regizori de animap. foarte activ in domeniul filmelor de fiqiune.pe cand era cel mai precoce cronicar cinematografic. de pe atunci. Francesca Bertini. avea numai 18 ani! . Prince Rigadin). lansat inspre mijlocul deceniului al treilea. Mihail Sadoveanu. prin contribup. Miotonia). a colaborat la multe alte documentare (semnate de Constantin Petrovici sau Ion 1. in domeniul publicitar sau in cel al benzilor desenate. Maria Carmi.. un Walt Disney. Un documentar din 1926. Cei doi arti~ti de talent. Excursiunea pe Dunare a iahtului dunarean (1925). E drept. a fost acela al operatorului Vasile Gociu.. Aurel Petrescu. Aceasta activitate este continuata ~i in timpul razboiului. Dambovita apa dulce. "Inceputurile filmului romanesc". cu caricaturi (ale unor arti~ti in yoga ca Max Linder. Era anull920. Aurel Petrescu ~iMarin Iorda. "ca peste tot in lume. un Pat Sullivan. din tendinta fireasca a acesteia de a-~i depa~i limite1e prin animarea imaginilor. dupa 1930. Teatrul comunal Braila (1928).e nu fac exceptie de la regula. ca ~icinematograful. Sifilisul nervos. avea. Ripeanu In studiullor din 1971. au ramas in istoria filmului drept pionierii animap. dorinta de a depa~i conditia de ilustratori ai revistelor pentru copii ~i tineret in care se afirmasera.ala documentaml din 1929 SerbarUe Unirii. PACALA SI HAPLEA: PRIMELE PERSONAJE ANIMATE Autorul primului film romanesc de animatie. contraste . Mihail Sorbul. la 26 de ani. ii dadea viata pe ecran lui Hap1ea. Era anul1927. printre "modele1e" lor se numara ~i cinea~tii de rasunet ai vremii. Mario Bonnard.ei romane~ti. Alt nume important. A realizat ~iun film despre Minunea de la Maglavit. Cantacuzino) ~i la filme de fiqiune. un Robert Fleischer.0 cmatorie pe Dunare de la Severin la Moldova Noua. Dupa cum subliniaza Aurora Pancaldi ~iBujor T. realizat de Vasile Gociu ~iMarcel Blossoms nu a fost prezentat niciodata pe ecrane. avea 23 de ani eand "l-a pus in mi~care" pe Pacala. Ion Minulescu. Marin Iorda (Iordache). dar afirmat. in revista ie~eana "Teatrul de maine". ca desenator ~i caricaturist. pe care au ilustrat-o in domeniul caricaturii politice ~ide divertisment. deopotriva. Waldemar Psylander. unde publica desene umoristice care ilustreaza foiletonul satiric "Cap~aill refugiu" ~icaricaturi ale unor scriitori ~i oameni de teatru (Barbu Delavrancea. inca de prin anul1915. Maria 45 . Acesteia i se datoreaza in primul rand trasaturile de originalitate plastica ~ide specific al formulei satirice pe care Ie dovedesc unele din realizarile lor". Grafica jurnalistica a fost astfel prima ~coalala care s-au format animatorii romani. Toti creatorii de filme de animatie provin din sectorul graficii de jurnal. dar punctul de plecare in aventura celei de a opta arte ramane propria lor creatie desenata. Aurel Petrescu (1897-1948) s-a facut cunoscut. Peste putina vreme.cooperatista din Romania (1924).

"revista umoristica" ~i 0 alta serie de caricaturi animate cu acela~i titlu. terminarea filmului. multe dintre chipurile ~i siluetele albumului. graficianul ~i cineastul din el s-au Intalnit. capitanul scruteaza zarile cu ajutorul unui telescop .conduc spre urmatoarea "trama": 0 nava cosmica plute~te peste mari ~i tari (ajungand dincolo de polul nord). Dar achizitionarea de catre Arhiva Nationala de Filme a unui album cuprinzand 240 de "capete de plan". de la Eva pana in zilele noastre ~i Barbatul. "Cinema" ~i In specialla "Universul" (unde caricaturile sale. 0 barza cu cap de pore. desenatorul Aurel Petrescu. doua "istorii umoristice" ale omenirii.sugerata de . unei nave interspatiale cu elicea I'n functiune etc. Elvira Popescu ~. Intre timp. a permis reconstituirea "arheologica" a creatiei celui mai prolific autor din epoca pionieratului In animatia romaneasca. un ciclu de Proverbe ilustrate ~i 0 satira politica intitulata Capete .printre peisajele survolate fiind podul de la Cernavoda cu dorobantul sau.Figuri politice.bazate pe ordonarea fotogramelor din album .T. de umil functionar I'ntr-o gara sau de cititor al "Gazetei raiului" intr-un colt de paradis. 1927 . gratioase ~i u~or ridicole. nici unul nu s-a pastrat. Femeia. In acela~i an. nr. -. "Export" ~i.pacala amorezat (In alte surse pacala indragostit). Marioara Voiculescu.pacala in luna.a. I'n tinuta de gala. Din istoria umoristica a femeii faceau parte. Motanul in luna.in stilul celor din "Universul" -. "Finante".. "comedie bufa cu desene animate". care anunta. Insa. fotograme din filmele lui Aurel Petrescu (dupa cum reiese ~i din studiul "Documente inedite Aurel Petrescu" de B.seria D-ale zilei IV. n. Colosseumul. altele cu chip de Bachus sau de sultan I'n haremuri. Aurel Petrescu s-a lansat In domeniul filmului de animatie.spun autorii «reconstituirii» . desigur.). M6lies." In filmul pacala in luna. c. descoperind I'n final stranii peisaje lunare.In cativa ani . V. In stadiul citat. desenand .0 noua serie din ciclul D-ale zilei III. D-ale zilei II. printre politicienii 46 . 10/1967). alungandu-~i plictiseala prin statiunile la moda sau purtand steaguri ~i pancarte pe care scrie "vrem!". personaje seducatoare. In presa epocii interbelice. Incepand din octombrie 1921. Rfpeanu. apoi ca operator ~i regizor. Aceea~i imaginatie na~te ciudate combinatii anatomice.n. Nottara. Fotogramele din pacala amorezat au putut fi comparate cu cele aparute I'n revista "Cinema". Capete .. "trucuri cinematografice". "Moda". catedrala Notre Dame. unde f1 purtase razboiul . Aurora Pancaldi ~i Bujor T. devine colaborator permanent la "Ramp a" .zeci de filmulete. care de care mai curioase. Intors In Capitala. supozitiile . palatul Ligii Natiunilor. 1924 . un elefant cu cap de coco~. de la bord. RIpeanu stabilesc cronologia filmelor de animatie ale lui Aurel Petrescu (oferind date suplimentare despre peliculele In cauza): 1920 . Maximilian. I'n timp ce istoria umoristica a barbatului cuprindea diverse chipuri ~i siluete moderne. "Cinema".ne vorbe~te In primul rand despre fantezia grafica ~i cinematografica a realizatorului. pentru a-~i aduce personajele ill luna. Din pacate. s-a aflat In imediata apropiere a cinea~tilor mobilizati acolo. un mare port maritim etc. "Import". sub chip de animale bizare: un coco~ cu cap de elefant. un caine cu cap de rata.D-ale zilei. Acest voiaj constituie 0 veritabila obsesie a sa . uneori chiar doua Intr-un numar). "Studiul fotogramelor .Figuri politice erau caricaturi ale politicienilor vremii . Desenatorul desfa~oara nebanuite resurse de inventivitate plasmuind aparate de zburat. apar .Ventura. a activat ca fotoreporter.I.~i activa In cadrul serviciului topografic al armatei s-a familiarizat cu filmul.0 perioada -zilnic. cum Ii placea sa spuna. obsesie care da na~tere unor zeppeline ~i rachete. I'n 1925. se pare. de la Adam pana azi. Dupa razboi. -. unui fel de helicopter inchipuit ca un tramvai aerian. Tot la Ia~i. cu subtitlurile "Politica". 1923 . 1926 . descoperind mereu.

Cobzarul. gazetar. Haplea fugea. peste tot Haplea era prezent. Haplea mergea. pictor ~i grafician la ora debutului sau In animatie. Ivan Turbinca cu traista lui cu 47 . se lntruchipau In parp. luna dupa luna. Flamanzila. dnd piata era invadata de filme de animatie aduse de peste ocean (mult mai ieftine. ~i astfel. scriind ~i desenand titluri".. filmul animat lmi confiscasera toate gandurile. In pivnita de caramida igrasioasa.le lor caracteristice trenulln mers. ) Incet-Incet vrafuri de desene se ridicau In jurul meu. calculate ~irealizate In funqie de departare. orice eveniment mai mare sau nel'nsemnat. Popa Clondir. Pe masa de deasupra. Frosa. platoul pe care lmi voi a~eza personajele. poduri. din pricina mortii sale premature. Prin 1927. tremurand la gandul ca a~ putea face 0 mi~care grqita. Era legat de orice lnffimplare. In 1927. Privighetoarea. un adevarat stramo~. nu mai mare decat 0 valiza: marca «Urban». a gaura In masa de deasupra lmi va permite sa fixez obiectivul In a~a fel ca sa pot privi drept la mijlocul mesei de jos. sa stric un material obtinut cu atata greutate.In 1947 cauta sprijin oficial pentru realizarea unar basme cinematografice.era scriitor. cu care aveam de gand sa realizez 0 serie de filme de desen animat avand ca personaj principal pe al meu cunoscut Haplea (. la Aurel Petrescu. cu teama. sa e~ueze.ile de lucru ingrate. batranul «Urban». In "Amintirile" sale. condip. ele erau un fel de "oglinda a actualitatii". scuzati. aeroplanullui Lindberg. de viteza. In pivnita cu peretii de caramida umeda. toate preocuparile. regizorul ~i-l va lua pe Pacala ~i se va lndrepta spre filmul cu actori. De la Aure! Petrescu am cumparat un vechi aparat de luat vederi. Alaturi de ell~i faceau aparitia alte figuri: Catelu~ul Zdup. Nu pentru multa vreme: sonorulll va lndeparta rapid de pe platouri. Iuliu Maniu. Bratianu. In alt loc din acela~i manuscris (subintitulat "Cate ceva despre activitatea mea cinematografica"). mersul cainelui. 0 cutie cat un geamantan marca Urban. Toate trebuiau studiate. om de teatru. dar ma interesau cu atat mai mult: mersul omului. de colo. stateam aplecat pe plan~eta de desen. Gasca cea Prostuta. la numai 51 de ani. doar cativa ani de zile. muM vreme cineastul Aurel Petrescu va disparea din atenp. Ion Mihalache. Danila Prepeleac. cand Aurel Petrescu se retragea. din lumea filmului de animatie. Pe cea de dedesubt. Marin Iorda (1910-1972). de unghiul optic sub care erau vazute ~iredate". r. Cioara.De asemenea.. lnsa. aparea un alt pionier al genului.apublica.ramas pe genericul singurului sau film de animatie cu numele de Iordache . Cat despre ciclurile D-ale zilei. Cum a ajuns sa faca filmul Haplea 0 spune ellnsu~i. care aducea cu sine un alt personaj legendar. patima pentru filmul de animatie a durat. Na~ul ~iNa~a. Personajul meu. fiindca erauprodusul unei industrii cinematografice). aflate In manuscris la Arhiva Nationala de Filme: "Am adunat de ici. " al platoului. i-au hranit iluziile: "vedeam serii lntregi cu Haplea. Tambalagiul. cu grija. vedeam realizate numeroase bobine In care luau viata cinematografica eroii din pove~tile lui Creanga (Setila. Haplea e suparat. practic. automobilul. bani pentru a cumpara un vechi aparat de luat vederi. zborul pasarilor ~i al avionului. pentru turnare. nu-mi dadea pace nid 0 clipa. pentru ca proiectele sale cinematografice de mai tarziu . Marin Iorda marturise~te: "Cinematograful. fuga automobilului. Problemele ce mi se ridicau nu erau dintre cele mai u~oare. Gerila.prezenti In fotograme fiind mare~alulAverescu. dupa Pungufa cu doi bani ~i Capra cu trei iezi de Ion Creanga -. cu pretul unei munci lncordate.c. cu care lmi creasem 0 mica reputatie In publicistica. Cum spuneam. Cum aveam sa-l adaptez necesitatilor mele? Cum sa-i potrivesc dispozitivul de tumare? Pelicula? Baile? Doua mese suprapuse. pe Haplea. metodele primitive la care era nevoit sa recurga nu I-au descurajat. Marin Iorda . Caci nu lmi era lngaduit sa grqesc. ba chiar I-au stimulat.

In completarea unei comedii cu Pat ~iPatachon. Premiera filmului Haplea a fost programata In prima zi de Craciun a anului 1927. iar Marin Iorda va figura.cum am vazut .. care au lansat ~iimpus filmul romanesc de animatie Inca din ultimul an al deceniului al doilea: pacala in luna . Tehnica de animare era mixta (desen animat. Tot In revista "Cinema" (m. nu erau Intr-adevar «desene animate» ci mai mult «desene articulate». Filmul urma sa fie . vedeam pe Imparatii. se mi~ca de data aceasta pe ecran In scene amuzante ~ihazlii. printii ~ifrumoasele zane ale minunatelor noastre pove~ti". Aurel Petrescu a realizat. personajiile se mi~ca viu.spre deosebire de celelalte din epoca s-a pastrat: In colectiile Arhivei Nationale de Filme exista 0 copie. dupa un lung ~ir de premiere. vedeam pe Mo~ Ion Roata. Mai dure erau. dqi Incercari foarte laudabile. pe genericul unui film sociologic realizat In 1937 de profesorul Dimitrie 48 ..19 septembrie 1923. Era 0 ultima "premiera" de animatie din deceniul al treilea. iar ritmul decupajului nu lasa nimic de dorit (. ). Haplea avea ca erou personajul benzilor desenate pe care Marin Iorda (lord ache) Ie publica In revistele epocii.B. bine conservata. trezirile la realitate.28 aprilie 1926. un mare numar de filme publicitare. unde filmul continua sa ruleze la sfar~itullunii ianuarie 1928. Frosa ~icatelul Sdup. se cunoa~te imediat ca realizatorul cunoa~te tehnica ~i este patruns de esenta cinematografului". D-ale zilei III .4 aprilie 1926 la cinema "Vlaicu". la cererea unor diver~i comanditari.8 octombrie 1923. trasaturile sunt mobile. Figurile atilt de populare ale lui Haplea. cum yom vedea.: Haplea ~iFrosa lui au Invins timpul. Coco~ul curajos din «Punguta cu doi bani»). pacala amorezat . Haplea. acesta din urma relatand undeva ca personajul desenat se "decupeaza. daca se poate zice a~a. (Marcel Blossoms). Subintitulat "comedie grotesca". avand grija de a-I decompune. De altfel iata ce caracterizeaza desenele animate ale lui Iordache. firma din epoca a lui Eftimie Vasilescu. Imaginile sale nu sunt fixe ~i lipsite de ritm.probabil cu cea la care a recurs Aurel Petrescu In filmele sale. In lungime de 320 m. Harap Alb. astfel ca obtinem membrele separat". la "Select". mi~carea personajelor era determinata de flexiunea Incheieturilor. cunoscute din carti ~ireviste.. Cata rabdare ~i ce munca i-a trebuit desenatorului Iordache ca sa insufle viata eroului sau ~i celorlalte personajii". vor delecta In continuare generatii dupa generatii de spectatori.punctul de plecare al unui serial care nu s-a realizat. 0 tehnica asemanatoare . Sunt scene pline de pitoresc ~ipatrunse de un spirit cinematic.se urmareau peripetiile matrimoniale ale personajului.raffiaSunic . operatiunile de laborator fiind executate la "Romania-Film".. ). Sub semnatura M. Dar marea sa ~ansa a fost ca filmul . la cinematografele "Select" ~i "Apollo". se mergea ~imai departe: "lata primul film romanesc In desene animate. la "Vlaicu" etc. D-ale zilei I . In afara filmelor amintite. diversele planuri precum ~imontarea sunt admirabile. sub semnatura Marianne. caci cele de pana acum. la cinema "Cercul Militar". cum nu Intiilne~tiIntotdeauna nici chiar In multe product:iistraine.draci. Motanul in luna . Cronicile de premiera ale filmului Haplea (Primul capitol din viata lui Haplea) sunt entuziaste.In cursul anului 1925. desigur. ci "articulate". la acelea~i cinematografe.4 aprilie 1920.Regia ~idecupajul. 70/1927 se putea citi: "Fara a exagera catu~i de putin afirmam ca este primul film romanesc de acest gen care sta aproape pe acela~i nivel cu desenele animate straine (. fapt care i-a determinat pe unii comentatori sa remarce ca desenele lui Aurel Petrescu nu sunt animate. spre sfar~itul deceniului al treilea. actor). decupaj. In acest "prim capitol" . Munca la film. la cinematograful bucure~tean "Capitol" . In "Cinema" m. 75/1928). a durat aproape un an. Inceputa In 1926. D-ale zilei II . Marin Iorda ramane autorul unui singur desen animat.

nu lipsite de trasaturi plastice originale. Marin Iorda . Marin Iorda avand 0 aparitie in Haplea).pastreaza. insa.ar fi de adaugat ~i faptul ca personajul Haplea a fost lansat de Marin Iorda in "Dimineata copiilor" -. Prezentul . Intr-o perioada pur artizanala. Revenind la paralelismul celor doi pionieri ai filmului de animatie. amandoi au incercat. Suchianu ("Curs de cinematografie". amandoi au fost. Cam aceasta ar fi contributia pionierilor la istoria filmului romfmesc de animatie. principalul interpret al peripetiilor comice din A!ja e viata. Haplea: "a~a e viata!". operatori (Aurel Petrescu la filmul lade!j. e vocea stinsa a bobinei din unica cutie a filmului Haplea de Marin Iorda. dupa experinta filmului de animatie. raspunsul ar veni abia murmurat. Marin Iorda la Haplea). de la ~arja acida la "ocheada" complice -. datorita unor entuzia~ti cu notabile antecedente grafice ~i cu 0 atenta studiere a filmelor de animatie straine. etc. cel putin 0 data. de la filmul fantastic la cel grotesc. pentru a contrabalansa caracterul cert umoristic al primelor filme de animatie romane~ti. 0 mica "paranteza" legata de aceasta aparitie: prezenta cineastului in propriul sau desen animat (un procedeu novator. la satira cu adresa sociala ~i politica. cele doua vibratii se intretaie in coleqiile de publicatii ale Bibliotecii Academiei. putem considera ca animatia romaneasca din anii '20-'30 a contribuit efectiv la cristalizarea unei estetici a genului. 1931).A!ja e viata.pacala!ji Tandala la Bucurqti. folosirea mixta a animatiei ~i actorilor) anunta intentia lui Marin Iorda de abordare a scurtmetrajului de fiqinne: lucrul se va intampla. amandoi au parcurs experiente actorice~ti (Aure! Petrescu in Filmul familial. D.~i viitorul . Exista tulburatoare paralelisme intre creatiile ~idestinele celor doi pionieri ai animatiei romane~ti (lasand la 0 parte "amanuntul" ca ~i-au realizat filmele cn un acela~i aparat marca Urban): au venit amandoi din lumea graficii de revista . Paleta de gen s-a dovedit foarte diversa .1.filmul de animatie romanesc a facut pa~i siguri spre consacrare. puncteaza aceasta realitate: "Daca. in volumul sau "Calatorie in lumea animatiei romane~ti" (1997). in desenul animat. Dinu loan Nicula.de la filmul anecdoctic. amandoi s-au dedicat unor celebre personaje populare (Pacala ~i Haplea). pentru a deveni ulterior "specialist la filme neterminate") -. studii sau lucrari mai ample: Ion Marin Sadoveanu ("Desenuri animate" in "Rampa" din 6 octombrie 1930). ~i aceasta pelicula a lui Marin Iorda ii va deschide u~ile in citadela filmului francez. in "FacIa" din 9 octombrie 1932). Camil Petrescu ("Despre absurd". E mult. .Gusti. 1928. foarte putin din "zestrea" cinematografica a celor doi inainta~i ai filmului romanesc de animatie. cele doua bobine ale filmului. pe care scrierile unor intelectuali de prestigiu au sistematizat-o. ~ansa filmului cu actori (Aurel Petrescu . multiple. E glasul discret al albumului cu fotograme ~i capete de plan apartinand lui Aure! Petrescu. cu caracter popular. la Paris.T. va lua cu el. personajului sau principal. Cantacuzino ("Uzina de basme". 1926. Calinescu ("Intre poezie ~ifeerie". filmul A!ja e viata va fi realizat curand.1. 1926.. in "Adevarulliterar ~iartistic" din 11 februarie 1936) etc. e putin? Important e faptul di animatia se nascuse. tehnicile ~imanierele grafice au fost. americane ~ifranceze (in articolele lui Aurel Petrescu ~iin amintirile lui Marin Iorda se fac frecvente trimiteri la experienta lor de spectatori ai filmelor de animatie straine). ~i ele. nu putem escamota un accent gray: amandoua destinele au fost marcate de umbra neim49 . in articole. dar "nostimada" e alta: titlul filmului de fiqiune reproduce replica pe care desenatorul i-o adreseaza pe pelicula. 0 paranteza in paranteza: Jean Georgescu. G. In ultima instanta. 1935). caci acolo trebuie cautate premisele inceputului animatiei romane~ti: in grafica de revista ~i de ziar a celor doi deschizatori de drum". ne yom adresa patetica intrebare «Ubi sunt?».

Asistent de regie a fost Jean Mihail. nepotul sau). "intoarcerea" 1a actori romani. AL DOILEA INCEPUT AL FILMULUI ROMANESC Primul razboi mondial a influentat decisiv destine1e produqiei cinematografice. dupa 0 destul de lunga absenta. pe malul Dunarii. . in fata palatului Mogo~oaia ~iin pare. mama Mariei). in pragu1 unui nou inceput. Elvira Popescu (Maria Trotu~anu. noaptea. la numai 51 de ani. iar distributia filmuluipierdut ~i el. Maria Fi1otti. in regia berlinezului Alfred Halm. de aproape zece ani. in fata manastirii Vacare~ti. Ion Manolescu. In penultima zi a anu1ui. Aurel Petrescu mUfeia.:i ~i obiceiuri ale boierilor romani de pe la 1850. "tigancu~a de la iatac"). la vila Minovici."Rador Film" (Bucure~ti-Haga).plinirii.cum am vazut. viata grea a tiganilor pe mo~ii1eacestora. Vineri ~i Stavropoleos. pe scena Teatru1ui National. Se reinnoda. acJ. ii determina pe istoriografi sa considere anull923 drept "borna" a unui nou inceput cinematografic. iar Marin lorda se sinucide in 1972. practic. "Borna" ramane. daca luam in consideratie pauza de la hotar de veacuri dintre "vederile romane~ti" ale lui Paul Menu ~i Amorulfatal allui Grigore Brezeanu. Williamson) in regia lui Dolly A. iar interioarele in Bucure~ti. de pilda. Mihalescu. AI. rula in premiera Pe valurile fericirii. exterioarele s-au turn at in satul Mogo~oaia. Leon Lefter (Vasile Hortopan. surugiul indragostit de Anica). totodata. Sigetti. la bisericile Sf. ecranizarea unei piese americane (de K. fi1mulintroduce cateva peripepi spectaculoaseinspre final. lntriga era tesuta pe povestea de dragoste dintre un boier ~i0 fata de tigan. G. Grigore Marcu1escu (Matei Trotu~anu. in pregatirea happy-end-ului (inexistent in nuvela inspiratoare). 0 coproductie "Spera Film" (Berlin) . sau chiar a1treilea.pe motive1e careia a fost elaborat scenariul.cum 0 spune ~iDinu loan Nicula in volumul sau (pag. 15) . scenarizata de Victor Beldiman. Maria Vecera (Smaranda Trotu~anu.iuneafiind p1asata la mijlocul veacului al XIX-lea ~i aducand in prim-plan mora"ll. anull923. in Transilvania. pauza bucure~teana. dupa ce . la manastirea Pasarea.la cinematografu1 bucure~tean "Clasic" avea loc premier a filmului Tig(mcu~a de la iatac. insa. dupa ce publicul l~i facuse idoli din Rudolf 50 . au continuat sa se realizeze filme. Chiar daca peste munti.septembrie-noiembrie -. in suita premierelor cinematogrmce romane~ti (in linii mati. deoarece exceptii exista: in 15 mai 1920. 0 mana amenintatoare. cu un harapnic. Storin. dominand ceata tiganilor inspaimantati). ca atatea a1tele . la cinematograful bucure~tean "Regal". al doilea. intre 1914 ~i 1923). La baza filmului a stat nuvela cu titlu omonim de Radu Rosetti. Spun "in linii mari". Dorina Heller (Anica.Jirul" premiere10r romane~ti.~.peimp1icatii1e de ordin social ale povestirii (comentariile de la premiera insistand asupra imaginii simbolice care deschidea filmul. in cartierul "Crucea de Piatra". cu Lya de Putti. Filmarile au durat trei luni din toamna anului 1923 . punand accente suplimyntare."printre tinerii lupi ce mi~unau in studiourile cinematografice infiintate in anii socialismului. logodnica acestuia). Fata de sursa literm. tatal Mariei) .cuprindea actori importanti ai scenei romane~ti: Petre Sturdza (in rolul batranului boier Hortopan). Ion lancovescu (Grigore. Tantzi Cutava-Barozzi. nu reu~ise sa realizeze nici macar cele cateva sute de metri de desen animat pe care-i izbutise in perioada interbelica". Desigur.

Filmat la Paris. 9/1924): "Zilele acestea am vazut un film romanesc jucat de arti~tiiromani de pe meleagurile noastre (... ajutat de unchiul sau. Ca sa scape de ea ~isa se poaili casatori cu Serafinette Catuneanu (Brandu~aGrozavescu). care organizeaza In final 0 "greva a animalelor la taiere".. un valoros om de teatru convertit la film In anii cinematografului presonor.. June1e George Azureanu (Jean Georgescu) cade In mrejele unei frumoase Cleopatre (Charlotte Brodier). trei episoade: plecarea eroului de la Paris. amuzante pentru 51 . la Ploiqti.. Pola Negri. un film realizat dupa un scenariu propriu (inspirat de Eugene Labiche). magarullui nea Nae.lnca din timpul filmarilor. Ivan Mosjukin. Gu!a Burdanescu (Nicolae Soreanu). In principal. Despre crea!iile acestora yom vorbi Intr-un capitol aparte. ). 1925 este anullansarii unui alt regizor care a lasat urme In istoria filmului romanesc.Valentino.Casa mistereLor. al carei intrigant principal este . un episod filmat . pentru prima data. Conrad Veidt.. dupa varfurile sondajului . doi aprecia!i regizori ai filmului na!ional. MonumentuL indian. filmul a rulat. dar lipsesc indicatii certe privitoare la difuzare. a Insemnat mult In epodi. Moartea obositi1 ~i Dr. Filmul romanesc reintra In con~tiin!a publica. a fost Constantin Ivanovici). Dupa tot felul de peripetii ... lasand-o pe Cleo sa se conso1ezeIn bratele unchiului sau Guta. George reu~qte sa fuga cu Serafinette. Inspaimantatoare pentru el.~i-n anii sonorului. In acela~i an.cu Charles Prince-Rigadin. Debutul sau cinematografic s-a numit Ni1badi1iLe Cleopatrei. Tot din anul 1924 dateaza scurtmetrajul produs de Teatrul "Carabu~" PeripetiiLe caLatoriei Lui Rigadin de LaParis LaBucurqti. Premiera filmului a fost anuntata pentru 28 martie 1925. dupa ce Cleopatra Ii Incurca logodna ~inunta. regizorul I~i marturisea astfel intentiile: "Ceea ce inovez In acest film e introducerea paralela a comicului american. ) cu subiectul din lumea parlagiilor ~imacelarilor de la abator". ). pana la intrarea In scena.0 comedie (. junele George recurge la tot felul de stratageme. aflat In conflict cu "dobitoacele cornute". de Emil Bobescu.. EI apare doar In doua halucinatii de naiv. despre intriga acestei comedii sentimentale.. peripetiile de pe drum ~i sosirea In Bucure~ti. Jean Georgescu ~i Jean Mihail. cu . care-i toaca repede banii... Din presa anului 1925 aflam cate ceva despre un alt scurtmetraj. de valoare mai ieftina. Iulian ~i Costin In roluri1e titulare: se vorbe~te despre . fiica unui bogat negustor (Mircea Pella). radvanele ~iobiceiuri1e stramo~qti despre care am auzit vorbindu-se. Nu introduc buful american decat In mica masura ~inumai In scenele unde fanteziei i se lasa un vast camp de opera!ie. 1924. J'accuse .. Avem acum ~iputin!a de a vedea In film plaiurile ~iculele noastre. iar arti~tii pe care Inchipuirea noastra Ii crea altfel decat erau In realitate sunt vechile noastre cuno~tin!e de la Teatrul Mic ~i Na!ional". Constantin Tanase ~iPetre Codru! -. Mabuse de Fritz Lang. la gradina "Carabu~" In 10 iulie 1924.printr-o spectaculoasa revenire . contribuiau In mod hotarator la re-Iansarea produqiei cinematografice romane~ti. 0 ancheta a revistei "Filmul" (din anul 1924) situa TiganCLt~'ade La iatac pe locul 17 In preferin!ele spectatorilor.pe ruta Constanta-Poi ana Tapului -. In Gara de Nord ~i la gradina "Carabu~" (pentru filmarile din Romania. Coana Sita a Lui Nea Nae parLagiuL. un rentier provincial care vine la Bucure~ti sa-~i scape nepotul.dar Inaintea altor filme celebre ca Roata de Abel Gance. ). care-~i va confirma vocatia . Ion ~ahighian (1897-1965). cu rafinamentul comic francez (. operator. Jacques Catelain. turnat special pentru a servi ca introducere la un scheci jucat de Rigadin ~i Tanase pe seena Teatrului "Carabu~" ~i cuprinzand. pastrand totodata ~i nota predominanta In comedia sentimental a (. Pe scurt. Sarina Cassvan-Pas nota In revista "Filmul" (nr. Lya de Putti. Kean.

Nu peste multa vreme. ) cea mai de pret pana acum Inscenare cinematografica romaneasca. Conabie. Dumitrescu (pe un subiect al operatorului Nicolae Barbelian. Nae Sav1. printre personajele onirice fiind ~i Grasus. Mara~ti. Comiculamerican 11voi reliefa doar prin situa(:ii. la cinema "Vlaicu" (dupa 0 "proieqie Inchisa".insanato~it ~i decorat . Mara~e~ti".a filmului se pastreaza la Arhiva Nationala (este yorba despre 627 de metri.nicidecum prin jocul actorilor. Operatorul filmului a fost Nicolae Barbelian. regizorul Ion ~ahighian recidiveaza: In prima zi de Craciun a anului 1925. pe care 11doresc cat se poate de discret ~i de elegant". Dumitru Ga~par. incluzand "episoade din Carpati. noutatea filmului sunt tocmai aceste "refugii In istorie" la care recurge scenariul. despre rivalitatea amoroasa dintre doi flacai de la tara. dintareata de harpa (Victoria Corciov). strada noastra. iar Ion . In "Cinema" (m. Horia Igiro~anu scria: "entuziasmat ~icu toata sinceritatea atrag atentia cinefililor asupra acestui film care aduce (.incompleta . 0 copie . care iubesc aceea~i fata. din copia pastrata lipsind secventele de 52 . 0 interpretare rece.spectator. in Ajun. pe Ileana (Lulu Chiriac).crezandu-l mort . nu prezinta nici 0 importanta pentru ecran ci ramane doar jucaria unor tineri entuzia~ti" . regia. Din fericire. D. George Theodorescu. la cinematograful "Lux" (unde fusese ~i 0 avanpremiera. aceasta realizare cinegrafica. viata.a. Nae Tomescu (birjarul).Jlescu (primarul). Una din ele va reprezenta parodia unei scene Intre regina Cleopatra ~i Marc Antoniu. ~oseaua. Giugaru. sclave ~isc1avi(Margareta Marian. punerea In scena abila.~isacrificiu. capitan roman (Gh. care semneaza ~iimaginea). AI. Oituz. iar montajul era semnat de Jean Georgescu. 20/1925). Cleopatra se regase~te alaturi de Marc Antoniu (tot Jean Georgescu).dezerteaza pentru a 0 revedea pe Ileana. In centrul intrigii." 1. unde Ion e ranit ~iIlie . ii dau un farmec deosebit ~inou". Fotografia e clara. ansamblul 0 fac superioara multor comedii filmice straine. Floria Capsali (0 dansatoare). cu cinci zile Inainte). cu 0 nenimerita alegere a peisajiilor.din "actualita(:ile"filmate de Serviciul cinematografic al Armatei ill anii razboiului. V. ing.. Ion Finte~teanu (servitorul Ion). Marcela Gheorghiu): "Cu 0 vadita suprimare a unor scene mentionate in scenariu.mediul romanesc. Rivalitatea continua ~ipe front. Massoff. precum ~i AI. Voiculescu conchidea: "E poate cea mai serioasa ~iizbutita lucrare cinematografica de produqie romaneasca. fiica primarului (Ion Finte~teanu).scria M. a~a Incat ochiul e Incantat acoperind structura puerila a scenariului". amuzant. acesta din mma un sc1avnegru) etc. Un glont inamic ii va curma. Ion Strajeru (George Vraca) ~i Hie Paduraru (Ion Niculescu-Bruna). In "Ramp a" (din 5 octombrie 1925). Pop Martian. Presa este mult mai reticenta fata de noua realizare a lui Ion ~ahighian (in care mai jucau Gh.birjarul. 0 pelicula a carei aqiune este plasata In zilele primului razboi mondial. are loc premiera filmului Datorie . Arti~tii no~tri izbutesc sa creeze personagii care vor ramane macar pentru noi . In "Clipa cinematografica" . ~t. Presa a apelat la superlative. considera ca Nahadaile Cleopatrei e un film frumos. Iancu Constantinescu ~. sclava Silap. facuta de oameni cu prea putina pricepere in aceasta arta. A. desigur. Tehnica. Lascu. cu fotografia mai mult ~tearsa decat clara. Ghidionescu in "Rampa" din 4 ianuarie 1926.. plin de viata ~i de veselie. 0 gre~ita distributie a rolurilor. Este yorba. Insa.se va casatori cu Ileana. prilejuite. Din ampla distributie a filmului mai faceau parte Sonia Cluceru (0 Ingrijitoare). in traditia celor mai sanatoase happy-end-uri. E de remarcat luminozitatea ~i claritatea imaginilor. Intr-adevar. Premiera pentru public a avut loc la 5 octombrie 1925. ~i de denumirea personajului titular: In decor roman. Ciprian). naiva. "Povestea" filmului este scrisa de un capitan. Petrescu-Musca (hangiul). la Palatul Cotroceni).

0 intamplare veche". ca sa te bucuri de ele. Popescu (Catrina). Nimic nu era fortat in desfa~urarea actiunii. Vissarion. Datorita fortei lor dramatice ~i a trairii lor sincere de catre actori. Lungeanu (boierul Mihalache Costescu). regizorul Jean Mihail: .Eftimie Vasilescu. dqi nici Eftimie Vasilescu 53 .toti trei de la Teatrul National -. a avut loc la Viena. un lungmetraj cu cariera internationala: 0 "premiera mondiala pentru pres a" . pana la acea ora. Erau la moda dramele sentimentale. ale carui antecedente actorice~ti dateaza inca de pe vremea filmului In~ependenta Romaniei . ~i totu~i trebuie sa facem 0 categorica exceptie pentru ultima dintre aceste incercari (. alte raluri erau incredintate unar actrite vieneze: Iris Arlan. este acela al tandemului Gheorghe (Ghita) Popescu . C. Louise Poten. filmul derula 0 tragica poveste de dragoste petrecuta prin anul 1815 pe mo~ia marelui vornic Pana Costescu (interpretat de Insu~i regizorul. din distributie mai faceau parte Puica Perieteanu (mama Denei). Pornind de la doua cruci din cimitirul satului Costqti. ce visa awrul pur al creatiei ~iin destinullui simteai fi'ilfi'iind aripile geniului. Una. cu filmul Legenda celor doua crud. la cinematograful "Trianon". Camil Petrescu scria urmatoarele in "Universul" (16 decembrie 1928): "Cand se ~tie cu ce greutate cei cu avere de la noi dau banul pentru intreprinderi artistice. peste decenii. Eraul sau era un pictor.a. dar in acela~i timp simti ca asemenea incercari neizbutite sunt de natura sa compramita tot viitorul filmului ramanesc. toate incidentele care stateau la baza ei erau inspirate din viata de toate zilele". ai fi vrut parca sa tii unele scene in loc. Barbara Salvotti. in epoca. unde s-au turnat interioarele ~i diteva exterioare).va reveni pe platouri in anull928.unde interpreta ralul generalului Arion -. filmul a fost prezentat in 12 decembrie 1928.c. pe care regizorul a redat-o cu multa sensibilitate.George Vraca. mari actori ai timpului ca Ion Livescu ~i Ion Petrescu.~ahighian scrisese un scenariu plin de poezie.. Ion Niculescu-Bruna . tanarul Alexandru Critico .. doua actrite binecunoscute in filmul german. din Coana Sita a lui nea Nae parlagiul). dar ~i un fond de acuzare a nedreptatilor sociale. cu concursul unar operatori straini ~i chiar cu concursul a doua celebre actrite straine.carara Ie-am cenzurat cacofoniile . a unui prieten. mesajul actorilor de odinioara . dar care sfi'ir~ea printr-o prabu~ire brutala. in luna mai a aceluia~i an. Doua opinii am retinut din comentariile in general favorabile.C. in august sau septembrie 1928 (acolo incepusera ~ifilmarile. La Bucure~ti."actualitati" pe care Ie citeaza presa vremii ~i0 buna parte din final): opiniile de mai sus ... ). Albertina Eremia (Voica lui Lixandru) ~. printre alte raluri ale sale pe ecran. Un alt debut regizoral. ea inseamna un real succes. Din distributie faceau parte Vivian Gibson ~i Grit Raid. Vissarion avea ralul Povestitorului). pe un scenariu de I. fiind acelea din Manasse ~i pacat de Jean Mihail. AI. Ghita Popescu. Povestea dragostei ~i a infrangerii pictorului continea nu numai 0 amara iranie. Facuta sub serioase auspicii tehnice ~ifinanciare. Ion Finte~teanu. Regizorul Ion ~ahighian . Klementine Plessner. prin neincrederea pe care 0 seamana.nu sunt confirm ate de realitate. Despre Simfonia dragostei. Sevastia Gh. Insu~i scenaristul aparea in primele secvente ale filmului (I. se pare. sub loviturile unei societati neintelegiltoare. dupa nuvela . Atunci va realiza drama pasionala Simfonia dragostei. la "Vita-Film" ~i la "Listo-Film". E cel dintai film ramanesc care sufera 0 comparatie cu cele straine". Premiera acestei "legende taranqti" a avut loc la cinematograful "Frascatti" in 16 noiembrie 1925 ~i s-a bucurat de 0 critica favorabila. Giugaru (logofatul Gheorghe). Principalele personaje erau jucate de Tuchi Eremia (Ileana) ~i Nicolae Manolescu (Radu).este incarcat de emotie. ramai uimit de darnl de a convinge al amatorilor de regizorat.~iin calitate de scenarist .

Atunci de ce a fost interzis. canonade de artilerie. acolo. insu~i inspectorul de politie a vazut filmul ~inu i-a descoperit scenele ofensatoare pentru Germania. ~i a~a mai departe. zepellinele germane bombardand Bucure~tiul (1916). in film fiind montate numeroase benzi de "actualitati". el va aborda meseria de operator ~i va realiza imaginea multor filme produse de "Romania Film" (studioullui Eftimie Vasilescu. printre care ~i aceea din revista "Cinema" (din 1 februarie 1927). Bloss. nici actorul (mai in varsta) Ghita Popescu . Dar acest film a fost vazut de comisia speciala ~iautorizat cu unanimitatea membrilor. care i~i injghebase ~iun laborator performant in epoca.la zece ani dupa intrarea in lupta a Romaniei in primul razboi mondial . erau ~i alte aspecte dramatice din timpulluptelor care nu puneau intr-o lumina prea buna pe vremelnicii ocupanti ai tarii din timpul razboiului din 1916-1918.. Eftimie Vasilescu fiind ~i operator. Sevastia Popescu. la inceputul anului 1927. Albertina Eremia. apoi fiul cel mare pleaca pe front. 54 . Pana la urma . 0 poveste cu 0 codana. se reuni din nou intr-o ~edinta extraordinara ~i asistand la proiectia filmului.a fost amanata din pricina unui protest al1egatiei germane: ca urmare a acestuia. de care sunt indragostiti doi fii ai Primarului . Sub titlul "Cate cenzuri exista in tara?".nu aveau experienta regizorala. este interzis de guvern din cauza opozitiei ambasadei germane (. pe un scenariu de Ghita Popescu (care juca ~i rolul Primarului). generalul Makensen ~iEnver Pa~a la Bucure~ti (1918) etc. jignita cu drept cuvant de acest blam. Printre interpreti era ~i operatorul Ion Cosma (un ofiter francez). cum am mentionat. erau.dar dupa modificari ~i taieturi! . aveau gata un nou film. ~i secvente cu bombardarea unei ~coli din Capital a de catre dirijabilul "Graf Zeppelin". ~ipremiera are loc in 25 februarie 1927.interdiqia filmului este ridicata. care jucase ~iin Legenda celor douCl crud (rolul unui doctor) ~i care va deveni eel mai apropiat colaborator allui Eftimie Vasilescu. Incurajati de succesul primului lor film. ). Titi Mihailescu. scene in care apar Kaiserul Wilhelm pe frontul de la Odobe~ti. pe "bulevardul cinematografelor"). Vasilescu nu confine nici 0 scena care ar putea fmpiedeca reprezentarea ei fn public".0 reconstituire cat mai veridica a evenimentelor conflagratiei. lupte corp la corp. Dupa un "intermezzo" de scurtmetraj semnat de Eftimie Vasilescu C ••• ). Realizat pe parcursul anului 1926.care i~i incepuse activitatea de operator imediat dupa primul razboi mondial -. filmul i~i propunea . C. Nicolette Savu.. Ministerul de Externe a oprit premiera. pregatirea atacului de la Mara~e~ti.fixata initial pentru 21 ianuarie 1927 . la alt cinematograf. . vedete de rezonanta international a precum Kaiserul sau Makensen. cu scene din timpul razboiului nostru. (Marcel Blossoms). Dar filmul a avut de infruntat tot felul de adversitati inainte de a ajunge pe ecrane. la Cercul Militar (cinema "Marioara Voiculescu"). armistitiul. de fapt. juramantul voluntarilor ardeleni la Ia~i (1917). cu semnatura M.cu care Vasi1escus-a asociat pentru realizarea acestui film . cand alaturi. Constantin Bacalba~a i~i exersa verva pamfletara in "Universul" din 9 martie 1927: "Un film romanesc. de fapt doar un "pretext". dec1ara in unanimitate ca produqia d-Iui E. rula filmul Parada cea mare? Dorinta de pa~nica ~ibuna legatura cu toate popoarele e foarte laudabila. dar sa incepem prin a ne ingriji de mandria ~i demnitatea noastra national a" . protestullegatiei germane? Printre "actualitatile" inc1use in film nu erau doar .. Vitejii neamului. De unde pornise. 0 intriga conventionala.parca am mai "vazut" subiectul acesta -. Au urmat tot felul de reactii in presa vremii.. cei doi au perseverat ~i. Premiera . erau mentionate.. Fotache. peste capul comisiei de cenzura cinematografica. In rest. Mai jucau in film Nicolae Manolescu. sosirea misiunilor stdHne. ultime demersuri: "Cenzura.

in felul ei. daca cei doi eroi n-ar fi avut ideea.. in program cuplat: 0 comedie de doua acte ~i 0 drama de ~apte). La cinema "Vlaicu". de dinainte de mariti~. Vagabonzii de la Carahu. Arti~tii de la «Carabu~» care detin rolurile principale ale comediei sunt toti admirabili. Exterioarele s-au filmat .. izbucnind chiar in aplauze spontane.. 1. 1. pe atat de dure au fost altele: in "Comedia ilustrata" .in diferite locuri din tara (Tg. pe parcursul aqiunii din piesa sunt intercalate momente cu viata lui Ion la ocna. Comarnic. Firma lui Eftimie Vasilescu "Romania-Film" instituise un concurs de scenarii in vederea realizarii unui film inspirat din drama lui 1.'j. Gcna.impreuna cu Ion Cosma. Publicul s-a amuzat foarte mult la aceasta grotesca atat de reu~ita care merita toate laudele".. Birta~ul. ca~tigatorul a tinut sa ramana anonim. ilintalnesc pe Dumitru. Nedespartitii Pacala (Ion Manu) ~iUndala (Aurel Athanasescu) porneau spre Bucure~ti pentru a incasa un milion ca~tigat la 0 loterie. N-a~ trece prea repede peste "comedia grotesca" cu cei doi vagabonzi Tulea (Alecu Barcanescu) ~i Goanga (Petre Codrut) -. fericit ca i se face reclama. Nicolae Manolescu (Dragomir). Capitala Ie 55 . "Fleica vesela" (unde cei doi cam inghit in sec. Pantelimon). sa bea un pahar de apa purgativa. operatorul Eftimie Vasilescu. Acela~i cronicar se referea.. sunt pe punctul sa fie batuti etc. Rucar. la inceputul mesei. deznodamantul este neprevazut ~i original: salvarea celor doi necajiti vine de la . "camere ascunse" de mai tarziu. cateva episoade: in deschiderea filmului sunt evocate intamplari desfa~urate cu noua ani in urma (la un han din Corbeni.. pentru ca ea anticipeaza. Cronicarul jubila in revista "Cinema" (ur. au parte de 0 bancnota falsa. Cristache Antoniu (un taran). intr-un articol nesemnat se putea citi: "Regizorul. in 12 martie 1926. se pare ca ar fi arti~ti de cinema de cand este lumea. care intra in poveste ~i Ie aduce la cuno~tinta faptul ca mtamplarile de pana atunci nu au fost decat 0 inscenare cinematografica. Pe cat de laudative au fost unele opinii exprimate in presa (printre care aceea citata). ceea ce dovede~te ca spectatorii no~tri ~tiu sa aprecieze eforturile producatorilor de filme romane~ti". viziunea acestuia ~idrumul pana la casa Ancai. "fostul ibovnic" al Ancai. era prezentata comedia pacala. satenii gasesc intr-un tufi~ cadavrullui Dumitru). in acela~i comentariu.'ji Tandala la Bucure. careia i-au adaugat. ba mai mult.din 4 februarie 1928 -. tandemul Ghita Popescu . Toate ar fi fost bune ~i frumoase. insa.de catre Eftimie Vasilescu . in linii mari. Din distributie Iaceau parte Ecaterina Nitulescu--Sahighian(Anca). tineri soti. 75/1928): "V agabonzii de la Carabu. are o oarecare tangenta cu vestitele . Gheorghe Popescu (Ion). ii invita pe toti la un chef final. S-au prezentat 28 de scenarii.L. prezentat in continuare: "Publicul a primit cu deosebita bunavointa aceasta productie nationala. Campulung-Muscel.. Ion Cosma (Gheorghe). drama originara.). 1. Un alt regizor ajuns atunci la lungmetrajul de fictiune a fost Aurel Petrescu.'jti. ). Anca ~iDragomir. evadarea. pionierul animatiei romane~ti. una dintre comediile marcante din primii ani ai sonorului (Bing-Bang). Corbeni pe Arge~. penitenciarul Vacarqti. Marinescu (Dumitru). operatorii ~i actorii s-au straduit din rasputeri sa compromita inca 0 data acea idee a filmului national care acum doi-trei ani preocupase de bine de rau multa lume. Caragiale Napasta. astazi iremediabil deziluzionata". la primirea filmului Napasta. Ulmeni. Camelia Mihail (viziunea lui Ion).Eftimie Vasilescu este refacut in Napasta (premiera acestor doua filme are loc la 20 ianuarie 1928 la cinema "Marioara Voiculescu" . Realizatorii ecranizarii caragialiene au respectat.. Dragoslave. Constantinescu (Primarul). Dincolo de peripetiile mai mult sau mai putin hazlii ale eroilor la gradina .'j este fara indoiala cea mai izbutita grotesca cinematografica romaneasca (. a doua zi.

un scenariu de Aurel Petrescu.yi.scrisese. cele mai mari laude le-a primit Ion Manu.data figura legendara a haiducului Iancu Jianu. cu doua pelicule ambitioase: laneu lianu (premiera: 3 februarie 1929.spre sfar~itul anului ~colar 1927-1928 . Dorin Sireteanu . peritru a scapa de casatoria proiectata de parinti. fagaduie~te mana ei celui care 0 va pacali la "iade~". Finalul este apoteotic: 0 noua tradare 11da pe mana amautilor. Iva Dugan). pomWi in cautarea lor. la cinema "Eforie") ~i Haiducii (premiera: 30 decembrie 1929.. fiica unui boier. Athanasescu) care. un film experimental. Dep~ind conditia filmelor de ~coala (dar pastrand in distributii actori formati la Academia sa). Mircescu. cu Nicolae Barbelian ca operator. ~erbanescu ~iIsaiia Racaciuni ~ievoca. fata de casa la curtea lui Voda Caragea... NN. Constanta Per~inaru (parintii eroinei). impreuna cu Aurel Petrescu (inca "in forma") ~i . dar nu exista confirmari privind prezentarea in public a filmului.in colaborare cu interpretul protagonist. inclusiv in anii sonorului .0 satira la adresa moravurilor noastre contemporane". Constantinescu scria: "Fizicul de un comic irezistibil.peunscenariu propriu. mentionand doar faptul ca eroina. regizorul a intentionat altceva. in finalul filmului. de 3241 metri. Jean Vulpescu ~i. la Venetia. folosind elemente biografice intrate la randullor in legenda: razbunarea uciderii batranei lui marne de catre amaupi Carc-serdarului Stoica ~iai serdarului Iamandi. in "Epoca" din 2 martie 1926. de ~coala (in distributie figurand nici mai mult nici mai putin decat 76 de elevi ~i eleve ale ~colii de mimodrama. De~i. la cinema "Femina"). jocul de 0 rara naturalete ~ifotogenitatea cu care e inzestrat ne indreptatesc a-i prevedea un viitor stralucit". Paul Sbrentea.y debuta. tradarea carciumaritei Anca de la Vadul Hoplor. printre care 0 viitoare vedeta. ca autor de lungmetraje. dupa care se va lasa pacalita de alesuI inimii. lupta crancena a haiducilor impotriva nelegiuirilor. ii va readuce in frumosullor sat natal. Tot la "Clipa-Film".melodramatic .I-a interesat mai putin. la 0 varsta frageda (nu implinise 25 de ani). povestea de dragoste cu Sultana.Nea Ghita Coeolo~ la Mo. in distributie mai apareau Habib Ferat. N. dar. Era primul film eu actori allui Aurel Petrescu: incepuse bine! A urmat "idila dramatica" Dinu 'ii Rodiea. Vom trece ~inoi mai repede peste trama propriu-zisa.va suci capul celor doi amici ~i va fi nevoie de interventia frumoasei Ilene (doamna E.cu sublocotenentul de marina 1. Sultana aduce iertarea 56 . intr-o cronica. ~erbanescu . filmul n-a trezit interes.deschizator de drum! Prin filmul lade.pentru filmarile din Venetia . cerut de Inspectoratul General al Jandarmeriei ~ijucat de amatori: 0 adevarata "stingere" a unui cineast . acest din urma film avand ~i ~ansa de a se fi pastrat peste decenii.dar nu pentru ultima . "l~i uneau sufletele pentru totdeauna" erau interpretati de Marietta Davidescu ~iDorin Sireteanu.~i 0 comedie. George Theodorescu. Nicolae Barbelian care. pentru prima . in anull929.care va fi prezent ~i pe alte generice. impreuna cu 11 dintre tovara~ii sai de haiducie. Un ziarist. Melodramatic. Subiectul . au fost ~i operatorii peliculei. ~itot cu elevi ai Academiei de mimodrama. Horia Igiro~anu s-a infati~at publicului. Ultima tentativa regizorala a lui Aurel Petrescu a fost filmul-comanda landarmii. cu 0 Rodica (Mia Geo-Georgescu) care 0 imita pe Ana Karenina. Premiera avea loc in 28 martie 1927la cinematograful "Volta-Buze~ti". ladq este considerat . Critica de la premiera a fost indulgenta. intr-o copie completa. in ultima clipa. Haria Igiro~anu incearca . regizorul ~iproducatorul Horia Igiro~anu (1896-1960). despre care. Cei doi tineri care. un scenariu special pentru elevii "Atelierului de mimodrama" infiintat de Horia Igiro~anu in anull926. filmat de Aurel Petrescu ~iregizat . Primul film pomea de la un scenariu de NN.de Aurel Petrescu. sunt ridicate 12 spanzuratori.

despre "un diabolic efort de a compromite un erou de legenda istorica".. oriciita incredere a~ fi avut.. pe caii mici de munte. un decupaj bogat in detalii. departe de a fi unanima. dupa datina. Iar George Theodorescu.. fara motivari" . tot in decembrie 1929.. razbunari ~i iubiri secrete. Afi~ele publicitare prezentau filmul ca 0 "drama de aventuri" ~i. [ara cap ~i coada. co-scenarist la randu-i): rapiri ~i evadari. injuriile gelo~ilor ~iinsuficien!ele inerente oricarui incepator.0 lamentabila... mai morinca de trei ori. naratiunea continea toata "recuzita" genului (pe care aveau s-o eviden!ieze ~i serialele urmatoare cu haiduci. iar 11 fete din popor se vor casatori. Succesul a desmin!it orice a~teptare.. 0 punere in scena corecta ~i cu mult sim! artistic. cum nu vezi decat in pupne filme straine (.unde somnambulice personaje.toate pe un fundal istoric. aparatorii nec1inti!iai celor slabi ~iumili!i.. Ion Timu~ a vorbit despre "catastrofa de la Eforie". desigur. a caror ac!iune bogata in peripe!ii senza!ionale se desfa~oara in decorurile grandioase ale naturii (. Curat lucrat. printre ceilal!i interpre!i ai filmului fiind Cris57 . acela~i Marcel Blossoms era ~imai explicit: "Am vazut Haiducii ( . dimpotriva: 0 fotografie impecabila. eel scris in principal de Eugen Barbu.0 acpune penibila. care. 0 ru~ine desavar~ita pentru crea!ia cinematografica naponala (. iar caravana trece" . indragostit de via!a. dupa cum spunea regizorul. un bravo celui ce a regizat ~iun merituos cuvant pentru frumuse!ea fotografiei. in "Cinema" (nr. plin de ritm ~i de via!a. cu ceilal!i 11 haiduci. interpretarea ~i tot ansamblul filmului prezinta 0 nota nOlla in produqia de filme nenorocita a !arii noastre. ). in decursul careia suntem fo~a!i a asista la 30 de rncaierari copilare~ti. ).0 inscenare cinegrafidl inspirata direct din legendele populare despre via!a haiducilor". prin inc1uderea in aqiune a unor personaje cu identitate istorica. inveseli!i de ispravile savar~ite".efectiv. de !ara lui ~i de-o frumoasa domni!a.. Respingand astfel de reaqii. Tudor Vladimirescu (Lucian ~tefanescu-Braila). ). semna ~i scenariul (menponand ~ipe generic: "dupa legende populareH). interminabiHi ~i detestabila in~iruire de tablouri (. Ap vazut. apasiitoare pe nervi ~irevoltatoare pana la paroxism: iata ce este Iancu Jianu.lui Voda ~i. acele admirabile filme americane din Far-West. Marturisesc sincer ca.. ). 11ia de SO!pe Iancu Jianu. iatagane (. cazne ~ipatimi . ). ). 105/1929) scria entuziast: "Filmul reda pe Jianu poetic.. violuri ~i urmariri. 0 interpretare sigura. Marcel Blossoms. fara legaturi. in "Cinema" (25 decembrie 1929).. capitanul Corbea (Lucian Braila). documentar pe alocuri pentru public ~iin special foarte comercial. Igiro~anu se va sinchisi de ele tot atat de mult ca ~i pana acum ~i va incepe alt film (. trecand peste criticele presei. ). pe locul spanzuratorilor. Singura deosebire este ca vedem zburand. Desigur ca ~idupa acest film. efecte de lumina. )... Scriind despre Haiducii. Haiducii pot rivaliza fara teama cu aceste filme. se calea in picioare ~i rad naiv. a con!inut ~i atacuri dure. Cainii latra.. nu m-a~ fi a~teptat sa vad ceea ce am vazuL Nimic din caracteristicile tradi!ionalelor filme romane~ti. In Haiducii apar. in acela~i numar din "Premiera ilustrata" (9 februarie 1929).. "re-echilibra" situa!ia: "Premiera filmului Iancu Jianu a fost insa 0 revela!ie. cu inten!ia vizibila de a se realiza un tablou de moravuri. lipsit pe deasupra ~ide capitalul necesar". Un melancolic." Dar primirea filmului. al carui succes 11sacot dinainte pe deplin asigurat. moarte 0 data. eroii legendari ai istoriei noastre.. cu cow-boys ~iindieni. vor !a~ni barfelile ~i criticile rauvoitoare (. Nestor Cassvan. Viu. capitanul de haiduci Mereanu (Cristache Antoniu). se bat cu spade. Mihai Opri~ ~i regizat de Dinu Cocea. de data aceasta. scria: . travestiuri ~i lupte. haiducii. despre "un scenariu mizerabil. ~iele.. Ei bine. Haiducii era conceput ca . pe langa Iancu Jianu (George ~tefanescu). 0 fresca de epoca. Coloritul scenariului.

Filmul.D.. totodata interpret al rolului titular. 0 drama psihologica. G. a interpre!ilor ~i con!inand declamari. ingenuitatea. Elena Popescu-Liciu (favorita Pa~ei). Principalul producator al filmului a fost cofetarul VD. editorul cu casa cu noua etaje. care 11condamna cu atata asprime.G. filra a-i pasa de criticii de arta. Mary Cholet (confidenta favoritei) ~iprotagonistele baletului "Carabu~". surprins de eunuci ~i aruncat i'nInchisoare. Mai jucau i'n film Lilly Stanescu (Lily Dinamita). peste ani. Iva Dugan (Victori!a-Mihai!a).i'i are drept interpre!i pe Ronald Bulfinski (tatal). EI ~tie ca astazi. fular la gat ~i 0 fusta foarte scurta stransa pe corp". i'ntr-un spectacol de 0 ora. Titi Andreescu. V. chiar daca n-am uita ca influen!ele sunt vizibile" (23 ianuarie 1928).alaturi de Cornel Dumitrescu (un apa~) ~iTheodore Grinbert (fraierul) -. se pare. Mai bine de un an. Leny Caler (fiica. Ionescu. cu Paula Iliescu i'nrolul titular. Paul Constantin i'n presa timpului). cafeaua "Pa~a". Considerat 0 "i'ncercare franco-romana".filantropii din Romania . Nestor Cassvan scria i'n "Cinema" (16 octombrie 1929): "Horia Igiro~anu ~tiece vrea.tian Niculescu (haiducul Vulpe). Inca i'nainte de premiera. Igiro~anu. Sultana Giurescu (mama lor). Dan.cum se scrie i'npresa . filmul a fost primit cu indulgen!a (dupa cum 0 dovedesc cronicile semnate de B. visul se sfar~e~te. artist ~i comerciant i'n acela~i timp. al carei protagonist este un pescar francez din Martigues (interpretat de F. Cat despre distribuirea Paulei Iliescu (viitoarea Pola 1116ry) .. nu a fost prezentat In public. iar Haiducii. Lache (un ~omer!) adoarme pe malullacului Floreasca. filmul a fost prezentat i'ntr-un lung tumeu prin toata !ara. Gabriel Ro~ca). La Arhiva se pastreaza ~i 0 copie incompleta a filmului Lache In harem de Marcel Blossoms ~i V. Feldioara (Carc-serdarul Panait).In "Diminea!a". reprezenta!iile debutand cu prezentarea pe scena. va confirma aceasta. sora ei). cu premier a i'n 30 noiembrie 1927. ajunge In Romania. Menalque (B. i'n inten!ia autorilor 0 comedie de tip Mack Sennett. Florian) nota: "Milrturisim ca unele elemente ale filmului au i'ntrecut a~teptarile noastre. de un filantrop care-l ajuta sa-~i refaca via!a ~i pe care i'l salveaza de la moarte i'ntr-o situa!ie critica. scene dialogate ~i cantece patriotice. Angela Buica. ). Iancu Jianu a fost dovada vie. dar . Comedia i'~ipastreaza. i'ntr-un azil de noapte. unde 0 Intalne~te pe artista Lily Dinarnita (rapita de ni~te trafican!i de came vie): cei doi i'ncearca sa fuga. ini!iat . Igiro~anu pricepe gustul maselor ~i-l pune i'ntotdeauna pe planul prim. are. drept pentru care fuge de acasa. spre a cunoa~te succesul. i'n 1927. 0 legatura directa cu un concurs de fotogenie ca~tigatde Paula TIiescuIn aprilie 1927..) Din film s-a pastrat la Arhiva Na!ionala de filme 0 copie de lucru In lungime de 150 de metri. noul sau film. Drumul iertorii (produs de "Iris-Film". este numai publicul.. Femand Gabriel Ro~ca ~iIon Niculescu-Bruna sunt autorii unui film din aceea~iperioada. Ana Ciobanu (Ileana. Proprietarul acestei din urma firme. 58 . Maria Ciucurescu (mama). Familia Magureanu . 0 tanafa apa~a "cu parul In dezordine. Cornel Dumitrescu (i'mpreuna cu Theodore Grinbert) realiza. la cinema "Capitol". Apa~a janl voie. privind un grup de fete care se scalda."de un tanar operator de luat ve'dericare a lucrat catva timp la Paris" . Diferite surse de presa ~i arhivistice releva existen!a altoI' filme i'n produqia acelor ani. Ii urez din tot sufletul sa ajunga ~i el atat de departe cu filmele sale". Ceha. bluza pipita. dar ~i cateva firme ale carorreclame apareau i'n film: Radio Nora. poporul (. 0 marca de ciocolata. I. dupa premiera. singurul critic care trebuie luat i'n seama. care comite involuntar 0 crima. Se viseaza i'ntr-un harem.a. Caliman). unde este descoperit. Coca Filipescu ~. Simion Si~manian ~i-arezervat un 1'01 pe masura magazinului sau de cafea: rolul Pa~ei. Ionescu. pa~e~tepe urmele lui Ignatz Hertz. Intocmai ca Ignatz Hertz. abilul editor.

0 participare devenita. Hisand sa se vada cat de mult fusese impresionat de teatrul cu straveche traditie din Tara Soarelui Rasare. de regizor ~i de cativa amici ai sai ("F.niei mai mult nici mai putin: "Este cea mai izbutita Incereare cinematografica romaneasca.aventurile amoroase a doi ofiteri ~i ale ordonantelor lor. care s-a gandit sa adapteze pentru ecran opereta eu acela~i nume. localizata de Paul Gusti. este yorba despre 0 comedie simpatica In care se Intrepatrund e1ementele unui vodevil cazon . Printre filmele importante ale star~itului de deceniu a fost Maiorul Mura de Ion Timu~.a fost Boboc. de cinematograful acestei tari Indepartate. G. taxe vamale pentru filmul sau. Finantat. dar ~i umor "dintr-o bueata". ordonanta maiorului. Pentru Ion Timu~. Dupa 0 avanpremiera In decembrie 1927.care I~i vanduse lucrurile de pret aduse din Japonia . Nae Tomescu din compania de revista de la cinematograful "Roma" (Lie. T. desigur. Stancescu (avocatul Andriano). sub directia lui Sica Alexandrescu . avocatul . C. sueees de public ~i de critica. Inseamna "Filmul Asociatiei Romane". Gibson). convertit pentru 0 data la film. M.s-a asociat cu 0 croitoreasa. s-a bucurat de participarea dezinteresata a unor actori de la mai toate teatre1ebucure~tene. Fantezie lirica. Marietta Sadoveanu-Sadova de la Compania "Bulandra" (Miss Mary. 0 mo~tenire eu buc1uc ~iun meritat happy-end). a batut pe la u~ile mini~trilor (zadarnic!).. ordonanta locotenentului). Insa (care . Avatarurile realizarii acestui film au devenit proverbiale. odinioara. societatea producatoare. se pastreaza la Arhiva Nationala de Filme).cu c1asice1equi-pro-quo-uri ale unui vodevil de salon (0 schimbare de identitate. un medic. imediat dupa primul razboi mondial. porec1it "japonezul" (pentru ca. N. Nicu1escu-Buzau. a convins 0 seama de colaboratori sa-l ajute fara mari pretentii financiare . Timica . este un film ill adevaratulinteles al cuvantului.a fost obligat sa plateasca .-Film". un functionar.astfel a obtinut colaborarea operatorului austriac Leo Schwedler (care a semnat ~iimagine a unor filme ca Janeu Jianu ~i Lache in harem) -.. prin lumea filmului romanesc.. a~adar. In lungime de 1949 de metri. In acei ani. In reu~ita acestei glume I-a avut publicistul Marcel Blossoms. un mare succes. au mai aparut In film societarul Teatrului National. In timp ce rolurile principale feminine erau detinute de Elivra Godeanu de la Teatrul National (Mariana Petra~cu). filmul a avut premiera In 14 ianuarie 1928 la cinematograful "Marioara Voiculescu".. Olga Rusu. pe avocatul bucure~tean loan Timu~. din compania de revista de la cinematograful "Marconi" (primarul). ca pentru un film strain. CaIatorul de aItadata n-a fost greu de convins sa porneasca Intr-o altfel de calatorie. veniti Intr-un sat pentru manevre . Dupa cum se poate constata peste decenii (0 copie completa a filmului. povestindu-~i ulterior impresiile In carti. Alexandru Kiritescu scria In "Cuvantul" din 16 martie 1928 .R. Bejan.A.Un rol important. proverbiala: Victor Antonescu.dupa toate tracasilrilefinanciare din timpul realizilrii filmului . tanarul avocat bucure~tean facuse 0 lunga caliitorie In Japonia ~i Extremul Orient. asociatia romana fiind formata din loan Timu~. societar al Teatrului National. putiind sta alaturi de oricare din productiunile marilor case occidentale". Jean Georgescu de la Teatrul Mic ~i-a luat "partea leului" (rolu1simpaticului locotenent de ro~iori Paul Azureanu). la randu-i. lnitiativa a avut-o Jean Georgescu. fata strajerului Gruia). conferinte ~i ziare. filmul a fost dus cu chiu cu vai la capat. a devenit Maiorul Mura. Manoliu ~i. Intamplarea a facut ca Jean Georgescu sa-l cunoasca. despre care In Romania nu se ~tia mai nimic). guvernanta) ~i Camelia Mihail de la Teatrul Popular (Ileana. Chiri~ din Compania "Bulandra" (strajerul Gruia).actor la Teatrul Nostru. eand s-a Intors 59 . al unui comedian de marca. Pentru obtinerea fondurilor minime necesare.

de la Viena, unde ~i-a copiat negativulin laboratorul perfectionat Oskar Berka), experienta cinematografica s-a incheiat aici. N-a avut curajul s-o ia de la capat inca 0 data... Aplauzele publicului ~i ale criticii, dupa premiera din 13 martie 1928 de la cinematograful "Capitol", au ramas singura satisfaqie a unui regizor pe care I-au uitat pana ~i dictionarele (in speta 1234 de cinea.j,ti romani). Dar exista, ca in toate, un Dumnezeu secret: filmul i-a supravietuit! Un alt film important al acelor ani este A~a e viata de Marin Iorda (Iordache), un scurtmetraj din care se pastreaza 0 copie de lucru in lungime de 235 de metri. Filmul este important, pentru regizor - care intreprindea, atunci, 0 translatie intre filmul de animatie ~i filmul cu actori - ~i a fost important pentru Jean Georgescu (co-scenarist, alaturi de Marin Iorda, ~i co-interpret, alaturi de ... Marin Iorda, Mady Strett ~i elevii ~colii de mimodrama "Sudisk"), care a plecat sa cucereasca Parisul - cum 0 spune ~i Olteea Vasilescu in volumul "Lanterna cu amintiri" - "in zorii celui de-al patrulea deceniu al veacului, cu 100 de franci in buzunar ~i cu 0 cutie metalica continand A~a e viata in geamantan". Filmul - a carei premiera a avut loc in 25 iunie 1928, la cinematograful "Trianon", in completarea filmului german Strigoii, ~i care a fost reluat, in 19 august 1928, la cinema "Eforie", in program cu Pat ~'iPatachon, pescarii veseli .....•. istorise~te povestea unui umil slujba~, Gioni, concediat din pricina intarzierilor la serviciu (cauzate de tot felul de piedici) ~i care, ramas ~omer, recurge la tot felul de expediente pentru a-~i astampara foamea ~i nevoia de tutun, pentru ca, in cele din urma, sa gaseasca 0 solutie salvatoare ... in ochii frumo~i ai fiicei patronului. Prin filme ca Maiorul Mura ~iA~a e viata (de al caror succes nu este strain Jean Georgescu), comedia cinematografica romaneasca marca un evident progres calitativ fata de tentative anterioare ca Lache In harem sau Apa~a fara voie. Nici recidivele lui Cornel Dumitrescu din finalul deceniului, Guguta la ~trand (premiera in 25 decembrie 1929 la cinema "Lipscani") ~i Gogulica cheferist, un film pastrat (terminat in 1930 ~irulat pe ecrane periferice), n-au fost in masura sa ridice ~tacheta valorica. Primul a fost, de fapt, 0 comedie publicitara, personajul titular (interpretat de ~tefan Ionescu) fiind amorezat de 0 mica vanzatoare (Edinette Dumitrescu) la un mare magazin de pe Calea Victoriei. Mai jucau In film Eugen Giurgea (un student), Andre Salgo (un crai cam batran), Nelly Balaci (sotia acestuia), Sica Ionescu (0 midineta), Adriana Ivanovici ~iJenny Cornea ("Tambur-Sistres"). In al doilea film, 0 "comedie in doua acte", urmarim peripetiile unui ~omer, Gogulica (acela~i ~tefan Ionescu), urmarit de ghinioane continue. Revazut peste decenii, acest scurtmetraj - in care mai jucau Ana Zaharenco, Lica Rect, Gheorghe Coraciu, Florica Dumitrescu - transmite un "abur" realist, ceea ce, in ultima instanta, inseamna, totu~i, ceva. Ajun~i la capatul deceniului al treilea, sa revenim in Transilvania, unde - cum subliniam la inceputul acestui capitol - au continuat sa se realizeze filme (in specialla Cluj, Arad ~i Oradea) pe tot parcursul anilor '20, cu 0 frecventa, totu~i, mult mai mica decat in deceniul anterior. A~ aminti, inainte de toate, nu numai pentru ca s-a pastrat, filmul Din grozaviile lumii de Eugen Janovics, cu un scenariu de prof. Constantin Levaditi ~i Eugen Gyulai, anuntat in presa - la premiera din 29 decembrie 1920, de la Teatrul National din Cluj - drept 0 "tragedie cinematografica", de fapt un documentar romantat de educatie sanitara. Pe discursul social-moralizator sunt grefate secvente pur documentare (filmari intr-o clinica de boli mintale, demonstratii la microscop etc.). Aspectul romantat al filmului nu este chiar. .. romantic: eroul filmului, sotul unei renumite cantarete
60

de opera - In ceIe doua roluri apar Mihaly Fekete ~i Lili Poor - se Imbolnave~te de lues din pricina unei relatii extraconjugale. Pentru a Intelege mai bine "natura" filmului, iata 0 opinie - anonima - exprimata In publicatia "Icoane maramure~ene" (nr. 5-6/ 1924): ,,0 idee ingenioasa ~i originala revine savantului roman Dr. Levaditi (... ): pentru a fura cat mai mult atentia publicului spectator ~i In acela~i timp filmul sa fie interesant din punct de vedere medical, dar sa reprezinte ~i 0 valoare literara, d-sa a redat toate mijloacele de diagnostic ~i combatere a sifilisului In cadrul unei actiuni dramatice. Acest film (... ) a fost In stare sa impresioneze firiIe cele mai indiferente, ajungandu-~i astfel scopul suprem: cei bolnavi sa se caute ~isa se trateze prin medici speciali~ti, iar cei nedumeriti sa-~i reca~tige lini~tea, prin verdictul sigur al ~tiintei medicaIe moderne". 0 copie pozitiva a filmului - In lungime de 1295 de metri - se afla In colectia Arhivei Nationale de Filme. Eugen Janovics tacuse un film ~iIn 1919, melodrama Student In medicina sau perla In noroi (un metraj mediu cu Aranka Laczko), iar din 1920 dateaza un alt metraj mediu al sau, Cele doua orfeline , pe un scenariu de Sandor Incze, dupa piesa cu titlu omonim de Adolphe d'Ennery ~iEugene Cormon (cele doua "orfeline" erau Erzsi Baroti ~i Margit Izsaki, iar mama lor, contesa de Linieres, era Lili Poor). La Oradea, Coloman Perenyi realiza scheciul Vanatorul de dolari, care a rulat la cinematograful "Apollo" din Arad Incepand din 26 iunie 1922. Alt scheci s-a realizat la Cluj, Barhosul de Geza Salgo, prezentat pe ecrane In aprilie 1923. La Oradea, Ladislau Grof ~iElemer Hetenyi realizeaza In 1925 comedia de 0 ora Allo, America! In toamna lui 1927 se filmeaza la Arad drama Strigoii de Dimitrie Marculescu. Un scheci se realizeaza ~i In Arad, Nani, prezentat In premiera la cinematografullocal "Urania" In decembrie 1929; era yorba, dupa cum aflam din manuscrisullui 1. Sm-but"Din istoria cinematografului la Arad" (din colectia A.N.F.) , despre "trei acte jucate ~i trei pe ecran", 0 completare cinematografica In reprezentarea comediei cu titlu omonim de Aurel Follinus, a carei actiune, inspirata din viata ~vabilor banateni, se desfa~ura In comuna Glogovat din apropierea Aradului. In Transilvania dupa Unire, au continuat sa se faca filme. Dar, treptat, productia s-a stins, provincia n-a gasit resursele necesare pentru Injghebarea unei industrii cinematografice. Productia cinematografica a deceniului al III-lea s-a concentrat, cum am vazut, la Bucurqti, pe "spiral a" evolutiva Inscriindu-se, alternativ, ani buni (1925, 1927, 1928) ~i ani ~ter~i (1926). Nu putem trage, Insa, 0 linie de bilant, tara a lua In discutie filmele principalilor creatori ai deceniului, Jean Georgescu ~i Jean Mihail.

JEAN GEORGESCU ~I JEAN MIHAIL IN ANII '20
In anu11924, la interval de numai diteva saptamani, debutau ca regizori Jean Mihail ~i Jean Georgescu, doua nume care aveau sa devina (~i sa ramana) principalii regizori ai deceniului al treilea. La cinema "Boulevard-Palace", In 23 octombrie 1924 era prezentat In premiera filmul pacat de Jean Mihail, iar la cinema "Vlaicu" rula, Incepand din ziua pentru 0 zi de Jean Georgescu, de 8 decembrie a aceluia~i an, scurt-metrajullvIilionar Intr-un program de comedii cu Charlot, Fatty, Zigotto. Un singur film, ~i acela scurt de cca 560-570 de metri -, lansa un regizor, un scenarist ~i un actor, deci un autor, In 61

sensul deplin al cuvantului, un cineast personal ~i seducator. Nascut odata cu veacul la 12/25 februarie 1901 -, harazit cu 0 viata lunga ~i in cele din urma senina, drept compensatie pentru norii care i-au intunecat 0 buna parte din ani, Jean Georgescu aducea in filmul romanesc zambet ~i lumina. Scria Olteea Vasilescu in volumul sau "Lanterna cu amintiri": "Delicata comedie sentimentala Milionar pentru 0 zi s-a nascut din entuziasmul cuceritor al unui om ce a ~tiut sa se faca ascultat, izbutand sa transmita ~i altora cate ceva din intensitatea arderilor sale interioare. Cum «negutatori de vise» veritabili nu se aflau in acea vreme pe malurile Dambovitei, fie ~i pentru simplul fapt ca nu ar fi avut cum sa comercializeze 0 marfa cvasi-inexistenta (... ), mobilurile sentimentale ajungeau uneori sa li se substituie in mod nea~teptat ~i sa declan~eze ajutorul financiar necesar punerii in mi~care a ma~inariei cinematografice". Mobilurile acestea "sentimentale" I-au convins pe un magnat al vremii, Dumitru Constantinescu - care nu era chiar un Mecena, dar era un functionar superior care iubea arti~tii~icare frecventa teatrul -, sa investeasca fondurile necesare pentru realizarea "comediei de salon" planuite de Ion (viitorul Jean) Georgescu. Producatorul11 ~tiape regizor din teatru, unde, in stagiunea 1923-1924, Jean Georgescu avusese cateva aparitii de efect in Cafeneaua mica ~i Regina bucatareselor de Tristan Bernard, in Nu-mi fn.~el barbatul de Georges Feydeau, in Un altul de Etienne Rey.Ii aprecia "vioiciunea ~inon~alanta mi~carilor", 11considera un actor de perspectiva, a mizat pe el ~i ca regizor. Se pare ... ca nu s-a in~elat. Milionar pentru 0 zi este "pa~aportul de regizor" allui Jean Georgescu: 0 comedie spumoasa despre peripetiile unui pictor sarac, burlac convins, care renunta la 0 mo~tenire fabuloasa pentru a-~iputea pastra celibatul. In cele din urma, insa - dupa ce i~i petrece 0 noapte, la cabaretul "Moulin Rouge", cu 0 fata nostima, tocandu-~i banii primiti in locul mo~tenirii ~iramanand sarac ca la-nceput -, fata cea nostima din noaptea de pomina devine aleasa inimii lui ~i "milionarul de-o zi", casatorindu-se, devine "milionar de-o viata". Jean Georgescu care, in urma cu un an, jucase primul rol pe ecran, "bonjuristul" din Tigancu~'a de la iatac - interpreta, in Milionar pentru 0 zi, rolul titular (pictorul Bob), alaturi de frumoasa Gaby Danielopol (Lulu, fata nostima de la cabaret ~i"aleasa inimii"). Mai jucau in film Lucretia Brezeanu (proprietareasa), S. Lorentz (avocatul), Stelian Grutescu (un functionar la hotel), Gh. ~erbanescu (vacsuitorul de ghete), C. Cristobald (un groom), altii, plus dansatorul Patrick Johnson-Petrica ~i trupa cabaretului "Moulin Rouge". Jean - inca Ion Georgescu semna ~i scenariul (scris, se pare, dupa 0 comedie bulevardiera franceza), imaginea era sernnata de operatorul Nicolae Barbelian, iar filmarile - incepute in a doua jumatate a lunii septembrie 1924 - au durat doar cateva zile: s-a filmat in Bucure~ti, in curtea Teatrului Mic (pe un platou improvizat), in fata Hotelului "Athenee-Palace", pe strada Sf. Ionica, in curtea bisericii Cretulescu; actiunea solicita doar trei decoruri de "interioare" (doua acasa la erou ~iunulla hotel), multe secvente au fost turnate pe terasa cabaretului "Moulin-Rouge". M. Blossoms primea filmul cu bunavointa in "Rampa": "lata dar un nou film romanesc care a vazut lumina ecranului. Faptul ne bucura mult ~i nu putem decat sa incurajam pe D. Ion Georgescu, realizatorul ~i principalul interpret al comediei, pentru spiritullui de initiativa. (... ). Trebuie sa fim extrem de indulgenti fata de primele incercari ale tinerilor no~tri realizatori, pentru ca sa dam putinta dezvoltarii unei adevarate arte ~iindustriei nationale de cinema. D. Ion Georgescu (... ) joaca cu un aer degajat ~i sigur, incat n-ai crede ca este pentru prima oara (a doua, n.n.) cand apare in fata obiectivului. D-ra Gaby Danielopol, partenera d-sale, s-a achitat in mod con~tiincios 62

de rolul ce i s-a incredintat. Cele doua acte ale comediei sunt insufletite de scenele pline de viata de la «Moulin-Rouge», unde apare ~i negrul Petrica, una din figurile populare ale variete-urilor Capitalei. Douajazz-band-uri ~i diteva numere de music-hall nu lipsesc, pentru a reda atmosfera localului de noapte. Fotografia datorita dl. Barbelian este reu~ita. Publicul va face desigur acestei ddlgala~e comedii 0 primire favorabila" (30 octombrie 1924). Acest film, cat ~i alte contributii - actoricqti ~i scenaristice - ale lui Jean Georgescu in filme de Ion ~ahighian, loan Timu~ ~iMarin lorda (despre care am vorbit), atesta rolul important pe care I-a avut cineastul inca din perioada presonora a cinematografiei nationale. Odata ell Jean Georgescu·~ ~i ell Jean Mihail - s-a stabilizat, practic, conceptul de regizor in filmul romanesc. Ca ~i Jean Georgescu - care, acolo, era interpret -, Jean Mihail a intrat in lumea filmului prin melodrama lui Alfred Halm Tigancu.sa de la iatac, unde a fost asistent de regie. La 5 iulie 1924, Jean Mihail dadea primul tur de manive1a la filmul sau de debut, Pr1cat, 0 ecranizare dupa nuvela cu titlu omonim de I.L. Caragiale. Anecdotica "punerii la cale" a acestui film ramane, peste decenii, plina de invataminte. "Dom'le, facem un film?" - I-a intrebat intr-o zi operatorul Vasile Gociu. "Am doi cai care alearga la hipodrom.li vand dracului!... Laborator am, aparat de filmat am, restull-om incropi noi... Dumneata faci scenariul, regia, aduci actorii ... Da' sa facem un film, ce naiba!" Vasile Gociu n-avea nici un cal de curse, dar filmul s-a facut. Scenarist "de nevoie", Jean Mihail s-a oprit asupra nuvelei lui I.L. Caragiale Pacat, considerand ca raspunde, in mare masura, intentiilor lor creatoare: "Ea ne permitea sa aducem pe ecran 0 lucrare de valoare a unui c1asic alliteraturii noastre, avea destule scene tari ca sa poata sta alaturi de subiectele cu care publicul era obi~nuit in produqiile straine, ingaduia prezentarea frumusetilor peisajului unui sat romanesc, iar personajele puternic conturate de autor puteau prilejui cateva creatii actoricqti." Intr-o relatare din presa epocii, scenariul este prezentat astfel: "Un flacau de la tara care studiaza la seminar are legaturi de dragoste cu 0 vaduva, dar consiliul de familie pune capat acestui amor. Anii au trecut. Nita, seminaristul de odinioara, este preot. EI descopera intr-o zi un copil zdrenturos, care nu este altul dedt chiar rodul dragostei lui din vremea seminarului. II ia acasa ~i, impreuna cu preoteasa, 11crqte. Mitu, copilul nelegitim al popii, s-a facut flacau. EI intretine relatii amoroase cu Ileana, fiica preotului, fara sa ~tie ca este propria lui sora. Parintele NWi, care singur ~tia taina, cauta sa inlature ru~inea, dar e in zadar. Intr-o dimineata, la revarsatul zorilor, popa ii surprinde ~i, nebun de durere, i~i ucide copiii". Dincolo de dificultatile stilistice ale relatarii de mai sus, este de retinut incarcatura melodramatica a subiectului, pe care regizorul s-a priceput s-o exploateze, raspunzand astfel predileqiei spre "senzational" a publicului. Aqiunea filmului este 0 suita - voita- de "descoperiri" (lovituri de teatru). Preotul Nita (George Aurelian) descopera ca Mitu (J. Cassian), copilul zdrentaros care-~i d~tiga existenta fadnd giumbu~lucuri in fata unei cafenele, este copilullui, rodul unei iubiri din tinerete. Dupa ce 11vegheaza din umbra, ani de zile, ajutandu-l sa devina invatator, descopera ca tanarul (Ion Niculescu-Bruna) s-a indragostit de fiica sa lleana (Nella Saru), deci de sora sa vitrega. Ca sa-i desparta, preotul apeleaza la prefect, dar descopera ca acesta e insurat cu sora lui Mitu. In sfar~it, dupa ce descopera legatura trupeasca dintre cei doi copii ai sai, preotul ii impu~ca ~i cade la randu-i mort, dintr-un atac de inima. lntriga are, intr-adevar, de toate, inclusiv "pacatul" de a specula la maximum "scenele tari". Mai jucau in film Ghita Popescu, Pepe Georgescu, Margareta lantzer, Rudolf lantzer, Marioara To63

mescu, C. Emilian, V. Dumitrescu-Vollan, Teodor Sam. Filmul Pacatmarca, dupa razboi, ceea ce s-a numit - ~iam numit - "al doilea inceput al filmului roill<lnesc"(filmul anterior, Tingacu~a de la iatac avea un regizor strain). Publicul ~icritica vremii au simtit acest lucru. Astfel se explica sarbatoarea de la premiera ("steaguri romane~ti care impodobeau fatada" cinematografului "Boulevard-Palace", "covoare ~iflori in sala", "becuri electrice suplimentare"), indulgenta criticii (vezi cronicile din "Cinema", "Ramp a" , "Clipa", dar mai ales "Universul": "Dupa incercarile de inscenare de filme romane~ti in mare parte neizbutite, un manunchi de arti~ti speciali~ti au reu~it sa produca un adevarat film de arta comparabil din toate punctelecie vedere ell filmele straine montate cu pricepere ~i mai ales ell mare che1fuiaHi"),aplauzele frecvente "la scena deschisa" ~i afluenta publicului. Succesul peliculei s-a datorat ~i unui "apendice" ... ie~ean. Dupa premiera bucure~teana, filmul a fost prezentat Ia cinematograful "Sidoli" din Ia~i. Un preot de la Mitropolie, vazand Pacat, s-a alarmat ~ii-a comunicat mitropolitului ca in ora~ruleaza un film romanesc in care ,,0 fara bisericeasca comite 0 crima" . Mitropolitul a dispus imediat oprirea filmului. In "Rampa" (bucure~teana), 0 notita, intitulata "Caragiale, decapitat la Ia~i", mentiona ca intelectualii ie~eni - in frunte cu prim-procurorul Kessim - au protestat energic la Mitropolie. Nea~teptata "prohibire" a fost imediat ridicarn, dar afluenta publicului a crescut simtitor dupa relclama gratuita facuta filmului de catre Mitropolie. Jean Mihail i~i aminte~te: "Proprietarii cinematografului «Sidoli» au angajat 0 fanfara militara, pe care au postat-o in strada, in fata salii, ~i, in sunetul muzicii care intona «Mar~ul grenadierilor», «Hughenotii» ~i «Titanic Vals», ie~enii intrau,umpleau sala destul de incapatoare ~iuneori ... aplaudau." Drumul fjImului romanesc se redeschisese. In anul urmator, 1925, se vor realiza ~ase filme intr-un an, 0 cifra-record. Regizorul Jean Mihail este prezent pe ecrane cu a~a cum i s-a spus - "filmul anului": Manasse, produs de "National Film" (Vasile Gociu - Jean Mihail - George Aurelian), pe un scenariu de Scarlat Froda (dupa piesa Cll titiu omonim a Iui Ronetti-Roman); operator fiind Vasile Gociu. Initiativa transpunerii pe ecran a piesei s-a datorat lui Isidor Goldenberg, directorul Teatrului "Jignita" (unde se tumasera interioarele pentru pacat). Piesa a avut un mare succes de public in epoca, mai ales datorita interpretarilor actorice~ti de mare efect ale rolului titular: la Bucure~ti Constantin Nottara, Ia Nationalul din Ia~i - Gheorghe Carje (de-a lungul anilor, alti mari actori ai scenei romane~ti au interpretat acest personaj complex: Constantin Radovici, Ion Petrescu, G. Ciprian, Ion Manolescu, Gh. Storin). Distributia filmului a fost, ~i ea, impunatoare: Ronald Bulfinsky, in Manasse, ~i Maria Ciucurescu, in Ester, au realizat creatii covar~itoare, ca ~iactorul din Vilnius, IosifKamen (care juuca pe atunci Ia Teatrul "Central"), in Zelig ~or. Pe jocul acestor trei personaje a fost structurata, in principal, ~i concepti a regizorala. Adaptarea - scenaristica ~iregizorala - a potentat masivitatea caracterologica a batranului Manasse ("inchistat in ideile traditiei ca intr-o conceptie de casta" - cum scria Jean Mihail), contracarand tragismul tramei cu cateva personaje de spirit, cum este ~imisitul sarac, vagabond, plin de umor Zelig ~or, sau Ester, careia marea actrita i-a subliniat trasaturile specifice prin resurse cornice perfect adaptate cinematografului. Un alt element esential al conflictului filmic este infruntarea a doua conceptii de viata, una patriarhala, vetusta, osificata in traditii anacronice ~ialta cu elemente liberale, modema, mult mai umana in esenta ei. Intreaga distributie a filmului se a~eaza pe aceste doua "baricade": Ion Constantiniu (foarte veridic in rolullui Emil Horn), Pepe Georgescu 64

(Nissim Kobanovici), Dorina Demetrescu (Lelia), George Aurelian (Matei Frunza), Alexandru Finti, la inceput de cariera (Lazar). Conceptia regizorala a urmarit ~ide-teatralizarea textului (Jean Mihail vorbe~te chiar de 0 eliberare a scenariului de "cle~tele teatrului"): actiunea este scoasa nu 0 data dintre cei trei pereti ai scenei - pe strazile Falticenilor, in cartierul Vacare~ti, intr-un cimitor evreiesc, pe Calea Victoriei -, dar parfumul teatral persista in montarea cinematografica. Premiera a avut loc la cinematograful bucure~tean "Frascatti" , in 31 octombrie 1925. Revazand peste decenii filmul care s-a pastrat in Arhiva Nationala de Filme -, ne vine destul de greu sa intelegem repro~urile destul de aspre din presa vremii. Unele, insa, sunt "explicabile" (mai ales cele din revista "Rampa"): ele tradeaza existenta, cunoscuta, a unui dezacord vehement intre regizor ~i scenarist, pe atunci ... director la ziarul "Ramp a" . Altfel, despre film s-au spus multe vorbe bune. In "Gazeta de Duminica" (8 noiembrie 1925), sub semnatura Z., se poate citi: "Manasse inseamna, tara fndoiala, 0 izbanda pentru arta cinematografica romaneasca. Actori de seama ai Teatrului National au reu~it cu sobrietate ~i adanca sesizare a situatiilor ~irolurilor sa ne inIati~eze formidabila drama interioara a mediului evreiesc." In 23 septembrie 1927 avea loc, la cinematograful bucure~tean "Capitol", premiera unui nou film de Jean Mihail, Lia. Imprejurarile "na~terii" acestui film sunt demne de un policier. Regizorul ~iIe aminte~tecu umor ill volumul sau ~e amintiri. Elvetianul Anton Walser ("un om dintr-o bucata, simplu, tacut ~i cinstit), germanul Georg Bauer ("un ~mecher, nevropat, afacerist") ~i sotia acestuia din urma, Lilly Flohr (0 actrita de opereili ajunsa in trupa lui Max Reinhardt) venisera in Romania sa investeasca. Afacerea pe care o vizau era infiintarea unei loterii de stat. Pentru a obtine ceea ce doreau, ei au inceput - dupa "obiceiul pamantului" - sa imparta bani in stanga ~i in dreapta, oamenilor "influenti". Dar loteria a fost aprobata ... altcuiva ("Comitetului Central pentru ajutorarea sinistratilor"). Cam aceasta devenise "ecuatia": afacerea cu loteria e~uase, milioanele lui Walser erau disponibile - omul venise in tara cu un milion de franci elvetieni, cam 33 de milioane de lei (0 suma considerabila in epoca), din care nu cheltuise decat vreo cinci -, Lilly Flohr tinea cu orice pret sa joace intr-un film, iar sotul ei - yorba cui ~tim "nu putea sa-i refuze nimic". De aici pana la punerea in practica a proiectului cinematografic n-a mai fost nevoie decat de ~aizeci de minute: intr-o ora, la "Cap~a", Jean Mihail punea la cale, cu familia Bauer, detaliile unui nou film romanesc. Regizorul a adus imediat un scenariu de Mircea Filotti - pe care-l citise cu vreo doi ani in urma - ~i, la 15 mai 1927, se tragea, la hipodromul Baneasa, primul "tur de manivela". In scenariu erau de toate (dupa cum 0 dovede~te ~ifilmul, pastrat integral peste decenii): dragoste ~iaventura, razboi (ca fundal pentru "desfa~urarea unei anecdotici mondene" , cum specifica Manuela Cernat), comedie sentimentala, dansuri populare ~ibaluri mascate, interioare luxoase ~i exterioare spectaculoase, munte ~imare (inclusiv Delta Dunarii), cadre bucure~tene (gradina de vara a restaurantului "Colonade", hipodromul, parcul castelului de la Mogo~oaia, curtea Vilei Minovici). In ultima instanta, filmul Lia este un "dublu pretext": un pretext pentru 0 actrita (cu resurse, deopotriva, fizice, actorice~ti ~i... materiale) de a face un rol principal intr-un film - care poarta numele personajului sau - ~i un pretext de a pune in valoare frumusetile tarii, aceasta fiind, intr-un fel, chiar 0 obligatie contractuala, dupa ce producatorii - care au pus pe roate societatea anonima "Indro-film" - au avut prilejul sa cunoasca cateva dintre cele mai pitore~ti peisaje romane~ti. 65

In aceste conditii, se poate aprecia di Jean Mihail a facut un film ... inteligent, reu~ind sa impace - nu fara concesii! - "comanda" finantatorilor cu propriile interese artistice. Distributia - de pilda - ~i-a alcatuit-o dupa pofta inimii: drept partener al vedetei, I-a ales pe George Vraca, societar al Teatrului National ~ibun prieten, simtind ca interpretul este un "prim-amorez" de clasa mondiala. Nu s-a in~elat: mare parte din succesul filmului (ba chiar din succesul protagonistei!) s-a datorat lui George Vraca. Intr-un rol de intrigant (foarte la moda in filmele epocii), regizorull-a ales pe baritonul A. Costescu Duca, membru fondator al Operei Romane. Mai jucau in film Ion Arma~anu, Gogu Carussy, Radu Popeea, Eugen Giurgea ~i, in rolul unui bandit din Delta (in mana caruia cade, la un moment dat, eroina), un tigan voinic, taietor de lemne, caruia Lilly Flohr i-a ales "numele de actor", Mario Mirea. Acesta din urma, dupa terminarea filmarilor. .. ~i-a ucis sotia: "dramele artei" - titrau ziarele vremii, scandalul respectiv contribuind ~i el la succesul peliculei, care s-a bucurat de 0 primire favorabila ~idin partea presei. Andrei Cornova scria in "Rampa" (26 septembrie 1927): "Afara de cateva contraziceri la amanunt, regia lui Jean Mihail s-a dovedit plina de bun simt, de discretie ~i de justa apreciere a proportiilor. Se poate lauda ca a facut din Lia cel mai echilibrat film romanesc. Lilly Flohr este 0 aparitie delicioasa, plina de farmec ~igratie (... ). Avand 0 figura extrem de fotogenica, 0 linie aristocratica, dl. Vraca izbutqte sa fie un prim-amorez impecabil, seducator ~i sentimentaL .. ". Indeosebi dupa aparitia versiunii sonorizate (iulie 1930, la cinema "Lux") au aparut, insa, ~i critici severe, mergand pana la ... "filmul acesta sonor romanesc este pur ~i simplu 0 ru~ine", cum scria D.l. Suchianu in "Adevarulliterar ~i artistic" din 20 iulie 1930. Intre timp, insa, la 13 noiembrie 1928 a fost prezentat in premiera - la cinematograful bucurqtean "Capitol" - un nou film de Jean Mihail, Povara, cu un scenariu de NN. ~erbanescu (0 adaptare dupa piesa cu titlu omonim de Romulus Voinescu). Filmul a beneficiat de 0 alta conjunctura favorabila: 0 doamna din inalta societate bucure~teana, Arabella Yarca, a tinut cu orice pret sa finanteze un film romanesc. Zis ~ifacut. Povestea raspundea perfect gustului melodramatic al epocii. Mimi Predeleanu (Elvira Godeanu), o vanzatoare dintr-un magazin bucure~tean, se indragoste~te de loan Stri:itila(Valentin Valentineanu), fiul unui mare bancher (Oskar Beregi), dar povestea lor de dragoste este intrerupta de familia tanarului, care ii haraze~te acestuia drept sotie 0 femeie bogata (insa~i... femeia bogata care a finantat filmul, Arabella Yarca). Dupa 25 de ani - mai mult ca-n Dumas! -, Radu (Niki Mirian), fiul eroinei, nascut din dragostea de odinioara, ajuns un apreciat avocat, pledeaza procesullui loan Stratila - acuzat de sotie ca a incercat sa 0 omoare - ~i obtine achitarea clientului sau, fara a ~ti ca ~i-a aparat tatal. Mimi nu-i spune adevarul dedt intr-un tarziu, dupa ce Radu ii marturise~te ca 0 iube~te pe Vally Stratila (Mia Apostolescu), fiica lui loan. Cand se parea ca deznodamantul tragic (acela din pacat!) este inevitabil, Lucia, sotia lui loan Stratila, parasindu-~i caminul, ii marturise~te barbatului ca Vally este de fapt fiica amantului ei. Tinerii se vor putea, astfel, casatori, iar Mimi ~iloan Stratila, regasiti dupa un sfert de veac, intregesc happy-end-ul. Dupa toate aparentele - filmul nu s-a pastrat! -, superficialitatea acestui subiect de melodrama a fost mult estompata prin straduinta regizorului ~ia actorilor, precum 0 dovedesc ~i cronicile vremii. In "Cinema" (m. 101/1928), Paul Constantin scria: ,,0 realizare romaneasca, Povara de Jean Mihail, produsa printr-o inteligenta colaborare cu industria filmului austriac, care i-a imprumutat interpreti dar mai ales mijloace tehnice, ne-a facut
66

in ultimele zi1e0 frumoasa surpriza. Suntem bucuro~i~ioarecum magulW in amorul nostru propriu national, de a semnala acest rezultat satisfacator, care pentru prima data in lunga serie de incerdlri cinematografice 10. noi nu are nevoie de indulgente ori retu~ari vadite; aceasta opera echilibrata, pitoreasca ~i dramatica, care deschide un camp de nactejdi ~i perspective largi pentru tinerii no~tri cercetatori, carora, dupa 0 indelungata munca, Jean Mihail1e arata calea dreapta ~i bine batatorita prin indaratnica perseverare." Inaintea premierei bucure~tene, filmul a avut 0 premiera vieneza, in 15 septembrie 1928, 10. "Schweden-Kino" ~i 10. "Mariahilfer-Kino" (in distributie au fost cativa a1tireputati actori austrieci, Paulina Schweighofer - sotia bancherului Stratila -, Clementine Plessner ~i Otto Dannecker - cei doi batrani 10. care i~i afla adapost eroina etc; este de retinut ~i faptul ca pentru rolul Luciei Stratila fusese angajata 0 actrita berlineza, Gertrude Neuhoff, dar, in ajunul inceperii filmarilor, finantatoarea filmului a declarat ritos ... "rolul acesta am sa-l joc eu", ceea ce s-a ~iintamplat; operatorul filmului a fost austriac ~iel, Ludovic Schaschek, un prestigios autor de imagine vienez). Dupa acest film, regizorul a primit cartea de membru 0.1 "Asociatiei regizorilor de film din Austria". De altfel, multe din filmarile pentru Povara s-au realizat 10. "Sacha-Film" in Viena, in alte cartiere ale ora~ului, 10. Koblenz, Grinzig, in Prater (celelalte filmari importante avand loc la Bucurqti, Constanta, Ba1cic ~ipe Marea Neagra). Titlul de difuzare german a fost Die den Herzen nicht folgen (care s-ar traduce prin "cei care nu-~i urmeaza chemarea inimii"). La doua luni dupa premiera bucure~teana, filmul a rulat ~i 10. Paris (cu titlul Tragedie d'amour), cronicile fiind, de asemenea, favorabile. Sub semnatura S.V. se scrie in "La cinematographie fran<;aise"(din 25 mai 1929): "lata 0 produqie pe de-a-ntregul romaneasca, prima sosita in Franta. E curioasa ~i desigur ca nu e mai rau facuta decat multe filme bune franceze ~i europene. lnteresul principal 0.1 acestui film rezida in exotismul povestirii, in peisajele noi, in interioarele pitore~ti ~iin foarte frumosul documentar asupra Bucure~tiului (... ). lnterpretat ~irealizat de romani, cu 0 daruire ~i0 sinceritate laudabila, Tragidie d'amour va avea in Franta un succes de curiozitate ~i de simpatie (... ). Tehnica, destul de indemanatica. Realizatorul Jean Mihail ~i-a compus filmul dupa formulele celar mai bune filme europene. Planurile sunt bine luate iar decorurile ~iefectele variate. Elvira Godeanu e gratioasa ~i sensibila (... ).". In publicatia pariziana "Pour vous" se putea citi: "Dl. Jean Mihail, care a inscenat filmul, cunoa~te me~te~ugulartei sale. Arti~tii au scos din rolurile lor tot ce s-a putut scoate iar jocullor e tot atat de bun co.~i 0.1 multor alti arti~ti din alte tari". Nota discordanta au facut cronicile din "Rampa" ~i ,,Premiera ilustrata". Facand 4n bilant 0.1filmelor din anii '20 ~i, implicit, 0.1cinematografului romanesc presonor, istoricul Ion Cantacuzino, trecand in revista filmele pe care Ie-am parcurs ~i noi in ultimele doua capitole ale cartii, regretand ca in acei ani realizatorii din Romania n-au urmat exemplul cautarilor artistice innoitoare ale epocii (expresionismul german, avangarda franceza, filmul sovietic etc.), deplangand inzestrarea materiala ingrata ~i - in general - conditiile de lucru ale cinea~tilor, ajungea 10. 0 conc1uzie pe care ne-o insu~im: "Nu e de mirare ca numarul realizatorilor de filme care au infruntat aceste conditii a fost redus. In cele 30 de filme de care am pomenit, regasim mereu aceia~i animatori. Abia daca numarullor ajunge 10. 0 duzina. Meritul celor care au perseverat e cu atat mai mare. Trebuie sa amintim numele lor cu un sincer respect pentru neincetateIe eforturi ~i pentru entuziasmul nesecat care i-a insufletit. In ordine cronologica ei au fost Jean Mihail, Jean Georgescu, Ion ~ahighian, Ghita Popescu ~i Eftimie 67

Vasilescu, Aurel Petrescu, Marin Iorda, Ion Timu~, Cornel Dumitrescu, Ion Niculescu-Bruna. Trebuie sa Ie adaugam pe operatorii N. Barbelian, V. Gociu, 1. Bertok, T. Posmantir, Ion Cosma, C. Ivanovici, Leo Sehwedler, dici numele unuia sau altuia dintre ei se afla intotdeauna printre eolaboratorii diverselor injghebari de filme artistice" ("Momente din trecutul filmului romanesc", p. 28). ~i mai ajunge la 0 concluzie istoricul de film: "in anii ace~tia, intelectualii no~tri incep sa se preocupe mai indeaproape de cinematograf." Este 0 realitate de care istoria filmului romanese nu poate faeeabstraetie.

CINEMATOGRAFUL

SI INTELECTUALITATEA

Revistele de cinema ~ care s-au inmultit in progresie geometrica, indeosebi dupa, anul1923 - au avut rolullor in istoria ~ievolutia filmului romanesc. Inca din anul1912 a aparut la Barlad "Revista cinematografica". Anul edirnrii nu era toemai intamplator, era anul primului lungmetraj important: Independenta Romaniei. Pe urma, la Bueure~ti, au aparut "Viata Cinematografica" (1914) ~i "Cinematograful" (1915), la Turnu Severin revista "Film" - in doua serii, 1915-1916 ~i 1919-1922 -, la Bucure~ti "Curierul cinematografic" (1916). Dupa primul razboi mondial, ~irul publieatiilor einematografice a fost reluat: "Cinema" la Arad (1922), "Szinhazes Mozi" la Timi~oara (1922-1925), "Eeoul" la Braila (1923), "Cinema-Mozi" la Timi~oara (1923), "Filmul" la Bucure~ti (1923-1924), "Cinema ~i Film" la Alba Iulia (1923-1925), "Film-Riport" la Oradea (1923-1931), "Sarpicinema" la Ia~i (1924, devenita intre 1925-1928 "Speetaeolul"), "Cinema" (1924-1948) ~i "Clip a cinematografiea" (1925-1928) la Bueure~ti, 0 "Viata einematografica" la Tg. Mure~ ~i alta la Bueure~ti in 1927, "Vitrina cinematografiea" (1927), "Curierul cinematografelor Lipscani ~iCapitol" (1927), "Cine-Film" (1927-1928), "Filmul meu" (1927-1928) la Bueure~ti, "Curierul cinematografului Modem" la Constanta (1928), "Beoul" la Braila (1928) ~ide doua ori "Eeranul", la Ia~i (1928-1929) ~iDorohoi (1929). Sa treeem In revista ~i publieatiile einematografiee din anii ' 30 ~i '40, aparute In Timi~oara - "Film Revue" (1931-1935), "Film" (1935-1939) ~i "Film-Variete" (1935-1936) - ~i Bueure~ti: "Cinema pentru toti" (1931-1933), "Eeranul" (1932), "Hollywood" (1932-1934), "Eeoul einematografie" (1934), "Sueces" (1935-1937), ,,Film" (1939), "Beran" (1941), "Film Magazin" (1944-1945), "Film~'(1945-1946).ln afara acestor reviste einematografie,e, numeroase ziare ~ireviste bueure~tene au rezervat spatii - eonsiderabile uneori - filmului, produetiei nationale: "Ramp a" , sub directoratullui N.D. Coeea (eu eronica cinematografiea din aprilie 1913), "Rampa", serie noua (eu rubrica zilnica din iunie 1923), "Clip a teatrala, plastica... einematografiea" (1923-1929), "Speetatorul" (1927), "Speetaeolul" (1927-1928), "Comedia ilustrata" (1927-1928), "Vremea" (eu pagina einematografica din oetombrie 1927), "Realitatea ilustrata" (eu rubrica special a din nr. 21/1928), "Adevarulliterar ~i artistic" (eu eroniea cinematografiea - de D.l. Suehianu - din aprilie 1929), "llustratiunea roman a" (eu rubrica de cinema de la nr. 1/1929), "Excelsior" (eu cronica cinematografiea permanenta In anii 1929- 1931), "Facla" (1930-1940), "Dimineata" (eu pagina saptamanala din oetombrie 1930), "Universul" (la fel, din iunie 1931), "Cuvantul" ~i"Curentul" (la fel, din deeembrie 1931), 68

"Romania literara" (cu cronic a cinematografica permanenta intre anii 1932-1934), "Cuvantulliber" (1933-1936), "Bis" (1935), "Scena ~i Ecranul" (1936), "Spectacolul" (1939-1940), "Cortina" (1940-1947), "Bis" (1942-1946), "Spectator" (1943-1947), "Scena" (1944-1945). Cu toata afluenta de publicatii dedicate in intregime sau partial cinematografului, nivelul teoretic al demersului critic a lasat adesea de dorit. Scria Tudor Vianu (in studiul sau "Cinematograf ~iradiodifuziune in politica culturii" din mai 1928): "Presa cinematografica (oo.) creata mai intai pentru a sprijini interesele capitalismului cinematografic (... ) nu s-a dovedit nici independenta, nici inspirata de 0 ideologie mai malta. Nu este actor cat de mediocru pe care presa cinematografica sa nu-l fi proclamat stea de marime inili ~inu este film oricat de plicticos sau ordinar, care sa nu fi fost declarat drept 0 realizare incomparabila." Totu~i, autorul adauga: ,,situatia s-a imbunatatit cu toate acestea in vremea din urma, dar nu atat gratie revistelor de specialitate, cat acelora dintre revistele de cultura general a care interesandu-se de problemele modernismului consacra cateva din paginile lor criticii cinematografice." Practic, era yorba despre atractia tot mai mare pe care 0 exercita cinematograful - devenit, de la Riciotto Canudo incoace, cea de a ~aptea arta - asupra intelectualitatii vremii ~i, in primul rand, asupra scriitorimii. Sub semnatura "Cinema-Scena", din primu1 numar al publicatiei "Scena" (aparuta intre 15 septembrie 1910 ~iianuarie 1911, dar avand cronica cinematografica doar in primul numar) se ascundea, probabil, insu~i Liviu Rebreanu, care, impreuna cu Mihail Sorbul, infiintasera publicatia dedicata, de fapt, teatrului romanesc. Scriitorii, cum am vazut la locul potrivit, au fost nu 0 data implicati chiar in realizarea primelor filme romane~ti: cazul dramaturgului Victor Eftimiu, al prozatorului Corneliu Moldovanu. AI fi de adaugat, in aceasta ordine de idei, numele scriitorului Emil Garleanu, care a fost antrenat, de catre Leon Popescu, in scrierea ~i regizarea filmului Cetatea Neamtului, dupa piesa lui Vasile Alecsandri, cea dintai ecranizare romaneasca. Nu este de neglijat nici apropierea de cinematograf a unui scriitor ca Alexandru Macedonski care publica articole despre "filmi" (un film-doi filmi) inca din noiembrie 1913 (in "Universul"), cand scria, in articolul "Filmi ~ifilmi", ca, a~a cum exista literatura ~i literatura exista "filmi ~i filmi", pledand pentru filmele care sunt "lumina, forma, culoare, zambet, ras, lacrima, pe scurt viata", adica "mai mult decat literatura", "ferestre deschise asupra realitatii". Mai mult, Macedonskiscria prin acei ani ~iun scenariu cinematografic, Cum se fac banii, publicat - de catre Tudor Vianu - in editia de "Opere" (volumul III) a poetului; acest scenariu cinematografic (in limba franceza) este considerat de ingrijitorul editiei "prima lucrare de acest fel alcatuita de un roman." Se pare, insa, ca "primul scenarist roman" - dupa cum 0 spun, in texte "paralele", Bujor T. Rapeanu ~i Grid Modorcea - a fost tot Liviu Rebreanu care, pe cand era secretar al Teatrului National din Craiova (1911), aflat sub directoratul prietenului sau Emil Garleanu, scria scenariul Vis naprasnic ("drama cinematografica in 12 tablouri"), lucrare datata, pe ultima fila a manuscrisului - pastrat la biblioteca Academiei Romane -, 19 iulie 1912. Despre acest scenariu nu exista informatii ca ar fi fost luat in discutie pentru realizarea unui film, dar despre un al doilea scenariu allui Liviu Rebreanu, Ghinionul - cum am vazut -, un scenariu scris probabilin toamna lui 1912, exista date ca ar fi fost "tumat" in 1913. Spre sfar~itul anului 1914, Liviu Rebreanu publica (in revista "Ramuri") 0 schita numita Cinema.lntr-o paranteza (deschisa) ar fi de subliniat faptul ca - prin anii '81-'82 -, sub semnatura scriitorului-regizor Dumitru Dinulescu, aceasta schita a devenit decupaj
69

este prima conditie a intelegerii juste a rolului educativ al cinematografului. hranita de mitul faustic ~i speculata de scriitori. publicat in "Rampa" din 30 decembrie 1911) sau V. ba chiar de cinea~ti. In acei ani au aparut ~i prime1e bro~uri dedicate cinematografului. Judecatile de valoare tin seama de "avantul considerabil" al cinematografului (in 1915!).Chaplin. Theodorescu "Arta ~i cinematograful". precum Matei Rusu (cu un articol bibliografic. tipand ca din gura de ~arpe: «Rahat cu apa rece!».n."n-avem in Bucure~ti atatea licee ~i 70 . Un baiat cu tablaua alearga prin banci. . in chip dialectic. in limbaj "mut". inainte de toate. Pentru 0 politica cultural a "sanatoasa" p1edeaza~i cei doi autori ai volumului "Chiemarea cinematografului".propune ~i 0 colaborare din punct de vedere estetic. analiza sociologica pe care 0 fac autorii .poet. Iordachescu (0 carte aparuta in 1912 la Boto~ani).asupra fenomenului cinematografic de la noi (~inu numai de la noi) este realizata din perspectiva "chiemarii" cinematografului.se spune intr-un cuvant introductiv al cartii . Dupa cum 0 spune ~iGrid Modorcea in cartea sa despre "Istoria gandirii estetice romane~ti de film". Scanteie. «Americane prajite!». "Cinematograful ~i educatia" de C. Acest rol se poate implini cu adevarat cand ceea ce se realizeaza are in primul rand valoare estetica. care trebuie sa fie.regizoral. specializati ad-hoc. Iordachescu. Pe de alta parte.intre timp .extrag doar un exemplu: "Contesa. Griffith sau Stroheim. prozator. a fost publicat volumul "De la Fotografie la Cinematograf' de Marin Demetrescu. membru in Comisiunea pentru controlul cinematografelor). dar in chip parodic . imorale: "viata noastra de toate zilele este un cinematograf cu mult mai imoral". epigrarnist -.a misiunii lui. educativa a cinematografului este pusa in evidenta inca din titlul acestor prime volume de referinta. dramaturg. scrisa. care seamana cu un birjar" . "Cinematograful e 0 arta?". C. care aduce mai mult a chelnerita..subliniaza autorii . "Chiemarea cinematografului" de G. atmosfera de spectacol cinematografic de prin anii 1910-1911: "Pianul automat canta . In 1916 a aparut studiul "Cinematografia. face ~i0 precizare care "salveaza" filme1econsiderate primejdioase. iar . in scopul inte1egerii . George O1ara~u(inspectorul politiei sociale de pe langa prefectura Capitalei) ~iConstantin Raulet (scriitor .odata cu "al doilea inceput al cinematografului romanesc" . Ea reda.0 hora zburdalnica. devenit "cronicar" cinematografic la rubrica mondenitatilor. a vocatiei ~i a rostului sau. proiectul n-a fost aprobat ~i planul nu s-a realizat. Raulet (1915). din pacate. tema generoasa ~iuniversala. Spectatorii i~i ~tergnadu~eala de pe frunte. Baiatul cu tablaua incremene~te intr-un colt al salii. schita exprima. fire~te). implicit. moral.a~a incepe schita. Dar aceasta abordare a problemei in aspectul ei etic ~i. Merita sa intarziem asupra schitei. la timpul prezent. in cartea sa..~i explicarii didactice . Funqia moral a. Raportarea eticului la estetic ~i invers. Descoperirea ~iistoricul ei" de Stelian Ionescu. educativ .cronicari "specializati". O1ara~u~iC. n. atitudinea scriitorului fata de propriile scenarii. imbrati~eaza pe conte. Orchestra napolitana ataca 0 melodie spaniola ~ipe panza se desfa~oara povestea nemaivazuta". cand . La Craiova.sau chiar in chip autoironic. Dupa deschizatorul de drum Claymoor (Mi~u Vacarescu). au aparut . tributare (vrand? nevrand?) modei: Vis ni1prasnic este povestea imbogatirii peste noapte a unui muncitor sarac. etica. Apoi pianul tace.foarte buni cunoscatori ai situatiei sociale ~iculturale de atunci . dar.Leon Popescu (ale carui aptitudini teoretice au fost prea putin luate in seama de-a lungul anilor) publicase "Memoriul asupra unui program cultural cinematografic". in 1914. probabil in 1913 aparuse ~icartea lui Constantin Th. in stil cine-verite (protocronic.

"Estetica cinematografului" (in volumul "Fragmente modeme" din 1925) ~i prelegerea amintita. "Excelsior". cel care nega caracterul de arta al cinematografului. cate cinematografe sunt numai in Capitala" (~i. a fost. Ie comenteaza" . "Gloria". in acei ani.in intreaga tara atatea teatre. Parerile lui Tudor Vianu anticipeaza tezele unuia dintre cei mai insemnati teoreticieni ai filmului. Tudor Vianu. Publicistica de film atrage. dlteva) . ). cu actorii pu~i in mijlocul naturii rezultate surprinzatoare (. Urmand 0 evolutie fireasca. "Olimpia". "Nord". in vara ~i toamna anului 1922 (in numerele 169 ~i . tot mai multi scriitori. "Marconi". "Napoleon". Spectacolul multicolor al realiwlii. In "Insemnari liter are" (din 7 decembrie 1919). desigur. Filmul veste~tetriumful energiei dinamice. Pictura infati~eaza realitatea tridimensionala prin descrierea in plan. "Volta-Doamnei". "Ovidiu".~i "Frumusetea in tehnica" unde "noua forma de expresie". Tudor Vianu ~i-a structurat estetica polemizand cu fostul sau profesor de la Ttibingen. In tehnica zac ascunse multe posibilitati culturale. din opera sa fundamentala. la sentimente ~i cugetare.. socotind filmul 0 simpla tehnica de reproducere mecanica a realitarii. Cu toate defectele sale. cinematograful 11simplica pentru a nu retine din el decat doua valori. este vazuta de poetul-filozof ca 0 noua evanghelie: "Cinematograful e o cale de a inlocui teatrul de azi ~i de a fi in statuI viitorului un principal factor cultural.S~i scoate ideea predicii din piesele moraliste ce Ie reprezinta. Rudolf Amheim.intr-adevar.respectiv . in vremea din urma am putut vedea filme care strecoara in suflet acel ceva tainic ~i delicat pe care-l pori gasi numai in carrile adevaralilor scriitori. "Central". "Zaharia". "Salata". cu Bela Balazs in Austria se face auzita vocea lui Tudor Vianu. cel care saluta apropierea benefica de cinematograf a intelectualilor. "Romania". treptat.. "Ideal". "Venus". bunul cetatean. Mihail Sadoveanu publica un articol substantial. E sarcina omului de maine sa Ie descopere ~i sa se foloseasca de ele. care nu se prea lasa turburat de gestul tragic al unui actor. "Vlaicu". care publica doua lucrari de referinta. ajungand la concluzii edificatoare: "Preocupari necontenit de realism. o "lista" de cinematografe din epoca este impresionanta: "Amzei". In viitor ar putea sa aiM o influenta cu mult mai mare asupra mulrimii decat are astazi teatrul asupra cetateanului. "Jupiter". "Clasic". Sculptura folose~te cele trei ° 71 . 0 simpUi fotografiere in care nu intervine artistul. filmul trece la arta.207): "Cinematograful ~i biserica" . lata 0 succinta demonstratie privind esenta artistica a filmului: "Cinematograful este 0 arta a umbrei ~iluminii. "Apolo". filmul incepe a raspandi 0 noua evanghelie in mase: evanghelia puterii ~ia frumuselii. "Luceafarul". "Filme de cinematograf'. regizorii au obtinut cu miza-n scena. cinematograful. ~i trecand de la mi~carea ~iperipetia brutala. "Volta-Bristol". neindoios. asemenea simplificare este de natura artei. Konrad Lange (autorul cartii "Das Kino in Gegenwart und Zukunft".unde sunt popularizate "metodele" unui preot american care a "introdus in biserica piese de cinematograf ~i de teatru" ~i . "Cinematograf ~i radiodifuziune in politic a culturii" (tinuta la 13 mai 1928). Ie explica. "Rahovei". Misiunea aceasta latenta a cinematografului trebuie scoasa tot mai mult la lumina zilei. "Tera". 1921). cu care sa refaca bogatia nesfar~ita a aparentelor. cu Sebastiano Arture Luciani in Italia. "Der film als Kunst" (1932)." De semnalat sunt ~i doua dintre articolele publicate de Lucian Blaga in cotidianul "Patria" allui Ion Agarbiceanu. "Franklin". Aproape concomitent cu Riciotto Canudo. "Victoria" (~i sunt omise. "Regal". cu Louis Delluc ~i Leon Moussinac in Franta. "Volta-Buze~ti". in care sintetiza drumul parcurs de cinematograf de la inregistrarea mecanica a vierii pana la arta... "Lux"." Cel mai important teoretician al artei cinematografice.

arhitectura (intelectual-volitiva) . Ion Calugaru.printre cei mai valoro~ifiind Barbu Florian. Zamfirescu. sustinuta de scriitori ~i mari oameni de cultura care au scris despre cinematograf'in coloanele unor reviste precum "Adevarulliterar ~iartistic". "Ce fel de arta e cinematograful?" (m. Bi1ciurescu . Ce1e mai substantiale ~ipertinente contributii la constituirea unei estetici cinematografice le-a avut profesorul Mihail Dragomirescu. "Cum functioneaza Comisia de cenzura" (m. Kamabatt. "Critica ~i cinematografia" (m. din contributiile fundamentale ale Profesorului. nu se poate intra 'in amanunte. de Hertz. Pentru ca. "Quo vadis" (m.nu se bucura de 0 reputatie prea onoranta. de la "cazul Charlot" la "cinematograful pur". "Opozitia seaca" (nr.~i alta. Dimitrie Gusti. poezia (sentimental-intelectuala). 4). Victor Eftimiu. 11). 'ineconomia lucrarii de fata. printre temele abordate fiind "Cinematograful estetic" (m. Sa~a Pana. D.respectiv . dantul (volitiv-volitiva)._cinematograful (sentimental-volitiva). Davila. dar care nu cunosc specificul filmului d) "parazitii presei". 1). Ion Perez. In anii '20 ~i fndeosebi 'inspre perioada de apogeu a "filmului mut" se manifestau doua tendinte fn publicistica cinematograficil. fn revistele amintite. Emil Isac. Come1iu Moldovanu. "Filmul ~i Opera de Arta" (m. B. Felix Aderca. "Rampa". N. Fundoianu. 67/1927). C. 12). ca ~i'in publicatiile de avangarda ~i'in periodice1e de specialitate "Filmul" ~i "Cinema" (ai caror directori-proprietari au fost Theofil Mihalovici ~i . Ion Minulescu. Muzica. "Cinematograful instructiv" (m. -. 10).m.a. "ea se coordo72 . Marcel Blossoms.foarte diverse. Cinematograful dispune de cele doua dimensiuni ale planului ~ide umbra pe care 0 face sa altemeze cu lumina.d. Davidescu. Raulet. Tudor Vianu. sculptura (intelectual-intelectuala).M. Ion Marin Sadoveanu. "tabloul celor noua arte" (cu precizarea naturii fiecareia): pictura (intelectual-sentimentala). 2). Liviu Rebreanu. teatrul (volitiv-intelectuala). retinem sublinierile sale privitoare la rolul scenariului 'in film ("cinematograful cere 0 literatura proprie. 8-9). 'indeosebi prin eseurile public ate 'inrevista regizorului de film Horia Igiro~anu. Carnil Petrescu. 7). Jean Bart. "Curentul" sau "Cuvilntul".nume precum E. reprezentata de cronicarii cinematografici . Petru Comamescu." Dintre numeroasele probleme abordate de marele nostru dirturar . de la importanta filmului ~tiintific ~ididactic la educarea esteticil a publicului ~.aparut la 10 iulie 1925 -. Geo Bogza. In schimb. muzica (sentimental-sentimentala). care fac critica pentru a intra gratuit la spectacole ~ipentru a-~i'inscrie pe cartea de viziili cuvantul "ziarist". 5-6). Una.dimensiuni ale spatiului. "Universul". "Facla" sau 'in ziare de mare tiraj ca "Dimineata". opera (volitiv-sentimentala). Breasla cronicarilor . care sa tina seama numai de conditia sa. Cezar Petrescu.cu exceptiile amintite . AI. Nestor Cassvan. este 0 arta pur sentimentala. Ion Vinea. Mihail Dragomirescu colaboreaza la aceasta publicatie fnca de la primul ei numar . Mihail Dragomirescu. 3). AI.periodic sau sporadic . Tudor Arghezi. Lovinescu. 'intr-o clasificare din revista "Cinema" (semnata "Observator". a~adar. "Clipa cinematografica" (subintitulata "Organul asociatiei prietenilor cinematografului").Nestor Cassvan) puteau fi 'intillnite . dar culoarea unica a materialului 'in care lucreaza. a~retine. ca ~i opiniile despre principalul creator al filmului ("cinematograful este 'in mare masura 0 arta a regizorului"). A. cronicarii erau 'impartitifn patru categorii: a) plagialori b) cunoscatori ai filmului dar care nu cunosc ortografia c) cunoscatori ai scrisului. G. din nou "Cinematograful estetic" (m. care sa creeze un continut sufletesc din simpla prezentare a evenimentelor ~i sa foloseasca ritmul sau alert ~i surpriza nesfar~ita a varierii scenelor"). Paul Zarifopol. "Esteticism ~i sensualism 'in cinematograf' (m. "Viata romaneasca". m.

Calinescu.la Ion Minulescu . Nu poate fi analizata in profunzime nici contributia celorlaW intelectuali atra~i de mirajul filmului. fie instructive.seamana leit cu Maurice Chevalier (toate ) I -4 73 . care. "cinematograful este cel mai popular instrument de educatie ~i distractie. AI.. sunt "filmele culturale". Pentru crearea unei industrii cinematografice in Romania nu-ti trebuie bani.au existat ~i adversari (uneori inver~unati) ai cinematografului. A. este un fel de muzicu a energiei .I. cand scria cele de mai sus referitoare la "arta de periferie intelectuala" . clasificate dupa finalitatile lor. 0 arma cu doua tai~uri. Vera. Dora seamana cu Dolly Haas ~iLupe Velez. Bratescu-Voine~ti. insa. alaturi de Mihail Dragomirescu. Poetul Ion Minulescu. ).. va ridica filmulla rangul de opera de arta. iI imita pe Rudolf Valentino . "avand mi~care ~isuccesiune. Dar ce folos. Aici intervine inspiratia sclipitoare a esteticianului: "Cine va realiza in Cinematograf muzica mi'icurilor.neaza cu Poezia.~coala a coruptiei". seamana cu Coleen Moore. sau ca arta culinara El nu da 0 placere de idei ca teatrul ci 0 placere de senzatii ca savarina ~i iubirea fizica " Pe de alta parte. Bani au ~iimbogatitii de d(zboi. sau filmele care. . care viseaza sa soseasca la Berlin ca Harry Piel. Era sa zic «arti~ti». ." Cu alte cuvinte. are ca ideal feminin pe Marlene Dietrich ~iAnny Ondra. Lola cu Joan Crawford iar Boby . fie estetice: "Culturale sunt sau filmele direct instructive. Calinescu a pus in circulatie paradoxuri deloc magulitoare la adresa artei filmului (punand jar pe focul unei polemici purtate. poetul facea parte din conducereea "Societatii romane~ti pentru crearea de filme naponale Filmul rom!inesc".~coala a crimei" etc. Unde sunt insa apostolii care impart copiilor abecedare gratuit sau care reprezinta un film fara sa nu-~i fi asigurat mai inainte ca~tigul material.ale fenomenului cinematografic ii ofera scriitorului argumente pentru rezervele sale: "Cat prive~te cinematograful ca factor al educatiunii publice sau ca element pretios de propaganda cultural a ~inational a e drept ca poate juca in stadiullui actual rolul unui abecedar dinamic. dar ~i de destrabalare ~i coruptie." Pana una-alta. Mihail Dragomirescu i~i intituleaza primele articole din "Clipa cinematografica" in functie de clasificarea de mai sus. ba chiar cu Greta Garbo. Un caz aparte este ~i acela al criticului G. fara sa aiba scop instructiv. in "Cartea nuntii".0 arta sentimental-volitivu".uneori extra-artistice . insa..printre scriitori . in anii '30.Mi-am adus aminte insa ca cinematograful nu-i deocamdata decat 0 arta de periferieintelectuala".cu gesturi contrare: in acela~i an. V. de Hertz.cel care coleqioneaza fotografii de actrite. cum sunt acelea care arata misterele naturii sau diferitele me~te~uguri omene~ti. 1925. Ar fi de facut precizarea ca . Iti trebuie in primul rand «oameni» care sa ~tie ce trebuie sa faca cu banii. opunand cinematograful estetic ~i cel instructiv celui "sensual" . De promovat. Ciudat insa.denumit in multe alte feluri: "destrabalat". Victor Eftimiu. in primul rand. "Mizantropul" G. Suchianu. astfel de opinii "anticinematografice" coexista . In "Adevarul literar ~i artistic" din 16 februarie 1936 se putea citi: "filmul e 0 arta supusa relatiilor de tot felul ca imbracamintea ~i cantecul de lume. AI Jean.i1rsa sinistra ~ifilmul educativ nu-i decat un abecedar de lux al carui cost reprezinta 0 dobanda mai mare ca suma imprumutatiL Sa nu mai vorbim de filmul romanesc (.. care va fi analoga cu muzica ideilor din Poezie. Felurite aspecte . ne reprezinta in mod decent ~iestetic tablouri sau actiuni interesante". dupa premiera filmului realizat de Reinhardt Visul unei nop{i de varu). autorul precizeaza ca una dintre eroine. care e un fel de muzicu a ideii ~i deci 0 arta sentimental-intelectuala" ~icu cinematograful. ~iadresandu-se direct emotiunii. Liviu Rebreanu. de pilda (cel putin pana la un punct) a negat filmul. cu tanarul critic de film D. "ticalos". Pentru mine initiativa particulara nu-i decat 0 f.

. observatia marunta a vietii formeaza baza de operaJie a cinematografului. dezordinea matinala a unui pat ~ijumalul putin ie~it din cutia po~ta1a a unui apartament. de~i lasa impresia ca respinge cinematograful. G... ma~ina de calcat uitata cu fum pe un pantalon. "Strigatul unui locatar in gang"? Cind G. GHinescu 11cultiva. Paradoxal. patrunzatoare propozitii estetice cu privire la obiectul ~i particularitati1e celei de a ~aptea arte.. invatase sa vorbeasca . sUnt elemente mult mai eficace dedit retorica abstracta" (intr-un film.. Calinescu scria aceste randuri (in "Romania literara" din 23 aprilie 1932). nu o data. 74 . strigatul unui locatar in gang. .aceste trimiteri denoHind 0 bun a cunoa~tere a cinematografului). lata un singur exemplu: "Esenta cinematografului e tocmai zugravirea mediului moral al unui popor. cinematografu1. Laptele care da in foe. ba mai mult. firqte).. cotidian ~i utilizarea aspiratiilor maselor ( . ). formuleaza.. elementele acestei arte fiind un realism .

(8v61-1 £61) 31IVZIIVNOlivN VI VNVd ""' v llONOS lildVlIDOl VW3NIJ .

a insemnat . pentru cei care se straduiau de atalia ani sa injghebeze 0 cinematografie. pentru filmul romanese.in primii ani . La acea data.mari personalitati ale filmului mondial (~ima gandesc la un Chaplin. Autorul vazuse. iar developarea unei benzi sonore ~i copierea ei devenea imposibila in conditiile primitive ale laboratoarelor noastre. in "Momente din treeutul filmului romanesc". caud Bucure~tiul nu luase cuno~tinracu filmul sonor.) sau pro curare a unei aparaturi de inregistrare sonora erau acuma incomparabil mai costisitoare. Dupa ce in pagina a doua a ziarului "Ultima ora"." Ie~ind pentru 0 clipa din "corsetul" problematicii tehniee. publicase artieolul intitulat "Neputinta realizarii" (atacand cateva probleme grave ale eulturii modeme). careia publicul Ii raspundea cu ata~ament ~ieu 0 euriozitate neostenita. pe bulevardul cinematografelor din Bucure~ti. cu un succes de public fin-aprecedent. la Pudovkin sau la Rene Clair) au manifestat 0 indarjita rezistenta. la cinematograful "Trianon" . inca din vara anului 1929. 18): "Fapt este ca articolul meu despre cinematograful vorbitor mi-a deschis drumul catre 77 . Ion I. Unul dupa altul. 29): "Montarea unui studio insonor (adica perfect izolat de toate zgomotele exterioare . la Paris. se inehideau "pentru instalarea noilor aparate sonore" ~i se redeschideau.un dezastru. treeerea de la filmul mut la filmul sonor ~i vorbitor n-a fost un drum batatorit ~i . doua filme sonore: Cantaretu! de jazz (despre care am amintit) ~i Louise. cum i s-a mai spus la noi) de AI. Diseutiile pentru sau contra sonorului au umplut presa vremii in anii aceia. in scurta vreme. Sigur.rula.n. Era 0 intrecere febrila. la un Eisenstein. Cantaretu! de jazz (sau Cfintaretu! nebun. avea sa desehida 0 noua epoca pe spirala evolutiei. pentru istoria cinematografiei mondiale. principalele cinematografe bucure~tene incercau sa se adapteze noii tehnici. Cantacuzino a scris cateva artieole despre aceasta noutate senzationala.dupa cum bine se ~tie. precizeaza (la pag. eele doua mari semne de intrebare pentru produqia nationaHLlon I. primul film vorbitor venit la Bueure~ti. Cantacuzino. dupa 0 luna-doua.actualul cinema "Bucure~ti" .n. Ion I. eehipate cu sisteme diverse. in "Viitorul" din 2 noiembrie i-a aparut eseul dedicat exclusiv "Cinematografului vorbitor". Revolutia sonorului a complicat ~i mai mult problema bazei materiale ~i a capitalului. Dar daca. m-a~ opri la ni~te insemnari ale sale cu "bataie lunga" pentru insa~i istoria filmului romanesc. dar ramanand la scrierile doctorului Ion I. Cantacuzino (~i in specialla amintirile reunite sub titlul "Intalniri eu cinematograful"). peste tot in lume unde filmul avea 0 traditie ~i-obiografie. Jolson. Filmul mut intra in istorie. filmul sonor ~i vorbitor avea sa insemne 0 revolutie.PRIMELE FILME VORBITE In toamna anului 1929. Cantacuzino marturise~te in amintirile sale (pag. primul film facut in America de catre Maurice Chevalier. fiecare anuntat drept "cel mai perfeqionat" ~icel mai performant. s-au dovedit teribil de reticenti la inceput.

fiind produse ale unei perioade de tranzitie.foiletonul ziarului. Numarul filmelor realizate dupa 1930 scade simtitor.In cei opt ani dintre 1923 ~i 1930. nu putea lua alta atitudine (. De altfelin rolul mamei Ecaterinei Teodoroiu apare cmar mama adevaraw a eroinei. baieti! Pentru tara ~irege!" lata ~ifragmente dintr-un comentariu de avanpremiera: "Filmul este o apoteoza a iubirii. timp de vreo cinci ani. In mod special mentionez reconstituirea scenei autentice a aparatorilor podului de la Jiu. sunt versiuni sonorizate ale unor pelicule mute. Aceasta operatie de sonorizare s-a realizat la Berlin (probabil printr-un procedeu pe discuri). ~icade eroic in lupta. mi s-a incredinpt cronica literara. Dintre diferitele peisaje ale filmului mentionez: mobilizarea cu frumoase mi~cari de mase. in cadrul unei "reprezentatii de gala" la cinematograful "Femina". Dupa alte cateva subiecte diferite.. inaltilor demnitari ai statului" . 0 hora minunata cu splendide costume naJionale." Da. Iar faptul ca aceasta activitate gazetareasca s-a desfa~urat tocmai in redaqia «Viitorului» a avut mai tarziu . dintre care unele. al carui punct central este eroina quasi-Iegendara a razboiului nostru pentru intregirea neamului. despaqirea ~iplecarea grupelor etc. interpretata chiar de eroii autentici ai acestui episod razboinic. sa ramanem in perimetrul primelor filme sonore "jucate" ("cu actori").dupa cum se vedea o influenta indirecta ~iasupra cinematografiei romane. se pastreaza in coleqia Arhivei Nationale de Filme.. episoade de lupta." 78 . precum ~ipeliculele realizate de cinea~ti romani pe alte meridiane . Lasand (deocamdata) la 0 parte coproductiile.putine . ~iunde am scris sapwmana de sapwmana. sa revenim la "cruda soarta" a filmului romanesc in anii introducerii sonorului. Un film national de razboi. patriotismul. printr-o ciudata conjunctura simbolica. in prezenta "intregii familii regale. a fost dezvoltata de regizor pe cat se putea mai mult. Ceva mai tarziu am fost angajat in redaqie. 0 copie a filmului. care a acceptat sa interpreteze acest rol veridic. cu vai) vreo 30 de filme mute. in frunte cu comisarul de polilie Pompilian (1916) ~ivizita reginei Maria la spitalul unde Ecaterina Teodoriu se afla ranita. Dar pana atunci. scena autentica luata din arhiva cinematografica a razboiului. Astfel. guvernului. in rest filmul continand zgomote de lupta ~icateva . in versiune muta. ea se decide sa lupte in locullui.. aranjamentul muzical (E. Cobilovici) utilizand motive romane~ti. mesager nei'ndurator al urgiei ce se va dezlantui. dupa cum se sublinia in presa. intrerupta subit de glasulinfiorator a1goarnei. In cei zece ani dintre 1930 ~i 1939 se vor face numai 16 filme sonore (multe dintre ele apeland la "carje straine") . Aqiunea filmului incepe putin inainte de izbucnirea razboiului. in prim plan fiind adusa vitejia Ecaterinei Teodoroiu. Intalnirea mea cu filmul sonor se transformase intr-o intalnire cu gazetaria. a iubirii de frate. am vazut. unde urmam lui Ion Minulescu. Afland ca fratele a murit. Ecaterina Teodoroiu (Eroina de la Jiu) de Ion Niculescu-Bruna ..despre toate acestea urmand a vorbi altadata -. cinematograful vorbitor a constituit pentru mine un permis de intrare in publicistica. ).film a carui premiera a avut loc la 8 ianuarie 1931. prin forta lucrurilor. se va vedea.replici. incompleta (5 acte). se realizasera (cu chiu. cu "muzica ~iefecte". culegandu-mi subiectele din toate domeniile. corpului diplomatic. scriind pe langa cronica literara saptamanala ~icate un articol zilnic de «Comentarii» asupra actualitatii. Presa vorbe~te despre "primul film romanesc dintat ~ivorbit de razboi" care "brodeaza" 0 idila pe 0 serie de scene de razboi reconstituite dupa documente militare. versiunile romane~ti ale unor filme straine. urmeaza ziua mobilizarii ~i a despartirii soldatilor de case. Evident ca latura iubirii de lara.este primul exemplu de film "sonorizat". cerceta~a pornita de acasa sa-~i caute fratele pe front. de tara ~i a dragostei pasionate. avand pe buze vorbele "Inainte.

spune cronicarul. in 18 ianuarie 1931): din multe pricini. aceasta in conditiile in care scenariul reprezenta 0 pagina de glorificare a patriotismului romanesc dintotdeaunao Dupa unele surse. ca sa atate ~i sa intretina in sufletele (0.Peste cateva zile. spectatorii de la noi vor urman mi~cati imaginile filmului Pe frontul de Vest nimic nou dupa romanullui Erich Maria Remarque. Comercializarea filmului fiind asigurata prin insa~i materia ce avea sa fie tratata. admirabilul film allui W. filmul nu suporta comparatii decat in cadrul imperfectelor realizari romane~tio Producatorul roman opune filmului umanist de razboi.Alaturi de aceste personaje. V Timu~ scria in "Rampa" din 16 ianuarie 1931: "Evident. Ecaterina Teodoroiu apare intr-o realizare generalmente corecta ~i in interpretarea adeseori justa a Feliciei Frunza ~i a lui Mielu Constantinescu. ). a lui N. moderata. eei 4 cavaleri ai apocalipsului ~i altele. in "Facla") sau critice. n-a gasit nici un fel de sprijin de la cabinetele ministeriale ale vremii (de~i a batut la multe u~i. desigur. Dar dorinta nobila nu e ajutata de mijloace echivalente ~i singurul eroism pe care a parvenit sa-l genereze filmul a fost acela al spectatorilor veniti sa-l vada" (Ion Cantacuzino. ~erbanescuo Cert este ca aceasta poveste cinema0 0 79 . In spirit realist ~i lucid. Sonorizarea e convenabila. Sarkady (~eful Sigurantei). tocmai pe acest teren. de la Ministerul de Razboi la cel al Artelor. laudative (Cicerone Theodorescu. Din Germania ne-a venit Westfront 1918. ironice: "Filmul a fost facut. In "Cinema" (l februarie 1931). in film mai apar: Felicia Frunza (Ecaterina Teodoroiu). L. filmul Ecaterina Teodoroiu nu poate insemna 0 "reevocare" a epopeii 1916-1918. "Muzica ~i teatru". ca scenarist. 1. Critica a fost.. Ion Niculescu-Bruna.0) cetalenilor Romaniei Mari flacara sacra a eroismului. in genere. scenariul apartinea lui Ion Niculescu-Bruna (Jean Mihail i~i aminte~te ceasurile in care. cu semn de intrebare este atestata ~i prezenta. filmul romanesc izbute~te totu~i sa atraga atentia ~i interesul publicului romanesc. fratele Ecaterinei). interpretate chiar de protagoni~tii intfunplarilor evocate (mama Ecaterinei Teodoroiu in rolul mamei Ecaterinei Teodoroiu. unde doar indiferenta ~i lips a de cunoa~tere I-au intampinat". se cerea un exces de forte ~i mijloace ~i de mari posibilitati artistice de idealizare. fost recent in vizita ~i la noi. care fire~te lipsesc industriei ~i pregatirii noastre artistice cinegrafice (00 0) 0 Intercalat intre marea productie de arta a lui Pabst ~i gigantica realizare a lui Erich Maria Remarque. 75). Pabst ~i din Franta Epopeea de la Verdun. Pentru realizarea acestui film. Mandrut (un soldat german). "cre~terea filmului romanesc".N. Ion Bruna ii citea povestea scrisa de el a eroinei de la Jiu). cinea~tii no~tri au plamactit-o cu cele mai bune inten1:ii. 22 ianuarie 1931). Ori. ba chiar sa provoace in aglomerarea sustinuta a spectatorilor aprecieri nu numai ingaduitoare. Aristide ~tefanescu (Nicolae Teodoroiu. comisarul Pompilian in rolul comisarului Pompilian). impartind pe din doua un singur "schwarz"." Ideea era reluata in cronica din "Vremea" (semnata de Menalque/B Florian. multe alte cinematografii titrate avand mijloace de realizare cinematografica mai putermceo Cronicarul preciza in acest sens: "Din Statele Unite ne-au venit Parada cea mare (0 . dar chiar binevoitoare. chiar demolatoare. 0 impresionanta realizare a lui Lewis Milestone. intr-un fel sau altul. filmul razboiului poetic ~i eroic. Mielu Constantinescu (Marq). Paul Constantin scria: "Eroina de la Jiu care a exaltat in timpul razboiului atatea entuziasme i~i continua inca fascinatia asupra poporuluio E deci 0 idee abila din partea producatorilor de a utiliza acest personaj pentru o opera nationala. Mischie (primarul satului ~oimane~ti). Indiferenta era 0 boala mai veche a oficialitatilor de care depindea. Ducy D' Alvern (spioana nr. de la Arte la Instructiunea Publica ~i din nou la Razboi ~i la Arte)." N-au lipsit nici excesele. o. la cafeneaua "Royal". Mitela Cambureanu (un copil).

dnd va reintiilni personajul iubirii sale ado1escentine. filmul descrie viata unui evreu in societatea romaneasca interbelica. in epoca. Costel Atanasiu (Mihai). In rest. Arion Onea la 10-17 ani ~i L. Tin sa accentuez ca sunt mai mult decat multumit de realizarile interpretilor mei. care ~i-areluat.am curajul sa prezint 0 realizare muta. dar 0 copie a peliculei (cu inserturi care dovedesc pregatirea pentru proiectie) se pastreaza in colectia Arhivei Nationale de Filme. au mai realizat un film in epoca. Maria. produs tot de "Soremar-Film".ce aminte~te de nuve1alui LL. AI. Intampinari violente. 16 noiembrie 1930). pe vremea dnd era atras de 0 fetita din vecini. Tocmai aceste Indepartari evidente de sursa literara au generat. urmarind personajul din copilarie. Theo (Smpanul). ca ~ire1atia acestora . ~tefanescu ~i Ion Bruna. Marius (Moritz-Lieber). Abia la toamna voi prezenta versiunea sonora ~i vorbita a filmului Ciocoii. de societatea "Soremar-Film".de ura ~iinfruntare . FUmul se indeparteaza foarte mult de nuvela inspiratoare.Petrescu (Preotul). ceilalti interpreti sunt: Mielu Constantinescu (Gheorghe). Doar numele personaje1orantagonice (Leiba Zibal ~i Gheorghe) se pastreaza. servindu-se totu~i de titlul acestei opere ~inumele autorului. acei care anunta Leiba Zibal i~i permit sa Incerce corijarea ~i schimbarea total a a intrigii ~i conceptiei Facliei de Pa$ti. Maria la 7 ani). convingandu-ma de faptul ca mai sunt regizori care sa se Inchine la altarul artei mute. pana la maturitate. In presa bucure~teana a vremii nu exista atestarile unei premiere la un cinematograf central ~i nici cronici ale filmului. iam ce dec1ara regizorulintr-un interviu publicat de revista "Cinema" (12 aprilie 1931): "Sunt foarte multumit de ultima mea realizare. la unul din ce1e mai mari cinematografe din capitala. AI." Ion Niculescu-Bruna este interpretullui Leiba Ziballa 18-30 de ani (dar distributia cuprinde alti trei interpreti pentru alte varste ale eroului: lancu Katz la 7 ani.realizarea filmului Ecaterina Teodoroiu. 1. pe intriga amoroasa care face din Gheorghe un concurent allui Leiba ZibaI. Accentul intrigii cade pe ascensiunea financiara a lui Leiba Zibal. Caragiale.eu insumi fiind un mare credincios al acesteia . Inaintea altor consideratii. orchestranti perfecti ai armoniei desavar~ite stabilita de bagheta regizorului. cu acest scenariu. Or.. impreuna. Incurajat de biruinta desavar~ita a marelui Charlie Chaplin. inginerul AI. Tin sa mentionez ca filmul va fi prezentat In versiune muta cu acompaniament de orchestra simfonica sub conducerea maestrului Egizio Massini. servindu-se pe nedrept de nume1e ~i opera unui autor de talia lui Caragiale. cum este ~i aceea semnata de Ion Viteanu (In "Ramp a" din 1 septembrie 1930): "Concepti a literara ~i profund umana. Un alt regizor de la granita filmului mut cu cel sonor a fost Horia 19iro~anu. Contemporanii n-au dreptul sa faca surogaturi personale. pe dragostea lui pentru Maria. Sunt convins ca ea formeaza un mare pas Inainte in domeniul filmului romanesc ~i ca va avea 0 primire din ce1e mai calduroase din partea marelui public.ca producator . care a prezentat In premiera filmul sau Ciocoii In 1 mai 1931la cinematograful bucure~tean "Regal". Anicuta Ciirja (Sura). ~tefanescu asumandu-~i . Leiba Zibal. 1. cuprinsa In putemica nuvela 0 jaclie de Pa$ti nu trebuie pangarita prin denaturare ~i de aceea socot ca nu e permis nimanui sa induca in eroare opinia publica printr-o tendentioasa ~i grosolana plagiere a operei lui Caragiale.tografidi avea sa fie adoptata. Pe drumul 80 . Tantzy Economu este Maria (iar Mitela Cambureanu. Un anunt din presa mentioneaza ca filmul a fost sonorizat de "renumita casa mondiala Edison Bell" ("Cinema". Sarkady la 40-50 de ani). . produqia de filme. dar copia pastrata este muta.0 fac1ie de Pa~ti". de care este indragostit ~iargatul Gheorghe. inspirat de nuve1a caragialiana . Adriana ~erban (Camerista). pana la urma.

"spiritualul Mitica. Subiectul filmului . N. Desigur ca acest film va face o lunga serie. aventurier l'ndraznet care ajunge la situatii1e cele mai l'nalte. cu Silly Vasiliu. Dragostea ei a fost platiHl cu cea mai scumpa dintre monezi: moartea." La premiera filmului Ciocoii. iar eroul ei este Mitica. Lucian Stanescu (boierul Ursu. Titi Andreescu (Cucu. Igiro~anu ne prezinta un nou film haiducesc.0 idila surprinsa la timp".0 matracuca rea de musca. Moti Spakow. "Indragostitii". ochi de jaratec. "ace~ti eroi nu au nimic din frumusetea epica pe care le-a suflat-o In argint legenda populara ~i singura lor specialitate e de a se bate l'ntre ei apucandu-se de brilcinare". l'nsa. "l'nArdeal rad minoritarii de noi.scria Romulus Dianu l'n "Curentul" din 27 septembrie 1931 . De ce amintesc acest film ramas l'n proiect? Din presa vremii aflam (Inca din decembrie 1930) ca este yorba despre 0 comedie sonora. "Deznactejdea Kirei Agripina". Adina D' Ayol. M. D' Ayol. Sultana Gurascu (Kira Agripina). 0 partolina bo~oroaga" care are de la sotia sa. preconizat de Marc D' Arly. 1 iunie 1931) aprecia filmul ca "excelent" pentru salile populare: "Dupa 0 vara l'ntreaga de peregrinari de la Carpati la Dunare." Jucau l'n film: Iva Dugan (Randunel). cmnele Alma. pictura un Grigorescu.. Jean Lupescu. Randunel. Lelia Mirica. prin energie ~i sarguinta. Vizionari au fost. cantata ~ivorbita In limba romana. se l'ndragoste~te de Alexis Fanariotul. mama ei). Cristian Nicu1escu (haiducul Codreanu). "Cantecul strainului". s-a prezentat versiunea muta. poezia un Eminescu. Daca muzica ne-a daruit un Enescu. ve~nicul ghinionist" (cum se scria In revista "Cinema"). se va gasi desigur cineva care sa reprezinte fala filmului romanesc". Agripina. Paul Zbrentea (boierul Rugina). demn de toata lauda. l'n interpretarea protagonistului. Munteanu l'n distributie. Cuceritor de inimi. de 18 metri . fata boierului Ursu e . fata naiva care traise 0 copilarie inocenta. mai ales l'n provincie ~i In salile de cartier. Eleonora Kirjanowska (jupanita Smaranda. fiul Agripinei. "Petitorie ciocoiasca". departata de framantarile lumii. Cristache Antoniu). cu acompaniament de orchestra. H. sunt de 0 asprime rara precedent: colinda tara . .C. cu atat mai mult ca este mut. "un baiat tampit. Alexis prilejuie~te nenorocirile ce1emai grozave. Insa~i Randunel.). Delicia Mendell (Kiralida. gata sa se culee cu un parlit de covrigar care-i d.pe care a apucat-o. la l'megistrarea unei arii. pare-se. "Trecutul fanariotului" etc. l'ntr-adevar. Cat despre "versiunea sonora ~ivorbita" (redusa. Marga Penciulescu. Un ziar de mare tiraj l'n epoca ("Dimineata") a povestit subiectul filmului l'ntr-o serie de foiletoane cu titluri sugestive ("Randunel". "un mascarici caraghios. tot ce e romanesc l'n film "e prezentat ca imoral". Printr-un astfel --J 81 .printr-un boier Rugina.0 "pacoste de film romanesc". binel'nte1es acesta tot roman". Cate 0 cronica (Lucian Luca. Amelie Vargolici. datele sunt incerte.nta un cantec din Helada". fiica Agripinei). tatal ei). Este fara Indoiala un efort considerabil. "Cantecul strainului". sunt l'nca. Neterminat a ramas filmul Un minut mai tarziu. pretendent la mana lui Randunel). am convingerea ca filmul romanesc se va ridica pe cele mai l'nalte culmi ale artei. Didy Botez. 0 "iahnie artistica pentru care ouale docite ar fi prea putin" In care "neamul ne este reprezentat printr-un \:iganzlatar care-~ibate nevasta cu ajutorul argatilor ~i0 Inchide In tumul mor\:ii".era astfel rezumat l'n revista "Cinema" (10 mai 1931): "Eroul este un oarecare Alexis Fanariotul." Alti cronicari. "Cinema pentru toti". prin munci:'i~i onestitate. vazand felull'n care un film oficial zugrave~te caracterele acestui neam ~iprostitueaza istoria acestei tari".din care s-a pastrat doar 0 "mostra" . George ~tefanescu (haiducul Fulger). Cristache Antoniu (Alexis Fanariotul).. "Vanatoarea".

Tipurile sale sunt prinse in viata lini~tita a satului. un film despre "existenta a doi tineri simpli. Romano. Chemarea dragostei. ~t. i~i face prin acest film 0 propaganda utila ~i meritata de care putem fi gelo~i. Aur urma sa fie. Stroe Atanasiu. Stroe Atanasiu (George). scenariul ce contine 0 morala sanatoasa pentru vremurile triste prin care trecem pledeaza 82 . Filmul e o broderie de umbre ~i lumini.. Era yorba despre un "film sonor ~i cantat fara dialoguri". chiar daca are une1edefecte. Salutam acest sensibil progres al filmului romanesc. macinate de rigorile existentei". a~a cum se uiill 0 mama la copilul ei.cu un alt film pierdut. ducandu-le apoi In viata plina de fast.acesta. 0 sonorizare impecabila. cu bucurie". in schimb. prin perfectiunea imegistdlrii sonore poate fi pusa cu cinste alaturi de marile produqii cinematografice straine. care este inzestrata cu bogatii ~i frumuseti naturale nepretuite. o tehnica excelenta. Emma Romano (Anca). prins In tablouri de 0 rara calitate . D. Prologul era spus de Ion Manu. mai viguroasa . Regizorul poveste~te. Decu. Ion Constantinescu (Toader. un conflict dramatic de 0 deosebita intensitate." Cronici laudative au aparut ~i la Belgrad: "Romania. Lucy Hudson (Lulu). Panait Stoianov. Prezentarile publicitare din preajma premierei anunta ca filmul este . ~tefania Popescu. imegistrarea muzicii ~i a dialogurilor fiind facuta in studiourile "Hunnia-Film" din Budapesta. drept pentru care finantarea n-a mai continuat ~i filmarile s-au oprit. transplantaill la ora~ de dragoste ~icare dupa ce cunoa~te scrumul ~idrojdia ora~ului se reintoarce in satucul ei din munp. tenorul Emil Marinescu de la Opera Romana. dar ale caror visuri nu-~i gaseau implinire. la Bucure~ti ~i In Sighi~oara . in timpul tumarii exterioarelor. dupa cum 0 spunea insu~i regizorul. Bimbo Marculescu. prin sistem "Kofaton". cum. simplu ~i inteligent. suprapuse pe un scenariu omenesc. de asemenea. Lupescu ~icantecele populare de Zavaidoc. Citim. Tantzi Elvas. prin felul cum a fost realizat ~iprin actiunea sa captivanta. Lisette Claudette. interesant.. ~i astfel. Jucau In film Panait Stoianov (Ion). care visau 0 evadare catre fericire. 0 fotografie minunata. despre care yom vorbi pe larg intr-un capitol aparte. Jean Mihail a izbutit sa realizeze un film care se ridica mult peste nive1ulobi~nuit al filmelor nationale. in urma developarii. George Coman exulta: "Chemarea dragostei. readucandu-le.. ca "autorul manuscrisului aduce pentru prima oara in filmul romanesc un subiect viu. In "Cinema pentru toti" se putea citi (in 16 ianuarie 1932): "Fire~te ca un film romanesc trebuie privit printr-o prisma cu totul speciala. In cartea sa de amintiri "Filmul romanesc de altadata". Chemarea dragostei (Rapsodia romana).ca apoi. In "Dimineata". 1. diseurul Jean MoscopoI. V. tatiH ei). Aur (Cantecul zorilor).Constantinescu.~i au facut. de asemenea. chiar daca astazi nu mai exista in arhiva.0 fresca minunata a viepi romane~ti. a constatat ca materialul filmat in exterior (circa 1200 de metri) era deteriorat iremediabil. Grit Dorescu.Mania Marin (In principalul rol feminin). Este yorba de dezradacinarea unei fete de la tara. iar ariile erau cantate de AI. " Cateva cronici au fost saturate de superlative. Paul Constantin (boierul Paul Dumbraveanu).la 11 ianuarie 1932 . De data aceasta. Ionescu. Marga Pancu. tranzitia sa reiasa mai puternica. de lumina ~i de mizerie a ora~ului . iata e1emente demne de relevat. Scenariul apartinea scriitorilor Isaiia Racaciuni ~i Gheorghe Zamfirescu (dupa 0 nuvela de Constanta Hodo~). din distributie urmau sa faca parte . a avut premiera la cinematografele bucure~tene "Capitol" ~i "Roxy" in seara de 11 ianuarie 1932. regizorul Jean Mihail ie~ea in lume .de film i~i revendica drepturile comedia cinematografica. prezentand 0 altemanta continua ~i sustinuta Intre viata lini~tita de la tara ~i viata tumultoasa a ora~ului". Dupa un film neterminat.

. Ceea ce e mai trist e di. Paul Zbrentea (Dedu. infati~eaza 0 aqiune bine condusa care iese din banal ~i cuprinde elementele cele mai diverse ~i mai caracteristice ale vietii romane~ti de latara ~i de la ora~.lnit~iyom mai intalni aceasta constatare pana spre . Ion Golea.. Cronic a din "Cinema" (17 ianuarie 1932). tavernele cu figuri dubioase ~i strazile cu o animatie de «ora~ al bucuriei»".cu succes pentru dragostea de sat ~i contra exodului la ora~e" ("Gazeta filmului sonor". de asta data. Produs de "Clipa-Film".. ianuarie 1932). Titi Andreescu (Bimbirica). Astfel. baritonii Manolescu ~iEmil Gheorghiu (interpretand cantece populare romane~ti). un film romanesc care va putea trece dincolo de hotarele tarii noastre. George ~tefanescu (Raul. da un aspect ametitor Bucure~tiului: cabaretele cu ademenitoare girls. lumea nu se mai lasa dusa de nas ~i refuza sa vie. Din 1934 dateaza filmullui Horia Igiro~anu Insula !'jerpilor (pe un scenariu la care regizorul a colaborat cu N.am mai int3. Constant. cu jazzuri ~i cantece bizare. locotenent de marina. munca la camp intr-o atmosfera luminoasa de voie buna. "Primul film romanesc" . urcu~ul ~i cobora~ul opiniilor despre Chemarea dragostei.0 noua infrangere" ~iincepea cam a~a: "Este ciudat cum in actualele vremuri de criza neinduratoare se mai gasesc oameni care sa aiba parale de azvarlit pe drumuri. logodnicullui Miky). Ion Cantacuzino i~i teoretiza nemultumirea: "Anuntat cu mare v3.toate de-o concordanta minutioasa ~i de-un realism admirabil . Osteneala d-Iui Jean Mihail. care (oo . 15 ianuarie 1932). al carui autor e dl.se intelege de ce socotim ca filmul Chemarea dragostei e cel dintai film romanesc ~i ca se va bucura ~ipeste granita de succesul pe care I-a avut la noi. D-sa a izbutit sa ne dea un film desavar~it din toate punctele de vedere. Sultana Giurescu (Olga). aventurile unui bandit despre care vorbisera indelung ziarele. regizorul filmului Chemarea dragostei e cu atat mai laudabila. Scenariul. fata unui armator multimilionar). P. indeosebi a aceleia care. filmul Insula !'jerpilor pierdut ~i el . Raspunderea autorilor unui film romanesc ratat trece deci dincolo de ei ~iinsuccesullor risca sa compromita ideea insa~i. Mataranga (un detectiv). "regele baltilor" ~i Matei.N. i~i intitula cronic a . ~erbanescu). zelo~i au fost ~i detractorii filmului. iata ~i opinia "Adevarului literar ~i artistic" (din 10 ianuarie 1932): "Filmul romanesc la a carui premiera au asistat reprezentantii publicisticii noastre. Pentru a exemplifica. de cantec.).~i se incheia astfel: "Daca mai adaugam celelalte insu~iri ale lui: ritmul. De aceea avem dreptul sa fim severi" ("Viitorul". ultimul film romanesc Chemarea dragostei e tot atat de prost ca ~itoate celelaltc ale autorului sau. zilele noastre! . ni se prezinta slujba Invierii intr-o biserica de sat. Pe de alta parte asistam la desfa~urarea vietii zgomotoase de la ora~. Filmul era inspirat dintr-un fapt real. Pentru intaia oara ni se arata ca. Cristian Niculescu (in dublu rol: Ivan. Elena Debert (mama). complicele lui Ivan). lumina. e una dintre cele mai imbucuratoare manifestari cinematografice ale acestei stagiuni. Lucrul dovede~te ca ne aflam in pragul clipei cand in con~tiinta publicului «film romanesc» are sa fie sinonim cu «film prost» ~i cand n-are sa mai incurajeze produqiile autohtone nici chiar daca ar fi bune... pana la capat. toata infratirea omului cu natura. semnata J. jocul arti~tilor. putem atinge culmile artei ~i cu mijloace restranse.. Lucian Stanescu (pictorul). C. era intitulata .lva de reclama." Pe de alta parte. leprosul din Delta). 83 . dupa miezul noptii.muzica .avea in distributie pe Iva Dugan (Miky. Belgrad. in "Epoca". Bc. prezentat in premiera la cinematograful bucure~tean "Trianon" in 29 iunie 1934. fara sa avem 0 industrie cinematografica de proportiile celor apusene. Terente." Manifestand 0 atitudine de respingere fata de autor (pe care ~i-o va corecta pe parcursul vietii).

. " . cu episoade ~isentimente «puternice». apoi. de la tara. este ademenita de un fost consatean. cateva categorii cinematografice aparte ..scria. care «s-a ajuns» la ora~. Ghica considera chiar ca interpretullui Ivan.. Filmul Intreg e copia directa a unei aqiuni de 0 platitudine desavar~ita ~i de un strident mahalagism. exploatata de oameni fara scrupule ~ibolnava de tuberculoza.stapanise multa vreme baltile Brailei (~i care va aparea In film cu numele de Ivan). Nu s-a facut nici 0 selectie a elementelor dramei. unde cade In mainile unui monstru lepros. In "Cuvantul liber" (la 14 iulie 1934). aprofundata ~icritical .. chiar de a doua zi sala era pustie ~ipustie a ramas pana la sfar~itulcarierei filmului . pentru ca. Din pricina unei gre~ite interpretari de situatie.Ghita Ionescu. 1. Cei doi se regasesc In localul de noapte al tanarului. ~i. Accentul In acest film a fost pus pe anecdota. Gh. fata moare. cel mult a ras exasperat.select" filmul Poveste trista. din platitudine ~i vulgaritate. Ivan este ranit. Ea sufera de 0 boala care nu iarta. nici 0 stilizare ~i nici un efort de a fi convertite In poezie. prezenta la cinema .paravan fndaratul caruia sluje~te afacerile veroase ale «binevoitorului» ei. "regele baltilor". foarte putine ° 84 . ajunge proprietar al unui bar. unde. In rest. Matei.0 fata simpla. de a 0 marita cu locotenentul Raul. Intr-o barca cu motor. 34/1939): "E banala poveste a fetei amagite.. Dar a doua zi.. pe Dunare. ajunsa pe parchetul unui bar. PeIiculele care au supravietuit. Nemultumita de hotararea tatalui ei. Cronici favorabile au aparut In "Universul" ~i "Reporter". Publicul 0 data n-a fluierat. ajung In mare ~i In insula ~erpilor. fata I~i parasqte iubitul ~i pleaca cu prietenulla ora~. iar fata.I. pe aportul emotional al unei serii de episoade. "Cantat ~ivorbit romane~te". In "National". care . Cristian Niculescu este un actor demn de Lon Chaney sau Boris Karloff. Acolo devine dansatoare . fara poezia amanuntului (. Miky dispare In ziua nuntii. retin cronica ampla. Acolo Ivan moare In urma ranii dobilndite. cu nostalgia ora~ului ~i a luxului. platind astfel gre~eala savar~ita. unde cei doi se vor casatori. AqiuneaIilmului continua In ritm aventuros. tara subtilitati ~inuante. prin Indeletniciri dubioase . Refntor~i In satul unde ~i-au tesut idila.. cu toate Ingrijirile pe care i le da 0 prietena. a provincialei sentimentale ~i naive.semnata de Victor lliu In "Romania literara" (ur.acest suav aperitiv ce va fi filmul romanesc de stat. care. nu lipsesc Intepaturile de rigoare. pome~te spre capitala. melodrama fada. Intr-o barca. Este yorba In film. baiatul din sat. fn general. regasita de Raul.dirora Ii se adauga. Intre timp. yom vedea. . dl. de povestea fetei unui armator bogat. o actiune neinteresanta. Pierdut la randu-i. la 10 noiembrie 1939. dar locotenentul care 0 iubea da de urma fugarilor. filmul este astfel rezumat de Lazar Cassvan (In "Cinema" din 18 noiembrie 1939): .. tributare conditiilor improprii rezervate produqiei de filme In deceniul al IV-lea. se Intoarce acasa." Sarind peste elogiile circumstantiale de tipul .cauta mereu senzationalul." Primele filme sonore romane~ti . luati de curentul apei. iar Const. filmul s-a bucurat de 0 primire Ingaduitoare din partea criticii. Impreuna cu fata. 12 noiembrie 1939) ~ipeste replicile rautacioase de tipul "lungi hohote de ras au subliniat In sala intensitatea dramei" ("Azi" 19 noiembrie 1939). Cornel Dumitrescu. A~mai aduce In discutie un singur nume de cineast din deceniul al patrulea.. iar publicul a tratat cu dezinteres noua premiera: "Am urmarit publiculla Insula !jerpilor .au ramas. Scenari~tii au plecat. care n-a Incetat s-o iubeasca pe eroina. la randullor. de Herz. Fata se Indragoste~te de Ivan. A. ). atenta. cu timpul.0 seara de adevarat triumf' ("Romania". a~adar. cu momente de foileton popular. sa fie rapita de la acesta de catre Ivan. Miky. de la povestea autorului dramatic A.influentata de romane ~i filme de aventuri . atunci cand se lasase Imbatata de vorbe. de a ie~i din mahala.

Germania ~i Statele Unite ale Americii.imagine a Lipscanilor ~i a Vacare~tilor. Dupa ce a rulat in Bucure~ti. lnitiatorul filmului . imaginea unui timp revolut. preciza: "Studio au fost satul ~iregiunea . studentii Seminarului de Sociologie de la Universitatea Bucure~ti au studiat . Pentru ca de~i filmul nu are. imprejurimile Capitalei. Piata Sfantu Gheorghe. in lungime de 580 m (cu un montaj diferit de cel initial. peste decenii. avea loc premiera unui documentar "special". faptul ca astfel de pelicule sunt "in totul eliberate de atmosfera inabu~itoare ~iseaca a studioului. in cadru mai restrans.a fost profesorul Dimitrie Gusti (1880-1955).personalitate de faima mondiala in domeniu.activita(ile productive. intreprinsa in anul1929 . de mijloacele teatrale ale punerii in scena ~ide orice deformare intentional estetica ori doctrinara".in cadrul celei de a patra campanii monografice.. aprecia (in "Curentul" din 16 ianuarie 1932). este de a fi perpetuat infa(i~ari ale Bucure~tiului vremii . desfa~urata in cadrul ei natural (. Profesorul Dimitrie Gusti.~ial unei intregi serii de pelicule prilejuite de cercetari sociologice .H. incercand sa aprofundeze mecanismul crea(iei in cazul filmelor sociologice. actiunea. dincolo de valorile artistice (indeob~te discutabile): filmate in ambianta reala a strazii.0 prelucrare bazata pe melodii locale. ilustrand conferinte ale profesorului Dimitrie Gusti in Franta. Bulevardul Domnitei. Cinematograful..in plin aer . In continuare. un sat fagara~ean din sudul Transilvaniei. devine marturie . FILMUL ~I CERCETAREA SOCIOLOGICA La Teatrul National din Bucure~ti. Parcul Jianu (cu vila Brancoveanu). a~a cum traiesc ei. un exemplu precoce de implicare a filmului in cercetarea sociologica ~ietnologica. Filmarile pentru acest documentar sociologic au fost realizate . In colectia Arhivei Nationale de Filme se pastreaza 0 copie a filmului. intre 15 iunie ~i 15 august. figureaza numele sociologilor Paul Sterian ~i Nicolae Argintescu-Amza. a unor peisaje din Romfulla anilor '30.in doua luni din vara anului 1929. obiceiurile ~i ritualurile din Dragu~. filmul a fost proiectat. in decembrie 1929 (conform unor ecouri din presa) ~ila 21 februarie 1930 (conform datei de pe afi~). filmele transmit. nici personaje. la premiera din 1930 filmul a fost insotit de ilustratia muzicala a lui Constantin Brailoiu . Stahl ~i D. de importanta majora in istoria cinematografiei nationale: Dn1gu$. astfel. 85 .. dupa formula obi~nuita. fondatorul Institutului Social Roman. filmul rezultat fiind 0 elocventa ilustrare a cercetarilor de pe teren. Simplele elemente documentare. Georgescu). a~a cum a fost el. Marele "avantaj" al unui film precum Leiba Zibal. Pe genericul primei versiuni. ). de plilda. filmul a circulat ~i peste hotare. se transpun in planul emotional ~i devin un adevarat poem rustic. de 2500 m. culese de Harry Brauner -.unde s-a facut cercetarea monografica. au un merit suplimentar. nici actiune. inainte de orice altceva. prezinta totu~i un deosebit interes dramatic". realizat de H. luate pentru 0 demonstratie cu totul ~tiintifica. in execu(ia unor muzicanti veni(i de la Dragu~. La indemnul profesorului. in 5 martie 1930. Viata.la numar. viata unui sat romanesc. al operatorului Nicolae Barbelian (care este ~i autorul montajului).dupa 0 substantiala documentare prealabila . personagiile au fost taranii din satul studiat. Inaintea premierei oficiale.. dobandind incontestabile valori documentare. nici una ori prea multa: viata insa~i.

prezentat la 14 ianuarie 1932 In auditoriul "Academiei de ~tiin!e comerciale ~iindustriale". iar autorul "sunetului" este Adolphe Fontanel. doar cateva. iar lucrarile de laborator ~imontajul au fost Incheiate .de~ifiecare cadru al peliculei I~iare istoria sa sociologica.Intr-o prima varianta . Peste decenii. scene funebre. de data aceasta figureaza numele regizorilor Henri Stahl ~i Anton Golopen!ia (superviza!i de profesorul Dimitrie Gusti). tradi!iile -. "Funda!ia Cultural a Regele Carol II" ~i "Societatea Compozitorilor Romani" In 1937. se efectueaza 0 versiune engleza. Urmatoarea premiera a "seriei" va fi Satul Sant. Filmarile au avut loc In vara ~itoamna anului 1931. In care echipa de sociologi este. Ripeanu In studiul sau din 1973. In 5 februarie 1936. cateva obiceiuri de Craciun ~ide An Nou.agricultura. Pe generic. Insa. aflam numele lui Henri Stahl (supervizat. Un sat basarabean. a carui varianta nesonorizata a avut un spectacol de gala. gesturile lor cotidiene ca ~iparticularita!ile zonei . . Este yorba despre un metraj mediu (la Arhiva Na!ionala de Filme se pastreaza 0 copie In lungime de 529 m). la sala "Dalles". necesara prezentarii filmului la expozi!ia de la New York. ocupa!iile satenilor. de Dimitrie Gusti). ca scenarist ~iregizor. Varianta ini!iala a con{inut~ase"aete" . la randu-i. la Arhiva Na!ionala de Filme se pastreaza 0 copie bruta a filmului (In lungime de 1003 m).Profesorul Dimitrie Gusti se gandea . lucranle de laborator fiind executate In mai 1937. Din proiectele ini!iale s-au realizat. Date despre toate aceste filme (~i despre interferen!ele dintre eercetarea sociologica ~i cinematograf) aflam In presa 86 .la "zece pana la douasprezece filme satqti". realizat de "Ciro-Film". Tudor Posmantir semneaza imagine a ~i montajul. Un al patrulea documentar sociologic important este Obiceiuri din Bucovina. de ditre Henri Stahl ~iConstantin Brailoiu. Filmarile au fost realzate In vara anului 1935. accentul cercetarilor sociologico-cinematografice fiind pus pe {inuturileRomaniei Mari. printre care buhaiul. pescuitul. Realizatorii au optat pentru formula unui film nesonorizat. ale carui filman sincrone au avut loc In comuna Fundul Moldovei. La premiera din 1936. Munca la camp. Producatori ai filmului sunt "Funda!ia Culturala Regele Carol II" ~i"lnstitutul Social Roman". peisajul de la poalele mun{ilor Fagara~ului devin "strofe" ale poemului rustic. Corn ova este al doilea film important al "echipei" de sociologi-cinea~ti. Pentru versiunea revazuta ~i pentru cea sonora lucrarile au fost reluate In 1937 ~i 1939. "interesul dramatic" al unui film fara "story" . jocul caprelor ~i~atra{iganilor -. In iunie. eu caracter etnografic ~ifolcloric .In ianuarie 1936. construqia de locuin!e prin metode locale etc. In comuna basarabeana Comova din jude!ul Orhei.precum ~iobiceiuri ale locurilor (de nunta. reintegrate dupa primul razboi mondial. culesul ~iprelucrarea strugurilor. documentara ~iestetica! . pentru ca versiunea sonora sa aiba 0 a doua premiera. 0 ~ezatoare.este dincolo de orice discu{ie. pe generic. Une contribution roumaine a l'histoire du cinema" .cum 0 demonstreaza ~iB. In 11 octombrie 1939. Sunt prezentate In filme activita!ile productive curente . personaj (filmul devenind.un priveghiu. de InmOrmantare). la cinematograful bucurqtean "Aro" . moraritul.invocata de profesorul Gusti. ~i un document portretistic). obiceiurile. ~i tot in 1939. ca In cazul filmelor anterioare. alaturi de numele operatorului Tudor Posmantir.In ceea ce prive~te portul. aranjamentu1 muzical fiind semnat de Constantin Brai1oiu. "Le film sociologique. Impreuna cu operatorul Tudor Posmantir. mica industrie sateasca. filmul a fost acompaniat de corul din comuna Le~u (condus de Florian Badoiu).T. astfel. apare ~iIn titlul filmului despre Dragu~: viata unui sat romanesc. fiind rezultatul celei de a ~aptea campanii monografice Intreprinse de sec!ia de sociologie a lnstitutului Social Roman In colaborare cu seminarul de sociologie al Universita!ii din Bucure~ti.

la Editura Sport-Turism. Neamtu ("Precursorii filmului sociologic". viata unui sat romanesc. "La science de la realite sociale" (1941). Filmat in vara acelui an . Inca doua filme importante vor intregi "capitolul" filmelor sociologice. Primele sale scurtmetraje . Rapile (Bacau). 1931).F. mss).la Fagara~ ~iin comunele Petri~ (Mure~). in volume special dedicate.yulgrudinilor. ora. Coste~ti (Gorj). cu filme documentare. in "Tribuna". altfel spusa. Bucure~ti. Lucia Apolzan ("Sate. Produs de Institutul Social Roman. De~i abia quadragenari in '44. ora~e ~iregiuni cercetate de Institutul Social Roman. Slobozia-Pruncului. dar niciodata resemnata. 1934).ca scenarist ~iregizor . Stahl ("Tehnica monografiei sociologice". in 1982). Prigor ~iRudaria (Cara~ Severin).vremii. "La Monographie et l'action monographique en Roumanie" (1937). 1'mpreunacu Jean Georgescu ~iJean Mihail au format un triumvirat (pentru cinematograful nostru) istoric. "Baza" montajului 0 constituie secventele din documentarele Drugu~. Eforie-plaju . Un sat basarabean. in timp ce "animatia" (filmul e completat cu diagrame animate menite sa ilustreze evolutia locuintei tarane~ti in satul romanesc) este semnata de Marin Iorda. trasatura de unire intre un trecut din cale afara de oropsit ~iun viitor care se declara luminos. ~tiinta realitatii sociale" (1934) "Sociologia militans" (1934). filmul are pe generic . O.H. realizat sub auspiciile "Fundatiei Culturale Regele Carol II" de catre Octavian Neamtu (cu supervizarea profesorului Dimitrie Gusti).E"pozitia industrialu. "Problema sociologiei" (1940). studii de H. 1970. dar lumina lui apartinea inca unei nebuloase. Cornova ~i Satul Santo Din anul1938 dateaza filmul Echipele regale studente~ti. ca operator pe Tudor Posmantir. 1969). Locuinta turuneascu In Romania este un film de montaj realizat in vederea prezentarii la pavilionul romanesc din cadrul Expozitiei europene a locuintei rurale organizata la Paris (Palais Maillol). in studii ~icercetari ulterioare~De mare utilitate pentru istorie este "Catalogul materialului sociologic privitor la cercetarile monografice intreprinse in anul 1929 in comuna Dragu~". documentarul prezinta activitatea cultural-educativa a echipelor studente~ti conduse de profesorul Dimitrie Gusti in cadrul campaniei din 1938.pe insu~i profesorul Dimitrie Gusti. Viata studentilor de la ONE. PAUL CALINESCU ~I "TARA MOTILOR" In postfata amintirilor cinematografice ale regizorului Paul Calinescu (stranse in volum. Paul Sterian ("Inceputurile ~iperspectivele filmului sociologic in Romania". volume ~i studii ale profesorului Dimitrie Gusti precum "Muzeu ~i film sociologic" (in "Politica culturii".erau realizate cu aparate 87 . Dode~ti (Fa1ciu) -. "Un an de activitate in afara de tara" (1947). "Sociologia monografica. Olane~ti (Nistru). am mai inserat-o in acest compendiu: "Paul Calinescu. 1925-1945"). Ei sunt principalii depozitari ai secretelor unei bresle urmarita de ne~ansa. ~ide catre altcineva. pe care. Calanul Mic (Somq). Ei au fost punctul de plecare al noii noastre cinematografii. Ecaterina Oproiu sublinia 0 realitate esentiala. ei eniu deja «vechea garda»." Regizorul galatean Paul Calinescu (nascut in primii ani ai veacului XX. (Oficiul National de Educatie fizica). sub titlul "Proiectii in timp" . la 21 august 1902) avea sa-~i inceapa cariera cinematografica dupa implinirea varstei de 30 de ani.

ciobanelul cu turmele. Ecaterina Oproiu. "la fantana" etc. fntre anii 1937-1942 . printre manastirile du1ciiBucovine. cunoa."Tobis-Melo-Film" Berlin. improvizate.sunt "stillpii de sustinere" ai unui univers citadin care provoaca azi. contrastele. ca u:t. 0 gadila pentru ca. regizor ~i monteur . cu galeata in mana. ~iturna metri de pelicula din simpla ~i marea sa placere. in anu11936. In anul1937 lua fiinta.nurnita Romania. copii imbracati ca vai de ei.cata vreme Paul Calinescu a fost redactor ~ef.lleit-motiv al discrepantelor social-politice ale epocii. in acela~i an. in volumul. coltul strazii Wilson .J'tefi-va tara. vaslind spre ostroave numai de ei ~tiute. gata sa adape calul.erau scrise ~iregizate de Paul Calinescu. pa~ind anevoie pe 0 sfoara de pamant noroios. dincolo de toti ~i de toate. vrand-nevrand. Prin porii dichisitului album. in lotcile pescarilor sub forma de barbati barbo~i. sau de arnintiri: "Pasiunea pentru teatru ~i arta cinematografica 0 aveam. Documentarul Romania (nuJ)lit initial Colturi din Romania) este un "ghid cinematografic".N. Depa~isem ~i lirnitele facultatii. cu popasuri de reculegere in fata sublimelor fresce ale Voronetului. cafeneaua Corso.T. O. tramvaiele cu platforme aerisite. o dadacesc. pe 88 . blocul Scala. forfota Lipscanilor. la Portile de Fier ~ipe insula Ada-Kaleh. vitrinele Caii Victoriei. de mult. din initiativa ~i sub conducerea lui Paul Calinescu." Alaturi de un film despre Romania. Jumalul de actualitati O. crezul civic. sala Dalles. floraresele ratacite printre co~uri de trandafiri ~icrizanteme. ramanand fnsa nealterat interesul. Adanc ~idefinitiv ma logodisem cu un vis: sa fac film.dupa cum 0 sugereaza imaginile de inceput ale peliculei ." Au urmat. De aceasta data n-am mai rezistat. a~adar. blocul Aro. 0 data cu preferintele tematice. hatri. filmul fiind prerniat la Expozitia lndustriala de la Paris. La fntoarcerea fn tara am aflat de la frate1e meu ca un alt bun prieten al nostru. descrie astfel filmulin postfata arnintita: "Frumusetile de album (fata cu u1ciorul.rudimentare. Cladiri foarte bine cunoscute bucure~teanului Ateneul Roman. Ceva se nascuse.T. femeie torcand.C. surasuri nostalgice: trasurile cu muscali tepeni. Ea s-a consumat intre joaca ~icuriozitate. dantelaria bisericii Stavropoleos. sa-i despice burta cu 0 lovitura de samurai.s-a ~i intamplat in acel moment istoric. ~coala 0 terrninasem. apoi. cheiul Dambovitei flancat de tarabe. cu verbul sau incitant. "serialul" folcloric Romani. i~i cumparase un aparat de filmat de format redus. ~i. coproduqii ONT. menit sa deschida ochii Europei spre spatiul carpato-danubiano-pontic. lustragiii aflati la tot pasul. inginerul Durnitru Don. fantana Mioritei. ii sparge coaja ~i vine spre noi fn haine de lucru cu sapa la spinare (la pra~itul porumbului). Ace~ti prirni pa~i spre film sunt evocati de regizor.) altemeaza cu instantanee in care realitatea nu mai incape in du1cea pastorala. totodata. pe la incheieturi1e lui. ~i. Jumalul de actualWlti (produqie o .ca ~i Generafia de maine. 0 vizita la Don. apoi. care prind pastruga cu tot soiul de ~iret1icuri. 0 baba incovrigata pe un lighean. fn spatiul de taina de la Horezu. ies coltii vietii de fiecare zi: vietati marunte.N. oltenii cu cobilite. ceea ce . din copilarie. Edenul Ci~rnigiului.N. ~i. Repede. reclamele de pe bulevardul cinematografelor.) avea sa produca. pentru amatori.fn fapt . un film nurnit Bucure~ti (ora~ul contrastelor): regizoruli~i manifesta astfel. Filmul prornite voiajuri ademenitoare. prin Constanta cu elegantul sau Cazino de pe faleza. graunte din ne~tiutul fumicar.135 de episoade ~i editii speciale. aveau pe generice cateva nume din "echipa germana". Misterioasa imagine in rni~care ~iperspectiva de a putea face ~i eu film cu rnijloacele mele m-au tulburat. imaginile alcatuind un "album de suflet" al tarii rotunde ca 0 paine . Cele doua filme . Capitala este filmaHi ca 0 fiinta iubita. Kurt Wese ~iHans Klut. Cele vazute m-au cucerit pe loc. o pelicula din aceea~iperioada . . cateva filme documentare mai pretentioase.

dau cuvantul Ecaterinei Oproiu: "Filmul are. cateva poezii (<<Muntiino~tri aur poarta. cu cea mai importanta distinctie acordata filmelor documentare." Drept pentm care. trebuie sa marturisesc: toate cuno~tintele mele despre Tara Motilor erau modeste ~iexclusiv livre~ti: ele se reduceau la cateva reportaje. Informatia e cernuta printr-o sita care 0 innobileaza.toate acestea devin secvente emblematice pentru universul de viata. a urcat munti. dar cu u~i scunde pe care nu te pop strecura decat cu spinarea incovoiata. Pana la venirea toarnnei. Munca in cetatea aurarilor de la Boc~a.rodul lucratorilor manuali ai lemnului -. a prospectat zeci ~izeci de locuri de filmare (notand in amanuntime toate detaliile). natura de piatra . biserici de inaltimea catedralelor.timpul. desigur. Traian Radu (asistenti montaj). Anton Belici. peisajele invaluite. Paul Constantinescu (muzica ~i aranjamente muzicale). peisajele frigului ve~nic din ghetarul Scari~oarei. cu ~teampuri. intamplarile cunoscute de ei. strivite de acoperi~uri cat varful de munte. spontan. doua-trei articole de ziar ce discutau problemele acestei regiuni a tarii. ~i. deci in general putin. produs in 1938 ~i premiat. nu de autor 89 . deci in vara lui 1938. poti sa-l faci !». din pacate. carutele duc donitele pe alte plaiuri. came~oaiele lungi ~i infoiate eu dantele pe poale ale baietilor. majestuoasele coloane de bazalt (ca ni~te "uria~e tevi de orga") de la Detunata.intensitaji maxime. ciorchine. muntele Gaina.citit.rsate. foarte putin. earele cu boi cara brazii la gater. Dorintei mele i-au raspuns cu elan ~iMihai Pu~cariu ~i consilierul studioului. Dar pe atunci. care I-au cunoscut in copilaria lor pe Avram Iancu. Cirezile trec prin iaz. Alexandru Simionov (operatori). regizorul a luat drumul Apusenilor. fara sa ~tie ca sunt filmati. velintele intinse la soare etc. o valoroasa incarcatura etnografica: taranci imbracate cu 0 distinctie aristocrata. cercuri ~i buti . noi cer~im din poarta-n poarta»). cantand din flaute imense. "masele uria~e de cremene". membrii echipei jurnalului sonor au renuntat la concediul de vara cu dorinta arzatoare de a realiza ~i un documentar. taraful. Inca 0 data. ale Apusenilor . de dor cercetate de cinea~ti.oameni de cremene. Mi-am exprimat dorinta sa realizez un documentar asupra Tani Mojilor. de munca. case cat cutia de chibrituri. daca vrei. Regizorul Paul CaIinescu rezuma astfel (in amintirile sale) geneza filmului: "Dupa aproximativ doi ani de la inaugurarea jurnalului de actualitati. sarbatoarea veche de mai bine de 0 mie de ani a "targului de fete" de pe muntele Gaina. Indeosebi emotionante sunt amintirile celor trei batrani din Vidra. Lucretia Drocan. Lia Neicov. Nu lipsesc nici elementele apasat pitorqti: sarbatoarea horii. Adolph Fontanel ~i. filmul era gata. Victor Ion Popa: «bine. alte cateva informatii culese din diferite locuri. Wilfried Ott. deceniile au sublimat-o . a cunoscut oameni. Simona Draghici. ca asistent. Lucrurile pareau simple ~i s-au petrecut ca atare la inceput. Victor Cantuniari (sunet). de unul singur. ~i-a chemat la "fata locului" echipa. intr-un abur de tristete. Muzica lui Paul Constantinescu. la Venetia. Paul CaIinescu. opincile cu ciucuri. in 1939. Cel mai important moment din istoria cinematografica a acelor ani Oa capitolul "filme documentare") I-a constituit eseul Tara Motilor. din carute cu care ba~tina~ii pornesc in umila lor negustorie. textullui Sadoveanu .genericul jurnalelor mai apareau: Amedee Morrin.dupa 0 saptamana. Emojia artistica atinge ~i astazi . caci ma atrageau oamenii de acolo ~i titanica lor lupta cu viata ~inatura deloc darnica. cei trei batrani povestesc liber. fara nici 0 exagerare. numite de ele tulnice. lungile caravane de carute cu coviltire transportand ciubere. parca. cautatori de aur cu ustensile primitive. brazii prefacuti in scanduri ~i scandurile in ciubere ~i ciuberele rev3. avem de a face cu un "cine-verite protocronic": este yorba despre 0 "filmare prin surprindere". de gand.

. "Curentul" scria: "Tara Motilor . lucratorii 0 tree ca ni~te umbre care vin de afara. Suchianu. isprava pe care n-au realizat-o industrii mai batrane ~i mai utilate. n-a~ vrea sa omit din discutie polemica starnita pe margine a acestui film . a fost prezentat la Concursul International de la Venetia. Dl. cu prilejul unei asemenea gale: "Echipa de lucru a Oficiului National Cinematografic a dovedit ca i'~ii'nte1egeperfect misiunea ~ireprezentatia de asta seara va Insemna desigur 0 noua izbanda a tinerei institutii. cu o~tile feerice a~ezate fata-n fata . In 1940. Invalatucita de aburii apelor termale. Eugen Barbu.tara ml1nl1stirilor~i Petrolul romanesc)." 0 fagaduintli a fost ~i moduli'n care filmullui Paul Calinescu a ie~it in lume: prezentat la bienala din Venetia (1939). In viata mea n-am spus ell. Suchianu I~iatribuie paternitatea filmului Tara Motilor. 1939. spectaculoase opozitii de clar-obscur ~imina vazuta din interior. Tara Motilor obtinea "Premiul Pilmului Documentar" (un premiu unic).printre altele 90 .l. ca sa cerceteze maruntaie1e unei ve~nice nopti). trimise acolo dupa multa chibzuire. regizorul Paul Calinescu cere a sa se faca 0 "punere la punct" . ci SUB mine.. Ne Ingaduim sa anticipam pentru ca una din peliculele care vor fi prezentate a fost Incununata la Concursul International de Artll Cinematografica de la Venetia (filmul. Intr-o scrisoare adresata In 1971 redactorului ~ef al revistei "Saptamana"." Cineastul revine In numarul urmator al publicatiei. se plange ca eu m-a~ pretinde autorul acestui film. lara grandilocventa) 0 imagine care ~tie uimitor de bine sa utilizeze. A~a Incat pe langa pHicerea artistica pe care 0 vor avea. a~a de necesara ~i a~a de reconfortanta.l. in aceste gale au rulat documentare precum In Transilvania. dar ~i iscusinta operatorilor au contribuit imens la reu~ita acestei piese unice. i'n versiune strllina. Bucovina . paternitate care nu poate exista decat In fantezia d-sale. criticul D.stalactite ~i stalagmite . Presa roman a a primit.. Tocmai In fata acelui juriu sever care se i'ntrune~te i'n fiecare an i'n ora~ullagunelor pentru a da note productiunilor cinematografice din toata lumea. cu care se va Incheia spectacolul de gala de la Aro. . Romania a cucerit chiar de la Inceput un trofeu invidiat. ~i substanta vizuala. precizand . lata ce se scria in "Romania" (din 23 mai 1939). D. lumea obi~nuita e dincolo de arcada de lumina. eel mai prestigios festival european al timpului. ~i apoi. ~i acea febra a orgoliului. Protagoni~tii po1emicii:regizorul Paul Clllinescu ~i criticul D. din 14 mai am gasit un caz clinic de delir al paternitatii. cu ghetarul luminat de facle. tocmai cu un film documentar. se crede co-autor al filmului turistic Tara Motilor.l. cu bucurie filmullui Paul Calinescu." In numarul urmator. de la zi. dupa numeroase trieri ~i selectii." In aceea~i zi. aducand cinematografiei romane~ti prima recunoa~tere importanta pe plan international.Tara Mo~lor a parut (~ipare ~i azi) un fel de Pamant al unei ciudate Fagaduinte. Paul Calinescu. Ceva mai mult. publicului bucure~tean. negre~it. gen ingrat care cere mult gust ~imuM virtuozitate artistica." Para a intra In amanunte. Intrucat "nu ~tiupentru ce In repetate ocazii. la mai bine de trei decenii de la premiera.potenteaza maiestuos (maretie calma. vizionand Tara Motilor.filmul care a obtinut suprema recompensa la Concursul International de Arta Cinematografica de la Venetia .e facut DE mine.este 0 bijuterie de realizare documentara . care a rulat in cateva gale consaerate filmului documentar romanesc (alaturi de Tara Motilor. la randul ei. Un «coup d'essai» s-a dovedit a fi un «coup de maitre» (0 simpla i'ncercare s-a dovedit a fi 0 realizare de maestru).. sub titlul "Psihoza paternitatii". Suchianu replica (Indrept gre~elile de tipar): "In revista dv. In sala Aro) cu premiul filmului documentar. spectatorii vor Incerca. regizor. ba chiar sa se joace cu lumina (efecte de transparenta i'n pe~tera. adica eu fiind ~eful suprem al institutiei producatoare.

Documentari~tii se pare ca s-au obi~nuit.n.un documentar industrial (Uzinele Malaxa). marul de langa drum. cu dragoste patima~a.sa le spunem . imagini semnificative ce aparusera initial In jumalele de actualiiliti editate pana atunci. cu voluptate. Focul s-a stins. Prima parte i'nfati~eaza Bucovina de Nord ~i Basarabia i'nainte de 91 . Toamna la tara. In anii '40. Paul Calinescu a realizat unul dintre a~a-numitele "filme arestate" (considerate ca atare de catre Viorel Domenico In volumul sau "Istoria secreta a filmului romanesc"): Romania In lupta contra bol!jevismului. n. Deloc Intamplator. Criticii mai putin. El devine. Intre timp.ale carui imagini "princeps" din Bucurq. In suflet. yorba poetului. Am lucrat la el cu entuziasmul care era al i'ntregii tari. pe baricadele acestui gen cinematografic"ingrat". Schi de primavara. L-am montat eu personal. Filme precise se amesteca. din Romania. trecand prin mana ~i ochiul meu kilometri i'ntregi de pelicula impregnata de 0 realitate cu adevarat dramatica ~i careia trebuia sa-i redau prin montaj temperatura momentului. distincte atat din punct de vedere tematic cat ~i stilistic. ora:ju[contraste[or. Filmul era structurat pe trei mari "capitole". concluzia fiind una singura: "nu poate exista nici 0 Indoiala asupra faptului ca filmul a fost realizat de Paul Calinescu". Sub auspiciile Oficiului National Cinematografic a realizat . Atentie. primitiv ~ilacom" (iunie 1992). din Tara Moti/or au fost adesea citate fara ca autorii sa puna ghilimelele de rigoare .. Agnita Botorca. transformandu-se Intr-un fel de opera colectiva ~i anonima. pe care-l nume~te "pulverizarea patemitatii" (ca 0 replica la . sub forma unei multumiri aduse.a fratilor no~tri adu~ii'nrobie de imperialismul ro~u. dar mai ales dupa un numar de ani de la aparitie. Romania 1948.. Munfii Fagara:j). In principiu.N. Romania 1945. fragil!..) la cinematografie. Avea sa continue ~i dupa razboi realizarea unor scurtmetraje documentare. Numele autorilor se topesc. peste ani. iar uneori taie adevarate halci fara sa numeasca sursa sau mentionand-o In vanzoleala post-genericului.ti.. care-~i impune apartinatorul.C. regizorul m3rturisea Intr-un comentariu pentru "Viata armatei": "Filmul s-a facut In mai putin de 0 luna de zile. In anu11942. In a doua parte a lunii august 1941. dar am avut filmul In inima. delirul sau psihoza patemitatii): "Spre deosebire de cinematograful de fictiune.a continuat sa ramana. Am ales ~i montat. In sange pot spune. Suchianu.ca "filmul era gata terminat In momentul numirii sale (a lui D. dar fumul a persistat. sub semnatura lui Dumitru Femoaga (pe atunci director al Arhivei Nationale de Filme). filmul documentar. N-am avut un scenariu scris. implicit. In devalma~ie. dupa ie~irea filmului din arest). Intr-o structura gandita artistic.. Dupa 50 de ani de la premiera acestui film de montaj (~i. Insa." Focul se stinge relativ repede.In anii 1941-1942 . cateva scurtmetraje . Intre anii 1944-1948 semnand alte productii O. Autorii filmelor de montaj sau ai reportajelor TV ciugulesc cu pofta din peliculele Inainta~ilor. Ecaterina Oproiu a simtit nevoia (In studiul citat) sa apere cinea~tii documentari~ti de un pericol latent. atmosfera tensionata ~i vibranta a acelei i'ncle~tari deopotriva dureroase ~i sublime care a fost razboiul stant pentru eliberarea pamanturilor stramo~e~ti.didactice (Cum se face un reportaj cinematografic ~i Cum se face un radio-reportaj)." Documentaristul Paul Calinescu . In 18 iunie aceea~i revista gazduie~te un articol intitulat "Precizari privind patemitatea filmului Tara Moti/or". cateva documentare turistice (Mandra noastra tara. . printre care: Dobrogea. Floarea reginei. Arhivei de filme. Incepe sa fie bagat Intr-un cazan comun din care fiecare poate sa se serveasca pe saturate. lmprumutul de aur. cu convingerea ca aceasta sinteza cinematografica trebuie sa ramana pentru viitorime un document istoric alluptei noastre pentru dreptate ~i adevar.l.

iar fiecare acord muzical (compozitor. serbarile Unirii din 1918 a Basarabiei eu tara. Premiera absoluta a filmului Romania fn lupta contra bol. Printre amintirile regizorului Paul Calinescu citim: "Filmul a rulat intr-o sala arhiplina ~i a avut un succes rasunator.N. Finalul a fost intampinat ~iinsotit de spectatori cu ropote prelungi de aplauze. suscitand cele mai sincere ~imai calduroase aprecieri ~iaplauze ale publicului. Paul Constantinescu) . cea mai ampla. in vara anului 1940. declan~ate la 22 iunie 1941. manifestapile de entuziasm ale populatiei in piete ~ipe strazile Capitalei). in fata barbariei ro~ii. documentarul romanesc a fost punctul de atractie al serii. impotriva bol~evismului cotropitor. ora~e cu stravechi traditii culturale. cuprindea filmari realizate la 22 iunie 1941 in Bucure~ti (trecerea pe sub Arcul de triurnf a trupelor ee se indreptau spre front.in perioada 3-22 noiembrie 1941 . in 7 septembrie 1941. ulterior. Filmul a rulat.. versiuni in limbile franceza ~i italiana. Mandra noastra tara ~i Tara Motilor." Partea a treia. A~adar.C.au rulat constant pe ecrane. in ziare ~ireviste romane~ti.~evismului a avut loc la 6 septembrie 1941. apareau urmatoarele in ziarul "il Gazzettino": "Extrem de interesant. Filmul a fost turnat pe campul de lupta al Bucovmei ~iBasarabiei. eliberarea acelor provincii dupa napraznice infruntari. Primul jumal de razboi. Ar fi de Iacut precizarea ca. Invazia rusa. imediat dupa declan~area razboiului antisovietic pentru eliberarea Basarabiei ~i Bucovinei de Nord. devenind astfel cel mai «incoronat» cineast roman al timpului". Pe urma. cum spuneam. filmul a fost arestat ~i a stat sub lacat aproape cinci decenii. "Gazetta del Popolo" din Roma. intr-un ritm trepidant. filmul se transforma intr-un recviem. Partea a doua a peliculei devine dramatica. exodul refugiaplor basarabeni in fata trupelor sovietice de ocupape. 131): "un recviem cinematografic in care fiecare fotograma este 0 lacrima. 92 .incepand din prima saptamana a lunii iulie 1941 .raptul sovietic din 28 iunie 1940: un poem al acestor binecuvantate tinuturi romane~ti. s-a realizat . populatia ia drumul pribegiei. documente de filmotedi: cetatile lui ~tefan cel Mare de la Nistru. de pilda. evoca luptele pentru eliberarea teritoriului romanesc de sub robia comunista. in cadrul "Bienalei cinematografice de la Venetia". acest film de sinteza privind participarea armatei romane la razboiul din Rasarit a fost realizat pe baza imaginilor din primele jurnale cinematografice de razboi. iata tot atatea dramatice evenimente. cu entuziasm. nr. dar ~i secvente de arhiva. in tot cursul anului 1942. "Film Quotidiano" din Venetia)." Aprecieri entuziaste pot fi citite in alte publicapi italiene ("Corriere della Sera" din Milano. la principalele cinematografe din intreaga tara.versiunea in limba romana ~i. . eroica ~ivibranm. Practic. narate ~i coordonate de Calinescu cu abilitate.C. 95" devine "jumalul de razboi nr. dupa premiulluat aici pentru Tara Mofilor urcam pentru a doua oara pe podiumul laureatilor la doua editii consecutive. Presa timpului a consemnat la superlativ valoarea acestui documentar de razboi. la Venetia. 1").un suspin. "jumalele sonore O. Sub titlul "Un bel documentario romeno di guerra". sate aratoase strajuite de siluetele impunatoare ale cetaplor lui ~tefan cel Mare ~i Sfant. sufletul naponal e indoliat. iar juriul i-a acordat unicul premiu pentru film documentar." s-au transformat in "jumale de razboi" ("jurnalul sonor O. care . a~a cum 11caracterizeaza ~i Viorel Domenico in cartea citata (p. Dupa versiunea inipala a filmului (in limba germana).N. insotit de alte documentare ale cineastului.

Kiritescu ~i C. ~i a~a s-a ~i intamplat. in cateva luni din iama-primavara anului 1932 (practic. cum am mai spus-o.a fost turnat . ACEASTA "RARA AVIS" . ale actorilor de comedie devin mai mari.revederea este. cinematografuli~i exercita atraqia asupra personalitatilor artistice ale scenei ~irevistei romane~ti ~iindeosebi asupra marilor comedieni ai timpului: Constantin Tanase." Filmul Visullui Tanase.. cu cateva sute de mii de lei (din relatarile"presei reiese ca ar fi yorba despre vreo doua milioane. Intr-un costom care preia.. Aqiunea filmului ineepe. tocmai intr-un moment cand erau mai dezorientati ~imai descurajap. filmul s-a pastrat (in eea mai mare parte a sa). Unul dintre scenari~ti. scriitorul Nicolae Kiritescu preciza in acest sens: "Nedispunand de un capital suficient pentru un film lung. care este. ~i joaca ~i sopa mea! 0 sa fie 0 grozavie! . Despre noua pasiune a irezistibilului comedian vorbe~te ~i Jean Mihailin amintirile despre filmul romanesc de altadata: "Initiativa popularului actor de a aborda cinematograful a fost primita cu multa satisfactie de toti cei care se devotasera filmului romanesc.. Tanase ~i-a incadrat "visul" in limitele unui film de metraj mediu (aqiunea de pe ecran fiind completata cu 0 actiune jucata pe scena). " Noroeul cereetatorilor este ca . filmarile au inceput la sfar~itullunii februarie. deci revazand filmul . mereu. in ordine. la Bucure~ti: Tanase prime~te 0 telegrama prin care e anuntat ca firma Tobis 11solicita pentru un film. desigur. In stilul sau caracteristic. in dolari. la randu-i. Nicolae Stroe ~i Vasile Vasilache.n. Tanase a gasit solutia: va face un film scurt pe care-l va completa cu 0 aqiune jucata pe scen~.. personalitatea cea mai proeminenta a teatrului de revista interbelic. Personalitatea lui Tanase putea aduce ideii de film romanesc aportul marii sale popularitati. de criterii financiare. principalul imbold pentru toti cei care ~i-au dorit translapa veseliei de pe scena teatrelor de revista.). earn tot ce a dec1aratpresei Tanase despre filmul sau incape in cateva propozitii eliptice: "Incepe la Bucure~ti. N.la Berlin. Succesul productiei realizate de Tanase la Berlin . Tentativele umoristice din anii filmului mut .. ~i producatorul peliculei. dupa multe peripetii pe strazile 93 . a~adar.. Constrans. Kollner. pe ecranul cinematografelor..despre care am amintit la locul potrivit. nevoia de ras a publicului fiind. n. Primul care a simtit atraqia cinematografului (~i perspectivele pe care ecranulle poate deschide cupletelor sale "specifice") a fost Constantin Tanase. II joe pe Tanase. parodic. Rolul principal 11 joe eu. au avut 0 existenta efemera. Deci un scheci .in mare parte .. in foarfe bune conditii tehnice . Tanase. Inca din primii ani ai filmului sonor. trece prin Berlin ~i vine inapoi la Bucure~ti.din fondurile sale ~i tara nici un ajutor al statului." Scenari~tii de pe genericul filmului sunt. exceptie facand cateva exterioare bucure~tene ~i cateva interioare la Constantin Tanase acasa.au ramas "accidente" in filmografia autorilor. transformand paturile largi de admiratori ai actorului in adepti ai producpilor autohtone. 0 placere. Tanase raspunde imediat invitatiei ~i.COMEDIA. La Berlin a trebuit sa refac complet scenariul scris la Bucure~ti. Realizarea lui in forma originala ar fi costat milioane. in primul rand. H. cu un onorariu fabulos.F. cu talentul sau formidabil ~i cu un curaj ~i mai formidabil s-a dus la Berlin.a dat tuturor realizatorilor romani imboldul de a persevera. 0 placere! reconstituirea actiunii devine. impreuna eu "Tobis-Melo-Film" (Berlin). linia starurilor de la Hollywood. In anii '30 ambitiile realizatorilor. iar premiera bucurqteana a peliculei a avut loc in seara zilei de 11 aprilie 1932la cinematograful "Regal"). Tanase. in palmaresul interpretilor.

totul n-a fost decat un vis. In culmea gloriei. Filmullui Tanase obtine un mare succes de public ~i va tine cu siguranta multa vreme afi~ul cinematografului «Regal». lupta «romaneasca» cu rivalul.. Felix Bressart (un star). Pentru public. prinde fn ultima clipa trenul pomit din Gara de Nord. fn figuratie.. apoi. dialogul acela amuzant ~i convingator dintre Tanase de pe ecran ~iTanase din sala (. fn Visullui Tanase apar Lydia Alexandra (Susi).. se treze~te din somn: este a~ezat fn fata unui ecran de cinematograf. finalul proiectiei cinematografice necesitand pretutindeni prezenta lui "fn carne ~i oase". pentru ca fntre timp Tanase purtase filmul cu el fntr-un tumeu prin toata tara. Exterioarele turnate la Bucure~ti de dl. studenti romani de la Berlin. ). deghizarea fn Rose Amy iata elemente de un comic minunat. ). graba de a nu pierde trenul. pe nesimJ:ite~i dintr-una fn alta. fndeosebi.. irezistibil. lonel Ve~tea (Ghita." Intr-o cronica (nesemnata) din "Lupta" se spune: "De la primele scene . Heinrich Blithe (chelnerul).~mechera". baletul "Geo Gerhard" ~i. Secventele respective sunt bazate.peripeJ:ii care dobandesc humorul ~istamesc rasul prin interpretarea pe care le-o da popularul nostru comic. Traseul acesta bucurqtean de la fnceputuf1ilmului pome~te din casa ~i din fata casei lui Tanase.Bucurqtiului. Gociu . de pilda. clare .sunt cu nimic inferioare exterioarelor din Berlin. feciorul).printre altele . fndircat de bagaje.. numai ca.. Dupa filmari f~iinvita partenera la un cabaret. orchestra "Melody Girls". Sunt scene foarte reu~ite. La cabaret. cupletele. acest sfar~it constituie 0 surpriza extraordinadi. Tanase preia conducera operatiunilor pe platou. I-au condus la Berlin fn studio ~i I-au facut sa ne dea primul film romanesc fn adevarata acceptiune a cuvantului (.spectatorii ~i-au dat seama ca filmul ce li se prezinta atinge perfectiunea realizilrilor straine ~i constituie 0 dovada ca ~inoi avem actori de comedie care se pot ridica la fnaltimea lui Vlasta Burian sau Felix Bressart. Critica a fost damica la premiera comediei Visullui Tanase.. V. Pe langa Constantin ~i Virginia Tanase. fantezia ~i mirajul incomparabilului nostru Tanase. repurtand un mare succes cu un travesti antologic. lata. ravna. gesturile.Ion Golea. dnd Tanase se lupta cu agentii circulatiei la trecerea lanturilor . ). Bernd Aldor (regizorul). Tanase nu trece pe langa prilejul de a-~i valorifica talentul de revista: din pricina indisponibilitatii vedetei (Rose Amy) ajunge el pe scena. Bruno Palitzch (directorul de la "Tobis-Film"). fnca 0 data. dnd publicul rade continuu. unde cei doi se fntalnesc cu un coleg de distributie care-i face curte actritei. 94 . ce scria . Un trouvaille senzaJ:ionalde comedie este sfar~itul filmului. William Diedrich (directorul Cabaretului).fn special mecanice -. prin fata Ateneului Roman ~i. Insa~i difuzarea peliculei a depins de acest dialog final: dupa premiera bucure~teana din primavara anului 1932. pe gag-uri sonore.acelea luate pe Calea Victoriei. aparitia lui Tanase fn platou prilejuie~te 0 serie de gag-uri . surprinderea fn fata obiectivului. provocate fndeosebi de stilul "fncurca-Iume" al eroului. fn fata garii ~ipe peronul ei. devenind autoritar ~i fntreprinzator. cu 0 poanta . printre spectatorii autentici ai ciudatei ~iprecipitatei sale plecari.luminoase. trece pe Calea Victoriei. prin jargonul sau romano-german improvizat. Ajuns la Berlin. Ne gasim fn fata fn~iruiriiunor peripeJ:iicomice . Ludwig Trautmann (Ricardo). rasplatita de aplauze ~iovatiuni (. Tanase fiind.. adulat ~i aplaudat. pentru ca Tanase cunoa~te gustul publicului romanesc ~i ~tie sa-l amuze. fn "Dimineata" (17 aprilie 1932): "Entuziasmul.. filmul a revenit fn capitala abia fn toarnna. Originalitatea costumului. Nu este 0 actiune propriu-zisa. ill care cele mai pure expresii ale argoului bucurqtean f~igasesc echivalente (mai mult sau mai putin) nemte~ti. Tanase . Aici intervene a "aqiunea jucata pe scena": dialogul dintre Tanase de pe ecran ~iTanase din sala fncheie filmul.

s-a hotarat sa-~i depa~easca presta!iile de pana atunci.nase ramane nu numai "primul film" al marelui comedian. ca ~i acelea pe care Ie canta in carne ~i oase. scenari~ti. De~i incercase 0 "banda" inca din anii filmului mut (Peripetiile calatoriei lui Rigadin de la Paris la Bucure~ti. Noi . sa realizeze 0 minunata produqie" (1 aprilie 1932). Meritullui Tanase este cu atat mai mare. Stroe ~iVasilache erau 95 . in care cei doi arti~tiurmau sa fie.eram convin~i de aceasta. 0 stricta obiectivitate ne impiedica sa afirmam ca filmul atinge perfec!iunea ~i ca ar fi 0 capodopera a genului. Mitica!" Din pacate. sa devina chiar producator: avand ceva economii la activ. actorul se retragea nu numai de pe scena. apoteotic: "Avand la indemana scenarii inteligente ~iparteneri de marca.in anii razboiului . aceea semnata de LM. Pan (C. ~tiindu-se bine ca una dintre principalele piedici in calea unei sustinute productii cinematografice originale era lipsa de inzestrare tehnidi (dovada fiind ~i "carjele" pe care le cautase Tanase la Berlin). Un scenariu abil inlesne~te lui Tanase un joc plin de umor ~iprospetime. 1924). A~adar.recunoa~te cateva dintre calita!ile primordiale ale pelicuIei: "in sfar~it. In general.specialist.Cupletele pe care Tanase Ie canta in film. atat de des intrebuin!ate in benzile romane~ti realizate pana in prezent. spuse de oricare altul. In primul sau film. lulian Gartenberg-Argani punea la punct 0 aparatura tehnica menita sa faciliteze sonorizarea filmelor romane~ti. Pe langa lipsa de stralucire artistica a celor care-l inconjoara pe Tanase. intr-un timp foarte scurt." Autorul cronicii incheie. bravo. dqi inca tineri. deopotriva. Tanase canm. in "Epoca": "Filmullui Tanase a ob!inut un succes pu!in obi~nuit. timpul extrem de scurt in care a fost confeqionat filmul nu permitea o realizare desavar~ita. evident cu mari cheltuieli. practic. Tot ce face Tanase 11 prinde ~i este imposibil sa nu razi la lucruri care. in radiofonie ~i doar amator intr-ale cinematografului . Panaitescu) scrie. ci ~i ultimul: in varsta de 65 de ani. nu te-ar face nici macar sa zambe~ti. primul actor roman care a dat un stralucit examen in fata ecranului: C. perseverenta ~i puterea de munca ale marelui nostru comic au dat la iveala. filmul romanesc s-a dovedit de-a lungul anilor mult prea parcimonios cu actorii "nascuti pentru cinematograf'. care reu~e~tetotu~i sa intre!ina tot timpul hohote nesfar~ite de ras. filmullui Tanase captiveaza prin simplicitatea aqiunii. a propus cuplului Stroe ~iVasilache sa realizeze impreuna 0 comedie muzicala. ci ~i din viata. Tanasef.15 aprilie 1932 . 1943). (loan Massoff) in "Rampa". nu numai de pe ecran. danseaza ~ispune cupletul cu arta lui inimitabila. Dupa ce sonorizase un film ca Insula ~erpilor. la randu-i. Tanase va putea realiza filme care sa obtina mari succese. Tanase a reu~it. un inginer bucure~tean.marturisim . cu cat nefamiliarizat cu studioul a reu~it totu~i sa se impuna de la prima incercare. inginerul Argani . interpre!i ~iregizori. Pe vremea aceea. in aceea~i zi. ~i intitulata "Bravo. Tot in primii ani ai deceniului IV dnd aparea pe ecrane Visullui Tanase. Visullui Tanase este intr-adevar una din cele mai bune realizari ale cinematografiei romane~ti. cu care are afinita!i. intrecandu-l cu mult pe popularul Milton. Mitica!" ." Chiar 0 cronica mai analitica. care ruleaza la cinematograful «Regal». Seriozitatea. in vara anului 1945. Visul lui Ta. Totu~i filmul este destul de amuzant ~i are darul de a fi revel at un admirabil actor de cinematograf. Fara sa utilizeze acel agasant arsenal de artificii. previziunea cronicarului nu s-a adeverit: ca ~iin alte cazuri. Tanase. constituie adevarate ~ficuiri de bici pe obrazul guvernan!ilor ~i politicienilor no~tri. de~i la un deceniu dupa marele sau succes a incercat . ~iun manunchi de elemente bine dotate dau filmului 0 atraqie pe care 0 intalneam exclusiv in filmele straine. filmul Visullui Tanase.0 recidiva (Rabdare.

nu foarte original (cautarile disperate ale lozului ca~tigator sunt . Bing-Bang. au imprimat prin jocullor 0 sobrietate paradoxal comica eroilor lor nenorociti.vedetele de mare succes ale-Teatrului "Alhambra".erau anii unei puternice crize economice.. buna dispozitie nu te parase~te ~i cand s-a terminat 0 gluma la care ai ras copios. Dar iata ~icateva dintre opiniile exprimate in cronici: "In decursul a aproape doua ore de spectacol. fn Ci~migiu. rava~esc totul ~iintorc casa pe dos. ~i totu~i fiecare scena este 0 ocazie de ras prin trouvaille-urile acestor doi comici excelenti" . se imbraca elegant ~i i~i achizitioneaza un automobil de toata frumusetea. sub semnatura V (George Val). unde tocmai in acel moment avea loc tragerea. In acela~i numar din revista "Cinema" . dar filmul are meritul incontestabil de a-~i structura subiectul pe 0 problema "la ordinea zilei" a timpului . "extraordinar". Flamanzii Bing ~iBang la restaurant. La Snagov f~i dau concursulla 0 serbare ~i se fntrec sa gaseasca solutiile cele mai nastru~nice spre a-~i potoli fo~mea. S-o recunoa~tem.. ei trec pe la sediul Loteriei de Stat. Critica.de sorginte caragialiana).se scrie intr-un comentariu nesemnat din "Cinema" (15 ianuarie 1935). "firul epic" al comediei cinematografice. Bing ~iBang se hotarasc sa-~i fncerce norocul. de care nu se lipqte nici 0 slujba. ei fntalnesc 0 veche prietena. cum s-a scris ~i in epoca. Loteria de Stat). caini.. profitand de happy-end-ul spectaculos (cerut de public. in sine. titlurile comentariilor fiind. dar ~i de. la randul ei. nimic exagerat. cei doi eroi ai peripepilor comico-dramatice. dandu-se drept . Citind fnsa la mica publicitate a l\nui ziar ca la Snagov ar fi un serviciu pentru ei. bicicleta se defecteaza pe drum ~i ei sunt nevoi!i sa parcurga drumul pe jos. Stroe ~iVasilache au izbutit sa ne dea ~i nota melancolica a doi ~omeri in mizerie . pentru a obtine ~i ei cate un os de ros. Intor~i in Capitala. sau macar cate un carnat: iata 0 secventa de-a dreptul emblematica pentru stilul comic al filmului! In final. fn 7 februarie 1935: primele spectacole au fost prefatate de protagoni~ti.... "Satisfaqia unei izbfinzi" ("Cinema"). printre picioarele meselor ~i ale mesenilor. Dar pentru a ajunge la Snagov sunt siliti sa «imprumute» din strada bicicleta unui comisionar. e~ti imediat surprins de alta care te face sa continui rasul. care se ocupa cu vanzarea biletelor de loterie ~icare Ie ofera un loz. pana gasesc biletul norocos". De altfel. ei alearga acasa ~i. care au preluat de la Tanase ideea prezentei printre spectatori. edificatoare: "Formidabilul succes al filmului romanesc Bing-Bang" ("Rampa"). Succesulla public (socotit dupa numarul zilelor de rulare) a fost.. Nimic de prisos. Succes intr-atata de categoric incat zile de-a randul cinematograful «Arpa» a trebuit sa joace cu casa inchisa iar 96 . in camaruta lor de mahala. infometati ~i obositi. Ei au acceptat propunerea. De fapt nici nu era prea u~or sa dai de 0 ocupatie fn acele timpuri cand existau atatia ~omeri. Dar marele lor merit este ca. cu adevarat triumfal obtine de aproape 10 zile filmul romanesc Bing-Bang al simpaticilor comici Stroe ~iVasilache. spunand "adio" soartei lor umile ~inecajite. Premiera bucure~teana avea loc la cinematograful "Arpa". ~i a~a s-a nascut comedia de mare succes a timpului. Acesta ar fi.in plus. tara artificii sau ~arje inutile. desigur. "Publicul vrea filme romane~ti" ("Dimineata") etc.. ~i. Bing ~iBang intra exact la timp ca sa auda ca numarullozului lor a ca~tigat un milion. Acolo.nu-i a~a? . putem citi: "Un succes entuziasmant. ata!ata de drumullung pe jos. De aceea Bing ~i Bang sunt siliti sa fie directori de banca . lata cum rezuma revista "Cinema" subiectul filmului: "Bing ~i Bang sunt doi ~omeri visatori. a aplaudat cu caldura ie~irea in lumea filmului a cuplului Stroe ~iVasilache. cum se spune. Dar unde-i lozul? Disperati. de a "colora" actiunea cu gag-uri ramase antologice. iar ~omerii constituiau unul dintre semnele distinctive ale epocii -.

sunt mai sti'mgaci. Dar Stroe ~i Vasilache au ramas eu un "unieat" in istoria filmului romanesc (scurtmetraju1 Ora vesela . pana in toamna anului 1945. AI. un nou inceput (al catelea. Calmusky (un actor de revista).. acolo de unde au imprumutat 0 maniera de joe.Ii vrem la lucru ~iIe scuzam defectele inerente debutului. filmul Bing-Bang a fost reluat pe ecrane la aproape un deceniu de la premiera. 97 . de prea multe ori. in decembrie 1944. Vrem vedete straine. in memoria lui Vasile Vasilache. Joseph de Saxa scria in "Diminea!a": "Publicul vrea sa-~i vada actorii lui. dind apar in film. regizorii lui.mai putin fantezi~ti ca pe scena?").Cll duetul "Nu vrea tata ee vrea fata". apar Nutzi Pantazi (fata care vinde lozuri de loterie). care au transpus atat de bine in teatru sobrietatea gestului cinegrafiat. in timp ce alti domni se agita cu a societate care n-a fikut pana acum altceva decat sa-~i instaleze birouri ~isa pHiteascalefuri UDoroameni care nu fac nimic. S-a facut auzita. Brunetti (un fachir). Silly Vasiliu (0 cantareata). Insa. indiferent cum s-ar prezenta ei la inceput. oare?) al cinematografiei nationale: era prima realizare integral autohtona in anii filmu1ui sonor. in "Dimineata" (10 februarie 1932). inginerul Argani intervenind cu "Lamuriri ~iprecizal'i pe marginea fi1mului Bing-Bang" in "Cinema" din 10 mai 1935. V. "fara acoperire". este doar un cuplet). doi arti~ti tineri au gasit un producator aproape tot atat de tanar ca ~i ei. Grigore Vasiliu-Breloc. bilieti!" Cronicile de la premiedi n-au fast. realizand. N. acum. Richard Rang (un ~ef de birou). Bravo. Dupa cum nici succesu1 comediei nastru~nice cu Bing ~i Bang n-a fost va10rificat cum se cuvine pe spirala evolutiva a filmului romanesc ~ia comediei cinematografice. in perspectiva anilor ~i deeeniilor care au urmat. C. pentru ca ~tim ca VOl' progresa. «Sunt ai no~tri». a existat ~i 0 polemica in jurul filmu1ui. pentru 0 data. cand sunt la largullor. Nora Piacentini (sotia lui). insa. Dar. astfel. ulterior Birlic (un client 1arestaurant). iata orgoliul cetateanului. alaturi de Nicolae Stroe (Bing) ~iVasile Vasil ache (Bang). acest "CEC in alb" oferit cinea~tilor a ramas. Filmul a continuat sa ruleze pe ecrane.imi spunea un spectator care vazuse filmul Bing-Bang ~ «pentru ca sunt ai no~tri». ai ecranului romanesc. ~i e firesc: exista In fiecare cetatean sentimentu1 mfmdriei. Publicul ~i critica au fost. printr-o reprezentatie de gala la cinema "Regal". cu monologul lui Stroe "Ori pe scena ori pe ecran" ~icu duetul "Ora veseHi" . au existat ~i opinii mai rezervate (Sorin Camabel in "Vremea"). literatura lui pe ecran. vrem realizari straine care sa ne desfete eu risipa lor de lux ~i de imaginatie dar vrem ~i «de-ai no~tri». Bing-Bang reprezinta . a dedicat filmului 0 analiza mai amanuntita (in care i~i pune ~i intrehari de tipul: "cum ace~ti tineri actori. Titi Botez (un cantaret). 0 a doua cariera publica. acestor doi tineri ~italentati comici ai scenei ~i.F. tehnica gagului ~iesenta cOmlcului chaplinian. indiferent de valoarea artistica a realizilrilor. 0 eoncluzie evasi-unanima a critici1or: publicul vreafilme romanqti. iata simptomul dupa care se poate orienta viitoarea produqie cinematografica. acum. Este drept. cu succes. au pus umar 1aumar ~i au facut ceea ce statuI trebuia de mult sa faca: un film. "Circumstante atenuante" existau cu carui. Stroe ~i Vasilache sunt mai buni comici decat Stan ~iBran» . ucis in bombardamentul din 4 aprilie 1944. Pe afi~ulfilmului Bing-Bang. in care graiu] romanesc rasuna de la inceput pana la sHir~itpe eeran. sub titlul "Eforturi laudabi1e": "A~adar in vreme ce capitalurile adunate pe spinarea cinematografi~tilor pentru «filmul national» li'mcezesc fara intrebuintare. solidari." A~ retine ~i punctul de vedere exprimat de Ion Golea.. publicul vrea comedii." Intr-un anume fel. un cor de laude..pastrat in coleqia AN.speclatorii au facut deseori manifestatii calduroase de simpatie. Gardescu (directorul restaurantului). sustinandu-i pe ai lW!jtri.in "Rampa". Timu~. «Pentru mine.

Premiera a avut loc la cinema "Aro". Grigore Vasiliu-Birlic. cuprins de "ritmul trepidant" al Capitalei.m. Birlic canta "Te iubesc" iar Mary Don . vine cu o treaba In Bucure~ti.vorbesc despre un "vodevil cu multa aplecare spre farsa". este victima unor peripelii mai mult sau mai pulin hazlii. Am vazut ~i rolullui Ion ~ahighian In impunerea acestui gen popular. Sa aiba spectatorul ce vedea!" Cronicile laudative -printre care ~i acelea semnate de D. porlelanuri ~iargintarii veritabile. plecat din targu~orul sau moldovenesc cu decor arhaic ~i patriarhal. a~adar. de un malentendu. Jucau In film Mary Don. Suchianu (In "Le moment" ~i "Cinema") . Mi~u Fotino. au pregatit. povestea unui mic funclionar care. 1. filmul a fost respins de catre comisia de cenzura. lachei cu favorili ~ifireturi ~i."Partea leului" In comedia cinematografica ~i-o va taia Ion ~ahighian cu 0 noapte de pomina. realizat de un regizor maghiar (de mana a doua). Intr-un fel.d. printre tablouri. Dezideriu Major. Insa. CiHinescu. 0 urmarqte pana la scara unui bloc ~iafla ca locuie~te la etajul II. al vielii de noapte de la "Alcazar". Comediile cinematografice ale deceniului al patrulea. Inca 0 data. Mihai Popescu. Cecilia Grigoriu. Codelu. Puiu Maximilian.. Insa~i produqia cinematografica ajunsese 0 "rara avis" In acei ani: Intre 98 . i se spune ca e maritata ~iare un copil. ci ~i prin nefmplinirile lor. Jeana Costa. CodelU. Inspre mijlocul deceniului al IV-lea.AI. o perioada de Inflorire. Un amanunt de luat In seama: prezentat spre "recenzurare" dupa august 1944. Anastasiad.. cu fracuri ~itoalete foarte elegante. A. Distribulia. cei doi se revM.l. 1. Obieqiile critice.fire~te. . Georgescu. atunci cand sunt indulgente. dar era vorba. portul ~i apucaturile sale. figuralie ~. Gamberto. adevarul iese la supravala ca untdelemnul ~ifrumoasa de la etajul II se casatore~te pana la urma cu insistentul pretendent. F. Titi Botez. publicul a participat cu antren. plin de vulgaritali". Aura Fotino. Gamberto. cunoa~te. Helene Douboque.. Subiectul (extras din sursele vremii. Maria Wauwrina. plante. Lucia Parvulescu. pe un scenariu al unei autoare franceze. Jean Mihail.. Doamna de la etajul II. Inca de la intermezzo-ul State la Bucure!jti (Alcazar). Comedia cinematografica. nu numai prin reu~itele lor. In sfar~it. Giovanni. la cabaretul «Melody-bar». In volumul sau de amintiri.. diseurul Mircea. care scanteiau In lumina reflectoarelor. pe ecranele bucure~tene a rulat Inca 0 comedie. filmul fiind pierdut) arata cam astfel: un tanar Intalne~te 0 doamna frumoasa ~ise amorezeaza. In care "trecerea de la text la muzica se face cu mult firesc ~i cu abila reu~ita de a nu Ingreuna acliunea ~i de a nu prezenta cu ostentalie numerele muzicale". "saltul calitativ". Erau ~icateva tangouri In film. cu graiul. comedia cinematografica romaneasca oblinuse 0 victorie "de zile mari". se pare. M. chiar daca genul comediei ramasese 0 "rara avis" printre preocuparile cinea~tilor. Intre timp. H. dorinla de perfeqiune. a fost "punctul forte" al peliculei. precizeaza: "Aceasta poveste atat de puerila se desfa~ura Insa In interioare luxoase. pare venit dintr-o alta lume ~i. "Doua inimioare ~i patru pereli". N. In 13 noiembrie 1937 ~i. Petrica MOloi cu taraful sau. ~tacheta artistica fusese ridicata foarte sus prin filmullui Jean Georgescu 0 noaptefurtunoasa. In stagiunea 1945-1946. Fl. ) ~imult prea saraca In invenlie comica". copilul era al unei negrese (!) de la alt etaj. iar atunci cand sunt severe declara ca "scenariul e lamentabil" sau ca filmul romanesc "trece de la etapa dibuirilor ~ovaitoare la faza catastrofelor de mare discredit". Insa. subliniaza ideea ca "aqiunea e mult prea simpla (. Intre timp. un film muzical cu 0 intriga puerila. unde bietul provincial.a. Nemleanu. neinteligibil. Veve Cigalia. cu menliunea ca este "imoral. Intr-o sala de receplie cu mobilier frumos. dovedind ca dorinla de comedie este mai mare decat. unde gaseai orchestra. Anca Balaban.

Mihai Berechet are. chiar foarte bogat pentru 0 cinematografie incipienta ~i. Si totu~i. ca ~i Noaptea de pomina. cum am vazut. " Un trist roman foileton? REVENIREA LVI ION ~AHIGHIAN Intr-un articol din revista "Cinema". Recurg. dnd a semnat regia scurtmetrajului In doua acte State la Bucure.~'ti (Alcazar). In completarea unui lungmetraj strain. Baldovin. In 1934. pe aventurile ~i avatarurile unui provincial sosit In Capitala ~i ajuns Intr-un cabaret. de asemenea. cu mijloace de film mut. oarecum haotica. dar ma Intreb daca povestea cinematografiei noastre nu era Intr-adevar un trist roman foileton. sa-i zicem. a plecat cu una din copiile filmului In Statele Unite. terre d'amour. ~i abia ulterior a fost sonorizat. 99 . N. Fraza asta suna a roman foileton. rolul titular era detinut de Ion Sarbul. Producatorul.premier a filmului Doamna de la etajul II ~i premiera comediei 0 noapte de pomina trecusera doi ani..la 0 varsta Inca tanara (sub 30 de ani) . catre sfar~itul deceniului al IV-lea. In afara de aceste filme. realizate In anii cinematografului presonor. Am vazut. G.. Ion Sahighian este. catre mijlocul deceniului al treilea. NaMdaile Cleopatrei. Ion Sahighian este ~i el unul dintre aceia peste a carui amintire . la cinematograful bucure~tean "Trianon".persista ceata uitarii". la cateva argumente Impotriva uitarii . s-a bucurat de un autentic succes la critica vremii ~i In mijlocul publicului cinefil de atunci. cu acest palmares bogat. In studioul parizian "Gaumont". filmul produs cu casa Gaumont din Paris.semnand montari memorabile la Teatrul National. cu precadere In anii 1939 ~i 1940. Jean Mihail nota cu tristete: "Si din nou tacerea se a~ternu asupra filmelor romane~ti .. neindoios. Anastasiad. Mai e de mentionat Se aprindfacliile care. 1. 0 mai facuse 0 data. Serbanescu). un american. Peste ani. a~adar. Richmann.regizorul Ion Sahighian. regizorul Mihai Berechet nota urmatoarele: "Ion Sahighian este regizorul comediei lejere State la Bucure~ti sau Alcazar . a asigurat partea romana (prin filmarea unar dansuri folclorice In colaborare cu maestra de dans Elena Popescu-Liciu) a filmului Roumanie.. Joujou Pavelescu. Referindu-se la acest gol. Dar aceasta experienta cinematografica nu poate fi cons iderata "suta la suta" un "film sonor".. film turnat cu capital strain. juvenil. Tot Ion Sahighian semneaza 0 noapte de pomina. cum a intrat In cinematograf . Vulpescu. cu doua filme de succes. la Inceput de razboi.ca cineast . care i-a asigurat «postsincronizarea». Ion Sahighian era ~i co-scenarist cu acel prilej (alaruri de N. la locul cuvenit. ale carui fascicule aveau drept principala caracteristica Intarzierea ~i neregularitatea In aparitie . cel care. de ce nu. dupa un scenariu de Tudor Mu~atescu (caruia In acela~i an Ii monteaza pe scena Titanic Vals) . Mr.. publicat In 1987 (cand se Implineau 90 de ani de la na~terea regizorului Ion Sahighian). mai jucau In film Marietta Sadova. Ion Sahighian s-a Intors la uneltele cineastului. trama fiindaxata. mai apoi la Teatrul Nottara -.N. cinematograful n-a ramas doar un capriciu. Pentru regizorul de teatm care avea sa slujeasca scena decenii la rand . ~i Datorie ~i sacrificiu.prilej pentru marele actor Ion Sarbul de desfa~urare a darurilor sale de capo-comico -. deoarece filmul a fost turnat Inca din 1931. adaptandu-~i discursulla cerintele filmului sonor. un film pierdut. a carui premiera a avut loc la 5 iulie. dreptate.

scria urmatoarele: "Acest film este rezultatul colaborarii fericite a acestor trei mae~tri care sunt d-nii Tudor Mu~atescu. eu umorul sau savuros. . in 29 noiembrie. acasa la dumneata.. eroul ramane fara teancul de bani ~i fara Lulu. la einematograful sonor. Tocmai pentru ca este yorba despre un scenariu mai "special". Au fost scene in care acest mare actor ne-a reamintit de cateva din creatiile extraordinarului Raimu" (2 decembrie 1939).era interpretat. Costache Antoniu (un aprod la Banca). am cautat sa ies din banalitatea ~i conventionalul acestui gen de produqie ~i sa scriu un film romanesc a carui actiune se petrece in capitala. din aperitivele pe care nu le-a baut". funqionar la Banca Romana Modema . acest inepuizabil Timica.. Mitica Dumitrescu. Scenariul era scris de Tudor Mu~atescu. ba chiar (ru~ine sa-mi fie!) ~iintr-unul din marile ei localuri de noapte . 0 tanad careia apuca sa-i imparta~easca visuI sau. in continuarea chefului. Duminica. Frumoasa necunoscuta avea sa-i ramana in gand.. ca 0 raza de soare: frumoasa Lulu ii aduce banii . in smoking.. ~i se trezqte. multi alti actori incercati ai scenei ~iecranului romanesc. pe 0 banca din Ci~migiu. A fost parca seara de gala a filmului romanesc. . cantareata localului. ciobana~i ~itaranci cu ochi speriati de reflectoare. toata ziua. casuta facuta "din tigarile pe care nu le-a fumat. ". doar cu 0 papu~a de 1000 de lei. cirezi de vite in amurg... " Filmul s-a bucurat de aprecieri elogioase (dar a avut parte ~i de rezerve serioase).0 casa mica. a~adar. Un mic functionar de banca. la serbarea colegiala de la liceul "Alexandru cel Bun" (unde a serb at 35 de ani de la absolvire). Timica.. in distributie mai figurau Dina Cocea (Lulu. a~ retine ~i cateva date ale subiectului.. cam acesta este visullui. banii necesari pentru a-~i cumpara 0 casuta a lui. La capatul noptii de pomina. Ion Popescu Gopo. in rolul unui student indragostit. muzica lui Paul Constantinescu a fost completata cu melodii de Ion Vasilescu (cantate de Grigora~ Dinicu. pe cerdac . la banchetul de la "Continental" care a urmat . Timica a fost in largul lui in film ca ~ipe scena. datorat unui dramaturg cu experienta scenaristica substantiala. cu orchestra lui ~i cu orchestra Joe Reininger). Maria Wauwrina (menajera lui Mitica). cantareata de cabaret). intra pe u~a. la avocat. Scenaristul Tudor Mu~atescu marturisea inaintea premierei: "N-am fost niciodata convins ca «film romanesc» inseamna musai cumpene de fantani.cu discursuri.pe care-i salvase in ajun -~i deschide drum unui final "deschis": "Taci. pe Lulu. aduna .dupa trei decenii de munca ~i sacrificii .~i. Seara de gala consacrata premierei acestei realizari ni s-a parut de 0 semnificatie mult mai adanca. Visul vietii sale s-a prabu~it intr-o clipita. happy-end-ul.. s-a produs in anul 1939. Ion ~ahighian ~i G. eroul nostru 0 cunoa~te. fiindca in acea seara am vazut 100 . . Premiera eomediei melodramatice 0 noapte de pomina a avut loc la cinematograful "Aro". Elogios este ~i salutul anonim al revistei "Cinema": "Am aplaudat cu tot entuziasmul filmul 0 noapte de pomina. cu cotet de porumbei ~i un caine ciobanesc pe care sa-l cherne Samson". imagine a a fost realizata de Louis Behrend. de George Timica. din biletele de tramvai cu care n-a mers. rolul principal . unde Mitica are surpriza sa 0 regaseasca pe frumoasa Lulu. disparuta fad urma. la barul "Atlantic". Fara sa se arate deloc emotionat. zgomote ~i diteva vorbe (romane~ti) razlete.0 suma frumu~ica. cu bani aruncati in dreapta ~i in stanga.dnd is-au adaugat muziea.. In ziua hotarata pentru semnarea contractului de cumparare. Traian Lalescu. in sala de a~teptare.. nu-mi multumi acuma. cu ghivece in fata. cu 0 chercheleala pe cinste.. ~ampanie ~i cu "Ciocarlia" lui Grigora~ Dinicu . . Dar cand toate pareau pierdute. Revenirea lui Ion ~ahighian la film. in "coada" distributiei aparand . in "Universulliterar".acela allui Mitica Dumitrescu. Urmeaza 0 "noapte de pomina".

luni. i-a~ lasa cuvantul. avea obieqii privitoare ~ila tipul de erou al peliculei (eroul face parte "dintr-o serie incerta ~iridicola. In al doi1ea rand. Magdalena Radulescu au oferit minunate exhibitii coregrafice" . pot. Intai. regizorului Jean Mihail: "Lucru curios.. Lumea da navala. mulili vioiciune ~i (. In 5 decembrie 1939. care n-a trecut neobservat de critica: "Remarcabila completarea filmului. de la imagil'Jle fugitive la explicatiile textului scris. AI. Josephina ~i Rozina Krainic. Mai putin optimist era. In care nimic nu era artificial. despre "rezistenta filmului". Azi. personajele erau luate din viata iar cunoscuta verva a autorului ei. Din mai multe puncte de vedere acest "racord" mi se pare util. Ea s-a datorat mai ales faptului ca. p. dar totdeauna cu spirit ~iingeniozitate. Ajun~i aici. dar vorbea. care consta In dialoguri. Impreuna cu cateva din elevele sale. niei engleze~te. In conversatia lor. Numai bogatii ~i guvernantii no~tri n-au Inteles pana astazi utilitatea filmului national" (Jurnal. din pricina numeroaselor 101 . nereala pentru ca nu corespunde tipului pe care vrea sa 11reprezinte"). prolific. Marie Jeanne Livezeanu. Const. Dar deosebirea calitativa a fost evidenta. leri. Insa. Premiera a avut loc la cinematograful "Capitol". Cocea nu se dezminte: " . 212). n-am putut sa gasesc un loc. pentru ca subliniaza anul cinematografic fast. initial. ~i sub numele de SuIIete fnjurtuna. Toti cei care nu ~tiu nici frantuze~te. In completarea premierei din noiembrie 1939 a rulat ~iun scurtmetraj allui Ion ~ahighian. duminica. cu 0 psihologie plina de contradiqii ~i inconsecvente. micul burghez al metropolei. In sfar~it.dupa 0 nuvela a celui dintai . In special. sa priceapa ce se petrece pe ecran fara sa ameteasca alergand cu ocbii de colo pana colo. pag. dramaturgul Tudor Mu~atescu. cu numele predestinat allui Mitica. ) antren In acest film. regizorul Ion ~ahigbian a avut In mana un scenariu bun. pentru un "racord cinematografic". situatiile se Impleteau In chip firesc. Porsenna ~i Isaiia Racaciuni . Spiritul pamfletar allui N. In poantele din discutiile personajelor. Rinette Livezeanu. In "Universul". al regizorului. Situatiile adesea complicate se apropie uneori de farsa. d-rele Nutzi Dona. mca un film romanesc: Se aprindfacliile.limpede exemplificat cat de mult se poate realiza la noi ~i dit de mult timp pierdusem" (decembrie 1939). pe care 0 pIasa la nivelul cotidian al discutiilor de pe strada sau de la 0 cafenea. totu~i. Satisfactia publicului e explicabila. filmul a pornit de la un scenariu de N.. pentru ca face distinctii valorice nete Intre cele doua pelicule. 98-99). Victor lliu In "Romania literara": autorul considera ca In filmul 0 noapte de pomina "confuzia Intre spectacolul de teatru ~i cinematograf e total a" .~iurma. Ghica a dat iama In adjective ~i superlative: "Filmul e 0 realizare plina de pitoresc ~i amploare ~ipoate sta alaturi de orice produclie europeana.. In faza filmarilor.. Joe !ji doina). sa fie realizat de Jean Mihail (care s-a retras. sala e arhiplina.scria Traian Lalescu In "Universulliterar".D. 0 noapte de pomina e primul film romanesc care nu ne face complet de ras. Din acest documentar etnografic nu s-a pastrat episodul Ctitorife Ie. In favoarea primului. imediat dupa 0 noapte de pomina. amandoua fiind realizate de Ion ~ahighian. Dansuri romane!jti (din care s-au pastrat doar doua episoade. Cunoscut. Dl. Fata din Dragu!j. pentru realizarea lui. la numai cateva zile interval. repro~a scene inutile ~i secvente prea lungi. ~i e. In care d-ra Floria Capsali. dupa cum 0 spune In volumul sau de amintiri. la sf'ar~itu1 anului 1939. 0 comedie In adevaratulInteles al cuvantului. se revarsase din plin" ("Filmul romanesc de altadata". realizat cu gust ~i care nu parase~te niciodata locul bunei comedii. Ion ~ahighian a ~tiut sa Insceneze filmul cu 0 pricepere demna de toate elogiile ~i mai ales cu 0 siguranta datorita careia cele mai mici scene capata un deosebit relief' (5 decembrie 1939).

in Statele Unite ale Americii. date despre el ofera revista "Cortina" (din 8 iunie ~idin 31 august 1940).a.in 1993 -. 37/1939). cel mai aspru judecator dovedindu-se tot viitorul cineast de clasa Victor Iliu. de romantism gratuit ~iconflicte suflete~ti improvizate.. continand A!ja e viata in geamantan. Mihail Tancovici-Cosmin. a realizat zeci de lungmetraje ~i alte zeci de scurtmetraje. care. in versiunea "remaniata" a filmului. in "Romania literara" (tot m. pe drumurile Europei (repet ceea ce scrie Olteea Vasilescu in a sa carte de referinta "Lantema cu amintiri": .0 drama sentimental a cu deznodamant tragic (eroina se sinucide pentru a nu sta in calea sotului sau pe care 11 iube~te) ."). descinzand in ora~ullumina 102 .nascut la Craiova in 26 februarie 1900 pleca din Romania la 0 varsta foarte frageda (initial pentru a urma studii de pictura la Paris). fratii Suchias. se schimba seara. era de 0 intransigenta indiscutabila: "Filmul acesta cu titlul arbitrar ~iumflat de foileton popular e construit pe un subiect regretabil. Emil Botta. Filmul a ramas neterminat. Dar dramele petrecute in mediul burgheziei proaspete de la noi. Unul.a avut parte de cronici controversate la data premierei. CINEA~TI ROMANI PE MERIDIANELE LUMII Doi dintre regizorii romani de reputatie mondiala faceau. "Un vant rau incepuse sa sufle asupra tarii .0 pomea ~iel. cu filmul o noapte de pomina. Din distributia filmului amintesc cateva nume: George Vraca. Celalalt.nascut pe Calea Grivitei in 1901 . un scenariu imaginat de Eugen Mirea ~iPuiu Maximilian. unde. Filmul Se aprind facliile . Intoarcerea lui Ion ~ahighian s-a prelungit ~i in ultimul an al deceniului al IV-lea: atunci urma sa fie realizat un policier umoristic. filme in strainatate. Apoi. Nicolaide ~i George Groner). mai sigure ~i mai rentabile".r. povestea a doi detectivi grote~ti ale caror e~ecuri constituiau fondul hazliu al filmului. Jean Georgescu .interventii facute pe decupajul sau: "ceea ce scriam ziua. in cele din urma. la 93 de ani. pana la inceputul anilor '70.~i iata-l astfel. Dupa cum relateaza Jean Mihail (in "Filmul romanesc de altadata"). aparea ~iMaria Tanase. Ingrijorat de intorsatura lucrurilor. avea sa inchida ochii pentru totdeauna. Ecaterina Nitulescu-~ahighian. cu conflicte false. cu personaje agitate de obsesii erotice.din 1927 . in zorii celui de al patrulea deceniu al veacului. Cu acest film se incheie ~iactivitatea productiva a societatii "Ciro-Film" (societatea anonima romana "Cinegrafia roman a s. care aruncase Europa in razboi. nu pot sa dovedeasca decat 0 iremediabila descompunere. incepand din anul 1931. Tom !ji Rom (cu H. Nutzi Dona. tentativa de a da justificari estetice unui stil de viata anumit. unde . evocand caracterul de masa al cinematografului ne putem u~or da seama de inutilitatea ~iabsurditatea filmelor construite pe astfel de teme jignitoare ~i inactuale". E cosmopolita melodrama burgheza. ~i «Ciro-Film» nu s-a mai preocupat de productie. Aura Fotino. care debulase. cu 100 de franci in buzunar ~icu 0 cutie metalica. ci numai de lucrarile de laborator.. Elena Arion. pentru ca ulterior sa se retraga la re~edintasa din Marbella. americanul Richmann a vandut partea sa din societatea «Ciro-Film» proprietarilor casei de locatiune «Astoria-Film». Regimul dictatoriali~i apleca tot mai mult balanta catre hitlerism. la inceputul anilor '30. de 0 artificialitate stridenta ~iofensatoare. Spania. Jean Negulescu .. din 1942. la inceputul anilor '30. acasa la autor"). se stabilea . practic.

imbina comicul de situatii cu comicul de caracter.sunt nevoiti sa revina acasa inainte de a-~i atinge telul (din pricina unor escale fortate.needitat" (dupa cum reiese din cartea sa de memorii..un pictor. din 1935. rebutat (cuprins pe 14 bobine developate). John Rox -.dupa experiente sustinute de regizor secund. apoi..sa se intoarca acasa.Jean Georgescu. Katya Sergava..dupa 0 piesa de teatru de Georges Bernanos -. vreme de un deceniu avea sa joace sau sa faca film in Franta. filmul ~i intoarcerea in tara a cineastului au fost primite cu caldura de cronicarii timpului. la inceputul anilor '30. In 1931.a colle.lara ajutorul nevestelor . ei dec1an~eaza"dezastre" pe care .ca sa procedam cronologic . se afla la ele 103 . in ordine. Pana la viitorul sau film . dar relatii despre el aflam in volumul amintit al Olteei Vasilescu.0 comedie "placuHi".. ~i sa traiasdi uitat. la despartirea de Jean Georgescu... numai pentru a nu fi instrainata. pe diferite meridiane ale lumii. Cu exceptia unui pamflet semnat de Jean Mihail (atitudine pe care regizorul avea s-o retracteze peste ani). premiera a avut loc la cinematograful "Scala". ora~ care. and Things I Think I Did.de data aceasta un lungmetraj . 0 zi din viata a trei oameni .al visurilor sale. care erau. Premiera pariziana a filmului a avut loc in 24 mai 1935. ~i . 0 poveste cu Mimile ~i Totoche (~i cu nevasta celui dintai). simtea. cu Raymonde Genevieve Beauparrain . care pleaca intr-o excursie. in 17 august 1940: titlul romanesc a fost Tara fericirii. insa. nu avea sa-l intampine doar cu boboci de trandafir"). amandoi ajun~ila 0 aceea~i varsta venerabila (dupa ce s-au despartit . Tot in 1933. Filmul nu s-a pastrat. in care umorul ~i ironia fina. dupa 0 casatorie care . pana-n 1994.putine! . specific frantuzeasca. in China. pentru a-~i relua zborul spre indepartata "tara a fericirii". intr-o intriga u~oara. Este yorba despre doi vecini caraghio~i ~i copilaro~i. Jean Georgescu este scenarist la filmullui Christian-Jaque r. cu ~apte calatori. a~adar. un material filmat . criticul Mihai Tolu i~i amintea ~ide filmul francez al cineastului roman: "Aventura fericita.. ani multi ~inu tocmai fericiti. de profesie secretara -... 0 porneau spre nicaieri . 0 comedie de aventuri. pe un scenariu propriu . va deveni regizor ~i scenarist francez. intr-o padure tropicala). 0 balerina ~i un fermier. dupa experiente actorice~ti intamplatoare (datorate faptului ca se afla la Paris). la 93 de ani! Un Jean craiovean.vor mai trece ani. ce p1edeaza pentru reintoarcerea omului la natura. mahnit de vanzarea catre americani a unei pretioase miniaturi din coleqia unui muzeu celebru. 0 "fura".dupa 0 serie de aventuri extravagante . In Romania filmul a fost prezentat abia dupa cinci ani ~iceva.cand altii. tradusa de Manuela Cernat cu titlul Drum printre stele): Trei!ji () zi (Three and a Day). faceau filme. sa-~i imbogateasdi filmografia cu 0 capodopera. de autor de scurtmetraje . Peste ani. Cel mai important film realizat de Jean Georgescu in Franta . povestea unui batran profesor care. doi regizori care aveau sa insemne ceva in istoria filmului romanesc ~imondial.. pentru ca. Ca toti eroii autentici de comedie. una . Mischa Auer. interpretati de Fernandel. Jean Negulescu intra in cinematograf cu un film . la inceputul razboiului . Things I Did . cu avionul. Intre timp . amuzanta ~i plina de neprevazut. cu alte cateva .din motive mai mult sau mai putin obiective .prematur de cinematograf).este L'heureuse aventure (Aventurafericita). Ouvrard ~i Loulou Hegoboru..0 fata de 18 ani. speriati. Sa privim indeaproape cateva dintre aceste filme . 11va costa. In anul1933 el semneaza metrajul mediu Miniatura (La miniature). de diferite proveniente sociale. nascut in primul an al veacului nostru.filme de suflet. nascut in ultimul an al veacului trecut ~i un Jean bucure~tean.nu le-ar putea stapani.

Cornel Wilde. 0 melodrama dupa un roman de Dan Totheroh. din 1946 dateaza Nobody livesforever (Nimeni nu traie. traducand in limba romana volumul de "amintiri europene ~i hollywoodiene" ale lui Jean Negulescu. Ira Furstenberg . Lew Ayres. in final. devin vanatari ~i se sperie de un iepure.cu Jane Wyman. "coloniali~ti". David Bruce. filmul avea in distributie pc Tania Fedor. Donovan Pedelty. Jean Georgescu mai realizase un film de metraj mediu 1a Paris. intr-o povestire a lui John Huston ~i Humoresque (Humoresca). cu Joan Crawford. Faye Emerson. Joan Crawford. El (Dandy) ~i Celalalt (Orbal). Simone Deguyse. Harlan Thompson. George Tobias.ois Rozet. Edy Debray. 0 femeie colerica (Colette Nancy). 13-14/1994) ReaJizat dupi'l un sce118riude />. primul cu Sydney Greenstreet. a fost regizor secund al unor cinea~ti americani pre cum Frank Tuttle. Fred Astaire. un domn primitor (Louis Perdoux). Bette Davis. in 1947. "Jean Georgescu" a Cinematedi Romane. Printre interpreti. povestea unei newyorkeze care incearca sa-~i gaseasca lini~tea sufleteasdi . Brenda Marshall.. cei doi amici intalnesc tot [elul de personaje. Faye Emerson. cu Ida Lupino ~i Dane Clark. regizorul va continua sa realizeze filme pana la inceputul ani lor '70. Dupa aceea. un hangiu (Tillet) . Peter Lorre.. Orbal. Leda Oine11y. 0 comedie buriesca in centrul careia erau doi "pierde-varif' ~i "incurca-lume". Frank Borzage. Alcover. Agnes Moorehead . Lauren Bacall. Sydney Greenstreet. Intre timp. Richard Widmark .. din 1948 dateaza doua dintre cele mai importante filme ale lui Jean Negulescu. Geraldine Fitzgerald. un vanzator de pasari (Leo David). Victor Francen. distributiile devenind din ce in ce mai prestigioase: The Mask r<f Dirnitrios (Masca lui Dimitrios) ~i The Conspirators (Conspiratorii) in 1944. un director (Pitanto). Walter Brennan.intr-o plantatie din Singapore. Claudette Colbert. regizorul american Jean Negulescu a realizat a serie de scurtmetraje. Three Strangers (Trei strain i) cu interpreti favoriJi ai regizorului.. Micheline Presle. al doilea cu Redy Lamarr. Jean Negulescu realiza. Louis Ternaul. Ginette Leclerc. intr-o vitrina publicitara care reconstituie un peisaj exotic pentru a atrage doritori de dilatorii peste mari ~i tari.. Deep Valley (Valea cea adanca). sa se capatuiasca. William Nigh. ei sunt angrenati in tot [elul de situatii hazlii . Anne Baxter. Era anul 1941 cand Jean Neguiescu realiza Singapore Woman (Ferneia din Singapore). Dr. Celeste Holm. Maurice Chevalier. Paul Henreid ~i. Filmul a avut premiera in Romania dupa aproape 60 de ani. un vanzator de cravate (Jean Chaduc). Pe bun a dreptate.incearca sa vanda unui surd un aparat contra zgomotului. Geraldine Fitzgerald. 0 portareasca (Mercedes Barthus). Norman Taurog.acasa" ("Prim Plan". Randall.~i pana la urma 0 gase~te . Robert Ralphy. Les compagnons de Saint-Hubert (Amicii din Saint-Hubert). pcntru ca. Carrete. 0 doamna camoda (Mady Sycovich). Bruay. 11intitula 104 . Peter Lorre. regizorul pornit din Craiova avea sa realizeze film dupa film la "Warner Bros" . cu Ida Lupino. un prieten al directorului (Bretigny). Fran<. Oscar Levant.nilre Auberge. Ann-Margret.~i Road House (Hamtl). Sylva Koscina. Alec Guiness. Michael Curtiz. din nou. In calea lor. la saIL. Richard Burton. Lana Turner. Virginia Field. Peter Lorre. printre actorii sai numarandu-se tot mai multe nume celebre. Victor Francen. Manuela Cernat. Cum spuneam.. Fanny Lacroix. Zachary Scott. John Garfield.yte ve!'inic).. Barbara Stanwyck. traiesc 0 noapte de groaza intr-uD han-. Sydney Greenstreet. Stephen Roberts. 0 secretara ie~ita din camun (Madeleine Sologne!). Sophia Loren. Marilyn Monroe.. In 29 mai 1995. un batran (Crousdet). un patron (Raymond Robert). Inainte de a reveni in tsra. Charles Bickford. Leslie Caron. sa obtina ni~te posturi de . cu John Garfield. Johnny Belinda . Maureen O'Hara. Daniel Mendaille.

Imparta~ind parerea profesorului Cantacuzino. Exista ~i 0 excep!ie. Regizorul german Martin Berger . Jeana Popovici. insa. Berger ne-a exasperat: neputinta dumisale 105 '4 .0 sinistra ~itenden!ioasa incercare de a ne prezenta drept un trib orientallipsit de orice simt al artei ~i al cuviintei". Ciriva dintre interpre!i . Dar iata ~i distribu!ia versiunii rom.Voinea (Madalina). Alice Sturdza (matu~a lui Puiu). presa este indignata. producatorul fiind.au jucat ~iin versiunea germana (intitulata Verklungene Triiume). Sub acest indemn «Rampa» saluta izbanda Ciuleandrei" (31 octombrie 1930).care ne daruise in 1929 Venea 0 moarti pe Siret . sa vedem de unde a pornit "pricina". Exterioarele au fost turnate in lara noastra.. DIN NOU. Timu~ este entuziasmat: "Nu in acest loc yom sublinia dramatismul puternicului roman al d-Iui Liviu Rebreanu. In "Rampa". Premiera de gala a. fiindca actorii germani jucau roluri de !arani romani vorbind cu accent berlinez. unde Hans Sttiwe 11interpreta pe Puiu Faraga ~iMaly Delschaft pe Madalina.. Inaintea oricaror alte comentarii privind coproductiile.0 data cu filmul sonor au aparut pe pia!a noastra cinematografica ~iunii dintre cei care. Martin Berger. Petre Sturdza (batranul Faranga). Manuela Cernat vorbe~te detaliat ~iin monografia publicata in anu12000. Despre acest "drum printre stele" al regizorului Jean Negulescu. Majoritatea publica!iilor vremii privesc filmul ca pe un e~ec lamentabil. Berlin. Maria Forescu. Eugen Rex. unde s-a facut ~i sonorizarea. recurg la opinia profesorului Ion 1. peisajul.1ne: Nicolae Balta!eanu (Puiu Faranga). pagini atat de. Actorii germani erau cunoscu!i ~i aprecia!i de publicul nostru. Hans Sttiwe (Mironescu). Cantacuzino.. V. Dar rezultatul a fost un fiasco artistic ~i prilejul unei campanii de presa care n-a facut nici un bine ideii de film romanesc".Elvira Godeanu. Caci !inem sa relevam dintr-o prima viziune a Ciuleandrei numai enorma fresca de posibilita!i pe care Ie ofera lara. Leria Niky-Cucu (prietena Madalinei). Thinelle Anys.. Subiectul ar fi putut avea elemente cinematografice interesante.profita de conjunctura filmului sonor ca sa repete lovitura. muzica. iar interioarele la Berlin. din volumul sau intitulat "Momente din trecutul filmului romanesc" (pag. deopotriva. in 30 octombrie 1930. Dqi filmul are ca premisa romanul cu titlu omonim allui Liviu Rebreanu. 30): . In cronici pot fi gasite afirma!ii de tipul . Dorin Sireteanu (parintele Ursu). se infruptasera din subven!iile oficiale. Thinelle Anys .. Producatorii filmului au fost Deutsch Rumanische Filmproduktion.potrivite pentru un scenariu de film. Eugen Rex."Drum printre stele". Leria Niky-Cucu. doinele ~i literatura romaneasca in nadejdea obstinata ca autoritatea ~i ini!iativa romaneasca se vor convinge de necesitatea imperioasa de a crea 0 industrie de arta cinematografica romaneasca. conform marturiilor din presa vremii (pelicula nu s-a pastrat) con!inutul difera in mod esen!ial: singurele tangen!e dintre film ~iroman sunt titlul ~inumele ditorva personaje. adaptand pentru ecran romanullui Liviu Rebreanu Ciuleandra.avut loc la cinematograful bucure~tean "Capitol". "d-l M.. pe vremea filmului mut. dind regizorul evocat ar fi implinit 0 suta de ani . scenarist ~iregizor. dar n-a ie~it din el decat 0 trista melodrama. arti~tii. Altfel. Elvira Godeanu (Anita). ORA COPRODUCTIILOR . ~i realizeaza in 1930 primu1 film sonor romanesc. care provoca rasul.

Suzy Pierson (Elvira). a fost Roumanie. un monument ridicat acestei amicitii ancestrale. s-a ~iIntamplat: filmul a fost distribuit cativa ani la rand in tara ~iIn strainatate.A. Pupn dornici de a semnala 0 grqeala acoperita. Raymond Dostac (Florea). o Romanie de carton (. Alba-Iulia. a adus de la Paris faclia civilizatiei latine ~ioccidentale. ramas in arhivele productiei. primul film vorbitor in limba romana. Bucure~ti (Orient-Radio). spre viitorul sau ~i al tarii". Emma Romano/Emilia Naftaliu-Ionescu (Ileana. In al doilea rand. S . Critica oscileaza intre elogii aduse "distinsului scriitor francez" Peytavi de Faugeres ~iobservatii dure la adresa filmului. ~i am putea rfide de virtuozitatea acestui chirurg-dentist care ~tie sa extraga fara durere. . ). . sub semnatura EA. dar care. dar nicidecum romanesc" etc. aflam doua-trei elemente esentiale despre film.. bogate de aceea~i civilizatie. "un film sonor antiromanesc". Sub titlul "Pardon.. Paris . ).R. Pierre Nay (Radu Olteanu). Ingreuiate de acelea~i victorii mutilate. este un film dintre cele mai interesante pentru majoritatea amatorilor de cinema. Ie voi spune ce sentimente profunde leaga una de alta pe cele doua surori. al carei tip ramane Franta. prezentat ca 0 opera franceza. Abia dupa un an de la spectacolul de gala dat la cinematograful "Trianon".Rador.. Damian se poate citi. etc. Bucurqti.artistidi e la cuIme" . Dintr-un rezumat al scenariului literar. pentru a aduce in obiectiv cat mai multe locuri pitore~ti din Romania: Turnu Severin. accentul principal al intrigii este pus pe pove~tile sentimentale ale protagoni~tilor. cateva localitati din Arge~.0 masacrare totala a romanului". terre d'amour (Romania. Iar d'md 11apreciem cu aceasta masura. Peytavi de Faugeres (Olteanu). In revista "Cinema": "Ciuleandra nu trebuie privita In lumina campaniilor de presa.. care prezinta. Roumanie!". tara iubirii. cateva milioane de lei din bugetul roman 106 . fostul boier a carui domnie s-a sfar~it. MichellMihail Daia (Ion). Distributia franco-romana arata in felul urmator: Renee Veller (Zamfira). filmul a fost prezentat marelui public (In 12 mai 1932. taranul care prin vointa ~i munca a ~tiut sa se ina1te. in prezenta regelui Carol II.0 enorma aberape". In primul rand ca subiectul a fost astfel conceput. Insa. deci cu care cinematografi~tii pot inca realiza retete frumoase" (16 noiembrie 1930). "apar ~i actori romani in acest nenorocit film germano-african-tiganesc. in regia francezului Camille de Morlhon ~i cu un scenariu literar de G. la Palais Rochechouart. intitulat Romania. de altfel. un film realizat sub auspiciile Gaumont Franco-Film Aubert. de bine de rau. tara dragostei). ca pe vremuri. Richard Pierre-Bodin publica urmatoarele in "Figaro": "Nu cititorilor lui «Figaro». cu 0 stangacie tehnica pe care n-o egaleaza decat lipsa ei de gust. am preferat insa sa nu amintesc de acest film primitiv. Peytavi de Faugeres (care a tinut 0 serie de conferinte ~i a avut contacte cu cercurile oficiale). Ideea filmului pare a fi luat na~tere cu prilejul unei vizite la Bucure~ti a lui G. la cinematograful bucure~tean "Boulevard Palace"). acest din urma interpret fiind ~i autorul unei muzici romane~ti inedite. distribuirea pariziana a filmului incepuse Inca din 21 mai 1931. Florea este viitorul generos. La capatul acestei adevarate "campanii de presa" impotriva filmului. ca 0 simpla masea. ci sub raportul primirii facute de marele public.. Cluj. ~i S. In sfar~it. in centrul actiunii sunt doi barbati. Ceea ce. indoliate de acelea~i sacrificii. de catre cinematografia franceza.. Moreni. pe care rezumatulla care m-am referit ii caracterizeaza astfel: "Radu este trecutul. nu amicilor credincio~i ai lui Robert de Flers (. realizat de un francez. Constanta . Sinaia.. cu aripile lor taiate. o aWi coproductie. putem zice fara teama de a exagera ca Ciuleandra.. sora Zamfirei). intr-o prima etapa. va fi un omagiu acestei tari. Peytavi de Faugeres. de la Inceputul deceniului al IV-lea. Am fi fost deci in drept sa ne gandim ca un film.

despre pelicula lui Camille de Morlhon. caruia i-au fost adaugate secvenle de exterior filmate de Jean Mihail. Despre filmul Nunta tigi1nciidin Valeni de Carl Boese ~i Jean Mihail s-au pastrat destul de pUline date. un amplu "top" de notefilmologice. «Figaro» ili cere iertare in numele cinematografiei ¢rii sale!" (31 mai 1931). Ganghofer ~iBrodner). de propaganda. un amplu "dosar" al filmului Romania.despre Romania. Carlo Ninchi (Mihai Teodorescu. Mircea Axente (fiullui Ion). Christiane de la Valette de Morlhon sub titlul "Bunicul meu" etc. dar ~iprin filme de propaganda fascista). filmul Catu~e ro#i de Carmine Gallone este 0 productie O. Ar fi ~iun "al treilea rand" de menlionat. dupa piesa Die Hochzeit von Valeni de L. Din mai multe motive. Pe generic mai figureaza nume precum Maria Margareta Langen (autoarea scenariului. unde filmul a fost prezentat in 13 septembrie 1942 (premiera bucure~teana avea loc abia in toarnna anu1uiurmator. colaborarea sa cu 0 echipa romaneasca.. Romania .. considerat "patriarhul" filmului peninsular. In al doilea rand. printre operatori se afla Vasile Gociu ~iIosif Bertok. Romanie. un interviu semnat de Calin Stanculescu cu Eric Le Roy (care ne-a vizitat lara in anul centenar al cinematografului).C. "film descoperit ca unicat in coleclia ANF". pentru ca este yorba despre un film eminamente politic. Datat 1942.este 0 "pagina de istorie" peste care nu putem trece grabili. 0 publicalie efemera a Arhivei Nationale de Filme. Adriana ~erban ~i0 serie de actori neprofesioni~ti. "Restituiri cinematografice". varianta italiana (Odessa in jiamme) a obtinut medalia de aur la Bienala de la Venetia. un studiu allui Eric Le Roy . Mielu Constantinescu..cuprinde pe Ellen Kurti in rolul titular (Sanda. tara dragostei. i se poate reconstitui ~i subiectul . 107 . sotul ei. regizorul italian Carmine Gallone. Intai. La realizarea filmului s-a pornit de la un film mut allui Carl Boese (Sklaven der Liebe).adjunct al conservatorului Arhivei de Stat a Franlei (doamna Michelle Aubert) . iar printre interpreli erau Maria Cebotari (Maria Teodorescu. la 25 septembrie 1943). compozitorul Ion Vasilescu a scris muzica. Nicolae Kirilescu ~i Gherardo Gherardi erau scenari~tii peliculei. George Mihail Zamfirescu (scenaristul adaptarilor datorate lui Jean Mihail). Floria Capsali semna coregrafia. George Timica (Ion). ). ca autor al dialogurilor 11aflam pe Ion Pribeagu. 0 cantareala de opera). intocmite de Aura Puran. publica. in scenele de interior din filmullui Carl Boese . Filmul este amintit in mai multe numere ale revistei "Cinema" (din anii 1930 ~i 1931).Grandi Film Storici. dar ecourile sale au fost minime. note bio-filmografice despre cineastul francez (18691952) scrise de nepoata acestuia.N. daca prietenia franco-romana ~iprestigiul cinematografiei franceze n-ar fi suparator atinse de aceste jocuri (. pe un subiect romanesc . in nr. era un cineast recunoscut pe plan mondialla ora realizarii acestei pelicule (indeosebi prin marile sale montari de tip Ultimele zile ale ora~ului Pompei sau Scipio africanul. tara dragostei. Respectiva publicatie (realizata cu concursu1 Serviciului Arhive10r de Film ale Franlei . 1 din iunie 1995. dupa aproape ~apte decenii de la premiera.de propaganda. menit sa evidenlieze eroismul romanilor in lupta contra bol~evismului (in anii celui de al doilea razboi mondial). Informatiile furnizate cu acest prilej sunt de mare utilitate in "citirea" corecta a filmului. liganca din Valeni).Bois d'Arcy . lara prieteniei.aCliunease declan~eaza in momentul ocuparii Basarabiei de catre trupele sovietice ~i se incheie odata cu eliberarea Odessei de catre trupele romane . 0. Italia ~ipoate fi considerat 0 "pelicula speciala". un mare mo~ier din Chi~inau).0 drama pasionala . iar distribulia preluata.Paris) cuprinde un amplu portret Camille de Morlhon realizat de Raymond Chirat.

. cand ~i-ainceput activitatea societatea numita Cineromit. era aici de 0 discretie totala. Ulterior. dansatorul Fred Donald. fiica unui industria~. ceea ce era conventional in aceasta psihologie. Initial. 108 . Bucure~ti.Artisti Associati (intrata ulterior in planul de productie al societatii Cineromit) Escadrila alba aflam amauunte din volumul de arnintiri "Intillniri cu cinematograful" de Ion Cantacuzino (care a fost ~i directorul de productie din partea romaneasca. Tilda Lucian-Radovici. Au existat trei versiuni ale filmului.Silvia Dumitrescu (Ana). care supara in Odessa. pana la proba contrarie. Giovani.in calitatea sa de director. Marcel Anghelescu (un osta~). insa. Mario Zama). prin simplitatea expresiei. abia in primavara anului 1943. al O. Puiu Mironescu. Filippo Scelzo. Claudio Gora (inginerul Alexandru Manta. a~a ca elementul de propaganda. razboiul nu avea in acest film dedit un rol de fundal ~i de pretext pentru peripetia finala. menit sa evidentieze eroismul aviatoarelor romane din escadrilele sanitare in misiunile de salvare a ranitilor pe frontul romano-sovietc. Lulu Savu. cu opinii chiar foarte favorabile. de Puiu Maximilian). sa puna accentul pe evolutia personajelor ~i sa salveze.." Dar iata ~iinterpretii pove~tii de dragoste a filmului: Mariella Lotti (Elena Mu~at. din partea romana. .regia lui Carmine Gallone exceptionala:').care avea la baza 0 idee a scriitoarei italiene Elena Zucotti Borea . pe atunci. ar fi de mentionat eforturile indelungate ale doctorului Ion 1.. in acest sens a actionat ca regizor. Pollack).N. AI. doar ca 0 gluma in presa vremii. Cronici indulgente au insotit premiera din 4 septembrie 1946 (la cinematograful "Aro"). Cantacuzino .pentru constituirea unei societati mixte de productie ~i distribuire a filmelor romano-italiana. Inainte de alte consideratii. Interpreta principala. Lucia Sturdza Bulandra (bunica inginerului Manta). o colega la ~coala de zbor). filmul a fost gandit ca un film de propaganda nationala. deci filmul avea multe garantii ale succesului de public.C. Tino Bianchi (instructorul de zbor Mihai). Agy Polly juca in toate cele trei versiuni (finantate de .eleve de la ~coala de cinema a lui Jean Georgescu (in rolul elevelor pilot). Ion Sava cautase. Puiu Maximilian.. Faptul ca noua productie era "sortita unei glorioase cariere" a ramas. fara a pierde din vedere punctul de plecare al intrigii. tata! interpretei." Dar Ion 1..Jean Davidescu. Rubi D' Alma. cunoscutul om de teatru Ion Sava . un industria~ din Timi~oara. regizata de Viktor Gertler ~i. Miralena Economu (Maria. .pentru prima ~iultima oara tentat de film . insa. in scenariul sau.~i-a manifestat dorinta de a face un film artistic ~i nu de propaganda. dupa felurite tergiversari. tn acest sens a definitivat scenariul . Critica vremii a fost destul de reticenHi (chiar daca in "Cortina" din 2 octombrie 1943 se putea citi 0 recenzie care ajungea la urmatoarea concluzie: . despre interpreti: Agy Polly.C. de altfel (in "Rampa" din 17 mai 1942): "Acest film de aviatie a c1:irui regie ~i scenariu imi apartin va prezenta peste hotare in mod corespunzator sacrificiile pe care Ie ducem pe campul de lupta ~i nobletea sufletului de care au dat dovada acele femei aviatoare care au cules ranitii de pe front. alaturi de corespondentul sau italian. Rolul jucat in versiunea roman a de Ion Lucian era interpretat in cea germana de Theo Lingen. iar in cea maghiara de Kalman Latabar. Cantacuzino face precizarile de rigoare: " . Ion Sava declara. tntors dintr-o vizita de documentare la Cine Citta. 0 ultima coproductie din perioada de referinta este "comanda muzicala de moravuri sociale" Doua lumi ~i 0 dragoste (0 coproductie "Hunnia-Film" Budapesta . uneori. 0 fire mai u~uratica.. In sfar~it. Despre coproductia ON. Ion Lucian. cand i~i va salva iubitul cu un avion sanitar din "escadrila alba"). Olga Solbelli. proiect care se va materializa. Dina Mihalcea. directorul cursului de pilotaj).

Trenulfantoma. 1930) dar ~i replici pamfletare ("De dnd e artista franceza. Printre actorii casei Paramount erau. impecabila ca realizare tehnica". Bucureflti!.VERSIUNI ROMANE~TI ALE UN OR FILME STRA. ei nu i-a placut ce-a vazut. Fum. lui da. 0 secven!a realizata probabil de Ernst Lubitsch ~i interpretata "cu un formidabil antren" de Maurice Chevalier ~i Evelyn Brent. Jean Arthur. Din programele de sala ale filmului. Dennis King. Nino Martini.ca sa luam un alt exemplu -. Sa Ie luam pe rand .. vestita forma!ie "Paramount Mangan Girls" ~i intreg corpul de balet "Paramount".se spunea intr-un articol nesemnat din 109 . Thelma Todd. nume de prim rang: Maurice Chevalier. Nancy Caroll.un film produs de studiourile "JoinviHe" din Fran!a . in care aparea "cea mai frumoasa coleclie de girls-uri americane". AlIo. Televiziune (Ce vafi maine). Josefvon Sternberg. pe langa moda coproduc!iilor.scria M. Regizorul scenelor de comperaj romane~ti a fost francezul Charles de Rochefort. Bravo. din relatari ale cronicarilor se pot reconstitui majoritatea scheciurilor care compuneau filmul (spectacolul). Pol a I1lery uita misterele limbii Paulei lliescu. Clive Brook. in regia principalilor regizori ai fmnei (ni~te nume deloc oarecare: Ernst Lubitsch. "povestea" era urmatoarea: doi soli se intorc noaptea de la un spectacol. din fragmentele de rec1ama. Premiera de gala a filmului (in prezenta reginei Maria) a avut loc la cinematograful bucure~tean "Select".. reaclii elogioase ("Debutullui Iancovescu pe ecran a fost 0 revelatie. Lilian Roth. pe texte scrise ad-hoc de catre autori din cele treisprezece !an. George Bancroft. la 1 dec. cei doi se iau la cearm. spre noua dezesperare a acelora ce credeau ca in filmul ori versiunile romane~ti descoperirea lui Rene Clair va fi 0 indispensabila utili tate" .INE Inca din primii ani ai filmului sonor. Pentru difuzarea interna!ionala a filmului s-au realizat in studiourile "Paramount" din Joinvil1e (1anga Paris) treisprezece versiuni in tot atatea limbi. Charles Rogers. astazi pierdut.jazzmanul Abe Lyman.. Blossoms. Clara Bow. Ruth Chatterton. "printr-o scena in culori. de asemenea. maghiare sau daneze precum Parada Paramount (Paramount on Parade). textele dialogurilor romane~ti fiind scrise de Nicolae Vladoianu. Iancovescu. pana cand cinematografia nalionala ~i-a adaptat mijloacele la noile condi!ii ~i cerin!e ale producliei. in seara de luni 24 noiembrie 1930. in "Cinema". cearta se transforma curand in "hataie" ~i hataia se transforma in dans: dansul apaflUor. Prima dragoste (Marie). de pilda. De la aceste premise a pornit ~i contributia romaneasca. Ludwig Berger). Gary Cooper. Contributia romaneasca a starnit. Evelyn Brent. Microfonul te cheama insistent la Joinvil1e. asistent de regie a fost Barbu Fundoianu (Benjamin Fondane). " . Filmul debuta. Mary Brian. Richard Allen. William Powell. in presa.. Parada Paramount . Din aceasta categorie cinematografica specifica anilor '30 fac parte pelicule ale unor studiouri franceze. prin adaugarea unor scene de prezentare a scheciurilor facute de actori din !arile respective. moda versiunilor romane~ti pentru felurite filme strmne.era compus din scheciuri interpretate de actorii casei "Paramount". de 0 suta de ori bravo! Nu vei ramane mult timp la noi. secven!e realizate la Hollywood ~i prezentate in Statele Unite ale Americii drept un filmjubiliar al studiourilor in cauza. Mitzi Green. Hollywoodul Europei . Intr-unul din scheciurile filmului . Fay Wray. s-a instituit. in stilul scheciurilor din revistele lui Tanase. iar interpretii scene10r de 1egatura dintre scenele jucate de actorii Paramount erau Pola I1lery (Paula lliescu) ~i Ion Iancovescu.

Pola Il1ery (Jeny.. Timu~ care. Ziarele romane~ti ale vremii anun!au .M. ~i rezultate1e nu se vor margini desigur aicL In contact cu arti~tii ~i manifestarea inte1ectuala romaneasca mari1e case straine vor gasi desigur in literatura ~iputerea de crea!ie a talentelar romane~ti. intr-o "inevitabila peltea sentimentala" . In fa!a versiunilor in graiul !arii. Cantacuzino.. lansata cu ~apte decenii in urma... cu prilejul unei calatarii la Bucure~ti. dar exista destule surse de reconstituire a destinului sau): povestea cinematografica s-a pierdut. Mircea Balaban. Astfel incepea contribu!ia romaneasca la versiunea autohtona a filmului Televiziune (Ce vafi maine). Arti~tii ~i scenari~tii romani incep sa gaseasca utilitatea pe care noi am fi dorit sa 1e-o dea produqia originala. Capitalul strain insa impline~te inca 0 data ceea ce iniJiativa romaneasca a intarziat ca pretutindeni sa realizeze. s-a bucurat. Experien!a filmului Parada Paramount (de~i nu intru totul izbutita) i-a determinat pe realizatorii franco-americani sa persevereze. Jack Salvatori . "adaptarea versiunii romane~ti" urmand sa fie scrisa de I. Sadoveanu. Dar ~iin domeniul imegistrarii sonare existau destule deficien!e.. Subiectul se axa injurul unui tanar inventator care construise un aparat de televiziune . micul Paul Rapalo. 22 octombrie 1930).a carui premiera a avut loc in 25 aprilie 19311a cinematograful "Vox" . Starin ~iSofica Ionescu pentru filmul Televiziune. dupa cum 0 spunea ~i Jean Mlhail in cartea sa de amintiri. in articolul Filmul In versiune romaneasca ridica. Vraca. ) a avut singurul merit de a ne ingadui sa auzim cum suna pe ecran glasullui Vraca ~i allui Storin. a unui text complex). din amintirile sa1e:"Premiera (. asistent general de produqie al studioului Paramount. benzi1ein limbi straine vor capitula repede. Sofica Ionescu (proprietareasa).a beneficiat ~ide cateva scene de exterior filmate la Bucurqti de catre Jean Mihail.~tate de serviciu" -. " ("Rampa". intitulat Televiziune. al regizorului Jean Mihail. a fost destul de rezervata. de concursul scriitorului Ion Marin Sadoveanu (ca autor al dialogurilor romane~ti) ~ide participarea unor actori prestigio~iprecum George Vraca (inventatorul Jack Taylor). la sfar~itullunii octombrie se anun!a ca distribuJia a fost completata cu Pola I11ery. tema povestirii cinematografice fiind (nu-i a~a?) de domeniul romanului ~tiin!ifico-fantastic.tara limba) sau chiar critici aspre (Ion I.care se afla pe atunci la Paris . opere demne a fi.. intitulat D-ra Pola Illery a ramas . ele la randu-le. iar critica.care "a inceput sa prepare rolul"."Rampa". ramane de mare actualitate. Chiar dad! optimismul funciar allui V.(un factor po~tal). a angajat pe G.pe la mijlocullunii septembrie 1930 . E totu~ipacat ca nu s-a pastrat 110 . Reproduc un singur gand. in "Excelsior" din 5 dec. transpuse in versiuni strmne. Gheorghe Storin (bancherul Noris). G. 0 problema de principiu: "E desigur un mare pas in drumul filmului romanesc. Filmul . Existau premise chiar daca regizorul filmului era un debutant. Filmul n-a beneficiat de 0 participare prea entuziasta a spectatorilor (a~a cum au stat lucruri1e cu Parada Paramount). prin producerea imediata a unui alt film. a avut ca asistent de regie pe Benjamin Fondane. tot in treisprezece versiuni. in toamna anului 1930. De data aceasta era yorba despre un film vorbit "suta la suta" in limba !arii respective (fapt care presupunea existen!a unui subiect amplu.ca ini!iativa studiourilor "Joinvi11e"sa conduca la realizarea unui film pasionant. Deosebit de semnificativa mi se pare opinia exprimata de V. fiica ei). se pare. 1930. a~a cum se preconiza.ca Dick Blumenthal. Jean Georgescu . ceea ce. Timu~ nu s-a adeverit prin timp. problema de principiu. 1930).. cand nici radiodifuziunea nu avea prea vechi .nu este de neglijat faptul ca ne aflam in anu1. la randul ei. nu s-a intamplat (filmul nu s-a pastrat.

Este yorba. de Arnold Ridley Uucata. de 0 piesa americana... Apoi. care prive~te prin fereastra vagonului jocul scanteilor din co~ullocomotivei. Dar un ~uierat de Iocomotiva ii ingheata. ii ia vantul palaria de pe cap. Lulu Chiriac ~iThinelle Anys (Aronovici). in epoca. Seful statiei. vin strigoii sa se plimbe.din 30 aprilie 1933.. . un om straniu.a fost realizata tot la Budapesta.. cadavrul ~efului garii disparuse din sala. N-au ramas nici cronici (pentru ca filmul n-a beneficiat de 0 premiera publica). dar ajungand la stapa de legatura.o copie a lui. Filmul s-a pierdut. au ramas doar . in regia lui Stefan Nagy). ar fi de amintit versiunea romana a filmului Fum (0 pelicula produsa de Kovacs ~i Faludi la Budapesta. care este azi 0 realitate. Cilatorii raman in sala de a~teptare sub aceasta impresie de groaza. In star~it. de~i pelicula se pastreaza ~i azi. un tipat groaznic ~i0 femeie nebuna. cu cadrullimitat . TrenuI se opre~te. filmarile s-au efectuat in octombrie 1930. ~i sa vedem cum ii aparea unui scenarist din 1930 ideea televiziunii. elementele de orientare privind conpnutul sau sunt vagi. holul ~i sala ei de a~teptare). tren pe care 11conduce Moartea . A~a ca in 111 . se ~tie doar d era yorba de un film "complet vorbitor. Ie poveste~te de blestemul ce apasa asupra acestei gari: noaptea. iar un tren fantoma trece in goana prin aceasta statie: «cine vede trenul fantoma moare».in linii mari . cu privirea halucinanta. in direqia artistica a lui Lajos Lazar. iar din distributie laceau parte Ion Bruna. regizat de Jean Mihail. Fantome bizare trec prin dreptul ferestrelor.. lumini se sting de maini nevaZllte. creat de Liviu Rebreanu). Calatorii. nedumeriti ~iingrijorati un moment. Fumul.a carei regie apartinea lui Ion Bruna . CaUitoriisunt astfel obligati sa ramana 0 noapte in aceasta gad pana Ia trecerea trenului urmator. ~i0 ploaie torentiala incepe sa cada. E Morrison. ~ipe scena de la "Studioul Teatrului National".. S-a intunecat de-a binelea.0 gara pierduta ~i uitata de Dumnezeu ~i oameni la 0 frontiera in America. "intepaturi" (cum este ~iaceea dintr-o publicape banateana.Film-Timi~oara". Unui calatar. Ei se refugiaza in sala de a~teptare. calatorul care i~i pierduse paJaria. Un tren fantoma trece napraznic. Varianta romaneasca . urmaresc cu privirea pe curio suI dlator care alearga in cautarea palariei.pe care il implora 8-0 scape pentru ca aude zgomotul trenulului fantoma care se apropie din ce in ce mai mult. Un expres trece in goana . ca sa avem documentul viu al prezentei arti~tilor care 11interpretau.se spune: "Un mare film romanesc s-a facut la Budapesta." Cronologic. petrecut in interioare modeme. garnitura plecase intre timp. se deschid singure . practic. Morisson incepe sa-~i dea seama ca aici intr-adevar se petrece ceva necurat. intra ca 0 furtuna in sala de a~teptare ~i se repede la unul din calatori . dar nu ~tie pentru ce e lacut filmul: sa-l vada cetatenii sau sa-l admire numai regizorul cu arti~tii!").doctorul . dupa varianta maghiara. filmul fiind 0 transpunere fidela a piesei. Un film important in aceasta suita de "versiuni romi!llle~ti" este Trenulfantoma. cu muzid. Nimeni dintre cei de fata nu vor sa creada ca ar fi posibile asemenea absurditap. spre disperarea calatorilor. lata ~isubiectul filmului. u~i trosnesc din tatani. Si. un detectiv american.in articolul nesemnat Ce ~tie lumea . Toata lumea 0 ~tie ~i 0 ~tie de mult. intre timp.. distrat ~ivisator. Deodata u~a salii se deschide ~i~eful stapei cade mort in mijlocul calatorilor ingroziti. dansuri ~i cantece". e calm ~iface glume.. cum. Disperat ca-~i pierde palaria. pe care.. Singur Morrison. Fiecare zgomot mare~te groaza calatorilor. trenul pome~te din nou.la decorurile acesteia (0 gara mica. cu peronul. dialogurile originale au fost traduse in romane~te de Marcel Blossoms. unde .. produsa de studiourile "Hunnia" din Budapesta. trage semnalul de alarma. prefer sa-l extrag din presa vremii: . in studiourile "Hunnia". Un ceas bate ora 11.

Timu~ (unul dintre cei mulJ:icare ~i-au exercitat verva la data premierei): "Gonita de toti ~ipridijita. ai caror complici sunt aici In sala de a~teptare.Gyorgy Feld etc.trabandi~tii~ispulbera cu acest prilej ~ilegenda garii cu trenul fantoma.urmat de ceilalJ:i . Afacerea e pasionanta ~i el 0 va duce la bun sfar~it. cu toata Impotrivirea disperatil a femeii. Marcel Enescu (Price). Versiunile magthiara ~i romana s-au turnat aproape simultan (la distanta de cateva zile). Tomel Spataru. Stirling). V. vor sa-l treaca peste frontiera. sub ameninJ:area revolverului 11oprqte. Tot Jean Mihail. Dupa premiera aradeana din octombrie 1933. se vede alungata de pretutindeni din cauza copilului pe care-l a~teapta. alcatuit exclusiv din 112 . Bucure!jti! alcatuit din numere de music-hall cu interpreti danezi ~i suedezi. premiera bucure~teana a avut loc abia la 21 iulie 1934. Morrison. realizeaza filmul Prima dragoste (Marie). mai bine dedit altele.momentul cand doctorul . la picioarele Madonei. Bucuta (In "Filmul romanesc"): "Trenuljantoma ne va ajuta mai cu seama sa ne gandim la filmul a~teptat ~i. Romano. pentru el. Mary Munteanu.maghiara ~iromana -." Ecranizarea-reper a celor doua versiuni . Doar dialogurile romane~ti (semnate de N. Dinu Bactescu.D. pe unde fug aeroplane de nori In cautece de heruvimi ~ihordlieli de aparat cinematografic defectuos.0 "concluzie" a opiniilor exprimate la premiera fiind oferita de Em. Pe acest "schelet". dupa caietul de regie al cineastului maghiar Paul Fejos. Despre finalul propriu-zis llias sa vorbeasca pe un cronicar al vremii.ln cele din uma ea va ajunge servitoare Intr-un bordel. Critica a primit cu indulgenta varianta Jean Mihail a Trenuluifantoma ." Ar fi de Hicut precizarea ca varianta romaneasca a urmat aproape ad litteram concepJ:ia regizorala a variantei maghiare. Acum misterulll pasioneaza din ce In ce mai mult ~ivrea sa-llamureasca pana la capat. teapana ~i dreapta Intr-un decor de stele. iar varianta noastra a avut In distributie pe Tony Bulandra (capitanul Teddy Morrison). la acest capitol. Era un scenariu de TIonaFulop. Stroe Atanasiu (Robert). dupa ce filmul a rulat ~i In alte ora~e transilvane.vrea sa paraseasca sala de a~teptare. a aparj:inut lui Walter Forde (Ghost Train).) ajunge Intr~obiserica. a~a cum nu-i trecem sub tacere lipsurile. (servitoarea. va Impiedica un tren cu alcool pe care ni~te contrabandi~ti. Stroe Atanasiu. tratare ~iprezentare. cu aceea~i echipa tehnica (imaginea . G. Premiera bucurqteana a avut loc la cinematografele "Capitol" ~i "Roxy" In 15 septembrie 1933. un film preluat de la "Hunnia-Film" Budapesta ~i produs de "Standard-Film" din Arad. Drept pentru care fetiJ:aeste despilrJ:itade mama. Paunescu (Brick. Storin (dr. siluita de un administrator de mo~ie. G." Critica noastra vorbea tot mai des In epoca respectiva despre jilmul a!jteptat. Banuiala lui prinde de data asta contururi precise. la cinematograful "Vox". n. unde na~te 0 fetiJ:a. montajul . Din distributie au facut parte Annabella (Marie). ne va pregati. filmul muzical AUo. Dida Solomon-Callimachi (Julia). Prin jocul sau dublu.Dar asistenJ:apublica nu perrnite ca un copil sa fie crescut Intr-o casa de toleranta. detectivul american prinde con.realizata In numai zece zile! -.). Dialogurile romane~ti au apartinut scriitorului Victor Eftimiu. Morrison.Istvan Eiben. Cocea) au reprezentat. povestea unei mici servitoare care. Lila Cocea. pentru a porni Intr-un voiaj sideral. Ar mai fi de amintit. Dar la moda continuau sa fie versiunile romane~ti ale unor filme straine. Lily Socec.lara sa-i iligactuimInsu~irile. realizata In 1931. Lila Stanescu.n. V. Lisette Verea (Mary). Mircea Botez a introdus diteva momente romane~ti. corul din Ora~tie. unde moare de inima rea. despre care se vorbe~te ~i Intr-o avancronica din decembrie 1944: "Un film original ca subiect. Intr-o mica masura. Renee Annie (Miss Burns). ~eful statiei). 0 contributie personala.

0 NOAPTE FURTUNOASA'" Caragiale era scenarist fara sa-~i dea seama . tot ceea ce se 5 113 . dind se prefigura sfar~itul celui de al doilea razboi mondial. EI.Cantacuzino In realizarea filmului: directorul ON. Jean Georgescu a reu~it sa descopere "oamenii care sa-l Inteleaga ~i sa-l ajute" de care vorbeau cronicarii timpului. ~i-a propus demararea unei productii cinematografice de fiqiune. pe buna dreptate regizorul Jean Georgescu -.C. a plasmuit 0 realizare consacrata tineretului de azi ~ifeeriei muzicii modeme.pour la bonne bouche -Jean Ionescu ~iSergiu Malagamba. stau la baza partiturii muzicale. Jean Georgescu I~i va aduce Intotdeauna aminte cll recuno~tinta de rolul esential allui Ion 1. Atentie. fara sa ~tie ca vreodata dupa schitele lui vor fi facute filme. Inainte de toate... Dupa premiera? In aprilie 1945. In "Cortina" se putea citi urmatorul comentariu . Titi Botez. Tantzi Mavrodin.In care singurele rezultate cinematografice concrete.reu~ind sa puna In mi~carerotite nerodate ale unui mecanism cinematografic Inca greoi. care sunt frumoase. neprielnice initiativelor cinematografice. a renuntat la propriul scenariu In favoarea celui scris de regizor (caruia i-a recunoscut cu onestitate superioritatea). de~i pe timpullui nu exista cinematograf. tumata In Suedia. lasand la 0 parte orice veleitati creatoare. Creatorul ~i animatorul filmului Allo.. ing. Mircea Botez. 0 comanda a Casei de Economii ~i Consemnatiuni. Erau vremuri de restri~te. fara comentarii: "Revista «Tot adevarul»."contagios". Tantzi Oprescu ~i ." Acesta este. n. la 1900. In prima parte. mtreprinzand 0 ancheta cu titlul «Cum l-ati pedepsi pe Hitler». pentru regizor. EI. Munca la filmul 0 noapte fllrtllnoasa a depa~it. vor admira faimoasa orchestra a lui Kay Evans (. entuziasmul sau ." Cam aceasta era atmosfera Inaintea premierei din 25 decembrie 1944 (la cinema "Tivoli"). tumata de noi. Adica un film al malagambi~tilor. este scenarist. ). exccutate de orchestre suedeze cu renume european (Swend Asmussen Quintett. Leo Mathiesen.). ca durata. de comedia 0 noaptefurtunoasa. unul dintre motivele care I-au apropiat pe regizor de opera lui Caragiale ~i. Bllcurqtif. In primul rand. doctorul Ion 1. Nadia Gray -.viitoarea interpreta felliniana din La Dolce Vita. apar Mircea ~eptilici. ~i bobina Nefntelegerea. comperul filmului.sustine. Unul dintre ace~tia a fost energicul director al Oficiului National Cinematografic. In partea a II-a. nascocea scenarii.n. acelea din primiiani '40. "EI povestqte IntampElri Intr-o piesa. a acordat premiul I unui cititor care a dat urmatorul raspuns: sa fie dus sa vada de trei ori filmul Allo. ferventi adepli ai jazzului. cum s-a spus .numere de music-hall. la putina vreme dupa Intoarcerea sa din Franta. Bllcllrqti!" . ca intensitate. primul sau proiect fiind ecranizarea celebrei comedii caragialiene o noaptefllrtllnoasa (scrisese ~iun scenariu In acest sens). dar care mult mai bine s-ar vedea in film. neindoios. Cantacuzino care. Dupa luni ~iluni de incordata a~teptare . i-a oferit fara ezitare regia proiectatei ecranizari. tumata pentru tanara ~i foarte frumoasa Nadia Herescu .. la scurta vreme dupa titularizarea acestui organism etatizat (1938). au fost document~'lll publicitar Strangeti bani albi pentrll zite negre.. malagambi~ti! Cele mai populare refrene de jazz american. ba mai mult. Peter Rassmusen Sextett. care vor lansa compozitii inedite de Eugen Semo. poveste~te vizual. ba chiar ~i-a asumat rolul dificil al "directorului de produqie" .

114 . ~t. ca autor al imaginii a fost ales operatorul elve1ian Gerard Perrin. a carui angajare nu a fost scutita de peripetii. Aurel Munteanu. Un referendum al revistei "Cortina" a testat preferintele spectatorilor privind interpre1ii principalelor roluri. maestru lumini: Cornel Dumitrescu. grafica. secretar platou: Petrescu: administrator principal: Nello Bucevski. scenariul: Jean Georgescu. distributia: AI. Noroc ca interlocutorul meu avea simtul umorului. despre care. Iordanescu-Bruno. Petre Baleanu. Vasiliu Falti (un gardist). costume. dar ca nu posedam nici un operator de studio. program). dupa ce . C. G. N. schite: Aurel Jiquidi (decor. La care i-am raspuns ca avem un numar considerabil de mini~tri ~i secretari generali. director de productie: Ion Cantacuzino. Marinescu (un domn cu cioc). afi~e. Maria Maximilian (Veta). ~t. Maximilian. sunet: ing. Anton Bielusici.pana la 12 ianuarie 1942. Virgil Stoenescu. Dominikowski. Doina Missir (cantareata Fanelly). Iancu Constantinescu (un batran copist). ofera semnificative amanunte ~iregizorul Jean Georgescu: ca autor al schi1elorde costume ~i decor a fost ales Aurel Jiquidi (al carui album de ilustratii la 0 noaptefurtunoasa raspundea aplicat inten1iilor artistice ale realizatorilor). asistenti machiaj: Aurelia Ionescu. rezultatul fiind urmatorul: V. Elvira Godeanu (Veta).cand filmul a fost inscris in planul de lucru al ON. Cornelia Teodosiu (0 cocheta).. Iordanescu Bruno (Nae Ipingescu). Lucia Anton. Radu Beligan. decoruri: arh.Opera1iunilepregatitoare au durat aproape opt luni. asistenti imagine: Ion Cosma. asistenti de regie: Ionel Iliescu. lata cum poveste~te Ion I. dupa cum se vede. a~a ca aceste argumente au reu~it sa-l convinga. G. Ionescu). George Demetru (Chiriac). Leontina Ioanid (Tu~a). ~i am adaugat ca sunt dispus sa-l angajez ca operator pe ministrul sau. Eugenia Zaharia. Teodoru (gornistul). Jean Moscopol (un armean) . regia: Jean Georgescu. daca imi garanteaza calitatea fotografiei filmului ~isa-l platesc atat cat cere Perrin.C.Iacuse pana atunci in cinematografia na1ionala. Florica Demion (Zita).N. dupa comedia lui I. parerile cititorilor au coincis cu parerile regizorului. Ion I.. Octav Petrescu. George Marai. muzica: Paul Constantinescu. In volumul sau de amintiri. Iuliana Syma (0 doamna geloasa). Ion Marinescu. arhitectul ~tefan Norris (refugiat din Polonia in momentul invaziei hitleriste ~i devenit ulterior cetatean roman) a implinit cu succes dificila misiune de construire a exterioarelor. coregrafia: Emil Bobescu. Lica Radulescu (Dinca binagiul). Radu Beligan (Rica Venturiano). Niculescu. machiaj: sotii Stuhr. director platou: ~tefan Norris. Raftopol (barbati). . Ion Stanescu (Tache pantofarul). Ion Manu (Rica Venturiano). dnd s-a tras "primul tur de manivela". ~t. Cantacuzino rezolvarea incidentului cu Ministerul de Finante. H." Stabilirea distributiei a fost una dintre "ecuatiile cele mai complicate" ale perioadei de pregatire. A. Caragiale. Florica Demion (Zita). In trei dintre roluri. Productia: O. Niki Atanasiu (Chiriac). din mai 1941 . genericul filmului 0 noapte furtunoasa.. Basturescu (palarii). Vasiliu-Birlic (Ipingescu). Dar iata cum arata.L.Elena Bulandra (mama lui Tache). etalonaj: Nicolae Barbelian. ~tefan Norris.D. Cantacuzino rememoreaza detaliat intregul proces pregatitor. Ciprian (Ghita Tarcadau).Perrin l~i definitivase preten1iile (2000 de franci elve1ienipe luna): "Secretarul general respectiv mi-a obiectat di ~i el ~i ministrul au 0 leafa pe jumatate din cea pe care mi-o cere mie operatorul. executia costumelor: Suzana Vasilescu (femei). in amanunt. Victor Cantuniari.prin "tocmeli telegrafice" . in studio (dictata de strictul camufIaj impus dupa declararea razboiului). Miluta Gheorghiu (cupletistul I. Romald Bulfinsky (Jupan Dumitrache). Baroi (Spiridon). montaj: Yvonne Herault. Giugaru (Jupan Dumitrache).C. Dembinschi. Lulu Nicolau. nu 0 data. I. a~a ca e normal sa-l platim mai bine. imaginea: Gerard Perrin.

fratele lui Birlic. care "triliesc printr-o umanitate ~i printr-un comic ce depa~esc intamplatoarea lor masca. Anny Pater. Stroian (a doua sentinela) etc." Deloc . personajele (~iindeosebi Veta.din pacate. Jean Georgescu a avut solutii surprinzatoare. data fiind vitregia ~tiuta a conditiilor de turnare). Angelescu (prima sentinela).. caini. Probele propriu-zise de filmare cu actori au durat din iunie pana in decembrie 1941 ~i au masurat cam 1800 m de pelicuUi (lungimea unui film de metraj mediu). inventive: G. renuntandu-se astfella traditia travestiului. Regizorul Jean Georgescu ~i-a axat demersul cinematografic tocmai pe aceasta relatie stransa dintre text ~i context. la ora respectiva. interpretare orientata anterior pe faga~ul ~arjei ~i al caricaturii. dintre piesa lui 1.Gion (un spectator). un cunoscut actor de revista (Lica Radulescu). G.L. avea legatura de fond cu actualitatea celei de a opta decade a veacului XIX. Actorii principalelor roluri jucau. ie~eanul Miluta Gheorghiu se identifica. un "microbist" al terenurilor de fotbal. o "premiera" pentru acei ani. 0 fosta glorie a operetei (Leontina Ioanid). Un interviu acordat de regizor in perioada filmarilor (public at sub titlul Caragiale pe ecran in "Rapid" din 8 aprilie 1942) vorbe~te explicit despre "novatorismul" conceptiei regizorale. a fost cooptat in "garda civica". prea putin recunoscut). Florica Demion la "Alhambra" iar Maria Maximilian intr-o trupa de cartier. pe Richard al III-lea. Maria Polivoi. regizorul a recurs la vedete in Yoga." 115 . rate i~i faceau simtita prezenta. Vestigii ale ruralului se ivesc de pretutindeni (0 intreaga fauna alcatuita din cai.in cartea sa monografica intitulata.1.. edificatoare atat din punct de vedere artistic cat ~i din punct de vedere documentar. Elisabeta Lazar (0 spectatoare). Demetru la "National". intiimplator. Silvan (un spectator). care tocmai interpretase. Numai interiorullocuintei lui Jupan Dumitrache ~i Gradina «Iunion» constituie ambiante ora~ene~ti eerte. G. la National. Ciprian. Dupa cum subliniaza Olteea Vasilescu . Giugaru la Teatrul "Munca ~iLumina". cu tarele dar ~i cu farmeeul ei. intr-un cadru scenografic de 0 elaborata eterogenitate. Zita ~iRica) se mi~ca dezinvolt. Nae Teodoru. de a fi operat 0 fundamentala schimbare de optica. Tarcadau. performanta cu totul meritorie. cu zarzavaturi cultivate-n fundul faimosului maidan allui Bursuc ~i eu coeo~i cantand triumfatori in zorii zilei. Pentru distributia "neteatrala". cu case ingropate in verdeata.felii de viaW'. C. dupa 0 moda pariziana decalata voit cu doi ani. $tefan Vlasici. Perieteanu (~eful de post). duo Gigerl .in speta. ca ~i filmul de montaj al regizorului. gaini. nostim. cat ~i in cea a configurarii epocii ~i mediului ambiant. trio Polca Sandu Payer. dadea viata unui personaj abia mentionat in piesa. Caragiale ~i lumea reala a sfar~itului de veac bucure~tean. Lovinescu. Ibraileanu vorbeau despre istoricitatea dramaturgiei caragialiene ~i. Din volumul citat al Olteei Vasilescu extrag ~i aceasta descriere plastica a mediului ambiant in care se petrece aqiunea: "Mahalaua Dealului Spirii ni se infati~eaza precum un sat ceva mai rasarit.George Podanic Pothoscki. pe diferite scene bucure~tene: AI. cu lavite-n poarta. Pe regizor I-a preocupat in mod special infilti~area pe ecran a unei . lui Jean Georgescu ii revine meritul esenpal (~i.. cu un cupletist din epoca. Un elev de liceu (Ion $tefan Baroi) a fost ales pentru rolullui Spiridon. despre viziunea modema privitoare la eroii lui Caragiale. Radu Beligan ~iIordanescu Bruno la "Sarindar". "Lantema cu amintiri" -. N. dizeurul Jean Moscopol (un armean cu ra~nita). atat in traditia interpretarii popularelor personaje. ajungand sa covar~easca insemnele urbanului. sculptorul Palti a fost adus in cadru pentru derutarea spectatorului (asemanarea fizica a acestuia cu celebrul actor fiind perfecta). Imbracate elegant. a comediei 0 noaptefurtunoasa: piesa de debut a marelui scriitor era solid ancorata in epoca. critici literari ca E.

Tentativa prinderii lui Rica Venturiano a ramas. ai "odaii de mahala cu mobile de lemn ~ipaie". aparitia cainilor s-a redus la planul static al unui catel. determinata de viziunea cinematografica. etc. fie cand se avanta nesabuit pe schele.semnata de Ion Cantacuzino . bazandu-se pe valoarea imaginii. cu depozitul de lemne al "chiristigeriei". gelosul ~i impulsivul tejghetar Chiriaco Amicul politic al seninului ~iincrezatorului incornorat este ipistatul Ipingescu. urmarirea pe schele etc. In prezentarea din bro~ura lansata la premiera. de unde iese familia Tarcadau dupa divoqul Zitei. cinematograful . 222). bantuita de spaime reci ~ivedenii hazlii. incercarile lui Chiriac ~iale lui Dumitrache de a-I "prinde la mijloc pe bagabont". respira "aerul pur al marilor spatii". unClese afla casa lui Jupan Dumitrache. Cum avea sa scrie. 0 panda a lui Rica a fost turnata pe un maidan de pe Calea Vacare~ti. secvente nocturne (in fata vechii porti a Arsenalului Armatei). arhivar ~ipublicist Rica Venturiano. aceasta macheta . Cu toate acestea. pe dinamismul aqiunii ~ipe valoarea simultana a tuturor 116 .tumultoasa. cu 0 mare libertate de mi~care a aparatului. a~eaza gre~it numarul 9.cu gardul pe care Dinca.construirea unui vast decor exterior. "Vocea Patriotului Nationale".se specifica faptul ca regizorul avea de rezolvat doua probleme principale: prima (care se pune in generalla adaptarea pentru ecran a unor piese de teatru). toate celelalte scene de exterior (inclusiv "rondul" lui Jupan Dumitrache) au fost realizate in studioul de 18/11 metri care a gazduit "exterioarele". astfel. peste ani. Personajele lui Caragiale i~i pastreaza nealterata. chiar ~igxactina"Union". fiecare in parte ~i toate la un loco Filmul recurge la 0 noua ordonare a evenimentelor narate. savoarea originara. ba chiar potentata (prin detalii vizuale). fie dind se strecoara in dormitorul Vetei. Noapteafurtunoasa. a Zitei ~iVetei. noaptea caragialiana devine pe ecran cu adev!lrat"nelini~tita. cuprinzand intreg cartierul din Dealul Spirii. Curtea casei lui Jupan Dumitrache. toate peripetiile urmaririi de catre Rica Venturiano a lui Jupan Dumitrache. fatada tribunalului. toate. regizorul Jean Georgescu convenise cu arhitectul ~tefan Norris. Initial. unde combate junele studinte in drept.dimpotriva. "ru~inoasa" cum 0 ~tie. Ecranizata. determinata de diferenta organica a genurilor. povestita. fie cand compune ilustra sa scrisoare de amor cu "angel radios" . e om "cu ambit" ~i tine moqi~ la "onoarea sa de familist". cu un filtru puternic s-au filmat. fie cand traverseaza maidanul. binagiul. panda lui Rica dupa Zita.ramasa azi "piesa de muzeu" . e iubita omului sau de incredere. pag. ziua." Umbre amenintatoare insotesc permanent aparitiile "studintelui in drept". bazat pe valoarea dialogului ~i pe convergenta aqiunilor in spatiul restrans al scenei. in rest. provocand clasica incurcatura -. personajele evadeaza in spatiu.nu s-a utilizat. au fost filmate in studio.Filmullui Jean Georgescu parase~te cei trei pereti ai scenei. cu peceti inconfundabile. schelele cu butoiul de var. Jupan Dumitrache. intervalul necesar pentru ca personajele comediei ~iqui-pro-quo-urile intrigii sa fie valorificate cu eficienta estetica. Atmosfera filmului. s-a spus. piesa dobandqte nu numai dimensiuni spatiale ci se dilata ~i in timp. poarta marca stilistica a unei puternice personalitati regizorale. fara sa-~i dea seama ca Veta. un teritoriu al a~teptarii anxioase ~i al mistificarii enorme. Din motivele aratate (vremea de razboi). aqiunea extinzandu-se pe parcursul a trei zile ~i trei nopti. fatada casei . Puteau fi reconstituite. urmarirea pe schele s-a realizat prin planuri fragmentate. ~i a~a mai departe: personajele caragialiene sunt la locullor. printr-un adevarat "tur de foqa". negustor cu stare ~i capitan in "garda civica". care are un stil foarte original de lectura a ziarului sau preferat. teatrul fiind eminamente discursiv. ca-n piesa. Valentin Silvestru (in "Elemente de caragialeologie". "Hiiatul drumului" de catre cainii maiorului.

Caci nici un cuvant din tot dialogul filmului nu este strain lui Caragiale. In acela~i program a fost prezentat ~i documentarullui Ion Cantacuzino Castelul Pele:j. prezinta in acest film cel mai mare interes. astfel toate intamplarile de la "Union". conform contractului de colaborare. cand s-a tras "ultimul tur de manivela". atat de pregnant ~i de caracteristic. In respectivul comentariu. 117 . ci 0 «intamplare bucure~teana» de acum 70 de ani. E cel mai stralucit exemplu de libera ~ifidela in acela~i timp adaptare a unui text clasic. pentru ca astfel nimeni sa nu poata spune ca a fost tradat spiritullui Caragiale prin colaborarea impura a unui text strain.din textui comediei. astfel. astfel urmarirea lui Dumitrache ~i a celor doua cucoane de catre Rica.posibilitatilor unei raspandiri in spaj:iu~itimp. Filmul a fost incheiat Ia sfar~itullunii ianuarie 1943. prin cadre ingenios construite ~i insailate rece. fire~te. Cat prive~te problema transpunerii dificile a dialogului lui Caragiale pe ecran. "cheia" conceptiei regizorale: "De fapt. directorul de productie gase~te. Din punct de vedere teatral. din punct de vedere pur artistic. dar premiera sa de gala. filmarile au fost reluate dupa mai bine de doua luni.. Din punct de vedere al adaptarii cinematografice. in iulie (dnd a sosit la Bucure~ti echipa italiana a filmului Odessa In flacari ~i." Peste ani. la care s-au adaugat repetatele intreruperi ale perioadei de filmare. ci este sigur ecranizarea cea mai desavar~ita facuta pana azi in cinematografia noastra. a tuturor . lulian Mihu va scrie: . particulara operei lui Caragiale. a avut loc la 22 martie 1943. Jocul actorilor perfect condus. Oridt a fost de grea incercarea. care e punctul de plecare al intregii actiuni. presarate cu nenumarate episoade in care nu se mai oglinde~te numai 0 mica furtuna de 0 noapte in casa lui Jupan Dumitrache. proaspat renovat. este Iuat din gura altui erou al aceluia~i autor. de fapt.0 noapte fiiTtunoasit atinge un maxim de rigurozitate (. ci cel mult a~ezat in aHa ordine. nr. cine recite~te textul comediei din acest punct de vedere i~i da seama ca esentialul nu e pe scena. Atunci dnd el nu e din Noaptea furtunoasit. filmarile au fost realizate pe parcursul a 81 de zile (turnare efectiva). Astfel divortul Zitei. Intrerupte din pricina plecarii intr-un tumeu teatral a Iui AI.. )... reluate la inceputullunii august. Dupa cum nimic din ceea ce este esential ~itrecut in con~tiinta noastra. sa evadeze dintre cei patru pereti ai camerei conjugale ~i sa dea actiunii un inceput. in iunie (din pricina defectarii aparatului de luat vederi).dificultati specifice pentru libera adaptare pe ecran. acesta a ingaduit scenaristului sa ne arate tot ceea ce scena reducea la un «sa vezi cum a fost. povestirea limpede. i s-a acordat asistenta tehnica). in revista "Cinema" . ne-am impus aceasta obligatie. la cinematografui "Aro". lucid ~i in acela~i timp degajand 0 in~elatoare senzatie de improvizatie ca Ia multi alti mari arti~ti. ea constituie unul din elementele care. acest exces de povestire e 0 gre~eala. Au urmat alte pauze." Prevazute a dura 35 de zile. capatand "rost de caracterizare a unor psihologii ~ivaloare de proverb". ». la 26 mai. De aiel. fara a mai vorbi de toate peripetiile urmaririi pe schele. Ecoulintamplarilor celor mai importante apare doar in povestirile personajelor. luarile de vederi au fost terminate Ia 29 august 1942. 0 gradatie ~iun final. a patruns adanc in con~tiinta publicului. dificultati care ~i-au gasit solutionarea (uneori datorita binevoitorului concurs alinsu~i textului originar). 9/1985. pe care arta dialogurilor lui Caragiale ~tie s-o acopere. e nascuta din faptul ca dialogul sau. cea de a doua problema. cuno~tinta dintre Rica ~i Ipingescu care permite solutia din final. Giugaru. conforma cu gradatia logica a actiunii. Prima perioada de filmare a durat de la 12 ianuarie la 19 martie 1942. . 0 noapte furtunoasit nu are doar meritui de a fi cea mai perfecta transpunere dupa Caragiale. nu a fost omis. ci in culise. in sfar~it.

"arma" regizorului fiind alta. productie de care nu putem fi decat mandri" scria Corilin in "Cortina" (27 martie 1943). La sfar~itul spectacolului a rulat un reportaj al premierei (cu sosirea invitatilor. Coca Farago in "Universulliterar". care nu iarta credulitatea Jupanului Dumitrache. spectacolul a fost retras de pe afi~ele "Nationalului" bucure~tean: intransigenta tanarului dramaturg lezase spiritele mic-burgheze. povestind Tu~ei cum a petrecut la "lunion".. autoritatea obtuza a lui Chiriac. in randul publicului s-au aflat cateva persoane oficiale (profesorul AI. dar. dar laudabila initiativa s-a soldat ~i cu ireversibile pierderi de pelicula: din exces de zel ~i dintr-o falsa pudoare s-au taiat din film (direct din negativ!) cateva secvente . date de productie. a fost destul de palid receptata. tocmai de aceea!). filmul a fost. Spre surprinderea publicului. De~i au trecut atatia ani ~i atatea decenii de la premiera (sau . lata. este lipsit de duritati. -. date filmografice. chiar atunci cand au fost laudative.) ~i . impecabile fotografii) ~i. Calita(1 ale filmului sunt mentionate ill diferite alte cronici (Sorin Carnabelill "Timpul". cateva fragmente din eseul (laudativ ~i critic toto data) semnat de Mircea ~eptilici sub titlul . in fruntea ecranizarilor caragialiene. cu patina de epoca (totul este "de atunci" ~i "de acolo" in evocarea cinematografica). regizorul Jean Georgescu a reu~it sa realizeze 0 productie romaneasca. aspecte din saUi surprinse inainte de inceperea proiectiei)."destula lume buna". de doua ori. ci chiar "Vocea Patriotului Nationale". Dar cronicile au fost "cuminti". dupa impacarea cu Chiriac etc. reportaj developat ~i copiat la Mogo~oaia de catre tehnicienii Oficiului National Cinematografic ~i aduse la "Aro" in rastimp de 0 ora ~i jumatate: publicul din saUi se regasea pe ecran.! Dupa august '44.Spectacolul de gaUi a avut 0 nota preponderent mondena. 0 substantial a bro~ura (continand prezentar~a filmului. dupa doua reprezentatii. superficialitatea Zitei .Zita. ziarul citit cu evlavie de lpingescu se afla in mainile tuturor ~i avea un articol de fond semnat tocmai de R. Din acest unghi de vedere. Veta. Ion Biberi in "Kalende"). cu insu~iri de specificitate ie~ite din comun. Noapteafurtunoasa ramane. a~a cum pies a fusese un "deschizator de drum" ill materie de reprezentatii prilejuite de opera ilustrului dramaturg. filmul a deranjat mai putin decat piesa.cu prilejul sarbatoririi centenarului I. deranjate in special de atacurile deschise impotriva unei "brave institutii" cum era "garda civica". prefectul politiei Capitalei etc. Nu a fost reluat pe ecrane decat in 1952 . Intr-un anume fel. Aparitia unui film ca acesta.. un ziar. 0 noutate in materie de publicitate au constituit-o reclamele tiparite: trei afi~e color (facute dupa schitele lui Aurel Jiquidi). de recenzentii vremii. un succes de public evident. patima lacrimogena a Vetei. de pilda. Vent. fanfaronada politicianista a lui Rica Venturiano.. s-a repetat istoria inceputurilor scenice ale piesei 0 noaptefurtunoasa.adica fundamentele caracterologice ale "grupului de familie in interior" desenat de dramaturg. respins de cenzura (a doua oara in iunie 1945). nu unul oarecare. "In cadrul comemorarii a 30 de ani de la moartea lui Caragiale. iar din generic au fost eliminate (nu cadrau cu epoca!) numele colaboratorilor straini operatorul ~i monteurul . nedetronata. Caragiale -.. Petre Dragoescu in "Ramuri". Mircea ~eptilici in "Bis". 0 constanta ~i subtila deta~are ironica. intr-un cochet jupon. subsecretar la Propaganda.cum scriau ziarele . Marcu. Dar nu este deloc ingaduitor cu "persoanele" vizate de dramaturg. e drept.L.un fel de 118 .0 noapte furtunoasa . Premiera absoluta (18 ianuarie 1879) inregistrase. departe de importanta evenimentului cultural trait. Filmullui Jean Georgescu.precum ~i numele directorului de productie.. Comentariile mi se par de prisos. de vitriolul unor montari scenice mai recente. insa.

~i cinematograful romanesc continua . nr. intr-un comentariu intitulat "Oricat". la noi . s-a consumat 0 caru!a de pelicula ~i s-a lucrat aproape un an.Texte de supravieruire" 119 . Unul dintre denigratorii lui Jean Georgescu a fost chiar regizorul Jean Mihail. fapte ~ievenimente trec ani. ).oamenii s-au convins de marele. sentimente ~i atitudini. Peste tot . «Directorul de produqie» de astazi are dreptul sa zambeasca mul!mnit amintirii studentului de alta data care tragea chiulul . cu fiecare film nou. 0 gluma in cel mai bun caz. adevarat gropar!" C"Bis".cronica pe margine a filmului" C"Bis". decM cinematograf. n-a vorbit ~in-a .. Sica Alexandrescu ridica 0 problema "de principiu".inca . Realizarea de astazi ilustreaza perfect toata pasiunea care a fost pusa in slujba ei. .. se schimba fa!a lucrurilor ~i se intorc pe dos idei. mancat. imensul aport artistic ~icomercial al acestei unelte modeme care este cinematograful. i~i va schimba total atitudinea fa!a de regizorul Jean Georgescu. de regizorul Sica Alexandrescu Cintr-ocronica la filmul.din cand in cand . pentru care s-au cheltuit bani grei pe vremea ceia. pentru a se ascunde in intunericul cinematografului. Datorim numai acestor imprejurari a putut ajunge omul nostru la realizarea uneia din operele lui Caragiale. 0 experien!a. Textul a aparut in volumul postum "Jean Georgescu .medicinei ~iliteraturii. care dupa 0 indelungata practica facuta in Franta. ). peste oameni.toate nereu~ite.insa .. In articolul "Da.intr-un interviu acordat revistei "Contemporanul". Opera lui Caragiale nu se preteaza la haina cinematografica.. Langa puterea organizatoare a d-Iui 1. n-a trait. s-a sudat perfect alta mare pasiune de cinematograf: aceea a regizorului Jean Georgescu. Jean Mihail scria: "Regimul legionaro-antonescian venise cu intreg cortegiul sau de ura de rasa.lucrul este privit cu neincredere ~i tumarea unui film insearnna .aiurea . Se rastoama . prigoana ~i bel~ug pentru cei ce-l adulau C ..... lucrurile incep «de la inceput». pe care nu-l va lncredin!a. doi ani mai tarziu." Am ales aceste fragmente din doua motive: intai. ." Almdam. toata lumea fiind obligata sa suporte nabadaile unui personagiu care niciodata nu ~tia ce vrea.opera de pionierat ~ide curaj... n-a facut altceva ~in-a gandit. directorul de productie ~i Jean Georgescu... La 0 analiza mai atenta se va vedea ca in film n-a mai ramas nimic din satira lui Caragiale. 4/1956).. in cheie ideologica. 1 iulie 1945). aduse filmului 0 noapte furtunoastt: "Un film care a redus opera lui Caragiale la un vodevil plin de intamplari nesemnificative . gazduind in paginile sale cateva articole calomniatoare la adresa acestuia." Regizorul Jean Georgescu avea sa raspunda la acuza!iile aduse. pentru ca discutia depa~e~tecadrul filmului ~i abordeaza probleme de ordin general ale productiei na!ionale C~i privitoare la principalii realizatori). 14 aprilie 1943): "Peste urbea lui Bucur. peste ani. ani ~i ani de zile. contaminat in "era noua inceputa" de morbul invidiei proletare.totu~i . "Sa adaugi la Caragiale e ca ~icum ai tuma intr-o damigeana de Cotnar 0 singura picatura de gaz . in al doilea rand pentru ca aceea~i publicatie. Cantacuzino.. multi ~i grei." Ru~inoase mi se par ~i atacurile lansate. 0 aventura. Personal m-am intrebat intotdeauna de ce toate filmele romanqti poarta mereu acela~i titlu: «primul film romanesc». Afacerea Protar de Haralambie Boro~ din revista "Film.. Marturisesc ca ma apuca groaza cand ma gandesc de cate incapa!anari ~iindaratnicii s-au lovit ~i de cate argumentari ~ipeti!ii au avut nevoie cei doi realizatori ai produc!iei: Ion Cantacuzino. In sprijinul acestei idei vin filmele dupa Caragiale . tiparului la vremea respectiva. insa. Au dreptate insa producatorii sa-~iintituleze astfel munca. pentru ca de fiecare data. raporturile vinovate care au stat la baza regimului trecut: forta executiva in slujba exploatatorului. care-i da astazi lumina. scenaristul ~i regizorul filmului C . este yorba de grave acuzatii..sa fie un act de nebunie.

~i-a zis. Filmul 0 noapte furtunoasa ramane o opera de arta. Regizorul nu s-a bizuit pe mul!imea ideilor ~i bogatia invenJ:iei (oo. cu toate reticentele criticii.. EIImbina fericit indrazneala imaginatiei ~isupunerea la obiect. poezia ~i umorul. Revin la punctul de plecare al acestui capitol: Jean Georgescu a simtit. cu rigorile lui. "Cel mai mult regret spunea 0 data regizorul . scrisa de Ion Biberi in "Kalende" (august/septembrie 1943): "Socotesc 0 datorie de ctirturar sa scriu despre acest Banuim greutatile Intampinate de toti film ~i sa-l a~ez printre marile reu~ite artistice cei ce au lucrat la Infaptuirea filmului ~i indeosebi de 1. ca sa mai fie utila interventia dv. inainte de a intra din nou in circulatie. de cadenta ~i succesiunea scenelor. Adica de subsemnatul. Caragiale va ramane un "orizont" permanent. un film precum 0 noapte furtunoasa pune mare pret pe micile povestiri din "culisele" piesei. Dar toate aceste dificultati au fost Invinse. Nu puteti sa daramati dupa bunul dv. Am fost cu deosebire impresionat de ritmul acestei desfa~urari. Iar In ce prive~te continutul politic mi-e teama ca sunteti eronat sau faceti demagogie. 0 noapte fitrtunoasa e 0 bucata bogata in prelungiri. acest film 0 noapte furtunoasa Ii stoarce venin tovara~ului . cu variatii de ritm. peste precizia detaliului. sugestiv.scria. Mai ales ca aveam cu cine. regizorul. atata tot. Nu este Insa 0 desfa~urare rectilinie. Dar cum am putea trece peste viziunea de ansamblu a filmului. Conditiile in care filmul a fost lucrat nu i-au permis regizorului sa-~i materializeze toate intentiile artistice. a fost vizionat de tovara~i cu 0 conceptie politica mult prea ridicata. Pentru a nu ramane cu un gust amar dupa nefericitele mobiluri ale acestei polemici. Cu toate renuntarile. dozand ~arja. Am prilejul acum.ca sa merg la sigur. (Oricat!)". pauze.ca n-am reu~it sa fac 0 scena cu Zita venind acasa in tramcar. precizia documentara cu fantezia. pe de alta parte. Razboiul. incetiniri. au redus simtitor "zborul" imaginativ al cineastului. 120 . De aceea. . 0 noaptefurC . peste ani. pregatite printr-o decupare dintre cele mai abile. ci orchestrata savant.). nervoasa: filmul comporta momente culminante. Preiau un fragment din dispunsul regizorului Jean Georgescu adresat regizorului Sica Alexandrescu: "Carevasazica. de adevar omenesc. viziunea generala a cadrului ~iluarea aminte pentru accesoriu. scenaristul. grija pentru amanuntele semnificative." Pentru Jean Georgescu. cu sau fara agrementul dv. un regizor care se impune prin bogatia ~iingeniozitatea resurselor. accelerari bru~te. Dl. cu a structura polifonica. onorabile critic: cititorul a zambit. ar fi conferit un plus de savoare naratiunii. in Caragiale. de~i am vrut... Aflati ca acest film. rapida. neindoielnic." Sunt foarte de inteles regretele cineastului: el a renuntat la secvente dragi care. plac tot ce nu va convine. "Regret ca n-am facut 0 «integral a Caragiale» . stadiul tehnic al cinematografiei nationale. adevarul costumelor sau puterea sugestiva a atmosferei? Reprezentatia teatrala de la teatm] de vara «Union» este 0 realitate artistica de un humor ~i de un relief cu totu] remarcabile.. ). Georgescu ~tie sa «povesteasca». iata ~i un fragment elocvent din cea mai pertinenta (mai serioasa ~i mai intelectuala) cronica la 0 noapte furtunoasa. Filmul se prezinta rotund. 0 generaJ:ienemaipomenita de actori". N-ati facut nimic cu asta. am sa ma iau de el. Am avut mereu impresia unei imbinari a fanteziei creatoare cu grija pentru adevar ~i detaliu.. pe de 0 parte. din a caror acumulare se desprinde exactitudinea descriptiei ~iiradierea directa a vietii. de aproape cincisprezece ani. spiritullui Caragiale gandit ~iexprimat de 0 con~tiinta artistica actuala: totulinfati~eaza un crampei de viata. dadea multa «culoare» de epodi.(antologat de Viorel Domenico). gradatia nu e treptata. Am sa-l ating la «politic» . divertismente. Georgescu. Cum s-o fac in conditiile drastice ale camuflajului? N-am avut parte niciodata sa filmez un tramvai cu cai.

in volumul sau de memorii "IntaIniri cu cinematograful". tonalitatea vorbei etc. Ion Cantacuzino relateaza amanuntit. daca totu~i I-am dus la bun sf§. 16 martie 1946): "Am avut cu acest film atatea greutati. Actorii s-au schimbat oarecum la figura ~ila infati~are.tunoasa a fost. violenta campanie de presa orchestrata de periodicul cultural "Bis" 11numea pe Jean Georgescu "un gropar al filmului romanesc" care "blocheaza" studioul a. Se vede treaba ca e ceva de capul nostru. a fost nevoit sa renunte 121 . Cum am arnintit. plina de poezie. evocata chiar de regizor (In "Spovedania unui regizor". faptul n-a fost evident la data prernierei.C. aceea~i capacitate de a crea o atmosfera autentica ~i de a caracteriza tipuri vii. Jean Georgescu i~i intampina spectatorii cu 0 noua comedie cinematografica. ~iin aceasta comedie moderna. a ~lefuit cristaluL incredintandu-l ca atare posteritatii. Cauta ~i fa altele la fel. "lunga poveste a intemeierii" acestei societati rnixte. ~i va continua sa fie. Din pelicula 0 parte s-a pierdut.N. dar adevarat! Cu nici un an inainte. Scopurile societatii vizau turn area unor filme romanqti in coparticipare cu case producatoare straine. TRANZITIA POSTBELICA Dupa cei "trei ani fatidici" de la filmul precedent. ca ~i in comedia clasica 0 noapte . Visul unei nop(i de iarnCi a avut 0 poveste foarte zbuciumata. pentru unii.Jean Georgescu dovedise. hitleri~tii au ocupat nordul Italiei. atribuindu-i regizorului tot felul de pacate. Chiar daca. 228): . Jean Georgescu izbutise cu aceste filme doua reu~ite deopotriva de valoroase.. in aceste conditii. a deosebita siguranta in convergenta efectelor. "Cinema". singurele infaptuiri concrete ramanand filmul pierdut allui Ion Sava Escadrila alba (despre care am vorbit altundeva) ~i Visul unei nopti de iarna de Jean Georgescu (ecranizarea unei piese de Tudor Mu~atescu). costumele etc. 0 dozare echilibrata a scenelor cornice ~i a celor lirice. eu am uitat ~irul subiectului ~i am pierdut linia conducatoare. Multe din costume s-au pierdut. un montaj alert. "Cineromit"-ul. a carei perrniera a avut loc in primavara lui 1946. Am fost intrerupt putin dupa incepere. proiectele prelirninare ale societatii. evacueaza pelicula." "Societatea Cinematografica Romano-Italiana" (Cineromit) se infiintase in ianuarie 1943. pag. imaginabile ~i neimaginabile. un "staIp de bolta" al cinematografului romanesc. de bombardamente aeriene. Evenimentele social-politice ~i cursul razboiului aveau sa perturbe insa. Multe. multe ~i nenumarate au fost greutatile acestui film. In genuri deosebite. Fuga. cu 0 pelicula ce "nu se mai terrnina". Am reinceput peste un an. ViSld unei nopti de iarna (dupa piesa cu titlu omonim a lui Tudor Mu~atescu). cel mai important eveniment cinematografic al perioadei noastre de referinta. timpul a a~ezat lucrurile in matca lor fireasca. Indraznesc sa afirm ca noi suntem ni~te eroi ~inici un regizor sau actor strain n-ar fi putut face in conditiile acestea un film. De-ale vietii valuri! Efectiv. incat astazi cand e gata sunt confuz.furtunoasa. eveniment care a dus la ruperea legaturilor cu Roma." De necrezut. dadeau filmului un ritm sustinut ~i faceau din el 0 realizare foarte armonioasa. precum ~iconstruirea cu capital rnixt a unor studiouri ~isali de cinema. Sa vezi ~i sa nu crezi ce scrie Jean Mihail (in "Filmul romanesc de altadata". de asemenea. Tocmai cand acest din urma film intrase in pregatiri (In octombrie 1943). alta s-a alterat.r~it.

Scenariul . obsesia "primului film romanesc".limitate in piesa 1a doua interioare -. incercand totodata o "cinematografizare" a intrigii. practic. printre care ~i interpreta pr~ncipalului rol feminin. sora Mariei). Regizorul a recurs ~ila colaboratorii din filmul anterior: operatorul Gerard Perrin. Psata (patronu1 magazinului "Mon bijou"). Critica. cand bombardamentele nea~teptate ale aviatiei anglo-americane..scris de Jean Georgescu . Melodrama sentimentala.renovat. directorul de productie Ion Cantacuzino. oricum. Radu Beligan (Milica Dumitrescu). feciorul scriitorului). cand rezultatele sunt mediocre" ("Cortina". Puica Gradinaru. Visul unei nopti de iarna s-a umit din nou. Filmul romanesc. Gherase Dendrino (Manole. Manea). totu~i. in special prin diversificarea locurilor "de joc" . care .exprimandu-~i rezerve serioase . nu numai pentru cinematografie ci pentru toate sferele vietii social-politice ~i culturale.preia tonul "mu~atismelor" din piesa omonima (creata pe scena de George Vraca ~iLeny Caler). in 2 martie. filmul va fi din nou intrerupt.~imeritorie ca valoare artistica" . despre "mai mult decat un pas inainte pe taramul filmului romanesc" ("Cinema". micul studio al ON. despre care vorbea la un moment dat ~i Mircea ~eptilici. tatal ei). favorabila ill ansamblu. Alaturi de ea.la echipamentul cinematografic preconizat. scenograful ~tefan Norris. in acei ani de tranzitie 122 . Gogu Niculescu (un comisar de politie). asistentul de regie Ion Marinescu. Inca 0 data. Ana Colda (Maria). G. 8 martie 1946).pleaca de la premisa ca "e pacat de banii ~ide nervii no~tri. a inceput.. nu lipsita de umor ~ilirism. Dar fiindca este un film romanesc.deruleaza povestea unei vanzatoare dintr-un magazin de bijuterii. despre care am vazut ca s-a vorbit la fiecare "nou inceput" (~i au fost atatea!) al cinematografiei nationale. cu care are ~ansa sa se intalneasca ~i apoi sa se casatoreasca (dupa spulberarea unor mal-entendu-uri). monteuza Lucia Anton (ghidata de regizor). asistentul de imagine Ion Cosma. Virgil Stoenescu . Maria Filotti (Natalia. Robert Moisescu (in saptamanalul "Bis". La baza distributiei au stat absolvente ale ~colii de cinematografie condusa de Jean Georgescu ~i D. filmul patrunzand in magazinul de bijuterii "Mon bijou". Inceput la 14 februarie 1944. mama ei).evident pentru posibilitatile noastre . 16-31 martie 1946). Demetru (scriitorul Alex. "impartita": Lazar Cassvan a vorbit despre 0 "realizare remarcabila ca tehnica . Mi~u Fotino (Gogu. la cinematograful "Excelsior" . simultan. doar compozitorul a fost altul: Nicolae Kirculescu. dupa armistitiul din august '44. a avut loc ill primavara lui 1946. Dupa evacuare.C. putem afirma di Visul unei nopti de iarna e cea mai onorabila incercare din cate s-au facut la noi" (10 martie 1946). filmul . Suchianu. iata. Adina Panoiu (0 invitata la Revelion). George Marai. cum spuneam. dupa avariile grave suferite in timpul bombardamentelor germane din 24-26 august 1944 -. Doina Florentina (Tanta. dupa nici doua luni.. Dem. indragostita in taina de un scriitor in Yoga. a fost. ~i. Motoc (Bebe Cristian). cu actori ~itehnicieni indigeni ~i comparandu-l eu produqiile din trecut. ajungand intr-un cabaret in care se serbeaza Revelionul. Sanda Simona (Elvira). revine in actualitate. Rodica Teodorescu (vanzatoare la "Mon bijou"). care gazduise chiristigeria lui Jupan Dumitrache.a carui turnare s-a incheiat prin septembrie . in distributie. Abia catre sfaqitul primaverii lui 1945 (gratie unui credit obtinut cu greu). 0 perioada teribil de incerta (cum sunt toate "tranzitiile"). Vasiliu-Falti (un sergent de strada). au dezorganizat complet viata Capitalei. N. flanand pe straduta din fata lui.l. din 4 aprilie. Victor Cantuniari. inginerii de sunet Anton Bielusici. la "Luxor". inceteaza campania impotriva regizorului) trage 0 concluzie impaciuitorista: "Cu subtitluri ~i cu actori straini desigur ca Visul unei nopti de iarna ar fi fost un film de serie mediocru. Carmen Emel. Premiera.

lnca din 1941.. dar a fost mult mai diu dupa ce s-a ~tiut! -. Incheia o etapa. Ovid Teodorescu. Dan Demetrescu. alert. Padurea Andronache. Parcul loanid. Dragnea (Baba Cloanta). Arpad (alt sfetnic).care a avut premiera la cinematograful "Scala" In 10 august 1946 . Grazziela Ractulescu.. Cezar Rovintescu. Gheorghe Gama (primul pitic). terminate ale "tranzitiei postbelice" s-a numarat Furtul de LaArizona de Mircea Botez (care este ~i co-scenarist. Letitia Laurentia.cum s-a zis -. dar .n-a fost mai norocoasa. 16 septembrie 1945) aflam ca este yorba despre o intriga cu qui-pro-quo-uri. Se pastreaza ~i azi. "mitteleuropeana". la Arhiva Nationala de Filme. Constantin Bondoc ~i Eftimie Vasilescu). Samy Wassman (Balaior copil) .F.~i pe Marin lorda.nu s-a pastrat. Covaliu (un sfetnic).devenit producator . actiunea petrecandu-se In lumea localurilor de noapte (un titlu "de lucru" al peliculei fiind chiar 0 seara Lacabaret). dintr-o revista a epocii ("Spectator". 123 . regizorul a filcut un film ata~ant. loan Posea (bunicul).Tony Zaharian (Ochqel ~i Balaior adolescenti).-' Inca nu se ~tia prea bine spre ce. satul Afumati. Padurea Baneasa. Gheorghe Damian. Costin Dodu (avocatul ~i spargatorul). la propunerea operatorului Eftimie Vasilescu ~ia fotografului ploie~tean . Victor Antonescu.a. Scenariul pornea de la piesa "Oche~el ~iBalaior" (0 dramatizare a povestirii "Drumurile vietii" din volumul "Pove~tile unchiului meu" de Marin lorda) ~i apartinea regizorului. a filmat cateva saptamani In Gractina Botanica. ("Cate ceva despre activitatea mea cinematografica". Mihai Popescu (Busuioc). Basceanu (Patlagica). Dody Caian (Zana) ~.pornita la Indemnurile aceluia~i producator. Impreuna cu Jean Georgescu). Gractina lcoanei. Constantin Boboc (sprijinit de operatorul Eftimie Vasilescu) . a ramas In istoria proiectelor nefinalizate din cinematografia noastra. Jucau In film Al Giovanni (detectivul Cenu~e). Zephy AI~ec (agentul lanot). era yorba despre 0 farsa politisto-muzicala. aerisit. Irina Rachiteanu. dezlegarea misterelor revenindu-i detectivului Cenu~e ~i asistentului sau lanot. Valentin Gustav. ~tefan lordanescu. Aurel Rogalski. Virginia Weber.Constantin Boboc. Lica Ractulescu. 1966) . a fost scris Intr-o noapte de Victor Ion Popa): Focuri sub zapada. satul Pantelimon. se pare. In acest basm cinematografic despre care aflam amanunte Intr-o dactilograma a autorului aflata la A. dar.filmul a fost abandonat (din pricina unui conflict financiar intervenit Intre cei doi promotori ai filmului. Celelalte tentative cinematografice din epoca au fost mult mai indecise din punct de vedere artistic. Filmul . Marin lorda Incearca sa realizeze un film de aventuri (al carui scenariu. Practic. Gradina Ci~migiu.N. Constantin Barbulescu. din punct de vedere profesional. Printre filmele . Pasculescu (al doilea pitic) . Marin lorda a Inceput turn area In vara anului 1945. dar filmul. D. ca factura . "de camera" ~i. Se poate considera ca VisuL unei nop(i de iarna. 0 copie de lucru a peliculei . Parcul Herastrau. Liliana Blaga. Numerele de cabaret ale acestei productii "Balkan-Film" Bucurqti s-au filmat la Budapesta. a fost.10 acte -. un film reprezentativ pentru posibilitatile reale ale filmului romanesc (~i ale celui mai temeinic regizor de care dispunea ecranul nationalla mijlocul deceniului al cincilea): dintr-o comedie sentimentala. I. Parcul Libertatii. Mircea Lupu (Oche~el copil). Nicicea de a doua tentativa .ajuns In faza de sonorizare .In prima jumatate a deceniului al cincilea . Apareau. In care apareau Romald Bulfinschi. bazata pe confuzia dintre un spargator de clasa internationala ("a Lamaniere d' Arsene Lupin") ~iun avocat onest ~inaiv. Doua filme I-au preocupat . uItimul film turnat de Jean Georgescu In "epoca veche". Petre Gheorghe (al treilea pitic) . Calin Botnarescu. placut.

Pentru regizorul Cornel Dumitrescu a fost un pas inainte fata de incercarea cinematografica din 1939. printr-un joc al dragostei ~ial intamplarii. Un voinic se indragostqte de Alba. ~i 0 rape~te. Din anul1947 dateaza ~idoua incercari (nefinalizate) ale lui Traian Popescu-Tracipone: Fata de pe Olt ~i NazMtiile lui Haplea. mama ei). fragmente. Opri~an (Mitica). poate ca acesta a fast motivul principal). "Femeia ~icaminul" au fost chiar foarte laudative. Din acela~i an . Autorul .Lansat cu sloganuri publicitare sonore (de tipul "un film romanesc cu 1001 de surprize!"). Traian Vrajba (voinicul). doua metraje medii din care se pastreaza. neglijand pelicula lui Paul Calinescu pe care . de 0 fiqiune. prezentat la Festivalul de la Cannes. un "filozof' . la 29 septembrie 1946). Critica a primit bini~or noua premiera romaneasca (gazduita de cinematograful "Excelsior". alaturi de regizor). urmarit de Baba Cloanta.grqit . a~adar. ca din intamplare) ~i se plac. Regizor ~i scenarist. eompozitorul Paul Constantinescu a semnat muzica. cu visele lor. Maria . conflictul dintre tineri ~ifamiliile lor se rezolva ~itoate se sfar~esccu bine. Filmul a fost produs de O.dateaza ~i lungmetrajul padurea fndragostifilor de Cornel Dumitrescu (0 produqie "Doina. Este yorba. Marcel Enescu (Pierre. fata cea frumoasa a Babei Cloanta.un an. Voiniculi~i continua singur drumul. prolific. guvernanta Marinei). cronicile din "Jurnalul de dimineata".fataunei vaduve bogate . Eliza Petrachescu (Silvia. baiatuli~i ia doctoratul ~i. prin care autorul transpune in imagini legenda florii de colt. coaforul EIvirei).~i studentul in ~tiinte Mircea se cunosc (a~a. Ion Stoenescu (gradinarul). este Paul Calinescu. care a preluat o poveste de Carmen Sylva. Ziarele vremii acorda atentie indeosebi acestui din mma film. Cateva nume de pe generic ne retin atentia in mod special. Paul Nestorescu. Furtul de la Arizona n-a lasat decat urme slabe.0 incadreaza in genul documentar. Nae Secareanu (0 fantoma in padure) . 0 copie a filmului s-a pastrat. asistent de regie totodata ~i co-scenarist. dar este prefacut in stanca de mama fetei. operatori sunt Wilfried Ort ~iOvidiu Gologan. in general.Film". Urmariti. Magda Cretoiu (Elvira.printr-o stratagema speciala. Astra Sacmari (prietena Marinei). nedozabile. in ciuda perioadei de tranzitie! . "Amintiri despre film ~ieroi" -. viitorul regizor Ion Bostan apare in postura de director de productie ~i asistent de regie. unde Alba este acuzata de vrajitorie. Distributia. Felicia Dimitrievici (fata din casa). considera ca prezentarea filmului era socotita inoportuna "pentru ca frumusetea peisajelor ~idansurilor in culori erea un antagonism suparator eu filmul Romania (documentar sovietie de lung124 . Ioana Calinescu (Baba Cloanta). la padure.N. in Arhiva Nationala de Filme. de~i familia fetei nu era dispusa la astfel de concesii. eroii raman singuri.sunetul. Gh. George Manu (Mircea. cei doi ajung la un castel. dupa ce invoca varii motive ale amanarii premierei (erau zilele stabilizarii monetare. in timp ce Alba moare ~ise transforma intr-o floare de colt. In roluri: Ileana Nieulescu (Alba). fiullui). rataciti in padure. iata. insotit de cateva sticle. ~ielindragostit de filmul romanesc. dar n-au lipsit ironiile ~i persiflarile. director de productie fiind un alt tanar. totu~i. impreuna cu documentarullui Jean Mihail Rapsodie rustica.C. lini~tea Ie este tulburata de aparitia eternului Mitica. s-a bucurat de aprecieri pozitive: Eugenia Badulescu (Marina). iar Anton Bielusici .pe care viata ~i nevasta I-au decis sa-~i ia lumea in cap -.in memoriile sale. in presa vremii. de~i nici unul n-a fost prezentat pe ecrane in epodL Primul film urma sa aiba premiera prin luna august 1947. cei doi sarbatoresc evenimentul printr-o exeursie afara din ora~. Dumitru Radulescu. putem rezuma astfel subiectul povestirii einematografice: doi tineri. Din acela~i an dateaza scurtmetrajul Floarea reginei de Paul Calinescu.

jonqiunea "indirecta" . "circumstanta atenuanta": anii de razboi. vorbe~te explicit despre prolificitatea acestui inzestrat artist.(doI1Lni~oara Firfirita). 0 fata cu zestre. un alt nume care retine atentia: Nell Cobar (coscenarist ~i director artistic). Pe generic.din pricina unui cenzor) incheia nu numai 0 serie de "filme fara noroe" ci 0 ]'l1treagaetapa din istoria filmului romanesc. Nebuloasa viitorului . interpretata de Mary Theodorescu (Mariuca). ~t. solide ~i consistente. Ion. Intre Haplea de la sfar~itul deceniului al treilea ~i Scurta istorie de la inceputul deceniului al ~aselea.prime~te acordul mamei de a-I urma pe erou. E. Cei doi deschizatori de drum s-au regasit cu greu pe sine ~in-au mai gasit drumul spre film. Reprezentat prin cateva incercari timide ~iilltamplatoare. se consola citind "Glasul armatei" . Este decarat in fata regimentului.foarte saraca din punct de vedere al produqiei cinematografice . vreme de un sfert de veac. cum am vazut"boma zero" a animatiei romane~ti. produse in cadrul cooperativei "Filmul romanesc" sau de "Oficiul National Cinematografic". Haplea.in 1920. cu comentariu de Harry Brauner). s-a regasit cu greu in anii '30-'40. obiectul disputei fiind blonda domni~oara Firfirita. un tanar !aran de pe va1ea Oltului.pe care astazi ]'1 rasfoim cu emotie -. Au filmat. Perioada respectivii . care punea . Albumul de fotograme aflat in custodia Arhivei Nationale de Filme ..intre generatiile de animatori care au creat ~i consolidat genulin Romania. la acea ora. iar Mariuca. jonqiunea .care se dec1ara. din pricini diverse. dqi toate premisele anuntau biografii artistice originale.care.. ratand 0 cariera ascendenta. practic. produs de Bronky Lucovici ~i intrerupt . IN FAZA ARTIZANALA Dupa promitatoarele debuturi ale lui Aurel Petrescu ~iMarin Iorda din anii '20 despre care am varbit la timpul cuvenit -. aleatorie. Mary Theodorescu . calarie). in imagini sumbre". o importanta aparte in istoria celei de a opta arte: in acei ani s-a produs. filmul de animatie romanesc. totu~i.. Cornel Elefterescu. peste care urma sa treaca trenulin care era regimentul sau. prin numeroasele "capete de plan" ale lui Aure1Petrescu. Ion reu~e~tesa opreasca gamitura in ultima clipa. iubita lui . Cam aceasta e aqiunea.dupa cum sustine autorul . genul nu numai ca n-a progresat in aceasta perioada. Traian Popescu. Tanarul pleaca in armata. dar a inregistrat un regres evident. este ~ubrezit de ape. intr-un reeul a earui explicatie are 0 singura. vorbe~te explicit despre eclectismul realizatorului 125 .are. filmul de animatie romanesc s-a aflat in reflux. Mircea Frangopol. luminos .avea sa dureze cateva decenii .jonqiunea "directa".metraj realizat in 1947 de V. intre timp. Dinu Gherasim (Ion). Constantinescu. Willy Regan (Haplea). in NazMtiile lui Haplea. in care eram prezentati. inot. Beliaev. dupa 0 evo1utiepolisportiva (alergare. dar mama fetei nu agreeaza ideea unui ginere sarac. ANIMATIA. 0 iube~te pe Mariuca. Dana Marculescu. Rico Squarciafico ~iVictor Cosachievici. Filmul fara noroc (filmat intre septembrie 1947 ~i martie 1948. Finalul este 0 bora campestra. Theodorescu. ca tara invinsa.Tracipone n-a dus pan a la capat niei cel de al doilea proiect in care-~i propunea sa urmareasca rivalitatea amoroasa dintre boierul Dobitocescu ~i argatul sau. unde are prilejul unor adevarate acte de bravura: afland ca un pod. ramas in faza artizanala.

a existat. la numai 16 ani.spune Gopo .po sibil . copac etc. In 1936 de pilda.In Haplea). abordand proza satirica (Funeralii nationale. De la un doctor am capatat vechi cli~ee de radiografie pe care Ie-am spalat cu apa calda ~i sapun. jocul iezilor. n-a fost lasat . filmul cu actori. cateva secvente disparate: ie~irea caprei din casa. Filmull-am tras illtr-o noapte. pentru ca filmul sa fie finalizat. Insa. al echipei profesorului Dimitrie Gusti. Cert este ca Intemeietorul animatiei romane~ti atat a mai Incercat sa faca In anii '30-'40. Aurel Petrescu ~i-apropus. Probabil ca ideea acestui film i-a venit lui Aurel Petrescu dupa ce .alt Inceput.a lasat urme In productia de gen. un scurtmetraj de 14 (sau 4?) m . influentei unor mae~tri ai animatiei mondiale ca Max Fleischer sau Pat Sullivan).avea 16 ani ~ijuca un rolin fiImullui Ion ~ahighian 0 noapte de pomina (despre care am vorbit): ajutat de personalul de acolo. autorul se va indepma tot mai mult de una dintre "iubirile" sale dintm. Intr-o "Scurta istorie autobiografica" ("Cinema". 8/1973). Aurel Petrescu a pierdut "trenul" animatiei dupa introducerea sonorului (cand. nr.informatiile sunt contradictorii . Ie-am facut cate doua gauri ca sa se potriveasca cu ceIe doua cuie retezate de pe tocator ~iIe-am desenat cu tu~ colorat ~igua~e. Pentru Marin Iorda. teatrele din Ia~i ~iCraiova).repet . extinzandu-~i preocuparile catre literatura pentru copii (Mqterul striea.(datorat. In perioada noastra de referin!a. Poate ~i pentru ca resursele sale materiale erau inferioare: el era fiul unui factor po~tal. In colectia Arhivei Nationale de Filme se pastreaza un fragment (de 45 m) din acest film neterminat. "prietenia" casei cu un . cu tatal meu.dupa A.. cel care va scrie noua "scurta istorie" a artei a opta. neindoios. Factura artizanala 126 . anima!ia va ramane marca unei voca!ii pe care n-a ~tiut . se afla In pragul unui . De~i Marin Iorda a abordat . filmuletul Loboda produs de "firma numita "Popescu ~ifiii". regia de teatru (stabiIindu-se In aceasta zona. 1937). ill paranteza fie spus. insa. insuficiente. junele Ion Popescu (de la "Popescu ~ifiii") realiza primii sai metri de film desenat. cand realizeaza o serie de desene pentru filmul sociologic Loeuinta taraneasea in Romania.toam gama oferita de inventia fra!ilor Lumiere ~i de cautarile specifice ale lui Emile Cohl (abordand.C. dar . Foeuri sub zapada In 1941 ~i Cetatea fermeeata In 1945 -. pe care am batut doua cuie retezate la capat. catre sfiir~itulanilor '30 (cu un deceniu inaintea debutului sau "oficial") intra in lumea animatiei. Ion Popescu Gopo. Masa de filmare era un vechi tocator de varza. In timp ce tatallui Aurel Petrescu detinea un magazin de bacanie ~i coloniale In Pia!a Buze~ti. "DeseneIe . in continuare.~ae viata. Era un proiect mai vechi. Eram tot transpirat ~i manjit inca pe fa!a cu fardul de figurant. Pornind de la povestirea lui Ion Creanga. 0 sus!inuta activitate de grafician In presa vremii.s-o urmeze consecvent ~i pana la capat." Scena se petrecea in studiourile "Ciro-Film".aceea din 1946 .ca ~iAurel Petrescu .care nu s-a pastrat. Gopo rememora debutul sau din 1939. pe langa filmul animat.Ie pregatisem acasa. Activ ~i iscoditor In anii '20. imaginea ~i actoria . decat cu totul ~i cu totul sporadic. va conduce Teatrul "Munca ~i lumina". a cochetat cu filmul jucat): 0 singura tentativa .. DesIa~urand. Gopo . La desenul animat. regia de film jucat . Intre timp.. productivitatea sa a fost mai redusa In anii '20..). 1937). pentru care abia In 1946 autorul a gasit surse de finan!are (la ON. atunci. Inceta din viatil: avea numai 51 de ani (nelmpliniti). valorificand cuno~tintele tehnice dobandite. cand am ramas dupa filmari. La doi ani dupa acest filmulet "de adio".In 1942 -a ilustrat volumul "Capra cu trei iezi" de Ion Creanga aparut la editura bucurqteana "Gorjan". ecranizarea Caprei eu trei iezi.n-a putut. Marin Iorda nu va reveni.

un scurtmetraj . In opt cinematografe bucurqtene. Bertok.. In perioada la care ne referim n-au existat .a~a 11poreclisem . Negativul filmului a fost distrus In incendiul din 2 decembrie 1940. In anii la care ne referim. 1. In ziua de 27 noiembrie 1927. V. DOCUMENTARUL..PE VALURILE VREMII Despre cativa documentari~ti ~i documentarele lor am vorbit.decat foarte purine .mergea. dar este dat fara ezitare afara. Ivanovici. Vasilescu.. Dem Demetreseu-mlUJJja±eaBzarQ~ a 296 m utili. traia. In afara filmelor datorate unor regizori precum Paul Calinescu. de pilda. operatorii Nicolae Barbelian.realizarea unui film privind problema minoritatilor In Romania. Pu(ania lui Ion (grafica: Jean Moraru). Gociu au filmat Funeraliile lui I. exisili --o copie bruta a filmului. la Bucurqti ~i la Florica.Bertok. V. Inca din anuI1927. C. s-a salvat. Concluzia senten!ioasa a peliculei. Jean 127 . Dupa alegeri . cu subiect. preluase ~tafeta de la Inainta~ii sai . E. este . filmul fiind prezentat. In ton cu perioada electoral a a anului 1946.alte tentative de desen animat. Dupa mai muTIde unaH-i:ie-zile. Din relatarile autorului. el n-a avut parte decat de proieqii particulare. baza de pornire fiind atlasul etnografic "Romania" (editat de Direqia Presei ~iPropagandei). . Pe data de 23 mai 1939. In 1939. In lungime de 294 m. pictorul Dem Demetrescu se ofera sa realizeze acest "desen care va avea 0 lungime de circa 100 m ~iva cuprinde 0 succesiune de scene..l1 aratam tuturor pentru a gasi pe cineva care sa puna bani. "calul sau de bataie" fiind alegerile din anii '30.. filmul se va numi Romfinia etnograficu (1939-1940). Aurel Petrescu. au fost multi alti autori de "actualitati" ~ifilme documentare de luat In considera!ie. Autorului i se va cere executarea a Inca 40 m (prezentarea harrii Romaniei In hotarele din acel timp). C. Loboda se ducea la fantana cu ulciorul. subsecretarul de Stat al Propagandei (Eugen Titeanu) hotara~te . la Arhiva Na!ionala. scurta sa Incercare avea alura unui basm: "Loboda. Regelui Ferdinand 1.."cu termen de urgenta" . la Sinaia. Amagit de promisiunile preelectorale ale boierului. dupa cum se pare. "Votari soarele!" . de~i Dem Demetrescu accepta aceasta cerinra. doar 0 "copie de lucru". Bucure~ti ~iCurtea de Arge~..l. concomitent." Dar Gopo se nascuse. cum spuneam. 1. din care sa reiasa raporturile proporrionale dintre minoritari ~i romani". In acela~i an. Inca un desen animat din epoca (datat 1946).la 1 august-+940.C.. unii spuneau chiar ca respira. Filmul are 0 evidenta intenrie propagandistica. el nu 0 va realiza.a peliculei era nedisimulata. cum am vazut. N-am gasit un ban pentru a face filmul. Gopo I~i amintea: "Filmuletul a ie~it bine ~ilumea era Incantata. Tudor Posmantir. Gociu: ei au filmat In zilele de 21-24 iulie 1927. dupa apa vie ~iapa moarta . Bratianu. "L-am vazut de sute de ori. un act.Autorii acestor imagini-document erau Nicolae Barbelian. cu sunet." Cu toate acestea. Practic. Ion 1Jvoteaza.cu subtitlul "Poveste trista. E. " La maturitate. In coleqia AN F. Ion merge la boier sa-~i ceara drepturile. dar adevarata". Se pastreaza.. eroul . Vasilescu. cativa operatori au Inregistrat pe pelicula un eveniment de epoca: Funeraliile MS. sa facem un film complet. ad-hoc. Ivanovici. deci la doua zile dupa Inmormantare. Aurel Petrescu. Incepand din 29 noiembrie 1927.In timp ce la Parlament senatorii dorm In fotolii -.tot de un act .

K. Gustav Wagner ("Guwag-Film") editeaza cateva documentare turistice pe 16 mm .-Radio Picture" ~i "Corporatia Van Beuren" din Statele Unite ale Americii. In anul1930 filmeaza ~i Vasile Gociu. La Cluj. Tot din 1930 ciateazaun documentar ~tiintific. la Sibiu.O. filmul documentar a fost foarte activ in anii 1930-1948 (inclusiv. Calatoria reginei Maria !ji a principesei Ileana in Orient. Constantin Daniel. Sandu Eliad face un film despre Frllmusetile !jipitorescul urbanistic bllcurqtean.cum seface un ziar de Tudor Posmantir (tot atunci Jean Mihail face un film publicitar despre "A4evarul"). Extrag~i alte titluri din "catalogul" documentarelor realizate in anii 1933-1934: Semicentenarul Castelullli Pele!j (operator: Tudor Posmantir). care consemneaza pe pelicula serbarile organizate la 12 septembrie 1930 In cinstea mare~alului Averescu. doar diteva titluri. Acela~i regizor face un film. Hotul in imparatia pasarilor. Din aceea~i perioada dateaza filme precum Romania Mare in 35 de minute (cu imagini de Iosif Bertok). Eforie 1934 de Paul Calinescu (filmari in tabara studentilor). probabil. Vasile Gociu. Siria ~i Palestina . dupa cum se intelege din felurite surse memorialistice. cu operatori straini (nenominalizati) realizeaza in 1930. Continua sa se realizeze. Vom retine.de Istvan Miskowsky. Kurt Kaufmann ~i Ulrich K:T. " Universul" . a~adar. un reportaj de mari dimensiuni semnat de Iosif Bertok ~i Ludovic Iosvai. filmat .in specfacGI de gala.cu titlul "comun" Serbi1rile Unirii -.in prima parte a anului 1930 -. Lemnul danseaza. 128 . serbarea drapelului la Cotroceni. de lung ~imediu metraj. Din acela~i an dateaza scurtmetrajul Vila MS Regina Maria Cll splendidele gradini regale din Balcic (un film prezentat in premiera la cinematograful bucurqtean "Regal" in 5 octombrie 1929). inregistrand pe pelicula sosirea la Jimbolia a romanilor din America. Recensamantlll (despre recensamantul populatiei din 29 decembrie 1930. Societatea Principele Mircea. ~tefan Nicolau ~i Ion Jovin).Georgescu. Jocuri din Suceag de Jean Mihail. Ultimii pelicani din Delta.probabil . un scurtmetraj filmat in Egipt. in anu11935. aici. 0 vanatoare de llr!ji in Carpati. cu premiera new-yorkeza in aprilie 1935). in perioada de tranzitie postbelica). apare documentaml publicitar Societatea tramvaielor Bucurqti (STB). Jean Mihail sau "elevilor" ~coliide sociologie. a fost filmat intre 10 ~i20 mai 1929 in principalele ora~e din tara. fara a sari peste "mahala1ele~igropile Bucure~tiului". la "Soremar-Film". Tudor Posmantir). documentarul Mara~. tot in 1929. Despre ibi!ji !ji batlani. iar in 1932.De la Urlea la Negoi ~i 0 excursie pe schiuri la Bf1lea -. serbarile de la Mara~ti ~i de la Alba Iulia. Targul de fete de pe mllntele Gaina de Ionel Ve~tea (cu imagini de IosifBertok). cand se implineau doua decenii de 1aintroducerea tramvaielor in Bucure~ti. Romania de George G. pentru "Soremar-Film". Tot atunci se realizeaza scurtmetrajul 0 excllrsie in Mllntii Bucegi de Emanoil Bucuta (operator fiind. procedand selectiv. la Teatrul-Nationai In 7 mai 1930. Inca din anuI1929.operatorulIosif Bertok executa 0 comanda publicitara. De la lanul de orz la paharul de bere de Gheorghe Alimani~teanu. fire~te.cu filman in satul Cotrneana ~iin Bucure~ti). Foarte activi in acea perioada. Printre consilierii acestor filme intalnim constant doua nume: Alexandru Ba- dauta ~i Ilarie Voronca. precum Cautatori de aUTin Romania. unele pastrate. realizat de doctorul Aurel Babe~ (in colaborare cu profesorii Dimitrie Gerota. s-a realizat un documentar de scurtmetraj Simion Barnutiu. cateva filme . Cancentl. Popovici (un film produs de "R. Schultz (de obicei sub auspiciile "Ufa" Berlin) au realizat 0 serie de documentare turistice. prezentat in "spectacol inchis" la PalCltlllRegal ~mai-1930 ~i. in codrii Carpatilor.ti. au marcat momentul jubiliar (zece ani de la Unirea din 1918): unul dintre aceste filme.

N. In fotografie. George Aurelian Tigii/1('u$a de la ialac. Jeni Metaxa-Doro (Rodica).-~~ . Nottara.Independenla Romaniei. C. Maria Filotti. Aurel Athanasescu (Pene~). 0 adaptare a comediei . Heller o aWi secvenjii ~-~-----. Printre interpreri.La tour de Sainte Gudule" de Labiche.j din Independenla Rumclniei: plecarea lui Pene~ Curcanul la razboi. Caragiale: filmul lui Jean Mihail. Charlotte Brodier ~i Jean Georgescu . pacal.. Premiera: In rolul titular: Dorina 0 coproduqie ."Rador-Film" 30 decembrie 1923. "Spera-Film" (Berlin) (Bucure~ti). Elvira Popescu. In rolu] preotului Nira. Maria Giurgea Debut regizoral in film: Ion ~ahighian: Nilbildaile Cleopalrei (1925). primul film istoric romanesc (1912): in centrul imaginii. Sorea~u. in rolullui Osman Pa~a Prima adaptare cinematografica a operei lui I. ilustrul actor al Teatrului Narional.L.

o secventa din Legenda celor douii crud de Eftimie Vasilescu (1925): actorul Alexandru Giugaru . din nou pe ecran: filmul Nijpasta de Ghita Popescu ~i Eftimie Vasilescu (1928).pentru prima oara pe ecran oferind paine ~i sare Caragiale. Jean Georgescu interpreta rolul unui tanar ~omer .~~~ Chemarea dragostei de Jean Mihail (i 932).. Manolescu (Dragomir). In fotografie: N. 0 secventa cu Emma Romano ~i Paul Constantin . 0 pereche de indragostiti in filmul Maiorul Mura de lOT! Timu~ (1928) in comedia A.1'ae viafa de Marin lorda (l 928). Ecaterina Nitulescu-~ahighian (Anca). Ion Cosma (Gheorghe) Elvira Godeanu ~i Jean Georgescu.

din noD -Chernarea drugostei..}''\-J Din nou Emma Romano..: ). lui Bernd Aldor Visullui Tilnase (1932) .. o secventacu protagonista. . turnat inprimelezile ale lunii octombrie 1931 In filmul lui Haria 19iro~anu Insula . de data aceasta ~i o salcie plangatoare Lydia Alexandra ~i Constantin Tanase in comedia .Iva Dugan ~i Cristache Antoniu in filmuI lui Haria Igiro~anu Ciocoii (1931) Tantzi Elvas~i Stroe Atanasiu in filmul neterminat al lui Jean Mihail Aur (Cantecul zori!or). lva Dugan '! r- ~ •..~erpilor (1934).. din nou PauIConstantin...

. un film de Dezideriu Major. 0 fotografie din 1937 I. Mi~u Fotino." ~.::~ Tony Bulandra intr-un prim-plan din filmul TrenuL fantoma (1933).' II I 'jI: • . Grigore Vasiliu-Birlic.". Stroe. comedia Bing-Bang cu N. cu echipa filmului Doamn'a de LaetajuLII. Mary Don. Vasile Vasilache ~i Nora Piacentini j Doamna de LaetajuL II. regizat de Jean Mihail Primul film vorbitor realizat in intregime la BucUTe~ti... Mihai Popescu Interpreta rolului titular din comedia Doamna de LaetajuL II. Printre protagoni~ti (de la stanga la dreapta): Jeana Costa. Illfl I HII. la doi ani dupa debut. Mary Don Grigore Vasiliu-Birlic.

. ' :.. Focuri sub zapada (1941) . un vesel film djn 1939 In-regia lui Ion ~ahighian. I ~ .. ]n rolurile principale: G.din ] 939. un film din 1939 semnat de Cornel Dumitrescu. tJ~ .. . Timidi ~i Dina Cocea Poveste trista.j I!~·. intr-o secventii relaxatii Irina Rachiteanu-$irianu Intr-un film neterminat allui Marin lorda. Olga Porumbaru. Printre interpreti.•aca In filmul Se aprindfacliile Jon $ahighian de'- In ace]a~i film.. Panait Stoian (stanga) George V.~ ~.m o noapte de pomina.~. .t.·~····tJ.. Se aprindfacliile. pe un scenariu de Tudor Mu~atescu.

Maria Maximilian . gre~ind adresa. ·ajungand lara voie In iatacul Vetei. . Maria Maximilian (Veta) ~i $tefan Bami (Spiridon) Intr-o secventa din 0 noaptefurtunoasii Radu Beligan: Rica Venturiano.~ ·1 Bucure~tiul de epoca In filmul lui Jean Georgescu realizat In 1943 . Zita.~ Alexandru Giugaru (jupan Dumitrache). student In Drept ~i publicist " florica Demion. intr-o alta secventii din Noapteafurtunoasii Radu Beligan (Rica Venturiano)..

I Visul unei nopfi de iarna de Jean Georgescu (1946): George Demetru ~i Ana Colda Inca 0 data.#:. regizorul documentarist Ion Bostan . alaturi de regizorul Mirel I1ie~iu ~i de operatorul Sergiu Huzum Singur printre pelicani.«. Eugenia BaduIescu ~i George Manu. cu aparatul de filmat in brale.:. . protagoni~ti ai tiImuIui Piidurea i'ndragostifilor de Cornel Dumitrescu (1946) . pIacuta comedie lirica Visul unei nopfi de iarna: o secvenla cu Ana CoIda Din istoria filmului documentar: scriitorul Geo Bogza.

Grigore Vasiliu-Birlic ~i Silvia Fulda Intr-o secven\ii din comedia lui Paul Ciilinescu Titanic Vals I .."'~ Ii. un personaj destins In filmu] lui Paul Ciilinescu Riisunii valea (1950) Doi protagoni~ti din filmul Porto Franco de Paul Ciilinescu: ~ ~tefan Ciobotiira~u ~i \.}. Geo Banon . Regizorul Jean Negulescu.'. ." Paul Ciilinescu (1902-2000): un regizor centenar Ion Popescu Gapo ~i vestitul sau amulet din scunele istorii Tara de maane .Marcel Anghelescu. craioveanuJ de la Hollywood l. Mitzura Arghezi.

despre ale caror documentare din aceasta perioada vorbim i'n alta parte -. Cernauti. Horez. Bucure~ti . Mogo~oaia ~i Constanta.Lupii din Muntele Surul . (ara manastirilor.~iCheile Turzii. IN. i'nregia lui Joup Rubner. Brazi. RO!iia montana. Baia Mare (I-II!). cu filmari la Sebe~ul de sus ~iTalmacel Uudetul Sibiu). Hram la $umuleu.~inunta In sat produs de "Cineromfilm" Bucure~ti ~i "Bavaria-Film" Munchen.Vatra Dornei etc. TransUvania istorica. Trei episcopi la Rimetea. cu accentul pus pe monumentele din ora~ele ocupate. Vatra Dornei c~ifmprejurimile . Turcani.. Ciufu. Jean Georgescu. i'n toamna anului 1941 s-a filmat i'n zeci de localitati din tara: la Florica. • . cei mai activi autori fiind regizorul Eugen Janovics ~i operatorul Istvan Miskowsky. ~ifilmul Noi (Evolu(ia!ii misiunea poporului roman: Din cartea vietii neamului romanesc). printre scurtmetrajele din epodi sunt: Abrud. Campeni. Bucovina. Deva. Lacul Sfanta Ana etc. filmat in vara anului 1937 pe Valea Prahovei. Ohiceiuri populare din Transilvania. Din anuI1937 dateaza 0 coproduqie O.cu elemente de fiqiune . Alexandre. un documentar cultural i'n care sunt aduse i'n prim-plan arhitectura. Tot i'n aceea~i perioada. M. interpreta ~ii'nfilmul anterior. Gura Humorului. Filmul judetului Bihor.). "martore ale istoriei glorioase a Ungariei". Ch~jld. Din 1941 dateaza scurtmetrajul Castelul Pele!i de Ion 1.emblematic. i'nzona Sebe~-Sibiu(la Poiana. Societatea tramvaielor Timi.de asemenea cuelemente de fiqiune . Plante uleioase etc. Putna.).F. Poiana Marului.T. Sarmizegetusa. Tudor Posmantir (Cultura c~iindustrializarea tutunului). La Budapesta. 129 . 1942). Ion 1. Simfonia Ardealului. VoroneL Suceava.cu aceia~i produditori -. aceluia~i autor i se datoreaza ~i documentarul turistic . Ora~'tie (I-II). Lacul Ro~u. Borsec.V.Viata pescarilor din Vfilcov (cunoscut ~i sub titlul Printre pescarii de la gurUe Dunarii). Popescu (COCO~'ltlde munte). in aceea~i perioada. Aceia~i autori se afla pe genericul filmului Petrolul romanesc.T. Industria sarmei Braila. iar M.a realizat documentarul industrialo-publicitar Prima fabrica romana de anvelope Banloc-Goodrich S A.l'Oara de Cornel Miklo~i. Aimee Gorce. documentarul tehnic Constructia liniei C. Oradea. Dej # manastirea. Jean Mihail . iar i'n regia Iui Kato Gyula un documentar istoric de propaganda. Cheile Bicazului. precum ~i colectiile Pele~ului. Tu~nad. in regia lui Pal Tibor s-a produs un documentar turistic cu caracter propagandistic. Hunedoara (I-IV). Sucevita. dupa Dictatul de la Viena. Ciangaii din Bucovina. In 1936 se fac filme ~i la Tirni~oara: printre ele Moara Prohasca. decoratia interioara a castelului. Coste!iti. Plante industriale. Oimpulung Moldovenesc. Pentru acest film .. la Alba-Iulia. printre altele. Dragornirna.N. Mineritul sarii la Uioara.V. Tili~ca ~iRa~inari). filmat. Iui i se datoreaza. Pu~cariu este coscenarist ~ila documentarul TransUvania . i'n care sunt i'nfati~ateora~eletransilvane ocupate ~idiferite obiective turistice (Valea Murqului. Alaturi de alti regizori. Pu~cariu (acesta din urma fiind ~i autorul comentariului): filmarile au avut loc la Moldovita."Pathe-Journal" Paris. Constantin Pantu (Caderea Sevastopolului) -. Muntele Mic. Turda . Densu!i.). in Tara Hategului. ~ialatwi de cinea~tica Paul Calinescu. Cantacuzino (scenariul ~i regia). Calatele (I-V!). semnata R. ca regizor ~i operator . 0 zi In Caransehq. Locuri din Ardeal. cu Angela Popescu. la Moreni.cum se vede din titlu . Bucurqti. Witold Klimowicz (Cre. Din 1939 dateaza documentarul cinegetic ~i etnografic .R.A.Printre realizatorii acelor ani se numara ~iing. Nicolae Bratu (Vacanta pe litoralul Marii Negre. Amedee Morrin (Imprumutul relntregirii).~terea vitelor. Wilfried Ou -. Cantacuzino continua sa gireze filme (Datini de Craciun.. llva Mica. Ciolan (Un fragment din viata cooperatista a Sihiului) Vasile Gociu (Culesul viilor!ii vinificarea In tara). filme ~ila Cluj. activi la i'nceputul anilor '40 .

Soroca. Strei-Sangiorgiu. Gradinile Capitalei de Cornel Dumitrescu 130 . Ora~tie. unde a obtinut una dintre "medaliile pentru film cultural" atribuite de juriul Mostrei. In amintirile sale (din "IntaIniri cu cinematograful"). autor al comentariului ~iregizor) de comandorul AI. Atelierele de confec(iuni ale armatei ~i 0 zi In taMrajandarmilor pede. Cu vitejii no!)tri In Rasarit (filmat de Alexandru Simionov). Bucure!jti. cu imagini din Odessa. Blaj. Vasile Gociu filmeaza in prima parte a anului 1942 ~iun film de propaganda antisovietica . Castelul Pele!)). Tran~ilvania. Filmul a avut premiera bucure~teana la 20 ianuarie 1943. Tebea.in 14 septembrie 1942 la Festivalul de la Venetia. insa. Ministrul Propagandei din acea perioada.1. Chi~inau. dar. genericul men!ioneaza numele lui Mihai Antonescu.6. continuat de Valeriu Pu~cariu cu ~tefan Dominicovschi: este yorba despre un documentar turistic. Filmul prelua ~iimagini de filmoteca (din pelicule precum Bucovina. Brad. Ca autor al scenariului. din bazinul Donetului ~i din Caucaz. Bucegii de Valeriu Pu~cariu.din 9 octombrie 1941 . Apararea noastra antiaeriana (de Calin Bodnarescu). filme de alte genuri. Vicovul de Sus. Dragomima. Sucevi!a. Dar cinematografia . Damhovi(a. Densu~. Balti. Stalingrad. Odessa. Nu sunt excluse. Mehadia. apa dulce.39) in care sUntfilmate luptele din Crimeea. Melodia Carpa(ilor.32. practic. Ion Cosma. Cantacuzino ~i operatorul Alexandru Simionov. Tighina. -. dupa cum reiese din documentele Oficiului Na!ional Cinematografic.de Alexandru Simionov. Pelicanii (coproduqii romano-austriece in regia lui Ulrich Kayser). filmat . distribuit in reteaua cinematografica in ianuarie 1943. Demetrescu. Turda. Radau!i. Vasile Gociu. Alexandru Simionov.Curtea de Arge~. Marinarii no.25. Vorone!. Principalii operatori ai montajului: Constantin Pantu.Raiul ro/iU In adevarata lui lumina -. in ciuda contributiei active a acestuia la realizarea filmului .33. Pagini din razhoiul nostru ~fant este. Orhei. Chi~inau. Herculane.17.incepea sa fie marcata tot mai insistent de evenimentele razboiului. Spre hiruin(a de Cornel Dumitrescu. Humor. Realizat in noiembrie ~idecembrie 1942. Podoabe bucovinene (coproductii cu italienii.prin forta lucrurilor . Tot 0 "comanda" realizata de Oficiul National Cinematografic pentru Marele Stat Major al Armatei Romane este ~ifilmul Vanatorii de munte In Caucaz. Deva. Pe Bistri(a Injos. Tot din 1942 dateaza ~i filmul Tara Oltului. Putna.4. Ovidiu Gologan.3. Vasile Gociu). Multe dintre filmele anului 1945 poarta pecetea razboiului: Ajutorul de iarna (la care au lucrat Eftimie Vasilescu.din acela~i an 1942 . Un documentar de lungmetraj . Alba-Iulia.intocmit de IonI. 0 excursie cu barcile pe Valea Oltului.2. rolul sau a fost de "supervizor" ~i de finalizator al comentariului. Suceava. Cozia. Arbore. Cantacuzino (la 10 noiembrie 1941) pentru aprobarea definitiva.printre al!ii. inceput de 1.Cantacuzino noteaza: "Scenariul a fost intocmit dupa indica!iile personale ale lui M. Apararea pasiva de Witold Klimowicz. produs in colaborare cu Ministerul German al Aerului ~isemnat (ca scenarist. cu imagini din jumalele de razboi (numerele 1. in regia lui Pietro Benedetti). un "documentar de montaj". Antonescu care a adnotat textul cu mana sa ~i a dictat un proiect de comentariu ca ghid pentru modificarile scenariului". Hotin.~tri de Traian Popescu-Tracipone.34. dar fusese prezentat in prealabil . Rabi!a-Hunedoara. Tumu-Severin.~tri la datorie (realizat de Ovidiu Gologan ~iIon Cosma). Hunedoara. Cemau!i. Ion 1. La Arhiva Nationala de Filme se pastreaza un proiect de scenariu . de la Sevastopol. Colturi din Romania. Coste~ti. Cemau!i. Sarmizegetusa.indrumari verbale ~i scrise. Cetatea Alba. cum ar fi documentarele turistice Balta paradisului pescarilor.este Zhuratorii Romaniei. din Transilvania pana inspre Dunare. un film de operatori. adnotari etc.

la ora "intoarcerii armelor". ci de a ateriza pe undeva pe aproape. precum ~i ~eful ei de drept ~i de fapt.ra ~i el incurcat. cum putea sa mai funqioneze 0 institutie guvernamentala de propaganda cand conducatorul statului. dupacomunicarea prin radio a Mesajului regal. Cantacuzino ~i Muzeul de istorie naturala "Grigore Antipa" de Valeriu Pu~cariu -. Evenimentele declan~ate la 23 august 1944 nu s-au pastrat . a fost impartit in trei e~aloane: echipa de reporteri ~i aparatura necesara editarii "jurnalului de actualita(:i" a fost dislocata la Tancabe~ti. langa Arad. am p1ecat spre Bucure~ti impreuna cu Ovidiu Gologan. 226): "Arestarea Antone~tilor ~i intoarcerea armelor au constituit 0 surpriza totala pentru cinematografi~ti. aparatura de studio ~ide laborator. intuind proportiile ~irepercusiunile evenimentului. a hotarat sa se retraga in zona Bran: "M-a determinat ~i pe mine sa-l insotesc. Wilson..N. Dupa sosirea in Capitala. el nemaiexistand practic intre 23-31 august 1944. iar un al treilea e~alon.. s-a trezit in pragul prabu~irii. Dincolo de cele cateva documentare "neutre" ale anului 1944 . in 24 august.-ului. am ajuns pe aeroportul 131 . cu depozitele de filme aferente. J. pentru ca ne puteam a~tepta la orice ~i din partea nemtilor ~idin partea ru~ilor) ~i. Ajun~i la Sinaia. am filmat exploziile unor rezervoare de petrol. la Teatrul National. satanizat ~i anatemizat in toate filmele produse de la inceputul razboiului devine. Operatorul Constantin Dembinski. de pilda. Spre dimineata. In fond. sociale. desigur. ziua unui lac de Petre Grant.filme precum lnstitutul dr. operatoru1 Ion Cosma relateaza in "Amintiri1e" sale: "Pe 1acinci dimineata. pe doua drumuri diferite: eu prin Colentina.C. imbarcati in Fordul galben al O...decat firav in memoria peliculei. Nu aveam nici 0 informatie: nu ~tiam nici ce este. unde luptele erau ca ~i terminate. se afla dispersat. documentare industriale. ). Mihai Pu~cariu.tiu cum. ~iam alergat cu ma~inain direc(:iazborului lor.au continuat sa-~i faca datoria. directorul ON.C. fara intentia de a bombarda. am zarit enormele bombardiere americane care pluteau mai jos ca de obicei ~i nu . iar a doua zi am filmat aspectul jalnic al Palatului Regal ~i al Teatrului National dupa bombardamentele germane. cu personalul aferent. Primul drum a fost la Baneasa.Ii destmnuia peste ani. care se afla in seara zilei de 23 august 19441a Tancabe~ti. obiective . Unu1 dintre motive (cel principal) este consemnat ~i de Viorel Domenico in cartea sa "lstoria secreta a filmului romanesc" (pag. parca pareau mai prietenoase. format din serviciul de difuzare. de asemenea. coloane de prizonieri germani. Am filmat cateva aspecte la pod. fusesera arestati. langa Fagara~.. Pe cand filmam pe Calea Victoriei." Aflat tot la Tancabe~ti.C.(cu un comentariu de Victor lliu). Nu ~tiam cui sa ne adresam. iar in aceste conditii ON. etnografice. Astfel. auzind un zgomot puternic de avioane. iar Gologan pe drumul Peri~ului (. ne-am razgandit ~i ne-am intors spre Capitala. dnd a fost organizata o ampla aqiune de protejare a institutiilor statului (~i a unitatilor militare). pelicula din bel~ug (pentru a Ie salva.C. Mihai Antonescu. iar inamicul de ieri. precum ~i al altor imobile din Bucure~ti distruse de aviatia Reichului.C. Rasfoind cataloagele intalnim. Am mirosit la iuteala un subiect interesant pentru jurnalul ON. Aici luptele erau in toi.cu toata situatia incerta ~iexploziva . faptul ca. Operatorii cinematografici . a fost p1asat in comuna ~ercaia.. Ca urmare a masivelor bombardamente americane asupra Bucurqtiului ~i Vaii Prahovei din 4 aprilie 1944. importante raman marturiile documentare ale "anului de cotitura". sa Ie zicem.din motive. m-am intalnit cu Ovidiu Gologan la sediul nostru din str. nici ce va fi. langa Bucure~ti. a fost evacuata la Vinga. 0 lupta in munti . istoricului Viorel Domenico. am pIecat spre Valea Prahovei. ON. Snagov. aliat?" Oficiul National Cinematografic. peste noapte. am luat patru aparate de filmare.

mai speciaIa.Tg. Operatorii trimi~i pe front. Komarov .i~i reiau activitatea ca reporteri de razboi. Bunaciu ~i D.l Isopescu. Mure~-Cluj-Oradea. Saracu formuleaza rechizitoriulimpotriva acuzatilor general Macici.C.. dupa cum noteaza ~i Corneliu Medvedov in cartea sa despre Ovidiu Gologan (pag.-ului.Bra~ov-Bucure~ti.C. Aurel Samson ~i Carol Mihut .Tracipone. Petre ~i Ecaterina Borila. nu sunt agreati de «eliberatorii» sovietici. alaturi de armatele aliate. primul "produs sovietic impus in cinematografia noastra" (cum i s-a spus). ata~ati pe langa grupul de membri P. aflati in exil (Ana Pauker. Vasile Gociu. locotenent Trepactu~. locotenent Buractescu). Nicolae Marinescu. pe teritoriul Cehoslovaciei.Pope~ti-Leordeni unde incepuse imbarcarea pentru repatriere a prizonierilor americani. Ovidiu Gologan. soldatii Ion Cosma ~i~tefan Dominicovschi. comandantullagarului de la Oranki). 1946-1948. Pentru a fi ascun~i de furia consilierilor Armatei Ro~ii. alcatuita din prizonieri romani in Rusia .inclusiv ziua de 31martie 1944. luptele pentru eliberarea Ungariei ~i. a carui "poveste" este. Ion Cosma.. in prima linie. pe ruta Bucurqti-Pite~ti-Campulung-Bran-Fagara~-Sighi~oara. filmeaza. Unul ar fi documentarul Divizia " Tudor Vladimirescu ". care semana mai mult a dipire. fo~ti piloti pe bombardierele doborate de catre artileria noastra antiaeriana (.Timi~oara-Craiova.filmat in septembrie 1946 de Ion Stoica. Mihai Burca. Iacob Bulan. Dumitru Coliu. am pornit mai departe in cautare de alte ~i alte subiecte pentru jurnal. in mod special. la care s-au ata~at colonelul N.Din acei a. Frolenko ~iV. 76).eand acuzatorii publici A.colon. Doua momente cinematografice a~ retine. locotenentul Traian Popescu. colonel Murgescu. dateaza eateva pelicule realizate in spiritul propagandei oficiale . viitorul comandant al Diviziei.fiind imegistrate pe pelicula. "se desfiinteaza Sectia Propaganda a Marelui Stat Major.filmat in octombrie 1946. cand "criminalii de razboi" colonel Zlatescu.~i 1945. Dar operatorii .1. Documente de pret despre spiritul acelui timp sunt reportajele Confruntarea unor eriminali de razboi eu vietimele lor (filmat la Tribunalul Poporului din Bucure~tiin perioada 5-19 mai 1945. despre care vorbim altundeva -. Filmarile au fost realizate intre anii 1943 . Ion Stoica. Serghei Sevcenko. Divizia s-a nascut.cum sunt ~i cele ale regizorului Jean Mihail. cand Divizia pornea spre tara .R. in decembrie.Turnu Severin-Sibiu. de pilda. ~i colonelul Novicov. precum ~i alte "subiecte de actualitate". filmeaza luptele crancene din muntii Tatra. din ace~ti ani. Motivul pentru care fugisera (diplomatic?) americanii". riseandu-~i nu 0 data viata. de la Seeeta (Purina omenie pentru eei In nevoie) . Filmul va fi finisat.. realizatorii filmelor anticomuniste au fost «blocati» la centru: capitanul Constantin Pantu. maior Ouatu. Alaturi de aceasta elita a ON. toate momentele importante ale acelor ani . de catre operatori sovietici . practic. insa.. Mihai Lungu. general Trestioreanu. ). din care Iacea parte ~iGologan.pana la Turul eiclist al Romaniei . Ovidiu Gologan. ~i ce subiect puteam sa prindem atunci. imagini consemnate pe pelicula de operatorii Nicolae ~iAlexandru Simiono\'. locotenent Trepactu~ ~i locotenent Buractescu sunt confruntati cu fo~ti detinuti din lagarele de concentrare)~i Reehizitoriul In proeesul primului lot de eriminali de r{1zboi (filmat in aceea~i perioada. in fata aparatului de filmat. fierbinte? Intrarea ru~ilor in Bucurqti. ~isergentul Ovidiu Gologan". creatii ale unor cinea~ti versati ca Jean Georgescu sau Paul Calinescu. insa. Valter Roman.cand lua fiinta Divizia. de catre Nicolae Simionov. Dupa filmarea spectaculoasa ~i destul de amuzanta a acestei aqiuni misterioase. loan Rab. Cambrea. general Calotescu.V. In 23 septembrie 1944.cei mai multi .. in noiembrie.. abia in primavara anului 1948 ~i tergiversarea se 132 . Constantin Doncea.

generalul Piki Vasiliu ~iGh. In premiera absoluta. 133 . ~i acest cutremurator moment cinematografic. Operatorul Ovidiu Gologan l~i aminte~te: "Ciind s-a apropiat momentul.l~i a~teapta cu demnitate sfar~itul. Dar din filmul executiei lipsesc ni~te fotograme. domnilor. suntem gata! Ochi(i cum trebuie! Traiasca Romania! Foci" Secventele sunt incluse ~iIn documentarul de lungmetraj realizat peste ani de regizoarea Felicia Cemaianu (despre care yom vorbi la momentul potrivit). operatorul Ovidiu Gologan a filmat la Jilava executia mare~alului Ion Antonescu. sprijinindu-se de cot ~i zicand: Nu m-ati omorat. premierul Mihai Antonescu. eei patru condamnati la moarte . 0 lume . dL general de tancuri Susaikev lnmaneaza ofiterilor din Divizia «Tudor Vladimirescu» medalia «Victoria»". desigur. condamnat la moarte in urma sentintei Tribunalului Poporului din 20 mai: a fost. ca ~isecventele procesului respectiv. cu vocea mare~alului illregistrata sincron. urmaream lmpietrit scena de co~mar. se consemneaza ca "la comanda foe au cazut toti la pamant. in acei ani. finalul suna astfel: "In curtea Ll1spectoratului General al Armatei pentru Educatie. dar Marqalul s-a ridicat imediat pe mana dreapta. Vasiliu ~i profesorul Gheorghe Alexianu . limpede ~ipiitrunzatoare: Domnilor. Alexianu au cazut retezati ~itrupurile lor au ramas In nemi~care. Se petrecea ceva incredibiL Mare~alul se ridicase lntr-un genunchi ~i lnaltandu-~i pieptul ~i fruntea a strigat: N-a(i nimerit. dupa eroismul Diviziei romane in Ungaria. am auzit vocea Mare~alului. Ramura promoscovita a ca~tigat. Divizia va dobandi denumirea premonitorie de . tragetil" Acelea~i imagini lipsa sunt descrise ~ide operatorul Ovidiu Gologan: "Mihai Antonescu. imagini recuperate abia dupa decembrie 1989 (~ioferite ecranului. In documentarul de montaj Istoria ma vajudeca realizat la Studioul video al Academiei de Inalte Studii Militare). generalul Constantin Z. Retin un singur "argument"... general de tancuri Susaikev lnmaneaza ofiterilor din Divizia «Tudor Vladimirescu» medalia «Victoria» In semn de cinstire a acelora care au participat la lupta pentru libertatea omenirii.datoreaza. unul dintre "filmele arestate" (mca din prima clipa a existentei lor!). batalia. Chipul Marelui Stalin lmpodobqte pieptul pandurilor romani!" Prin Ordinul de Zi al Marelui Stalin. In varianta din martie 1948. In principaL luptei ideologice ~i politice din epoca. dl. domnilor! Ochiti mai bine. In procesul verbalincheiat la conducerea lnchisorii Jilava cu acel prilej... comentariul se lncheie astfel: "In curtea Inspectoratului General al Armatei pentru educatie. terminati odata!" Murea. abia in 1993. care reprezenta rezistenta nationala.Mare~alul. Aparatul taraia necontenit. anticomunista din armata. "Tudor Vladimirescu-Debretin"! La 1 iunie 1946. In varianta tranzitorie a filmului (din 1946). Filmul executiei ramane o marturie nepretuitil cu valoare de simbol. pentru definirea locului ~irolului acestei Divizii In armata romana: lupta dintre comuni~tii stalini~ti sprijiniti de comisarii sovietici care sustineau copierea aberanta a modelului sovietic ~i opozitia conservatoare.

(1949-1970) ."CLASICIZAREA" FILMULUI NATIONAL .

incapabila sa sust:inapreconizata "desfa~urare" a cinematografiei nationale. platoul de la Floreasca era de trei ori mai mare decat cel mo~tenit de la O. intr-un frumos 'cadru naturalla 18 km de ora~. filmostate. difuzoare. Tot ca 0 solutie tranzitorie s-a amenajat inca un mic studio in centrul Bucurqtiului.cu toate instalatiile anexe . travelinguri etc. Intre 1954 ~i 1957 au fost date in exploatare cele cinci platouri de filmare.s-a luat masura infiintarii unor intreprinderi specializate precum "LS.pana la punerea in functiune a Centrului de la Buftea . distanta fata de Capitala generand .vreme de noua ani. Tehnocin" (care .. derulatoare. "noua CineciWl" (cum s-a scris in presa straina despre Buftea: .0 CineCiWla sud-estului european") incepea sa prinda contururi.r~it. Centrul de productie cinemato137 . care asigura toate lucrarile de creatie ~i tiraj pentru intreaga productie autohtona ~i straina.. in 1957 s-a inaugurat studioul de sunet. tablouri de comanda. care a emis de aici programele sale. rivalte. dar se preconiza functionarea Iui par\:ialainca din 1954 (ill vederea asigurarii unor conditii minime necesare produqiei nationa1e). etc. pana va fi comasata. Intre timp. Ca solutii tranzitorii .piatra de temelie a fost pusa de dr. in sf§. in centrul Capita1ei) . 0 instalatie de inregistrare a sunetului ~i diteva anexe (pe fosta strada Wilson. ~i.~i un laborator de prelucrare a peliculei (la Mogo~oaia).C.N. cu "Industria Optica Romana" .~i un Iaborator pentru prelucrarea peliculei de 35 mm. pana la inaugurarea unui nou Telecentru). in 1958 Iaboratorul pentru prelucrarea peliculei ~i.va produce aparate de proieqie pentru filme de 35 mm. 0 zestre saraca. Astfe1 se face ca. pentru filme de 16 mm.s-a construit rapid Complexul de la Floreasca (preluat.). in 1959. pe malurile lacului Buftea (0 idee contestata de unii. aIb-negru ~i Orwo color. in 1956. cu un platou in suprafata de 320 mp. reflectoare pentru studiouri.alcatuit dintr-un platou de 200 mp. Pentru a se asigura de urgenta utilaj cinematografic de fabricatie romaneasca .conform pIanuriIor initiale .NOlLE PREMISE ALE PRODUCTIEI CINEMATOGRAFICE Baza tehnico-materiala a productiei cinematografice in anul nationalizarii (1948) era precara: un studio cinematografic . inca in anu11949. Complexul urma sa fie finalizat . Atat. 0 risipa de timp ~i energie pentru Iucratorii ~i colaboratorii Centrului).in acela~i corp de cladiri. amplificatoare.in 1959 a fost gata ~i cea din urma aripa (corpul de cladiri pentru filmari combinate). Petru Groza -. se mai aflau 0 sala de ihregistrare . pana Ia "modernizarea" ~oselei de acces probleme de transport. avea 600 mp.in special in primii ani. s-a Iuat hotararea construirii unui Centru cinematografic. de catre te1eviziune.abia in anu11959. "Tomis". cabine de montaj. iar Ministerul Artelor a enuntat tema de proiectare a viitorului studio.necesar productiei de filme ~iretelei de difuzare . Lucrarile au inceput in 1950 . echipat cu ma~ini de developat ~icopiat pelicula de 35 mm alb-negru.

ca anexa avand 0 piscina de 41 mp. 0 sala de postsincron-zgomote. "rniracolorul" . platourile ramanand pustii cu lunile" (Manuela Gheorghiu. Haiducii. laboratorul pentru prelucrarea peliculei de la Buftea cucerise un binemeritat prestigiu in partea noa~tra de lume (sa-i zicem Europa de sud-est): in special calitatea prelucrarii materialelor Eastman color dar ~i alte operatiuni privind negativele de sunet. piete. camera pentru crainic.). Cum se scria in epoca .50 m. cu studiouri europene de talie medie. inaltime 4. cetati etc. produqia anuala a fost de 4lungmetraje (ca in 1955. Batalia pentru Rama.50 m ~i 0 trapa de 80 mp cu 0 adancime de 2. imens. subtitrarea filmelor cu caractere autovignietate (1. sali de proiectie pentru vizionarea materialelor).50 m. D. 0 metoda pentru vizualizarea textului de dialog pentru operatiunile de postsincron ~i dublaj (A. brevetate in tara ~ipeste hotare. Centrul cinematografic de la Buftea a functionat 0 perioada destul de lunga sub randamentul firesc: in anii 1958 ~i 1959. de la egalla egal. de pilda. Pentru operatiunile de montaj. pentru filmullui Rene Clair Serbarile ga!ante (realizat in coproductie cu studiourile Bucure~ti). 0 sala pentru rnixaj ~i inregistrari de muzicil ~i cu alte diverse anexe (camera de ecou.0 suprafata utila de 660 mp ~i 0 inaltime de 11. in "Cinematograful romanesc contem138 . graficil de la Buftea avea urmatoarele caracteristici la inaugurare: platoul 1. Cunoscutul scenograf francez Georges Walkhewitch avea sa construiasca aici. in 1966.25 mp. cu o adancime de 1. "Temeliile cinematografiei nationale. camera pentru solist. Centrul mai dispunea de un platou exterior.o sala pentru transpunerea pe banda magneticil a materialelor inregistrate. Structuri ~i perspective". 0 sala de postsincron-dialog. camera pentru aparaturi de inregistrare a muzicii. copiile de lucru. ca 0 moara parasita. a~ arninti faptul ca Studioul de la Buftea fusese dotat ~i cu un Tonstudio. Intr-o perioada revoluta. platourile 2 ~i 3 . Dintre inventiile omologate in strainatate arnintesc "transcolorul" . Constantin Patra~coiu. precum ~ide 0 suprafata de teren de 16 ha. Morozan. Fara a intra in amanunte tehnice. contratipe pozitive ~i negative alb-negru etc. Mihai Viteazu! etc. inginerii ~i tehnicienii de la Buftea au contribuit cu 0 seama de inovatii ~iinventii.justificau aceste aprecieri. "Citadela" filmului romanesc. In domeniul perfeqionarii proceselor tehnologice de productie ~ialimbunata(:irii performantelor la utilajele cinematografice din dotarea existenta. "transtravul" .un dispozitiv automat pentru filmari de cadre fixe cu perspectiva variabila (Sergiu Huzum). Gheorghe Fischer. platoul 4 . da~ea posibilitatea produqiei autohtone sa intre in competitie.I I J. platoul 5 . cinea~tii aveau la dispozitie treisprezece cabine echipate cu instalatii modeme. PalivaO.50 m.660 mp. G. aparitia ~i disparitia cu intermitenta a culorilor (Aurel Miheles). cand se inaugurau primele platouri).un procedeu pentru obtinerea unor imagini statice ~i dinamice in culori conventionale (Coloman Ondrejcsik). dotat cu instalatiile necesare. care .avea sa fie folosit la multe alte filme: Dacii.96.cate 280 mp ~i 0 inaltime de 8 m. Proiectat initial pentru 0 produqie anuala de 12 filme de lungmetraj.fara a se banui ce se va intampla in continuare .un procedeu pentru introducerea unor culori dorninante in filmul color. inaltime de 11. cu 0 dotare modema pentru epoca respectiva. destinata construirii unor decoruri de dimensiuni mari ~i foarte mari (strazi.0 metoda de prelucrare a peliculei color cu efecte artistice deosebite (Alexandru Intorsureanu. realizarii de generice.cu diverse modificari de rigoare . "graphis-colorul" ."colosul de la Buftea a macinat in gol.20 m ~iun tunel pentru filman combinate. Butanescu).. Petculescu). un decor plurivalent. un corp de cladire era rezervat trucajelor ~ifilmarilor combinate. filmari subacvatice etc. proieqii prin transparenta.

in 1961 productia se va dubla brusc.ba chiar cu mult peste prevederile initiale -. Studioul "Sahia" . regizori consacrati ca Jean Mihail sau Paul Calinescu au predat ~tafetaunor nou-veniri ca Victor Diu sau Ion Bostan. inca din 1955. cu chiaburi odio~i ~i tarani "mijloca~i" nehotarati (care-~i incredinrau nedumeririle "organului central"). aveau sa Ii se adauge filmele ~tiintifice. ajungandu-se in primii ani '70 la 25 pelicule de lungmetraj anual! In anul1950 se infiinta studioul cinematografic "Alexandru Sarna". La sfar~itul deceniului 7. Dar filmul. tocmai prin infati~area veridica a unor realitati. pag. in 1964 se va ajunge la 11 premiere anual. Studioul "Bucure~ti" avea sa-~i pastreze ~i el anumite prerogative in creatia de documentare. anomaliile ~i aberariile unei epoci 139 .un document despre mentalitatea. s-a infiintat ~i un studio specializat in producerea acestui gen cinematografic. acesta fiind unul dintre "argumentele" care au dus la crearea unei baze tehnico-materiale aparte pentru filmele de animatie. La sfar~ituldeceniului al ~aptelea. peste ani. dind capacitatea studiourilor va fi folosita din plin .~tiinta popularizata"). studioul realiza sub 20 de filme anual. "Sahia-Film". la inceputul anilor '70. Naivitarile ~i perversitatile acelui timp social ~i-au pus pecetea. mai exact de . cu exceptia unei u~oare "crize" inregistrate intre anii 1969-1970. unor incercati regizori de fiqiune ca Jean Georgescu. care prelua produqia de filme documentare ~i a jumalelor de actualWiti (carora. Initial. va prelua ~iproduqia filmelor de ~tiinta popularizata).poran 1949-1975.lua fiinra spre sfar~itul deceniului al cincilea. In anuI1964. "Alexandru Sahia". se creasera conditii pentru realizarea unui numar de 4-7 filme de animarie pe an. Pe parcursul anilor. intr-adevar. SCOALA FILMULUI DOCUMENTAR: o "FATA MORGANA"? Ne-am obi~nuit sa asociem istoria ~i evolutia filmului documentar romanesc cu istoria ~i evolutia studioului specializat. dar cele doua realitari nu se suprapun. produqia de filme animate ajunsese la 15 titluri. dupa ce filmul romanesc de animatie inregistrase 0 seama de importante succese nationale ~i intemationale. "Greul" I-a dus. in 1965 se va bate un prim record. productia de filme documentare atingea 200 de acte anual. Prin forta lucrurilor. bazele unei productii ritmice ~i substanriale de documentare . Eram in anii colectivizarilor forrate. iar jumalele de actualitati apareau cu intermitente. Dar. Istoria postbelica a documentarului romanesc a devansat. Este mult adevar in aceasta asociere. devenit "Sahia-Film". cand produqia de gen a fost preluata de studioul proaspat infiintat (studio care. insa.cum am vazut.care avea sa puna. in cadrul Centrului cinematografic de la Buftea. iar inca inainte de infiintarea acestuia.cam patru filme de lungmetraj anual. ramane peste decenii . pretul mediu de cost al unui film va ajunge sa fie de trei ori mai mic decat in 19581Daca pana in 1960 se realizau . productivitatea studiourilor va crqte continuu. Pana atunci. insa. momentul anului 1950. produqia de gen ajungea la aproape 30 titluri pe an. peste patru ani. Cel mai important moment al acelui timp cinematografic de "noi inceputuri" ramane. 16 filme anual. Ulterior. filmullui Victor Diu Scrisoarea lui Ion Marin catre "Sdinteia" (1949). pe "mesajul" cinematografic. 33-34).. din 1954. desigur.

Ce Inregistra palmaresul creatiei documentare la Inceputul deceniului al ~aptelea? Cativa dintre regizori aveau.ar fi de pus In discutie peste 1000 de titluri! -. Incercand 0 sistematizare a masivei produq:ii de filme documentare ~i ~tiin!ificerealizate Intre anii 1948 ~i 1970 . Inspirat de un fapt real . oricum. Lasand deoparte "verbulinflacarat". Au urmat. din 1949): filmul documentar I~i largea frontul creatorilor. deschiderea spre realitate.0 scrisoare adresaili de un taran "Scanteii" In zilele Inregimentarii taranilor In Intovara~irile agricole -. a unui Eisenstein. "Documentarul. a~adar. Retrospectiva devenirii lasa sa se Intrevada sernnificative "urcu~uri" ~i "cobora~uri" pe care. cu prilejul primului festival national al filmului de la Mamaia . despre . documentarul romanesc dobandea con~tiinta de sine. anii unui reflux. Impaqirea In acest fel.. 0 nuvela cinematografica de 0 mare bogatie stilistica. 140 . la peste 200 de documentare anual. Momentul a coincis cu 0 spectaculoasa afirmare a documentarului romanesc nu numai In tara ci ~ipeste hotare. EI s-a lamurit foarte repede. de pilda (1914-1992). In special dupa anu11963. nealambicata. In aceea~i perioada debuta regizorul Ion Bostan (cu scurtmetrajul Un minut.. In perimetrul vietii sociale. Ie putem defini ca atare. un film gazetaresc. a starilor de lucruri pe care Ie observa ochiul cinematografic ~iIe filtreaza con~tiinta lui civica". Sigur. ca despre o apropiata perspectiva. ba chiar Inscrierea filmului documentar pe orbite superioare de interes civic ~iestetic. pot fi eviden!iate cateva etape distincte In istoria genului.anii deceniului al ~aselea. 0 seama de realizari importante la activoIon Bostan. moral-filozofic.aises") ca . Un prim salt calitativ s-a produs In primii ani ai deceniului al ~aptelea. a realului In continua mi~care. utilizand ~i validarile timpului. In interesul ~i de dragul perspectivei."amintirea" unui Dovjenko. activa (discutabila peste ani). In 1949. Intfu. De la 14 filme document are . s-a vorbit. Insa. reputatul istoric ~i critic de film francez Georges Sadoul scria (In "Lettres franc. din discu!ie nu pot lipsi alte "capitole" esentiale. a~a cum 11 practica Hiu . definirea particularita!ilor specifice ale documentarului romanesc. ~i cifra a continuat ani la rand sa creasca. In orice tentativa de cronologizare.ce vremuri! -. a istoriei filmului documentar romanesc poate fi suspectata de simplism ~i. In creatia documentari~tilor a intervenit 0 anume debusolare.nota George Littera In "Schita pentru un portret" care Insote~te volumul postum de scrieri cinematografice allui Victor Hiu "Fascinatia cinematografului" devine expresia frusta. peste care planeaza .~coala romaneasca de scurtmetraj a devenit pentru mine 0 realitate vie ~i captivanta de care vor trebui sa tina seama de acum Inainte suporterii acestui gen dificil". de pe atunci. pentru ca de prin anii 1969-1970 sa se Inregistreze un nou reviriment. Sa aruncam. caracterul predominant descriptiv al documentarelor de pana atunci fiind Inlocuit cu 0 interventie directa. conturarea unor personalitati regizorale ~ioperatorice~ti. Victor !liu compunea.. "pe etape". Au fost. Vizitandu-ne tara In 1964.. spre a desprinde cateva din argumentele artistice ~itematice care au condus spre momentul primului salt calitativ In produq:ia de gen.~coala documentarului romanes('. 0 punte peste anii deceniului 6. cum ar fi diferentierea ~imaturizarea tematica ~istilistica a produq:iei. pana catre sfar~itul deceniului. In filmullui Victor Hiu regasim satul romanesc cu problemele lui reale. Putem considera ca printr-un film ca Scrisoarea lui Ion Marin catre "Scanteia".cate s-au realizat In 1951la studioul "Sahia" (un adevarat record In materie) s-a ajuns. I~igasise de aproape zece ani calea lui In cinematografie: calea cinstei ~idemnita!ii profesionale.cand. ai unor multiple ~i necesare acumulari de experienta.anuntand evolutia regizorului ~i a operatorului Ovidiu Gologan .I I I social-politice revolute In care mijeau "zorii unei vieti noi". In finalul anilor '60.

necrutator. Realitatile aspre. carora Ion Bostan le-a descoperit in continuare tainice resurse de vis ~i poezie. Sub aripa vulturului. cfmd se aurisera dealurile.indeosebi. in septembrie.cu pregnante finalitati culturale . . dureroase. "rMacini" drora filmulle descopera foarte cinematografic esenta. peste cativa ani. despre legaturile tainice ale sculpturilor lui Vida Geza cu padurea maramure~eana. izbutind sa patrunda cinematografic procesul intim de creatie al artistului. . regizorul Ion Bostan incheia 0 etapa: futelesese ca in "era noua inceputa" (cand. a strugurilor. de reportajele ~i desenele lui Geo Bogza . Teheran ~i in Uruguay -. poate cel mai reprezentativ dintre scurtmetrajele acelei perioade.inca de la filmu1.ca 0 cerceta~e sensibila..Uciderea pruncilor (acesta din urma. Cetatea Histria ~i. cu filme precum Viscolul. incat m-am legat efectiv pentru totdeauna de aceasta regiune. cum stau lucrurile cu . in 1963. a fost distins cu importante premii internationale . Theodor Aman.dadeau in anii 1956 ~i. 1962. urmarind pard.peisaje luxuriante. Calea bel:}ugului din 1952. 0 sensibilitate deosebiili. ~i . Radacini. ce inaugurau 0 adevarata monografie cinematografid a locurilor . Trei strigate pe Bistrita. deopotriva. consacrandu-Ie 0 masiva parte a creatiei sale.. ale tabacariilor de odinioara . "rahatii scriu in loc sa putaH) trebuie sa recurgi la subterfugii pentru a-ti pastra crezul ~i personalitatea. in montaj alternativ ~i dinamic de detalii ~i ansamblu. Bicaz. Mirelllie~iu vorbea. are cateva secvente antologice. "gandul ~i mana pictoruluiH). recomanda in mod special filmul .alaturi de motivul muzical simbolic al "AppasionateiH . respectiv. Era un tablou saturat de culoare ~i de vitali tate ~i am trait in a~a fel efortul de a surprinde ~i reda acest tablou pe pelicula.experienta unor "filme despre artaH. inaugurau 0 "sectiune" importanta de film documentar. de pe atunci. atenta ~i nuantata. un deceniu de prodigioasa creatie la activ. culorile portului national scos la iveala in anotimpul nuntilor atat de pitore~ti din Maramure~ ~i din Oa~.denuntate in presa vremii. Cateva din aceste scurtmetraje (dupa cum o spun ~i titlurile) au fost filmate la Bicaz. cota 563. anuntau. ani neobositi de mund ~i talent -. Florenta. Iar primele filme despre fauna ~i flora Deltei.evocari ale unor vechi traditii imortalizate in piatra unor adevarate capodopere de arta ~i arhitectura . valorilor nationale ~i universale ale picturii. Atena.au constituit obiectul unui film cu pregnante 141 . Intre 1955 ~i 1958 regizorul a parcurs . cu emotie..953). dintre care una. Baia-Mare (J. sau in zgomotul de fond al pluta~ilor ~i artificierilor care insotea . Tabacarii. unul dintre cei mai reprezentativi documentari~ti.. calea bel~ugului socialist. Multi alti regizori i~i terrninasera la inceputul deceniului al ~aptelea ucenicia intr-ale documentarului ~i ajunsesera la opere de maturitate..un film de suflet: "Am inceput filmarile tarziu. pe muzica lui Ceaikovski. a~ zice .la Marsilia. in cadrul deplinei autenticiH'tti a unui lac allebedelor. yorba epigramistului. de la inaltimea macaralelor uria~e care dirijau zi ~i noapte mi~carea benelor de beton deasupra Bistritei zagazuite. In Radacini. Buenos Aires." Dupa numai trei-patru ani de activitate cinematografica. a unui univers cu netagaduite rezerve de frumusete. consacrata unui spatiu cu mari resurse de frumusete de la granita ~tiintei cu arta.~i. legenda ~i mit. avea. dind toata regiunea prinsese culoarea merelor coapte. in general. a fetelor umane bronzate. "dansullebedelor mici".imaginile unui grandios efort constructiv. Scurtmetraje ca Nicolae Grigorescu. consacrat celebrului tablou allui Bruegel. Un Jupiter al vremurilor noastre. consacrata. A mai incercat un singur film "industrial". Mirelllie~iu (1923-1985). creatia autorului . 0 noua stralucire culturala unei opere cinematografice cu ample deschideri spre istorie. Voronet . dar a reu~it dupa cum singur 0 marturise~te .

Paula Popescu-Doreanu. printre care mica bijuterie DirUorul. Gheorghe Zamfir sau rugaeiunea sunetului. realizand ~icateva filme eu subtext filozofie ea Mireea Eliade ~i redeseoperirea saerului. un alt regizor prestigios al documentarului romanesc.printre care Mirel Iliqiu -. de operatorul-artist Sergiu Huzum. se va dediea filmului-eseu despre arta. filmul poate fi considerat emblematic pentru crea!ia lui Jean Petrovici. operator era Sergiu Huzum. La capatul unui deceniu de acumulari se aflau . La l'nceputul anilor '60 l'mplinise un deceniu de activitate ~i Gabriel Barta (19231972) ale carui filme pastreaza. Gara. ca vorbesc despre 0 l'nva!atoare dintr-un catun izolat (Seoala de la Meri) sau vizeaza. realizase 15 filme de scurt metraj. anun!and 0 sensibilitate ie~ita din comun ~ipasiunea neobosiHi pentru semnifica!iile faptului divers. l'nso!itla randu-i. l'nsa. Spre sfar~itulanilor '60. Gabriel Barta.ea regizor ~i produeator . Cu un comentariu de Eugen Mandric. prin tot ee fac. Cotele apelor Dunarii.virtu!i civice ~i de mare elocven!a imagistica. cei trei eroi ai filmului sunt un revizor de cale ferata. Paul Barbaneagra. cu filmul Canteeele Rena.un prestigios serial. izola!i . de asemenea. l'n 1954. Doru Segal.fie ca se petrec l'n subteranele Capitalei (Radacinile ()ra~ului). Stimata domni~oara v. Terminat de colaboratori apropia!i . se identificau cu muziea. l'n 1963.prin speeificul muncii lor . Cei mici despre lumea mare. filmul Dupa 20 de ani. ~i un omagiu adus regizorului. un eseu dedicat dirijorului George Georgescu. . ca via!a celorlalp sa-~i desfa~oare cursul firesc. Arhiteetura ~igeograJie sacra. regizorul ob!inea (pe langa alte numeroase premii intema!ionale care i-au jalonat cariera) cea mai importanta distincpe de la Cannes. sirnfonii ~ielegii. activitatea de pe 0 platforma marina -. la scurta vreme. dupa 1965. Nicu!a Tanase. Dar filmul care avea sa l'ncununeze 0 prima etapa din crea!ia regizorului a fost Pretutindeni muneese oameni (urmat.dedicat corului "madrigal" -. eu volutele lor speetaculoase. un deceniu de activitate laborioasa. tot l'mpreuna eu operatorul Sergiu Huzum. l'n demersurile sale. l'ntr-un serial. Debutase. l'ntalnirea promisa cu vechii prieteni. Painea). l'naintea plecarii l'nFran!a . Intre anii 1957 ~i 1964. rapsodii ~ipoeme. Festivalul Eneseu (1962). cu tresaririle lor magice. De altfel.). care se straduiesc. Printre scenari~tii cu care a colaborat Jean Petrovici a fost Eva Sl'rbu (care a colaborat ~icu regizori precum Alexandru Sl'rbu. este. filme despre arta. unde avea sa-~i continue cariera cinematografica. Tonitza (1964). Un um obi~nuit (1960) contura un portret eontemporan extras din via!a de catre un publicist "vioi" al acelor ani. de Radaeinile ora~ului ~i Seoala de la Mer!). desenau l'n aer. adevarate personaje.~terii. l'n 1972. distinete pecqi de lirism. urmarind destinul personajelor de odinioara. stabilit l'n Fran!a.. Mirel Ilie~iu. Mainile binecunoscutului muzician deveneau. Radacini etc. deopotriva. l'nurma caruia au ramas creajii durabile (Prietenii vietii. aduce l'n prim plan "oameni singuri". semnand . regizorul Paul Barbaneagra. Dona Barta): Scoala de la Meri atrage ~i prin lirismul sau de buna calitate. Marele Premiu "Palme d'or".de colectivitate.l'nmomentul prefigurarii unei ~coli documen142 . departe de semenii lor. Dintre eelelalte pelicule ale regizorului ar fi de amintit Album de pietura eontemporana romaneasea (]960). personaje pe care ~i-a propus sa Ie rel'ntalneasca dupa 20 de ani. cel care I-a l'nso!it pe regizor ~i l'n alte filme (Un Jupiter al zilelor noastre. cu documentarul Ceferi$tii. care.. un paznic de far ~iun meteorolog de pe vartul Omul. l'n filmullui Paul Barbaneagra.1970 -. ~il'n multe din celelalte filme ale sale .. semnate de un bun eunoseator al artei. ~i un regizor ea Jean Petroviei lasase l'nurma. Si atunci . trei "oameni singuri". 0 moarte fulgeratoare i-a rapit.

dar care nu s-a dovedit tocmai "premonitoriu" -. ora.. regizori ca Alexandru Si'rbu (care debutase. Dupa 40 de ani . oameI\ii lucreaza de zor: ). dupa cum 0 dovede~te ~i gluma care deschide filmul: pe marginea unui hat se odihnesc ni~te haine. Celebrul documentarist olandez loris Ivens . i'n 1966. Atomul fn slujba omului. un ulcior. Ultima generatie de saraci . Aunt! alb.ititi ce face olteanu' cand n-are ce face? Se dezbraca ~i-~ipaze~te hainele .cu trimitere la filmul sociologic din 1929. cu cateva filme ~tiintifice de referinta la "morpentul adevarului": Conveierul verde (1962). stabilit ulterior i'n Israel. dupa cum ~i experienta documentarului a Iasat urme durabile i'n formarea lor artistica. spre teritoriile filmului de fictiune regizori CaSavel Stiopul . a carui viatil curge molcom i'ntr-unazil de batriini. acela al batriinului Dobrota. i'nca din titlu. care a "batut" cu obstinatie muntii. i'n 1960. Noi !ii soarele (1964). unul dintre cei mai talentati ~i originali 143 . Ursul. i'n 1969. din ratiuni suprarealiste sau abstracte.. Cufata spre public.printre care Taierea rapida a metalelor. ell Drumurile Cri. spr. e bine. ill 1961. Trecusera prin experienta filmului documentar. ". lasand urme durabile ale trecerii lor.lara a fi un adept declarat al metodei . arta trebuie sa i'ncerce cat mai multe drumuri.filmul care I-a lansat.Bogatii ascunse. Documentarul romanesc ajunsese 1a ora "cine-verite"-ului.~ fnjlorit. i'n 1960.investita cu surasuri. Fatete surprinzatoare ale relatiilor batriinului cu familia sunt descoperite de ochiu1 cinematografic ~ide microfonul ascuns cu grija de regizor ~i de scenaristul Mihai Stoian pentru a nu da nimic de banuit personajului central din scurta povestire adusa pe ecran. Dragu!i .. Bucure:}ti.multi alti regizori. ceva mai i'ncolo. cu un documentar despre "cetatile industriale". aceea a filmului-ancheta. Elementul14 siticiu ~i. ~i pana acolo unde Carpatii i'ntaInesc puI1'area). printre documentarele sale a lasat filme cu "clipiri" de cine-verite ca Sonda sau Pe urmele unui reportaj). a doua . regretabile drame familiale. i'~ipropunea. cu Reportaj la "Steagul Ro:}u" ~i.spunea urmatoarele despre acest curent. Cocsul.Un pretios bagaj de experienta acumulasera. Ne stimuleaza. 0 ~arja amicala.sau Mircea Saucan .0 investigatie i'nuniversul re1atiilor dintre parinti ~icopii. Debuta. printre care Virgil Calotescu (1928-1991). pentru a ajunge i'n scurta vreme la 0 specie documentaristica palid reprezentata i'n preocuparile creatoare. Mircea Popescu (consecvent realizator de documentare ~tiintifice. de asemenea.~iDimitrie Gusti). legaturi cu mancare. i'n 1956. Amintirea unei artiste . Pagini de vitejie -. impulsionat i'n special de francezi i'n anii '60: "Cine-verite-ul este o treaba foarte buna. Alexandru Boiangiu realiza cateva documentare cu 0 importanta pondere civica: i'ntai Oltenii din Oltenia (1965).taristice . Te depilrtezi de ea.Casa de pe strada noastra. EI spune «marelui film»: «nu mai palavragi atiit!» Documentarului: «nu face numai poezie!». i'n 1958. i'n 1968 ~i Cand barbatii devin tati. cu Daruri smulse naturii. prima pomind de la un caz tragic (un urs care a facut victime i'ntr-un sat).. dar se treze~te strigata de «cine-veritb>: «asta e! a~a e !»".mai tarziu. printr-un singur "caz". Erwin Szekler ("alpinistul" nr. El ne baga cu nasul i'n viata cotidiana. Scoicite n-au vorbit niciodata. la pra~it. un serial despre Partite de fier ~icateva filme sociologice. regizorul Alexandru Boiangiu. Dupa Casa noastra ca ofloare (0 satiril a unor comportamente necivilizate). sunt alte doua anchete.~anei. exemp1ificand. personajullui Vittorio de Sica din Umberto D -. Zoltan Temer. Cazul D. Orchestra ultrasunetelor (1963). Faptul ca multi regizori atinsesera i'nperioada de referinta un grad i'nalt de maturizare artistica trebuie corel at cu marele numar de debuturi reprezentative i'nregistrat i'n jurul anilor '60. 1 al studioului. din Piatra Craiului i'n Fagara~. care e totu~i sursa. Debuta.povestea unui trist destin uman care trimite. apoi .

senzationalul Efemeride (1968).nu ~i-a desmintit niciodata vocatia meditativ-poetica. servit fiind cu rafinament imagistic de operatorul Costea Ionescu-Tonciu ~i de ideatia muzicala a lui Anatol Vieru. In competitia celor mai active interventii critice ale studioului. dar ~icu un acut simt estetic. dupa un deceniu de practica operatoriceasca. In 1959 debuta ~iIancu Moscu. ni~te locomotive Imbatranite de vreme. revelatii pasionante despre universuri ~imicrouniversuri nu Intotdeauna la Indemana ochiului omenesc.Povestiri din lumea Ml1rii Negre (un film premiat la Venetia In 1962). ale carui imagini au fost "citate". filmul Capul izolat (1959) ~iDoru Che~u (1934-1994) cu Febra aftoasl1 (1960). prin filmele sale. la "mainile dirijorului" (1967). ieri!li azi. Scurtmetrajul sau A cui e vina? (1965) a ~ocat la vremea respectiva. de oboseala.peste hotare I~ifaceau intrarea. Erich Nussbaum. din "casele copilului". ~i .968). Debuta In 1960 ~iregizoarea Dona Barta. Pallady. mici antologii ale frumosului In natura. filmul definindu-se ca un aplicat studiu al coloristicii operei lui Ciucurencu. era 0 convingatoare demonstratie estetica privind "natura" pictorului evocat. dupa alte cateva experimente. batea la portile capodoperei. Debuta. personaj principal era Insa~i viata noastra cea de toate zilele. de "ultimul drum". scurtmetrajul sau Navigatori care dispar ramane un pretios document despre 0 meserie pe cale de disparitie. compozitorul Anatol Vieru sau redactorul muzical Theodor Mitache . Lucian Grigorescu (1. Tot In domeniul documentarelor de arta debuta In 1958 regizoarea Nina Behar (1930-1989). Spre deosebire de acel soi de academism care caracteriza primele documentare consacrate artei plastice romane~ti. de fapt. Cu pelicule mult apreciate In tara ~i . doi realizatori de baza. aceea a pluta~ilor pe raurile repezi de munte. Debuta In 1963. Personajele erau. i~i marturiseau tristetile. In fata aparatului de filmat. Dona Barta (1931-1977) propunea. Vom mai avea prilejul sa vorbim despre filmele lui Slavomir Popovici: de atunci. Inca. pe teritoriile documentarului ~tiintific. in acel film din 1965-1966. tragedia ~i In multe dintre cazuri 144 .contin secvente cu adevarat antologice. celelalte de mai tarziu .anunta un simt cetatenesc ie~it din comun. scenarista Gabriela Ionescu. Mainile pictorului . Slavomir Popovici (1930-1983). copiii. un eseu cu nuantate ~i aprofundate selectii. una dintre cele mai substantiale creatii ale genului. regizori ai Studioului "Sahia". care.dupa scurtmetrajul Albume de artl1 popularl1 . anuntand un spirit viu. cu romantele (aspre) ~i cu asprimea ei (nu tocmai romantica). peste patru ani. de atata alergatura. cu Bucure!ltiul. aparatul de filmat era receptiv Indeosebi la ceea ce spectatorul unei expozitii nu poate retine dintr-o privire. Stelian Penu care propunea. cu Intalnirile ~idespartirile ei decisive. Oameni!li ml1!1ti. Cele mai bune filme ale sale . care se pregateau de casare. care. Lui Iancu Moscu i se datoreaza ~idocumentarul din 1961 30 de operatori pandesc eclipsa. parca. Inceputuri ~i sfar~ituri. operatorii Doru Segal ~i Ion Barsan. autoarea avea sa "recidiveze". cu multiple disponibilitati poetice. cineastul romantelor aspre . filozofice ~i civice.mai ales . regizor cu remarcabila vocatie culturala. Inca de la primul film.I~i dadea masura talentului In documentarul de arta Ciucurencu.I ! . stabilita dupa 1975 In strainatate: primul ei film.alaturi de cei mai constanti colaboratori ai sai. ~i cu prilejul eclipsei totale de soare din 1999. continuand creator experienta acumulata de Ion Bostan In spatiile de confluenta ale ~tiinteicu arta. pe micile ecrane. anotimpuri ~i generatii. Personajele pareau a fi. Pictorul Ghiatl1.0 replica. In 1959. Teml1 cu variatiuni (1965). Luchian. Cu temperamentul cercetatorului. In timp ce satira Fabrica de zmpachetatfum (1967) concureaza. cu scurtmetraje precum Universuri picturale (1965). regizoarea Florica Holban (1928-1996). cu filmul Romante aspre. din centre de reeducare.

documentarul romanesc trecea de la "inregistrarea mecanica pe pelicula" a unor momente de actualitate la "marturia sensibila". pe cand avea doar cateva luni. Maria Banu~.~iea candva parasita . Reu~ite remarcabile s-au inregistrat in domeniul imaginii. ani la rand. a blestemat.printre care Mirel TIiqiu. care propulsa in prim-plan gandul autorului. falsa literaturizare care ineea adesea adevarurile vietii. Pe de aIta parte. In astfel de filme prin imaginile de mare spectaculozitate ale operatorului Petre Gheorghe din 4000 de trepte spre cer sau ale operatorului William Goldgraber din Spre cer. Ilie Cornea. la Costea Ioneseu-Toneiu . 1. produqia de filme documentare. ~i un "moment eolectiv" care ar trebui sa fie evocat: majoritatea realizatorilor . ma gandeam ca poate astfel voi impiedeea pe altii sa planga".au participat la 0 "monografiere" cinematografica a judetelor tarii. Ion Cosma. Debuta. in prirnii ani '60. Gheorghe Horvat . "aplicabilitatea" stilului sau. aJtj operatori au eontribuit 145 . Demostene Botez. fals poetice sau declarative. condus din 1951 (~ipana in 1988) de Aristid Moldovan. prin demersul regizoral . Este. la William Golgraber . ~i acesta. N. 0 distincta personalitate: Sergiu Huzum a impresionat prin insolitul ideilor (~iprin tehnicile originale folosite. un "salt calitativ" in concepti a asupra filmului documentar. filme de ~tiinta popularizata sau turistice.Mireea Popescu. Continuand experienta ~i exemplul predecesorilor (Ovidiu Gologan. OU. reportajele aride. Eugen Mandric. la Tiberiu Olasz .rostea adeviiruri teribile: a furat. cu un "triptic" eonsacrat eonstruirii barajului de pe Argq (4000 de trepte spre cer. Erich Nussbaum. la Doru Segal elemente definitorii s-au dovedit a fi lurninozitatea. Scenarii ~i comentarii care au sporit substantial calitatea textelor s-au datorat unor seriitori sau publici~ti ea Geo Bogza. Dar ca~tigurile de calitate. a rnintit. Spre cer ~i Ultima treapta): cele . Constantin Dembinski.speetaeulozitatea. dar ii imparta~im crezul: "Vreau sa ~ochez.4000 de trepte spre cer" erau cele 4000 de scari din lemn. cu comentarii fie prea stufoase. in sfar~it. Cel putin doua dintre filmele realizate atunci au ramas ca documente pretioase despre oamenii unui timp: Drumurile Cri:janei de Slavornir Popovici (cu un scenariu de Gheorghe Horvat ~i cu operatorii Francisc Patakfalvi ~i Petre Gheorghe) ~i Puterea painii de Alexandru Boiangiu (cu imagini de pe plaiuri hunedorene surprinse de operatorul William Goldgraber).corespondentele dintre om ~ipeisaj. Marineseu. Cu un calm nefiresc. 0 fetita povestea cum a fost parasita de mama ei. fie prea didactice. printre care "transtrav"-ul).simpliste sau retorice. rascolindu-Ie durerea. Eva Sirbu.evidentiau pregnant cateva dintre carentele de fond care se manifestau inca in produqia de filme documentare: pericolul frecvent al . multi alti operatori ~i-au format.sa Ie zicem conjuncturale . care faeilitau aecesul muncitorilor spre locurile lor de munea. sa zdruncin indiferenta. Slavomir Popovici. Doru Che~u. Paul Anghel. Maria Sapatoru. calmul ~i sensibilitatea. Ion Bostan. Popescu. filme despre arta. D.. Nina Cassian. Ervin Szekler. Regizoarea a fost cruda. a~ezate provizoriu pe pantele muntelui. au fost importante in prirnii ani ' 60. a existat. W. Titus Mesaro~. poate. Victor Vantu. astfel de filme . Astfel de comentarii . In viata studioului "Sahia". tot in 1963. cu suite de imagini inexpresive. la Petre Gheorghe .atitudinea meditativa. dar cand ii faeeam pe ei sa planga. Dumitru Done.febrilitatea ~idinamismul. orice specie a genului . intr-un tren. in rascolirea unui treeut dureros. poate ca am fost cruda ~i C)1 eopiii. Gheorghe Tomozei. literaturizante sau emfatice. LadislauKarda. 0 alta fata . Stoica). fie irelevante. Petre Sirin. la randul lor. unul dintre regizorii de baza ai studioului. insotind reportaje ~i documentare de actualitate.au minat din interior.Jrumosului cautat". Radu Cosa~u.R.demnitatea. Alexandru Boiangiu. in procesul ereatiei.

Alexandru Ga~par. Sunt. Slavomir Popovici. filmele s-au indepmat de realitate. Toti ace~ti realizatori au contribuit. exist a 0 proasta corel are intre factorul cantitativ ~i cel calitativ. Carol Kovacs (colaborator al unor regizori caDumitru Dadarlat. Tuculescu de David Reu. Jean Petrovici. 146 .in anii '70 . Acest "pas" a provocat un moment (masurabilin ani) de deruta...~coala". la reu~itele documentarului din primii ani ai deceniului al ~aptelea. cu multi regizori. dupa 1971 in strainatate . s-au rarit temele cu adevarat importante.0 perioada de reflux. de asemenea. Digul de Jean Petrovici.) . Pe unele dintre ele Ie-am ~inumit. au proliferat descriptivismul ~ipoetizarea fortata. A urmat. dupa 1969. Mirel Ilie~iu. Numai ca. Pavel Constantinescu. In aceste conditii. Dumitru Done. in Germania. Una era detaliata de regizorul Titus Mesaro~ (intr-un interviu acordat revistei "Cinema" in 1968): "Dupa parerea mea. ~coala documentarului romanesc a ramas 0 promisiune. Gheorghe Georgescu (stabilit ~i el. 1. printre care Gabriel Barta. Eternul jeminin de Iancu Moscu. 0 "fata-morgana". Ervin Szekler. pentru cre~terea numarului de filme realizate. operator la filme de Mircea Popescu. documentarul de lungmetraj Apa ca un bivol negru.in Germania). lasase sa se intrevada parametri de .). Francisc Patakfalvy (care a colaborat. Florica Holban..). unde documentarul s-a situat la "loc de cinste" . Nimic rau. Paul Grza etc. in felullor. urmatorul pas. ErviQ Szekler.dupa primele trei editii ale festivalului national de la Mamaia. Dovada ca in ace~ti ani a existat 0 permanenta presiune de jos in sus." Filmul documentar romanesc i~i ca~tigase 0 platforma. S-a ajuns la un fel de absolutizare a cantitatii . Maria Sapatoru. in productia de gen . pana la stabilirea sa . de creatie ~i de reputatie. Cauzele sunt multiple. 1964-1965-1966. s-a recurs la formule artistice hibride. A cui e vinal de Florica Holban. sunt titluri de care ne amintim cu placere: Ursul ~i Cand barbatii devin tati de Alexandru Boiangiu.:fln(it~i Copilarie furata. Stelian Penu.dar 0 mai mica preocupare pentru pastrarea unui anumit barem de calitate la aceste filme.de la rasarit la af. Marele Premiu "Palme d'or" obtinut de Cantecele Rena~terii la Cannes ~i"manifestul" unei noi promotii (generatii) de cinea~ti.cu un film "emblematic" la activ. Moscu. Casa lui Calinescu de Erich Nussbaum. Dar ele n-au dat "tonul" politicii repertoriale.. Pompiliu Galmeanu etc. acestea.. Ceea ce nu insearnna ca in partea a doua a deceniului al ~aptelea nu s-au produs ~i opere cinematografice valabile. Erich Nussbaum. debutul in regie al operatorului Doru Segal cu Marile emotii mici. Dona Barta. Urma sa se produca. Paula Popescu-Doreanu etc. Gabriel Barta. realizate in Vietnam). Alexandru Boiangiu. Contemporanul meu ~i stabilit.largea orizonturile tematice ale documentarului romanesc prin doua filme din 1967. teoretic. Soarele negru de Slavomir Popovici. in aceasta "incercare de drumuri" (mai ales cand un regizor ca Pavel Constantinescu . S-au incercat drumuri dintre cele mai ciudate. Hanoi . cateva dintre scurtmetrajele care raman. practic. majoritatea solutiilor de moment au indepartat documentarul de adevaratele sale rosturi. Nina Behar. Tonul revirimentului 11 vor da tot regizorii de frunte ai studioului.. firesc.Ii j I j 1 I I ii! I la reu~ite: Gheorghe Herschdorfer (in filme de Mirel nie~iu. Pavel Constantinescu etc.

in sfar~it. ca personaje1e de pe ecran. cinematograful. Visullui Tanase. trageau "semnale de alanna". cu privirea taioasa. In afara unor asemenea exemplare de importanta secundara. «element fara con~tiinta». cum s-a mai spus.sunt interpretati de actori cu figuri speciale. lata cum caracteriza Ecaterina Oproiu (incercand sa sintetizeze. contra chiaburilor. impartita pe criterii de clasa.instrumente de propaganda. vise dejZamanzi (Milionar pentru 0 zi. luptau. el trebuia sa arate cum se ascute lupta de clasa. prin modul de rezolvare a conflictelor. "demascau". "un sfert de veac de film romanesc") cinematograful primilor ani'de "lume noua": "Intr-o epoca in care «a nu fi cu noi inseamna a fi impotriva noastra». Taranii mijloca~i sunt interpretati de actori cu fizic incert. Luptau pentru (pentru construirea unui alt tip de societate. datat 1955. pentru formarea "omului de tip nou". un sat. ca plasmuitorii lor. la cate un personaj secundar. era cruda realitate: prin tipul istoriilor aduse pe ecrane. in 1975. filmul «trebuia sa militeze». prin cozile lor de topor. pentru impunerea dezideratului 1eninist al dictaturii proletariatului. "slujeau". de~i mai pastra. Efectiv. care nu ~i-a gasit Inca loculin noua a~ezare. contra tuturor celor care puneau bete in roate "drumului victorios al socialismului").mainte de orice altceva . ju~ti. de asemenea. Dragostea curata a fetei de palma~ e manjita adeseori de pofta murdara a odraslei de bogatan. de preferinta gra~i. neclintip. din primii ani ai deceniului al ~ase1ea . Chiaburii . nu mai avea nimic de-a face cu trecutele drame tarane~ti. cum clasele deposedate incearca zadarnic. ne invatau "sa fim vigilenti". ecourile ~i semnele epocii: filmele erau "imnuri aduse vietii noi". Bing-Bang). "p1edau". Ei uneltesc necontenit. ~antierul nu se va inchide. cu 0 maxima strictete. Nu arareori rigoarea se confunda cu schema: taranii saraci sunt interpretati de actori cu obraz cioplit din stanca. aceasta lume se regase~te in aceasta etapa. Filmul arata. peliculele romanqti din perioada de referinta erau . prin insa~i natura "eroilor pozitivi". cu silueta statuara. prada ispitelor ~i ademenelilor. Lache In harem. devin «aliati de nadejde». contra "cozilor de topor". personaje1e filmelor romane~ti de dupa Rasuna valea. ~ivisele lor erau. cu patimile amorurilor oarbe sau cu setea religioasa de pamant. inte1eg.in primii ani de dupa nationalizarea mijloacelor de productie . pentru afirmarea "con~tiintei socialiste") ~i luptau contra (contra du~manilor de clasa. la randu-i. Sabotajul nu va reu~i. dar cand.iar une1e din secventele sale contin un fior care ramane viu peste ani). "Filmul ca anna" nu era defel 0 figura de stil.visau. "combateau". dar dreapta. devotap pana in fundul sufletului ~iuneori pana la ultima picatura de sange. Lumea satului nu mai contine astfel de porniri decat episodic. Desfa5jurarea . cand se va dumiri cine-i sunt adevaratii prieteni ~i cine adevaratii du~mani ~i va trece alaturi de ai sai (In sat la noi. lndividul neluminat.ca ~i plasmuitorii lor . in costumatie ~i decor. cu fatalismullor sumbru. fiul chiaburului. aproape intotdeauna cu priviri viclene. Mitrea Cocor. Tunelul va fi strapuns (Rasuna valea)." Critica de film purta. se va lasa mituit de na~ ~i va actiona ca 0 unealta oarba pana spre final.ECOURILE EPOCH iN FILMELE ANILOR '50 Daca personajele filmului romanesc dintre ce1e doua razboaie mondiale . Ei sunt ~ovaielnici. «netipic». contra sabotorilor ~ia celor aflap in solda serviciilor de spionaj straine. Ei sunt intotdeauna hotarati.devenise 0 anna.dqi acest ultim film. pe ecrane.ca ~i plasmuitorii lor -. «sa ne puna bete-n roate». care. aceasta "arma" importanta a frontului 147 . aerul bucolic al vechilor productii cu subiecte rurale. platqte cel mai mic tribut c1i~eelor. Filmul .

adica acele «sfaturi» . entuzia~ti.. Eugenia Popovici (Deana). Mimi Cojan. Maria Voluntaru (doamna Goguleanu). Paul Mocanu.baiatul de bani gata (devenit tinta satirica a colectivului) sau du~manul de clasa gata sa aprinda fitilul criminal. de toate consideratiile privitoare la valoarea (sau non-valoarea) intrinseca a filmelor i'n discutie. Ioana Matache. Marga ~tefanescu. prin aderentele sale social-politice.ideologic. Din aceasta perspectiva. Dobre Ene. Cronicile aveau sa apara i'nianuarie 1950. Radu. pentm care filmul a fost 0 "rampa de lansare": Marcel Anghelescu (Ion). Nicolae Sireteanu (ingineml Dinescu). scenaristul filmului. Nicolae Popescu. a~adar. valoarea sa este inestimabila chiar atunci cand rezultatele artistice sunt sub orice critica. Horia ~erbanescu (cupletistul). au venit sa filmeze pe un ~antier.ramane document al unui moment istoric. ~i opozantii elanului general. despre timpuli'n care se petrece aqiunea peliculei ~i despre timpuli'n care s-a realizat actul creator. Ecourile premierei au luat propor1. George ~i Cezar Grigoriu. cinematograful romanesc al acelor ani . In distributie figurau numero~i actori de fmnte ai scenei. Iarodara Nigrim (domni~oara Goguleanu). sparg normele. Pe de 0 parte sunt brigadierii. Dumitru Ilariu Popescu. Rclsllncl valea era "adevaratuli'nceput" al filmului romanesc! Pagini i'ntregi din cotidianele timpului au fost rezervate acestui triurnf. ~i .comentatorii simt nevoia sa i'ncadreze filmuli'n vasta problematica a "transformarilor revolutionare" . muta muntii din loc. ToP. Marcel Enescu (inginerul Poenaru). (Radu). minerul cu lampa~ul (care vine din subteran sa-~i i'nlocuiasca fratele ucis de sabotori).pe post de "Marinica zis coda~u'" . Gheorghe Andreescu. Performanta "speciala" a filmului? Pentru prima data. primul film de lungmetraj al "tinerei cinematografii de stat". explicit. Titus Lapte~. Tipologia filmului este ~i ea marcata evident de semnele epocii. Constantin Barbulescu. Ion Talianu (bancherul Goguleanu). Ileana).tot pentru prima data . printre stanci. la numai ~apte ani dupa premiera filmului. parasind scena.iileunei sarbatori nationale.. buldozere ~iexplozii adevarate.e ca din fapte se invata mai multe decat din teorii. Constantin Mitru (Mo~ Gheorghe).muncitorii ~i brigadierii de pe un ~antier national au devenit interpreti de film. conflictului ~i deznodamantului: ele vorbesc. Nu este cazul unei pelicule precum Rclsuncl vale a de Paul Cllinescu.i'n epodi . dramaturgul Mircea ~tefanescu.jucandu-~i propriul rol (de unde rezulta ~i "aerul" documentar care plute~te peste intriga propriu-zisa). Angela Chiuaru (Sanda). N-are rost sa insistam asupra naivitatilor intrigii. canta de zor mar~ul (scris de Marcel Bresla~u) cu "Crqte calea ~i crqte calea/ de la Bumbe~ti la Livezeni" . Vasile Florescu. Rclsuncl valea. un tovara~ inimos 148 . Constantin Vintila. care scandeaza voio~i "n-am venit ca sa priviml am venit ca sa muncim!". printre care . Anul premierei: 1949.. Nu lipsesc din tabloul tipologic inginerul "de tip nou" fata i'n fata cu inginerul "de tip vechi". Pop Martian (Cretu). Dincolo. Sanda. dar dadi tin sa evoc aid gre~elile altora . prin mesajele sale.A. de altfeJ. lluiu Hulubei (Petre)." ~i scenaristul evoca i'mprejurarile administrative de atunci ("compartimentul cinematografiei din Ministerul Artelor era condus de un director foarte tanar. . prin limitele sale specifice . inimo~i (Petre. Mihai Fotino. Geo Barton .prin tematica sa. era . cuceresc drapelul mundi. actorii. Puiu Dumitrescu (responsabilul UTM). Ioana Calinescu. fratii Anghel. alaturi de nume noi. Departe de mine gandul de a ma scutura de raspunderea gre~elilor pe care le-am facut cu aceasta prima i'ncercare cinematografica. Radu Beligan (Niki Goguleanu). Valeriu Buciu. Peste ani. i'n varful muntilor. spunea: "Se i'mplinesc i'n vara asta ~apte ani de cand am scris scenariul primului nostru film artistic de dupa 23 august. Ionescu Ghibericon (Carciumarul).0 "cutie de rezonanta" a patosului politic..

Maximilian. deoarece el "esentializeaza" relatia dintre film ~iviata in acei ani de inceput ai cinematografiei de stat... dar . am lipit scenariului 0 scena cu nationalizarea. Personajele urbei cu aer de Clochemerle .cu atat mai'mult cu cat filmul era i~ curs de turnare ~i scenariul nu mai putea fi modificat in raport cu acest proaspat eveniment politic. tanarul director. cu Jules Cazaban.. Asupra altor titluri din epoca nu insist. mergand chiar mai departe. nu se poate sa nu bagam ~i noi nationalizarea in film.~i dornic sa faca treaba . .de sub incidenta "semnelor epocii" '50. irelevant de stabilit): Jean Georgescu ~iVictor IIiu. cochetand chiar cu modelul caragialian (bulevardul cu pricina.. ca un corolar.Pai de ce? Zice categoric: De-aia! In fata acestui argument invincibil. G. "Noua ordine" se cerea respectata... un film despre dezvoltarea industriala a tarii. Bulevardul "Fluiera Vfintu'" de Jean Mihail. care.~i. 149 .Ion Bostan. desigur).din filmullui Jean Mihail sunt un ministru subsecretar de stat (la Interne). s-au lansat in temerara intreprindere a infati~arii pe ecran a "noului sat romanesc".pe principiul "pupat piata endependentei" .. ~tefan Norris. V." Am insistat asupra acestui prim film din "seria noua" a cinematografiei nationale (de pe genericul caruia a~ mai retine cateva nume: regizor secund . un profesor de romana. pana in prezentuI imediat (ba.. inainte de a stopa.. care cadea exact ca musca in lapte . era cel putin "normal" . Radu Beligan in distributie. dar un bun cunoscator allumii taranqti. Din 1950 dateaza un metraj mediu cu conotatii electorale. pana la aprobarea scenariului (dupa a cincea versiune).Cum?! mi-a spus . prefectul. totu~i. cu glumele care Ie insufletesc in fiecare clipa munca... ma pomenesc deodata ca intra in curte. Dar "drama" a continuat ~i dupa aceea: "Gind starn mai lini~tit pe balconul unei vile. foarte nevinovat in materie"). cugetand la bucuria sufleteasca pe care 0 ai dupa ce ai terminat 0 munca . un mare proprietar ~i comersant. a~adar. in mare viteza.in spiritul epocii . Un regizor. in limitele unei farse . probabil. La volan. latina ~i greaca la Liceul Caragea-Voda. bulevardiere.Wilfried Ott. imi striga: . decoruri . cuplete: Ion Vasilescu). Ion Finte~teanu.la data respectiva -.arh. citadin prin excelenta (dar cu 0 remarcabila experienta cinematografica la activ) ~iun regizor mult mai putin experimentat . care prilejuiqte pricini. Timica.un bulevard "al impacarii").sa urmeze 0 produqie consacrata prefacerilor sociale ~ipolitice din lumea satului in epoca primelor gospodarii colective ~i. a caror premiera a avut loc spre sfar~itul anului: in sat la noi de Jean Georgescu ~i Victor lliu (premiera: 20 septembrie 1951) ~i Viara fnvinge de Dinu Negreanu (prezentat pe ecrane in noiembrie). Situat intr-o capital a de judet din deceniul al patrulea. inspirat de un text de Aurel Baranga. muzica: Paul Constantinescu. imaginea . discutiile preliminare cu factorii de decizie: "dind i-am spus . Zic: . 0 ma~ina. epitropul a~ezamintelor spitalicqti.. Misiunea incursiunii in lumea rurala a timpului a revenit unor regizori destul de diferiti din punct de vedere temperamental ~i al formiltiei artistice (a caror contributie particulara la realizarea filmului este greu .Ce facem cu nationalizarea? . descendent din spatiul de taina al Marginimii Sibiului. devenind in final . tanarul director a ramas uluit: . ca inteleg sa prezint pe brigadierii de la Bumbe~ti-Livezeni in atmosfera voioasa a tineretii lor. pre~edintele tribunalului. reprezentanti ai opozitiei. filmul scapa . spre meritul filmului.intr-un fel . conotatiile electorale de care vorbeam ajungand. lungul ~ir de variante. RezuItatul? Dincolo de avatarurile tematice ale timpuIui. Din anul1951 dateaza doua filme de lung metraj.dar noi vrem 0 drama!" De aici. reprezentante ale sexului frumos (tot din "societatea inalta"). Dupa un film dedicat ~antierului.

Valentin Valentineanu. criticul considera filmul remarcabil pentru tentativa de a surprinde "fizionomia adevarata a satului romanesc: peisajul. un film cu trimiteri istorice scris de Cezar Petrescu ~iMihai Novicov (cu Andrei Codarcea. Recuno~ti priveli~tile. sa ramana in zona conflictelor de clasa." Sunt cateva motive care ma determina sa regret ca un film precum in sat la noi face parte. Margareta Pogonat. filmul depa~e~te hotarat limitele tematice ale vremii sale. Aurelia Sorescu . Gheorghe Ciprian. Boris Ciomei. portul. Liviu Ciulei (da. Ludovic Antal. din categoria filmelor programatic uitate). Marcel Anghelescu. declarativ ca ~i titlul sau. pe un scenariu de Petre Luscalov . apoi. leapada rama~itele trecutului ~i cresc viguros spre 0 viata noua." In "Scanteia" (din 22 septembrie 1951) se spunea raspicat: "Regizorii Jean Georgescu ~iVictor Iliu au realizat un film de arta. prin prezenta ~i prestanta lor. Costache Antoniu."un dispuns polemic la idilismul operetistic al vechilor noastre filme" .actori care. Nucu Paunescu. poarta 0 amprenta specifica.cu Emanoil Petrut. recuno~ti oamenii. Interesant este altceva: un regizor ca Dinu Negreanu (a carui preocupare predilecta a ramas.dupa cum sublinia criticul George Littera in postfata volumului "Fascinatia cinematografului" de Victor Iliu. Nucu Paunescu. recuno~ti faptele lor ~i te simti acasa la tine. din categoria "filmelor uitate" (mai nuantat spus.sa lupte cu banditi para~utati prin munti (Alanna fn munro. ). Regizorul ." In Viata fnvinge.. Dana Comnea. pe un scenariu de Petru Dumitriu . Jucau in pelicula din 1951 Constantin Ramadan. Ion Lucian. George Manu. Pe un scenariu de Aurel Baranga . de data asta personajele filmului anterior venind mai aproape de actualitate (~i dejucand planurile disperate ale fo~tilor exploatatori). cu 0 distributie de elita (din care au fkut parte George Vraca. Tudorel Popa. au evidentiat precaritatea ~i schematismul rolurilor). Nana Ianculescu. in sat la noi. (. intelectualului de tip vechi. Iurie Darie. Dar. trecand zorita drumul. pentru ca. Scris ~iregizat de doi arti~ti care ~i-auconfirmat ponderea ~iprestigiul estetic in cinematograful romanesc. in anul urmator. George Vraca. 0 fata cu 0 iie inflorata. totu~i. George Carabin. aceasta era intrarea in cinematograf a actorului de 28 de ani Liviu Ciulei !). teatrul). 0 ograda. Ion Gheorghiu in distributie). Nucu Paunescu -. Valentina Cios. in 1955. Dinu Negreanu a semnat un film eminamente tezist. A.cu Mircea Albulescu.. in solda serviciilor de spionaj straine.. Corina Constantinescu. treptat. Tatiana !ekel. simti 0 putemica emotie. Savu. Trecutul i~i mai flutura umbrele in priveli~ti ~i in oameni.va mai realiza in 1953 Nepotii gornistului. Rasare soarele. Dem. caracterizat sec in dictionare: "la inceputul cinematografiei socialiste . Fory Ettede. Natalia Arsene. Vasile Uizarescu. Iurie Darie. ~i oamenii se smulg din trecut. 0 ulita. Irina Rachiteanu.. daruit cu trup ~i suflet meseriei ~itarii. De cum auzi primele replici rostite in grai romanesc. cu aceia~i scenari~ti. iar in 1957. In "Contemporanul" (din 21 septembrie 1951) poeta Nina Cassian arata intelegere pentru filmul celor doi cinea~ti de marca: "Un camp. totul respira autenticitate. Constantin Ramadan.concordant cu timpul sau . in Pasareafurtunii. Mai mult. astazi. 150 . ii este opus intelectualul de tip nou. Nu va fi singurul. care suie cu fiecare imagine: emotie mereu proaspata de a vedea un film al nostru. Constantin Codrescu. ~i priveli~tile. Pop Martian.principal realizator al filmelor de fictiune cu caracter propagandistic" (1234 cinea~ti romani). ~tefan Ciobotara~u. Andrei Codarcea. un regizor pe care filmele 11recomanda ca pe un .foarte simplist. 0 casa: suntem. un film despre viata noastra. Aurel Ghitescu. chipurile. intr-adevar suntem. Fory Ettede . departe de valoarea pieselor reprezentative ale dramaturgului -. rod al muncii noastre.

producand Inca 0 dovada concludenta a vocatiei sale comice.a fost reluata (am vazut cu ce consecinte) ~i comedia 0 noaptefurtunoasa. Gh. Despre cele trei ecranizari ale schitelor caragialene avea sa scrie un studiu amplu. ramanand credincios mai vechii sale pasiuni. In Statele Unite ale Americii. ale artei marelui scriitor. Nick Niculescu. la randu-i. sa depa~easca rigorile timpului (colaborand la realizarea filmului cu regizoarea de teatru Marietta Sadova). a reliefului tipurilor ~i caracterelor. nr. Mitrea Cocor. care joaca alaturi de Grigore Vasiliu-Birlic..ul roman este 0 "concesie de epoca" la randu-i. Intr-o cronica a filmului. In anul 1952. filmul romanesc a continuat sa produca. Aurelia Sorescu. aceste filme de scurt metraj pot fi oricand revazute cu aceea~i Incantare cu care se recitesc schiteIe originale care Ie-au servit ca scenarii absolute". care. Din punc~ de vedere cinematografic. s-a stabilit din 1968 . acela 151 . Caragiale. cu un zambet subtil. Victor Diu ~i operatorul sau. cum avea sa 0 spuna ~i George Littera In analizele sale consacrate lui Victor Iliu. cu 0 superioara "Intelegere". Intre timp. cu 0 ironie eleganta. Mitrea Cocor anunta viitoarele filme In ceea ce eIe vor avea mai caracteristic: precipitarea epicului In liric. efectiv. care nu este altceva decat transpunerea pe pelicula a unui mare spectacol de teatru. Cornel Rusu." Dar filmul ramane "datat". Jucau In film Septimiu Sever. Toma Dimitriu. Poate ca includerea In triptic a schitei Arendw. Victor Iliu. llarie Popescu.~i-a vazut de treaba sa. a ecranizat trei schite de LL. Incerca. 0 calda umanitate InvaIuie pana ~i personajele secundare.apilreau Aure! Ghitescu..cu prilejul centenarului CaragiaIe . Un "dezertor" a fost Jean Georgescu.de 0 alta factura stilistica . nu exista In aceste fotografii nete ~i sesizante un singur detaliu inutil. Victor Diu (In "Secolul XX". datorita pastrarii exacte a tonului ~i ascuti~ului satirei sociale. peste zece ani. se spunea acolo: ." Criticul francez Georges Sadoul. 5-6/1962. Ion Gheorghiu. cand Jean Georgescu Incerca sa "evadeze" din epoca. "salvarea" venind tot dinspre Caragiale. In timp ce micul "maior de ro~iori" (Sorin Stratilat. Arenda!jul roman . printre altele. consistenta realista a planului doi. In Lantul slabiciunilor -:. ill 1954. Dem. Savu. Marcel AngheIescu -. ~i acest destin mi se pare un "semn al epocii" . In acela~i an. Premiera tripticului a avut loc In 2 februarie 1952.In cel de al treilea episod al tripticului. datorita identitatii ritmice a mi~carii din schitele literare cu mi~carea din schitele cinematografice.illdeosebi In Lantul slabiciunilor ~i Vizita .. lumea "loazelor" ~i a educatorilor este privita deta~at. obiective. 1952. Constantin Ramadan. pentru ca datate raman personajele. renuntand la lupta de clasa. Ionescu Gion. Din acel an dateaza "filmul" 0 scrisoare pierduta. reu~ind doar arareori sa iasa de sub incidenta presiunilor ideologice.Ipostazele cinematografice ale schitelor Vizita. Hira pic de Inver~unare.spune Sadoul "poseda 0 calitate foarte rara care este Insa~i esenta artei filmului: ~tiu Intotdeauna sa surprinda In imaginile lor esentialul. este ~i mai generos. Florica Demion ~i Maria Wauvrina) este ridiculizat. cand .~ul roman sunt 0 exemplara transpunere filmica a textului integral allui Caragiale ~i 0 dovada de netagaduit a virtutilor vizuaIe. Gheorghe Mazilu. recenzentul sau de peste zece ani. Victor lliu avea. In Vizita... sa evadeze.adversar neImpikat al imperialismului. dar regizorul . tDtu~i.cu Radu Beligan. Lantul slabiciunilor ~i Arenda. prezenta naturii ca personaj dramatic. filmul marcheaza un moment esential de cautari In sfera expresivitatii: "In cele mai bune pilrti ale sale. Datorita fidelitatii ~i rigorii In echivalarea expresiei literare cu cea filmica. Eugenia Bactulescu. pentru ca datat ramane romanul sadovenian. Wilfried Ott. sub titlul "Caragiale ~i virtutiIe filmului"). la cinci cinematografe din Capitala. apeland la un roman sadovenian (scenarizat de Valeria ~i Profira Sadoveanu). problematica ~i conflicte1e sale.

aveau meritul de a infati~a in film locuri ~ioameni ce nu aparusera inca in cinematografia noastra: Valea Jiului . De asemenea. pune in umbra tragedia incarcatorului. batut ~i . Titus 152 .0 alta pelicula cu eroi contemporani. din cand in cand. lucreaza la proiectul unui . tragice. de asemenea. in sabotaje.filmate de operatorul Ion Cosma. Doua filme de lungmetraj (dupa metrajul mediu amintit) a realizat.are 0 candoare care . un conflict sentimental (0 tanara taranca fuge de acasa in noaptea nuntii. pentru scufundarea plutei pe care se afla iubitul fetei). cel de al doilea indeosebi prin imaginile unele de real dramatism . ale unei mentalitati de sorginte stalinista. Elvira Godeanu . In intentii.i'ncarcator" care va u~ura munca in abataje. munca ~i chipul oamenilor din aceste locuri ~i.cu toate imperfeqiunile pe drept remarcate ale scenariilor ~iale regiei . au darul. sa stameasca interes: primul prin cate un cadru cu virtup documentare (care ma determina sa aduc in discutie vocatia neorealista a cineastului).. prin diteva secvente cu sambure emotional. multi mari actori ai scenei romane~ti lasa 0 urma pentru posteritate . cu tineretea unor actori. in continuareea anilor '50. dupa cum 0 spune in cartea sa de amintiri despre filmul romanesc de altadata: "Atat in Brigada iui Ionut cat ~iin Rapa dracuiui am avut pri1ejul sa atac subiecte care .tinerel ~i frumu~el . captivanta. Neamtu-Ottonel. Calboreanu. C. uneori.ramane astfel nu numai in "memoria peliculei" ci intra in memoria generatiilor prezente ~i viitoare. ajunge pe un ~antier forestier din muntii Bucovinei. insa. Radu Beligan. Alexandru Giugaru. revazute astazi. Dar avem de a face cu un document de 0 valoare inestimabila (cu atat mai pretios cu dit multe alte mari spectacole scenice s-au pierdut de-a lungul timpului): distributia "de aur" a spectacolului de atunci . devine. Marcel Anghelescu.. In Brigada iui Ionut.inventia va fi introdusa in produqie. planuri diabolice. printre care ~i surparea abatajului in care lucra brigada frunta~a. Ionut nu se da.cu minerii ei ~i codrii Moldovei cu munca padurarilor sai. de a lua contact cu sufletul ~i reaqiile lor.G. aqiuni criminale. cele doua pelicule. Emanoil Petrut .. ceea ce nu este deloc putin in lupta artei cu timpul. ~iregizorul Jean Mihail. iar in martie 1957. in scene cu caracter aproape documentar. intalnirea cu actori de ieri. Aveam astfel satisfaqia de a putea prezenta.cu sprijinul organizatiei de partid ~i prin fona colectivului . Rapa dracuiui. Ramadan. Ion Talianu. cu care Jean Mihail a facut "echipa" la ultimele sale filme. devine motorista ~ii~i implete~te destinul cu acela al unui padurar.. Despre ce era yorba in scenariullui Drago~ Vicol pentru Rapa dracuiui? Raspunsul e mai complicat: filmul avea.cu rolurile antologice interpretate de catre titani ai teatrului romanesc precum Nicki Atanasiu.. cum ar fi distrugerea unui baraj . Victor Iliu semneaza regia filmului). nu avem de a face cu unfiim. Sigur. realizat de Sica Alexandrescu (alaturi de care. Grigore Vasiliu-Birlic.. regizorul ramanea pur. in timp ce chiaburul paras it nu va renunta u~or la tanara lui nevasta) ~i un conflict de clasa (materializat. In ciuda subiectelor de-a dreptul. Nicolae Sireteanu. In mai 1954 era prezentat in premiera filmu1cu subiect de actualitate BriRada iui Ionut. Ion Finte~eteanu. Jules Cazaban este un sabotor "ca la carte" (~i am gre~i daca nu i-am sesiza intentiile ironice in caracterizarea fiorosului inginer Panait). de altfel.. Despre ce era yorba in scenariullui Mihail Leonard pentru Brigada iui Ionut? Brigada respectiva. preocupata de marirea productivitatii muncii. proletcultista.de la Nationalul bucure~tean. de aceea am utilizat ~i 0 pereche de ghilimele. in acela~i timp. deopotriva. dar un inginer de tip vechi ~i acolitii lui mar~avi pun la cale tot felul de sabotaje. Costache Antoniu." Dar ambele filme sunt victime (inocente?) ale unui timp de trista amintire.

In aceste filme s-au cmit multi dintre arti~tii . gata mereu sa dea In fiert". Ion !lie Ion (Trafulica). 153 . masiva. dar "marca epocii" era evidenta In inse~i conceptele cinematografice ale timpului. alMuri de alti interpreti cu personalitate din toate generatiile ca Emil Liptac. . Aurelia Vasilescu. Carol Kron. AI. Iarodara Nigrim. Valetina Cios. regizori. Fory Eterle (Iancu Enache). u~or. Ghibericon. Insa. Doina ~erban.Lapte~. interferente1e nefaste Intre realimti1e social-politice ~i cele cinematografice.actori. Nucu Paunescu (Ghioceoaia). un chip taiat Intr-o roea dura. In mare masura. Andreescu (fiullui Trafulica).-Ma desfa~urai!" vorbesc de la sine despre natura intrigii aduse pe ecran. cuprindea nume rezonante. Eram In plina campanie de colectivizare a satelor. avea cateva particularitati imuabile: chiaburii unelteau. Impreuna). nuvela lui Marin Preda ~i filmullui Paul Calinescu mutau accentul de pe acest tablou sinoptic pe biografia unui om: !lie Barbu din Udupu. De data aceasta.. sub orice critiea. ci ~iprin flagrante erori structurale cateodata."pirpiriu. Neamtu-Ottonel. agitat. osos. ofensiva impotriva ideii de proprietate. Titus Lapte~. In "discursul" filmic. un actor debutant. In alte roluri aparand.. mult mai marcate de semnele timpului decat filmele aduse In discutie. taranii mijloca~i ezitau. intamplatoare. Distributia. Victorita Dinu. la aceasta contribuind. Colea Rautu.de asemenea .. in mentalitatea autorilor. Gh. sabotaje). Vasile Tomazian (Stan). Replicile memorabile ale filmului: "Te desfa~ura~i?". iar activi~tii "de la raion" rezolvau (conflicte. rare. eu filme-balast. . nedumeriri. Ernest Maftei. printre care Toma Dimitriu. TIarie Popescu (Bildarcea). ~i 0 experienta pozitiva. ~iinterpretul. alaturi de nume noi In filmul romanesc: Gratiela Albini (Gherghina). Pop Martian. A. Dem Savu. Este ~i acesta un subiect de refleqie cand luam In discutie istoria filmului romanesc . ca ~i cealalta descoperire cinematografica a regizorului Paul Calinescu. nu numai prin subiectele ~i ideile lor.cum scria Ecaterina Oproiu . taranii saraci revendicau. documente ale timpului evocat. lndeosebi suparatoare raman excesele proletcultiste din presa vremii. taranul cu 0 singura cama~a care travers a satul cu pillana pe cre~tetdar cu tillpile goale. care avea sa faca 0 cariera de excePtie. Ion Ciprian. Ion Porsila. C.llie Barbu va deveni un personaj emblematic al filmului romanesc. Radu Dunareanu. ~tefan Ciobotara~u (Prunoiu). loan Porsila. Tipologia sateasea. ~tefan Ciobotara~u. printre altii. nu 0 data. ~i din al doilea film raman actorii: frumoasa ~i misterioasa Dana Comnea. Puica Stanescu. "desfa~urarea" reprezenta 0 actiune "in fortii" Impotriva taranului roman. Dem Demetru (Ionita).cu nume mari. ambitiile artistice ramanand izolate. reprezinta un moment marcant al epocii cinematografice investigate. aceasta nu prea vesela perioada cinematografiea. N. ~ovairi. comentariile critice fiind. fapt reflectat in valoarea de ansamblu a creatiei din primii ani ai deceniului al VI-lea. prin care era adusa pe ecran nuvela cu titlu omonim de Marin Preda (scenarizata de prozator ~i de regizor. pe atunci . Paradoxal. Victor Moldovan (Pascu).. Dem Hagiac (Gheorghe Ciobanu). Incercand sa sintetizam efectele unui prim "obsedant deceniu" asupra cinematografului romanesc (a~a cum altii studiaza . In mijlocul unei distributii . Toma Dimitriu (Vasile Ciobanu). a~a cum reiqea ea din filmele vremii. Ramadan. Emil Liptac (Turlea). efectele razelor gamma asupra craitelor sau margaretelor) yom putea desprinde. Nu numai ca "repertoriul" tematic al filmelor se confunda cu tezele ideologice de sorginte stalinism. Filmele raman milrturii. Cornel Garbea. pentru produqia nationala. Victor Mare. Desft'1!furarea. Nicolae Mavrodin. Ion Foqa (Ioil Nicolae). filmullui Paul Cillinescu din 1955. cu imixtiuni flagrante In activitatea ereatoare a Insemnat. ursuz. Haralambie Polizu (Gavrila).

asimilat. Maia Stepanenco. Gelozia bat-o vina de Elena Negreanu . scenografii Ladislau Labancz.operatori .avea 0 "linta" foarte actuala in epoca..pe post de comentator din off. inaintea marilor sale victorii artistice de mai tarziu). Radu Beligan .ruland concomitent in ~ase cinematografe bucurqtene . scenarista ~iproducatoarea Marion Ciobanu. Anu~avan Salamanian. Angela Chiuaru. Ladislau Karda. Tot la lnstitutul unional de cinematografie. compozitori ca Anatol Vieru sau Sabin Dragoi. Coloman Ondrejczik. In aceia~i ani grei . de altfel. un "front creator" capabil nu numai de . in frunte cu doi "mon~tri sacri". Dem Savu. Gheorghe Turcu sau Traian Fericeanu.s-au format numero~i alli speciali~ti care aveau sa devina pioni sau piloni importanti in crealia de film. documentari~tii Pavel Constantinescu. Zizi ~erban.acestea din urma. in acei ani. Printre regizorii care au studiat la Moscova s-au nurnarat ~i caliva cinea~ti de prim rang ca Victor Iliu (care a efectuat un stagiu de specializare cu Serghei Eisenstein!). o prima garantie a succesului de public.a inregistrat un succes cu totul ie~it din comun. Liviu Ciulei . scenari~tiiloan Grigorescu ~iPetre Salcudeanu. la lnstitutul unional de literatura de la Moscova sau la Institutul unional de tehnica cinematografica din Leningrad au studiat operatori ca Doru Segal. dar.Giulio Tincu sau. Florica Demion.. intr-o perioada relativ scurta.Constantin Ramadan. lulius Druckmann.cu exceppile de rigoare . ~i-aformat speciali~tii. Toma Radulet. Era 29 martie 1955 cand filmul a fost prezentat in premiera ~i cand .. Olteea Vasilescu explica astfel primirea calduroasa a publicului: "Mai 154 .. Virginica Popescu. Gheorghe Naghi... la Conservatorul. Oricum. Semnalul a fos dat de comedia satirica Directorul nostru de Jean Georgescu. Lupu Gutman. Nu filra un "gand ascuns" am enumerat zeci ~izeci de nume actorice~ti din filmele timpului: aveam. Ma gandesc la un operator de clasa ca Ovidiu Gologan (exersat in Nepotii gornistului ~iin scurtmetraje precum Cu Marincea e ceva de Gheorghe Turcu sau . Ervin Szekler.a fost. se poate aprecia sprijinul tehnic real primit de produqia nalionala de filme prin atragerea unor speciali~ti cu pregatire "la zi" (despre pregatirea social-politica ~imoral a "la zi" a unora dintre absolvenlii moscovip sau leningradeni nu mai vorbim). lumina venea de la rasarit. Costea lonescu Tonciu. inginerii Vladimir Munteanu. ~tefan Horvath. Este drept... Ion Popescu Gopo sau Mircea Saucan ~i Lucian Bratu.. Dar nu toate filmele au fost "sub scut" in obsedantul deceniu. Nicolaide. un asemenea "deta~ament" profesional. produclii ale anului 1954 -. Alexandru Petculescu.cu vana satirica. depa~ind momentul cel mai critic din istoria filmului national. scenografii Paul Bortnovschi. ataca 0 cucerire de prel a noii ere social-politice: birocratifl. ca~tigarea unor lupte de clasa ci apt pentru reale batalii artistice (care.nu este de natura sa confere luminii de la rasarit intensitati orbitoare.formati la aceea~iaspra ~coalaa timpului -. Filmul romanesc ~i-a pregatit in acei ani nu numai "baza materiala" ci ~i-a gasit. Dorina Done. nu vor intarzia sa apara). Puiu Calinescu ~i. au izbutit sa-~i scoata crealiile din menghina unei ideologii deformate ~i deformante. Alexandru Giugaru ~i Grigore Vasiliu-Birlic. Costache Ciubotaru.care. ceea ce nu este deloc pupn . In cartea sa "Lantema cu amintiri". desigur. tot la 0 prima vedere. compozitorul Laurentiu Profeta. inginerii de sunet Silviu Camil. de catre cinematografia nalionala reprezinta tot un semn de epoca . Zoltin Szabo. Simpla lectura a acestor nume . Aurel Popirad. Distributia. de pe atunci. Paula Popescu-Doreanu. H. cu nerv ironic ~i cu haz dezlantuit . Andrei Papp. ~i cuprinzand multi alli indragip ~i "imaip" actori de comedie . Dar "secretul" largii audienle era altul: filmul .~irai . alli regizori ca Aurel Miheles. lucru. Mi~u Fotino.

Victor Iliu. ill. Infierarea unor naravuri autentice de aici ~i de acum ~inu de pe vremea lui Rica Venturiano a uluit pur ~i simplu un public foarte dispus. Era firesc ca un astfel de film. Reproduc un singur pasaj dintr-o cronica ampla. secretul scenaristului a fost deconspirat.in drepturi. deoarece persoana respectiva era un "om al regimului". argumentata. criticii se intreaba retoric "oare a~a arata funcrionarii din instituriile noastre?". Era firesc ca infruntarea dintre umilul ~i plapandul funqionar eu nume predestinat.intrucatva . birocratizat pana peste cap ~i temator chiar de umbra lui). epoca sa. desigur. incercand chiar sa localizeze (~i sa dezinfecteze) ni~te rani social-politice ale timpului. efectiv. Nu mai dau nume (autorii comentariilor se recunosc). Peste ani." Despre privirea filmului va scrie peste ani (in 1981).semnand cu pseudonimul Gheorghe Dorin. hotarat lucru. ca in exprimarea lor vizuala s-au folosit uneori mijloacele pantomimei. eauzele aeestei ealde apreeieri din partea iubitorilor artei a ~aptea trebuie cautate in eonrinutul filmului ~i. profund implicat in structurile politice ale vremii (pseudonimul ales fiind. Criticile sunt aspre. filmul iqea. ca ele sunt strabatute de fluidul vierii.sa prilejuiasca. cand filmul va fi repus . . inaintate". 0 seevenra de antologie. aprofundata. Ciubue (0 varianta modemizata a "omului marunt". sa racta cu hohote daca i se oferea prilejul ~i sa primeasca eu vii ~iomene~ti aplauze 0 comedie satirica de lung metraj.jucata admirabil de capii distriburiei . nu mai purin. "deficienta serioasa a filmului consta in aceea ca forra satirei este tocita de inconsistenra in acriune a elementelor pozitive. sa stameasca un val de proteste din partea unei critici ramase ..presus de atraeria indiseutabila a unui cast de zile mari. cu moravurile ~i naravurile sale.iata un "semn de epoca" atilt de elocvent incat nu mai necesita nici un comentariu! . impetuos dar gaunos . 3/1955 ("Cateva pareri in legatura cu Directorul nostru"). Pripiti au fost doar groparii lui. arata ca stilullui Jean Georgescu merge pe linia celor mai bune comedii realiste. Dar ~i maine nu se va spune altfel despre acest film criticat distrugator la premiera pentru calomnie ~i generalizare pripita. 155 . ca un semn tragic al timpului. pro Directorul nostru: "Stilul tratarii comicului in acest film poarta pecetea neindoielnica a personalitatii artistice a regizorului Jean Georgescu. ~oferului sau). al carui "cal de bataie" era chiar. ba ajung la intrebari mai hazlii decat filmul: "De ce Directorul nostru? Al cui al nostru? De ce «directorul» n-are nume?!" 0 exemplara lectie de estetica a artei a ~aptea va oferi. ~i directorul sau masiv. spre surprinderea multora. se regreta absenta "fundalului optimist". atintita drept in ochii no~tri. atunci ca ~i astazi.cum am vazut . de sub povara vremii sale. numele . ai celor de ieri ~i de azi. in contrast ~i in replica. Se obiecteaza ca filmul nu oglinde~te "lara echivoc esenra general-pozitiva a oranduirii din care burghezia a fost alungata de la putere". autor s-a dovedit a fi Eduard Mezincescu." Regizat ~iadaptat de Jean Georgescu dupa nuvela unui autor care ~i-a pastrat atunci anonimatul .sub obroc. Radu Cosa~u: "Privirea filmului e curata. vesela ~i energica. in forra estetidi a argumentatiei sale. noutate absoluta pe firmamentul cinematografiei narionale." In conduzia comentatorului este indus ~iverdictul impotriva epocii proletcultiste. in studiul sau publicat in "Probleme de cinematografie". Directorul nostru Ii prive~tede sus. cu efecte atat de nefaste pentru cinematograful ~i cultura deceniului al ~aselea.. Prin faptul ca personajele comediei satirice Directorul nostru nu au fost reduse la silueta unor papu~i mecanice.. se pare.

dupa "intermezzo"-ul unui film-spectacol. interogatia continua."se afla dramatism concentrat ~ivaloare plastica a intamplilrilor. criticul George Littera . ci implica suflet ~i con~tiinta raspunderii. Moara cu noroe . oameni eu inimi tari ~i un conflict care. ~i ar mai fi un "element". fervoarea cu care s-a dedicat muncii ~iumilitatea. neindoios.VICTOR ILID.. ca unealta de investigatie a spiritului. Drama lui Slavici ~i-adezvaluit. pe care I-a mo~tenit ~i I-a asimilat din mo~i-stramo~i. In aceasta poveste neguroasa ~i aspra . hotararea ~i gospodareasca meticulozitate a taranului ardelean." La filmul sau de capatai. vigoarea. invatase cinematograf direct de la Eisenstein. a copilarit ~i s-a format in spatiul de taina ~ide spiritualitate al Marginimii Sibiului? Cunoa~terea dinlauntru a universului social ~iuman din satul romanesc a fast. culminand intr-o ciocnire distrugatoare de pe urma careia raman doar valvataile focului mistuind totul.~i cand spun dragoste ma gandesc la tot ceea ce inseamna cinematograful ca arta. atunci eel putin in afara unor corespondente directe cu traditiile culturii 156 . dinarniea intensa a actiunii ~iexprimare laconica. gravitatea.a fost reflectia permanenta.cum ne-am obi~nuit sa-i spunem (La Moara eu noroe. 0 superba umilitate in fata cinematografului. care a facilitat drumul spre capodopera: Victor Diu a adus cu sine. intelectualul de marca Victor Diu i-a ramas credincios toata viata. intrepatrunse. forta demonica a Samadaului din umbra. dar ~i cu uneltele poetului." Acestui crez. ecranul consemnand cu fidelitate comuniunea spirituala dintre literat ~icineast." Filmulll reprezinta pe regizor prin ceea ce are acesta mai caracteristic. Victor Diu s-a apropiat de nuvela lui Slavici ca un bun cunoscator al Ardealului ce era. cum scrie pe generic) -. oriunde. Cu un dezvoltat simt al epicului.spune unul dintre principalii sai exegeti. Drept marturie stau insqi vorbele eineastului: "Unii cred ca filmul fiind 0 arta eminamente moderna. profesorul. in timpul unei specializari la Moscova. cre~te mereu. peste decenii. pornit din adancuri. Sa insistam asupra faptului ca regizorul s-a nascut. in Ardealul sfar~itului de veac trecut. portretele realiste ale filmului pastrandu-~i. Toate aceste "elemente" I-au ajutat pe regizor sa abordeze cu ambitii artistice superioare primul sau lungmetraj de fictiune realizat de unul singur (celelalte fusesera semnate in colaborare). undeva. dar ~i oridind. in acest act cinematografic esential. a unei nuvele de Ion Slavici . "Viata lui. psihologice ~iestetice. ~i cand toate acestea laolaIta inseamna cinematograf. ca instrument de educatie ~i element de cultura. Era firesc sa fie a~a. implicatiile social-istorice-etice. este. e lesne de inteles de ce facerea unui film nu-i numai un proces industrial ~i comercial. prima zestre interioara a viitorului cineast. tenacitatea. rilbufnind cu izbucniri patima~e. Victor Diu a ajuns dupa experienta unor filme documentare. de fapt. cu zece ani in urma. dupa intaInirea cu operatorul-artist Ovidiu Gologan ~i dupa ce. 0 ecranizare. intr-o sinteza prielnica ecranului.scria criticul Valentin Silvestru la premiera . pur ~i simplu. stilri suflete~ti ci a compus. adevarata lui viata . "LA MOARA CD NOROC" Cinematograful. Apoi adauga: . Regizorul n-a descris. dezumanizarea ~i destramarea unor fiinte prea lacome de avutii. regizorul. mi~carea sufleteasca a personajelor principale: devenirea tragica a carciumarului. ca auxiliar al ~tiintei ~i al moralei. criticul. poate cel mai important. daca nu cu totul refraetar. trebuie facut cu dragoste.scenarizata de Alexandru Struteanu ~iTitus Popovici. rascolind ~imlkinand sufletele. scria Victor Diu. incepand ca un murmur surd. cu recunoscuta sa capacitate portretistica. dupa primele pelicule de fictiune inspirate de realitatile timpului.

" . liniile secundare. mi se pare ca cei care recurg la adaptari «libere». cu mai mult sau mai putin succes. subiectiva. mi~cari de aparat. Traiectoria personajelor. fiecare spectator este un critic avertizat al filmului pe care-l confrunta cu propria-i reprezentare. In timp ce prea bogatele tradi~ii l-ar sufoca. Intr-adevar. a~ putea spune linia. care sa nu aiba nevoie de nici 0 referin~a complementara . Am cautat simplitatea.) Rela~ia cu spectatorul. sunt edificatoare pentru ceea ce numeam "gospodareasca meticulozitate" (devenita a regizorului). unghiulatie. "Grice adaptare sau ecranizare a unei opere literare cIasice Intampina riscul de a deveni discutabiIa prin faptul ca se va Intalni pe etran In mod inevitabil cu nenumara~ii cititori ai operei.. probe1e fiind doar 0 simpla verificare iar nu 0 cautare a interpretilor. "Stilul.. psihologice (inclusiv motivul principal al actiunilor lor.. (De aceea ~i distributia filmului a fost filcuta Inainte.niindunei sau altei ~colinationale sau curent. elemente simbolice . unita cu refuzul constant de a recurge la solutii plastice aparp. sa fie deci un spectacol complet. dintr-o replica a batranei: «Nu banii fac fericirea omului» (<<Nu bogatia. )". Cheia plastica a fiecarei scene ~isecven~e. clasica. din timpul realizarii filmului Moara eu noroe. linia principala.. ei lini~tea eolibei tale te face feridt»).. Montajul complex al imaginii ~i al muzicii ~i efectelor son are In legatura cu ritmul ~icu celelalte elemente men~ionate. 4. Deci Intr-o ecranizare nu po~i~inu ai dreptul sa contezi pe fondul aperceptiv ~i pe capacitatea de interpretare a cititorilor operei literare. pe care sa n-o tractezeIn nici un chip. tocmai aceasta confruntare de temut." . temele personajelor." . care ~i-au facut fiecare 0 reprezentare proprie. scenele.na~ionale~icu folcIorul. Pe aceasta baza. dimensiunile lor fiziologice. Cand am realizat Moara eu noroe s-a vorbit despre 0 influen~aa westemului. la ecIectism ~i la pasti~a (involuntara sau nu). ci ~ipe spectatorii care n-au citit-o. pe baza personalitatii recunoscute de mine a actorilor. de destindere. Biografia personajelor. Toate existau Insa In nuvela pe care Slavici a scris-o cu mult Inainte de afirmare a westernului. momentele culminante. ramanand fidel operei literare. sa devina independent de sursa literara..6. reprezinm cea mai sigura garantie a ceea ce s-ar numi indicele national In forma artistica a filmului. ocolesc. un punct de vedere personal ~ideci subiectiv asupra acesteia. Tehnica cat mai subtila a filmarii (iluminare. "Ecranizarea trebuie sa satisfaca deplin nu numai pe cititorii operei literare.. sa ~e deta~eze cu totul de ea. 2. Filmul. atat cat suporta drama sumbra a lui Ghita ~i a Anei. "Socotesc ca 0 stricta consecven~a ~ifidelitate fa~ade «materialul de viata» al nuvelei. trebuie sa aiM unitate ~i autonomie. compozi~ie.. secven~elor." . Deci. Exista chiar teoria «terenului gol» care ar fi propice«specificului cinematografic». "De stabilit . deznodamantul. fuga prin pacture etc. 3. calea~ca. a operei literare. In spiritul unui realism critic evoluat. cIaritatea. apoi. Mi-au retinut aten~ia. ale episoadelor. secven~ele. la rascruce de drumuri. pe hartie." Cateva Insemnari ale cineastului. (Momente1e de suspensie. montaj In cadru. 5. dupa ce munca la acest film a fost dusil la bun sfiir~it (Insemnari din anii 1956 ~i 1957): "Idee a simpla a filmului. premisa ~iidealul). "M-am silit tot timpul sa fiu eu Insumi ~i In acela~i timp am dat ~i celorlalti colaboratori artistici aceasta oportunitate In limitele pe care am crezut ca 0 conceptie unitara a filmului 0 admite. de compus struetura actiunii. cavalcadele.). la prelucrari. De aceea. 157 .. de tensiune.... sociologice. In Moara eu noroc puteau fi regasite unele din elementele pe care canoanele critice Ie stabilisera drept caracteristice genului arnintit: hanul izolat." . ciiteva not* disparate ale regizorului. N-am avut ambi~iimari care de cele mai multe ori te duc la confuzie.I~i propunea regizorul Intr-o notita datata 9 octombrie 1955: 1. evolutia lor In ac~iune.

Fiitu. in alte roluri: George Manu." . M. operatorul secund ~tefan Horvath. percepte teoretice ~iobservatii practice din experienta de creatie a cineastului: din acest "amalgam" s-a nascut ~iexemplara ecranizare a nuvelei lui Slavici. Sandu Sticlaru (Morti). imagini "impresionate" cu doua ore in urma. un merit esential in aceasta translare literaro-cinematografica). Printre cronicarii de la premiera s-au numarat D. M. cat din eleganta. Gh. Cron. G. ci dupa corespondenta lor cu tipul personajului interpretat. Dar iata ~i distributia. Nicolae Cabel facea 0 precizare esentiala: "Vitalitatea. Niciu. 1997). A intrat in considerare in primul rand personalitatea lor a~acum se manifesta in viata. Savulescu. f0rta ~i supletea rostirii regizorale". Balaban.cinematograful "Patria".dupa 0 develop are rapida a peliculei in Laboratorul Floreasca -. scenari~tii Alexandru Struteanu ~i Titus Popovici. Premiera filmului La Moara eu noroe .. exulta mai putin din stratul ei narativ. deopotriva. Olga Tudorache. Willy Ronea (Comisarul). Dorian Costin ("Scanteia"). Geo Barton (Lica Samadau).~icu asta am spus totul despre "stratul narativ" al peliculei (regizorul avand. cel de pe scena. regizorul secund Liviu Ciulei. Efectiv. Pe genericul filmului figurau multe nume rezonante. atat de inzestrat pentru poezie. V. a~a cum conchidea ~i Eugen Schileru in "Gazeta literara" (din 14 februarie 1957): "Se poate spune ca poporul nostru. N. la sfar~itul proiectiei .. Coordonatele ei estetice Ie aplicam fara discemamant filmului ~icautam cu incapatanare sa explicam prin ele performantele artistice de invidiat ale altor cinematografii. Gama." '" "Nellorocirea cinematografiei noastre in decursul ultimilor ani a fost optica teatrala asupra filmului ~i in special asupra «mise-en-scene»-i ~i a interpretarii actorice~ti. La fel ~iloana Bulca ~iColea Rautu). Emil Suter ("Film"). Aurel Cioranu (Lac). Editura Meridiane. Alexandru Lungu. a acestei opere cinematografice. compozitorul Paul Constantinescu. pot fi depistate 158 . muzica ~i artele plastice. dovede~te printr-o asemenea realizare aptitudini remarcabile ~i pentru creatia de filme artistice. Cristescu. oferind spectatorilor. fundamentala. desigur. . Valentin Silvestru ("Contemporanul"). 1. Singura noastra «experienta» spectaculoasa era teatruI. re-impunand 0 performanta testata cu alt prilej: ei au filmat festivitatea premierei. G. Atanasiu-Atlas (Saila Bouarul). 1." Am selectat.chiar daca limbajul. Marietta Rare~ (Batrana). Operatorii "Jumalului de actualitati" de la Stuclioulcinematografic "AI. Pop. Lucia Bogdan ("Munca"). Danescu. D. c. Pentru 0 data.l. cu personajele preluate din nuvela lui Slavici: Constantin Codrescu (Ghita). nici nu-l cunosc. Vasile Boghita. N.la sursa care I-a genera!. Anghel. Valeria Gagialov (Doamna in doliu). scenografii Nicolae Teodoru ~iFilip Durnitriu. aproape ne~tirbita." Referindu-se la filmul Moara cu noroe. de la intrarea in actiune a conceptiei regizorale. Hagiac. "de viitor" pentru filmul romanesc: alaturi de regizorul Victor Diu ~ioperatorul Ovidiu Gologan. De aici incolo. marcand un succes al cinematografiei nationale. Oscar Lemnaru ("Romania libera"). N. Benedict Dabija (Buza Rupta). Suchianu ("Viata Romaneasca"). G. L. povestea filmului respecta liniile de forta ale nuvelei lui Slavici . Colea Rautu (Pintea). "Actorii au fost ale~i(clistribuiti)nu dupa valoarea lor teatrala. Soare. loana Bulca-Diaconescu (Ana). autoarea costumelor Florina Tomescu. Angelescu. Carare.. in volumul sau monografic dedicat regizorului ("Victor Diu". T. Sahia" au omagiat efortul artistic al realizarii filmului. 26 ianuarie 1957 a avut un caracter de eveniment. Arcadie Donos. Eugen Schileru ("Gazeta literara"). (Pe Barton. in cap~tolul romanesc din istoria celei de-a ~aptea arte. mai mult dedit pe scena. C. critica a depa~it 1imitele timpului . Cojan. Ghitulescu (Raun. ramanea al timpului -.

Constantin Codrescu. cu 0 vie sensibilitate la infati~area locurilor. Galan . inca de la premiera. arde. simt nevoia unor insistente. Suveranitatea imaginii este ca~tigul istoric pe care Moara eu noroe 11aduce cinematografului nostru intr-o vreme in care el nu dobandise inca con~tiinta expresiei. Em. un creator de atmosfera. mult mai pretioasa decat picturalitatea studiata a cadrelor. drama. este ~ipentru ca elementul vizual a ocupat un loc central in preocuparilee cinea~tilor. 0 pregnanta prezenta cinematografica. epicul se va concentra in favoarea dramaticului. Regizorul e. patima dezumanizanta a inavutirii.pe un scenariu de V. "de mediu". Tot George Littera (in studiul amintit) face cateva precizari: "Comoara din VaduZ Veehi rescrie unul din motive1ecentrale din Moara eu noroe. mi se pare intuitia luminii ca raumgestaltend. criticul George Littera (in "Schita pentru un portret" din volumul Fascinafia cinematografuZui) nota: "Iliu cite~te nuvela lui Slavici cu ochiul cineastului interesat mai ales de analiza psihologica. in spiritul unei intregi traditii cultura1e. sa-l valorifice decat rar ~ipartial. Victor Iliu descoperea. Daca vedem ~iastazi filmul "in amanunt".fiZmiee. 0 poezie tragica are hanul de la rascruce. intr-o alta zona de preocupari ~i tendinte sociale.regizorul ramane in universul sau predilect. Climatul dramatic ~i aura misterioara a intamplarilor. un mare talent cinematografic. cu tensiunile ei psihologice. un element nou: cuvantul ob~tei. a oamenilor. 0 poezie a singuratatii. lui Figueroa. a naturii. Despre elementele unei originale poetici audio-vizuale. descifrand implicatiile mai largi ale conflictelor individuale. contin. in rolullui Lica Samadau.. Personajele. compact. Despre fotogenia peisajului ~i calitatile picturaleale imaginii. in ele. modeme. aducand. In sfar~it. reactia con~tienta a colectivitatii: tensiunii psihologice.dadi se poate utiliza formula in cazul unei cinematografii in care multe notiuni sunt ~i azi nebuloase . in rolul carciumarului Ghita. pasionat de refleqia morala. S-ar putea vorbi pe larg despre stradania sa impliciili de a ie~idin scheme ~iconventional. fata de drama clasica. Despre corespondentele cinematografice ale mitologiei nationale. in continuare. Intr-o pertinenta analiza a filmului. cu 0 intuitie exacta a umanitatii lui zbuciumate. intensitatea surda a pasiunilor sunt traduse intr-o expresie plastica austera. poezia aspra a peisajului.. In jocul savant de lumini ~iumbre pe care 11preconizeaza operatorul-artist Ovidiu Gologan aflam multe intentii care raman modeme. 0 pelicula prin care ." Victor Iliu va mai realiza un singur film de lung metraj: in 2 noiembrie 1964 avea loc premiera filmului Comoara din VaduZ Veehi. ale Morii eu noroe. conflictuale. inainte de toate. ale caror portrete sunt aduse cu pricepere in prim-plan. Geo Barton. de altfe1. in substanta lor. din simplul motiv ca sunt. "de timp". de inceput ~isfar~itde lume. Negrul e dens. Albul e stralucitor. apoi.valorile specifice. proiectandu-l pe fundalul realitatilor politice romane~ti din anii de seceta '46-'47. de 0 rigoare neintalnita pana atunci. desigur. liniaritatea ~itensiunea naratiunii fiind cele ale unui film de camera. Ajun~i la acest capitol. in loana Bu1ca-Diaconescu (interpreta Anei) . a "echilibrat" filmul cu 0 prezenta marcanta.~i "modem" deopotriva. 159 . morale. satul romanesc. pe care multe din filmele ulterioare (~i ale prezentului) 11pot invidia. construita pe coliziunea albului ~inegrului. Despre dinamismul confruntarilor umane. Universul satului ardelenesc de la sfar~itul veacului trecut este reconstruit cu 0 remarcabila fide1itate. de dialectica mi~carilor suflete~ti. indatorata. in masura sa direqioneze destinul celorlalte personaje. surprins de data aceasta la 0 alta varsta istorica. despre stilul acestui film "clasic" . profilat pe fundalul unui peisaj arid. S-ar putea vorbi pe larg. a constituit. ca mijloc stilistic.Cat despre actori. pe care filmele romane~ti nu s-au priceput. Despre atmosfera "de epoca".

un tanar. Pe de alta parte. filme 160 . a fortelor care se infrunta acum in valtoarea bataliei de clasa. Ion Caramitru ~iGheorghe Dinica. in "arena". in acei ani. o boala necrutatoare a incheiat preinatur . spartul bolovanilor (cu pieile cailor. Dorina Nila-Bentanlar (Lenuta). Corina Constantinescu (Maria).. autorul stabile~te racorduri . vizand imbogap. aceea~i aspiratie spre 0 esentializare geometrica a limbajului. Exista ~i aici. Ion ~i Zamfir -.emblematici pentru expresivitatea unor personaje ca Prisac.care tacuse voluptatea analizei in Moara eu noroe.profitul de pe urma urgisiplor sorpi. imbogaptul de razboi Prisac. Ion. care aduce cu el 0 comoara zic oamenii -. lulian Nec~ulescu (Gheorghe). i se aHituradescrierea tensiunii sociale. Comoara din VaduZ Veehi continua cautarile stilistice de mai inainte. in care violenta expresiei metamorfozeaza realulin fantastic. Comoara din VaduZ Veehi impune . In acel peisaj selenar. ~tefan Mihailescu-Braila. Actiunea filmului Comoara din VaduZ Veehi este situata in anii postbelici.~iabsenta acestuia se simte -. "Morala" filmului aduce. care i-a respectat rigoarea ~i "desenul" regizoral. pe Vasile Oglinda. aceea~i preferintil pentru expresia lapidara.la numai 56 de ani . Victor Diu preia discursul tragic din Moara eu noroe.a unor debutanti ca . cu pamanturi impietrite.prin rafinamentul plastic. cu deznodamantul Morii eu noroe: numai ca. in linii mari. puse la uscat) sau "razboiul" cu ciorile sunt ~oar cateva dintre momentele de virtuozitate ale peliculei.fire~te . Regasim pomul uscat de la margine de hotar. in cele mai bune pilrti ale acestui film inegal. Dincolo de trama propriu-zisa. Ecaterina Oproiu scria cateva pagini antologice.privind satul romanesc din anii '40-' 50 . Nicolae Tomazoglu (Strainul). in care izbucne~te bogapa imaginatiei lui plastice. adaptandu-l altor realitati sociale. Tntr-un catun uitat de oameni ~i de Dumnezeu. transfigurata. Victor Diu nu I-a mai avut alaturi pe Ovidiu Gologan . provizii. in care fiecare element al cadrului capata functia unui semn.viata celui care.care era lupta oamenilor de rand in condipile secetei pustiitoare -. Alaturi de ace~ti trei actori . Vadul Vechi.. din distributie mai fac parte Mariana Pojar (Anita). din care reiau un singur pasaj: "Filmele lasate in urma lui. Poate mai mult ca oricand. Toate sunt semne ale neinduplecatei "vointe de stil". cineastul a inchis in aceasta secventa admirabila toam dragostea lui pentru cinema. de data aceasta. 0 infruntare co~maresca.~icu documentarul Scrisoarea Zui Ion Marin eatre "Seanteia". rapu~i de incrancenarea dementiala. cum este secventa aratului. dar a mizat pe experienta operatorului Gheorghe Fischer ~i a aruncat curajos. intr-o "con~tiinta criteriu". Pe generic ~inumele unui nou ucenic regizoral: Lucian Pintilie. aceea~i linie severa ~icadenta grava a povestirii.. care strajuia ~iimprejurimile hanului de la rascruce. Secventa aratului. Un cfi~tignei'ndoios al filmului a fost prezenta in echipa a compozitorului Tiberiu Olah ~i .ca ~i Moara eu noroe . se intoarce un renegat allocurilor.rea. ca asistent. prin nobletea ~i stralucirea ei. prin subtilitatile de limbaj. Eugenia Bosanceanu (Domnica). trei cai viguro~i ~iun foarte tfinarargat. Comoara din VaduZ Veehi a fost ultimul film al regizorului Victor lilu. prima noastra con~tiinta estetica". Din pacate. vizand altceva decat supravietuirea . terifiantii ani de seceta care au urmat urgiei razboiului. dilatandu-l ca mtr-un co~mar. cu peisaje arse de soare. batut de vanturi. ba mai mult. in care ritmul sugereaza 0 relatie ancestral a intre om ~i peisaj. a fost (cum a spus-o Lucian Pintilie) "cea mai inalm instanta intelectuala a noastra.. a cinea~tilor. conferindu-i noi valente cinematografice.lliu ne da 0 pagina antologica." Am recurs la acest amplu citat pentru a sublinia 0 evidenta: in Comoara din VaduZ Veehi ("cantecul de lebada" al cineastului). La despartirea de Victor Iliu. nu putea lipsi "lectia solidaritatii umane". in roluri-cheie. incepe 0 adevarata batalie a omului cu natura.

au fnchis marturia unor memorabile sculpturi in celuloid. Pe prima treapta urca un om imbracat in piei de animale.ne face cu ochiul Gopo in cartea lui). Deci.esentiale pentm cultura romaneasca a acestor decenii. blandetea personificata.spune regizorul.. demna de un film fantastico-. din beton ~i fier. din piatra.. Cand am vazut ca nu pot sa egalez perfeqiunea 1ui tehnica. Ion Popescu Gopo rezuma. culoare . aqionata de energie atomica. Practic. povestea devenirii umanitatii. cu 161 . am fnceput sa fac filme anti-Disney. pe a doua era imbracat intr-un costum din vremea egiptenilor. dar cel care 0 radiografiaza eu atentie simte ca muehiile tari tremura sub 0 raza nespus de fragila.in zona dramaturgiei cinematografice. a lasat amintirea unei arte aspre. Gopo inventa un nou mod de naratiune in filmul de animatie. Omuletul nu pare multumit nici de acest costum. pe a patra un costum de fier din evul mediu. ~i. plasandu-~i "atacul" anti-disneyan . mi~cata de pomiri neinduratoare.mai gol decat stramo~ulsau din preistorie speriind pqtii cu infilti~area sa de om cu labe de broasca". povestea nasterii acestui film. Primul desen a fost scara cu trepte din bolovani. in cartea sa. mustind de patimi grele. pqti-fierastrau. chiar cand faceam filme proaste" . in zece minute.Filme." GOPO. s-au legat intre e1e ~i-au facut 0 povestire . din otel plastic. din 1963. muchii dure. Lumina aeeea este fara fndoiala propria lui suflare.nu. a~ezandu-~i pe cap 0 palarie inalta sau turtita. pana cand omuletul imbracat in haine mode me sare pe scara automata din varful careia prive~te inapoi istoria costumului. cu condei sprinten. in fundul apelor inundate de oameni-amfibii. Era un fel de istorie a costumului. apoi. din caramizi de lut.. pe urma mai multe. El.I-a dat un film de scmt metraj care concentra . de la na~terea sistemului nostru solar la zborul in cosmos. imediat dupa ce Gopo ii pusese "punct". asta este 0 alta poveste. care era premiata chiar in zilele realizarii sale (cum a ajuns "bobina" respectiva la Cannes. fmmusete . Au fost cateva desene. Gopo s-a distrat admirabil desenandu-le C. pomea din preistorie ~i se termina prin 1955. impodobit cu matase purpurie ~i dantele. povestea filmuletului Scurta istorie. filme".intotdeauna am fost convins ca fac filme formidabile. pe a treia purta un costum grec.in filmul mondial de animatie. sa zicem).marturisea. filme. Singurul domeniu in care puteam sa-l atac era subiectul" (cf. Gopo istorise~te mai departe. Taieturi viguroase.~tiintific". "Intai n-a fost nici un scenariu . "Startul" . Opera lui transmite un sentiment de forta. Intai. el sarea pe urmatoarea treapta. S-a Jurat 0 homba..O SCURTA ISTORIE CU "PALME D'OR" "In primele mele desene animate am fncercat sa-l imit pe Disney . ginga~ie -nu. 11scoate ~ise arunca in ocean . Astfel arata scurta istorie a primei variante din Scurta istorie. caini-amfibii ~i ga~te-amfibii. Din inima conflictelor ace1eaneguroase paIpaie fnspre noi 0 lumina dulce-amara. apoi . . din lemne. Voi rezuma la randu-mi. filme. in smr~it.inainte ~i dupa scara". in fundul oceanului au aparut tot felul de vietati. 0 tumultoasa forta virila. Gopo.cum i-a zis criticul italian Gianalberto Bendazzi . intr-un interviu.de care vorbea . intr-o servieta.in 19571 . In volumul sau .. De 1a aceasta "descoperire" a pomit a~a numita "revolutie gopiana" .nu. Magazin estiv3J "Cinema". 1983).pe cand desena blana unui leopard. Dana Duma.

Curios. Enorma putere de sugestie a imaginii animate nu mai este pusa in slujba unor fabule cu personaje maniheiste pe intelesul varstei pre~colare. Am desenat cosmosul ca 0 imensa gradina de flori. cu expresia serioasa. a~a cum au hotarat mai tarziu astronornii ("ca soare1e a ramas chel ~i rotund. dar ii lipsea sf§. cu aerul 162 .care ar fi putut incepe istoria costumului . cand s-a uitat in oglinda. "vazand atata loc liber crescu".. Curios. Gopo demonstreaza ca expresia ei concentrarn poate transmite talcuri majore. era 0 revolu!ie. ca s-a facut foc de ciuda ~i-a inceput sa lurnineze ca ziua .. regizorul a inceput sa . iar fiinta respectiva incepu sa studieze astronornia. ciopliti de om.r~itul. din frunza in frunza. ~i-arupt coada.subliniaza: "Inteligentul ~i veselul sau eseu despre evolutia omenirii se lipsea de ceea ce se intelege in mod traditional prin story. drept pentru care s-a grabit sa-~i trirnita omuletul in cosmos. omul va purta cu el floarea. De aici. aceasta floricica pentru care tu ai atatea slabiciuni. aritmetica. Cu capul sau lunguiet. a ajuns la .care-~i croie~te. cu ocm.referindu-se la Scurta istorie . soarele a stranutat. personajul central al multora din filmele care au jalonat creatia de pe teritoriile animatiei a "inagului". pe urma.pe langa noutatea de ordin dramaturgic ramane chiar "omuletul cu floarea". "). capul i se turtise. in sine. au inceput sa se dea lupte grele. 1996). ~i. Fara sa ignore posibilitatile animatiei de a comprima ~i dilata timpul ~i spatiul sau de a zarnisli lumi fantastice. concentrata. cu nas. cum omuletul rupt din tine a descoperit acest graunte delicat rupt tot din tine. Dar ce sa faca el in cosmos? . era foarte departe de istoria costumului ("din primele desene ramasese doar floarea").. Omuletul acesta. Daca abolirea subiectului era pe atunci ~i aspiratia filmului cu actori (concretizata mai ales in creatia lui Michelangelo Antonioni).asta 0 ~tiu astazi ~i copiii"). intr-o banala zi de toamna contemporana. era ~i0 planern albastruie pe-acolo. pe urma. ~i. ii re-dau cuvantul regizorului: "Sa faca ace1a~ilucru ca pe pamant: sa sacteasca flori. "se pregatea pe atunci anul geofizic" i~i arninte~te Gopo. aproape gata. atunci. peste tot.i-a venit in rninte frunza de viti! ~i. cu 0 coama de flacan in loc de par -. colectioneze sori . gravati. a carei arma principala . cum acest omulet poate sa te intreaca in intelepciunea lui! Fere~te-te de curiozitatea lui! S-ar putea ca intr-o zi sa foloseasca parte din caldura razelor tale ~i sa fiarba Calea Lactee! Filmul era gata: 10 000 000 de secole in 10 minute! L-am numit Scurta istorie. planetele s-au risipit in spatiu ~i au inceput sa alerge fiecare pe orbita ei. cu gura. Dana Duma . in cosmos. draga soare. i~i spuse om ~i se prefacu ca nu-~i mai cunoa~te parintii"). filmul.. dupa masura sa. sub apa. draga soare. costumul ~iuniversul ("eram in fata unui nou film!"). tot ce construisem se surpase peste noapte"). ascunse uneori sub aparenta celor mai "nevinovate" glume.din pricina ei.pictati. nu s-a mai recunoscut. reforma animatorului roman se bizuie pe specificul artei a opta. pana cand 0 biata maimuta a cazut din porn. mai umeda. prinse-n ace de argint carora unii le ziceau comete.. de-a 1ungul scarii. pana cand Gopo s-a hotarat brusc: nu va mai fi un film despre istoria costumului care-l face pe om ci despre istoria omului .. maimutele lui Darwin. a desenat ~i el un soare. cu toate planetele ca ni~te bucle blonde. un brontozaur tocmai se juca cu un fluture. pe masa de lucru a regizorului a crescut 0 floare: zis ~i facut. botul se afundase (iar creierul.. a luat-o iar de la inceput ("era intr-o zi banal a de toamna preistorica ... intre "istoria costumului" ~i "istoria omului" ("intocmai ca in frumoasa noastra poezie populara despre me~terul Manole." In monografia despre "Gopo" (EclituraMeridiane. in ocean." Aceste talcuri majore.. burdu~ind pamantul.. fac parte din "arsenalul" revolutiei gopiene. mai departe . sa umple cosmosul cu flori. "magicianului" Gopo.

cu mare economie de linii. celebru ~i cautat de jur imprejurul planetei. Fruntariile noastre spirituale tree peste toate granitele nationale .sau de naivitate."impresie". fie ignorand pericolul. Nu ~tim nimic despre realizatorul ~iautorul Ion Popescu Gopo. zgarcit in expresii . luati pana deunazi in gluma ~i raspar." Sigur. nici lui Grimault. Omuletul-pictor preistoric va adauga desenului sau cioplit pe stanca un zilmbet!" Mai departe? Veneau trei brontozauri: unuia i-a placut 163 . filme"). zgarcit in compozitie. autoruli~i "subapreciaza" in mod premeditat eroul. America ii cere Buftei filmele lui.marturisqte Gopo . criticul francez Michel Capdenac spunea: "Omuletullui Gopo este mai putin 0 caricatura ~i mai mult 0 chintesenta a omului cotidian ~i etern. ca un prune matur pus in fata unor enigme existentiale teribile. Povestea incepe intr-o ingrozitoare noapte preistorica. nici celei sovietice. Este foarte important ca filmul sau nu datoreaza cu rigurozitate nimic nici lui Disney. intr-o povestire umoristica plina de ritm ~i de imaginatie.. care trebuie sa fie tanar. prin intamplarile ei.cu iscoditoarea sa fantezie.fara sa menajam prea mult vocabularele . omuletul acesta cu maini ~ipicioare subtiri. zgarcit in mi~care. N-a zambit niciodata! Gasisem ce cautam. departe de normele ideale ale Fetilor Frumo~i. cu eel al marelui juriu. Gura lui este aproape imobila. 0 curiozitate fara astampar 11impinge in palpitanta aventura cosmico-gnoseologica. Acest filmulet a fost la Cannes 0 descoperire care trebuie semnalata prin stralucirea unui mare premiu. "Am revazut ScurtCl istorie .OmuletulluiGopoaimpresionat.la data aparitiei. Desenul era simplu.triumfal! de la Cannes: "Palmaresul micului juriu a contrastat. cu gesturi inconfundabile ~i cu farmec personal. in monografia citata. Scurta istorie a lui Gopo a facut . In tot timpul filmului omuletul n-a zambit niciodata. Halla! (1962) . ~i prin grafismul sau sumar. pe nevazute. fie invingandu-~i adversarii prin ~iretenie. Mi-am redus de buna voie posibilitatile. pana la prestigiul mondial. din fericire.. nici ~colii cehoslovace. refuza orice impodobire falsa ~itrece prin viata. Mereu uimit." La Cannes. reu~ind sa Ie depa~easca intr-un mod care aminte~te de vagabondul lui Chaplin. Dana Duma. fara nici un «efort grafic». dupa premiul . se cheama cu numele pamantesc de Gopo. Filmul sau acumuleaza in zece minute idei poetice. fericita pentru faima tarii ~i a poporului nostru. lata ce scria criticul francez Ge'orges Sadoul despre acest film. dupa ScurtCl istorie. ScurtCl istorie." In filmografia lui Gopo. Ochii lui sunt doua puncte. "Am facut un omulet . de unde a~extrage cateva din premisele cinematografice ale celor ~apte arte. A crescut atentia pentru fond. esentializat. a ridicat Popqtii no~tri. Gopo e prezenta romaneasca. cu burticica ~igol. Nu am folosit nici expresia fetei. un amestec exploziv al acestor doua aspecte." Efectiv. Pentru Sapte arte a~ recurge din nou la cartea lui Gopo ("Filme.in triumf. filme. de pilda." lata ~i ce scria Tudor Arghezi dupa "lansarea" lui Gopo: "Diavolul binefacator al acestui nobil univers delicat ~itonic. intercalat in forfota timpului ~i a existentei agitate. cu 0 uimire capabila sa dezlege celemaiintortocheatemistere. Subiectulinsa a capatat forta.ba chiar foarte zgarcit. nu ~i-i poate da peste cap ~inici nu se uita gale~. Homo sapiens (1960). Filmele acestui roman.cum se spune .spunea Gopo . despre care. el strabate in chip victorios incercarile dificile. Gopo . cu umorul sau frust a creat un personaj cu insu~iri arhetipale. acordand «Palme d'or» unui desen animat romanesc. celebrul omulet revine in cateva filme "exponentiale": Sapte arte (1958). filme. In activitatea artistica internationaIa. aprofunda aceasta idee: "Omuletul reu~e~teinsa sa fie ~iun personaj in adevaratul sens al cuvantului. AUo.~iI-am studiat pe omulet ca ~icum nu l-~ fi desenat eu. cu numele derivat din Popescu. al carui geniu autentic incepe sa circule prin toata lumea veche ~i noua.

are cuvinte de apreciere ~i de multumire. din toate colturile lumii a dat grq . coardele. "lnginerul este Dan lonescu sau cum Ii 164 . lasata . Gopo se i'ntreaba. Pascal Radulescu. omulerul s-a facut alb ca varul. mereu modificand ~iimpro~ vizand acorduri.a ie~it ceva hibrid." Lucruri1e nu stau chiar a~a i'n realitate. i'n carticica sa. acoperi~ul. el era de acord . lucrurile au fost mai simple: speriat de dinozauri. din filmul dedicat celor ~apte mie! Pentru arta a doua . Obosit.. suflatorii.. apoi. dar sa trecem la 0 aWl arta. dupa istoria artelor.. in istoriile lui Gopo ~i-a facut loc istoria omului. Omuletul descopera pe rand percutia. in film.". dirijeaza orchestra pildurii ~ipermite temutului fulger sa se produca numai la locul hotarat de eli'n partitura. Un Homo Sapiens facea pantofii altui Homo Sapiens. pe strada. ideile lui Gopo sunt seducatoare chiar atunci cand singur 0 spune (facandu-ne iara~i cu ochiul): "am stricat ideea" . $apte arte ramane a doua isprava mondiala a omuletului: datorita lui.. in fo~netul padurii. "Ce scriau oamenii cu literele. inestetic.cum marturise~te regizorul . cu ideogramele.. altul nu a fost de aceea~i parere. de la generic pan a la sfaqit. a rezemat aceasta piatra-acoperi~ pe alte doua pietre ~i a obtinut un dolmen. pe buna dreptate. care ar putea fi model ull ui eel mai fericit i'n tentativa propusa: "toti HomQ Sapien~ii i'mi erau dragi."intrebam pe toata lumea: ce este arhitectura?" In film a aparut 0 avalan~a de pietricele care lovesc capul omuletului pana cand acesta. ce scriau cu semnele acestea atat de deosebite unele de altele?" . muzica. Gopo i~i raspunde (in imagini): oamenii i~i scriau durerile ~ibucuriile lor. pe parcursul a zeci de filme. iara~i. desenul. sustinand 0 piatra mai mare deasupra capului.. "Am desenat muzica" . lulian Hermeneanu. omuletul face dinozaurii sa rada sau sa planga in hohote. eel de la Tours.propriul critic: "Dorinta de a compune un dans cu pa~i adunati din toate dansuri1e. A urmat. Nicolae Hizan. Schimband masca vesela cu cea trista. eel de al treilea nu avea nici 0 parere. Dansul? Regizorul devine. intr-adevar. Dar se nascuse prima arta. cu 0 imaginatie bogata. i'n 1963. Sa se fi gandit Gopo. inginerul de sunet Dan lonescu.marturise~te regizorul. Documentandu-se pentru Homo Sapiens ("pe care la ~coala l-ar fi cflemat Homo Meanthropus Sapiens").omuletul dirijeaza. Pentru fiecare. "Muzica a fost compusa de un compozitor pe pianul caruia sunt mai multe ~uruburi decEitnote muzicale. literatura. cu care a pomit ofensiva novatoare ~icare I-au Insotit ani la rand. regizorul obtine un nou "premiu de aur". Matty AsIan. In finalul episodului. chiar i'n timpullnregistrarilor.. chiar cei care recazusera i'ntr-o stare de degenerare fizica i'mi erau totu~i mult mai dragi decEitfiintele de tranzitie". a~a ca ultimul cadru este pelicula care se strange ~i iese sacadat din ecranul alb". douazeci de pui de Homo Sapiens alergal' lovindu-se cu ghiozdanele. Gopo. Acest "alb ca varul" este dat jos de pe fata ca 0 masca. la urma~ii lui de peste decenii? Lasand gluma la 0 parte.grozav desenul. Cu teatrul.. omul dirijeaza natura!" Dar filmul? se intreaba regizorul: a ~aptea arta n-am desenat-o? I~i raspunde i'n final: "am desenat ~i filmul. altul era plecat pe mare sau i'n fundul ei. Peste tot erau numai Homo Sapien~i. Constantin Mustetea."i'nadins" spre sfar~itul filmului. un Homo Sapiens zbura. Abia acum. a descoperit. chiar ~i salbaticii de pe treapta cea mai inferioara. Gopo poveste~te: "Am luat 0 lampa ca Diogene ~i ':m i'nceput sa-l caut ziua. Cei mai apropiati au fost compozitorul Dumitru Capoianu. compozitorul este Dumitru Capoianu. de data aceasta la un alt festival prestigios.zice regizorul . 0 suta de mii erau la meci". Dupa istoria omenirii. Gopo s-a gandit mereu la colaboratorii sai apropiati. Efectiv. ~i 0 seama de profesioni~ti valoro~i ai desenului animat: Constantin Popescu...

nastru~nice. cu un simt artistic innascut. obsedat de semnificatia mi~carii. Gopo a imaginat . II ajuta pe maestru sa ordoneze bogatia de idei. un fel de Jupiter priceput In fel de fel de zgomote lungite sau comprimate tehnic. Exactitatea filmarilor sale devenise proverbiala. Olga Nitu . ajutorul ~i Invatatorul cel mai apropiat era tatal meu . "nepretuit.desigur. Montajul: Didi Vasi1escu . Roland Pupaza . A avut alMuri de el pe Rad Codrean. alternand firescul mi~carii rea1e cu fantasticul animatiei imaginare. Dotat cu un exceptional simt al ritmului. Constantin Merlan . ordonata. un inspirat cautator de metafore sonore. zis Tati. Sunetul a fost mereu imaginat de profesoml Dan Ionescu . metodica. cu explozii neprevazute In mi~care. cu un prilej. Cuno~tea dumnezeie~te toate posibilitatile camerei de luat vederi ~iimagina cu exactitate toate mi~carile de aparat.un creator Indragostit de cursivitatea mi~carii.«foarfeca de aur» a ritmat In mod inspirat filmele lui Gopo.Constantin Popescu. «Don-profesor» -. Simpla enumerare a calitatilor echipei lui Capo este edificatoare pentru nivelul artistic al colaboratorilor sai".Inzestrata cu un simt al umorului ~i al poantei rar Intalnit.0 literata cuM. avea sa deruleze povestea omuletului sau pana inspre sfar~itul vietii. Se ata~a de ei. Cecilia Radulescu .in stilu-i caracteristic . ea a crescut de la un film la altul. Fiecaruia li datorez rezolvari plastice interesante ~i mai ales dragostea pentru munca noastra colectiva. regizorul Ion Truica despre "echipa lui Gopo": "Arta lui Gopo se leaga ~i de capacitatea de a ~ti sa adune In jurul sau personalitati de talent.un artist cerebral. captate din cosmos sau provocate cu un dop de pluta. ~colitla cativa dintre regizorii ru~i de talie internationala. cel mai prezent In toate muncile. reu~ind in final sa rezolve arice probleme de imagine. Muzica imaginata de Dumitru Capoianu are 0 neobi~nuita inventie melodica ~i ritmica.a lucrat cu maestrulla filmele realizate dupa anul1975. fiind un sfetnic inspirat. un om inventiv. cautand neobosit alternante de ritmuri pentru a mari expresivitatea scenelor. Ii Incuraja ~i la randul sau era admirat ~i divinizat de ei. Muzica sa este expresiva. complexa.a fost alaturi de maestru la multe dintre filmele de varf. un inventiv. Lucida.de o rara bunatate ~idelicatete sufleteasca. capabile sa-i concretizeze cinematografic gandurile. . un tehnician exce1ent. istoria telecomunicatiilor.". Sunt multi talentati. de pelicula cinematografica.un talent autentic Inzestrat cu simtul mi~carii elastice. plin de idei. Animatorii: Constantin Crahmarel -. Ii respecta. 165 . In toate filmele". un operator sobru. nelini~tita.alte ~ialte scurte istorii. cursive. Mica Boroghina . Cu aceasta echipa de nadejde. Cu 0 fervoare experimentala specifica tineretii sale fara batranete. rafinat animator ~i scenograf. meticulos. Cel mai util. Gopo avea sa-~i continue scurtele istorii ~i-n decenii1e urmatoare. De la Pascal Radulescu am Invatat mult desen ~iIncapatanare In munca".un artist exceptional. a ~tiut sa asocieze simbolic imaginile ~isa Ie dea sens. un cap limpede care ~tie tot. in Ala. un stil de neconfundat. Unul din elementele forte din filmele lui Gopo este coloana sonora. unde nascocirea alfabetului Morse se datoreaza picioarelor unei broscute ~iunde Pamantul este un ghem de fire te1efonice.de unde radiofonice ~i. Aportul tuturor. pedant. simtul sau ritmic ~iintuitia sa comica I-au ajutat sa rezolve cu succes multe din scenele-cheie din filmele maestrului. vede tot ~i nu iarta gre~elile: Pieretta Atanasiu a pus enorm suflet la realizarea filmelor maestrului.0 inteligenta nelini~tita. Imaginea: Gopo prefera sa nu schimbe colaboratorii. este amintit cu recuno~tinta. el da viata filmului prin efecte sonore surprinzatoare. "Dintre desenatori cu greu ma pot opri la cativa. Frumos spunea. de pilda. riguros. seducatoare prin originalitatea ei. Redactorii: Watzlav Stukas . Halla!. Foarte putini ~tiu ca aHituri de Gopo se afla asistentul de regie.spunem noi.

prilej pentru un ingenios ~lagar lansat de Dumitru Capoianu ~i interpretat de Radu Beligan. ca Traian Vuia. Mona-Lisa . eroul nostru llintalne~te. un cosmonaut din anu12000 .tot In mitologie. comedia ~tiintifico-fantastica Pa!ii spre luna aduce un omagiu celor care au imaginat. Intalniti de erou. Galileo Galileu (abjurand In fata rugului. am vrut sa facem 0 comedie cosmidi . Leonardo da Vinci (care tocmai 0 picta pe faimoasa Gioconda. care mu~di dintr-un mar In timp ce Leonardo Emil Botta . cu actori.. Emil Botta..Eugenia Popovici . N-am mai plecat In Cosmos. De-a~' fi . S-afurat a bomba (1961). iar "deschiderea" spre fantastic ramane. Puiu Calinescu.despre 0 bomba atomidi ajunsa din Intamplare In mainile unui biet cer~etor . am devenit arheologi ai zborurilor din trecutulindepartat. Bleriot.. cu unele metafore naive. printre ceilalti interpreti ai filmului.constituie unul dintre momentele "de varf' ale filmului. Pregatind plecarea rachetei spre luna.fiind . "E pur si muove"). cum ar fi ~iprocedeul pixilatiei (0 tehnidi prin care personajul uman este filmat in regim "imagine cu imagine"). "Am vrut sa realizam un film de previziune. Indeosebi primele sale lungmetraje. Gagarin . automatizata . da de Cupidon. ca scenarist ~iregizor. cu chip ~iglas irezistibil.I~i potrivqte culorile). Tezist pe alocuri.. Eugenia Balaure (cu chip de Inger salvator). 0 femeie durdulie. neindoios. pe langa ace~ti legendari eroi livre~ti.Radu Beligan ."samanta" filmelor de animatie.. Gopo I~i raporteaza mereu filmele la propria creatie din domeniul celei de a opta arte.~i experienta filmului de fictiune. Pa!ii spre luna (1963). In drumul sau prin tunelul timpului (pretextul acestei calatorii originale fiind un . ~tiintifico-fantastic .printre ei fiind ~i0 frumoasa "salbatica" InIa~urata in blanuri.. legendari pionieri ai aviatiei.sic! -.in care se combina momentele de animare a actorilor cu efectele de mi~care mecanidi. "principal a legatura de rudenie cu desenul animat". cum noteaza ~i Dana Duma In monografia sa. am Infipt pilonii rampei de lansare In pamant ~i. George 166 . unde "barbatul venit din viitor" . in Pa!ii spre luna. Mai jucau In film Ion Manu. au pregatit zborurile cosmice. blonda ~i mancacioasa.marturisea Gopo in programul de sala la premiera din februarie 1964 -.~iIn gandul rostit sau nerostit al autorului . baronul Mtinchausen ~i.. ai zborurilor cosmice. ~i-am coborat din ce in ce mai adanc in amintirea noastra. regizorul recurge adesea la tehnici specifice sau auxiliare ale animatiei. un tip de "vagabond chaplinian" interpretat de lurie Darie. Recurgand la 0 dramaturgie de tip eseistic. fiind Grigore Vasiliu-Birlic). Gopo imagineaza. 0 dilatorie dinspre viitorul Inspre trecutul omenirii. pusa la dispozitia fanteziei.mizeaza pe inspirate efecte de comic burlesc ~i contine cateva secvente antologice pe parcursul peregrinarilor eroului. pe un cosmodrom. Tudorel Popa. Cyrano de Bergerac. Pe de alta parte. pe Prometeu (Septimiu Sever) lupmndu-se cu vulturul ~i. scurtcircuit.. Haralambie Boro~. Liliana Tomescu. realizate In aceea~i tehnica. apoi. Liliana Tomescu -. Harap Alb (1965) ~i Faust XX (1966) pastreaza In ele . filmullui Gopo ." Practic. procedeu utilizat In parabola antirilzboinica S-afurat a bomba: 0 antrenanta cursa de urmarire intre 0 banda de gangsteri ~iprotagonist . Calatoria din trecut spre prezent porne~te din comuna primitiva unde oamenii cavernelor se straduiau sa aprinda focul prin frecarea pietrelor.. ~i sa imaginam 0 lume stranie pe 0 planeta vecina. Lindbergh.. tot sapand. Secventele dinspre final.tocmai se barbierea cu un aparat electric).vreme de trei decenii . printre celelalte personaje ale revenirii spre prezent fiind Califul din Bagdad (pe covorul sau fermecat). Pegas ~iMercur (acesta din urma.Intre timp a parcurs . poarta in ele metafora-cheie ~i pledoaria pentru folosirea energiei nucleare in scopuri pa~nice: oamenii se deplaseaza cu ajutorul unor bucati desprinse din bomba atomidi.

pentru care D. tenace. donata -. Marcel Anghelescu. Ion Popescu Gopo (1923-1989) a ramas tributar. A OPTA ART A IN OFENSIVA Gopo.Demetru.. Fory Ettede.). Gopo a recurs la 0 actritil poloneza.. Eva Krzyzewska. A urmat. la una dintre formulele sale predilecte. mult mai indecis. ambele cu imagini semnate de ~tefan Horvath. In timp ce De-afjfi . cu 0 cromatica intensa ~i cu sugestii fantastice. In sfar~it. un argument valid al originalitatii. un tip fermecator. Puiu Calinescu etc. In cronica sa din revista "Cinema" . basmul cinematografic De-a.L Suchianu. science-fiction-ul vesel. Rarap Alb . de Grigore Ionescu a obtinut premiul de imagine la Milano ~ipremiul de regie la Moscova.. care sufera de 0 boala incurabila. la randullui.. "cioara vopsita". Irina Petrescu . Premiera filmului avea loc In decembrie 1966. hotarat lucru. cel care avea sa dea viata papu~ilor. cu "articulatii" discutabile . prin filmuletele destinate micilor spectatori.din interpretarea Indrazneatil a mitului faustian -. au fost distinse cu premii la Edinburgh. prin Faust XX.e "cam prostut ~icam fricos". care joaca alaturi de Emil Botta (un Faust interesant. acea atat de stralucitoare "Palme d'or". caruia Faust Ii Imprumuta trupul) ~i Jorj Voicu (un Mefisto insinuant. 0 fiinta carn. cu albine ~i porumbei. unul de printesa ~ialtul (sic!) de. George Demetru. mai lipsit de siguranta. primului sau premiu international.cu imagine. Rarap Alb.. somptuoasa ~ibaroca. Iurie Darie (un asistent carierist. tembela).pe post de Imparat. dovada fiind ~imarile libertati luate fata de textul originar...Trieste.11/1965 -. esentializata. Un rol important In stabilirea conventiei moderne a basmului 11are. printesa . cum am vazut. "uite-l nu e". ca ~i Faust XX. decat inamicul sau pe viata ~ipe moarte. "Harap-Alb" este un fel de "alb-negru".interpretat de Florin Piersic . Gopo a revenit. aceea a "actritei" Lica Gheorghiu. In filmografia regizorului.cam greoaie.. Pentru rolul Margaretei . Salonic ~i . de la Cannes. Insu~i numele eroului este citit altfel dedit In interpretarile dasice: pentru regizor. Florin Piersic. Irina Petrescu. "umanizat". printre propunerile insolite fiind aceea a pictorului Mircea Bogdan In rolullui Flamanzila ~i. Eugenia Popovici.respectiv . Cam In aceea~i perioada se dedica genului un alt cineast original ~i inventiv. ratoi neascultatori ~i arici rautacio~i.. Filmele de lung metraj ale lui Gopo au fost bine primite la Festivalurile cinematografice ale timpului.. 167 . Noua conventie propusa de Gopo . a intrat In lumea animatiei sub zodia lui Disney. iar eroul cu acest nume . Liliana Tomescu.. iepura~i neastamparati. S-afurat a bomba ~i Pafji spre lunCi.. Bob Calinescu (1926-1990). In Intreaga sa creatie. Alaturi de Florin Piersic ~iCristea Avram. In film apar interpreti familiari In filmele lui Gopo (Emil Botta . Insa. motiv care-l face sa ravneasca la nemurire). cu trimiteri exuberante sau ironice la tablouri celebre. original -. Spanul. Stela Popescu (fiica profesorului. scenografia lui Ion Oroveanu. 0 original a lectura din Creanga care i-a solicitat la maximum imaginatia. desigur. are 0 fraza antologica: "frumusetea Spanului e vibranta ca 0 lama de Toledo". "laie ~ibalaie". din anuI1957 . totu~i. pentru ScurtCi istorie. pentru a ramane printre filmele deceniului al ~aptelea.este. Cel mai premiat cineast roman.In dublu rol.y fi . cu bogat par negru (Cristea Avram). cu talent de manipulator).

Cele mai ambitioase din punct de vedere artistic raman filmele experimentale ale lui Bob Calinescu: in Metamorfoze. printre filmele sale de mai tarziu figurand Ciubotelele ogarului (1955). ramas fidel. Rapsodie In lemn (0 idiHlintre un baiat ~i 0 fata. in forma moderna. cineplastic. lucrand cu crengu~e. suferind un accident . reu~ind originale efecte plastice. lasa sa se intrevada bogata imagina~ie a autorului . regizorulincearca sa transmita iluzia de materie vie. pove~ti atractive: lulian Hermeneanu s-a dovedit. obiecte ammate . cineastul impresioneaza prin dinamica formelor. Calomnierea calomniei (1970).animalele din film..yipildurea (1968) -. de-a dreptul stra~nic fiind personajul. este. se fmpotrivqte. Bob Calinescu s-a dedicat amma~iei de papu~i din primii am '50 (dupa ce. lansa . creatiei destinate copiilor: el debuta in 1953 cu 0 fabula cinematografica semnata alaturi de Matty Aslan. dar cazand. se intristeaza ~i sfar~e~te prin a se sparge. Glumil noua cufier vechi (1964) -. Romeo ~'iJulieta (1968) -. se infurie. circula cu .yii se poartil uscati (1957). prin care Bob Calinescu i'ncearca sa ilustreze.. Regizorul a folosit papu~i din lemn sculptat in stil popular .Pantalona. bazat pe jocuri ~i surprize cromatice. Din preajma lui Gopo a pornit . oul refuza. diferite ~i prin tehnicile folosite. Ritm . nu mult dupa ce un clasic al anima~iei mondiale. Dintre filmele amintite se impun cateva: Domnul Goe (cu eroi nostimi in prim-planul aqiunii). a poveste coloratil (1960). Calurii de fcc (1959). scurtmetrajul sau color din 1953. parabole cu intamplari cotidiene .. aul din 1972.Rapsodie In lemn (1960) -. un nume de baza din "vechea garda" a filmului 168 .care era sa-l coste via~a . de asemenea.in urma cu aproape 50 de ani . Balada me. un prieten bun al micilor spectatori. banda rulanta . fantezii cineplastice ca Metamorfoze (1961).este un alert ~i expresiv montaj ritmico-armonic. Calomnierea calomniei (care recurge ~i la efectulludic al "ariei calomniei". Goethe. cel mai notoriu creator de anima~ie cu marionete. Matura nilzdravanil (1962).Cuiul (1963) -. Ritm (1965).asemeni lui Gepetto. culori calde. nu oricum. Arghezi sau Shakespeare Domnul Goe (1956). a poveste cu ursuleri. maturoiului). prin papu~ile sale. doua buca~i de lemn pe masa unui sculptor) sau Romeo ~'i Julieta (0 anima~ie de pietricele.un alt pionier al filmului de animatie. Doua creioane.yterilor (1962).pe cand juca in Rasuna valea. Motanul In cosmos (1968). Soarele $i trandaf'irul (1965). inca din 1949. Ucenicul vrajitor (1957). cehul Jiri Tranka.. Cea mai prolifica perioada din crea~ia regizorului (1953-1966) cuprinde aproape 30 de filme. Bob CiHinescu ~i-a propus. ci pe partea sa ascu~ita. Parabolele lui Bob Calinescu n-au fost niciodata lipsite de tillc. personaje simpatice. mereu. deopotriva.filmul-~coaEl" Bunicul a sadit o ridiche. chiar daca era sarac din punct de vedere al anima~iei. legendara dilema a lui Columb: un om se ambi~ioneaza sa a~eze in picioare un ou. cu ajutorul carora autorulincearca sa sugereze aqiuni ~i caractere umane). In 1954 debuta ~i Olimp Vara~teanu. cantata de Nicolae Secareanu). cartoane decupate . Patru pitici (1967). Opera sa cinematografica a urmat un proces permanent de abstractizare. de-a lungul anilor. incercase un filmule~ de un minut. filme moralizatoare pentru copii pre cum Chit In pericol (1956) sau Nazdravanii (1957). sprijinit pe propria coaja. Vulpea pacaLita. un experiment original. lulian Hermeneanu. el se va a~eza vertical. Intrat in lumea filmului ca actor. Scrisorica). Alf'abetul (1958).Toporul . Zdna de cemeala (1961). . se apara. ecranizari dupa Caragiale. felurite ca gen sau ca sursa de inspira~ie. ~i-a innoit permanent mijloacele de expresie. Ucenicul \nljitor (in care. gustul experimentului i-a marc at intreaga crea~ie.~i harul construqiei caracterologice a papu~ilor. Ar fi de amintit ~i un film de mai t1lrziu al regizorului.cu Pacalina ~i Pacalici . de pilda.

Filmele sale . Mimetism (1966). i'~ii'ncearca fortele i'nparnf1etul social-politic . tu dore~ti. Cotidiene (1964). Made in Africa (1961) -. Cea mai importanta creatie a sa din anii '60 a fost filmul Prostia omeneasca . autorul parase~te personajele animaliere care I-au lansat. desigur cu tributurile de rigoare pHitite mae~trilor" . Dupa ce i'ncearca. a carui creatie avea sa se extinda pe aproape patru decenii. Eu doresc. primul. registrul stilistic al iui Olimp Vara~teanu se diversifica. ani de zile. Insula Negritei ~i Urna miraculoasa. regizorul a fost considerat "creatorul ~co1iiromane~ti de eartoane deeupate". Ar fi de retinut ~inumele unuia 169 .Omagiu (1959). Constantin Mustetea a facut saltul seriptic ~ivalorie i'n breasla regizorilor eu filmul Cine a gas it manu~a? (1961). tatallui Ion Popescu Gopo ~ial operatorului Alexandru (Alecu) Popescu. 0 mentiune ~ipentru scheciul Oul din Pamantul oamenilor (1967). Pefir (1967) .): pe buna dreptate. ~ipurcelulla patina} (1958). Olimp Vara~teanu a i'mbogatit filmografia genului satiric cu titluri incitante: Nimic despre Arhimede (1965). Fata din Far West (1970).cum yom vedea . Printre regizorii afirmati i'ndeeeniul al ~aselea a fost ~iGeorge Sibianu. Ghiocei (1964). Victor Antonescu.unul dintre fondatorii filmului profesionist de animatie . Ratoiul . i'nfuga. investite nu 0 data eu un umor incisiv. Balena (1966). Supersti(iosul (1956). George Sibianu. printre care aceea cu drobul de sare. au retinut atentia i'ndeosebi prin capacitatea de fabulatie a autorului. un film colectiv printre autorii caruia s-au numarat Virgil Mocanu.regizorul abordeaza. Genoveva Georgescu. realizand "filme de autor" ~i de inspiratie literara. La carnaval (1965).unele dintre ele i'mbinari de procedee.0 hazlie ecranizare a unui basm de Ion Creanga. in 1968 -. Caciulita cu duc ro~u (1964). aeest din urma film fiind un amuzant joe de metafore verbale ~ivizua1e. Variatiuni (1969). Filmele amintite sunt doar 0 mica parte din creatia de referinta a autorului: i'n anii '70 ~i '80 regizorul . cu diteva seevente savuroase. evident i'nca de la primul sau film (Veniti maine!) ~i sustinut de alte cateva eartoane decupate. Campul (1970). Cu timpul. Fin umorist.de animatie. regizorul Constantin Mustetea s-a stabilit i'n America. Specialist i'n filme pentru copii. Cuvinte (1968). tehnica desenului animat cu eea a eartoanelor decupate -. Raidul pacii (1960). Olimp Vara~teanu. el dorqte (1969). i'~iafirma tot mai raspicat potentialul ironic. dovedind i'nclinatii speciale pentru filmul de papu~i. trei filme ale sale din 1955. i'n seqia de animatie a Studioului "Bucure~ti". Ziimhetul (1965). Purcelul In excursie (1959). Ion Popescu Gopo.i'~iva consolida filmografia (reapropiindu-se de universul copilariei. Pataniile vulpoiului ~i Zdreanta. Unul dintre colaboratorii lui Gopo. Idila (1967).distins. Printre celelalte filme ale sale s-au numarat Telefonul (1958). cu "Pelicanul de aur" la Festivalul international din Mamaia. Boul ~i vitelul (1968). Dupa cum 0 spune Dinu loan Necula i'n volumul sau "Calatorie in lumea animatiei romanqti". Ratoiul Mac-Mac (1957). Printre autorii aetivi dupa anul 1954 s-a numarat ~i Constantin Popescu (18951965). Coco~elul de hiirtie (1965). de altfel. i'n speta ~coli1eiugoslava ~ipoloneza. cartoanele decupate i'n animatia romaneasca.a aetivat. din anu11951. i'n 1957. care realiza. desenul zganat pe pe1icula~ifilmul de papu~i. lngerul fmpu~cat (1967). Hoata de la circ (1962). lmparatia lene~ilor (1961). Din 1970. s-au numit Sasefahule cu un strut (1964).film distins eu "Leul San Marco" la Venetia -. "suflul novator adus de eli'n animatia romaneasca a anilor '60 reprezinta 0 incercare aproape singulara de racordare la contextul avangardei europene a genului. Constantin Popescu . episoade de serial etc. ca animator. lasand i'nurma sa pe1iculeea Fluiem~ulfermecat (1954). Vulpoiul campion. Cinci saptamani In balon (1966).

Florin Anghelescu realiza. de Constantin Popescu. ca regizor. Anul 1964 ramane foarte important in istoria filmului de animatie. de Nell Cobar.bazate pe jocul unor forme geometrice . Cele 28 de filme din 1970 au fost: Broasca!li !lobolanul de Eduard Sasu. atunci. in anii '60. Pata ~i Paralele (1966). Penele negre de Florin Anghelescu. !loricelul !Ii nevastuica de Horia ~tefanescu. 21mbetul de Constantin Mustetea.dintre colaboratorii apropiati ai regizorului la un alt film valoros (Mimetism). grafician. el a semnat pelicule ca Lacatul minune (1955). in padurea lui Ion de Adrian Petringenaru. inainte de a se stabili in strainatate. Insula de Olimp Vara~teanu. poveste! de Luminita Cazacu. Hello.. Pisica. Gradina de Tatiana Apahidean. Petrica!li Inca cine va (1964). Nota 3. pentru ca. Baiatul!li carbunele (1967). Frunza !Ii puiul de Angela Buzila. Electronicus (1963). Fata din Far West de Olimp Vara~teanu. Dimensiuni (1966) . Bautura blestemata de Laurentiu Sarbu. Dedicat filmelor pentru copii. in ami '60.N . graficianul Benedict Ganescu. productia de filme s-a dublat: 28 de pelicule In 1970. Piratii cosmosului de Mircea Toia. Fara morala (1964). Desen pentru 0 pasi1re de Letitia Popa. Ultima fntoarcere de Florin Anghelescu.~i ca regizor de animatie (prin filmul Casute ascunse). Soarele !Ii trandafirul de Iulian Hermeneanu. Din 1970 se va stabili in strainatate (in Statele Unite ale Americii) ~i~tefan Munteanu (1926-1990).din 1960 . patania lui Ion): autor de filme pentru copii. La carnaval. riscurile uniforrnizarii. Defect de Virgil Mocanu.~elul de hartie de George Sibianu. De-a rostogolul (1964). $obolanul !Ii stridia de Constantin Crahmarel. Coco!lelul. Motanul pedepsit (1958).in deceniile cm:eau urmat . Bun sosit de Ion Ganescu. Cine e de vina? de Olimp Vara~teanu. Coco. Studioul "Animafilm". In numai ~ase ani. Valentin 170 . Calomnierea calomniei de Bob Calinescu. Tot catre sfaqitul anilor ' 50 debuta. Intre aceste "copeyti" au intrat multi alti regizori de animape. poet. Un bloc neobi!lnuit de Matty AsIan. Legenda contemporana (1961). Flori pentru Mihaela de Nell Cobar. Domni!loara vrajitoare (1968). ale cMui desene . la O. Unde nu-i cap de Bob Calinescu. S-a inaugurat. Bradutul singuratic (1959). Pana la sfar~itul anilor '50 a realizat filme la Studioul "Bucure~ti" ~i Jean Moraru (intrat in cinematografie inca din 1941. Pe un perete. Tolanici (1957). cu umor ~i inflexiuni satirice. Pe un picior de plai de ~tefan Munteanu. Gardul de Gelu Mure~an.C. Gura lumii de Horia ~tefanescu.film premiat la Mostra filmelor pentru copii de la Venetia -. de Ion Truica. o poveste cu cartona!le de Laurentiu Sarbu. Campul de George Sibianu. In 1965 au fost produse urmatoarele scurtmetraje la "Animafilm": Doua creioane de Iulian Hermeneanu. pelicule ca Povestea cu iepura!li (1963).~tele de Victor Antonescu. Buna dimineata. Nimic despre Arhimede de Olimp Vara~teanu. sa semneze alte pelicule ca Oac broscoiullaudaros (1960). Pove!ltile piticului Bimbo de Horia ~tefanescu. Aventurile lui Bobo de Florin Anghelescu.premiat la Bergamo -. titlurile de referinta ale creatiei sale venind in deceniul urmator. un artist de clasa. Iepurele !Ii broa. Soclul de Marin Ionescu ~iPaul Socrate Mateescu.sugerau. realizator al unui film de animatie inca din 1946. Aventurile lui Bobo (1965). el fiind autorul unor scurtmetraje ca Zgribulici (1961) . Domnul Goe de Liana Petrutiu. pictor. Cocenel de Bob Calinescu. Rapirea de IulianHermeneanu. cu filme precum Aparat universal (1958) ~i Petrolache Fat Frumos (1959). fata de 15 In 1965. pisica !Ii !loricelul de Artin Badea. Aventura In albastru (1969). lansat . Liviu Ghigoyt (1925-1979). Intre aceste "coperp" s-au modelat . Doppy! de Horia ~tefanescu.profesiunile specifice filmului de animatie ~i multe nume au dobandit identitate artistica prin compartimentul in care s-au afirmat (unii dintre realizatori devenind reputati autori de filme): Eduard Sasu.

Carina Tincu. Dar sa urmarim. in 1965. Inca de la primul sau desen animat. in continuare..pete de euloare . ale apocalipsei. Ion Vmosu. Mihai ~umbaru. de basm ~ide traditie cu 0 problematiea filozofica modema. Autobiografie.ca ~i in filmele urmatoare . un regizor care. hazliul desen animat Un bloc neobi:jnuit ~i. conferind pelieulelor sale 0 ambianta eosmica. Simelia Bron faeea urmatoarele distinqii: "Influentat initial de Lenica. Mihai Gheorghe.devin adesea imaginea unor stari complexe de spirit sau a unor idei in planul meditatiei. inceputul altor filmografii. Adrian Hoble (animatori). care coehetase ~ipana atunei cu animatia (colaborand la filme precum 0 poveste cu ursulefi sau Lacatul minune. care ~i-a prelungit in film preocuparile plastice. Pana la sfar~itul deceniului al ~aptelea. Sandu ~tefan (operatori). in 1970. este. care avea sa revina din film in film: Mihaela (1968). grafieianul ~i criticul de arta Virgil Mocanu. Lumea vag «suprarealista» a filmelor sale subliniaza metaforic aceste realitati interioare.tor:Poveste cu cartona:je (1965). Sabin Bala~a va mai fi prezent pe ecrane cu Ora:jul (1967). apeland la un procedeu potrivit cu personalitatea sa. inaugurand astfel o cariera de sucees. cuplul. Valentin Cain. in 1965. avea sa ajunga . Tot in 1966 debuta ca regizor pictoml Sabin Bala~a. Anca Barbu. un alt scurtmetraj spiritual. Erika Nemescu (sunet). Cecilia Cristian (desenatori).1955).~i sa creeze . Manuela Hodor. Cu filmul Gura Lumia debuta. dupa infiintarea Studioului "Animafilm". promit3. Flori pentru Mihaela (1970) ~ialtele. automl dovedindu-se . in deceniul al optulea. pictura sub aparat. Sabin Bala~a intra in galeria "premiantilor" . Ciocarlia (1969).in Statele Unite ale Americii ~i Canada. Geneza. fiecare pata ~i nuanta accentuand 0 emotie sau o idee. la 40 de ani.compozitor Calin Ioachimescu. Fata vantului (1967). In volumul sau "A opta arta".. Laura Jianu.respeetiv . speetaeuloase contopiri ale cerului eu marea. Zece catei (1968). In aceea~i 171 . Legenda ~i pamantul oamenilor (1967). "Albastrul de Bala~a" trece din pictura in film. Dupa ce realizase cateva scurtmetraje ca Mitica (1965) ~i Baiatul carefacea totul pe jumatate (1964). de asemenea. Tiberiu Borcoman.cu "Pelicanul de argint" la Mamaia ~i "Cupa veseliei" la Viena -.Baciu. Ticu Puran. in inspiratia tematid ~i executia plastid. Multumesc. Sanda Coada. ale dialecticii contrariilor revin obsedant in filmele sale (ea ~iin picturile sale. Merele (1968) ~ilansa un personaj vesel ~i simpatic. Formele . Pieretta Atanasiu. temele eosmogoniei. sau viitoml . Ineeputul de eariera al unuia dintre cei mai prolifici realizatori ai Studioului "Animafilm". Virgil Toader. motivele panzelor sale.un pictor harazit allumii mirifice a copilariei. Valentin Elizeu. Tudor Mihalache. Mihaela (1968). ca regizor de animatie. Bujor ~teIanescu. Alt caricaturist. Sabin Bala~a se define~te curand ca un artist original. realiza in continuare desenele animate Eu!!! (1966). Poezia miniaturalului razbate in toate filmele lui Laurentiu Sarbu. receptiv la 0 armonioasa impletire de lirism. Laurentiu Sarbu (1936-2000). Matty AsIan (1924-1995) a realizat. Ana Andreescu. Prietena noastra Mihaela (1969). chiar daca adevarata sa fata nu se lasa descifrata de la primele filme: Basm (1966). F ata In fata cu fericirea (1967). Bala~a amplifica functia simbolica a culorilor. Maria Petre. de altfel) . Paiata (1968). Andra Badulescu. earieaturistul Nell Cobar (1915-1993) debuta la "Animafilm" cu Nota 3 (1965). Horia ~tefanescu. pictoml. Umbra (1966). Sonia Georgescu. Pasarea Phoenix ~i Valul (1968). siderala. eonsiderata ca dominanta". in anii 1953 ~i . Elisabeta Vasilescu (montaj). Constantin Iscrulescu. Rad Codrean. ale razboiului. Olga Paraianu-Nitu. anuntandu-~i apetitul satiric din deeeniul urmator. Bautura blestemata (1970). un ironist innascut. Fascinafii (1969).reputat . Picatura (1966). Mihail Marian. Defect (1970). In 1966 debuteaza. Constantin Merlan. Felicia Puran.

Aventura In albastru (1969). produqia de filme s-a dublat: 28 de pe1ieule in 1970. Pata ~i Paralele (1966).sugerau. Florin Anghelescu realiza. Intre aceste "coperti" s-au model at . Ziimbetul de Constantin Mustetea.premiat la Bergamo -. S-a inaugurat. el a semnat pelicule ca Lacatul minune (1955). pisica ~i ~oricelul de Artin Badea. patania lui Ion): autor de filme pentru copii. Tot eatre sfar~itul anilor '50 debuta.film premiat la Mostra filme10r pentru copii de la Venetia -. Pe un perete.dintre eolaboratorii apropiati ai regizorului la un alt film valoros (Mimetism). Tolanici (1957). Electronicus (1963). Ultima Intoarcere de Florin Anghelescu. Doppy! de Horia ~tefi1nescu. Pisica. Cele 28 de filme din 1970 au fost: Broasca ~i $obolanul de Eduard Sasu. Calomnierea calomniei de Bob Calineseu. titlurile de referinta ale creatiei sale venind in deceniul urmator. atunci. Unde nu-i cap de Bob Calinescu. Un bloc neobi~nuit de Matty AsIan. Insula de Olimp Vara~teanu. Intre aceste "coperti" au intrat multi alti regizori de animatie. Fara morala (1964).profesiunile specifice filmului de animatie ~i multe nume au dobandit identitate artistica prin compartimentul in care s-au afirmat (unii dintre realizatori devenind reputati autori de filme): Eduard Sasu. Frunza $i puiul de Angela Buzila. La carnaval. Penele negre de Florin Anghelescu. fata de 15 in 1965. Defect de Virgil Mocanu. ea regizor. Gardul de Gelu Murqan. ale earui desene . Motanul pedepsit (1958). De-a rostogolul (1964).in deceniile ca~eau urmat . Pove~tile piticului Bimbo de Horia ~tefanescu.~i ca regizor de animatie (prin filmul Casute ascunse). Domni~oara vrajitoare (1968). Dedieat filmelor pentru copii. eu umor ~i inflexiuni satiriee. Bun sosit de Ion Ganescu. sa semneze alte pelieule ea Oac broscoiullaudaros (1960). riseurile uniformizarii. poveste! de Luminita Cazacu. In 1965 au fost produse urmatoarele scurtmetraje la "Animafilm": Doua creioane de Iulian Hermeneanu. inainte de a se stabili in strainatate.Iepurele ~i broa~tele de Victor Antonescu. Buna dimineata. pictor. Pe un picior de plai de ~tefan Munteanu. Rapirea de Iulian Hermeneanu. Legenda contemporana (1961). Din 1970 se va stabili in strainatate (in Statele Unite ale Americii) ~i~tefan Munteanu (1926-1990). Coco~elul de htirtie de George Sibianu. Petrica ~i Inca cineva (1964). realizator al unui film de animatie inca din 1946. de Ion Truica. grafician. Soarele # trandafirul de Iulian Hermeneanu. in anii '60. Soclul de Marin Ioneseu ~iPaul Soerate Mateeseu. ~oricelul ~i nevastuica de Horia ~tefanescu. Gradina de Tatiana Apahidean. Sobolanul . Cine e de vina? de Olimp Vara~teanu. graficianul Benedict Ganeseu.C. 1n padurea lui Ion de Adrian Petringenaru. Gura lumii de Horia ~tefanescu. Domnul Goe de Liana Petrutiu. Anull964 ramane foarte important in istoria filmului de animatie. lansat . Desen pentru 0 pasare de Letitia Popa. Dimensiuni (1966) . de Nell Cobar.bazate pe joeul unor forme geometriee . Baiatul ~i carbunele (1967). In numai ~ase ani. Cocenel de Bob Calinescu. Flori pentru Mihaela de Nell Cobar. Hello. Liviu Ghigort (1925-1979). Nota 3.yi stridia de Constantin Crahmarel. Bautura blestemata de Laurentiu Sarbu. un artist de c1asa. Piratii cosmosului de Mircea Toia. de Constantin Popescu. Nimic despre Arhimede de Olimp Vara~teanu. pentru ea. Aventurile lui Boho de Florin Anghe1escu. Cdmpul de George Sibianu. pelicule ca Povestea cu iepura$i (1963). o poveste cu cartona~e de Laurentiu Silrbu. Pana la sfar~itul anilor '50 a realizat filme la Studioul "Bueure~ti" ~i Jean Moraru (intrat in einematografie inca din 1941. Fata din Far West de Olimp Vara~teanu. la O. Coco~elul. poet. Bradutul singuratic (1959). Studioul "Animafilm". Valentin 170 . eu filme preeum Aparat universal (1958) ~i Petrolache Fat Frumos (1959).din 1960 .N.. in anii '60. Aventurile lui Bobo (1965). e1fiind autorul unor scurtmetraje ca Zgribulici (1961) .

. Dupa ce realizase cateva scurtmetraje ca Mitica (1965) ~i Bt':liatul carefacea totul pe jumatate (1964). realiza in continuare desenele animate Eu!!! (1966). de basm ~i de traditie cu 0 problematica filozofica moderna. Olga Pfu"aianu-Nitu. inceputul altor filmografii.Baciu.1955). Sonia Georgescu. inaugurand astfel o cariera de succes. in deceniul al optulea.ca ~i in filmele urmatoare . Merele (1968) ~i1ansa un personaj vefOel ~i simpatic. Ticu Puran. pictorul. Tiberiu Borcoman. siderala. Cu filmul Gura lumiii debuta. sau viitorul . Inceputul de cariera al unuia dintre cei mai prolifici realizatori ai Studioului "Animafilm". Rad Codrean. Defect (1970).devin adesea imaginea unor stari complexe de spirit sau a unor idei in planul meditatiei. Valentin Cain. Prietena noastra Mihaela (1969). Zece catei (1968). Tot in 1966 debuta ca regizor pictorul Sabin Bala~a.compozitor Calin Ioachimescu. Pasarea Phoenix ~i Valul (1968). un ironist innascut. un alt scurtmetraj spiritual. cuplul. Bujor ~teIanescu. Sabin Bala~a se define~te eurand ca un artist original. Carina Tincu. Ciocarlia (1969). Multumesc.ln aceea~i 171 . ale apocalipsei. de asemenea. fiecare pata ~i nuanta aecentuand 0 emotie sau o idee. Horia ~tefanescu. Alt caricaturist. Simelia Bron facea urmatoarele distinetii: "Influentat initial de Lenica.~i sa creeze . motivele panzelor sale. Felicia Puran. care avea sa revina din film in film: Mihaela (1968). Inca de la primul sau desen animat. Sabin Bala~a intra in galeria "premiantilor" . conferind peliculelor sale 0 ambianta cosmica. Formele .Erika Nemescu (sunet). dupa infiintarea Studioului "Animafilm". in 1965. Fata fnfata cufericirea (1967). in 1970. apeland la un procedeu potrivit cu personalitatea sa. Mihaela (1968). temele cosmogoniei. in 1965. Virgil Toader. Tudor Mihalache. chiar daca adevarata sa fata nu se lasa descifrata de la primele fi1me: Basm (1966). receptiv la 0 armonioasa impletire de lirism. Constantin Iscrulescu. in inspiratia tematica ~i executia plastica. Sanda Coada. Legenda ~i pamantul oamenilor (1967). Andra Badulescu. care ~i-a prelungit in film preoeuparile plastiee. in continuare.un pictor harazit allumii mirifice a copilariei. spectaculoase contopiri ale cerului cu marea. Poezia miniaturalului razbate in toate filmele lui Laurentiu Sfu"bu. hazliul desen animat Un bloc neobi!jncdt ~i. Adrian Hoble (animatori). graficianul ~icriticu1 de arta Virgil Mocanu. Manuela Hodor.respectiv . Laurentiu Sarbu (1936-2000). ale dialecticii contrariilor revin obsedant in filmele sale (ca ~iin picturile sale. ca regizor de animatie.in Statele Unite ale Americii ~i Canada. de altfel) . Bala~a amplifiea funetia simbolica a eulorilor. Anca Barbu. Umbra (1966). In 1966 debuteaza. ale razboiului. Laura Jianu. avea sa ajunga . pictura sub aparat. care cochetase ~ipana atunci cu animatia (colaborand la filme precum 0 poveste cu ursule(i sau Lacatul minune. Cecilia Cristian (desenatori). Constantin Merlan. Sabin Bala~a va mai fi prezent pe ecrane cu Ora!jul (1967). in anii 1953 ~i . Ion Vfu"tosu. anuntandu-~i apetitul satiric din deceniul urmator. Fascina(ii (1969). Valentin Elizeu. Ana Andreescu. Matty AsIan (1924-1995) a realizat. Flori pentru Mihaela (1970) ~ialtele. la 40 de ani.autorul dovedindu-se . considerata ea dominanta". Fata vantului (1967). Geneza. caricaturistul Nell Cobar (1915-1993) debuta la "Animafilm" cu Nota 3 (1965).Sandu ~tefan (operatori). este. un regizor care.eu "Pelieanul de argint" la Mamaia ~i "Cupa veseliei" 1aViena -. Elisabeta Vasilescu (montaj). Mihail Marian.. Lumea vag «suprarealista» a filmelor sale subliniaza metaforie aeeste realitati interioare. Bautura blestemata (1970). "Albastru1 de Bala~a" trece din pictura in film. Picatura (1966). Autobiografie.reputat . Paiata (1968). Pana la sffu"~itul deceniului a1~aptelea. Mihai ~urubaru. promitator: Poveste cu cartona!je (1965). In volumul sau "A opta arta".pete de culoare . Pieretta Atanasiu. Mihai Gheorghe. Dar sa urmarim. Maria Petre.

Guta . al doilea (premiat la "internationalul" de la Mamaia). Frunza $i puiul). Greierele $i furnica. regizorul Gelu Mure~an n-a confirmat. in anul1964.fratele regizorului -.dar bogata ca desenator. fabula lui La Fontaine (1969) ~i Ios masca! (1969) -. realizat in colaborare cu Eduard Sasu (1968). scenograf ~i"intermediarist" . Adrian Petringenaru . dupa La Fontaine (1969). in acei ani. 0 intrare triumfala in regia de anima(:ie. la acest ultim film. de~ifilmele sale au lasat sa se intrevada sensibilitate ~idelicatete: Poveste pe geamul fnghetat. in anii '80 se va stabili in Spania . 0 legenda populara cu personaje din tezaurul iconografic al picturii pe sticla -. desenul animat Acvila $i bufnita. primul 0 animare de ma~ti. decat partial. Ladislau Labancz.a avut Angela Buzila.de~i gandul ne poate duce ~i spre un Norman McLaren . in 1967). Marin Ionescu (Soclulin 1965 ~i Surasul sfinxului in 1966). Eduard Sasu . Domnul Goe dupa Caragiale (1970) -.Calutul cu coama albastra (1969) ~i Gradina (1970) -. reputatul desenator ~i animator Artin Badea semneaza.d in urma Trei pove$ti de dragoste. Alta Scufita RO$ie (1969).care.Dan nazdravan in 1968 ~i Pe un perete in 1970 -. doua filme de mare originalitate. a cariera scurta. Ion Ganescu (Bun sosit. alte pelicule cartoane decupate ~idesene animate . Broasca $i $obolanul (1970). intr-o prima etapa. doua filme originale.cu Hai la circ! (1967). poveste!. colaboratorullui Gopo. cu Apartamentul ~i a mai semnat .la festivaluri internationale: Gura lumii 172 . Tatiana Apahidean .Brezaia (1968) ~i in padurea lui Ion (1970). Targul de fete (1969). Mircea Toia i~i anunta predilectia pentru science-fiction. aparitia Studioului "Animafilm". in 1969. 1969). scenografa Genoveva Georgescu (Zmeul. ale carui personaje geometrizate (din Mimetism. plastice. ca regizor.a debutat. consacrand un artist de mare originalitate: dincolo de umorul ~igrafismul simplu al personajelor sale.de a vedea ~i a judeca lumea. Prin Piratii cosmosului (1970). Fata babei $ifata mO$ului.soldata cu un "Leu de argint" la Mostra filmelor pentru copii de la Venetia (1970).deopotriva. spre filmul cu actori ~ispre Statele Unite ale Americii . in 1969). la "Animafilm". tentata sa "puna in mi~care" propriile ilustratii de carte sau sa inventeze pove~ti desenate: Plimbarea lui Esop (1967). dintre care 12 au fost premiate . lasap. dupa 1970 autoarea intorcandu-se pe platouri doar de doua ori (cu Singuratatea puiului.cu una sau mai multe distinqii .Grice 00$ f$i are na$ul. a caror filmografie se va implini in deceniile urmatoare (~idespre care yom mai avea prilejul sa vorbim): Liana Petrutiu . Spre sfar~itul anilor '60 au debutat.in drum spre televiziune.Produc(:ia s-a consolidat. Dupa ce debutase inca din 1965 cu Sticletele. Baiatul $i porumbelul (1968).fabulele animaliere Iepurele $i broasca testoasa. un mod allui ~i numai allui . 1970). Dupa debutul promitator din 1969 (cu Primavara) ~i dupa Gardul (din 1970). Victor Antonescu . ca(:ivadintre creatorii de baza ai Studioului.un factor pozitiv in Istoria filmului romanesc de anima(:ie. in 1967. grafica incitanta a lui Benedict Ganescu . care va deveni scenograf in filme de fiqiune (Colosul. cu grafica de Doina Levinta (1967). Neindoios. cu grafica ~i decoruri de Benone ~uvila (1967).inainte de a-~iinventa un personaj allui.din multe puncte de vedere . in anii 1965-1970 au fost realizate 128 de pelicule. Constantin Crahmarel (Sobolanul $i stridia. De remarcat inca 0 data. Luminita Cazacu prin Buna dimineata. poetice ~iironice. ca regizor . Ion Truica . Puia Popescu (Greierele $ifurnica. Tot atunci . S-au mai manifestat. a insemnat . 1970).ca Petre Cenu$a (1969) sau Desen pentru 0 pasare (1970). din Bun sosit) au Iacut valva in epoca. reputatul artist a impus un mod de gandire specific. cu virtu(:i. dupa Ion Creanga (1969).a trecut pe la "Animafilm" ~iregizoarea Leti(:iaPopa.perioada se va consuma experienta regizorala a graficienei Geta Bratescu.

Un singur exemplu. Bunti dimineafa. in 1957. in ptidurea lui Ion de Adrian Petringenaru. Cand primtivara e fierbinte de Mircea Saucan sau Anotimpuri de Savel Stiopul au fost printre primele tentative "experimentaliste" ale cinematografiei naponale. Variafiuni de Olimp Vara~teanu. Henry Malineanu. realizat tot impreuna. Laurentiu Profeta. compozitorul filmelor lui Gopo. dragostea mea in 1959 ~i Anul trecut la Marienbad in 1961. filmul romanesc incerca sa treaca de la "povestirea cu imagini" la "povestirea in imagini".propunandu-~i ~i 0 forma de de-teatralizare a creatiei cinematografice. Mihaela! de Nell Cobar.de Horia $tefanescu. filme precum Viafa nu iartti de Iulian Mihu ~i Manole Marcus. care a respins cu vehementa canoanele naratiunii traditionale. Iulian Mihu ~i Manole Marcus. un pas esenpal in procesul "cinematografizarii".epicul.cum s-a spus . au scris muzica de film. La 173 . Richard Oschanitsky. Pe de alta parte.. Nicolae Brandu~. Anatol Vieru.alaturi de altele. Pictitura de Sabin Bala~a. Lucian Metianu. Moara cu noroc de Victor lliu sau Erupfia lui Liviu Ciulei . cu abundenta metaforica (Anotimpuri)" . George Grigoriu. inca. Prerniera filmului Viafa nu iartti avea loc in februarie 1959.. AHituride Dumitru Capoianu. Titi Acs.formularea apartinand criticului George Littera (in studiul "De la Moara cu noroc la Ptidurea spanzurafilor: in cautarea limbajului").. un mare numar de autori. Constantin Miereanu. care a ramas. Radu Zamfirescu. conjugand expresia cinematografica "cu discontinuitatea analizei psihologice (Viafa nu iartti).vorbe~te de la sine . Paul Urmuzescu. dar realizarea practica a peliculei s-a petrecut cu doi ani inainte. de 0 adevarata descoperire. Horst Gherman.. Lista aceasta ramasa "deschisa" . Precizarea este necesara pentru 0 corecta raportare a filmului la tentativele experimentaliste ale filmului mondial: "regizorul memoriei ~i al timpului" Alain Resnais. Tiberiu Borcoman . Stiruttiri de Ion Popescu Gopo. In modalitap diferite. descoperirea puterilor expresive ale plasticii. Cam in aceasta zona se situau tentativele experimentaliste ale filmului romanesc de la sfar~itul anilor '50 ~i inceputul anilor '60. Jean Ionescu. Teodor Dragulescu. in anii 1965-1970. ani la rand. s-au consolidat ~iprofesiunile filmului de animatie. Radu $erban. insotit. pe care mcerc sa-i mentionez in ordinea cronologica a primelor partituri (exceptand autorii "aranjamentelor muzicale"): Valentin Curocichin. in incheierea acestui capitol. Pe fir de Constantin Mustetea. Aurel Giroveanu. Paul Hurmuzescu. Marius Suciu. Adrian Ciceu. Greierele ~ifurnica de Victor Antonescu. frontul creator s-a largit ~i s-a diversificat. Felicia Domceanu. cu expansiunea mai puternica a lirismului (Cand primtivara e fierbinte). Mulfumesc. PRIMELE TENT ATIVE "EXPERIMENT ALISTE" Dupa cum critica a subliniat in repetate randuri. Prostia omeneascti de George Sibianu. Liviu Dandara. propunea spectatorilor Hiroshima. cei doi regizori ai filmului Viafa nu iartti. poveste! de Luminita Cazacu. Leul ~i !foarecele de Horia $tefanescu. astfel de pelicule paraseau intelegerea "spectaculara" a conflictului cinematografic. optand pentru formule de povestire mai libere. din aceia~i ani. Cornel Fugaru. "atomizand" chiar . Radu Caplescu. filmele amintite . aveau la activ un "film de Institut". Altfel spus. Dan Ionescu. Valul de Sabin Bala~a. Cum am subliniat. in mod firesc.

debutantul lulian Mihu a fost admonestat 174 . Doi dintre ei.care preia de la Cehov ~i "functiile" livezii cu vi~ini -.mere. experimentalista -.. Parabola alungarii din rai capata consistenta pe parcursul derularii povqtii senine de dragoste a filmului fn paji~tea livezii cu mere . a~a cum pe vremuri nu purtase noroc Evei ~ilui Adam".unde Aniuta ~iAndriu~a. comenteaza sec: "marul nu le purta noroc. ci ~i ambitiile artistice.formula lui novatoare. Sugestia au preluat-o de la Cehov. nu numai personalitatea. ridieau probleme ~i autorii: la 0 conferinta a cinea~tilor din 1956. lntrat pe platouri sub titlul Cand se ridici1 ceara. suficiente. Termenul acesta de nou val avea un sens diferit de acela pe care 11vor dobandi "noile valuri" .pleaca. acest film-parabola este ~i un film-semn: intrau forte noi fn cinematografia nationala. pentru finalizarea filmului lor de diploma la Buftea. iar Manole Marcus numai 27 . pedeapsa divina. dar scenariullor nu este 0 "adaptare". imediat dupa succesul "mici bijuterii" . dupa confruntarea cu boierul (Sini~alvetici) ~isluga lui (Gheorghe Hauca) care asmute cainii . cei doi fndragostiti par aceia~i dar sunt altii. de la inceput. trage-i 0 biltaie iubitului tau. este 0 re-scriere a tramei. Ridica probleme ~ifilmul . Premisele favorabile n-au fost.ale cinematografului mondial (cel cehoslovac. apoi. dupa. inca in 1955.. la vremea lui.mpHiri dintr-o livada de meri . prin puritatea de icoana a chipului lor. Se rupe ceva in cei doi protagoni~ti ai dramei . frumu~ico. e drept.0 "povestire dupa 0 idee de A.lulian Mihu avea 29 de ani cand a terminat Institutul. "nu danseaza decat 0 vara" -. La mere. a stat blocat de cenzura luni de zile. insa. altfel spus. "Moartea tanarului eu termen redus" ~i "Pe campia de sange a Mara~e~tilor". 0 moarte sufleteasca. George Cornea ~iAlexandru Intorsureanu. anulin care cei doi au absolvit clasa de regie (premiera acestui scurtmetraj a avut loc in 8 iunie 1956). imediat: la "portile" filmului romanesc se aflau. cei doi regizori erau pe 0 panta ascendenta.~coala" ..Manole Marcus (intrat fn productie fnca in vara anului 1956. doi colegi de promotie.cu pretentii de . ei "vizualizeaza" povestirea urmarindu-~i propriile finalitati artistice: realizarea unui film-parabola.P. scurtmetrajul La mere a reu~it. au obpnut sprijin din partea regizorului Victor Iliu . lulian Mihu ~i Manole Marcus. in ei s-a produs 0 moarte. "Intoarcerea tatei din razboi". hotarati sa debuteze "in tandem" (~icolaborand cu un tandem operatoricesc. de la un text literar clasic. Cei doi tineri regizori . in acela~i timp. ~i cutezau mai multi Noul film al tandemului lulian Mihu . 0 re-compunere. a ie~it pe ecrane dupa trei ani de la intrarea in productie.carora Silvia Popovici ~iNicolae Enache-Praida Ie anunta. pregatiti de "atac". un numar mare de absolventi dintr-o noua promotie a lnstitutului de Arta Teatrala ~i Cinematografica. dintr-o perspectiva strict cinematografica. fiindca te-a fnvatat sa furi . un prim semnal: in cinematograful romanesc se pregatea sa intre un "nou val" regizoral. stapanullivezii cu mere pare un Dumnezeu fn ruba~ca.La mere) _pareaca are drum descbis: punctul de plecare al filmului erau ni~te nuvele de Alexandru Sabia . al Patimilor.. Gheorghe Fischer ~iClaudiu lliut). Cehov" - a fost. care.. "Nu vrei? Atunci bate-o tu pe ea!" -. ". La mere . sosit in clipele euforice ale pove~tii de dragoste pentru a sanctiona pacatul originar. o performanta rara: a fost difuzat in salile de proiectie din toata tara. "fructul oprit" anunta norul care va intuneca ambianta paradisiaca..cum i s-a spus . cum este povestirea cehoviana. aveau langa ei un cuplu de operatori prestigio~i. Noii intrap in cinema i~i anunta. cum spuneam. avea un sens pragmatic. in finalul tristei int3.). eel francez etc.. destinul tragic: la capatul supliciului."Ei.un scriitor agreat in epoca -. filmul a avut de infruntat serii intregi de amanari ~i"refaceri". codiriguitor al cinematografiei -.profesorullor ~i.

de pe "eampia de sange a Mara~e~tilor". ~i viata . cu con~tiinta incarcata: din pricina abrutizarii la care I-a silit razboiul. inainte de oriee alteeva. Lasand la 0 parte ideea ca Intoleranta. capodopera lui Griffith. ea razboiulin Viata nll iarta): intoleranta. Electrocuteaza. care !in diseursuri patriotarde. Una peste alta.. episodul palestinian (eu momente din viata lui Christ. un soldat gray ranit se afla in tran~eele celui de al doilea razboi mondial. chiar patru epoei indepartate in timp. el ~i-a impu~cat cel mai bun dintre prieteni. Cll mintile rava~ite. cu capodopera sa. semnificatii suplimentare. inaintea propriului sfar~it. Despre ee era yorba in film? Un tata (Romulus Neae~u) se intoaree de pe front. in anii interbeliei).a iqit de sub fureile eaudine ale eenzurii abia in 1959. Intr-o scurta secventa introductiva. Viata nu iarta .. In sfar~it.. episodul medieval (desfa~urat la curtea regelui Carol al IX-lea ~i incheiat cu masacrul din noaptea sfantului Bartolomeu) ~i episodul "Modern" ("Mama ~i legea" .pentru vremea aceea ~ocanta. nu iarta. Intoleranta. eu generali care-~i etaleaza decoratiile. cu doamne filantroape din high-life. Amintirile ranitului in agonie coboara in timp . in compozitia cinematografica. este un film care va ramane modern inca ni~te sute de ani.pe parcurs ~i in final. Dimpotriva. in ororile razboiului. patru planuri retrospective.obligat de disciplina militara . expresia unui cinematograf modern. dupa prima conflagratie mondiala. "polifonica" ~i . episodul babilonian (infruntarea dintre liberalismul religios al regelui Nabonidus ~iintoleran!a marelui preot allui Baal). soldatul muribund descopera. condamnarea unui nevinovat in primele decenii ale veacului XX). este ~i un rechizitoriu. sensul propriei tragedii ~i al tragediei tatalui. ea un "Iiant' . Fiuli~i amintqte. pentru a propune 0 formula de expresie originala. Se intrepatrund. pornit pe urmele frontului. indeob~tetendentioasa. a peliculelor moralizatoare. structura dramaturgica este determinata direct de fluxul ~irefluxul memoriei. A treia treapta temporal a (din "Intoarcerea tatei din razboi") reprezinta amintirile copilului care inregistreazaintoarcerea de pe front. Tatal i~i aminte~te. "anacronic". Din aceasta perspectiva.eu titlul modifieat de diteva ori. comparatia cu Griffith. 0 mama (Lilian Gish) leganandu-~i pruncul. drama celui care .ea un leit-motiv. 0 varianta intermediad s-a numit Pro Patria . Erau ~i in filmullui David Wark Griffith permanente interferen!e intre planurile temporale.eu vehementa pentru opinii1e sale "reealeitrante" (~i sanqionat eu vot de blam "pe linie de partid"). care parase~te din plecare latura aneedotica.spre sfar~itul anilor '30 (dnd "materia prima" devine schita lui Sahia "Pe campi a de sange a Mara~e~tilor"). cine este vinovatul pentru toate ce1eintamplate. ea Viata nll iarta este un film . Erau ~iacolo patru planuri temporale. care extrage in prim-plan soarta unui om innebunit de relele vietii (~i ale razboiului!)..a fost silit sa-~i impu~te prietenul dobandqte. un pamflet moral. . Era ~iin filmul din 1916 un "vinovat" pentru tragediile omenirii (a~a. cu mintile rava~ite. Pe fundalul unei parade militare de ziua eroilor. cu imbogati!i de razboi. Un fiu (Nicolae Enache-Praida) cauta. ce s-a inmmplat eu tatal sau. eulminand cu rastignirea). structura filmului Viata nll iarta impune compara!ii ~i cu reprezentative erea!ii ale "noilor valuri" de la sfar~itul 175 . se impune de la sine.formale ~ide substan¢ eu Intoleranta lui Griffith nu inseamna nicideeum. insa. la Sahia. desfa~urata. sa afle cum a fost cu putinta. Era ~iin Intoleranta un leit-motiv care stabilea racorduri de idee intre episoade. un al patrulea plan al intrigii vizeaza perioada premergatoare primului razboi mondial (autorii filmului re-dateaza aetiunea din "Moartea tanarului cu termen redus". a tatalui.avem de a face cu 0 cronologie inversa a planurilor temporale! . prin contrast. Referindu-ne la aceste patru planuri temporale. care va reveni . filmul. Asemanarile aeestea . Dar este.

altfel. a doua. de ca~tiguri stilistice. In rarele cronici aparute. Valentin Silvestru.. ca Viata nu iarta a fost un film foarte tracasat In epoca. Insa. cu totul altfel au stat lucrurile: cotidianele de mare tiraj au ignorat. In rest (dupa cum tot genericul 0 precizeaza) Viata nu iarta fiind un film scris !$irealizat de Iulian Mihu !$iManole Marcus.. care. dragostea mea ~iAnul trena la Marienbad. de~i la data aparitiei nu a fost apreciat de critica la adevarata sa valoare. deci apolitica In ultima instan¥i. unele dintre ele. Intr-o interpretare personal a de ansamblu. obiectivista. cum era firesc.) pe care aducerile aminte le transmit prin timp. Chiar daca tinerii uzeaza frecvent de procedee constituite de altii. distribuirea filmuJui In retea a fost cat se poate de "modesta".In care cinematograful romanesc se desfacea din crisparea efemera ~iIncerca sa produca ~i pentru posteritate. a intrat Intai In istorie gratie unei polemici.specifica unor curente ~i~coli cinematografice din partea a doua a veacului XX . unanim. Chiar a~a stand lucrurile. i-a ~i ghidat pe realizatori spre aceasta ecranizare mai speciala.deceniului al ~aselea ~i Inceputul deceniului al ~aptelea. psihologice etc. doar "inspirata" din schitele mentionate pe generic. nei'nte1esla premiera . ) a marcat un moment de rascruce In evolutia cinematografiei romanqti. premiera a ocolit cinematografele centrale. In 1959.din multe altele posibile . probabil. produse ale unei "arte cu tendinW' .. pentru ca filmul . spre solutii artistice neviabile sau. evenimentul. Din fericire. fiind violent atacat In presa pentru ca propunea 0 perspectiva contemporana asupra primului razboi mondial. In impasul artei nerealiste". reflecta . 27 februarie 1959). prin intermediul unei structuri narative nea~teptat de Indraznete". lasand la 0 parte alte considerente . sa-l revezi Intr-un grupaj cu filme anterioare pentru ca sa realizezi saltul. Viata nu iarta face parte. "Controversat. Aceasta traire In prezent a amintirii ."precum cartile Intr-o biblioteca" 176 . ecourilor ei In "prezentul" ~i "concretul" personajelor . Manuela Cernat . cu alte cuvinte. obiectul de filmare reprezinta 0 tendinta pozitiva" ("Contemporanul". azi. Filmul acesta. intelectuale. meritele esentiale In devenirea cinematografiei nationale.pentru a sublinia doua idei aflate "dincoJo de orice discutie": una. ill spepi cu filmele lui Alain Resnais Hiroshima. ~i au trebuit apoi sa treadl ani buni pentru ca optica unei alte contemporaneitati sa-l a~ezeprintre valorile perene. pur ~isimplu. Este destul. " Am ales aceste puncte de vedere . lata ~i 0 opinie a criticului-poet Romulus Rusan (din "Arta far~ muza"): "Viata nu iarta (1958) este oglinda unei epoci de framantari.avataruriJe criticii "oficializate": "Concepti a gre~ita.renunta laflash-back-urile propriu-zise In favoarea "culorilor" suflete~ti ~icerebrale (afective. altfel. cronicarul "Contemporanului" . care. prin care doi regizori tineri (lulian Mihu ~i Manole Marcus) I~i afirmau maturitatea.cum se Intampla ~ila Inceputul obsedantului deceniu .scrie loan Lazar In volumul sau "Arta naratiunii In filmul romanesc" -. i-a Impins pe creatorii filmului Viata nu iarta. Dar. cineastul francez . se lanseaza verdicte aspre.pe care I-am citat -. simtea nevoia sa precizeze: "Filmul se Inscrie pe linia cautarilor Innoitoare pe care Ie-am mai Intalnit In Moara cu noroe ~i Eruptia. N-a~ omite din "ecuatie" faptul ca Insqi schitele lui Alexandru Sahia ..face parte ~idin arsenalul mijloacelor de expresie ale unui film ca Viata nu iarta. istoria este 0 suma de valori care se cumuleaza concret. din fondul de valori autentice ale cinematografului romanesc". Incercarea lor de a trata cu adevarat cinematografic. ca astazi filmului i se recunosc.1n special In al doilea film.In "Filmul ~i armele" subliniaza.au In ele un "sfunbure" avangardist. 0 idee similara: "Viata nu iarta ( . fara Indoiala.dqi acorda un rol determinant memoriei. precum caqile Intr-o biblioteca.

Ilie Dutu (un mare mutilat de razboi. nu ajunge la spectator. Eugenia Bosanceanu. filmul unui cineast dotat cu 0 luxurianta. sub semnullui Dovjenko! . Emil Botta. la mi~carile de aparat ~i unghiurile neobi~nuite. Ar mai fi de spus cate ceva despre distributie: alaturi de actori consacrati ca Emil Botta (in rolul "generalului apatic" care prezideaza festivitatile de la Mara~e~ti). In decembrie 1961 ie~ea pe ecrane filmullui Mircea Saucan Cand primavara efierbinte. ale cinea~tilor (operator este Costea Ionescu-Tonciu). sa lasam la 0 parte .~i-a ca~tigat. are ~i 0 alta dominanta narativa. la sfiir~itul celui de al doi1ea razboi mondial. 177 . Directorul nostru). Doi soldati se i'ntorc. aici dramatica. experimentaliste. Ma gandesc la retorica lui. incercand acea tehnica a insolitului care explica scriitura extravaganUi din filmele de mai tarziu ale lui Saucan. aHituride ei. 1949-1975". Mircea Saucan facea ~i el parte din "noul val" al regizorilor aflati i'n anii '55-'56Ia portile filmului (terminase Institutul unional de cinematografie din Moscova i'n 1956). nu 0 data stihinica. aici exista insa 0 puternica vana lirica i'n stare sa unifice cele mai disparate imagini. Sub titlul "Simbolistica para1elismului gramatical" . vanzator de ziare la data realizarii filmului). Gheorghe Novac -. soldatul in termen impu~cat de cel mai bun prieten). de la primul sau film de lungmetraj. Ea este atenuata. Expresia vizuala este elementul stilistic definitoriu i'n Cand primavara e fierbinte. la alternanta lui. in film apar multe "fete noi".printre interpretii caruia se numara Ernest Maftei. Mircea Saucan se recomanda.se inspira din realitatile satului romanesc postbelic.. aici simbolica. din Meandre de pilda.. Vasile lchim (Serdici. Mihai Mereuta. dar ~i de cursivitatea anecdoticii". "Cand primavara e fierbinte. Beno Meirovici ~iMircea Saucan . facultate de a produce imagini. ~i. oricum. Naratiunea cinematografica . nu ocupa locul prioritar in economia cinematografica: interesul pentru imagine ~iindeosebi pentru dominanta lirica a demersului cinematografic directioneaza cautarile novatoare. Ariditatea lui.scenariul i'i are ca autori pe Dumitru Carabat. Dana Comnea (0 fata de la popota ofiterilor) ~i copilul Marius Rucareanu. aici de un lirism transparent. ape1eazala lexicul rar.c: . la montajul paralel. Dar anecdotica. criticul loan Lazar scrie i'n "Arta naratiunii i'nfilmul romanesc": "La 0 lectura mai atenta. obliga la 0 reconsiderare pe care dealtminteri filmul 0 merita.cu functie determinanta i'n conflict: cand tinerii i'ndragostiti ~i-aujurat credinta.petrecuta. debutulin lungmetrajul de fictiune al unui regizor cu 0 experienta de cinci-~ase ani i'n domeniul filmului documentar. 0 poveste de dragoste.a i'nsemnat i'nca 0 infuzie de gand creator Hinar. Romulus Neac~u (tatal). adesea chiar 0 vocatie a contrapunctului. lata ce scria criticul George Littera i'n studiul sau din volumul "Cinematograful romanesc contemporan. de la compozitiile de un expresionism latent la reminiscentele din Arsenal-ullui Dovjenko". Nicolae Enache-Praida (fiul). ~iintrarea sa in cinematograful de lungmetraj . i'mbliinzitade plastica. a~ spune. de~ii'ntamplariletramei sunt narate cu emotie. Mircea Ba~ta. cum ar fi interpretii rolurilor principale. locul meritat in istoria cinematografului romanesc. ca un maestru al metaforei. Modalitatea povestirii atesta un gust exact al rigorii. Sandu Sticlaru. un conflict sentimental. alte considerente. Simbolistica unui film precum Cand primavara e fierbinte merita 0 analiza separata: aici nu retin decat semnul de puritate al mesteacanului . Filmul . Sau.~ifrumoasa Angela Chiuaru (care mai jucase in Rasuna valea. Olga Tudorache. in satul natal. care ~i atenueaza impresia imparta~ita de unii critici la premiera. prin timp. la i'ncadratura pretioasa. de presupus. filmullui Saucan prezinta 0 fluiditate derutanta a demersului narativ.

capacitatea pe care 0 are de a insuflej:i~ia face sa vibreze nu numai eroii ci ~iobiectele. in cele mai bune parti ale lui. de un lirism tandru ~idelicat.dqi aptitudini experimentaliste a manifestat inca in unele documentare din anii '50! -. Anotimpllri obj:inesenzatia de muzicalitate din fluiditatea ritmurilor figurative. Stiopul experimenteaza folosirea metaforica a tonurilor fotografice: albul pur stralucitor. caruia i se asociaza sugestia gratiei infantile. acea sinteza superioara ~iatat de tulburatoare a imaginii. a lini~tii launtrice ~inegrul. Magda Popovici.. a echilibrului. Mircea Athanasiu. lurniniscent. Savel Stiopuli~i recomanda explicit "apetitul" novator. Titus Laptq. ~tefan Braborescu. sa realizeze cateva adrnirabile secvente in care pulseaza. Nu a~vrea sa-i fac rau laudandu-l. spaj:iul. Aurel Cioranu. batranetea. ~i devenind in ultimul scheci.casele.placerea estetica. abia cu Anotimpllri. Cornel Durnitra~. lncertitlldini este "semnul"· adolescentei. din volumul "Cinematograful romanesc contemporan. raportandu-lla spectator . metafora presimtirilor funeste. izbutind. impresionant ~i extrem de viu. geniul filmului.. a ginga~iei sentimentului de dragoste. a muzicii.in episodul Ar#ta o stare de tensiune erotica. in colaborare cu regizorul: 0 poveste contemporana desfa~urata la temperatura incandescenta a fumalelor. Dorin Dron. gasim pe Lurninita Zaharia. Grigore Vasiliu-Birlic in distributie). Dar abia cu al doilea sau lungmetraj . In distributia filmului. suprapus pe ideea fortei. Zi grea.sau "semnul bradului". Dana Comnea. bineinteles. un film scris de Paul Anghel. un film de scheciuri a carui prerniera a avut loc in mai 1964. Este un ca~tigde luat in consideraj:ie. a prezentei insidioase a mortii. filmata de Ion Anton. 1949-1975": "Impregnat. Originalitatea lui e in aceasta nelini~te pe care 0 cuprinde ~i 0 emana creatia sa. Cele patru naratiuni independente ale peliculei simbolizeaza cele patru "anotimpuri" ale vietii: Fantezie in major aduce in prim-plan copilaria. transcriind . Unul din ca~tigurile importante ale acestei "nevoi de stil" dovedite de filmul romanesc la sfar~itul anilor '50 ~i la inceputul anilor '60 a fost -~i merita sa-i acordam atentie. Vasilica Tastaman. Ciulei a venit din teatru cu un spirit complex. in primul sau film (ceea ce este cu totul remarcabil).pe post de otelar-erou -. a zgomotului etc. Un alt film cu evidente cautari novatoare este Anotimpllri de Savel Stiopul. 178 . au 0 valoare tematica". ~tiinta sau intuitia cu care face sensibile oricm spectator dimensiuni necunoscute ale realiilij:iide toate zilele. Artist multilateral. plin de inventivitate ~i originalitate. Ar~ita semnifica maturitatea. din finele valoratii ale luminii.baiatul a promis ca va taia toti mestecenii daca fata 11va trMa candva . Regizorul Savel Stiopul intrase in filmul de lung metraj din septembrie 1961 (cand a avut loc prerniera filmului Aproape de soare. introducand intotdeauna sugestia dramatica. cu Florin Piersic . ma~inile. Apelez in acest sens la 0 opinie a aceluia~i George Littera. Nicolae Enache-Praida. Tanti Cutava-Barozzi. a rezistentei. LIVIU CIULEI SI "PADUREA SPANZURATILOR" In insemnarile regizorului Victor Iliu datate 30 noiembrie-3 decembrie 1958 putem citi: "Am satisfaqia ~i mandria ca am contribuit cu ceva la intrarea lui Ciulei pe ~antierul cinematografiei. pe "scara" de la tinerete la batranete. a duratei.

farmec. unul dintre principalele roluri feminine fiind rezervat "legendarei" Lica Gheorghiu (ea insa~i . obsedant. dadi nu-s primite cu inlelepciunea cuvenita. nu le oferea interpretilor decat privilegiul de a fi megafoane de lozinci. ca fenomen natural.tva derutant. are mai curand factura unui documentar de ~antier:eruPlia propriu-zisa. cu grija ~inu fara talc aleasa ~i adusa in cadru cu toata atmosfera ei de lini~te ~idezolare ce ar trimite cu gandulla acele prime trei minute ale planetei. cu roluri incarcate de substanla dramatica." Liviu Ciulei. In cartea sa dedicata regizorului Liviu Ciulei. un film ca Eruptia era marc at de "semnele timpului": "omul nou" statea in centrul naratiunii cinematografice ~iprincipalul mobil al actiunilor sale era "hei-rup"-ul. agitatia precara ~i zadarnica la care asistasem pare un simplu gest al nimicniciei ~i totul invita la meditatie. celor carora ar fi trebuit sa Ie. Suportulliterar al filmului face aici mai mult figura de spectator. omul cu haina de piele ~i. moment mai contrastant. Referindu-se la debutul cinematografic cu Eruptia. Nici 0 yorba nu se roste~te aici. pana intr-atat izbucnirea telurica acopera prin amploarea ei devastatoare cazna de a concura printr-o yorba. la dispozilia fictiunii. debutant: ucenicia la ." Neindoios. Se iese din atmosfera de conventie artistica ~i se intra in realitate.aceea oferita de imaginea avand similitudini selenare a regiunii vulcanilor noroio~i. incredibile. in 1957. nelipsit ill filmele sale. 0 metafora acaparanta. Mircea Alexandrescu manifesta 0 intransigenla "de cristal". Ca regizor de teatru. Dar cineastul Liviu Ciulei s-a simtit . de situalii fortate. pe care 0 asistenta specializata a pus-o. confectiei facile. Cand palida poveste a filmului este "intrerupta" de 0 eruptie adevarata. sau mai exact baza lui dramaturgica. imensa ~ichiar infrico~atoare. cu mult talent. a publicului diferit. zumzetul de pana atunci se tope~te in infinitul ~ive~nicia care acopera totul. subliniind faptul ca aproape nimic din film nu scapa artificialitatii.pana la ora aceea arhitect. credibilitate in plan uman ~iartistic. chiar ~i de la prieteni.chiar cu tarie . a confralilor. cei marcati ~i condamnati la pieire. iar gandul se desprinde din prozaic spre transcendent.pentru ca laudele. purtand vestimentatia lumii care trebuie sa dispara. cu un film intrud. din cate 0 bulboana din adancuri razbate cate 0 disuflare. parca a unui duh de veghe. Eruptia (a carui premiera avea loc in ultima luna a anului).devina modele: omul cu ~apca. scenograf . un semn al timpului). actor. ~i totul recade in atemporalitate ~imister.compozitorul Theodor Grigoriu. fie ea ~istrigata. antecedentele teatrale creasera un "orizont de a~teptare" din partea criticii.ca fiica a liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej -. priveli~tea cheama tacerea. regizor de teatru. Concesiile ajungeau pana la alcatuirea distributiei. Omul care aduee ploaia de Richard Nash. ~i parca intr-o e~afodare contrapunctica. ne vedem purtati spre 0 alta ipostaza .~coala" lui Victor Iliu de la Moara eu noroe a fost adevarata intrare in cinema a regizorului! -. sauscenograful Paul 179 ..e un fel de a zice. impreuna cu operatorul Grigore Ionescu ~i alti colaboratori apropiali . mai mult strica dedit folosesc." Liviu Ciulei . In rastimpuri. intr-o realitate tulburatoare. Mircea Alexandrescu renunta la scepticisme ~inoteaza febrilin cartea sa: "Un prim moment al filmului. Liviu Ciulei debutase cu un text valoros. scra~nite. dramatica in sine.~iin aceste condilii vitrege. Prototipurile unei lumi in plina confeqionare se arata staruitor. contrar lor. lipsei de har a povestirii de la care s-a pornit (un scenariu de Petre Luscalov): "Filmul.venea spre film. Cuvintele mari nu mai au ce cauta in fala maretiei naturii. ca regizor. Dintr-odata. cu huzurul ~i inutilitatea ei. N-are nici un sens sa rememoram datele subiectului. criticul Mircea Alexandrescu evidenliaza ideea ca antecedentele teatrale ale "debutantului" in cinema .

In cazul acesta nimeni nu va remarca paralelele. In luna mai a anului 1960 era prezentat in premiera cel de al doilea film allui Liviu Ciulei. (In calificarea asta este 0 aparenta exagerare doar in masura in care se refera la filmul de fata. EI a oscilat insa ~i tot filmul e 0 vizibila pendulare intre expresia de gradul unu ~i expresia de gradul doi. iqeau de sub povara mentalitatilor de epoca. Un film de istorie apropiata. prin sinceritatea interpretarii lor. pusa ~i pe celelalte doua filme ale sale. prin forta lucrurilor. Intr-un fel. avem de a face cu 0 "marca" a regizorului. neprofesioni~ti (un scriitor ~i un portar de hochei). prin ceea ce implica exceptional. de~i. Modul halucinatoriu in care sunt tratate scene ca aceea cu care incepe filmul ~i scena dansului in final arata efortul con~tient de eliberare de realitate. unii dintre ei.in primele doua cazuri . regizorul a facut treaba de acrobat demonstnlndu-~i cu 0 dezinvoltura demna de admiratie. Asta inseamna a gasi expresia personal a pentru raporturile sensibile dintre tine ~i realitate. original. ea a fost contracarata prin alegerea celorlalti protagoni~ti. In insemnarile sale. preferinta ten ace pentru 0 estetica in care coordonatele sau liniile directoare sunt exaltarea ~i frenezia unui romantism fantasmagoric. enfant terrible! In Eruptia. Expresia expresiei. mai ales in ceea ce numim tehnica manipularii uneltelor. EI n-a cedat nici unor superstitii ~i conformisme locale" (29 decembrie 1957). Performanta gimnastului poate fi uneori stupefianta prin virtuozitatea ei. caracterizat nu numai prin consonanta cu cele mai tipice. Benedict Dabija sau Costel Constantinescu . A doua zi.din realitatea scenariilor abordate). Liviu Ciulei plonjeaza intr-o "supra-realitate" sau intr-o "subrealitate onirica" foarte ale lui. de istorie "traita". cum in toate exista 0 gramatica ~i 0 suma de experienta. Ciulei a incercat sa se menrina la mijloc intre aceste doua imense tentatii. Cat despre concesia din distributia unui film ca Eruptia. Victor Iliu nota: "Realitatea-pretext nu-i decat un suport. raporturile dintre tine ~i expresia raporturilor altuia cu realitatea.. Locul aqiunii: un ~lep plutind in deriva pe 180 . tot sub impresia recentei premiere. vrajit de arabescurile uimitoare ale mi~carilor acrobatului. Valurile Dunarii. Meritullui este insa stilul. dobande~te semnificatia mai profunda a vointei de a capta nemijlocit fluxul vietii". Un stil net modern. Nimeni nu va acorda atentie pretextului (realitatii-pretext) intr-o opera de arta in care ceea ce va domina vor fi exercitiile. in august 1944. Dorin Dron. modele. paradoxurile artistului. de mare firesc cu totU . ca sa spun a~a. performantele. Cealalta solutie este de a exprima tot personal ~i.. "prezenta neprofesionistului participa la regenerarea realista a povestirii cinematografice.care. doua filme in care. ca paralelele neegale pentru un gimnast acrobat. pe un scenariu de Francisc Munteanu ~i Titus Popovici. au scos in evidenra. Valurile Dunarii ~i padurea spanzuratilor.)" (30 decembrie 1957).ma gandesc la Lucia Mara-Dabija. a carui aqiune se petrece spre sfilr~itul celui de al doilea razboi mondial. Dupa cum 0 spune ~i George Littera (in studiul sau pe teme de stil din "Cinematograful romanesc contemporan 1949-1975").Bortnovschi . saltulindraznet ~i derutant intr-o supra-realitate sau intr-o subrealitate onirica aproape. falsurile din jur. discordante ale unui film ca Eruptia: "Cum nimic nu se ive~te in arta pe un teren gol. dar ~i prin subtilitate ~i complexitate.s-a concentrat asupra momentelor cinematografice care. Jean Bart. Meritul cel mai real este acela de a avea curajul sa gase~ti numai in tine solutiile. din necesitati strict estetice (~i pentru a contracara presiunea social-politicului din realitate sau . Victor Iliu puncteaza realitatile complexe. sau expresia de gradul doL Asta ar fi ceea ce se cheama «ecriture artiste» ~i un epigonism de buna calitate! In filmul sau (Eruptia). e foarte greu pentru unii sa scape de fascinatia frecvenilirii modelelor.

Dunare ~itransportand arme ~imunitii (din ordinul comandantului german). Dunarea este minata, ba chiar in flacari (din pricina petrolului scurs de la 0 rafinarie bombrdata), iar atacurile aviatiei reprezinta amenintari permanente pentru protagoni~tii conflictului, in numar de trei: carmaciul ~lepului,un marinar incercat, Mihai - interpretat de Liviu Ciulei insu~i -, proaspata lui sotie, 0 femeie tanara ~ifrumoasa, Ana (Irina Petrescu) ~iun luptator antifascist, imbarcat intr-o zi sub infati~area unui detinut de drept comun, Toma (Lazar Vrabie), sosit cu 0 misiune foarte periculoasa, aceea de a face tot ce-i sta in putinta pentru ca incarcatura de arme ~imunitii de pe ~lep sa ajunga in mana "fortelor patriotice". Subiectul - cu deznodamant tragic: carmaciul ~lepului moare cu arma in mana, contribuind, prin sacrificiul sau, la reu~ita misiunii - este "data!" dupa patru decenii de la premiera. Inca 0 data, insa, regizorul Liviu Ciulei a transformat trama propriu-zisa in pretext ~i"pariul" sau cu cinematografia - un pariu ca~tigat! - a constat in demersul portretistic, in confruntarea caracterelor angrenate in conflict, umanizarea ~i umanitatea personajelor ramanand intacta chiar ~i atunci cand - cum spune Mircea Alexandrescu - "povestirea cade in radicalism tezist." Performanta aceasta regizorala a avut suporturi scenaristice - desenul celor trei personaje principale este "ofertant" inca din scenariu - ~iinterpretative: la 17 ani, Irina Petrescu inaugura, cu Valurile Dunarii, 0 cariera actoriceasca de exceptie, personajul Anei, lansat atunci, ramfmand, peste ani, un simbol al iubirii, al puritatii ~ial credintei. Sub titlul "Opere inaetuale", Romulus Rusan i~i aduna impresiile dupa revederea filmului ("mi s-a facut dor ~i am revazut Valurile Dunarii intr-o sala cu spectatori cuminti ~itandri, care parca rasfoiau un album de familie"), la 15 ani dupa premiera: "Scenariul mi s-a parut excelent, dialogurile - pline de naturalete, caracterele - de 0 exactitate clasicii. Marinarul construit a~ade minutios de actorul Ciulei parea, inca, recrutat de la timona unui ~lep, personajul cu viata dubla allui Lazar Vrabie era perfect in ambiguitate, in timp ce eroina Irinei Petrescu n-a adunat nimic din stangaciile ~i demodarile pe care timpulle adauga gesturilor debutantilor. Au trecut ani, dar la aceasta intalnire tarzie n-am putut sa fiu deloc sceptic, a~a cum se intampla la revederea atator ~i atator filme (... ) Am realizat exact aceea~i impresie ca in urma cu un deceniu ~ijumatate" (vezi "Arta fara muza", 1980, p. 92). In continuare, autorul citat face 0 marturisire care -dupa ce am constatat ca trama propriu-zisa a filmului a devenit "inactuala" - dobande~te semnificatii suplimentare: ,,~i dintr-o data, filmul mi s-a pamt fara moarte, ve~nicit, «inactual», in sensul gandit de Blaga (... ). Intens ~i cu adevarat aetuale pot deveni la un moment dat numai operele ce vor fi pe urma definitiv, iremediabil ~ipentru totdeauna inaetuale". Mai jucau in Valurile Dunarii ~tefan Ciobotara~u, Benedict Dabija, Ionel Bodeanu. La Karlovy Vary, in 1960, filmul obtinea Marele Premiu. Experienta acumulata de Liviu Ciulei la Eruptia, la Valurile Dunarii - prin toate implicatiile ei - a fost hotaratoare in "pasul catre capodopera". Padurea spanzuratilor ramane cel mai ambitios proiect cinematografic al regizorului, atat prin obiectivele sale estetice, prin indircatura moral-filozofica cat ~i, mai ales, prin atitudinea - de respect creator - fata de opera literara c1asica pe care cineastul ~i-a propus s-o transpuna pe ecran. In "Diqionarul cinematografic" din 1974 (semnat de Cornel Cristian ~iBujor T. Rlpeanu) filmului i se rezerva un articol amplu, din care citam: "Ecranizand romanullui Rebreanu, Ciulei largqte faga~ul principal al actiunii, alaturand evolutiei eroului central alte destine, pentru a putea urmari istoria unui intreg conglomerat social ~inational. Filmul efectueaza astfel radiografia unei lumi.a razboiului, in care lupta 181

oameni apar?nand diferitelor natiuni (... ). In acela~itimp, recanstituire minutios documentata a frontului ~i spectaculos e~afodaj ritmic ~i plastic, filmul cauta sa dea 0 definitie de sens ~i de stil mediului ~i epocii (fn arhitectura, decor, descrierea de moravuri), sa imprime pregnanta manifestarilor omene~ti elementare in fata primejdiei, opresiunii ~i a mortii. Acesta este contextulin care sunt situate temele principale ale istoriei morale a eroilor- ie~irea din conformism, cristalizarea con~tiintei nationale, apari\ia protestului neclar, anarhic, impotriva mecanismului antiuman care transforma oamenii in unelte oarbe. Compozitional, filmul alterneaza secventele lente ~i planurile lungi, animate printr-o violenta mi~care a aparatului in cadru, cu scurte suite de montaj care sintetizeaza in imagine sensul episodului incheiat (sarutul, aparitiile reflectorului, padurea spanzuratilor). De a exceptionala expresivitate, concentrare a emotiei ~i sensului, scena ultimei intiilniri dintre Ilona ~iBologa - pranzul, dinaintea executiei." Concluzia "fi~ei de dictionar" pe care am reprodus-o nu numai pentru ca sintetizeaza cateva dintre calitatile principale ale peliculei ci ~ipentru ca a~eaza filmul printre creatiile de referinta ale cinematografiei mondiale - este fireasca: prin virtutile sale, padurea spanzuratilor a marcat 0 "etapa" in seria ecranizarilor de prima valoare din literatura nationala. Cativa factori au determinat, in mod decisiv, performanta cinematografidL A~ arninti in primul rand - ~inu numai din motive cronologice - calitatea scenariului datorat lui Titus Popovici (~i,desigur, valentele literare, umane, moral-filozofice ~i... cinematografice ale "punctului de fuga", romanul cu titlu omonim allui Liviu Rebreanu): naratiunea cinematografica este structurata - ca ~iromanul, de altfel - in funqie de personajul principal, Apostol Bologa, cu care fncepe filmul (cand eroul fncearca spanzuratoarea destinata altuia) ~i cu care se incheie actiunea (dupa ce elinsu~i va fi condamnat la moarte prin spanzuratoare). Ca erou dramatic, Apostol Baloga este "citit" prin personajele ~tiute din roman: Klapka (Liviu Ciulei), ordonanta Petre (~tefan Ciobotara~u), generalul Karg (Gyorgy Kovacs), lacotenentul Varga (Andrei Csiky), Muller (Emmerich Schaffer) ~inu fn ultimul rand Ilona (Ana Szeles), ceilalti interpreti - printre care Gina Patrichi, Costache Antoniu, Emil Botta, Laszlo Kiss, Nicolae Tomazoglu, Constantin Brezeanu, Ion Caramitru, George Aurelian - avand, fiecare, clipa lor fn conflict, fn relalia cu persanajele centrale. Se simte in scenariu ca Titus Popovici a fost un admirator "de suflet" al prozatorului ardelean: devotamentul pentru spiritulliteraturii rebreniene este dublat de 0 buna cunoa~tere a cerintelor artei a ~aptea. In prima ~iultima instanta, padurea spanzuratilor este romanul, scenariul, filmul trezirii con!jtiintei de sine. Interpretarea actorului Victor Rebengiuc in rolullui Apostol Bologa este un al doilea "ca~tig de esenta" al filmului. Drama eroului se contureaza intr-un crescendo cu acorduri grave, lumini ~i umbre se fntalnesc in destinul sau framantat, razboiul cu insemnele sale aberante i~i pune pecetea pe cuget ~i simtire, experiente diverse de viata - sociale, psihologice, sentimentale - prefigureaza deznodamantul brutal. Actorul trece prin toate acestea cu 0 forta de interiorizare "tacuta", marcand - ceea ce numeam - trezirea con~tiintei de sine fntr-un continuu proces de limpezire, de distilare a nelini~tilor, spaimelor ~i "dezertarilor" suflete~ti. "Persanaj" principal in film este ~i imaginea operatorului Ovidiu Gc5logan,"pictorul cu imagini" pe care criticul ~i teoreticianul Florian Potra, considerandu-l un "poet al metaforelor naturii (umane), surprinse in ingemanari ginga~e", 11asemana cu Ovidiu, marele exilat de la Pontul Euxin: "Cine, vazand tablourile din Padurea spanzura{ilor, n-ar face imediat aceasta apropiere? Ceata, negurile, lichefierea aerului ~i a solului ~i, pe urma, trambitele de lumina ale soa182

relui, cu surdina - ale lunii, zbuciumate - ale reflectorului ... Din Inc1qtarea razboiului, unde «nirnic n-avea forma permanenta», trebuia sa se despleteasca un tainic fior de armonie: daca filmullui Ciulei a avut sporuri - recunoscute - de adancime ~iexpresivitate, de aceste sporuri nu e strain ochiullui Ovidiu Gologan." ~i iata-ne ajun~i la "elementul" hotarator al performantei artistice: regia lui Liviu Ciulei, autorul acestui film cum spune cineva - rece In expresie ~i fierbinte In semnificatii. Momentele de virtuozitate ale filmului - unele amintite - sunt multiple: mar~ul din pregeneric cu stop-cadrul sau avertizant, rotirea tulburatoare ~iiritanta a reflectorului (anuntand "exploziile" suflete~ti de mai tarziu), amestecul de splendoare ~i decrepitudine de la castelul generalului Von Karg, trecerea lui Muller prin sarmele ghimpate ale moqii, trecerea In fuga avertizanta ~i ea - pe langa "padurea cu spanzuratori", curtea nac1aitade noroi a Statului Major ~i,fire~te, secventa IntaInirii finale dintre Apostol Bologa ~iIlona, celebra "mas a a tacerii". Pastrand, ca ~i scenariul, liniile de forta ale romanului - Imbogatit cu sugestii din alte proze ale scriitorului .~i,In primul rand, din nuvela [tic Strul dezertor -, privind materia caqii dintr-un relevant unghi filozofic, refuzand 0 transcriptie "arheo1ogica",filmul lui Liviu Ciulei se numara printre peliculele romane~ti cu foarte rare "reziduuri literare" ~icu solide intuitii cinematografice. "Lectura" lui Liviu Ciulei din Padurea spanzuratilor intereseaza In mod deosebit prin implicatiile ei stilistice. In sub-capitolul "padurea spanzuratilor: arta povestirii In imagini" (din volumul colectiv "Cinematograful romanesc contemporan 1949-1975"), George Littera Intreprinde, In acest sens, 0 analiza riguroasa ~ipertinenta: "padurea spanzuratilor aduce 0 intuitie care lipse~te celor mai multe dintre filmele noastre vechi sau noi: poliritmia. Ciulei amesteca, In general fara stridenta, domoala descriere psihologica, paqile In care dintr-o acumulare rabdatoare de detalii se developeaza starea launtrica a personajului, cu naratiunea nervoasa, preponderenta In momentele de precipitare a intrigii; schimba pe nea~teptate registrul povestirii, spulbera tensiunea cu un detaliu comic; alterneaza ritmurile interne ale imaginii trecand de la Incetineala travelingurilor la bruschetea transfocatoarelor; da filmului, In ansamblu, 0 amploare simfonica. Organizarea ritrnica a Intregii opere e dorninata de 0 anumita lentoare (care a displacut unor critici din epoca) dar rarefierea aceasta a ritmului vine din nevoia cineastului de a cristaliza expresiv, de a «densifica» 0 stare launtrica, de a accede la simbol, nu e 0 simpla sechela literara." La Pestivalul de la Cannes, In 1965, padurea spanzuratilor obtine o stralucita confirmare international a: prerniul de regie pentru Liviu Ciulei. Din pacate, ceea ce putea sa reprezinte un fnceput, a Insemnat sfarqitul carierei cinematografice pentru Liviu Ciulei. Regizorul de teatru - care-~i ca~tigase reputatia prin spectacole remarcabile cu piese ca Omul care aduce ploaia de Richard Nash, Cum va place de W. Shakespeare, Sfanta Joana de G.B. Shaw, Azilul de noapte de Gorki, Opera de trei parale de Brecht a continuat, 0 vreme, seria marilor montari, punand In scena Moartea lui Danton ~i Leonce # Lena de Buchner, Macbeth ~i Furtuna de Shakespeare, 0 scrisoare pierduta de I.L. Caragiale pentru ca, ulterior, stabilit In Statele Unite ale Americii, sa obtina alte ~i alte succese - acolo ~iIn alte tari ;.lIelumii - cu transpuneri scenice rezonante sau printr-o sustinuta activitate In domeniulinvatamantului teatral. Actorul Liviu Ciu1ei - ,,1ansat" din 1951, cu filmul in sat la noi, ~iprin rolurile din Nepotii gornistului, Alarma fn munti, Soldati fara uniforma, padurea spanzuratilor - va mai filma 0 vreme, pana la plecarea din tara, In Facerea lumii de .Gheorghe Vitanidis ~i Decolarea lui Timotei Ursu. Scenograful - afirmat In filme precum Mitrea Cocor, Nepotii gornistului, Rasare soarele 183

- va mai lucra 0 vreme (in Facerea lwnii). Dar regizorul cinematografic avea sa paraseasca pentru totdeauna platourile. Este una dintre "marile pierderi" din istoria filmului romanesc ~i,indraznesc a spune, universal. Nu de alta, dar proiectele sale cinematografice vizau integrarea filmului romanesc in context mondial: prin Bacantele, regizorul intentiona, dupa cum singur a spus-o, "un raspuns estetic ~ide fond la Satyricon-ullui Fellini", pentru transpunerea Baltagului sadovenian scenaristul italian Amidei i-a propus "un alt personaj decat Vitoria Lipan: un personaj Anna Magnani", iar Visul unei nONi de varit a fostun decupaj de-a dreptul palpitant, care l-ar fi plasat pe Liviu Ciulei, neindoios, in galeria marilor cinea~ti shakespearieni. Proiectele au ramas, insa, toate, pe hartie. ~i Liviu Ciulei - unul dintre cei mai interesanti ~i profunzi cinea~ti autohtoni - ~i-a incheiat cariera regizoral-cinematografica dupa numai trei filme, cu Pitdurea spanzuratilor ...

UMBRE SI LUMINI PE SPIRALA EVOLUTIEI
Spre sf§.r~itulanilor '50, in afara lansarii unor cinea~ti de prim rang, care au dat startul "clasicizarii" filmului romanesc, produqia cinematografica a cunoscut un proces de stabilizare. Filmul romanesc depa~iseni~tebariere ale timpului (aveau sa-l a~teptemulte altele, dar asta e alta problema), i~i crease ni~te premise plauzibile din punct de vedere tehnic, produqia de lungmetraje - cu exceptia unui an mai sarac, 1956 - ajunsese, in medie, la zece titluri, ceea ce insemna, cu exceptia lunilor de vara, cand ~i prernierele intrau in vacanta, cate un film pe luna, 0 periodicitate prielnica pentru 0 relatie "arniabila" cu publicul spectator. Cifrele de spectatori ale acelor ani atesta faptul ca spectatorii participau (prin prezenta in salile de cinema!) la actul de creatie autohton. Prestigioasa "Palme d'or" obtinuta de Scurta istorie a lui Gopo a deschis drumuri noi filmului romanesc, 0 consecinta - mai mult sau mai putin directa - fiind ~i sosirea in Romania, cu inten!ii artistice, a unor regizori francezi, pentru realizarea unar filme importante din punct de vedere tematic. A venit in acei ani, la noi, Marc Maurette, nu un regizor de "mana-ntai", dar care ~i-apropus 0 ecranizare a unei piese, atunci, in Yoga, Citadela ~fitr{jmatit de Horia Lovinescu (a ~i colaborat cu dramaturgulla scrierea scenariului), cu actori importanti ai scenei ~i ecranului romanesc: Marcela Rusu, Gy6rgy Kovacs, Ion Finte~teanu, Maria Cupcea, Petre Gheorghiu, Ana Luca, Nata~a Alexandra, Niki Atanasiu. Filmul - cu aqiunea plasata in Romania postbelica ~ivorbind despre apusul unei lurni - ramane prin actori ~iprin portretele tragi-cornice ale unor "dezmo~teni!i ai sor!ii." Autor al imaginii: Aurel Boian. Dupa aproape un an (prerniera filmului Citadela c~fitr{jmatit a avut loc in aprilie 1957), un alt regizor francez - de data aceasta un nume marcant -, Louis Daquin propunea spectatorilor - in februarie 1958 - 0 alta ecranizare, Ciulinii Bitritganului, o adaptare dupa romanu1,cu titlu omonim allui Panait Istrati (scenariul fiind semnat de Louis Daquin, Alexandru Stru!eanu ~iAntoine Tudal), de fapt 0 coproduc!ie romano-franceza, la realizarea careia au contribuit ~i alti arti~ti francezi, printre care Andre Dumaitre, operatoru1 filmu1ui, autorul unor cadre antologice cu ciulini batu!i de vanturile Baraganului. Criticul francez Claude Beylie scria ca filmullui Louis Daquin are ,,0 frumoasa !inuta epica". Film de atmosfera, Ciulinii Bitritganului a redat cate ceva din rnirajul 184

:~

amintirilor adolescentine ale lui Panait Istrati ~idin spiritul unei epoci revolute, cu ajutorul unor interpre!i de varste ~i facturi foarte diferite, de la junele Nu!a Chirlea - ales pe criterii fizionomice - pana la mareIe actor care a fost Constantin Ramadan, distribu!ia cuprinzand 0 fata frumoasa (Ana Vladescu) alaturi de un tanar "de perspectiva" (Florin Piersic), alte diteva prezen!e "cinematografice": Clody Bertola, Nicolae Tomazoglu, Mihai Berechet, Ruxandra Ionescu, Iulian Nec~ulescu. Louis Daquin facuse, cu numai doi-trei ani Inainte de Ciulinii Baraganului, In Fran!a, Bel Ami, 0 inteligenta adaptare a unei scrieri de Guy de Maupassant; prezen!a sa la pupitrul unui film romanesc a fost, ne1ndoios, de bun augur. Peste cil!iva ani va veni In Romania un alt cineast francez important, Henri Colpi, atras ini!ial de acela~i Panait Istrati ~i sedus, ulterior, de comedia sentimentala a lui Mihail Sebastian. In septembrie 1963, Colpi iqea pe ecrane cu Codin, 0 alta contribu!ic notabila la transpunerea cinematografica a scrierilor cu pronun!ata tenta autobiografica ale prozatorului romano-francez. Romano-francez este ~ifilmul, al carui scenariu apa¢ne, din nou, unei tripletc: Marcel-Yves Jamiaque, Dumitru CarabEllo Henri Colpi; ca operatori au "operat" Marcel Weiss ~i Stefan Horvath; scenografu1Marcel Bogos ~iautoarea costumelor Ileana Oroveanu au fixat "cadrul de epoca" iar actori romani ~ifrancezi au format distributia, In frunte cu interpretul rolului titular, Alexandru Virgil Platon - neprofesionist (de fapt. .. profesor), dar "un munte de om", cum 0 cerea povestirea - alaturi de Razvan Petrescu, Franyoise Brion, Nellie Borgeaud, Germaine Kerjean, Maurice Sarfati, Eliza Petrachescu, Voicu Sabau. Dupa trei ani ~i ceva, regizorul Henri Colpi - care, Inainte de a veni In Romania, fusese recompensat cu un Mare Premiu, "Palme d'or", la Cannes pentru Absenta fndelungata - va propune spectatorilor 0 noua ecranizare, Steauafara nume, dupa piesa lui Mihail Sebastian, scenarizata de regizor Impreuna cu Alexandru Mirodan (premiera a avut loc In octombrie 1967). Regizorul a venit la Bucure~ti Impreuna cu doi actori "titrati" ai scenei ~i ecranului francez: Claude Rich - care a propus un profesor Miroiu sensibil ~i discret, cu marc ate predispozi!ii imaginative - ~i Marina Vlady, 0 "stea fad nume" etericil, parca 0 Intrupare de vis. Alaturi de regizor a fost ~i o co-regizoare franceza, Jasmine Chasnay. Iar distribu!ia avea ~i mari nume romanqti: Grigore Vasiliu-Birlic a creat un profesor Udrea pitoresc ~i ata~ant, Eugenia Popovici 0 domni~oara Cucu "intrata In legenda", Marcel Anghelescu un ~ef de gara simpatic .'?i bonom. Inaintea acestui film, cum yom vedea altundeva, a filmat In Romania ~i Rene Clair (Serbarile galante), iar In iunie 1967 ajungea pe ecrane ~i coproduc!ia romano-franceza Sapte baiet! ~i 0 .wengar!ta de Bernard Borderie, un film scris de Mireille de Tissot, cu imagini de Henri Persin ~i muzica de Paul Misraki, cu scenografi romani ~ifrancezi, Robert Giordani, Filip Dumitriu, Nicolae Teodoru, cu vedete franceze In distribu!ie - Jean Marais, Sidney Chaplin, Marilu Tolo, Guy Bedos, Serge Ayala, Philippe Lemaire, Ettore Manni - alaturi de Florin Piersic, $erban Cantacuzino, Aimee Iacobescu, Dem Radulescu. Privite retrospectiv, aceste stagiuni romano-franceze dintre anii 19571967 par episoade de science-fiction, chiar daca filmele realizate atunci au avut, ~i ele, luminile ~i umbrele lor. Cu 0 cariera cinematografica foarte scurta, Gheorghe Tobias (1926-1962) realiza, In 1956, primullungmetraj de fiqiune color, filmul Nufarul ro~u, cu Tatiana Iekel, Costache Antoniu, Ion Munteanu printre interpre!i (~i cu Ion Stoica operator, acestuia revenindu-i, a~adar, rolul principal In noutatea oferita). Dupa realizarea celui de al doilea film, In 1962, Sub cupola albastra, regizorull~i Incheia cariera, la numai 36 de ani. Printre 185

interpretii acestui film, ~iel efemer, Florentina Mosora, Colea Rautu, Victorita Bajenaru, Eugenia Eftimie, Haralambie Polizu, Puiu Calinescu, Zoe Stanca-Anghel. Pecetea epocii era apasat pusa pe filme ca Vultur 101 de Andrei Calara~u (co-scenarist Nicolae Tautu, operator Lupu Gutman, in distributie ~tefan Moisescu, Coca Dumitrescu, Marga Butuc - viitoare Barbu -, Miluta Gheorghiu, Iulian Marinescu), Alarma In munti (cu Dana Comnea) sau Pasarea furtunii de Dinu Negreanu (un film inspirat de Petru Dumitriu, cu Mircea Albulescu - la al doilea film -, Margareta Pogonat - debutanta, inca studenta atunci -, ~icu capva mae~tri ai ecranului, Boris Ciomei, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, ~tefan Ciobotara~u,Nucu paunescu). Creapa din aceea~iepoca a regizorului Marius Teodorescu a pomit tot de la 0 proza de Petru Dumitriu, romanul Bijuterii de familie, scenarizat de regizor linpreuna cu Malvina Ur~ianu.Era unul dintre cele mai ambitioase proiecte ale cinematografiei noastre din acel timp, pentru ca filmul nu-~i propunea doar 0 poveste, ci infati~a - ca ~iromanul - 0 lume, un "album tipologic" Incarcat de semnificatii. Filmat de operatorul Alexandru Ro~ianu, filmul - a dirui premiera avea loc In aprilie 1958 - beneficia de 0 distributie impresionanta: Tanti Cocea, Eliza Petrachescu, Geo Barton, Emil Botta, Colea Rautu, Jules Cazaban. Regizorul va mai realiza doar doua lungmetraje In Romania: un film din 1961, Mandrie, pe un scenariu propriu (un film In care debuta actrita llinca Tomoroveanu, avand drept parteneri pe Constantin Codrescu, Victor Rebengiuc, Ioana Bulea, Geo Barton, ~tefan Ciobotara~u, George Marutza, Costel Constantinescu), ~i 0 alta ecranizare, a unui roman de Cezar Petrescu - scenarizat de Beno Meirovici -, filmul Calea Victoriei sau cheia visurilor, In care jucau Geo Barton, George Calboreanu, Mircea ~eptilici, Iurie Darie, Mitzura Arghezi, Mircea Constantinescu - de pe atunci, un maestru al "rolurilor mici" -, Nicolae Dinica, ~tefan Iordache, Paul Sava, Simion Negrila, Mihai Berechet. Poate ca nu este 0 intamplare faptul ca toti ace~ti trei regizori, dupa filmele de la sfar~itul deceniului al ~aselea ~iinceputul deceniului al ~aptelea, au "ales libertatea": Andrei Ouara~u traie~te din anul1965 in Israel, Dinu Negreanu s-a stabilit In' 1968 in Statele Unite ale Americii, iar Marius Teodorescu ~i-a continuat, din acela~i an, activitatea didactica universitara ~i de cercetare a istoriei cinematografului In Canada, dupa ce Intre anii 1966-1968 a detinut, ill Bucure~ti, functia de director al Arhivei Nationale de Filme. La sfar~itul deceniului al ~aselea debuta un mare numar de regizori, filmul romanesc I~ilargea ~iconsolida frontul creator. Debutau, atunci, regizori ca Mircea Dragan, Sini~a Ivetici, Gheorghe Turcu, Lucian Bratu, Andrei Blaier, Mihai Iacob. Care au fost filmele lor de debut? Mircea Dragan ~iMihai Iacob intrau In cinematograf cu filmul Dincolo de brazi (premiera In octombrie 1958), un episod din timpul celui de al doilea razboi mondial: osta~i romani, ajutati de locuitorii unui sat de munte, impiedica retragerea unei unitati germane, In toamna anului 1944; printre interpretii acestui film - pomit de la 0 prozi'i de Petru Vintila - erau Colea Rautu, Constantin Lipovan, Florin Paduraru, revelapa actoriceasca fiind Flavia Buref. Sini~a Ivetici (refugiat sarb In Romania anilor '50, interpret - ali'ituride Nicolae Enache-Praida ~iSilvia Popovici - In filmul de absolvire al cuplului Iulian Mihu - Manole Marcus, La mere) a realizat, ill cinci ani, cateva filme Impreuni'i cu Andrei Blaier: Ora H (cu Doru Capraru, Gheorghe Ferra, Silvia Popovici, Sini~aIvetici, Mircea Dumitrescu ~i". Constantin Vaeni, la 14 ani), Mingea (cu Lazar Vrabie, Ion Bodeanu, Andrei Codarcea, Lucia Mara-Dabija, Sandu Sticlaru, Ion Ulmeni, coscenarist fiind Francisc Munteanu), scurtmetrajul muzical Prima melodie (un scenariu de Dumitru 186

Carabat, eu Gabriela Marineseu ~iSorin Butan), lungmetrajul Furtuna (un targ ardelenese in ultime1e luni ale eelui de al doilea razboi mondial, un seenariu de Titus Popoviei ~i Franeise Munteanu, printre interpreti fiind Ion Manta, Nieolae Enaehe-Praida, Silvia Popoviei, Toma Dimitriu, ~ini~a Ivetici, Victor Rebengiue) ~i - de data aeeasta singur Vara romantica (pe un seenariu de Oetav Paneu-Ia~i, in distributie eu Nieolae EnaehePraida, Gabriela Marineseu, Toma Caragiu, Sini~a Ivetiei, Colea Rautu, Ernest Maftei). In anii '60, Sini~aIvetici s-a intors in Iugoslavia. In ianuarie '60 debuta ~iregizorul Lucian Bratu, eu un film de sueees (care a aeumulat, relativ repede, peste einei milioane de speetatori), Secretulcifrului, inspirat de un "polieier" in Yoga, "La rniezul noptii va eactea 0 stea" de Theodor Constantin - care a eolaborat la serierea seenariului eu Dumitru Carabat -, un caz de spionaj militar din timpul celui de aI doilea razboi mondial. Bazandu-se pe e1emente "surpriza", narative ~i imagistice (datorate ~i operatorului Costache Ciubotaru), regizorul Lucian Bratu s-a priceput sa intretina suspans-ul, astfelineat abia deznodamantul separa itele voit incurcate ale intrigii. Printre interpreti: Emanoil Petru!, Geo Maican, Mihai Mereuta, Alexandru Radulescu, George Marutza, Ion Ciprian, Stamate Popescu. In noiembtie 1960 regizorul Mihai Iacob debuta - de unul singur - cu un film biografic dedicat unei mari cantarete, Darclee (transpunand pe ecran un scenariu de Constantin Cri~an ~i Ionel Hristea), personajul titular permitandu-i actritei Silvia Popovici, la 27 de ani, unul dintre "roluri1e vie;:ii".Mai jucau in Darclee Toma Dimitriu, Costache Antoniu, Marcel Anghe1escu, Victor Rebengiuc, Geo Barton, Jules Cazaban, Lia ~ahighian, Eugenia Popovici. Cu exceptia aeestui ultim film - sentimental ~i romantios -, filmele epoeii erau lucrate in "tu~e groase" ~i, mai ales din punet de vedere tematic, purtau la randu-Ie (ea pelieulele anilor precedenti) pecetea, ca sa nu zie stigmatul timpului. Dar ele anuntau ni~te personalitati cinematografice, care vor avea un cuvant de spus in istoria filmului romanesc. Andrei Blaier se va impune - intr-o prima etapa a ereatiei sale - drept un pasionat eineast al actualitatii. Lucian Bratu, de asemenea, va eereeta prezentul cu 0 privire limpede ~i lucida, incercandu-~i forte1e ~i pe teritorii1e filmului istoric. Intr-o relativ seurta cariera cinematografica romaneasca (din 1971 se va stabili in Statele Unite) regizorul Mihai Iacob va izbuti 0 ecranizare de retinut, despre care yom vorbi mai tarziu ~i - in 1970 -, pe un scenariu de Nicolae Tic ~iMircea Ddigan, filmul Castelul condamnafilor, eu Victor Rebengiuc, Emmerich Schaffer, Fory Etterle, Octavian Cotescu ~.a:Gheorghe Turcu (1928-1993), dupa debutulin zodia comediei, reaIiza, la finele deceniului al ~aselea, filme precum Avalan~a (un gest de solidaritate umana evocat in seenariullui Horia Lovinescu ~iinterpretat de Romulus Neac~u, George Marutza, Boris Ciornei, Sandu Sticlaru, Aurel Irimia, Petre Gheorghiu) ~i Portretul unui necunoscut (unde era ~i scenarist, alaturi de Ion Hobana, un film eu Lazar Vrabie, Geo Barton, Ioana Bulca, Constanta Comanoiu, Petre Gheorghiu, Fory Etterle, Oetavian Coteseu); de~i va ajunge rar pe platouri, ~i pentru el deeeniul al ~aptelea va fi un timp al c1arifiearilor: va aborda - nu fara sueees - genul politist (filmul sau Pisica de mare, pe un seenariu de Petre Lusealov ~iVladimir Popeseu-Doreanu, eu imagini de Jean-Pierre Lazar, eu interpreti ea Leopoldina Balanuta, Victor Rebengiue, Colea Rautu, Toma Dimitriu, Iurie Darie, Nieolae Sireteanu, George Marutza, Dorin Dron ~i Haralambie Boro~, prezentat pe eerane in ianuarie 1964, avea sa fie apreeiat ~i peste hotare) ~i va reveni, eu Castelanii, pe teritoriile eomediei. Cat despre Mireea Dragan, intr-o prima perioada a ereatiei sale se va dediea filmului istorie, unor eeranizari c1asiee ~i eontemporane. 187

Inceputul anilor '60 consemneaza multe alte intrari in cinematografie. Foarte activ ~ ca scenarist ~i ca regizor - a fost, in acel deceniu, Francisc Munteanu (1924-1993), care, dupa debutul regizoral din 1961, cu Soldclfif'ara ul1ifonncl - in care jucau Colea Rautu, Liviu Ciulei, Lica Gheorghiu, Mircea Constantinescu, Fory Etterle, Andrei Codarcea, Nucu Paunescu, Titus Lapte~, Dorin Dron - a "scos" filme "pe banda": Cerul
l1-are gratii, La varsta dragostei, La patru pa,~i de infinit, Dincolo de bariera, Tunelul, Cerul fncepe la etajul III etc. etc. Marea majoritate a acestor filme sunt astazi "datate"

din punct de vedere tematic: regizorul a avut ci'itevasubiecte predilecte - axate pe "lupta comuni~tilor in ilegalitate" -, care, prin fOI1alucrurilor, au devenit desuete. Aspiratiile spre metafora - cerul e fara gratii ~j incepe la etajul III, eroii ajung "la patru pa~i de infinit" etc. - sunt contracarate, nu 0 data, de schematism ~iartificialitate. Ramane, totu~i, din filmele sale, 0 stare poetica, raman personajele create de Anda Caropol, Liviu Ciulei, ~tefan Ciobotara~u, Cella Dima, Vasile Ichim in Cerul/Hire gratii (mai 1963), chipul de lurnina al Anei Szeles din La varsta dragostei (octombrie 1963) ca ~iimaginile operatorului Grigore Ionescu din aceste doua filme, povestea tragica de dragoste a eroilor din La patru pa,>'ide infinit (decembrie 1964), interpreta!i de Irina Gardescu ~i Silviu Stanculescu, "dorul de Popa Nan" al Domni~oarei Nastasia - alias Irina Ionescu, care joaca alaturi de Ion Dichiseanu, Leni Pintea, Silviu Stanculescu, Mircea Constantinescu in Dincolo de bariera (noiembrie 1965), aceia~iSilviu Stanculescu ~iIrina Gardescu in Cerul fncepe la etqjullIi (decembrie 1967) sau imaginile operatorului Nicolae Girardi. Am vorbit, in alt context, despre intrarea in cinematografie a unui "tandem", rodat in studentie, Manole Marcus-Iulian Mihu. Drumurile de creatie ale celor doi regizori se despart dupa 1960. Dupa cateva tentative scenaristice izolate, regizorul Manole Marcus (1928-1994) va deveni "purtatorul de cuvant" al unor scenari~ti importanti precum loan Grigorescu, Mihnea Gheorghiu, Titus Popovici, Petre Salcudeanu, Ion Baie~u, Fanu~Neagu, Augustin Buzura, Dumitru Solomon. Ramanand in perimetrul anilor '60, primul film "independent" allui Manole Marcus a fost comedia simpatica Nu vreau sa ma fnsor (martie 1961), cu Irina Petrescu, ~tefan Tapalaga ~i Toma Caragiu - re-debutat dupa 0 scurta aparitie in Nufarul ro,~u. Strazile au amintiri (februarie 1962) ramane primul film romanesc realizat in intregime in decor natural. Discutabil astazi - ca toate filmele inspirate din anii "ilegalitatii comuniste" -, filmul, realizat dupa un scenariu de Dimos Rendis ~i loan Grigorescu, cu Antoaneta Glodeanu, Constantin Dinulescu, Silviu Stanculescu, Toma Caragiu, Sandu Sticlaru, Ernest Maftei, Valeriu Paraschiv in distribu!ie, inaugura un "triptic" tematic, care va continua cu filmul Cartierul veseliei (octombrie 1965) ~iva culmina termenul nu ni se pare exagerat - cu "unicatul" numit Canarul !Ii viscolul (septembrie 1970). In primele doua filme ale "seriei", regizorul s-a anuntat drept un remarcabil creator de atmosfera, cu un pronuntat "sim! al vietii" in reconstituirea unor medii sociale ~i stari psihologice. "Cartierul veseliei" din filmul cu acela~inume (la constituirea caruia 0 contributie importanta au avut scenografii Nicolae Teodoru ~i Filip Dumitriu), filmat de operatorul Alexandru Intorsureanu - care va colabora, 0 bun a bucata de vreme, fructuos, cu regizorul - este 0 "lume in lume", cu personaje diverse, schi!ate de actori la randul lor diver~i, la inceput de cariera sau impunatori prin prestanta: Maria Clara SebOk,Adrian Moraru, Tan!i Cocea, Toma Caragiu, Viorica Farka~, Ilarion Ciobanu, Olga Tudorache, Constantin Dinulescu, Ion Besoiu, Gheorghe Piitru, Gheorghe Nu!escu, Matei Alexandru, Jean Lorin Florescu, Willy Ronea. Canarul ~'i viscolul, apoi, a fast 0 bataie de aripa a 188

metaforei, pe fondul unui realism rece, inghetat. lara~i putem pune sub semnulindoielii povestea propriu-zisa. Dar regizorul a subliniat apasat caracterul pretextual al intrigii, izbutind un film oniric de mare expresivitate (a~ zice "nepereche", ca gen, in cinematografia noastra), "materializand" in imagini "lupta cu somnul" a personajului central, interpret at de Florin Gabrea, intr-o distributie cu Maria Rotaru - 0 actrita cu "cinematografulin sange" -, Mircea Albulescu, Jean Constantin. Referindu-se la acest film, ~i nominalizand cele trei planuri temporale interferate pe parcursul desfa~urarii aqiunii (unul real, altul al retrospeqiilor ~i al treilea al fanteziei, al introspeqiilor), ~tefan Oprea noteaza in "Diorame cinematografice": "Procedeele lui Manole Marcus (ale scenaristului loan Grigorescu ~i ale operatorului Alexandru Intorsureanu) se dovedesc fertile, filmul lor constituindu-se intr-un izbutit examen de maturitate: regizorul ~i-a pastrat 0 luciditate permanenta in expunere, in ordonarea inteligibila a planurilor, iar operatorul a dovedit maiestrie in diferentierea lor cromatica, izbutind, totodata, un acord armonios al culorii care confera filmului unitate de sti!. Arhitectura scenariului, care face sa explodeze cursivitatea clasica a naratiunii, ingactuie 0 analiza nu a faptelor ci a gandurilor, a vietii interioare, a starii de spirit a eroului". Intre timp, Manole Marcus realizase, pe un scenariu de Mihnea Gheorghiu, Zodiafecioarei (iulie 1967),0 trimitere spre mit, pe un fond de aspru realism psihologic. 0 drama moderna de fapt, drama unei familii dobrogene, este suprapusa pe un fond antic (un carnaval prilejuit de anotimpul recoltei, cu obar~ii stravechi), insu~i deznodamantul intrand in zodia predestinarilor fatidice. Inca 0 data, operatorul Alexandru Intorsureanu i~i afirma potentialul artistic: peisajul aspru, stancos, al Dobrogei insorite, cu oamenii ei aspri ~i stanco~i, sunt un "fundal" incitant al povestirii propriu-zise, iar interpretarile unor actori precum Ana Sz6les, Sorirr Postelnicu, loana Bulca, Gilda Marinescu confirma inca 0 data recunoscutul talent al regizorului in "lucrul cu actorii". Un drum de creatie original a urmat ~i regizorul lulian Mih~ (1926-1999), chiar daca personalitatea sa artistica - dupa "explozia" din La mere ~i Viata nu iarta i~i va contura pregnant fatetele abia in anii '70. Pana atunci, regizorul a ecranizat 0 piesa de Horia Lovinescu, "Pebre", in filmul Poveste sentimentala (mai 1962): un story nu tocmai sentimental - e~ecul unei casnicii, din motive mai curand sociale decat sentimentale -, petre cut intr-un sat de pescari din delta, i-a facilitat regizorului un demers cinematografic cu vana realista ~i cu fine nuantari psihologice. Insotit de profesioni~ti remarcabili - operatorul Alexandru Intorsureanu, scenograful Paul Bortnovschi, inginerul de sunet Dan lonescu -, regizorul lulian Mihu ~i-a format ~i0 echipa actoriceasca prestigioasa, reunind pe Irina Petrescu, Cristian Avram, Victor Rebengiuc, Doina Tutescu, Gheorghe Enache, Emil Botta, Vasile Nitulescu, Toma Caragiu, Eliza Petrachescu. Dupa o destul de lung a absen~a, lulian Mihu a revenit pe platouri, cu 0 ecranizare a romanului ,,~oseaua Nordului" de Eugen Barbu, consolidandu-~i demersurile cinematografice modeme - recurgand, de data aceasta, la altemari ~i"dialoguri" de planuri temporale, rupand nu 0 data cursivitatea narativa -, chiar daca acest film, Procesitl alb (cu premier a in februarie 1966), consacrat pregatirii ~idesfa~urarii "insureqiei armate" din august 1944, este - prin forta lucrurilor - depa~it ca tematica, influentat de ideologii revolute. Ca .film - dad putem face aceasta disjunqie -, Procesul alb n-a intrat, insa, in uitare, atat datorita incitantei conceptii regizorale, cat ~i celorlalti cinea~ti din echipa de filmare, compozitorul Anatol Vieru, scenograful Liviu Popa, autoarea costumelor Hortensia Georgescu.lnterpretii - lurie Darie, Marga Barbu, Gina Patrichi, George Constantin, 189

Toma Caragiu, Gheorghe Dinidl, Lica Gheorghiu, Gheorghe Cozorici, Jean Constantin, Gyorgy Kovacs, Cole a Rautu - sunt un "e~alon", la randu-i, controversat. Pana la sfar~itul deceniului al ~aptelea, Iulian Mihu nu va mai realiza decat un serial TV, cu subiect istoric, Nemuritorii (1970). In martie 1962, regizoarea Elisabeta Bostan adresa 0 prima invitatie la cinema copiilor, lungmetrajul PU$tiul (pe un scenariu de Eva Sirbu ~iEcaterina Farca~), cu Gheorghe Bejan ~i ~tefan Berenghi, in roluri de seama personajului titular, cu Sandu Sticlaru, Corina Constantinescu, George Marutza. Regizoarea - care debutase cu documentare de arta, Clo$ca cu puii de aur ~i La hora inca din 1958 - ~i-a dedicat, de la PU$tiulincoace, intreaga creatie, filmelor pentru copii, devenind, cum 0 spun ~i dictionarele, ,,0 autoritate recunoscuta pe plan international in domeniul filmului cu ~i despre copii". In anu11963, regizoarea lansa un serial de scurtmetraj, printr-un episod-pilot intitulat Naica, . urmat de Naica $i barza, Naica $i veverita, Naica pleaca la Bucure$ti (acesta din urma datat 1957), filme cu un mare succes la festivaluri internationale - Gijon, Teheran, Tours, Venetia, Adelaide etc. - dar ~icu priza la copiii din tara. Naica era un tanc de-o ~chioapa, fermecator ~ineastamparat, umbland prin lume ~idescoperind lumea, cu ochi mari, avizi de cunoa~tere. Succesul filmelor cu Naica a stat la baza unei cariere cinematografice adresate exclusiv micilor spectatori. Intr-o prima faza a creatiei - cu ecouri in timp pe Elisabeta Bostan au preocupat-o textele clasice destinate copilariei. In filmografia sa au patruns, astfel, ecranizari ca Amintiri din copilarie (decembrie 1965), cu ~tefan Ciobotara~uin rolullui Ion Creanga, cu Ion Bocancea (un Creanga mai mititel), Corina Constantinescu, Emanoil Petrut, Nicolae Venia~, Mircea Constantinescu, Costache Sava, Eliza Petrac\\escu, Zoe Anghel-Stanca, scurtmetrajul pupaza din tei cu acela~i Ion Bocancea ~ibasmul Tineretefara batranete (august 1969), cu muzica placuta de Temistocle Popa ~icu 0 seama de actori expresivi ~ifrumo~i, Emanoil Petrut, Ana Sz€les, Mihai Paladescu, Margareta Pogonat, George Motoi, Corina Constantinescu, Zoe Anghel-S'tanca. Drumul spre Veronica, spre creatia de maturitate artistica a regizoarei, era deschis. Debuta, in decembrie 1962, ~iHore" Popescu, un apreciat regizor de teatru, pentru care cinematograful n-a fost decat 0 "dragoste lunga de-o seara" (doua lungmetraje in anii '60 ~i doua lungmetraje dupa un sfert de veac, la sfar~itul anilor '80). Pentru debut in film, regizorul ~i-a ales 0 piesa de teatru a lui Paul Everac, "Ochiul albastru", din care a iqit filmul Omul de ldnga tine, 0 poveste de dragoste, desfa~urata in decorul unui mare ~antier (hidrocentrala de la Bicaz), ai direi protagoni~ti sunt Silvia Popovici, Ilarion Ciobanu, George Marutza, George Calboreanu, ~tefan Ciobotara~u, Victor Rebengiuc. Sobru, realist, a fost ~icel de al doilea lungmetraj al regizorului, mai apropiat de sufletul sau, Dragoste lunga de-o seara, povestea a trei surori dintr-un sat transilvan care incearca - ~iizbutesc - sa-~i gaseasca echilibrul, echilibrulintre feminitate ~i demnitate, echilibrulintre dragoste ~i datorie, un echilibru pierdut, 0 vreme, in valtoarea transformarilor sociale. Erau, alaturi de regizor, atunci, trei actrite de varste diferite - Nunuta Hodo~, Silvia Popovici, !linca Tomoroveanu -, alaturi de actori ca Octavian Cotescu, Sandu Sticlaru, mai erau operatorul Nicu Stan, scenograful Liviu Popa, compozitorul Liviu Glodeanu ~i mai era scenaristul Alecu Ivan Ghilia, a carui naratiune cinematografica a stat la baza filmului. Cum spuneam, regizorul va mai realiza lungmetraje abia la sfar~itul anilor '80 (Cuibul de viespi ~i Moartea unui artist), dar va mai fi prezent pe ecranele anilor '60 cu un episod - Aterizare fortata - din filmul de scheciuri De trei ori Bucure$ti 190

Ion Ciprian. ~tefan Mihailescu-Braila. Iarodara Nigrim. Mircea Durnitru. cu Dana Comnea. un cineast important al deceniului. trecand de la comedia ocazionala la filmul cu filon realist.. cu resurse de viata credibile. exprima. Victor Rebengiuc. apoi. cu Ion Finte~teanu. aspiratia spre puritate). Mihai Berechet. alaturi de care aparea. in care jucau Ioana Casetti. Mircea Constantinescu. George Motoi . Sandu Sticlaru . Constantin Brezeanu. un film in care jucau Ilarion Ciobanu. Catita Ispas. dominate de rautate ~idu~manie.. erau Intoarcerea de Mihai Iacob (cu artistul plastic Ion Pacea in rol principal. nu tocmai comoda. cu un conflict accentuat: se infruntau. Willy Goldgraber fiind operator. Ion Pascu. Mihai Fotino printre protagoni~ti. Irina Barladeanu. Rodica Tapalaga. Emanoil Petrut. Un film de reconsiderat peste ani. George Calboreanu. la al doilea rol pe ecran. practic. insemna ~antier dupa ~antier). "setea de alb". filmat de Vasile Oglinda). un alt film politist care confirma inclinatia spre genul aventuros a regizorului. una curata. Elena Sereda.ii spune Achim lui Pavel. un film pe care .1234 cinea~ti romani" 11exclude din filmografia sa (pentru a i-I atribui lui Francisc Munteanu. cum yom vedea mai tarziu. Ilinca Tomoroveanu in fruntea distributiei ~i Amprenta. refuzand compromisul. cu ajutorul operatorului. Regizorul Mircea Mure~an se va dovedi. ace~tia doi fiind protagoni~tii infruntarii taioase de pe ecran) ~i. un film scris de Nicolae Tic. a caror viata.(ianuarie 1968). el va recidiva 0 singura data.. Radu Cosa~u. Colea Rautu. cu Ceara . Dupa scurtmetrajul Toamna se numara . imagini metaforice in ton cu insu~i titlul filmului (vremea zapezilor.dictionarul .~i-apropus sa vorbeasca despre viata intr-un sat (cooperativizat) din Baragan: era filmul Lumina de iulie.in filmul sau. Dana Comnea. Toma Caragiu. Marcel Anghelescu. concesiile existentiale. Au mai realizat filme in acel timp Mihai Bucur ~i Gabriel Barta (Cinci oameni la drum. Vasilica Tastaman ~i care avea ca operator pe Nicu Stan. in 1973. Jorj Voicu. de data aceasta in colaborare cu Nicolae Velea -. Vladimir Popescu-Doreanu (policier-ul din noiembrie 1965 Runda 6. Lucia Mara. Ilarlon Ciobanu. Gyorgy Kovacs. Emerich Schaffer. prezentat pe ecrane in februarie 1963. din noiembrie 1963. in octombrie 1966.Lazar Vrabie. prin acest film ~iprin ecranizarile sale din anii '60. Toma Caragiu.intr-o "poveste de viata" cu cinci sudori itineranti. Colea Rautu. Paul Sava. In septembrie 1963 ~i-a schimbat "stilul" ~iGheorghe Naghi. Ion Dichiseanu. fire~te. in plus. cealalta provenind din mentaliiliti egoiste.pe un scenariu tot de Fanu~ Neagu. venea pe ecrane cu Vremea zapezilor . Lucia Boga ~i cu imagini de Ovidiu Gologan) ~i Bucure~ti de Ion Popescu Gopo (cu Fory Etterle.pe un scenariu scris in colaborare cu Alexandru ~iperco --"~ -inain1ede a se stabili in Statele Unite ale Amencii). primul ~i al treilea. Ion Dichiseanu. conflictulinsu~i se structura pe aceasta premisa ("unul din noi nu va apuca zapada" . Scenariul propune un material faptic bogat. Regizorul reu~ea. Sebastian Papaiani. Gabriel Barta. Traian Stanescu. Aurel Cioranu. Marcel Anghelescu. Cornel Patrichi. chiar naturalist pe alocuri: intai pe un scenariu de Fanu~ Neagu ~i Vintila Ornaru. atmosfera 191 . cu Ovidiu Gologan ca operator ~i cu cativa "mon~tri sacri" in distributie. Doina Patrichi.din motive necunoscute . pe un scenariu la care a colaborat cu Dimos Rendis. ~iMarga Barbu. cu un Ci~migiu mai "viu" ca niciodata.cu lungmetraj . Monica Ghiuta. doua conceptii de viata. celelalte doua episoade ale acestui film. prin Partea ta de vina. filmat de Mircea Mladin ~i Tincu Puran. Carmen Stanescu. Gheorghe Ghitulescu. din octombrie }967. doar co-scenarist). intra . din 1960. cu 0 distributie de elita . . Grigore Vasiliu-Birlic. cinstita.in cinematograf ~i Mircea Murqan. Dem Ractulescu.

Din aceasta intrepatrundere rezulta caracterul singular al filmului in ansamblul produqiei nationale ~i .~i. cu totul altceva.simbolice sunt ~i soarele. apoi doi tineri la varsta primei iubiri (copiii de ieri. Monica Ghiu!a.. ill cautarea unei flori ro~ii pe care baiatul 0 daruise fetei. cu zvonuri de legenda.Invartita o~eneasca sau Calu~ul oltenesc. ~iin aceasta suita metaforica deslu~im influente de basm pe care filmulle incorporeaza armonios in tesatura actiunii. filmul are calitati evidente. un patetic "Atentie. Nici ca film de fictiune. pe fundalul evocator alluptelor pentru eliberarea Transilvaniei. rostite sau cantate.r~itulanilor '60. scenografia: Elena FO$. surprinsa ~i de Panait Istrati in scrierile sale. regizorul Alecu Croitoru. Draga Olteanu. Eliodor Kiss. Aurel Cioranu.scrisde Alexandru Andritoiu ~iNicolae ~tefanescu ~iinterpretat de copiii Armand Oprescu.~i de superbele costume populare din diferite judete ale tarii.n-a vrut sa !arii. dar pe care apele repezi ale unui rau de munte au dus-o departe. Ferenc Bencze. dobandea consistenta realista ~i poetica. parin!i!" . Realizatorii . Fecioreasca fetelor de la Crihalma sau Hora Moldoveneasca . Doi copii. la reu~itele artistice au contribuit.1aportile frumusqii" folclorice . ~itarmul marii. Filmul are ~i 0 poveste a lui. cu simboluri . din diferite judete ale . in univers rural -. T3:rmul marii este ~i tarmul vietii ~i acolo. Emanoil Petru!. cu un pronuntat caracter simbolic. batrani. pana ajung.care inaugura 0 colaborare fructuoasa cu regizorul Gheorghe Naghi. Critica de la premiera a remarcat faptul ca regizorul a dimas la "litera scrisa" a scenariului. Pana aici. pe un scenariu al scriitorului Vasile Rebreanu (imaginea: Octavian Basti. 0 drama istorica. Aura Andritoiu. aduWi de maine) pornesc "in lume". Ilarion Ciobanu.m? ~i Doi harhafi pentru o moarte -. continuata in filme precum Cine va deschide u. ~i vantul. Toma Dimitriu. Autorul opereaza. Silviu Stanculescu.chiar daca intre cele doua intentii artistice originare nu se produce intotdeauna cuvenita simbioza 192 . intentiile autorului sunt sinonime cu ale unui documentar etnografic care ~i-a propus sa consemneze pe ecran obiceiuri pastrate peste veacuri. pe malul marii (dupa ce filmul sugereaza reluarea permanenta a cic1ului vietii. pe un scenariu scris in colaborare cu SlitCi Andras. Melodii stravechi. in mare masura. care alcatuiesc substanta folclorica a peliculei. ~icate altele -. Dana COlnneaera protagonista conflictului . Monica Teodorescu ~i de oamenii mari ~tefan Mihailescu-Braila. Pana la sf§. Un film singular va fi eel de al doilea lungmetraj al regizorului Alecu Croitoru. ~i floarea ro~ie a dragostei. la mare.scenaristul ~i regizorul Alecu Croitoru a fost insotit in demersul sau de operatoriiGeorge Cristea ~iMircea Mladin~i-au propus 0 incursiune in universul unor frumoase ~i inepuizabile traditii folclorice. Cei doi tineri parcurg in caIatoria lor toate varstele omului. Dar Varstele omull{i=de~ibate fie doar un "documentar etnografic. cu lungmetrajul Merii salhatici. ~i compozitorul Dumitru Capoianu .specifica satului din Baragan. Remarca vizeaza ~i limitele cineastului. scenograful Constantin Simionescu ~i autoarea costumelor Nelly Merola. Vasilica Tastaman ~i Gheorghe Naghi insu~i . muzica: Liviu Glodeanu). Varstele omului nu este lipsit de calitati. Corina Constantinescu. 0 drama psihologica petrecuta in ultimele zile ale celui de al doilea razboi mondial.lndeosebi ca documentar etnografic. ~i raul. prin lara. alaturi de ~tefan Ciobotara~u. Doi barhati pentru 0 moarte. cum spuneam.cu accente sociale. Jucau in film Matei Alexandru. Ajunge sa amintim de frumoasele dansuri . printr-o secventa care aminte~te de inceput) raman doar urme de pa~i in nisip. subtextuale ale dramei. constituie un leit-motiv cu mare forta emotionala. Vtirstele omului (aprilie 1969). In mai 1965 debuta. n-a ajuns la valorile latente. regizorul va mai avea doua premiere: Cine va deschide ~L)'a? (noiembrie 1967).

1 personajului principal). asupra trecerii ~iramanerii noastre continue pe pamant. intre adevar . un regizor cu "destin scurf' in lungmetrajul de fictiune. prin Camera alba (pe un scenariu de Ion Baie~u): "un caz de auto-depa~ire" tratat de Ion Besoiu. experienta de documentarist a regizorului.chiar daca suna retoric .).paduri1e ~i statornici co.a "forarii in subteranul con~tiinte1or". nelini~titi ~i nesfar~iti co.un scenariu de loan Grigorescu. festivaluri intemationale (Spindleruv-Mlyn. cu apa. Orvieto.ajungea 10. In decembrie 1965 . Prezente efemere in lungmetrajul de fictiune au fost ~iConstantin Neagu .filmul a fost primit cu interes de critica vremii. un pas spre altceva: Razboiul domnitelor (decembrie 1969) era un divertisment istoric (pe un "model clasic": Serbarile galante ale lui Rene Clair).0 transpunere in imagini a poeziei cu acela~i titlu de Nicolae Labi~.pamantul. cum simt ~i cum gandesc ei. operatorul Ion Anton reu~ind adevarate performante artistice de "alb pe alb" in camera de spital care gazduiqte mare parte a actiunii (dupa un accident de munca 0. lungmetrajul Baladl1pentru Mariuca 193 . Marin Moraru. Cll aceia~i Micaela Caraca~ ~iVistrian Roman.printre aiti "suspecti" . Jean Constantin. iar oamenii sunt bogati co. S-a simtit. Soarele ~'i infinitul. Constantin Codrescu. Ion Stanescu. Micaela Caraca~. In "Diorame cinematografice". care juca alaturi de Vistrian Roman ~ide Eugenia Bosanceanu. Constantin Rautchi.)ifrumos. Varstele omului va avea ~i un "pui": scurtmetrajul Anotimpul mireselor tot din 1969.Studioul "Bucure~ti". care a pomit de 10. Matilda Ba~ta. Ioana Ciomartan. A mai facut filme in epoca Cristu Polucsis (Fantomele se grabesc.documentarist. Drumfara fntoarcere). cu cerul. Dumitru Rucareanu. Ioana Dragan .lungmetrajul de fictiune ~i Alexandru Boiangiu.regizorul Horea Popescu. de~i.1cineastului. intre anii 1953 ~i 1977 a fost activ 10.marea. Ilarion Ciobanu. Emil Botta. De la om la om.muntii". noiembrie 1966). este 0 meditatie asupra vietii ~i asupra mortii. Este un film cu reflexe de tristete ~i cu explozii de optimism . Debuta in acest film. $tefan Ciobotara~u. 0 varsta frageda. Gheorghe Dinica. un film politist scris impreuna cu Ion Baie~u. Arnza Pellea. frematatori co. dintr-o eroare de calcul.1 doilea lungmetraj 0. Mircea Ba~ta. Pretentia dec1arata a scenaristului ~i a regizorului era aceea . Printre interpreti erau Iurie Darie.in fruntea unei distributii numeroase . unde a semnat muIte scurtmetraje (Canceml. din 1970. Leopoldina Balanuta. inspirat din viata de fieeare zi a petroli~tilor. ~tefan Oprea scria: "Alecu Croitoru ~i-a propus sa arate lumii ce comori exista pe acest pamant romanesc. in care apareau Vasilica Tastaman. Subteranul (octombrie 1967).dupa 0 experienta consistenta de documentarist .care a realizat. Se va simti aceasta experienta ~i in 0. ~tefan Mihai1escuBraila.0 sonda). dupa scurtmetrajele Blanca (i'ncolaborare cu Mihai Iacob) ~i 0 zi pierduta (i'ncolaborare cu Mircea Iva). co. Nicolae Venia~. un film muItiplu premiat 10. Ilinca Tomoroveanu. apoi. Este filmul care a surprins legatura organica a omului cu vazduhul. care este filozofia lor asupra vietii. Silviu Stanculeseu. Regizorul avea sa faca. pamantul e bogat ca ~i sufletul omului. ~i interpretat de ~tefan Ciobotara~u. in fapt 0 dubla pledoarie: pentru i'ndrazneala de a cauta ~ipentru dreptul de a grqi (i'ncentrul tramei fiind cazul unui inginer care. provoaca un incendiu 10. lui Cristu Polucsis (1929-1978) i se datorcaza ~i scurtmetrajul de fiqiune Moartea caprioarei. Tot dinspre documentar ajungea 10.filmul de lung metraj ~i Virgil Calotescu. in acest debut. ~i . cine sunt oamenii care-l populeaza de mi1enii. Despartirea. dar mai ales cu pamantul. Menton etc. Amza Pellea. scris de Aleeu Ivan Ghilia.atat de specifice noua -.~ifi1matde Costea lonescu-Tonciu. cu Maiorul # moartea (ianuarie 1967). 10. Constantin Rautchi.

. indeosebi. loan Grigorescu traqsmitea pentru "Contemporanul": "Huzum ~i-a plasat trans-trav-ulin mijlocul unui Paris straniu. filmul de actualitate etc. Presa franceza a simtit importanta demonstratiei. In acela~i deceniu s-au impus cateva directii . . din octombrie 1970. 0 excelenta banda sonora ~i. cu Brandu~a Hudescu in rolu! titular ~icu Ion Caramitru ca partener .. comedia. astfel ca la sfar~itullui.). pe un scenariu de Tudor Popescu.. Imagini extrem de frumoase. S-au realizat ~i alte coproduqii in epoca (pe langa cele romano-franceze amintite): Aventurile [ui Tom Sawyer ~i Moartea [ui Joe Indianul. Metropoem-ullui Sergiu Huzum. cateva cuvinte (pentru ca.. ~i de la tipuriturile o~ene~tila abstractismul «concret»".. Pentru a simplifica explicatia. putem spune ca avem de-a face cu un fel de «anti-transfocator» a carui aplicare l-ar fi incantat pe Cocteau". in anul 1970. regi20rul va recidiva in anii '70. un Paris in care labirintul subteran alliniilor de metrou apare ca portativul unei originale partituri muzicale. lucrurile aflate in profunzimea cadrajului dau senzatia ca se apropie sau se indeparteaza. intr-un deceniu cinematografic "cu de toate". Intr-o corespondenta de la Paris.(in colaborare cu Titel Constantinescu). Virgil Oga~anu. pe un scenariu de Mioara Cremene. Silviu SHinculescu. mai ales. fiecare dintre aceste "seqiuni" (ecranizarile. filmul istoric. Sentinta (coproduqie romano-ungara) de Ferenc Kosa.in premiera . un Paris peste care se volatilizeaza un turn Eiffel inconsistent.de televiziunea franceza in toarnna anului 1970. ea iti creeaza senzatia vartejului (.a facut. prin filmul Metropoem. cu Mihai PaJadescu. de la preclasici la dodecafoni~ti.sau sa confirme creatori import anti ai cinematografiei nationale. Lumini ~i umbre (protocronice). practic. cu 0 pelicula experimentala. menite sa invinga timpul. Avem de a face. efectele de distorsiune ale trans-trav-ului. Primele cadre 194 . film romano-canadian in regia tandemului Paul Fritz Nemeth ~i Gheorghe Turcu. coproduqii romano-vest-germane in regia lui Wolfgang Liebeneiner. Despre acest din urma film. Prietenifara grai. tehnicii trans-trav-ului (Oo. ~imai rele. "Combat". Interesante sunt ~i relatarile altor publicatii pariziene din toamna anului 1970. "Paleta" filmului romanesc s-a diversificat mult in deceniul al ~aptelea..tematice ~i de gen . Sergiu Huzum . sa lanseze . Gilda Marinescu. ~i prezentata . productia cinematografica se extindea de la . 0 demonstratie simpla: trans-trav-ul are nevoie de un scenariu "trans-trav". Emil Hossu in distributie. Fizic ~iintelectual. in care oamenii merg parca fara a reu~i sa inainteze. Pelicula e lipsita in banda sonora de comentariu sau de dialog. va veni yorba in capitolele urmatoare) .. pana la . de un subiect "trans-trav". "Le Monde" scria: "Limbajullui Sergiu Huzum este imagine a in exclusivitate.in evolutia filmului romanesc. ).0 imagine pe care 0 percepem aproape visceral. cand avea loc premiera Reconstituirii lui Lucian Pintilie.) inregistrand creatii valoroase. In felul acesta. autorul policier-ului Simpaticu[ domn R. 0 imagine subordonata unui mare numar de efecte cinematografice ~i. Geo Barton. muzica supline~te cuvintele ~ipentru gama de sentimente a eroilor autorul a apelat la tot ce i-a oferit mai adecvat creatia componistica. de 0 regie "trans-trav" pentru a se putea impune. ~imai bune. Brigada diverse In ac(iune de Mircea Dragan... Este yorba de 0 metoda de turnare care permite obtinerea unui efect de perspectiva re1ativa ~i variabila prin realizarea unei mi~cari de travelling ~ide transfocator. a~adar.autorul procedeului tehnic al trans-trav-ului . Despre toate acestea va fi yorba in capitole viitoare. ~itotu~i real. despre celelalte. turnata de Sergiu Huzum.sau ~tefan Traian Roman. unul compensandu-l pe celalalt in sensul pastrarii in prim plan a unei imagini de dimensiuni constante. in august 1969.

largite. piesa "Febra" de 195 . "De la cuvant la imagine" . Necunoscuti care se intalnesc in metrou in timpul scurt al unei curse. piesa lui Horia Lovinescu "Citadel a sfaramata". Caragiale "D-ale carnavalului". Eduard Mezincescu) "Directorul nostru". nuvela "Cazul Lakatos" de Silta Andras.este unul din mijloacele cele mai mobile de valorificare a comorilor literaturii..Ch. "Pe campia de sange a Mara~e~tilor" de Alexandru Sahia. nu neaparat exhaustiva . Cehov "La mere". relatiile care se infiripa intre ei in cateva secunde. nuvela lui Petru Vintila "Dincolo de brazi". comedia lui Carlo Goldoni "Badaranii". "Les Lettres Fran9aises": "Acest procedeu reu~e~te sa ne creeze posibilitatea perceperii in relief a celei de a treia dimensiuni". de comportamente ~i tipuri de sensibilitate. constituie scopul realizatorului in intentia sa de a-I face pe spectator sa perceapa ~i sa inteleaga psihologia personajelor. schita lui Tudor Arghezi "Doi vecini".. nuvela lui A. restructurate. adevarate «literaturi cinematografice». piesa "Zbor de noapte" de Nicolae Tautu. schita lui LL. piesa "Iarba rea" de Aurel Baranga." Filmul romanesc. "Vizita". romanullui Titus Popovici "Setea". S-ar putea spune ca literaturilor propriu-zise li s-au adaugat. In sfar~it. nuvelele "Moartea tanarului cu termen redus". Caragiale . "L'Humanite Dimanche": "Metropoemul este 0 poezie a imaginii care. a apelat la literatura. nuvela lui Gheorghe Dorin (alias . Caragiale "Telegrame". imagini ~i mituri. nuvela lui loan Slavici "Moara cu noroc". in timp. permitand schimburi ~i confruntari de idei ~iviziuni.sursele literare care au stat la baza filmelor romane~ti: comedia "Vi suI unei nopti de iarna" de Tudor Mu~atescu. de traditii. piesa "Ultima ora" de Mihail Sebastian. intre diverse culturi nationale. Andersen "Fetita mincinoasa". Este ~icazul prozei beletristice ~ial dramaturgiei romane. cu tunelele deformate. astfel. nuvela lui Marin Preda "Desfa~urarea".0 scrisoare pierduta".dupa cum scria Dumitru Carabat in cartea sa dedicata ecranizarilor. Transpunerea filmica a devenit. comedia lui LL.cu calea ferata. reduse. Caragiale. schitele caragialiene "Arenda~ul roman". povestirea lui H. unfenomen cultural extins la scara mondiala. romanul "Mitrea Cocor" de Mihail Sadoveanu. "Lantul slabiciunilor". comprimate produc un admirabil ~oc". romanul "Europolis" de Jean Bart. romanullui Panait lstrati "Ciulinii Baraganului". de limbaje. obiectiv vorbind. inca de la primele produqii cinematografice. asocierii imaginilor. "lntoarcerea tatii din razboi". povestirea "Muzicuta cu schimbator" de Nicuta Tanase.. romanul "La miezul noptii va cadea 0 stea" de Theodor Constantin. in toate etapele sale. iata .P. tine sa faca perceptibile starile subiective atat de complexe prin relativitatea spatiului ~ia timpului. una dintre cele mai raspandite forme ale schimbului de valori in cadrul fiecarei culturi ~i. ecranizarea literaturii este. nuvela "Doua loturi" de LL. nuvela lui Petre Luscalov "Nufiirul ro~u". de asemenea. pe care teoria trebuie sa-l ia in atentie. comedia lui LL. TENT A rIA LITERA TURII "Ecranizarea . Acceptata sau nu in plan subiectiv. senzatiei create de trans-trav".intr-o relativa cronologie. relatiile lor reciproce interpretate prin optica subiectiva a naratorului ~iinfati~ate printr-un limbaj strict cinematografic datorat vivacitatii aparatului de filmat. situatia lor. Ramanand in perimetrul anilor 1946-1970. intr-o maniera accelerata.

padurea spanzuratilor de Liviu Ciulei sau Reconstituirea de Lucian Pintilie. romanul . "Amicii". Sa privim cateva mai de aproape . Se-ntampla. La repro~ul unor comentatori ca personajel~ filmului au "factura caragialesca" ~i ca "scena din cafeneaua lui Stamate trebuie neaparat scoasa. romanullui Mihail Sadoveanu "Baltagul". ~i sa iasa de sub escorta propriului destin". Calinescu spunea ca este "un simpatic roman de medii ma'itime". piesa "Nunta la castel" de SlitOAndras. "personajele lui Jean Bart. Tentatia literaturil s-a exercitat.R. scrieri memorialistice de Aurel Petri. sa dea lovitura.. "C.. in haine negre ~i stau la masa cu palaria pe cap". nuvela "Lupta cu somnul" de loan Grigorescu.dupa cum se poate vedea "cu ochiulliber" . romanullui Liviu Rebreanu "Rascoala". schitele "Diplomatie". despre care am vorbit sau yom vorbi in alte contexte. are formele sculpturale aferente. basmul "Tinerete fara batranete ~iviata fara de moarte" de Petre Ispirescu. nuvela lui Ion Baiqu "Maiorul ~i moartea".~oseaua Nordului" de Eugen Barbu.cum scria Ecaterina Oproiu -"totul tanje~te. ~i de aeeasta data ~tefan Ciobotara~u face aici unul din cele mai frumoase 196 . piesa lui Mihail Sebastian "Steaua Taranume".. in roman. firqte. contemporane ~i din aceea~i c1asasocialil eu eroii lui Caragiale. Principala preocupare a regizorului a fost redarea atrnosferei dintr-un llirg cosmopolit al anului 1910. dar n-are eombustia necesara. a~adar. In "postfata" la volumul de amintiri cinematografice allui Paul CHinescu. in plina vara.0 mizerabila miniatura a unei Europe mizerabile". deoarece aici toti localnicii sunt imbracati.0 lacuna". Ele consolideaza filonul de inspiratie literara al cinematografiei nationale pe care s-au inscris in anii precedenti filme considerate capodopere ca 0 noapte furtunoasa de Jean Georgescu ~i Moara cu no roc de Victor Hiu. jucat de Elena Ioachim: "Interpret a are tineretea ceruta de rol. in filmul Porto Franco (premiera: decembrie 1961). "Situatiunea" de LL. Galan. nuvela "Umbrela de soare" de Dumitru Radu Popescu. Scenaristul Mihnea Gheorghiu a vrut altceva. romanullui Mihail Sadoveanu "Neamul ~oimarqtilor". "Amintiri din copilarie" de Ion Creanga. nuvela lui Francisc Munteanu "Cerul incepe la etajul III". asupra multor filme din anii '60. cand Sulina era sediul Comisiei Europene a Dunarii. piesa "Ochiul albastru" de Paul Everac. romanele lui Mark Twain "Aventurile lui Tom Sawyer" ~i "Aventurile lui Hucklebery Finn".. nu se puteau comporta sau imbraca altfel decat era moda timpului lor". romanul lui Panait Istrati "Codin". Caragiale. drama "Domni~oara Nastasia" de George Mihail Zamfirescu.. a mutat accentele din zona sentimental a in sfera sociala. regizorul raspundea ca actiunea se petrecea la sfar~itul epocii Caragiale ~i ca. totul spera sa iasa de sub torpoare. "Pcvestea lui Harap Alb" de Ion Creanga.F. cu 0 exceptie. la inceputul perioadei. nuvela "Intunericul ~i profesoara de pian" de Horia Patra~cu. fler reconfirmat (cu exceptia de mai sus). . a redimensionat conflictul. s~hita lui Nicolae Tic "Golgota". romanul "Calea Victoriei" de Cezar Petrescu. ' Regizorul Paul Calinescu (1902-2000) ecraniza. G. nuvela "Peron" de Dumitru Radu Popescu. romanul "Europolis" de Jean Bart. romanul "Padurea spanzuratilor" ~i schita "Itic Strul dezertor" de Liviu Rebreanu..Horia Lovinescu.Em. nuvela "La razqi" de V. Despre sursa de inspiratie. Din acest amalgam literar (spun "amalgam" deoarece valoarea ~inatura lucrarilor ecranizate .a fost foarte . . comedia lui Tudor Mu~atescu "Titanic Vals".. romanullui Titus Popovici "Strainul". nuvela lui Horia Patra~cu "Reconstituirea". Ecaterina Oproiu are cuvinte de lauda pentru interpreti. al Evantiei.". oscilanta) s-au sedimentat cateva creatii de referinta ale cinematografiei nationale. 0 urbe in care . chiar ~iunui regizor cu mare fler in alcatuirea distributiei. "Bubico". personajul seducator.

taranul nevoia~ Mitru Mot (Ilarion Ciobanu) nu mai vrea sa fie sluga taranului instarit Gavrila Ursu (George Calboreanu). scenograful Giulio Tincu. in 1964.. un film in doua serii prezentat pe ecrane in aprilie 1965. parcurg ~idetermina intamplarile timpului. Porto Franco. in care mai joaca Alexandru Virgil Platon. Mitru Mot se intoarce in satul si. deopotriva. realist ~iromantic. . Emanoil Petrut. in august 1999.. surasul ferche~ allui Ion Dichiseanu se afla aici cum nu se poate mai la locullui. Fory Etterle. Constantin Tapardea. Eliza Petrachescu. materializand in imagini starea de letargie ~i de plictis a locurilor unde . scenograful Liviu Popa sunt cap-vadintre artizanii unui film. ecranizarea romanu1ui cu titlu omonim de Mihail Sadoveanu (scenarizat de Alexandru Struteanu ~i Constantin Mitru.pana la proba contrarie . ma. din echipa de realizatori mai facand parte scenograful Constantin Simionescu ~i compozitorul Theodor Grigoriu). unde.primul mare rol allui Ilarion Ciobanu. La fel de bine plasata aiureala lui Mihai Fotino in rolul unui Figaro americanizat pentru ca. Despre natura personajului central . ecranizarea romanului cu titlu omonim de Titus Popovici. dar adevarat: pentru regizorul care avea sa-~i sarbatoreasca. foarte lung ~ir de ani fara filme .impreuna. adio!" (spune e1la izgonirea jandarmului Gociman). Toma Dimitriu. pentru o vreme. eu deocamdata mi-s membru de partid numai cu sufletul. Simona Bondoc interpreteaza ~i ea cel mai generos personaj al filmografiei sale. fi1mat de George Cornea.0 distributie numeroasa ~iprestigioasa a sustinut demersul istorico-literar al realizatorilor. Tentatia literaturii s-a exercitat ~i in filmografia lui Mircea Dragan. compozitorul Theodor Grigoriu. Ideologia filmului continua sa fie discutabila (ba chiar reprobabi1a uneori). EI e un avar sentimental ~igangav. intr-o zi de targ. "). Printre interpreti mai erau Niki Atanasiu. ba mai mult. Operatorii Alexandru Ro~ianu ~iAurel Samson. Din echipa de filmare faceau parte operatorul Ion Cosma (a carui camera de luat vederi semi~ca lene~ de-a lungul cheiului pustiu. Asortat la mustacioara ~ila epoleti. ~iapoi un lung. Nicolae Praida. De necrezut. actrita mocne~te 0 patima inveninata ~i exala un parfum greu. printre interpreti numarandu-se George 197 . se autoinstaleaza primar. un Tristan puhav gesticuland sWngacicu mainile ca doua lopeti. a~a cum zice un figurant. «America tara giugiuc estern»". se illdragoste~te de fiica acestuia. dar evenimentele evocate vorbesc de la sine despre spiritul unui timp. in special aceea dinspre final (.. aceste doua direqii tematice ~ide gen confundandu-se uneori. un amorez impleticit. 11cunoa~te pe "delegatul de la centru" Ardeleanu (Colea Rautu) ~i. comedia Titanic Vals. fi1mul din 1961 a fost penultimul sau lungmetraj: a urmat 0 alta ecranizare."nu se intampla nimic"). ecranizarile cu fi1mele de inspiratie istorica. In mai 1961. sticlindu-~i cerceii lungi ~ibustul de alabastru. "colorate" cu tensiunile luptei de clasa ~i cu aventurile reformei agrare. regizorul prezenta ill premiera Setea. un rol devenit emblematic vorbesc cateva replici ale sale.'m.roluri ale unei cariere stdilucite. ajutat de prietenul sau Petre (Sandu Sticlaru). facandu-~i vant cu evantaiul. In filmografia regizoru1ui Mircea Dragan au alternat.~titi. cum s-a petrecut lucruri1e cu Neamul Soimare:jtilor. Nucu Paunescu. care se desparte de trecut razand: "Adio. compozitorul Radu ~erban. la 0 demonstratie soldata cu destituirea pretorului fascist ~i dupa ce afla ca taranii vor sa imparta pamanturile baronu1ui Papp de Zerind (Jules Cazaban). un film cu valente realiste a carui aqiune se petrece in "primavara fierbinte" a anului 1945. in continuare. Intors de pe front. Bovarismul oriental! Geo Barton da infrangerii sale o alura nobila. hazliu este ~i "sti1u1"prietenului sau Petre.. Iuliana (Flavia Buret). Dupa ce asista. 97 de ani de viata ~i care avea sa atinga anul 2000. Tolanita intre perne.

Romanullui Liviu Rebreanu. departe de "fiorul prozei sadoveniene". Nllnta de piatr(1)". frumoasa Nadina. Rt1seoala. Tot dupa 0 piesa de Alexandru Mirodan era realizat ~ifilmullui Gheorghe Vitanidis $eful seetorllllli suflete (septembrie 1967). Ana-Maria Nicolau. Fory Ettede.taranul cu nume simbolic. considerandu-l pe regizor "ispitit de filmul de aventura in costumatie exotica". in octombrie 1964. ramas la aspectele decorative ale romanului de inspiratie. Mai apareau in distributie cativa dintre cei mai activi actori din filmele timpului. filmullui Mircea Mure~an preia ~itonul sobru 198 . valorificand viziunile cuprinse in operele ecranizate. tinerii interpreti desenand trei personaje adolescentine dintr-un ora~ transilvan. echivaland lucrari literare lipsite de calitati artistice. boierul Miron Iuga. scenografii Marcel Bogos ~i Guta ~tirbu. "materie prima" literara pentru alte doua filme inspirate din vremea domniei lui ~tefan eel Mare: Fratii Jderi ~i Vashti ]475. Amza Pellea. la ora prefacerilor social-politice din vara ~i toamna anului 1944. in deceniul urmator. Critica s-a dovedit reticenta fata de filmullui Mircea Dragan. Constantin Rautchi. Referindu-se la tentativele cinematografului de a conserva "viziunea" operelor ecranizate. la scurta vreme dupa premiera bucure~teana (martie 1966). Mircea ~eptilici. Fory Etterle. emblema a unei intregi clase sociale (in Setea. Toma Dimitriu. George Marutza. Nicolae Gardescu. ~tefan Ciobotara~u. scenarizat de Petre Salcudeanu.la ora "apusului de soare" -. in care debutau. Regizorul va aborda in continuare romane istorice. Ion Besoiu. cateva filoane epice ~i cateva personaje. in octombrie 1962. compozitorul Mircea Istrate. dintr-o ampla materie narativa. printre colaboratorii regizorului numarandu-se operatorul Nicolae Girardi ~i compozitorul H. in filmografia sa figureaza.Calboreanu . sadoveniene. La Moara ell noroe. descopera un mod cinematografic de a vedea lumea prin relevarea criteriilor particulare de omogenitate axiologica a operei filmice (0 noaptefllrtllnoast1. abia implinise 22 de ani -. Jules Cazaban. ~tefan Ciobotara~u. Ernest Maftei. Mihai Iacob nu era la prima ecranizare. Sanda Toma. Printre colaboratorii regizorului. scenariul acestei comedii lirice era semnat de Marica Beligan. iata. realiza.ca ~i Mircea Dragan. ~tefan Ciobotara~u. extragand. Ramanand in perimetrul deceniului al ~aptelea. Strt1inlll. Malineanu. Dumitru Carabat facea urmatoarea distinqie: "Lasand la 0 parte produqiile care. de~i avea cateva roluri cinematografice la activ. Angela Chiuaru). un film tineresc.de la un roman de Titus Popovici. Mihai Vasile Boghita (Tudor ~oimaru). amintim de rolul important jucat in dezvoltarea cinematografiei noastre de acele filme care. in care rolul titular era interpretat de Radu Beligan (in distributie cu Ion Finte~teanu. tot cu Radu Beligan in rolul titular. ~icomedia Celebrlll 702. ~tefan Iordache ~i~erban Cantacuzino. Reeonstituirea. Practic. Felix :ji Otilia. Colea Rautu (Temir Bei). colegul sau de debut . alaturi de Irina Petrescu . i~i pastreaza ~i pe ecran caracterul de fresca a lumii rurale romane~ti din primul deceniu al veacului XX. Ioana Dragan. nu fac decat sa multiplice pe pelicula defectele acestora. pornind . Printre autorii de ecranizari din primii ani ai deceniului al ~aptelea s-a numarat ~i Mihai Iacob care. Filmul era distins la Cannes cu premiul "Opera Prima". au fost operatorii Octavian Basti ~iViorel Todan. George Milrutza. Amza Pelle a era Adam Adam!). filmul regizorului Mircea Mure~an Rt1seoala este nominalizat. extragandu-~i. inspirata din piesa omonima a dramaturgului Alexandru Mirodan. la Strt1inlll. George Calboreanu. aduse in prim-planul tramei cinematografice: Petre Petre . la ora absolvirii Institutului de actorie. Dina Cocea. alaturi de Irina Petrescu ~i Toma Caragiu.care. arenda~ul Platamonu. De la roman. printre peliculele cu "rol important" in dezvoltarea filmului romanesc. Dem Rildulescu.

In privirile eroinei 199 . Baltagul. un film care incerca sa fie. atat expresie fidela a cartii cat ~i viziune personala a regizorului. mai exact a subtilitatilor lui filozofice ~i tipologice". stilistic. la desfa~urare ~i infrangere (taranii rasculati ~i soldatii inarmati sunt fata in fata la ceasul fatidic al deznodamantului). pe de alta. de interpretare. . pe de alta parte. Matei Alexandru. Ernest Maftei. de la pregatirea ei. A~ adauga. tredind spre asfintit 0 revarsare de ape". intersectat doar cateodata de secvente lirice sau de momente meditative. Emil Botta. Altfel spus. neverosimila. Colea Rautu.al povestirii. modulin care astfel de secvente metaforice transleaza pe ecran structura intim-poematica a romanului. chiar daca filmul are rezonante de mit ~i legenda (cum ar fi ~i secventa de fantasme a eroinei care . pe de 0 parte. Ilarion Ciobanu (identificandu-se cu Petre Petre. "Film cu multe calitati . fugariili. scenograful Marcel Bogos ~i auto area costumelor.11vi sase pe Nechifor calare. are in anumite momente prestanta de eroina antica. dupa cum au subliniat mai multi comentatori. Baltagul are insa unele carente de fond. Constantin Codrescu. ca 0 floare in noroi) . Adriana Bogdan (frumoasa. la reu~ita carora au contribuit in mare masura compozitorul Tiberiu Olah. in vreme ce batranul boier Miron Iuga nu vrea sa evite momentul dramatic culminant . Sandu Sticlaru. Petre strange tarana in pumn cu 0 mi~care tandra. ~tefan Mihai1escu-Braila. criticul loan Lazar face a urmatoarele constatari: "Obsesia fundamental a a eroilor cartii . Critica a mentionat. Val Sandulescu. preluand funqia de narator pentru care fluxul evenimential are totu~i sensul tragic.i~i gase~te in opera filmica variate ipostaze: la nivelul obiectual. Nicolae Secareanu (un Miron Iuga original. ~i totu~i. la aceste trimiteri. enumerand etape distincte ale rascoalei tarane~ti din 1907. cu spatele intors catre ea. ~i orgoliul creatorului. Filmul este gandit in crescendo. de acuratetea ~i semnificatia imaginii ~i. Printre interpretii din Rascoala. dat fiind prestigiul operei literare. un leit-motiv al filmului).. printre calitatile filmului. funqia semantica de corolar: despre pamant discuta toate personajele de la boieri la vaduve ~i nebuni. a~a cum s-a identificat cu Mitru Mot. cu Nadina. taranii din Amara ii aduc Nadinei 0 traista de pamant. in parte. Prin calitati. 0 transpunere a romanului cu acela~i titlu de Mihail Sadoveanu (premiera: octombrie 1969). in primul rand. printre care doua metaforice. Ion Besoiu. tinand mai ales de profesionalitate.considera ~tefan Oprea. ideatice ~i plastice (autorul imaginii fiind Nicu Stan. Ii lipsqte 0 aprofundata viziune mitologica: Baltagul cinematografic lasa doar uneori sa se intrevada ca opera de inspiratie descinde din "Miorita".. cum s-a subliniat in alte cronici de la premiera. dezghetul ~i hora. Grigore Iuga rezuma situatia. 0 incertitudine explicabila pana la un punct. narativ. in "Diorame cinematografice" -. in acceptia aristotelica a cuvantului". aparatul descopera pe camp silueta nocturna cadaverica a boierului Iuga. Eroina. in interpretarea actritei italiene Margareta Lozano (cu vocea Eugeniei Bosanceanu). este un personaj menit sa staruie in memorie. un operator lansat in scurtmetraje de Ion Barna ~i Manole Marcus. Peste cativa ani. in lungmetraje de Francisc Munteanu ~i Horea Popescu). Mircea Mure~an prezenta in premiera 0 noua ecranizare importanta. tentatia spre ilustrativism ~i spre "spectaculos in sine" n-au trecut neobservate. deopotriva. altfel). cu glas de bas profund). secventa finala a filmului. Nelly Merola. alergand goala pe campul proaspat arat ~i pierzandu-se in zare. de dramaturgie cinematografica ~i de intelegere a structurii filozofice a romanului. s-o induio~eze. Pamantuli~i revendica.pamantul . Rascoala a evidentiat cateva secvente antologice.departe de a fi insa prin aceasta un personaj de tragedie. venind la Bucure~ti. In analiza sa din "Aria naratiunii in filmul romanesc". Gheorghe Trestian. unele atitudini teatrale in jocul actorilor.

colega noastra Mitzura. din moment ce povestea Baltagului este povestea Vitoriei Lipan. Regizorul i~i va savura. 0 schita plina de savoare. mai grav. Tudor Arghezi. in timp ce muzica. a patruns ~ia ramas in film figura lui Tudor Arghezi". Mai joaca in film un mare actor italian. care troneaza dincolo de nelini~tile ei tragice. Nunuta Hodo~.referitoare la relatiile filmului cu literatura. printr-o participare deta~ata la aqiune. "Lini~tea" aceasta se traduce. Sandu Sticlaru. in acei ani. prin Doi vecini. isprava tinereasca: "Nu-mi ascund mandria ca. infrico~a cu fel de fel de pedepse posibile pe cei care ar indrazni sa se apropie cumva de «Cuvintele ..se poate citi 0 profunda lini~te interioara. sa se lase ecranizat. m-am aplecat cu atenfie asupra unui selectiv volum arghezian. nu demult aparut pe piata. Apoi. Doi vecini. fapt mai putin pozitiv. lar noi continuam sa ne-mbulzim cu intrebarile la fiica-sa. Ca 0 concluzie . scrisa prin deceniul al treilea de catre Maestrul incontestabil al pamfletului romanesc".care realiza o performanta rezonanta . Este 0 realitate care vorbe~te de la sine. evocand "intalnirile cu Poetul".ca sa traiasdl . Sidonia Manolache. in 1958. Fostul calugar era anatemizat ~i din poezia romaneasdi! . Geo Saizescu rememora imprejurarile care au dus la realizarea acestui film: "Incepandu-mi studentia cinematografica prin . dar cu totul altceva dedt Caragiale (deja incercat de nenumarate ori pe ecran). a increderii in adevar.de 25-26 de ani .la Marti~or vindea cire~e la trecatori! In ultimul an de studii. peste ani.. debutul meu. Folco Lulli (Bogza). spre a afla vqti despre starea Poetului. discutam despre Arghezi pe la colturi ~i-l citeam pe furi~: un coleg mai mare.. iar ea era destul de econoama in a relata despre necazurile pamante~ti ~i suferintele celui care .scris cu prilejul centenarului Arghezi -. ilustrativa. Maurice Le Roux. pentru ca ele definesc conditia poetului Tudor Arghezi in obsedantul deceniu."acaparand" aproape 0 treime din produqia filmelor de fiqiune. In primul rand. astazi (in 1980. trait cu atatea emotii ~i spaime. ~tafeta comediei cinematografice. ~TAFETA COMEDIEI CINErvIATOGRAFICE Un rezigor tanar . pentru ca regizorul i~i enunta cu limpezime intentiile 200 .. aceea de a-I cOrlvinge pe "mqterul cuvintelor potrivite". » lui Arghezi ca lectura sau. Gheorghe Misai.. cu oarecari functii pe atunci. n. relatii consolidate in deceniile urmatoare: fenomenul ecranizarilor a capatat amploare in deceniul al ~aptelea.partiala . aparuta dupa ani de aproape totala absenta editoriala. insa. cateodata. Operatorul Nicu Stan a valorificat pe ecran frumusetea plaiurilor moldovene dinspre Tara Dornelor. Era Geo Saizescu (cu antecedente cornice ~i-n filmele "de ~coaHi"). Pagini din trentt: prima tiparitura masiva din scrierile poetului. Din doua motive am reprodus aceste amintiri. sa Ie propuna in vreun spectacol! Sunt sigur ca nici el nu credea ce zicea.) regizor de notorietate. surprins de febra pregiltirii examenului de absplvire ~idorind cu tot dinadinsul sa ma produc in ale camediei.ramasa unicl1 in istoria cinematografiei nationale -.. Am descoperit ceea ce cautam.prelua. Livia Baba (cu observatia ca "laicizarea" Sfintei Ana ramane discutabila). A realiza. Constantin Anatol. dar a~a erau vremurile. 0 asemenea perfornlanta nu era un lucru tocmai u~or.n. Intrcun articol din revista "Cinema" . apartine unui compozitor francez. 53.

Theodorescu-Falciu ~i a dornnului locotenent LG. slugile Marita ~i Dumitru (Mitzura Arghezi ~i Aurel Cioranu). impacarea este de scurta durata. doua categorii umane .colaborand cu Arghezi prin intermediul schitei omonime -. consateni. pare sa spuna regizorul. sa-l investeasca . scanteia conflictuluiizbucne~tedin nou. pe post de "cor antic". printre care ~i antagonismul . regizorul ~i-apropus un "insectar" de mentalitati ~imoravuri specifice perioadei in care este plasata acpunea. cu "catel ~ipurcel" (pisoi) cu tot. care-~i imping permanent sotii la macel.. infruntarea celor doi rivali . dictata de "deosebiri profesionale" . astfel anuntat incat sa provo ace scantei.in perimetrul comic ~i dorinta de a ataca teritorii noi. se intoarce in satul natal hotarat sa-~i urmeze un drum "allui".de la artizanii hazului interbelic. mai ales dupa ce afla ca sunt. S-a intors cu 0 bruma de bani din "lumea mare". din te miri ce. catre punctul culminant. Practic.R.ale carei rezultate sunt a~teptate cu sufletulla gura in "anticamera" turnirului .Nineta Gusti). 0 pelicula in care regizorul se intiilnea cu D..incurabil dintre civili ~i militari. Ideea cinematografica seducator hazlie a filmului este aceea a "cuplurilor simetrice". Pregatita ca 0 lupta pe viata ~ipe moarte. pisoiul ~icate1ul. un fundal cenu~iu-pitoresc.scenariul debuteaza cu urmatoarea fraza: "lntre familia dornnului avocat M. pregatite de alte lupte. pentru 0 colaborare statornica ~ibine-cuvantata ~icare impunea talentul exploziv allui Sebastian Papaiani (intrat in cinema. intriga comica dobandind substanta iar regizorul anuntand temperament de comedian. Popescu.cu intentia de a-~i inaugura un drum allui (ceea ce avea sa ~i faca. Fanita. Jean Georgescu . filmul este structurat in crescendo. protocronic! 201 . Preluand din schita doar cateva din elementele "razboiului rece" in care sunt angrenap vecinii. In Doi vecini .. familiile se retrag in "tran~eele" apartamentelor lor. Revazut peste ani. ba chiar i~i potenteaza. Motivul: deosebirea profesionala" -.era un . Conflictul are repercusiuni la toate aceste "nivele". dar ~i cu misiunea de a aduce o Salvare pentru cucoanele cuprinse de amoc..pendentei". Geo Saizescu avea sa realizeze patru comedii de lung metraj. Filmul revine de unde a plecat: la mahalaua anului '28. un capital pe care vrea sa-l valorifice altfel decMceilalti. In deceniul urmator. Un suras In pUna vara i~i pastreaza. perfect pentru conflictul. nu lipsit de surprize.pe atunci . doar slugile raman pe strada. traditionalul happy-end nu este decat un final provizoriu. . Geo Saizescu prelua ~tafeta comediei cinematografice de la inainta~i . al confruntarii dintre cei doi vecini."CU tot dinadisul" . cu larga deschidere spre spectatori. Neastamparul tanarului regizor merge mai departe insa. cei doi vecini "quand" intr-un dialog amiabil-. Personajul central. dintre cele doua familii. prin Partea fa de vina de Mircea Mure~an). Tanase sau Stroe ~i Vasilache.creatoare. de la Anton Bacalba~a la Gheorghe Braescu). anul 1928. doarnna avocat-doamna locotenent (Carmen Stanescu . rafuiala vecinilor fiind reflectata pe cinci "paliere". tandre. mahalagesc la randu-i.pe atunci incompatibile (cum au incercat s-o spuna ~ialti scriitori ai timpului. Petrescu exista un vechi conflict care incepuse chiar in ziua mutarii lor in aceea~i curte. nu cu mult timp in urma. distincte ~icomplementare: avocatul ~ilocotenentul (alias Grigore Vasiliu-Birlic ~i Ion Lucian). mai putin "batute". intr-o filmografie dedicata exclusiv comediei). inscrierea . cu traditionalele conflicte ale epocii. Rivalitatea vecinilor. Prima dintre ele a fost Un suras In pUna vara (film prezentat in premiera la 16 martie 1964 la cinematograful "Republica"). de la cel mai reputat regizor caragialian. Marinica ~i Bebe (copiii celor doua familii).. este alimentata ~i de rivalitatea celor doua vecine din high-l~fe-ul periferiei bucure~tene. valentele unei comedii lirice. altul decat al celor din jur.devine un savuros "pupat Piata Endt'. politicos ~iprietenesc.

filmullui Geo Saizescu ~i D. sub nostimadele sale. de inventia regizorului ~i de interpretarea lui Papaiani suntem ni~te arierati care nu intelegem nirnic din aceste situatii neverosimile. pe atat de stranii (sau a-normale) sunt reaqiile unor comentatori contemporani.-ul nu s-ajucat.R. a~a cum creatorul sau a descoperit. ) Fanita. Fanita e un extravagant in lumea satului sau (tratata foarte." Pe cat de "normale" sunt atacurile din epodi indreptate impotriva filmului. un raspuns al unui pamfletar pur-sange. «man sub nisipuri». gata sa vuiasca. detractorilor filmului lui Saizescu....R.. zice ~i dansul toate cele. Fanita trece printr-o serie de intamplari mai mult sau mai putin cornice (nu tocmai placute cateodata). Propunandu-~i sa traiasca din negot ~i nesocotind "binefacerile" traiului in colectiv. La prerniera. cu adevarat ni~te institutii de macinat pleava! Pe acest regizor care intre altele nu-l ~tim sa fi semnat vreo capodopera il supara totul: surasul fetei. mai multe cronici au suspectat filmul de "propaganda capitalista". D. scriitorul Eugen Barbu. Parca prea rniroase a invidie profesionala ~i un juriu de onoare ar trebui sa mai mustre din cand in dnd asemenea tafne fals-estetice!" Cum spuneam.. premiu la Cannes.exista in acest suras un gest de nesupunere tonica. in timp. din revista "Cinema" (septembrie 1964). fire~te.R. Radu Cosa~u.. Fanita acesta (. cu care. sirene1elui Ulisse ar fi ni~te biete scrumbii ~i morile de vant ale lui Don Quijote. La corul criticilor. pentru ca regizorii s-au impacat intre ei.poseda 0 drama mare. Exista . foarte idilic . tratat cu discretie in film. in filmul tandemului Geo Saizescu-D.. surprindea plastic universul subteran al unui personaj ca Fanita: "E in acest suras una din ce1e mai apasate peceti ale scrisului lui D.. care comenteaza astfel "incidentul" din epoca: "Se joaca saptamani la rand cu casa inchisa (.dar el marturise~te acea vigoare dureroasa. se adauga glasullui Mircea Murqan care vede in conventia vanzarii gogo~ilor de catre Fanita delictul de a face comert particular! Dar dupa asemenea judecap de valoare. Desigur. dar spiritul sau intreprinzator ramane elementul catalizator al intrigii (dincolo de naivitatea unor negustorii ale sale ~ide reaqiile "tipice" ale colectivitatii). A~repne. aceea a crizei individualismului. in pofida asigurarilor cornice ale regizorului . ) e cea mai elocventa dovada a marii care sta ascunsa. prin situatii ~i rezolvari ata~ante. ~in-a mai fost nevoie de nici un juriu de onoare. reala. in F.. Farmecul povestirii este consolidat ~i de "romanul de iubire" al eroului. rniile de oameni care ne-am amuzat de hazul sanatos al textului. regizorul "fara capodopere" ii va raspunde scriitorului printr-un . Mircea Mure~an etc.R. un extravagant manios.). Adica noi toti. insa. de refuz al pustiului ~i al plictisului.R. ba 202 . Nu insist asupra atacurilor din epoca (Savel Stiopul. fie ~ioptirnista?) . ca are impulsuri dezordonate. timpul a aqionat "pozitiv": in cazul de fata. ca indigneaza spectatorul. "malentendu"-ullui Fanita nu capata nici un caracter tragic (in care film romanesc drama taranului individual a devenit tragedie. Popescu. 0 gestica a exacerbarii individuale care nu poate fi suspectata de reaqionarism (.. dar pe care nici aici <<jocul» n-o poate ~terge. romburile coloanei lui Brancu~i puse pe spatarele scaunelor. intr-un articol din "Cinema" (decembrie 1973). insa.. ). in 1966. surazator sau liric in personajullui Fanita (~i. hazliu. mai ales pentru ca. ). ) Un suras In pUna vara.in comert. magaru~ii ~i cama~utele prea albe ale fetelor semanatoriste din sat . ~i-au nuantat ~i cizelat opiniile. generalizand.pentru un ochi atent care lasa la 0 parte pitorescul. costumele pa~uniste. (. candva. sub cornicul filmelor lui D. Popescu) se afla ~iun "sambure tragic".. Popescu ~i ce citim sub pana lui Savel Stiopul? Ca eroul e alienatmintal. acea mandrie rasucita in bizarerii ~isarcasme puerile care te silesc sa uiti jocul ~i sa vezi nenorocul. autorii ~i-au revizuit ei in~i~iopiniile. dincolo de tot ceea ce e nostim.

iscata la fel de spectaculos. Pomit pe drumul comediei cinematografice. elogia "rnica proprietate" ~ii~i alegea drept erou un exponent al "metodelor caplitaliste" (am trait epoca. Filmul. la vremea prernierei.intr-un comentariu din "Romania literara" . iar colaborarea sa cu scriitorul DR Popescu a reintrat pe teritorii prie1nice.. Fara a se repeta.in care apareau lurie Darie. la ronda bunei dispozitii contribuind.i~i pastreaza peste ani prospetimea. insa. Matei Alexandru. un soi de dirninutiv de la Papaiani.cu Marga Barbu. de ieri . acum. apare impartita in doua. Acela~i film care. La portile pomantului. Popescu). Ilinca Tomoroveanu. Mitzura Arghezi a oscilat intre comedie ~i drama. Nineta Gusti. Dem Radulescu. Popescu ~i Geo Saizescu sa demonteze "argumentele" ba1canice ale rauvoitorilor!). in plina efervescenta a "socialismului multilateral dezvoltat". din unda unui rau. ei bine. umorul. ~i respins ca 0 expresie a epocii totalitare. dupa treizeci de ani de la prerniera. De altfel. Rodica Mandache. a rulat in Franta ~i Spania. Florina Luican. am citit "demascarile" respective. rolul fiind scris evident pentru inzestratul actor): 0 iubire blonda. Pentru tanarul earn tirnid ~i earn singuratic . ~i nedumeririlor eelor care au receptat trunchiat ~i rauvoitor filmul.au subliniat merite1eacestei comedii tonice cu caracter meditativ care descoperea un scenarist cu vocatie (pe D. e aceea cu fuga dupa "doi iepuri" (dqi romanii mai au ~iyorba cu "intre doua . alaturi de George Constantin. fatetele. apareau (concurandu-se in frumusete) Ana Szeles ~iMariella Petrescu . aflata pe 0 ~osea.Filmul propune doua episoade de iubire din viata unui tanar ~ofer de carnion cu nume "predestinat". regizorul ~i-a regasit tonusul. este ~ipentru a masura "greutatea specifica" a unor aberatii. Sebastian Papaiani. acela~i film a fost tratat cu ace1ea~imetode .R. alaturi de Sebastian Papaiani. atat de catre spectatori cat ~i de critica. a fost prezent in sectiunea "Jeunes Rencontres" de la Cannes. Dem Radulescu. precum Venus din spuma marii. Durnitru Rucareanu .. ~tiu cat s-au chinuit D. Florina Luican. Papa (nume1e ciudat al personajului poate veni foarte bine de la Papa-Lapte. translatia dintre Fanita ~iPacala -. Coca Andronescu. regizorul Geo Saizescu.in care. peste trei decenii. era gata-gata sa fie pus la index pentru ca. dar poate fi. in 203 . practic. Cronicarii de ieri raspundeau. filmul urmator . in Tunisia.s-au impacat chiar cu scriitorii. ~i 0 iubire bruna. in filmografia regizorului. la fel de bine. buna dispozitie. la televizor (cum a fost confratele Cristian Teodorescu in comentariul arnintit). i-a cercetat. Puiu Calinescu. ivita spectaculos sub infati~area unei fete cu lurninozitati transparente.ironica. in "triada" arnintiili. cronicile . se simte. iar in epoca a fost bine prirnit.R. mult visata dragoste. George Constantin.. dragostea ideala. a avut ~i 0 cariera intemationala. ~i de azi. Demersullirico-ironic i-a fost. in ciuda detractorilor. indirect. pe rand. Dem Radulescu. ~i daca ne arnintim de el. ba mai mult. apartine folc1orului universal. consacra un actor de farmec (pe Sebastian Papaiani) ~irecomanda un regizor cu sigure aptitudini cornice.. Dar incidentul din epoca ramane. Durnitru Furdui. tocmai de aceea filmul . Melania Carje. preluand ~tafeta comediei cinematografice.a fost un intermezzo muzical mai putin inspirat. Dinu Sararu in "Gazeta literara" sau Gheorghe Tomozei in "Scanteia" . Silvia Fulda. dupa ce filmul i~iincepuse cariera prodigioasa pe ecrane (trecuse vremea detractorilor de ieri!). printre altii. ~i-a pastrat "surasul" tonic. Balul de samba to seara ar putea fi definit ca 0 comedie lirico.care face. Florentina Mosora. Draga Olteanu. Gheorghe Popovici-Poenaru (ca "nume noi" in filmele lui Geo Saizescu).. nu te ploua"). regizorul Geo Saizescu a avut ~icativa pa~i ezitanti: Dragoste la zero grade . Morala nu-i greu de prevazut. Abia cu Baht! de sambato seara (1967). aproape de suflet.~i indeosebi acelea semnate de Lucian Raicu in "Cinema" .

este 0 intamplare despre un timp anume. printre care ~i.vesel. Savu.ne-a marturisit .. In acela~i an. regizorul Andrei Calara~u (cu 0 oarecare pondere in filmul de divertisment din anii '50) initia un "serial" cu un comic de succes al timpului. ~ialte tentative einematografice pe teritoriile comediei.. ). Mircea Cri~an.!lie fn luna de miere al doilea (printre partenerii eroului titular fiind Dem. Geo Saizeseu prive~te lumea eu tandrete ~iumor latent.Canada ~i Australia.este foarte mandru. Marcel Martin. Lazar Vrabie. Vasilica Tastaman. i~i confeetiona. Este mai mult (~ialtceva) decat 0 "mica intamplare" cu 0 ma~ina de taiat lemne. Este 0 formulare care 11amuza pe regizor ~i de care . dupa prezenta unor filme romane~ti la Cannes.0 fantezie liriea. ). totodata. Pana aici nimie deosebit. Sunt doua moduri de a privi lumea. din motive lesne de inteles. Tudorel Popa. in perioada la care ne referim. Vasile Tomazian. peste comedii precum scurtmetrajul Gelozia. Aeeea~i autoare caraeteriza astfel filmul dupa "saptamana filmului romanesc" desfa~urata in Franta (era primavara anului 1969): . Gheorghe Tureu pro. Inca din anul1954. Aurelia Sorescu.. dupa prezentarea filmului in Franta: "Regizorul roman Geo Saizeseu poveste~te ca s-a naseut intr-o regiune care este pandantul regiunii marseilleze in Romania. primul pe un ton grav. Gheorghe Turcu va reveni pe platouri cu comedia Castelanii (ie~ita pe ecrane in septembrie 1967). pe ecran.. Margit Koszegi. eonferindu-i 0 seanteie de viata. retin opinia Christianei Saldueei din "Espoir". primul. De notat. Durnitru Chesa. Trec mai repede. aerul sau plaeut ~i gustul pentru eomedie (. 0 intamplare cu haz. acestei origini meridionale. o ingenioasa ma~ina de taiat lemne. scria in "Lettres Franyaises" (8-14 ianuarie 1969): "Din Romania. Au existat. Traian Stanescu. ~i simpatic pe deasupra. Un taran. Diminetile unui baiat cuminte de Andrei Blaier ~i Balul de sambata seara de Geo Saizeseu marturisese. Ati gre~it numarul! (care a lansat cateva ~lagare ~iin care s-au 204 .. Colea Rautu. Marcel Anghelescu. ca tanarul cinema din Bucure~ti merita sa retina atentia noastra" . intr-o comedie "uitata". realizata tot dupa un seenariu de Siito Andras (care ~i-a adaptat pentru ecran piesa "Nunta la castel"). El datoreaza. Ilica Tomoroveanu. in care protagonistul. dintr-o rabla cumparata pe doua rate.punea un seurtmetraj . in rolul titular fiind Marcel Anghelescu. Peste trei ani. ~tefan Tapalaga. «mieul Tati» a devenit mare".Liliana Tomescu. Numai ca. Puiu Calinescu. Aceasta explica ~i faptul ca presa a vazut in el un «mie Tati». Cu Marincea e ceva. me~ter la toate.. Dintre eeouri. dar ~icu neeaz.Din programatul ciclu n-au ramas decat doua episoade: Si!lie face sport.. caei are 0 stima deosebita pentru parintele spiritual al Domnului Hulot. al doilea in registrul eomediei. Radu Beligan. Constantin Ramadan ~i . Nicolae Brancomir. de cativa ani. "Drama" acestei comedii cu patima izbucne~te din momentul in care personajul este trecut cu acte in regula in randul proprietarilor de ma~ini ~i ca atare risca sa pateasca multe rele.. Nicolae Gardescu. a ramas ~i regretul ca un interpret de talia lui Mircea Cri~an nu ~i-a gasit.. lucau in film Marcel Anghelescu.eel putin in intentie . desigur. excluderea din cooperativa agricola. Maria Wasuvrina). regizorul i~i va relua interpretul. Andrei Calara~u avea sa revina in 1958 eu comedia muzicala Allo? . partituri "pe masura". cu caciula lui roasa ~icu eojoeul lustruit. magistrala interpret are a lui Sebastian Papaiani. impreuna cu ~tefan Ciobotara~u ~iRodica Daminescu au seos 0 clipa filmul rural din perimetrul operetei. unul dintre eei mai buni aetori romani contemporani". dar nu lipsita de "vana" ~i de nerv satiric: 0 mica fntamplare (dupa 0 nuvela de SiitOAndras).respectiv . bat-o vina de Elena Negreanu (1954). plina de prospetime ~i delicatete a marc at a doua seara a saptamanii einematografului romanese in Franta (.

un profesor de istorie. Melania Carje. 0 pelicula care a rezistat prin timp . ~tefan Tapalaga... cetateanului". Povestea acestei "comedii cu cantec" este lunga. Lampa ro~ie a ultimului vagon. obligat sa plateasca impozit pentru doua bivolite pe care nu Ie are. dupa ce scriitorul a fost Intemnitat. ne'lndoios. foarte vechi chiar.fara riscuri . jucau Ion Finte~teanu. este confundat cu plutonierul pensionar Vasile Alexandru. dat afara din ~coala. de nerecunoscut. Jules Cazaban. Ion Lucian) ~i. In vremea aceea se dadea definitia stalpului de telegraf: stalpul 205 . 0 tara "cu tineri ~iMtrani. protesteaza. Nae Roman. etc. Principal argument ramane scenariul (comparat . Dem Radulescu. Rodica Tapalaga. filmul-cuplet Doi baieti ca painea calda (cu cei mai In Yoga. cinematograful romanesc.dispare In perspectiva. Corigenta domnului profesor. Iurie Dark.. acqtia din urma convin~i ca "toata ~tiinta noastra sta In dosare" ~i visand 0 societate romaneasca ideala. cu aIte doua lungmetraje. A cochetat cu comedia ~i Haralambie Boro~. dupa ce pelicula a fost interzisa vreme de zece ani. ele se umesc ~iplead. domiciliat pe strada Andrei Mure~anu la numarul 32 ~i. Sfar~it. de peste un deceniu. Willy Ronea. In 1968. Mihai Fotino. Stela Popescu. In 1956. George Demetru). bivolitele de la rampa urmaresc filozofic vagoane1e ce se pierd. Cu ochii lor umezi mari. Intr-un asemenea ora~. Ion D. comedieni ai Clujului. drama: la Inceput. pentru ca. Ana Sz6les. Ion Iancovescu. fericiti ~i nefericiti. Zighi Munte ~iAurel Giurumia) ~idivertismentul estival Vacanta la mare (care a "dansat 0 vara" doar prin actori: Iurie Darie.fara teama de cuvinte mari 0 spun . Toma Caragiu. Sl'rbu (a carui adevarata dimensiune avea sa fie descoperita postum ~iInca necesita revizuiri).care i-a fost Incredintat lui Haralambie Boro~ . pur ~i simplu.cu "Rinocerii" lui Eugen Ionescu ~icu "Procesul" kafkian). unde-l a~teaptaIn gara . doua bivolite simpatice. dintr-o asemenea tara. Ca regizor de comedie. sa se retraga la tara. "societatea In care fiecare roman sa dea tot. filmul Afacerea Protar (scenariul apartinand Soranei Coroama). profesorul refuza. statului. Inca un succes marc ant al comediei satirice. intitulat "Bivolitele" ~i apartinand unui scriitor de calibru. In 1958 aparea In revista "Film" un scenariu .amuzat. Caragiaie). iar statuI tot.. absolut tot. Sandu Radulescu. pe atunci. 0 "farsa electoraIa" care nu ~i-a pierdut actualitatea. Injugate la un car: "Trenul a plecat. multi tineri. dar. Ion Lucian ~i Jenica Constantinescu. Ileana Sandu. Andrei Mure~anu. Infioratori. Piesa lui Mihail Sebastian "Ultima ora" a devenit. Marius Pepino.scrie Ion D. de~tepti ~ifanatici"(!). dintr-o tara sa-i zicem noua" (!). Ion Talianu. intemat la ospiciu etc. . Apoi biciul pocne~te. Filmul care ar fi putut Insemna chiar un eveniment artistic In epoca (dar nu s-a Intamplat a~a) a fost. ca-n c1asicele finaluri cinematografice .ar fi urmat linia scenariului ~i ar fi ie~it pe ecrane atunci. In 1962. este parasit de nevasta. Costache Antoniu. Sirbu . pana la urma se resemneaza.. Constantin Ramadan. delicatese (un scenariu de Mircea ~tefanescu dupa LL. Haralambie Borq era mai convingator In scurtrnetrajul Politica ~i.Indeosebi datorita actorilor: pe langa Radu Beligan ~iIoana Zlotescu (In rolurile profesorului Alexandru Andronic ~i al Magdei Minu).ca muIte altele din acei ani .pe ecrane: a ie~it In ianuarie 1968. interpretata cu verva ~i antren de Rodica Tapalaga. dupa eliberare. dar ~iIon Finte~teanu. care locuie~te pe strada Vasile Alecsandri la numarul 32. De aici." Nu s-a Intamplat ca filmul sa iasa atunci. amuzandu-ne.. absolut tot. Inregistra.evenimential. dupa ce din scenariul initial n-a mai ramas aproape nimic: la premiera filmului Corigenta domnului profesor povestea originara era.. dupa Directorul nostru de Jean Georgescu.. Marioara Davidoglu. Alexandru Repan. Daca filmul . Citim scenariul initial (~isocotim mai mult decat oportun un remake!): actiunea se petrece Intr-un "ora~ vechi.

Telegrame. ~i unde era amendata .Horia Caciulescu. bonom ~i hatru. N. regizorul Paul Calinescu ataca pies a lui Tudor Mu~atescu "Titanic Vals". cu Iurie Darie. dar cu o conceptie regizorala discutabila. Jana Gorea. Alexandru Giugaru. Grigore Vasiliu-Birlic. glume fotbalistice. In jurullui: Silvia Fulda. dupa piesa omonima a lui Mihail Sebastian. Florin Vasiliu -. schita Doua lozuri (cu cateva cadre de atmosfera din "Bucurqtiul de altactata".cu "Inraiti" Intr-ale comediei ca Iurie Darie. In apa se vede invers". Ion Manu. doar cateva imagini frumoase ale Bra~ovului .Radu Beligan. Au fost atra~i. Carmen Stanescu. Puiu Calmescu. Irina Petrescu. AI. Dem Ractulescu. pe un scenariu de Octavian Sava. Tudorel Popa. cu cateva secvente amuzante. Silvia Fulda.erau ca ~i inexistente In epoca. In 1962 . un Spirache Nequlescu de zile mari. Niki Atanasiu. altminteri fermecator ~i talentat -. primitivismul gandirii cinematografice (~i nu numai cinematografice). Bernard Borderie cu $apte baieti~'i 0 :ftrengarita. S-au aventurat pe teritoriile comediei ~i cinea~ti francezi. cu Radu Beligan. din perspectiva timpului . ~tefan Ciobotara~u. vioara Intai fiind. Henri Colpi. Ion Dichiseanu. superficialitatea unui creator de modele. Marcel Anghelescu. Alexandru Giugaru . Cei doi cinea~ti vor persevera In ecranizari dupa Caragiale: peste trei ani . dar creatia lor caragialiana va ramane neconfirmata. Draga Olteanu.au fost foarte aspri la premiera. Marcel Anghelescu. 0 pelicula care Incearca sa ne convinga sa suficienta ~i filistinismul sunt aspru pedepsite (de~i .. Coca Andronescu.19 ianuarie 1968).. un film pe care. Ion Finte~teanu.Biserica Neagra. Aurel Cioranu. Jules Cazaban. In treadt. S-a Inregistrat pe pelicula ~i comedia goldoniana Badaranii. Grigore Vasiliu-Birlic.unde apareau Iurie Darie.ca voce din off . au scapat nepedepsite In multe dintre filmele deceniilor viitoare). Ion Lucian.In 1959 . Vasile Tomazian plus . Coca Andronescu. Vasilica Tastaman. In 1967. hazlii. spa~it ~i dominator. Giugaru.vor semna D-ale carnavalului (cu Grigore Vasiliu-Birlic. cu multe stridente) ~i.. Nicolae . placid ~i insidios. Toma Caragiu. Costache Antoniu. Neamtu-Ottonel.de telegraf este un brad trecut prin cenzura. filmul $eful sectorului suflete (1967).printre care m-am numarat .. In filmul din 1956 Pe raspunderea mea . simplismul. Alexandru Giugaru. desigur.clare.datorate operatorilor Ovidiu Gologan ~i Iulius Drukmann au retinut atentia criticilor ~i faptul ca "nici unul dintre filmele romane~ti nu a mobilizat atatia a~i ai comediei la un loc" (idee cu care Imi ~i Incepeam cronica din "Contemporanul" .~i. Ion Lucian. Ion Talianu. Costache Antoniu. Carul cu bere ~i mahalaua chivutelor). apoi Post-restant. Marcel Anghelescu. cu mari 206 . Ion Anghel. supravietuirea: "pe mal Maria mulge vaca. Dinu Lucian. Vasilica Tastaman. Intr-un film alert. peste ani. initial. Criticii . Grigore Vasiliu-Birlic. Biserica Sf. dupa 0 piesa a lui Alexandru Mirodan. Baietii nO:ftri In 1960. Dupa ni~te variatiuni pe teme de actualitate. Rene Clair cu Serbarile galante. iara~i cu 0 distributie de zile mari . Ileana Iordache. cuminte ~i nazdravan. Toma Caragiu. de comedie (fara a se fixa pe respectivele teritorii) ~i alti regizori. Birlic excelase ~i In prima adaptare caragialiana a cuplului Gheorghe Naghi-Aurel Mihele~. "Circumstantele atenuante" . Mihai Fotino. urma sa-l faca Jean Georgescu. aducand In discutie vulgaritatile. Kity Gheorghiu-Mu~atescu. A Incercat comedie ~i Gheorghe Vitanidis. Grigore Vasiliu-Birlic. cu vedete ~i "microbi~ti". anul urmator. Ion Dichiseanu. lata 0 singura "foaie" din lista actorilor prezenti pe generic: Jules Cazaban. cu Steauafara nume. ani la rand.Grigore Vasiliu-Birlic. pe un scenariu de Marica Beligan. Marcel Anghelescu. 0 fraza din "decupajul" filmului ne-a facilitat. Marcel Anghelescu. din spectacolul Nationalului bucure~tean realizat de Sica Alexandrescu.

actori in distribuJ:ie (Grigore Vasiliu-Birlic.s-a demonetizat. "topind" in Mofturi 1900 (1965) cinci schiJ:ecaragialiene ("DiplomaJ:ie". Cella Dima. In anul1968 a fost chiar 0 "comanda de la centru" ill ceea ce prive~te comedia cinematografica. Silvia Dumitrescu-Timica. afirma noi cinea~ti cu aptitudini comice: Gopo i~i incepea calatoria sa fantastica in filmul cu actori iar Geo Saizescu i~i consacra vocaJ:ia prin patru lungmetraje (pe genericul carora figureaza numele aceluia~i operator.R. Petre ~tefanescu-Goanga).O FOSTA "EPOPEE NATIONALA" Filmullui Lucian Bratu Tudor (in noiembrie 1963. ramane unul dintre cele mai spontane surasuri ale cinematografiei naJ:ionale.de trei ori . cinea~tii no~tri ~i-au exprimat convingerea ca marile filme romane~ti. practic.pe drept cuvant .poate ~i pentru ca scenaristul sau. in anumite condij:ii de timp ~i de loc. "Bubico". Grigore Vasiliu-Birlic. Iar comedia Un surds In plina vara. D. "C. A revenit pe platouri Jean Georgescu.R. de Mircea Mure~an. cu Joana Pavelescu. Sanda Toma. pentru implinirea unui nobil crez de justiJ:ie ~i fericire".ceea ce s-a numit ani la rand . spre finalul sau. iara~i. ConstanJ:a Campeanu. cu umbrele de soare luate din titlul nuvelei ecranizate ~i . De altfel . Radu Zaharescu.dupa ce.acela~i scenarist.cu personaje dintr-un aluat comic robust. K. "epopeea naJ:ionala"a urmat destinul "Cantarii Romaniei" ~ial "Daciadei". Alexandru Giugaru. Popescu)."Amicii". ar fi inceput. "cantecul de lebada" al primului nostru mare regizor de comedie. decat cateva). Radu Beligan). intr-o plenitudine de semnificaj:ii.pe deasupra .tUm istoric romanesc. ISTORIA. au fost prezentate pe ecrane ambele serii ale peliculei) inaugura . . Mihnea 207 . momentele de aur ale istoriei neamului. 0 "epopee cinematografica naJ:ionala". Deceniul care marca. Marcel Anghelescu. 1969. dar calitatea lor artistica ne scutqte de alte comentarii. Astazi formula . primul mare .~tii de Aurel Mihele~. Ileana Iordache."epopeea cinematografica naJ:ionala". De reJ:inuteste altceva. Carmen Stanescu. Jean Georgescu (Pant(~ful cenu~aresei. Geo Barton. Ion Lucian. Horia ~erbanescu. coproducJ:iaromano-maghiara Frumoasele vacanfe de Makk Karoly. actori de efect precum Cella Dima. Niki Atanasiu. neindoios. cu magaru~i simpatici ~i caruJ:ecu oglinzi.de perspectiva ale ciclului de filme istorice menite a aduce pe ecrane. Dorin Varga. ~tafeta comediei cinematografice fusese preluata (chiar daca din zecile de filme amintite in acest capitol n-au ramas. S-a gre~it chiar punctul de pornire. au aparut la un semn filme ca Jmpu~'caturi pe portativ de Cezar Grigoriu. in jocul comic. in "epoca de aur".0 lacuna".memoria vie a pamanturilor stramo~e~ti-. cu gugu~tiuci ~i stalpi de telegraf. Vin cicli. George Calboreanu. George Cornea ~i . cu Independenfa Romdniei. Campania propagandistica din jurul epopeii cinematografice naJ:ionalea anulat ~ansele. menite sa ilustreze una dintre ipostazele fundamentale ale spiritualitaJ:ii romanqti. Vasile Tomazian. regizorul Liviu Ciulei spunea lucrurilor pe nume: "Cred ca nu ma in~el daca afirm ca acest mare film romanesc va fi 0 opera nemijlocit ~iprofund legata de unul din momentele esenJ:ialeale luptei poporului nostru pentru libertate. Ion Dichiseanu. Nicolaide. Iurie Darie. Alexandru Giugaru. cu FaniJ:a~i Liorica lui.") ~iangrenand. Marcel Anghelescu.daca ar fi s-o luam ca atare. Filmul Tudor .. Sanda Taranu. H.G.P. nu 0 data. vor fi acelea care vor izbuti sa infaJ:i~eze.

a fost consigerat "capul de serie" al epopeii cinematografice nationale. Sunt prezentate in film momente ale anului revolutionar 1821. filmul . in traditia a ceea ce s-a numit documentarul narativ: masele apar aici ca personaj central. Scenari~tii . 0 greva intrata.. Mircea Dragan . In acela~i an 1963.. George Calboreanu. emblematice nu numai pentru starea de lucruri a vremii. Alexandru Virgil Platon.au creat premisele unui "document" cinematografic: filmul este deschis de vaduva unui miner din Lupeni.dupa cum observa ~i George Littera (in "Cinematograful romanesc contemporan 1949-1975") . ceilalti interpreti . Sabin Fagara~anu. efectiv. Lupeni '29 este. un asemenea film. George Motoi. rezista prin efectele plastice ale operatorului George Cornea: ~ase femei in negru. figurile individuale ocupa arareori un loc de prim-plan. filmul aceluia~i regizor. fadindu-se abstracfie de filmele istorice realizate cu diteva zeci de ani inainte. mai ales prin consecintele ei tragice. in decembrie 1966. Alexandru Giugaru.Emanoil Petrut (Tudor din Vladimiri fiind unul dintre cele mai importante personaje din intreaga sa cariera actoriceasca). teziste -. Toma Dimitriu. Stefan Ciobotara~u.. destinele cinematografiei nationale . "Era acum patruzeci ~i unu de ani . Paradoxal. scenaristul Mihnea Gheorghiu. de poveste. un personaj "de durata" al actorului). declarative. din amintirile careia se na~te insa~i povestea. Costel Constantinescu. ramas ca 0 "pagina de istorie". George Vraca (banul Brancoveanu. vin. Toma Dimitriu. Sustinut de interpreti. de ritmurile imaginii (operator: Aurel Samson). Ion Dichiseanu. Violeta Andrei. Ana Go1cea. parca. Eugen Mandric.Nicolae Tic. Paginile strabatute de un viguros realism poetic ale filmului Tudor 208 . Willy Ronea.. filmul Lupeni '29. din anul1929.dar minat de accente retorice. principala infruntare fiind aceea dintre Ana Varga (Drag a Olteanu) ~i personajul Sergentului (Gheorghe Dinica). cu pronuntate determinari sociale. a fost continuat. de fOrfa percutanta a conflictului . Filmul de deschidere a epopeii nationale a fost considerat. prezentate pe ecrane in luna februarie). Mircea Dragan semnase filmul Lupeni '29 (tot doua serii. in acea epoca. de pilda. in~iruite pe o culme de deal. facandu-se abstractie de cateva pelicule din imediata apropiere. auto area costumelor Hortensia Georgescu ~i . ci cu "bataie" mai lunga: "patria este norodul. Sebastian Papaiani. Sandu Sticlaru. in primul rand. dintr-o tragedie greceasca. de asemenea. Olga Tudorache. care m-a adus din satul meu prin locurile astea . Viorica Farka~.Ioana Dragan. un film consacrat grevei minerilor de la Lupeni. in istorie. personajul titular este infati~at in ipostaze diverse. George Marutza. pe genericul caruia s-au aflat regizorul Lucian Bratu. Lica Gheorghiu (distribuirea ei era "la moda"). George Marutza. Doua sunt tezele principale ale intrigii. Din distributia ampla a filmului selectez cateva nume: Colea Rautu. compozitorul Gheorghe Dumitrescu. Petre. in momente de tihna familial a ~i in iure~ul luptelor. povestea Ioanei ~i a sotului ei. Boris Ciornei. iar nu tagma jefuitorilor" ~i "ne yom intoarce ca frunza ~i ca iarba primaverii". Tudor.Gheorghiu conducea. Ilarion Ciobanu. de un "ecou" simbolic. Cu toata aceasta naratiune la persoana intiii. " Ana Go1cea este Ioana din film (Lica Gheorghiu!). Fory Etterle."aspira sa fie un film coral.intr-o distributie ampla . eroul tinde sa devina exponential". Gheorghe Patru . operatorul Costache Ciubotaru. Fory Etterle. scenografii Filip Dumitriu ~i Nicolae Teodoru. miner cazut in luptele din 1929. in relatiile cu pandurii sai ~i cu boierii de vaza ai tarii. Filmul rezista ~i prin cateva personaje. cum spuneam. Ma luasem cu un miner. Golgota (scris tot in colaborare cu Nicolae Tic ~i filmat de George Cornea): vaduvele minerilor grevi~ti impu~cati in 1929i~i revendica drepturile sociale. Dinu Gherasim.avand funqii reduse (sau decorative) in conflict. Nunuta Hodo~.

Nicolae Secareanu. Filmul Dacii a prilejuit debutul in lungmetraj al regizorului Sergiu Nicolaescu (un . iubitor de adevar ~i frumos. a~a numitele "peplum". Condusa de generalul Severus . A fost un debut de anvergura. nemasurata sete de libertate. ulterior. dintr-un motiv foarte simplu: filmul . incercand sa descifreze sensuri ~i rezonan!e actuale rn faptele rnainta~ilor. In rolullui Decebal din Dacii. inginer la Studioul "AI.oricat ar parea de ciudat vine in sprijinuI. desfa~urata sub veghea imparatului Domi!ian. Filmul (in fapt. 209 . de domeniul strictelor reconstituiri arheologice (aceasta ar fi raspunderea arheologiei fa!a de istorie). diploma!ia ~i talentul unui mare conducator de o~ti. in nici un caz. Chiar daca "hollywoodizarea istoriei" n-a fost intotdeauna ocolita.. "daruit pana la jertfa de sine dragostei de !ara".cu doua tai~uri.a artei a ~aptea. demna de luat rn seama.Marie-Jose Nat. filmul este istorie sau. documentarului. consacrat revolu!iei de la 1821. 0 "arma" . nu numai sa denatureze istoria. filmele istorice ~i-au propus evocarea personal ita!ilor dominante din trecutul neamului. un pop or mandru. Ca!iva dintre cinea~tii romani au pornit de la asemenea premise in tentativa transpunerii subiectelor istorice pe ecran. trebuie sa fie istorie. Devenite programatice rntr-o anumita faza evolutiva a cinematografiei na!ionale. puse sub semnul experimentului). Alexandru Herescu ~i Sergiu Nicolaescu Insu~i.- au devenit simbolice pentru momentul de revolta al pandurilor din 1821. de a se identifica cu istoria. Columna au insemnat. Sahia". in al carui destin se vor infrunta chemarea sangelui stramo~esc ~i onoarea de militar -. exemplificand for!a cinematografului. Pe baza unei documentatii temeinice. nesocotind marile sale dlspunderi artistice fa!a de istorie. Memoria trandafirului -. . 0 racordare a productiei nationale la moda superproduc!iilor. Este.in epoca . "un popor darz. Astfel s-au nascut doua pelicule de amploare ale anilor '60. Mircea Albulescu. nu 0 data. care au apropiat "filmul istoric" de "fantezia istorica" ~i vice-versa.. mai exact spus. scenaristul Titus Popovici ~i regizorul Sergiu Nicolaescu au evocat cum s-a scris in cronici de premiera -.. se precipita sub impulsurile lui Fuscus. careia ii va cadea victima. inspirate din perioada formarii poporului roman. simplitatea maiestuoasa a taranului. Practic. 0 for!a (nu-i a~a?) supranaturala. filmul romanesc s-a aplecat. ambele scrise de Titus Popovici: Dacii de Sergiu Nicolaescu (februarie 1967) ~i Columna de Mircea Dragan (noiembrie 1968). care invadasera .un dac nascut la Roma. care "luase ochii" criticii cu cateva eseuri documentare .cu statutul sau de arta a imaginii . Georges Marchal . Prin filmullor. Ea nu !ine. asupra trecutului cu bine precizate finalita!i patriotice. Nu este de neglijat "funqia" dobandita de filmullui Lucian Bratu peste ani: intr-un documentar al televiziunii de prin anii '80. filmul evoca razboaiele daco-romane. ci sa intre in conflict cu insa~i istoria filmului. atat Dacii cat ~i. rntruchipand profundele dimensiuni omenqti ale eroului sau: vitejia ~i iscusin!a luptatorului. Vasile Cosma. radacinile poporului nostru in vatra milenara. Raspunderea cinematografului fa!a de istorie apare intr-o lumina de-a dreptul orbitoare. pentru filmul romanesc. de tip Cleopatra sau in continuarea traditiei italiene. viteaz. Amza Pelle a atinge momente de rara virtuozitate interpretativa.pia!a cinematografica mondiala. campania de cucerire a Daciei. Gyorgy Kovacs. 0 coproduqie romano-franceza) evoca ~ibataIiile timpului.risca. evocarea evenimentelor de atunci se face cu ajutorul unor secven!e din Tudor: fiqiunea . Pierre Brice. aceasta. Inainte de a deveni istorie. neinfricat". evidentiind cateva personaje istorice de prim-plan.. Alaturi de cativa actori francezi . Geo Barton.Primavara obi~nuita.in film apar Emil Botta. un personaj ros de ambitia maririi. 0 "intrare in randullumii". "un popor de oameni simpli ~i drep!i" .

un personaj de mare simplitate tragica. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii.orbit de ura impotriva celor care i-au ingenunchiat poporul . Comandantul teritoriului cucerit de romani este Tiberius (Richard Johnson). regizorul Mircea Dragan pune accent pe dramele individuale. serialul .inainte ca personajele istorice sa fie sapate in columna. despre "Un sfert de veac de film romanesc"): "In zonele limitrofe. in rolul unui batran intelept (Ciungul).nu neaparat catre periferia . nuantandu-l cu elemente specific nationale. In anul urmator a fost prezentat pe ecrane ~ifilmul Columna de Mircea Dragan. 0 lupta in care razboinicii dad se confunda cu stancile defileului). Fara a renunta la insemnele superproduqiei. ale «epopeii nationale». Ecaterina Oproiu dezvolta plastic aceasta idee (scriind. in principal. traind fiorul primei iubiri). care se casatore~te cu daca Andrada (Antonella Lualdi). in episoadele 210 . cu remarcabile calitati plastice (batalia din stramtoarea Turnu-Ro~u. de Eugen Barbu. Undeva catre granita . autoarea costumelor. colorandu-l cu vopsele nationale. simbol al perenitatii pe pamanturile stramo~qti. simbolul invincibilitatii . ecourile chefurilor cu lautari ~ifilozofia lor din vreme de popas: «toata lumea sa traiasca.este preluat de Gerula. admirabil interpret at de Ilarion Ciobanu. ca scenari~ti. pune accentul pe divertisment ~ipreia fara reticente metodele filmului de capa ~i spada. Este ultima infruntare dramatica . lasand in urma legende. altele cu efecte emotionale (regele dac sacrificandu-~i copilul pe altarullui Zamolxe) sau cu forta lirica (Meda. in 1975. surprinse intr-o clipa de rascruce. un serial de mare popularitate. se dezvolta 0 produqie care. despre cateva filme de divertisment. a aqiunii din Dacii (scenaristul Titus Popovici n-a avut in vedere 0 naratiune pentru doi regizori): sunt evocate in film momentele colonizarii Daciei. filmul fiind structurat in doua parti distincte: razboiul ~i pacea. din perioada care a urmat cuceririi romane (106-111 d. fara sa renunte la valorile educative. de fapt. continuat.dar se concentreaza asupra infati~arii celor doua popoare. Critica a evidentiat contributia scenografilor Liviu Popa ~i Viorel Ghenea. dac ~iroman. Rolullui Decebal este interpretat de acela~i Amza Pelle a (dar personajul are 0 existenta scurta in film. ochi pHin~ide femeie. Din distributia international a mai fac parte Amedeo Nazzari.al darzeniei ~i eroismului impinse pana la fanatism .Ch. reu~itele artistice ale Hortensiei Georgescu. cativa dintre colaboratorii lui Sergiu Nicolaescu din Dacii. filmata cu nerv de operatorul Costache Ciubotaru. 0 continuare. numai noi sa nu murim!»". baga spaima in impilatori ~i apoi se retrag in codri. mu~chetari in itari ~ijustitiari pe cont propriu. care face recurs la istorie ca fundal pentru aventura: este yorba. precum~i acordurile solemne ale muzicii semnate de Theodor Grigoriu. ~tefan Ciobotara~u. in echipa de filmare. fiica lui Decebal. columna na~terii poporului roman.11va ucide pe Tiberius. Sunt diteva secvente antologice in Dacii. dar deznodamantul pove~tii lor de dragoste va fi tragic: Gerula . Inceput cu Haiducii (aprilie 1966) ~i continuat cu Rapirea fecioarelor (martie 1968) ~i Razbunarea haiducilor (aprilie 1968). urmand modelul peliculelor de "capa ~i spada". ei au ~i un copil.). care «iau de la bogati ca sa dea la saraci». Florin Piersic.0 sugereaza filmul . Gheorghe Dinica. Decebal se sinucide cand i~i vede compromise ~ansele pe campul de lupta). cu elocvente rezolvari imagistice. povestind bravurile unor «pardaillani» valahi.initiat. Mircea Dragan a apelat ~ila colaboratori noi: Ileana Oroveanu ca autoare a costumelor ~iNicu Stan ca operator. Nicolae Paul Mihail ~i Mihai Opri~. unele dinamice. Pastrand. Emil Botta ~i.filonului istoric s-a dezvoltat (bucurandu-se de adeziunea unui important segment de public) 0 categorie cinematografica mai speciala.

in deceniul urmator. Tanti Cocea. Realizat dupa un scenariu de D.au utilizat motive folclorice. printre ceilal!i interpre? numarandu-se George Constantin. In suita acestor filme s-au inscris ~iditeva pelicule de istorie apropiata. filmul este un poem. Problematica filmului istoric va reveni in anii urmatori. pe langa tripticul initial au aparut alte trei episoade. Draga Olteanu. Amintiri bucurec~tene. istorisit in imagini de aleasa expresivitate (datorate operatorului Dinu Tanase). sporuri cantitative (daca nu totdeauna ~i calitative). devenita .prin analogie cu 0 "marchiza a ingerilor". acest film a insemnat pentru istoria filmului romanesc earn ce a insemnat. pentru ca. FILMUL ~I VIATA CEA DE TOATE ZILELE."marchiza haiducilor") s-au bazat pe 0 intriga atractiva ~ibine articulata. ale razboiului. Zestrea domnitei Ralu (cu Aimee Iacobescu in rolul titular.R.personajul-~antier.filmu1 aduce in prim-plan povestea unui copil . iusa. in decoruri imaginate de Marcel Bogos ~iin acordurile unei muzici cu inflexiuni haiduce~ti (Mircea Istrate). . Ileana Popovici. cand ceea ce s-a nurnit 0 vreme "epopeea cinematografica national a" va dobandi substanta. Liviu Rozorea. printre care debutul in lungmetrajul de fiqiune al regizorului Radu Gabrea . cu un alt haiduc 1nprim-plan.'?tefanRadof.~i sa se arate preocupat de "problematic a majora" a "edificarii omului nou". Filmele (cu cilteva creatii actorice~ti memorabile. personajul-cooperativa agricola . strabatut de un fior tragic.. Mihai Opri~~iDinu Cocea . Treptat. Colea Rautu.. in care s-a simtit "mana" scriitorului Eugen Barbu.interpretat de Mihai Filip confruntat cu realitati1edure. cu concursul unor actori de prim rang: Mircea Albulescu.chiar daca pe plan tematic au continuat sa se manifeste 211 . a inceput (in anii postbelici ~i mai ales in anii '50. Elisabeta Jar. Gheorghe Cozorici. . ~i-auconsumat peripetiile intr-un cadru natural spectaculos. cu ~apte-opt ani 1nurma. Popescu.urmatoare.'?aptecai. in tentativa apropierii de realitate. Ca dovada. Fara sa-~i propuna mai mult ~i altceva decat un divertisment (in cadr'u istoric). descendent dintr-o farnilie cu traditii culturale. bine valorificat pe ecran de catre operatorul George Voicu. Respectand propoqiile.cu filmul Prea mic pentru un rl1zhoi atat de mare (februarie 1970). adeseori tragice. filmul a "prins". al unei copiHiriisacrificate din pricina razboiului.a prilejuit debutulin lungmetraj al regizorului Dinu Cocea. in episoadele urmatoare.dupa ce realizase un documentar.interpretat de Florin Piersic: Haiducii lui Saptecai (martie 1971). Ernest Maftei. Ovidiu Schumacher. aprilie 1971) ~i Sl1ptamana nehunilor (iulie 1971). Copill1ria lui Ivan de Andrei Tarkovski pentru istoria filmului rusesc. Mihai Paladescu. Florin Scarlatescu. de Eugen Barbu. un personaj de film francez al epocii . In ultima instanta. printre care aceea a lui Toma Caragiu in rolul Raspopitului ~i cea a Margai Barbu in Anita. personajul-uzina. amplu . raspunzand unor comandamente ale timpului) sa dea viata unor personaje colective . regizorul sa-l prefere pe Emanoil Petru!. Dan Nutu. au impus personaje pitore~ti. Jean Constantin ~imulti aWi. din relatia filmului cu viata de toate zilele au inceput sa dispara elementele conjuncturale. Rolul de prim-plan al haiducului Arnza a fast lansat de Ion Besoiu. de asemenea. Am vawt cum filmul romanesc. Olga Tudorache. Ileana Gurgulescu. teziste ~i .

0 maniera originala.din punct de vedere al expresiei artistice. descoperindu-se. Regizorul Andrei Blaier i~i pregatise "boom"-ul prin alte eateva pelicule de actualitate. prin felurite experiente existentiale. cu un superior spirit civic. Sebastian Papaiani. Apoi s-a ni1scut legenda (februarie 1969). Octavian Cotescu.sta in faptul ca a ~tiut sa foloseasca. cu asprimi ~i frumusep specifice mediului ~i varstei. nedumeriri ~i spaime). dincolo de localizarile conjuncturale. ?andu Sticlaru. de principii. cum se spune. S. Nu mult dupa aceea.dar problematica scenariului ~i a filmului . nespectaculoase. Flavia Buref.antierul ~i situatia de viata in care 212 . in acest sens. printre interpreti fiind Valeria Seciu.sustinuta de interpretarile actorice~ti (partenera lui Dan Nutu este Irina Petrescu. "Amanuntul" ca acest proces de limpezire moral a se petrece pe un~antier un univers insolit pentru erou . in filme de atitudine.propriile trairi. Colaborarea cu scriitorul Constantin Stoiciu . S. Ion Cararnitru.are ~i el merite insemnate in lansarea acestui tip de "free cinema" autohton.la care lucreaza. 0 etica ~i 0 estetica fertil-creatoare" . Carmen Galin. de marele curent umanist post-belie care-~i face a din faptul divers. cum am vazut. Casa neterminati1. Silviu Stanculescu. Silvia Simion.a prilejuit una din cele mai faste perioade din filmografia regizorului Andrei Blaier. cenzurat . ~i-a inceput cariera sa neorealista Andrei Blaier.parca tara de sfar~it . "Baiatul cuminte" din film este Vive (caruia Dan Nutu ii imprumuta .tefan Tapalaga. S. a fost filmullui Andrei Blaier Diminetile unui haiat cuminte. prezenta in premiera un alt film de actualitate. Mariella Petrescu. Tot un film "de ~antier".debutant in cinema. 0 tot mai mica importanta: ~antierul.tefanMihailescu-Braila. Elena Sereda) . caracterizata prin firescul faptului cotidian. Victor Rebengiuc. care i~i cauta "un loc sub soare". printre ceilalti protagoni~ti numarandu-se S.scria S.tefan Ciobotara~u. Alexandru Repan.ca ~i scenariul lui Dimos Rendis .de lirisme.tefanOprea in volumul sau "Diorame cinematografice" .i~i pastreaza valabilitatea general-umana. din ciocnirile marunte. adaptandu-~i pentru ecran 0 proza scurta . Este 0 adevarata reu~ita pentru acea vreme faptul ca personajele nu sunt scheme. Drumul spre Diminetile unui baiat cuminte era deschis. cei mai valoro~i dintre ei. in decembrie 1964. un prim "avertisment" neorealist. Dar sigur voca~ia ~i temperamentullui I-au apropiat. era unul dintre "personajele" predilecte ale timpului. in care jucau Nicolae Sireteanu. Principalele personaje ale filmului sunt tineri. Scenaristul Constantin Stoiciu . asupra realitatii. Lili Popovici. taioasa.intr-o interpretare de mare firesc . din eroii de toate zilele. ci caractere viabile. pe parcursul actiunii. cu trecerea anilor. S.un scenarist cu "vocatia contemporaneitatii" . un Hinarcare trece.are. absolven~i de liceu. Valeriu Sandulescu. care-~i schimba locul de munca in functie de stadiul de realizare a conductei . in transpunerea scenariului. prin simplitatea ~i sinceritatea tratarii relatiilor umane. In aprilie 1965 a lansat pe ecrane un film-portret (cu accente melodramatice) Afost prietenul meu .zgomotos anumite "semne ale timpului" . Pe buna dreptate s-a spus despre regizor ca este un cineast neorealist. Din aceia~i ani dateaza inca un film reprezentativ al cuplului scenaristico-regizoral.t~iMircea Mohor -. George Constantin. pe sine. Mariana Mihut.tefanCiobotara~u. un film cu 0 privire rece. au abordat realitatile prezente cu un plus de sinceritate. personajele fiind muncitori itineranti. 0 adevarata revelatie.scris de Dumitru Carab3. "Meritul regizorului Blaier . inca de la debut. cinea~tii. filmat de Alexandru David. nu sunt abstractiuni date. Calina Pandele. Alice Manoiu (intr-un "portret subiectiv" din "Magazinul estival Cinema" 1981) facea urmatoarele precizari: "Nu ~tiu dad sub semnul unei intiHniri teoretice. prezentat pe ecrane in ianuarie 1967. intre care plute~te 0 poezie a tineretii.

ca ~i versatilitatile . dand din cand in cand probe cinematografice (ajungand. Printre interpreti mai erau George Calboreanu. vin .film eu ofatafermeeatoare continua. apoi.film eu 0 fata fermeeatoare (martie 1967. Gheorghe Burlea. Mihai Mereuta. Virgil Oga~anu. pe hipodrom. practic. La premiera peliculei lui Lucian Bratu Un .ulterior. "piata cinematografica" romaneasca a fost "zguduita" de un film cu destin framantat ~i controversat.a omului contemporan. mirosuri pestilen(iale (astfel de opinii au aparut chiar in numarul urmator al revistei "Contemporanul"!). eroina din Un.. in culisele filmului). ~tefan Ciobotara~u. care incearca sa-~i faca loc in tentanta lume a filmului . nu ma credeti.~antierului asupra oamenilor (sinonima cu . Redea (Ilarion Ciobanu. intr-o plutire mai mult sau mai putin indiferenta. a~adar. ea ~i accentele muzicale (Radu ~erban) consfintesc presiunea ~i "victoria" . propusa de Diminefile unui Miat euminte): Gioeondafara suras de Malvina Ur~ianu ~i Ultima noapte a eopilariei de Savel Stiopul. personajul din filmullui Jean-Luc Godard A-(i trai via(a. unde sfaturile erau blindate cu accesibile bauturi de import). Superficialitatea ~i aerele de vedeta ale eroinei sunt ironizate eu umor. ca 0 truda continua. recurgand la 0 adevarata strategie a epatarii. flanand pe strazile neatinse de degradare ale Bucurqtiului (ma credeti.fUm eu 0 fatafermeeatoare. zgomotele ~antierului acopera uneori dinamica sufleteasca a personajelor ~i imaginile filmului (Nicu Stan). trece din ~antierln ~antier . in film. ~i de alte filme valoroase cu subiect contemporan (care au contribuit. personajul este privit cu ironie. cu intamplarile vietii. Personajul central al intrigii. in mare masura. Ce se intamplase? Astazi ~timbine cum au stat lucrurile in realitate. Atat in scenariu cat ~i. parca. al regizorului Lucian Bratu.raspunzand "chemarilor" unui "timp al ~antierelor" -. ca eroina titulara a regizoarei Agnes Varda din Cleo de la 5 la 7. in acei ani. fiira a gasi prilejulilltemeierii unui caminoPersonajul din Meandre e inca un rol rezonant. peste intamplari plana un aer de mister. cochetand cu viata. fara digazul unor clipe de fericire. Ruxandra. Deloc intamplator. la nici doua luni dupa Dimine(ile unui Miat euminte) scriam o cronica ampla ill revista "Contemporanul". Intre aceste doua filme ale lui Andrei Blaier. de lini~te sufleteasca... cu 0 exemplara .de viata.. povestea unei fete (fermecatoare).dqi cazuse la examenul de admitere la Institutul de teatru -. insa.. oscileaza intre doi barbati ca in filmullui Fran~ois Trufaut Jules !ji Jim (intre regizorul "existentialist" Paul ~iinginerul "cu picioarele pe pamant" ~erban). Un. intr-un rol cu momente de interiorizare). "victoria socialismului impotriva intregului popor"). Radu Cosa~u ~i. la "noua fata" a filmului de actualitate. frecventand teatrele ~i asistand la curse de cai. oferindu-~i o cafea in locuri frecventate de arti~ti (la "Katanga" . Totul a pomit de la un scenariu (fermecator) allui Radu Cosa~u.. construit din expresii de mare naturalete. fara a-~iputea "a~eza" viata. cu 213 . Sidonia Manolache. singura dovada palpabila ca scarile rulante de la Universitate au funqionat candva!)..discretie a sentimentelor. viata ca 0 truda. dar filmul romanesc ramane . ca ~i tupeul.sunt puse personajele tramei nu sunt dedit pretexte pentru 0 meditatie asupra conditiei . expedientele sale fiind luate "sub beneficiu de inventar". Scenaristul Constantin Stoiciu ~iregizorul Andrei Blaier pun in discutie. i~i pierde vremea in a~teptarea unui verdict. ca ~i capriciile. de mundi .~i foarte cinematografica . pe care 0 incheiam cu 0 afirmaj:ie"derutanta" pentru unii: un aer proa~pat adie dinspre Euftea! Atat de derutanta a fost afirmaJ:ia.. Lucian Bratu au avut un "model" in tentativa aducerii pe ecran a unui asemenea personaj: noul val francez. "legenda" unei permanente goane dupa himere. condescendenta ~icompasiune.incat replica n-a intarziat: dinspre Buftea nici yorba sa vina aer proaspat. Dan Nutu.

despre "plutirea indiferenta" a muzicii lui Richard Oschanitzky. ca dupa un cutremur. astfel incat nu se aluneca nici spre facilitati..l1amcalea pe care filmul ne-o indica. Victoria Medeea. Petre Gheorghiu. Raspunderea 0 poarta ~iconducerea Comitetului de Stat pentru Cultura ~iArta. Sau. insemna. replicile.Pe noi spectatorii nu trebuie sa ne farmece superficialitatea. iar cronic a mea din "Contemporanul" (10 martie) continea ~i fraza nevinovata de tipul: "Tonul filmului este propice pentru evidentierea nuantelor amuzante ale povestirii cinematografice. Cei doi parteneri ai eroinei erau interpretati (cu farmec. insa. cei insarcinati sa indrume activitatea de elaborare ~irealizare a filmelor". e imorala prin echivoc ~ifofilare. de~ineajunsurile semnalate impieteaza ~iasupra realiziirii artistice).~ipeste ani . trimiterile cinefile ale autorilor sunt . complicitatea interpretei. Acuzatia de cosmopolitism este neinsemnata fata de cea formulata cu vehementa ca «personajul principal nu e tipic ~icontravine moralei noastre comuniste».dupa 23 de ani de la premiera -. viata u~oara. Ileana Stana lonescu. deopotriva. poate.. aparea 0 sentinta: "Unfilm eu 0 fatafermeeatoare matografica de fond (in articolul de fata nu ne-am propus sa ne ocupam de construqia cinematografica. cu intelegere ~icu inteligenta.«de sus». de la aparitia epatanta a Ruxandrei in ipostaza Anitei Ekberg din filmul lui Federico Fellini La Dolce Vita pana la dialogurile dintre criticul D. intr-unul din cele mai convingatoare roluri de pe ecran. dupa concluzia aceea grava cu "aerul proaspat care vine dinspre Buftea" au urmat.finete ~icu . de interpretare. Eugen Atanasiu. in primavara anului 1990. ca o"a doua premiera". Dana Duma scria despre Unfilm eu ofatafermeeatoare: "Rasfoirea dosarului de presa este datatoare de fiori: in anul de gratie 1967. ca sa nu mai spunem opera de arta. nici sprc ariditate". deci e improbabil ca are ce cauta pe ecrane" (18 martie 1967). chiar L. Nu putem decat sa condam. cand o relativa deschidere spre lume a Romaniei dadea iluzia libertatii (~i)in arta. deci nu e film. demonstra faptul ca Lucian Bratu ne descopera un concept despre femeie care ii apartine regizorului Jean-Luc Godard. Grigore Gonta. erau ticuri jdanoviste ramase din obsedantul deceniu. in "Romania libera" (din 7 martie 1967). lar in "Luceafarul. In general. In "Noul Cinema" (din martie 1990). lipsa de morala a personajului. ~iei!) de ~tefan lordache (Paul) ~iEmmerich Schaffer (~erban). intr-o distributie din care mai faceau parte Marin Moraru. sub semnatura lui este 0 nereu~ita cineDorian Costin. Un rudimentar aparat critic a fost folosit pentru infierarea autorilor ~i a 214 . "Contemporanul" din 17 martie scria (sub semnatura Silviei Cinca}~. Un atac declan~at ~i dirijat . Cronicile care au apucat sa apara imediat dupa premiera au apreciat prospetimea filmului..l. sa pastreze acel echilibru dintre seriozitatea temei abordate ~iironia degajata in care sunt inve~mantate episoadele aqiunii. un act de dreptate dar ~itentatia elucidarii acestui caz defilm "pus la zid" la sfar~itul anilor '60.ata~ante. Regizorul Lucian Bratu a ~tiut. S-a vorbit la premiera ~i despre imagine a aerisita a operatorului Tiberiu Olasz. Ea este total straina moralei comuniste". tragea urmatoarea concluzie: "Pelicula lui Cosa~u ~iBratu nu e educativa. scriitorul Romulus Vulpescu ~i fotbalistul Emmerich Jenei. puse sub semnul unei seducatoare improvizatii. Suchianu. tratat cu simpatie ~icu deta~are. lata inca un exemplu de protocronism nefast: cu ~ase ani inaintea conferintei de la Mangalia se contura tiparul stramt ~i stramb al «eroului model». Dorin Varga. un caz rasunator in istoria cinematografiei nationale.pare-se . majoritatea criticilor·s-au napustit asupra peliculei scrisa de Radu Cosa~u ~iregizata de Lucian Bratu cu 0 nemaiintalnita intoleranta. Margareta Paslam. cu zambet ~i cu nevinovate indiscretii. In "Scanteia" (17 martie). de asemenea. lmediat. dimpotriva. Reluarea filmului .

al con::spondentelor. tanara femeie. Nu este chiar lipsit de semnificatii faptul ca personajullegendar al Giocondei i~i pierde surasul tocmai in perioada anilor '50-'60.marturie a con~tiintei sale artistice. De ce atat dogmatism in perioada cand. locullor fiind luat de tineri agronomi spornici ~i eficienti.totodata. filmele Malvinei Ur~ianu . n.repet: in cel mai frumos rol al ei pe ecran au deranjat (de ce oare?) viitorul "cabinet 2". Practic. sunt foarte simple.lnesc dupa 20 de ani de la 0 despilrtire ale carei cauze Ie presupunem. Vera Petreanu.n. Nurii Margaretei Paslaru . asupra dialecticii societatii. ci miasme adie dinspre Buftea». 215 . ideatica ~i stilis~ica. un "film de debut" ~i. de ingineri a caror preocupare primordial a era afirmarea noului. responsabila. a abordat un subiect "taios". personajele sunt.. tineresc. o buna bucata de vreme. Roxana Pana sublinia: "Caz de excep!ie in cinematografia noastra. opt la numar (in anull989. Nu e vorba. Savel Stiopul. filmele cu "baieti cuminti" ca Vive sau cu "fete fermecatoare" ca Ruxandra n-au mai prea aparut. regizorul. alaturi de el erau Anton Tauf. intre "adolescentul miop" (ca sa. Malvina Ur~ianu s-a afirmat ca autor total inca de la debut . face inca parte din "valul" innoitor. cum scria cineva. de data aceasta. primul pas spre maturitate al unui adolescent. Indiferent de timpul actiunii. a renun!at la via!a personal a in favoarea vie!ii . In cQntinuare.moment al adevarului.comunica intre ek printr-un subteranjoc al oglinzilor. Cazul de e~ec sentimental este analizat cu luciditate. inginer chimist. Maiorovici. de un scenarist cu spirit tanar. in conditiile unor multiple relatii conflictuale: intre el ~i parinti . Dorin Dron. reflex al unei biografii spirituale . Liviu Tudan. in filmul lui Savel Stiopul.de la scenariu la film").~itonic deopotriva .conflicte tipice vfustei tinere -. intre el ~i el. Dumitru Caraba!.profesionale.ci de 0 coeren!a tematica. Tot in aprilie 1968 a fost prezentat pe ecrane un alt film de referinta: Giocondafara suras de Malvina Ur~ianu. filmele sale putand fi cu indrepta!ire numite politice. In volumul consacrat unui scenariu de Malvina Ur~ianu ("Serata . pentru personajul caruia "ultima noapte a copilariei" a coincis cu un dramatic . in sensul implicani profunde ~iin cel al comunicarii unui mesaj de nobila vibra!ie patriotica". ca ni~te "camere de rezonanW' ale propriilor grqeli din trecut.0 familie pe cale de destramare -. ApeHind la un grosolan joc de cuvinte. filmullui Savel Stiopul. minore.Giocondajara surds (. ). unjilm de autor care inaugura 0 cariera unica in cinematografia nationala (a1catuita exclusiv din filme de autor).scenariu ~iregie . «dictatura parea promitatoare»?" Raspunsurile. comentariul din «Luceafarul» punea la punct pe un critic partizan. Constantin Diplan.) de 0 simpla asumare a celor doua laturi esen!iale in crea!ia cinematografica . un tanar "de viitor". Ultima noapte a copilariei. punand la zid un film care putea deschide cinematografiei nationale drumuri noi. Juca. Insotit. de meditatia grava. intr-un film cu efecte imagistice datorate operatorului Ion Anton ~i cu muzica de H. se reint3. cu notabile antecedente experimentaliste. Personajele principale din Giocondafara surds. in cazul filmelor sale. replicand: «nu miresme..~i reu~itei . de medici stagiari indragostiti de viata la tara. al cinematografului de actualitate. prezentat pe ecrane in aprilie 1968.ne intoarcem gandul spre racordurile cu adolescenta ale lui Emil Cioran) ~isemnele varstei mature. ce ne indrituiqte sa vorbim de 0 opera ~i nu de 0 intamplatoare in~iruire de titluri intr-o filmografie personala.cronicilor (foarte putine) care apreciau prospetimea filmului. Irina ~i Caius. vorba lui Alexandru Paleologu. Intr-o cinematografie adeseori tributara povqtilor inofensive. astazi. care a reactionat prompt. Malvina Ur~ianu este preocupata pana la obsesie de temele majore. Cornel Guri!a. intre el ~i colegi .

comuniunea cu personajele lor. deocamdata ca scenarist. Giocondafuru suras ramane 0 boma in biografia filmului inspirat din actualitate. Horea Popescu. 0 proza substantiala. Faptul ca un film tanar. ~tefan Mihailescu-Braila. pe un gradat suspense psihologic.era buna cunoa~tere a psihologiei tinere.de "caIdura" celor din jur. Florian Pitti~printre ceilaIti interpreti. scriitorul Nicolae Breban.cu Vladimir Gaitan. 0 parte. Cll Gheorghe Cozorici. cu personaje putemice. cu tentante jocuri intre aparen!e ~i esen!e (insu~i titlul vine din zona aparentelor). dupa "ultima noapte a copilariei". dintr-un confesor indiscret devine un alter-ego al doctorului Palaloga. depinde . regizorul ~erban Creanga aducea pe ecran personaje apropiate ca varsta (Horia Patra~cu. Nicolae Secareanu in distribu!ie . in acest film cu lumini ~iumbre de viata. fiind ~i co-scenarist la povestea tanarului "baiat cuminte" din ealdura a carui intrare in viata.creeaza personaje ata~ante. Mai sunt. Horia Patra~cu i~i anun!a performan!a din Reconstituirea. eroul povestirii cinematografice. care i~ipropunea sa nuan!eze 0 "iubire imposibiIa". Regizorul Gheorghe Vitanidis . sentimentele erodate nu suporta nici un fel de reconditionare. fiind ajutat de operatorul Aurel Kostrakiewicz. recurgand . de scenografii Marcel Bogos ~i Rodica Savin. Irina ~i Caius . Gioconda fara suras devenind un personaj emblematic al actri!ei -. de compozitorul Tiberiu Olah. Principalul ca~tig al filmului .cand se desfa~oara aqiunea filmului (reconstituita prin flash-back-uri ~iprin interferarea a doua planuri temporale).Cll numai doua luni inaintea Reconstituirii anii ' 60 era un semn de speran!a. contribuind in mare masura la intrarea "cu dreptul" in cinematograf a regizorului ~erban Creanga (in noiembrie 1969). 216 . autoarea avertizeaza. nici el.. cei doi eroi ai dramei. Meandre de Mircea Saucan ~i Reconstituirea de Lucian Pintilie. cu bine plasate accente psihologice in investigarea universului intim al doctorului Palaloga. Actorii confera intrigii un plus de atractivitate: Irina Petrescu ~iIurie Darie . filmul se concentreaza asupra pove~tii de dragoste. auto-ironia lui purificatoare. caIdura .deopotriva . Zizi ~erban. cu scenograful Nicolae Dragan ~icu compozitorul Richard Oschanitzky in echipa de filmare. in nume propriu. Drama modema pe care 0 propune Malvina Ur~ianu are 0 conota!ie suplimentara: aflata in interiorul tramei. In afara momentelor "de viirf' ale deceniului al ~aptelea (la acest "capitol" al filmelor cu subiect contemporan). ci ~ipentru destinul celuilalt.in acceppa cinea~tilorfiind du~manul caldu!ului. in timp ce Virgil Oga~anu. identificandu-se cu eroina titulara.protagoni~tii tramei .carora Silvia Popovici ~iIon Marinescu Ie deseneaza portrete durabile. Construit. Emilia Dobrin.a cautat coresponden!e cat mai potrivite frazei literare. . Ca scenarist al filmului Caldura. Lucia Mure~an. incheia . ar fi de re!inut alte doua titluri: Ruutuciosul adolescent de Gheorghe Vitanidis ~i Caldura de ~erban Creanga. Nicolae Radu. povestea de dragoste dintre un medic ~i 0 asistenta medicala. ca fiecare om trebuie sa se simta responsabil nu numai pentru propriul destin. 0 poveste studen!easca petrecuta in Cluj (premiera: aprilie 1965) . la nici 25 de ani.dupa cum 0 aramfilmul .la elemente lirice ~iestetizante. zona luminoasa a con~tiin!ei sale. Filmat de Nicolae Girardi . continuarea insingurarii este inevitabila. n-avea decat vreo cinci ani in plus). al unui regizor tanar.care abordase filmul de actualitate ~iprin tinerescul Gaudeamus igitur. in!eleg intr-un prea tarziu acest adevar. Prin Ruutaciosul adolescent (martie 1969) intra in cinematografie. Sebastian Papaiani. Ioana Buka.care a marcat expresiv disonan!ele temporale ~i sentimentale ale intrigii -. La numai un an dupa absolvirea facultatii.

63. Cum am vazut. la foarte scurta v:reme. reprezinta un adevarat "record al ru~inii". daca nu ar fi yorba decat despre vidul sufletesc ca 0 componenta "dobandWi" a personalitatii umane). dar ~icu deschideri spre universalitate. ~i-a schimbat compozitorul. a fost primit cu interes de critica. a inaugurat 0 frumoasa relatie artistica cu operatorul Gheorghe Viorel Todan.estetica ~i spirituala .de pe ecrane ~i. Prin Meandre.862 spectatori. critica a incercat sa "implementeze" valoarea culturala a filmului in con~tiinta publica. Dar filmul. a~adar. in saptamana respectiva de rulare in cocheta sala de pe bulevardul cinematografelor. primul sau lungmetraj din 1961. cei care ne-am grabit. a carei actualitate . s-a spus ca limbajullui cinematografic va deveni accesibil unor categorii mai largi de spectatori abia peste un deceniu. dupa 23 de ani de la premiera. apoi Casa de pe strada noastra ~i "montajul" de razboi Pagini de vitejie). Indeosebi doua din temele sale fundamentale ii sustin destinul: aceea a relatiilor dintre artist ~isocietate (cu nuantiiri privitoare la un timp istoric anume.n-a fost tulburata de trecerea anilor. Nimeni nu va putea spala vreodata aceasta pata de pe obrazul cinematografului romanesc. n-a mai fost programat vreodata. Este drept: la premiera. apeland la Tiberiu Olah (ramanand. Cifra de spectatori. impresionanta cifra de 63. in dreptul acestui lungmetraj.ca ne aflam in fata unui fapt artistic ie~it din comun. prin scriitura sa extravaganta. a fost mai mult decat continuarea unui experiment stilistic. AI doilea lungmetraj al regizorului. publicul nu s-a prea inghesuit la filmullui Mircea Saucan Meandre. respiratia criticii s-a oprit pentru 0 clipa. cu buna ~tiinta (invidia colegiala nefiind chiar ultima dintre cauzele acestei crime)."MEANDRE". In ciuda unui asemenea tratament.vreme de 23 de ani. avea .preocupat ~iulterior de tot ceea ce determina ~itot ceea ce presupune "moartea unui artist" -.pe vremea aceea se mai intampla aceasta ignominie . Dadi lui Sergiu Nicolaescu acumulase in jur de 12 milioane de spectatori. inca din 1955 (Pe drumullibertafii. in familie). a recurs pentru 0 data la scenograful Constantin Simionescu ~i ~i-a ales drept 217 . Filmografia lui Mircea Saucan fusese inaugurata. n-a fost reprogramat niciodata (pana-n anii '90). pentru ca. cariera la public a filmului a fost stopata. astfelincat statistici de la sfar~itul anului 1989 indicau. regizorul Mircea Saucan ~i-a aflat drept colaborator. spre universalitatea spatiala ~i temporala) ~i aceea a "clopotului de sticla" familial (cu consecinte sociale dramatice. Horia Lovinescu .numarati cu grija . care anunta 0 personalitate eminamente cinematografica. un scriitor cu afinitati spirituale. Am scris-o ~iam spus-o. Cand primavara efierbinte. de Mircea Saucan.862 "vizitatori". s-a scris ca filmuli~i depa~e~te epoca. la foarte scurta vreme dupa premiera de la "Casa Armatei". UN FILM INMORMANTAT DE VIU Cea mai ru~inoasa "intamplare" din istoria filmului romanesc s-a petrecut cu pelicula lui Mircea Saucan Meandre: dupa premiera din septembrie 1967. am simtit cu totii . filozofica ~i moral a perena a fost inmormantata de vie. filmullui Mircea Saucan Meandre ramane 0 capodopera. cu scurtrnetraje documentare. Dintre premierele cinematografice ale anului ·1967. a fost 0 mica "revolutie" estetica. astfel ca 0 creatie cinematografica de 0 actualitate estetica. Critica a gasit atunci 0 explicatie-scuza. retras de pe ecrane. filmul a fost retras. un film cristalin ~i personal. ca scenarist. Cand Mircea Saucan propunea spectatorilor filmul Meandre. Meandre. comedia lejera Sapte baieri ~i 0 ~trengarWl stransese vreo ~ase milioane.

al unui "ucenic".in zona unor "filme publicitare" (a se citi . dupa re-vizionarea filmului Avaria. Analizand filmul Jarmul n-are sfaqit. a nonsensului. viitorul scenarist ~i publicist Mihai Creanga. Radu Dunareanu. creeaza senzatia ineditului. pe fundal de Voronel . dar pastrandu-~i speranla redresarii. de inventie. Curand dupa Meandre. III. in care pulsatia timpului s-a stins pentru totdeauna. ~i-a aparat cu Incrancenare dreptulla 0 creatie sincera ~ipersonala. regizorul Victor Iliu.rtilebune". de nelinWitoare alchimie. s-a opus cat a putut (dar n-a putut prea mult!) la imixtiunile brutale In filmele sale. goi. "nu trebuie 0 victima pentru a lua proba puritatii aerului la mare Inaltime" .prin forta lucrurilor . Dan Nutu. exista lumi crepusculare. Ana Sz6les. II. Ernest Maftei. "A inebunit Saucan!. iata... un gest artistic de 0 suprema luciditate: regizorul. cu prelungiri indepartate ~igreu de fixat" . Am ales acest citat pentru ca. mijloace de subzistentii). este folosit ca "material de studiu" de catre un "profesor de cinema". auzi. De altfel. inexistent. "ar trebui sa existe un gradinar al oamenilor" ~i . Iliu noteaza: "Totu~i. ca el "mai adauga ~i o doza de mister.dimpotriva! . refuzand concesiile ~i compromisurile. fiecare dintre ele cu doza sa particulara de ironie ~i adevar: "fiecare sentineli'ieste raspunzatoare de Intregul imperiu". realizat in 1962. care au conferit personajelor lor 0 mare doza de firesc ~i 0 personalitate acaparanta. ). simtindu-~i propria sufocare artistica. Pentru regizorul Mircea Siiucan experienta aceasta a insemnat "inceputul sfar~itului". aceea a insolitului. in care mi~carea a lncetat ~i peste care planeaza uitarea. un film. Despre Meandre nota (In 30 mai 1966): "Exista lumi primordiale. in acelea~i insemnari. IV).sa n-o folosesc ~ieu". ~i-a dezbracat eroii ~i i-a filmat.. al producerii «obiectului» de arta. Din acest motiv. "sa vorbim ~inoi ca In cJ. condilie ~i motiv al talentului. Cateva dintre replicile "care raman". Punand Impreuna elementele eterogene ~i obligandu-le sa intre in «combinatie». Victor!liu ajunge la urmatoarele concluzii: "EI surprinde printr-o ciudaili atmosfera ~ilndrazneala de conceptie. Gabriela Alexandru ~i Mihai Creanga. filmul unei invieri! Nu cred ca mai este nevoie de vreun comentariu. a descoperirii senzationale".protagoni~ti ai dramei pe Margareta Pogonat ~iMihai Paladescu. pe fundalul manastirii Voronet!" Avaria (un film publicitar la care. Jarmul n-are sfar!iit. Ion Talvan. 0 lume pe care inca 218 . au darul. auroraIe. Victor Iliu a analizat atent ~i alte creatii ale lui Mircea Saucan. in Insemnarile sale (datate 17 aprilie 1965). Am cautat sa-mi lamuresc natura ideatiei artistice de la obar~ia imaginilor filmului ~icred ca am gasit-o. practic. inghefate. exista lumi zenitale. agonice ~i exista lumi hibernale. ajutat de caliva tineri care i-au simtit ~i i-au Inleles arderile ~ichemarea (printre acqtia fiind viitorul operator ~iregizor Nicolae Margineanu. Insa. partial: aici e yorba de 0 tehnica simpla. folosita cu atata dezinvoltura provocatoare. Insa. sa vorbeasca de la sine. a facut. lumi iqite din istorie. Mircea Saucan nu s-a putut Impaca niciodata cu stupizeniile cenzurii. deloc Intamplator. nota ca Mircea Saucan dovedqte fantezia unui "combinator de cocteiluri suprarealiste". unul dintre filmele sale (despre care n-am vorbit inca). este minunata ~in-am motiv . de metafora. Printre ceilalti interpreti din Meandre.replica ultimului: "nu Intotdeauna libertatea Inseamna nebunie".se ~optea pe la colturi. solare. filmata de operatorul Nicolae Margineanu. regizorul continua sa tina) era. pe atunci studenti).dupa frumoasa imagine. tehnica. n-a fost prezentat In premier a publica. din filmul unei intoxicari cu gaze toxice (comandat de Ministerul Chimiei). Referindu-se la acest film. cu protagoni~tii. Dqi surprinde la Saucan ~i 0 "doza de infatuare artista". quat .. al fiorului ~i emotiei pe care Ie emana (~icare-l transcend prin semnificatiile lor de simbol. Mircea Siiucan se juca sublim In Avaria (1.

prietene!" Pe la inceputul anilor '80 am aflat ca Mircea Saucan i~i gasise o oaza existential a in ora~ul Sfintei Familii.personajul care declan~eaza conflictul -. ~ilumea Meandrelor sta. Vestea i-a bucurat pe cei care au crezut nesmintit in e1. povestea unui film precum 100 de lei. in Romania . Filmele lui au inceput sa circule.ti-o mai poti imagina ca pe 0 degradare a cosmosului. in anii aceia. S-a reprogramat Meandre. prin partile esentiale. Ayea alta mina. Filmul 100 de lei a fost ultimullungmetraj al regizorului. ea a putut fi vazuta. A fost organizata ~i 0 retrospectiva la Cinemateca.. regizorul a ajuns la azilul (de filme documentare) "Sahia" care a salvat de la inanitie multi cinea~ti in "epoca de aur" -. Noi. dupa cum au relatat martori oculari ai evenimentului. cu va219 . ca 0 Atlantida. prin Negre~ti. la Cinemateca. Mircea Saucan marturisea: "pentru mine. dar. iese din groapa ~i-~ipoarta co~ciugul spre un loc mai prielnic. povestea unui "ingropat" care. Ce coincidental Era un film . varianta originala a filmului 100 de lei s-a pastrat intacta . cu Ernest Maftei. mai aminteam din cand in cand de Meandre (trecusera cei zece ani fatidici. Pentru 0 bucata de paine. nemodificata . fericit.. Peste ani. Violeta Andrei.a fost benefica. pe marile ~i pe micile ecrane. Dar asta se intampla dupa 20 de ani.cei doi frati din film. de catre cinefilii bucur:e~teni. Exemplifica "pe viu" teza conform careia omul care sufera nedreptati este mult mai fericit decat cel care Ie savar~e~te.in 1991. in care mai exista urmele omului. ceva despre M eandre. la Nazareth. la 0 alta retrospectiva cinematografica ~i s-a bucurat de 0 primire deosebita. la Locarno. cea de pe urma: nici 0 aurora nu mai este posibila. II intalneam tot mai rar: imbatranit prematur. criticul elvetian Jean Perret ~icriticul roman George Littera. clatinandu-se. unii dintre noi. Inviase. dar ~ifara aportullui creator. ~i inca 0 data. Meandre a participat in Elvetia. in pragul neantului. astfel ca. Sigur. la refuzul concesiilor ~icompromisurilor. dar apelurile noastre n-au avut nici un ecou. Dan Nutu. ca-n Alexandre Dumas. Oa~. Regizorul punea mana pe telefon: "iti multumesc. pelicula fiind "dreasa". Ba mai multoVreme de cateva saptamani. filmul a fost prezentat in premiera nu numai tara incuviintarea regizorului. este explicita ~i elocventa. mai scriam 0 data. au trecut ~i altii). cum a fost criticul Mihai Tolu de la Arhiva Nationala de Filme.. de persoane rau ~i urat intentionate. obosit. Apoi Mircea Saucan s-a stins vazand cu ochii. unii dintre noi. Datorita unor oameni one~ti. criticii. Revenind la crcatia lui Mircea Saucan de dupa Meandre (~idupa Avaria). Documentarul Pagini de vitejie a fost inclus in "Retrospectiva filmului documentar romanesc" organizata de Moritz ~iErika de Hadeln la Nyon ~i Berlin. plictisit in locul somnului de veci. Pentru ca regizorul a refuzat aberantele pretentii ale cenzurii. prezentat pe ecrane in noiembrie 1973. neantul pe care nici 0 J11inte omeneasca nu ~i-lpoate reprezenta. dupa '89.Dupa Revolutie a venit de cateva ori prin tara. Dar mai exista ~i neantul. A fost 0 alta crima. cu moduri de viata ~i de gandire diametral opuse -. francez: Le retour. Ion Dichiseanu . ca pe 0 lume din care omenirea a emigrat intr-un apocaliptic exod. Noi. la capiltul puterilor fizice ~ipsihice.peste decenii. filmul documentar Maine fncepe azi (despre 0 promotie de elevi ai unui liceu bucure~tean): este inutil sa insistam asupra faptului ca regizorul s-a gandit ieri la "mainele" de azi. "loc de munca" unde a mai avut 0 singura strafulgerare cinematografica.spre film.neprescurtata. intoarcerea lui Mircea Saucan . . Ileana Popovici . ceilalti interpreti ai filmului au facut dovada ca filmullui Mircea Saucan avea 0 cu totul fata decat aceea de la premiera. orice referire in presa la Meandre insemna un tub de oxigen".respectiv . (Ascultati atenti filmul ~i va veti convinge !)". in 1991. criticii. in 1990 ~i . Mircea Saucan a ~i filmat in Romania.

In volumul sau "Arta naraliunii fn filmul romanesc". Duminica la ora 6 este . Dar Mircea Saucan ramane unul dintre cinea~tii sacrificali. cu filme interzise. macinate de-a valma pe ecranul televizorului. Pana ~i cuvintele cadeau incet. la "micul Cannes" (Marele Premiu) ~ila Hyeres. ajunsese la film. un buton defect. proscri~i ai regimului totalitar. Pana atunci. 0 pelicula care . f~i oprise.avea sa fie premiata la multe festivaluri nalionale ~i internalionale. dqi mai degraba tensionala decat epica . cu filme inmormantate. cu calitalile ~i excesele lui. de~i ne-ar fi la fndemana sa constatam. ca 0 presimlire. 142). Din capullocului. referindu-se tot la filmul de debut: "Lucian Pintilie este un regizor de teatru. ~i nu oricum. la Mamaia. cu resursele contrapunctului audio-vizual. iar acest film. ordonatoare.rianta cea adevarata din 100 de lei. asurzitor. cu contururi aproape materiale. necunoscute omului de teatru" ("Pascinalia cinematografului". respiralia. Regizorul Lucian Pintilie ajunsese la film fnca din anu11966. la tanarul regizor debutant (Pintilie avea 32 de ani atunci). ilustreaza tocmai aceasta belie care I-a cuprins pe Pintilie cand s-a intaInit cu posibilitalile filmului. doua tendinle ce par specifice stilurilor ultimilor doi: pe de 0 parte privirea clara. Victor Diu ~i Liviu Ciulei). Tot despre intrarea specifica fn cinematograf a lui Lucian Pintilie vorbe~te ~iprincipahil sau mentor. cu trimitere la filmele lui Ciulei". Avea dreptate: ca sa iei proba aerului la mare fnal!ime nu trebuie neaparat 0 victima. de fnceput sau de sfar~it de lume. intr-un ritual obsedant. cu tirania textului.raportat la finele veacului XX . fncremenita in oameni ~i locuri. LUCIAN PIN TILlE ~I "RECONSTITUIREA" Un claxon strident. fnca din genericul Duminicii la ora 6. el fnsu~i. dat fiind interesul public de exceplie! a avut loc fn primele zile ale anului 1970.un publicist ilegalist. Doar un clipocit de apa.dupa premiera din ianuarie 1966 . fn acest microunivers steril ~i indiferent. la Mar del Plata (premiul special al juriului). cu 0 experienla limitata ~ifn televiziune. ci prin Duminica la ora 6. sau un ~uier indepartat de tren. un sernnal de alarma: incepe "reconstituirea"! Astfel debuteaza filmullui Lucian Pintilie Reconstituirea. EI a fost obi~nuit cu convenliile scenei. a carui premiera bucurqteana . ca ~i cum glasurile s-ar fi temut sa tulbure lini~tea. ca 0 alarma. venind din teatru (~i dupa ucenicii la cei mai importanli cinea~ti romani. Lucian Pintilie nu a mizat pe "conjuncturalul politic" 220 . Victor Diu. loan Lazar i~i propune sa descifreze. viala. cu putinla reproducerii fluxului vital al realitalii ~i cu alte aspecte ale crealiei filmice. ~i nu ne temem de locul comun al acestei observalii. insa. ~i dintr-o data. parca. A avut fnsa puterea sa ramana el insu~i. contrapunetarea secvenlei (grupul excursioni~tilor ~irespectiv cei doi protagoni~ti prin~i intr-o aqiune ce-~i are legile ei dure) . Din punct de vedere tematic.iar pe de alta.un film "datat": trama este plasata in anii luptei comuni~tilor din ilegalitate (co-scenaristul fiind. dar ~i cu Ciulei. Ion Mihaileanu). doar imaginile acelea bizare. cu mobilitatea cadrului.ce aminte~te de stilul "clasic" al autorului Morii eu no roe .un adevarat eveniment. pag. intrerupe brusc lini~tea densa. fntrerupeau. prelung. personajele din centrul intrigii fiind doi tineri care se cunosc fn timpul unor aqiuni conspirative. sensul unei optiuni: "Lucian Pintilie a lucrat cu Diu. nemi~carea. de pilda.

la valoroase creatii cinematografice pe plan mondial din vremea respectiva. a devenit certitudine de-a lungul anilor. prelung. dar tara consecinte initiale foarte grave. Vuica ~iRipu. in sensul nobil al cuvantului.~i funqiile "fatum"-ului antic.ni~te "fermecatori inocenti" (cljm avea sa-~i numeasdi Andrzej Wajda eroi ai sai. pe care Ie-am pierdut in lipsa de libertate" ("Film". cu "momente de gratie" . Ritmul actiunii. urmarind cu precadere .din loc in loc . mai exact. Trama reconstituie. Ceea ce am simtit. chiar daca punctul ei de pornire a fost un incident minor (. care deschidea filmul. pe langa procuror. martori ai incaierarii. un militian. Era. ca 0 alarma. 0 tampenie" . reprezentanti ai aceleia~i categorii tipologice) ~i. tineri ~i frumo~i).Costel Constantinescu. cei doi impricinati. proasp'at bacalaureati ai unui liceu seral. Acum observ ca acea actualizare avea sa devina profetica. ai carui protagoni~ti sunt doi tineri prieteni. dar . structura povestirii .in fond .0 prostie.Eugenia Bosanceanu. asurzitor.cum 11califica insu~i procurorul). 0 echipa de film are care are sarcina "de sus" sa filmeze operatiunea reconstituirii. dovada fiind faptul ca Lucian Pintilie a ramas vreme de doua decenii un "regizor interzis"). treziti la realitate de intorsatura periculoasa pe care ar fi putut-o lua intamplarea. cu misterul sau abia in final revelat. sa faca un film educativ. cu totii (inclusiv cei care raspundeau de destinele cinematografiei. un profesor. urmatoarea marturisire.punctat de cate un 1eit-motiv avertizant. 221 .. Cele doua personaje principale. Reconstituirea avea sa fie al doilea "pas" cinematografic al regizorului Lucian Pintilie. poate. In filmul sau. sau. neindoios.parametri artistici. ianuarie 1990). intr-un fel sau altul. narapunea se desta~oara "cu sufletulla gura".Marcel Gingulescu. alterneaza cu lungi secvente de a~teptare crispata. . anunta ~i spiritul angajat ce avea sa guvemeze cele mai valoroase creatii ale cinematografiei nationale in deceniile urmatoare. 0 politizare. cum spuneam. Horia Patra~cu facea. Dar reconstituirea .alaturi de operatorul Sergiu Huzum. cum ar fi acela al ascensorului. Radu ~i Anca (cu Dan Nutu ~i Irina Petrescu in roluri. de fapt doi baieti simpatici.ConstantinCojocaru. prin forta lucrurilor. regretul pentru cele mai bine de doua decenii care s-au scurs pe Ianga tineretea noastra. in plus. opt saptamani consecutiv. Claxonul acela strident.in acceptie judiciara . n-am reu~it sa-mi reprim 0 lacrima. la tragediile clasice cand ~i-a structurat Duminica la ora 6. in acest sens. dintr-o data. Ea rezuma cu anticipatie tot drumul nostru din 1968 pana in 1989.totodata. La reconstituire participa. se datoreaza numai destinului. cam teribili~ti. tragedia se produce fara vina cuiva. care a experimentat. merge pe firul reconstituirii unui incident. rezuWlnd din asta 0 actualizare.mai apar Eugenia Popovici. galopant uneori. 0 fata. atunci.de fapt 0 bataie petrecuta in momente euforice . Accentele lui Pintilie aseaza vina pe umerii tuturor.ci ~i-a structurat demersul regizoral pe povestea de dragoste a filmului. pe un ecran bucurqtean (~iatat!).e reconstituire. procedeul trans-trav-ului . traiesc 0 poveste de iubire tumultoasa ~itragica . fiind . 0 batrana.conceputa ca un prelung monolog interior . prin aceasta "simpla coincidenta".avea sa fie regretat de cei doi.baiatul este tradat in aqiunea conspirativa pe care 0 duce la bun sfar~it cu pretul vietii -. Nuvela cu titlu omonim a scriitorului-scenarist Horia Patra~cu a stat la baza scenariului ~i a filmului care marc a momentul de inceput al unei "revolutii cinematografice". dupa doua decenii de la premiera filmului: "In nuvela mea. Lucian Pintilie s-a gandit. Dar sa revenim la "momentul '70" cand filmul Reconstituirea a rulat. Catalina Pintilie. ~i. alaturi de Irina Petrescu ~iDan Nutu amandoi. ~i oricat sunt de trecut prin toate. un sarman lift care preia .duce cu gandulla experimentele "noului val" francez ~i. regretabil. Incidentul respectiv . incepand de la <tcest film.

zgomotul multimii acopera nu 0 data ambianta sonora a reeditarii ~ifilmarii InHimplarii. un conglomerat de semnale vazute. alte chipuri de fete. Nu este 0 intrare In mediu. 0 privire. In acest cadru . 0 casa parca zarita prin aburi de toropeala. pozitii. lovituri din realitatea anterioara. gesturi.un rol determinant 11dobande~te fntamplarea. din dorinta de a se re-produce cat mai exact. Lucian Pintilie ~i-a propus aceasta dilatare a senzorialului. repulsia fata de idilism ~iformalism fiind mai mult decat evidente. In cronica sa din "Contemporanul".zgomote ale aparaturii In lucru. deschide culisele. Punctul de plecare al conflictului din Reconstituirea este 0 Intamplare (biltaia baietilor). alunecoase.In acest film despre cinematograf ~idespre existenta.Cat despre reconstituirea propriu-zisa. cu fisurile ei grave care anuntau prabu~irea. In imagini adeseori brutale. banale. probabil. ea se desfa~oara intr-un semnificativ crescendo. I~ipierde viata. povestea se reduce la cateva fapte. sarme ~i stalpi de la 0 curba de cale ferata. cea mai 222 .. dorinta de demistificare a regizorului. picura pe ecran. Insotita de toate sunetele ~i semnele reale din minutele realizarii . care transforma viata Intr-un ~irnesfar~it de permutari ~i combinatii cu final nea~teptat. Unul dintre protagoni~ti.~i aceasta este. Vedem: capul chel. 0 fata cu 0 palarie fantastic acoperita de flori.cu personajele-semn ale procurorului.determinata de circumstantele a~teptarii . care se cheama ~i se resping. zgariat de 0 cicatrice mare."sa vina poporulla club. descriind astfel secventele de Inceput ale peliculei: "Genericul este direct ~i spectaculos. desprinse de pe un ecran de televizor . Numai ca. Dupa Incheierea genericului. . se na~te tragedia. militianului . aceasta stare tensionata de spirit . Inainte de toate. scriitorul-scenarist Horia Patra~cu scria: "Nu traim In aer ~ampanizat. cateva imagini lini~tite premerg aqiunea ~iele strecoara. In apropierea locului unde se desfa~oara reconstituirea este un stadion. lovit cu putere de celalalt. ~itot din Intamplari marunte. nici 0 pregiHire de atmosfera. In uria~a-i metafora. deznodamantul va fi tragic. indicative de placheta. Filmul lui Lucian Pintilie este. un film de "stari". pentru ca . Pornind de la reactiile celor doi tineri pu~i sa repete la nesfar~it regretate gesturi de violenta. Inchizand ~ideschizand In gol cabinele baracii de ~trand. cineastului. cat mai autentic Incaierarea celor doi tineri. cu totul altfel de uimire. aceasta "particula mereu uimitoare din existenta omului". caldura insuportabila.tineri care canta. a senzatiilor ~i a perceptiilor. Ana Maria Narti puncta. Insa~i societatea romaneasca a anilor evocati. ecouri neprevazute care plutesc In aer. Dupa cum s-a mai spus.. fara menajamente ~ifara false pudori. al ospatarului care doarme pravalit pe 0 masa. deocamdata. care I~ipropune cu Incapatanata premeditare sa refuze edulcorarile vietii (din alte filme romane~ti.~i realitatile "filmului In film". crampeie nelegate de nimic din ce a fost Inainte. situatii. filmul acuza. sa traga concluzia". Indrumari aruncate biciuitor de regizor. profesorului. poporul. deopotriva. Este chiar Inlantuirea de filmari ale unui moment-cheie. Reconstituirea este un film amar. Sunt fire. starea de violenta care conduce destinul eroilor spre un final-limita.Inchide.impletitura cenu~ie de ~ine. Inca din primele secvente. un ~ir de u~icare se leagana. linii vii de contact cu un infinit de amanunte". ci 0 alaturare abrupt a de senzatii. replici. Universul concentrationar al filmului . aerul rarefiat allocalitatii de munte In care se petrece drama. EI ne arunca dintr-odata In fata tema «cinematograf-existenta» pentru ca sfa~iedin prima clipa conventia. de-atunci sau de altadata). atmosfera Incarcata transmit 0 senzatie de sufocare. dilatate de prelungile a~teptari ale filmului. In epoca. e la meci. arata atelierul cinematografic. ~ie fals ~ie pacat sa Incercam sa impunem prin filme impresia ca acesta ar fi aerulin care traim".

"ca-n viata. George Mihaira ~i Vladimir Gaitan. refuza sa coboare ochii in pamant. pe munte?".. intr-o stratificare sufleteasca a suferintei. retrospectiv. nici prea-prea.. Imediat dupa "lipsa de succes la public". amintind de personajele Iui Dostoievski ori Soljenitin". se na~te din intamplarile vietii. regizorul Lucian Pintilie i~i privea astfel. incon~tienra Ilenei Popovici. prin volutele de inventivitate ~i vinovarie ale eelor doi protagoni~ti. opera filmica: Emil Botta. da-i!" se straduiqte operatorul-amator.Lucian Pintilie lasa sa se reverse viata. din Cenu:ja ~'idiamant sau din Fermecatorii inocenti ai lui Andrzej Wajda. uita-te in jos!" .ca-n dramele lui John Osborne -. ei vin. dar nici . in film nu exista interpreri de roluri ci dezvaluiri psihologice ~i morale.. de catre ni~te funqionari veleitari ~i narozi".fundamental necesar oamenilor .~i ca este greu de imaginat o forma de imbecilitate mai plenara decat regimul prohibitiv la care este supus inca.. filmul . din anti-eroii "free-cinema"-ului englez.operatorului Sergiu Huzum i se datoreaza multe din calitarile specifice ale filmului. profund moral . cu imaginea ci cenu~ie .importanta op!iune filozofica ~j stilistidi a regizorului . n. pentru ca la cateva saptamani sa fie definitiv scos de pe piata. " Numai ca baietii rezista. obtuzitatea . raman . "Luceafarul" .cu privirea aTintitain sus: "Nu te uita la mine . cu noroiul. filmul a fost sechestrat intr-un raft de arhiva ~i acolo a ramas .eel mai evident "semn de epoca" . din 1980 (~i aparut in 1990!). ati fost vreodata acolo sus. in rolul Profesorului.a rulat opt saptamani consecutiv. Practic.n. Iar tragedia. cu zgomotele ei reale.simbolic . devenit regizor al reconstituirii. 223 . cand s-a turnat filmul. pentru «lipsa de succes la public» (0 minciuna sfruntata. dupa ce militianul . Un actor uria~ domina. sa se perverteasca la comanda. care are con~tiinta tragediei ascunse in banalitatea faptelor. astazi. cumsecade a lui Ernest Maftei.. dupa cum 0 spune ~i Dan Stoica. dupa 12 ani.din "Noul Cinema" (3/1990): "El este singurul personaj care intelege. sa se dedubleze. retin ~i caracterizarea momentului social-politic romanesc la "ora" acestui film emblematic: "Sa nu uitam ca in 1968. chiar ameninrati cu pu~caria. imaginea fiind primul suport al senzariilor ~ipercepriilor -. intr-o cronica . suflul devenit tragic al Primaverii de la Praga marca societatea roman a asemeni celei din intreaga Europa de est. "Love~te-l in gura! Apuca-l a~a. cum spuneam. dar nu "inapoi" ci in prezentul imediat. sa-i stimuleze pe "actorii" filmului sau "educativ". interzis la randu-i. viara. cum vede el arta. prin rol ~isemnificatie.i~i expusese poetica lui sui-generis.programat la un singur cinematograf bucurqtean.comanda cineastul de ocazie. cu cozi masive.. cu amanuntele mereu incitante. in teribilele secvenre din final. Din aceea~i cronica (pusa sub titlul "Arta ~i istorie"). in noroi. viara.. a fost interzis. Viara. parca.. solid. care ajungeau pana spre Universitate!. aduce cu sine 0 durere acum\llata in timp. privesc ~i ei cu manie ... uscaciunea lui Nicky Wolcz. Intr-un interviu . "Dom'major. pasivitatea lui ~tefan Moisescu. au ceva din Asul de pica allui Milos Forman.pana dupa Decembrie '89. inainte de orice altceva. Prin tori. cu firescuI trairilor. Vuica ~iRipu au corespondente in cinematograful mondial. pana la proba contrara. masivitatea Iui George Constantin. sintetizate prin teatralitatea lui Emil Botta. pentru revista "Echinox". Intelectualul care traie~te pana la insuportabil con~tiinta represiunii sistemului. cu trupurile care ajung sa se confunde. a torturii morale la care sunt supu~i cei doi tineri.dupa 20 de ani . In 1969 cand filmul a fost gata. la presiunea oamenilor de cultura i s-a dat drumul. In plan artistic Reconstituirea avea sa dea masura dar ~ilimita unui pseudoliberalism politic peste care sistemul n-a mai vrut ~inici n-a mai putut sa treaca. propriul film: "Cred ca Reconstituirea e un film bun. filmul este.)".

0 interogatie asupra conditiei umane. sugereaza sceptic fotoreporterullui Antonioni cand incepe sa se indoiqsca de insa~i capacitatea tehnica. cu toata con~tiinciozitatea fotografului ori a operatorului obligat sa reediteze reportajul acelui accident. iar reconstituirea sfar~e~te cu 0 crima. impreuna cu alte comentarii dedicate Reconstituirii. Daca Duminica la ora 6 fusese pentru el un exercitiu stilistic pe 0 tema data. Ca ~iun alt mare ganditor al ecranului.indoiala asupra realitatii: «Ga~tele batranei? Dar poate c3. fara sa inteleaga nimic. un reper in functie de care se situeaza ~ise afirma la un moment dat individul. in care autoarea face un paralelism intre Lucian Pintilie ~iMichelangelo Antonioni: "Lucian Pintilie a inteles ca nu ne putem inscrie intr-un sistem de valori universale dedt incercand. a faptului ca ceva trebuie sa se intample in acea lini~te. c1ipaprezenta ~i poate nici aceea. pentru revista "Cinema" . Fiind yorba despre 0 cronica intrata . lipsit de semnificatie: pe "spirala" filmului romanesc se inchidea un cerc ~i se deschidea altul. intamplari ale diror cauze. In c3. fara sa fie tulburat de incertitudinea existentiala. ci un teren mai sigur. Fenomenul e ireversibil ~i cine n-a prins momentul. Ambele imprejurari sunt fapte ie~ite din comun. la randu-i. 0 scriere in imagini expresiva ~i modema. 3/1990). de exactitatea aparatului sau. Reconstituirea eo profunda drama a cunoa~terii. se intreaba cu aceea~i . mai mult sau mai putin simbolic. vizeaza consecintele funeste pe care le poate avea nesocotirea celor mai elementare drepturi ale omului intr-o societate-inchisoare . cercetandu-~i cu nelini~te conditia de artist ~i de cetatean al acestui secol. . apatie a amiezii de vara". lar faptul ca.Un film interzis.utarea absurda dupa ni~te ga~te care dispar in padure. in mod "firesc". cu Reconstituirea el i~i pune intrebari fundamentale. un tanar antrenat in acela~i joc absurd al aparentelor ~irealitatilor. operatorul. sa ne definim propria realitate ~i abia apoi sa ne confruntam cu ceilalti. Certitudinea nu ti-o da dedt instantaneul. ~i publicata dupa 20 de ani (1n"Noul Cinema". repeta ca un ecou. a avut parte. prin elementele ei constitutive -. la inceput. resorturi intime nu mai pot fi refacute. un eveniment exterior ori interior. ~ide cronici interzise.. voi reproduce un fragment mai amplu. inca de la intrarea in "subiectul" filmului. in filmul nostru reperul declan~ator de drama e 0 reconstituire la care sunt siliti sa participe tinerii «vinovati» initial de un accident minor (deci un element involuntar). Semnalul de alarma tras de Lucian Pintilie in Reconstituirea. Indoiala. dar mai ales cu imprejurarile concrete. incertitudinea filozofica amplifica senzatia strariie a inevitabilului.reprezentata in film. cu evenimentele semnificative ori accidentale pe care Ie traiesc. putem citi: "Acest film este inchinat memoriei lui Victor Iliu" nu este. a indivizilor definiti in raport cu timpul ~i spatiul.ele nici nu exista». degeaba se mai intoama asupra lui: nu-i va mai gasi reala semnificatie.prin forta lucrurilor . Antonioni. «Nu exista». In Blow-up acest reper era omorul premeditat pe care 11surprinde cu totul fntamplator fotoreporterul in goana dupa senzational. insemna ~icontinua sa insemne un "avertisment istoric". dupa "primul val" de cronici. un personaj din Reconstituirea. la premiera. pe genericul Reconstituirii. moral. de catre cenzura fostului Consiliu al Culturii ~i Educatiei Scoialiste la data premierei.respinsa. 224 . regizorul nostru cauta nu atat culpabilitati ~i raspunderi in plan absolut sau relativ.in istoria filmului romanesc. 0 astfel de cronica a fost aceea semnata de Alice Manoiu. demisionand intr-un fel de la necesitatea luarii unei atitudini in plan civic.

DECENlUL UNOR MARl PROMlSlUNl (1971-1980) .

in Apa ca un bivol negru a realizat dteva lungmetraje (despre care yom vorbi la timpul potrivit). Ore ore eroice de Ion Visu etc. Un august fnflacari . Dan Naum. de~i abia 30 de ani avea dnd s-a produs intreruperea. Sub pecetea tainei . din 1975 (dnd s-au produs. nici el. provocand mari stricaciuni.MANIFESTUL UNEI PROMOTII: "APA CA UN BIVOL NEGRU" In primavara anului 1970. Cateva dintre raurile tarii au ie~itdin matca. sa profeseze regia de teatru.in colaborare. Dupa rolul important pe care I-a jucat . ~i in Romania. Cinea~tii au ramas. Filip eel bun. insa.pc aLmci ~.ca scenarist ~iregizor . Muntele ascuns. dupa 1990. inundatiile s-au tinut lant. studentii (indO pe atunci au realizat film ea un bivol negru: au fost prezenti cu totii in miezu] tragediei. operatori. din anu12000 (lnaintea marii secete) -..in corpore prin actasta un marc DUmar documentari~ti ai Studioului "Sahia" ~i 0 de absolvenri ai . doar faptul ca.de atunci incoace s-a repetat adesea: nu yom rezuma.Institutului de Arta TeatraHi ~i Cinematografidi -. Atunei.. Pruncul. Mai presus de orice . aurul ~i ardelenii.drame ~itragedii. Multe "nume noi". a~adar.Mircea Veroiu. n-avea sa faca 0 canera cinematografica: dupa un singur film realizat ill Romania (Tufa de Venetia). ing. in panoplia realizatorilor. yom aminti. Dinu Tanase. Iosif Demian.in colaborare. in filmografia sa se vor adauga titluri dupa titluri: Nunta de piatra ~i Duhul Aurului (cu Mircea Veroiu). Profetul..o!l.'1:a Teatrala :. in 1970. eel putin. Despre Dan Pita yom avea adeseori prilejul sa revenim. Tanase Scatiu. eu unele rezultate meritorii. Bietul loan ide .. lnsa. devenite nume de referinta in istoria cinematografiei nationale. Dan Pip_. cinea~tii . au la consemnarea pe pelicuHi a unor dipe de viata impresionante ~i em. petrolul ~i 227 .i regizori. Andrei Catalin Baleanu avea sa ramana toata viata 0 promisiune. Stere Gulea.ma gandesc la necazurile din anul1999. avea sa emigreze in Canada ~iAustralia. Situa(:ia. Youssouff Aidabi. in "banca lor". Romania a fost inundata. revarsari de ape in alte zone ale tarii) pana in prezentul imediat . istoria inunda(:iilor in Romania (care n-a inceput in 1970. Printre seurtmetrajele de real dramatism ale docude 1a S-iiU numarat Patru zite dintr-un an de lVlh~1 Ilie~iu. la TVR -. Puiu (Ion) Marinescu. Petre Bokor. Petre Bokor. produdnd pagube materiale ~imorale. desigur). n-au mai reaqionat ca la un semn. Barajul vointei de Virgil Caloteseu. etc. pana in clipa de fata. Cotele Dwu1rii de Gabriel Barta. Nicolae Margineanu. acum ~i aici.in colaborare (serial TV). Cat despre promotia 1969-1970 a Institutului de A.onan'lcPe gcnericul filmului Apa ca un bivol negru figurau Andrei Catalin Baleanu.au fost prezenti pc frontul dc:zlantuite. filmologi -. pe care avea sa Ie reediteze. Bogdan Cavadia. Oite ceva despre noii veniti . E atat de aproape ferieirea ~i s-a oprit "definitiv". din nou. Roxana Pana.

de la U'l moment dat. la "foaia" post-revolutionara cu existenta efemera . Pas in doi. . Mircea Dragan. Noiembrie.~cade lemn de Pierre Delrive. La capatulliniei. Eu sunt Adam. Stere Gulea . Proprietarii. Duhul aurului. Somnul insulei. Omul zilei. dupa 1990. Piciul. Sapte zile. Doctorul Poenaru. Lavind 0 pasare de prada. Cantec in zori . Mama. Dupa 1990. Aurel Kostakiewicz. lntoarcerea din iad. producator a semnat imaginea catorva zeci de lungmetraje (printre care Vifornifa. redevenind operator ~i dupa 1990 (Rosenemil . Dreptate in lanturi. Un august inflacari (in colaborare cu Florin Mihailescu. a plecat in tara lui. Faimosul paparazzo. Nunta de piatra. Monteurul Dan Naum a murit tanar 228 . devenind. Zidul. Flacari pe comori.C.film TV. Umbrele soarelui. spre tari mai calde (sau mai reci). a fost 0 vreme decan laAcademia de Teatru ~iFilm (actuala Universitate de Arta TeatraHi ~i Cinematografica). Fair play). Baloane de curcubeu. Hyperion. Faleze de nisip. Emisia continua.Nu cunosc evolutia cinematografidi a lui Youssouf Aidabi: el mi-a fost student la I.foarte scurta vreme. Dan Pita -. Undeva in Est.dupa ani de operatorie la filme de Mircea Saucan. Pe aici nu se trece. Dinu Tanase a semnat imagine a unui mare numar de lungmetraje (printre care Prea mic pentru un razboi atat de mare.productie TV. a ingrijit un volum cinematografic consacrat scenariului Serata de Malvina Ur~ianu ~i a plecat dupa 1990 -. ~tefan Horvath). a devenit regizor "de unul singur" in larba verde de acasa. Buzduganul cu trei peceti. Ilustrate cuflori de camp. Grenada de Claude Barois. Urgia. Semnul ~'arpelui. blestemul iubirii. Sindromul Kuntz de Bruno Gantillon.devenit. Eu. 0 lacrima defata. Caput de zimbru (film TV). Prive!ite inainte cu manie. Afacerea D'Acosta ~i Pasiune mortala de Claude-Michel Rome. a fost un student merituos ~i. . Sfar!iitul nop(ii. Fratii. Pu. tU!ii Ovidiu. a absolvit facultatea in anul 1970 . ultimul bal. Vom reveni adesea ~i la creatia lui Mircea Veroiu: acelea~i Nunta de piatra ~i Duhul aurului (in "tandem" cu Dan Pita).. Pepe!ii Fiji. Dincolo de nisipuri. Filmolog la origine. Proba de microfon.ca toti regizorii promotiei respective -. in tara. Sa mori ranit din dragoste de viata.a semnat. Plecarea Vla!iinilor).A. pre~edinte al Televiziunii Romane ~i. Ion Marinescu . ~ia unor filme straine realizate dupa 1990: Evadareade Jacek Gasiorowski. o lacrima defata (in colaborare cu Constantin Chelba). a mo~tenit de la Radu Gabrea conducerea Oficiului National al Cinematografiei. Hotel de lux. dolarii # ardelenii. Cristiana Nicolae.stabilit din 1985 in Australia . la revista "Cinema" ~i.care colaborase cu Andrei Catalin Baleanu la filmul de televiziune Sub pecetea tainei -. Nicolae Margineanu . Romania. Rochia alba de dantela.A!iteptand un tren.ca toti colegii de promotie regizori -. Stefan Luchian. Gustul!ii culoareafericirii. Vulpe vanator.serial TV. avea sa regizeze Mai presus de orice (in colaborare). Intre oglinzi paralele.0 tragica iubire). Stare defapt. intre timp a semnat regia unor filme prcum Concert din muzica de Bach . Moartea prin procura. Adela. Craii de Curtea Veche. Mania.Film". imaginea unor filme precum A!iteptarea.Blestemul pamantului. Un bulgare de huma. Moromefii. Trei zile !iitrei nop(i. Scrisorile prietenului (film TV) ~i Femeia in ro!iU. Mijloca!i la deschidere. lntoarcerea lui Magellan. Etiopia. Urmarirea . Un om in loden. Concurs. dnd "revolutia cinematografica" a e~uat.T. a realizat apoi alte lungmetraje. Ochi de urs. Castelul din Carpati. lntoarce-te !iimai prive!ite 0 elata. Artista. ani la rand. Ion . infiintat in anul 1997.ardelenii. Piata Universitatii. Padureanca. devenit regizor. operatorul-regizor a devenit producator ~i a intrat in politica. Roxana Pana s-a afirmat pe teritoriile criticii de film. Prin cem/!ia imperiului. regizor: Urgia (in colaborare cu Andrei Blaier). Iosif Demian . la ora scrierii acestor randuri. Dincolo de pod.

de bUlla calitate 229 . mai multa tehnica de sugestie ~i mai multa dorinta de exprimare original a decat tot restul filmelor noastre de actualitate la un loc (cu exceptia Reconstituirii). domica sa respinga evazionismul ~i vechile superstitii locale.majoritatea inca studenti . in tensiunea ascutita a momentului. . ~i. Documentarul eseistic Apa ca un bivol negru (filmat "la cald". izvorat din sensibilitatea autorilor lui la 0 tragedie colectiva. intitulata . limpede. sforaitor. mai atent la «caz» ~i incadrarea lui. cel mai bun. de departe. constatarea cu implicarea. documentul crud cu vibratia lirica. Se vad. incercarea de a restitui aparatului de filmat 0 demnitate fundamentala . impresiilor imediate. fara a deveni vreodata melodramatic. Sa aplaudam calduros acest inceput. acum. a~ zice.0 experienta singulara" ~i semnata de George Littera: "Filmat pe viu. ~i scris cu un condei gray ~i calm. la numai 42 de ani . macar. schematice. "Echipa" documentarului Apa ca un bivol negru . ~i 0 experienta rodnica . lucrase la Casa neterminata ~i Dragoste la zero grade pana-n 1970.in 1976. filmul acesta e dictatde realitate. inca nedecantate. un altul poate mai epic. lasa publicului gustul amar al unor produqii invalide. artistic patetic. hotarata sa vorbeasca despre viata celor in mijlocul carora traie~te. cu imagini din miezul stihiei.unul din cele mai dramatice momente prin care a trecut tara noastra in ultimii 25 de ani.dupa ce a semnat montajul unor filme rezonante ca padurea spanzuratilor. mai varstnici. Spiritul civic avea sa ramana 0 constanta a activitatii lor cinematografice ~i extra-cinematografice. acesta este. Cat despre inginerul de sunet Bogdan Cavadia. lata ~i cateva fragmente din ampla cronica semnata de Gelu lonescu (~i intitulata "film de generatie"): "Filmul Apa ca un bivol negru a stat un an in cutii. Dintre cronicile de la premiera am retinut doua (aparute in "Cinema". EI este un film matur. a~adar. cand e yorba de film.. nascut din con~tiinta nevoii lor de a fi prezenti. din cativa operatori ai promotiilor anterioare ~i din alti speciali~ti tineri . Citez din prima. adeseori lipsite chiar de rutina pe care cele 5-6 filme ce Ie-au produs ar fi putut-o. doar filmullui Liviu Ciulei cand a fost solicitat la montajul documentarului Apa ca un bivol negru). acest film. Cursa (avea la activ. aici. au pornit sa il faca? De ce au scapat ocazia «apologetii» filmului de actualitate care fac declaratii lungi ~i conventionale in gazete ~i.avea sa joace un rol important in devenirea cinematografiei nationale. se poate observa 0 stilistica uneori aplicata catre estetizant. formal sau cer~etor de mila.cea a marturiei. ). descrierea voit rece a faptului cu emotia cople~itoare a confesiunii. care asociaza exactifatea reportericeasca cu pasiunea reflectiei. cu caracter programatic. nu mai putin.. dupa aceea la multe alte filme. Dar de ce ei.. din to ate peliculele care s-au facut despre catastrofa inundatiei ~i despre convalescenta demna ~i grea prin care au trecut mii de oameni. Apa ca un bivol negru mi se pare 0 experienta singulara in contextul cinematografului nostru de pana acum. ~i nu altii. nr. acest film pornit din inima reprezinta un gest de angajare morala venit din parte a celei mai tinere generatii de cinea~ti de la noi. mesajullor avand atributele unui manifest. presupune? ( .se afirmau printr-un film de atitudine.incercarea de a transcrie 0 realitate gasita. 6/1971). EI este patetic. acest semn de bun augur". a~adar. sub impulsul senzatiilor. din absolventi ai promotiei 1969-1970 (sectia regie). mai «experimentati». Duhul aurului. Sigur ca se poate spune ca el a beneficiat de 0 situatie unica . in primavara lui 1970. din teatrologi-filmologi ai aceleia~i promotii. matur in gandire cinematografica. dar prezentat pe ecrane abia in mai 1971!) anunta destinul fast al realizatorilor de-atunci: tinerii cinea~ti .alcatuita. cateva temperamente diferite: unul mai intimist ~i sensibilIa amanunte (dar nu cele de recuzita obi~nuita).

dar cateva cifre. confirma constatarea de mai sus: in 1970 s-au produs 11 lungmetraje. ~tiute de acasa.insa. de animatie. filme menite sa invinga timpul ~i filme perisabile. Dar dincolo de sperante exista aici 0 demonstratie de talent neintalnita inca in cinematografia noastra. iar in 1982 . un semn de speranta . Mihail.toate 230 . Omul de aur. . amt la nive1ulansarnblului creator . Vom analiza aceasta decantare valoridi. dincolo de cuvinte. Cu mainile curate. numai ~inumai in speranta ca ele vor fi filme adevarate". cu scenarii date. fire~te. un proces de decantare a valorilor. cu actorii. produqia cinematografica de lungmetraje s-a dublat catre mijlocul deceniului al optulea ~i s-a triplat pana la inceputul anilor '80. in 1975 . serial TV). Autorul s-a dovedit cel mai prolific cineast al anilor '70. Cinematograful ei e modern. A fost 0 ~coala? Poate. au fost "urcu~uri" ~i "cobora~uri". "in mers". Un comisar acuza. de televiziune etc. la randu-ne.. Practic. A dat cinematografia noastra ceea ce acest film promitea? Inceputul cinematografic al deceniului al optulea a fost. ce va da fiecare din autori atunci cand vor lucra cu fictiunile. Pirafii din Pacific. Insula comorilor. Razbunarea.sau mai cu seama atunci . Lupul milrilor. prin liirgirea sistematica a frontului creator. Accident. Primul cineast care ~i-a afirmat personalitatea in deceniul VIII a fast Sergiu Nicolaescu. Pe spirala cinematografiei nationale s-au inscris regizori reprezentativi ~i regizori "de duzina". sa aducem in disculie situatia de ansamblu a t1lmului romanesc. de nici unul din cei care au contribuit la na~terea lui.mii de titluri. ~i din partea celor ce Ie judeca filmele. Osanda. Pentru patrie. Sa speram in ea ~i mai ales in faptul ca ei vor ~ti sa priveasca adeviirul ~i sa-l primeasca.23. dimpotriva. Se1ecmnd. Nu ~tim. valid construit ~i .cand fiecare va fi singur un autor. a unor scari ierarhice. Revan!ja. Daca cinematografia romana va da ceea ce acest film promite. DECANTAREA VALORILOR IN ANH 1971-1975 Inainte de a analiza contributia specifica a "generatiei '70" la dezvoltarea cinematografiei nationale.· atunci sa botezam aceasta generatie: generatia inundatiei.32 (atingandu-se un record in materie). Ultima noapte de dragoste . EI nu trebuie uitat niciodata.cu 0 disciplina cinematografica a gandirii. Zile fierbinti. confirmarile timpului). Razboiul de Independenta (in colaborare.dit ~ila nivelul fiecarei filmografii in parte (in creatia fieciirui cineast filme1einscriindu-se pe trepte valorice). chiar . Nea Marin miliardar. Nemuritorii. prin filmul Mihai Viteazul.. la succes sau la e~ec. continuam procesul de decantiiri valorice al cinematografiei nationale. Ultimul cartu!j. ale realizatorilor ~i ale operelor lor . s-a declan~at. adaugandu-~i in filmografie titluri precumAtunci i-am condamnat pe toti la moarte. Chemarea aurului.de la inceputul anilor '70. Sigur. oricum. caine de circ.o alta care tinde catre ~ocul imaginii-simbol.adaugand ~i filmele documentare.prin constituirea. In conditiile unei concurente sporite. dar clasa a pastrat 0 «fditie de arme» pe care trebuie sa 0 lase intacta pentru a izbandi. incercand sa identificam ~ierodarile suferite prin ani de opere1ecinematografice (sau. Nici n-am putea proceda altfel in "spaliul dat" al acestui compendiu: ar insemna sa luam in discutie . Acest debut prin adevar este eel mai frumos pe care I-am avut.ceea ce mi se pare esential .

fiind antologice. capata concretete in film: Mihai Viteazul i~i domina . Ion Besoiu (un rol de compozitie: Sigismund Bathory).spunea domnitorul.acestea. emotionanta). 0 prezenta dominatoare. osta~i. din moment ce aceasta ecranizare a nuvelei "Moartea lui Ipu" de Titus Popovici venea dupa doua superproductii cu secvente spectaculos-eroice. rostindu-l grav. ace~tia sunt redu~i. cu barba in neregula. Arnza Pellea este un Mihai Viteazul a~a cum 11descria eminentul istoric: 0 figura de ascet. cateva nominalizan: Ioanf Bulca (un portret cu mari resurse de frumusete al Doamnei Stanca). Sergiu Nicolaescu insu~i(Selim Pa~a). filmul reliefeaza cu limpezime acest "mesaj". Mircea Albulescu (Popa Stoica). In ianuarie 1972 . de peste doua filme pe an! Cum se poate observa. Tocmai in aceasta consta. aceea a bataliei de la Calugareni: in astfel de momente. 0 dogma. in istorie). ramanand pentru multi un ". din acest indreptar tipologic. Sergiu Nicolaescu infati~a publicului Atunci i-am condamnat pe tori la moarte. ale poporului roman. cateodata. personaje memorabile realizeaza Colea Rautu ~iKovacs Gy6rgy. din care istoria filmului . "un poet al spadei. imaginea operatorului George Cornea atinge momente de virtuozitate.nu poate retine decat cateva. ca pe un memento.cum este momentul "ie~irii" la mare al o~tenilor Viteazului . Emmerich Schaffer (tipul perfid. fiecare.mare neinteles". un revoltat: pesonajul istoric este privit din diferite unghiuri de vedere. intr-un fel sau altul. arsa de f1acara dinlauntru. insa. prin clarviziune ~i simt politic. reprezentat de Basta). pana in anul1980.relativ repede dupa filmul anterior -. alaturi de cateva mii de figuranti. llarion Ciobanu (fratii Buze~ti). un entuziast. un visator". din perspectiva Europei. Afirmatia poate surprinde. cu intreaga lor incarcatura emotionala ~i de sentiment. este yorba despre un ansamblu foarte eterogen de titluri. ~i din valorile plastice alese pentru a constitui cadrul filmului se compune 0 imagine complex a a civilizatiei romane in epoca de mare elan patriotic pe care 0 evoca pelicula. Muzica lui Tiberiu Olah contribuie in mod esentialla implinirile artistice ale filmului. vindicativ. insemne temperamentale sau faptice cu care au ramas. bine primite de public ~i critica. aceea a colaborarii cu scriitorul Titus Popovici. Olga Tudorache (mama lui Mihai. 0 medie. Dintre interpreti. ramas. Indeosebi cateva "mari secvente" ies in evidenta. unele dintre pasajele partiturii .marii sau mai micii parteneri istorici. Clara Seb6k (Cristina Bathory). din perspectiva relatiilor cu tara. 231 .a filmelor care raman . 240 de actori ~izece teatre din provincie au sustinut distributia. Scenariullui Titus Popovici este astfel alcatuit incat faptele epocii contin trimiteri contemporane. antrenate in jocul de interese ale marilor puteri nu-~i pot impune dreptulla rezistenta decat rezistand" . Epoca lui Mihai contine 0 lectie istorica de mare actualitate in continuare: "ni~te popoare mici. Mihai este. pentru unitate nationala. culoare de epoca. "Unirea"). apoi Florin Piersic. a~adar. cascadori etc. "cu cautarea in adevar inspaimantatoare" . dupa unii comentatori (printre care ~i subsemnatul). Una dintre acestea este intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia (din cea de a doua serie a filmului. peste ani. alta. in acest film-portret. tarani. un mare general. Regizorul Sergiu Nicolaescu ~i-acontinuat. epoca.copios uneori . Irina Gardescu (spectaculoasa in rolul Rossanei). Primul film important al regizorului din acest deceniu a fost Mihai Viteazul (februarie 1971). a~a cum 11vedea Nicolae Iorga. Afirmati~ cu nuanta metaforica a istoricilor conform careia Mihai Viteazul ~i-a depa~it. Filmul Mihai Viteazul inaugura cea mai fertila perioada din creatia regizorului. repet. experienta din Dacii: filmul Mihai Viteazul are atmosfera. la stadiul de "crochiu" (de~i anuntil. fara ca actorul sa faca. in masura sa evidentieze continuitatea ~ipermanenta traditiilor de lupta pentru"independenta. un ganditor. cel mai valoros film al regizorului.

adevarata valoare morala 0 reprezenta. ale Hortensiei Georgescu . cel care a indurat in viata un lung. Perspectiva ca intelectualii comunei (preotul. dnd lpu se joaca "de-a pisica cu ~oarecii" cu comesenii ingroziti. uria~ul. inlelept ~i abil (sunt antologice secvenlele "cinei de taina". Scenari~tii Titus Popovici ~iPetre Salcudeanu au pus la dis232 L . "nebunul satului".pun peceti de personalitate pe rolurile lor. "Piesa de rezistenta" a filmului este. calm ~i apasat formula magica a salvarii tuturora ("bine. generos ~i stenic. Cu aptitudini de. ~i alte roluri beneficiaza de interpretilriremarcabile: loana Bulca joaca cu virtuozitate ~i nerv izbucnirile violent-isterice ale Margaretei. inca inainte de precipitarea evenimentelor. Lazar Vrabie . nesf§. lasand impresia ca toata viala a facut "film politist". actor: Cristian ~ofron). de la acellung. peste ani. cascador. mar~avii ~islabiciuni omenqti.lurie Darie. el ~i-apropus prospectarea nuanlata ~i aprofundata a unor psihologii. suspensurile de aqiune ~i suspensurile psihologice. performanlele artistice ale scenografului Marcel Bogos. Intamplarile sunt dramatice. ~i dintre toate "soluliile" este aleasa tradarea.dupa cum 0 arata filmul). de-a Avram laneu. propunand spectatorilor filmul Cu mainile curate (octombrie 1972). Eliza Petrachescu. doctorul. deopotriva. intr-o colectivitate rurala aflata la rascruce de timp ~i de istorie. arcul fricii. La capatul unei adevarate "cine de taina" dupa ce umilul lpu. care vede ~iinvala. "dqi lpu nu inseamna nimic". de-a prinlesa Tarakanova. cel care pastra la varsta parului alb bucuria jocului ("de-a submarinul Dox. Pe sora Margareta 0 lasa nervii. cu familiile lor) sa fie'luali ca ostateci pune jar pe focul nelini~tii~ial spaimei. pic cu pic: demnitatea umana. roste~te gatuit. Aqiunea se desfa~oara in anii ocupaliei fasciste. de-a vanatorii in junglele Africii" . de-a exploratorii la pol. regizorul abordeaza. pentru prima oara in viala. de-a Napoleon ~i tarul .jandarmul.. doua tipuri meschin-pitore~ti creeaza Octavian Cotescu (doctorul) ~i Gheorghe Dinica (notarul).ln centrul intamplarilor. sunt ~i alte "piese de rezistenW': muzica lui Tiberiu Olah. imaginile operatorului Alexandru David (indeosebi exterioarele. afirmandu-~i marile sale disponibilitali suf1ete~ti~imicile sale "nebunii") reprezinta un solid pilon al filmului. satul de atatea dezertari morale.r~it~ir de umilinte. sluga credincioasa a familiei. bineinteles.dupa cum 0 spune nuvela. la marginea drumului. Cat depre regizor (elinsu~i intr-un rol bine marcat). Desfa~urarea evenimentelor 11confirma pe micul erou (interpretat cu dezinvoltura de un copil simpatic care va deveni. de-a Decebal. Frica paralizeaza con~tiinlele. lar copilul. Pentru baiat. se afla un copil (chiar daca scenariul nu adopta formula nuvelei. doctorul ~i notarul pierd ~i ei ceva. preotul Ion (cumnatul copilului) i~i pierde mierea glasului. relatarea "la persoana intai"). Ernest Maftei. alla~italii ~ial trildarii se destinde. ale inginerului de sunet Anu~avan Salamanian. Eugenia Bosanceanu. Un ofiler neaml ese gasit mort. in acela~ian.ln familia adoptiva a baiatului spiritele incep sa se agite. Maria Clara Sebok confera personajului sau (Clara) 0 frumusete insolenta ~i agresiva. notarul.auto-depa~irea cineastului: parasind superspectacolul istoric~~iexotic. un gen cinematografic neincercat. Satul intra in fierbere.placidul baci Tudor. pus cu lingu~iri ~itertipuri in fruntea mesei. Nemlii pregatesc represaliile. Sergiu Nicolaescu dirijeaza cu ochi sigur acest ansamblu. pana ~i pe aceea de a i se spune lpu. blandul. galop al ofilerului neamt peste miri~ti care anunta drama). Amza Pellea. obsedant. ~tefan Mihailescu-Braila. al carui personaj. i~i roste~te neiertator sentinla (care este ~i a filmului): "atunci i-am condamnat pe toli la moarte". Fiecare cauta 0 solulie..autoarea costumelor. interpretullui lpu. ca martor sau ca participant. potentand ~i nuanland. Fiecare cauta sa-~iscape pielea. ceilalli actori . am sa ma duc ~i am sa spun ca I-am omorat eu") . taiat cu secera.

este. lipsit de substanta dramatica. care nu procedeaza intotdeauna cu mainile tocmai curate. din alt film).~iMiruna Boruzescu. cate un legionar tont (Mircea Pascu. Dorin Dron. maidane. diluat in frazeologie. Buciurliga (un ~tefan Mihailescu-Braila plin de idei) -. Mircea Gandila). Alexandru Dobrescu (un debut "neprofesionist" valabil). Mihai Mereuta. dupa chipul ~i asemanarea celui disparut.despre ni~tefo~tio~teniai lui Mihai Viteazul care au pribegit prin lume ~irevin in tara cu drapelul voievodului -.Colea Rautu. actioneaza. 11va introduce intr-o alta perioada istorica tulbure. un cinematograf tern.. 0 revelatie).banditi "rafinati".. jucand cu prestanta pe "creierul" matrapazlacurilor). vreo doi comuni~ti (jucati de Arnza Pellea ~i Alexandru Dobrescu). intrucatva. toti purtand nume cu rezonanta in acei ani. este ~i un "film in film" ("Panica la Manastire"). Monica Ghiu¢. peste cativa ani) a fost gata. insa. ~iinca un film de aventuri (cu "va urma" ~iel. Actiunea avanseaza spre primavara lui 1946. Jean Lorin Florescu. Dar "decantari" valorice nu s-au mai produs atunci in creatia lui Sergiu Nicolaescu: el . Regizorului Sergiu Nicolaescu ii va lipsi. 45/1972). perioada dementei legionare ~i. Impotriva gangsterilor din epoca . va lansa pe piata Un comisar acuza (aprilie 1974). cate un personaj-gluma (0 pu~lama simpatica. doi comisari: Mihai Roman. Jean Constantin. altfel spus 0 expe233 . dar cuprinzatar). putin haz pentrU destinderea incordarii. nr. "chemari ale aurului". Eugen Burada. cu acest ultim cartu~. cate un legionar dur (Gheorghe Dinica). sfar~itul anului 1940. un film scris de Francisc Munteanu ~i filmat de Nicolae Girardi: portretul unui director de ~antier naval. Nume noi ill filmele lui Sergiu Nicolaescu: scenograful Radu Boruzescu . Ultimul cartuc~ (mai 1973): pistolul comisarului mai avea un glont pe teava. Semaca (George Constantin. earn aceasta ar fi ~i "problema": mai putin riguros din punct de vedere compozitional ("filmul din film". cu calugari reali ~i deghizati. in principal. a~adar.'ritm. Manole Marcus. expediata.in plin. Sergiu Nicolaescu punea punet aici acestui serial de aventuri. portretul unei lichele perfecte). Matei Alexandru -. autoarea costumelor.cu 0 inspirata reconstituire a Bucure~tiului de aItadata: periferii insane. mitralierele rapaie la barul "Ritz" sau la Cheile Bicazului (unde operatorul Alexandru David filmeaza 0 urmarire spectaculoasa).~i-a facut mana" in coproduqii semnate impreuna cu Wolfgang Staudte sau Gilles Grangier (cu "lupi ai marilar" . Din distributie ar mai fi de notat Sebastian Papaiani (intr-un rol scurt. pe langa interpretii filmului anterior apar altii . traditionala echipa de realizatori. colaborand la acest scenariu semnat de inca treiautari (Vintila Corbul. pare . vile somptuoase . un exponent al "lumii noi" (interpretat de narion Ciobanu) ~icomisarul Mic10van (Sergiu Nicolaescu). regretam ca despartirea de comisarul Mic10van . cu Zilefierbinfi (decembrie 1975). Tudorel Popa. impu~caturi "cat cuprinde". Cornel Garbea. comisarul Mic10van ~i va inventa un alt comisar. strazi intesate de reclame. cu alt regizor la timona. escroci de duzina. dar scenariullui Titus Popovici ~i Petre SaIcudeanu avea sa continue. se va intoarce in istoria indepartata pentru un film patetic .ucis de un glont du~man . N-aveam de unde sa ~tiu ca adevarata despartire se va produce abia la sfar~itul filmului urmator. Un pistolar.pozitia regizorului un subiect cu "va urma" inspirat din lupta dura impotriva bandelor de hoti ~i spargatori care aqionau in Bucure~tiul anului 1945. Emanoil Petrut. barfa~i cu pretentii. "insule ale comorilor" ~i "pirati in Pacific"). Limba. In cronica de la premiera ("Contemporanul". Lascarica (Gheorghe Dinica. desenata de Jean Constantin). Moldovan.. comisarul Roman va lovi. Ultimul cartu!j mizeaza excesiv pe efecte pirotehnice. Nemuritorii (decembrie 1974) ~i ajunge in actualitate.

pentru acest rol tragic). pun in mi~care un fntreg aparat de ancheta care.0 epoca de prefaceri social-poltice (anii 1943-1948) este urmarita prin doua pove~ti paralele: una. fapt mult mai important intr-un asemenea film. "facut". care duce pe umerii sai povara predicatorului sincer. Regizorului Sergiu Nicolaescu fncepea sa-i lipseasca scenaristul Titus Popovici .. Paul (Dan Nutu). opere de maturitate artistica a fost ~iGheorghe Vitanidis. dupa ce-~i consuma energiile pe cateva piste false. "Animale bolnave" . avand in fata materialul uman ~ifaptic al "Animalelor bolnave" . ~i spune. Pionii conflictului. "ie~it din pluton" cu un film echilibrat. iar orice alta trimitere spre romanul-pretext ni se pare inoperanta.fn majoritate .din flash-back-uri. romanul cu titlu omonim. a comunistului Filipache. Nu literar. Sustin filmul ~i partitura muzicala excelenta a lui Tiberiu Olah. un "teritoriu uman" labil pe care oricand se pot produce drame ~i acte de fanatism. descopera nu numai asasinul ci. in majoritatea cazurilor caractere pregnant conturate. Doar doua exemple. se contureaza 0 intriga pseudo-politista: 0 crima. intr-un ora~el tihnit ~i fara antecedente. uria~ul ~i impozantul Arion (Mircea Albulescu). care ~i-a adaptat pentru ecran. Facerea lumii (mai 1971). juxtapuse. alta a fiicei sale. prozatorul Nicolae Breban ~i-a descoperit voca(ia de regizor. Avem de-a face cu un scenariu al scriitorului Eugen Barbu. sustinut de personaje substantiale. Mai joaca in film Ion Caramitru (Mateia~).rienta neconvingatoare. parca. fnca de la primele secvente. autorul personajelor ~ifntamplarilor din filmul cartii "a vazut" un film propriu-zis. cand. Emilia Dobrin (in mlul Irinei). tipul de cinema practicat este modem. Printre colinele verzi nu este "filmul cartii" dintr-un motiv cat se poate de evident: fntre carte ~ifilm. Chiar atunci cand scriitorul-regizor lasa impresia ca nu are suficienta incredere in forta imaginii. regizorul secund (Constantin Vaeni). prin prisma unor fatete uneori contradictorii ~i reflectate in c6n~tiinta ambigua a unui adolescent hipersensibil ~i introvertit. dar refuzand ideea unei transcriptii dintr-un limbaj fn altul. "ratiunile" crimei. "certificatul de regizor" al autorului n-a fost obpnut cu aparatul de filmat fn mana ci inainte. La inGeputul deceniului al optulea. de mare frumusete plastica . 0 a treia. este un om sterp suflete~te. Miloia. Altfel spus. umilul ~i supusul Miloia (Vasile Nitulescu.. cele doua rememorari schiteaza destinul unei familii. pe care autorulle analizeaza meticulos. debuta ca regizor un scriitor important.operatorul Ovidiu Gologan reu~ind secvente de un "albastru infinit" -. de~i Printre coline Ie verzi a scris 0 pagina originala fn istoria filmului de actualitate. Alcatuit . in Facerea lumii (mai 1971). dubland-o cu vorbe ori abuzand de monologuri. Intriga polipsta nu constituie decat un pretext (alt pretext) pentru ceea ce intentioneaza sa spuna. in debutul anilor '70. Scenaristul ~i regizorul Nicolae Breban fncearca un cinematograf de analiza. Nicolae Breban. Arion. pare descins din lumea eroilor dostoievskieni. Firul narativ al filmului este aproape rectiliniu: din perspectiva celui mai inocent dintre personaje. preluandu-~i propriile personaje. cinematografic. Regizorul Nicolae Breban "n-a dansat decat 0 vara" pe ringul filmului romanesc: prima experienta a fost ~i ultima. fncarcat de sugestii. cu filmul Primre colinele verzi (aprilie 1971). Eva. A~a s-a nascut acest "film de autor" numit Printre colinele verzi. bucu234 . care se apropie ~i se indeparteaza de clocotul unor intamplari dramatice. imaginea functionala a lui Aurel Kostakiewicz (natura fiind. un personaj dramatic). propun mici universuri morale. filmul. credincios. Ion Dichiseanu (Vo~tinaru). apoi 0 a doua. Autorul a venit fnspre film cu unul dintre cele mai cinematografice romane ale sale. Printre primii regizori care au realizat.

a carui principal a finalitate este evocarea artistului-patriot. scenariul . propunea spectatorilor Puterea !ji adevarul. ori conturat Inca vag. Matei Alexandru. Sebastian Papaiani.. Ion Besoiu.Ceea ce fusese abia schitat In Setea..rod al unei documentari minutioase ~i harazit cu valori literare . care revin.fresca de epoca. Marga Barbu. de salturi valorice. primul continua serialul "mainilor curate" (cu episoadele Conspira[ia. Gheorghe Cozorici. Virgil Oga~anu. Liviu Ciulei -. La inceputul anilor '70 ~i-au afirmat personalitatea. Toma Caragiu. regizorul a sondat mai departe trecutul. Ion Dichiseanu. Dan lonescu. un punct de vedere discutabil despre epoca evocata. primul ajunge la Actorul !ji salbaticii. Liviu Ciulei este partenerul ei. Ioana Bulca. in acei ani. un film biografic. alaturi de Dina Cocea. Raliind. primit bine de critica la ora premierei. Carmen Maria Strujac. 0 contributieimportanta in desenul de epoca al filmului av&nd~iscenograful Radu CaIinescu ~iautoarea costumelor Hortensia Georgescu.~tafeta" unor scenarii cinematografice dense ~iesentiale. prin aeestea. convingatori ~i ei. Ion Popescu Gopo (nimeni altul decat Petru cel Mare!). intr-o distributie ampIa. George Constantin. Vera Proca Ciortea. vine cu Alexandra !ji infernul. celalalt vine cu Nufilmam sa ne amuzam. Emanoil Petrut. Constantin Rautchi. Capcana ~i Departe de Tipperary). Scria Valentin Silvestru.la care au mai colaborat compozitorul Dumitru Capoianu ~iscenograful. Din nou. In Moartea lui Ipu ~iin tulburatorul roman cinematografic Puterea!ji adevarul. Sa urmarim. din care extragem doar cateva nume: Tamara Cretulescu (filmul are ~i 0 poveste sentimentala). Eugenia Bosanceanu. filmullui Gheorghe Vitanidis .. prin cateva creatii de referinta. mai de aproape. Gheorghe Vitanidis a facut. . Carmen Stanescu. insa. operatorul Ovidiu Gologan a fost autorul unor imagini memorabile. Film-portret ~i6totodati'i. Amza Pellea. Colea Rautu este Filipache. regizorul Manole Marcus.dupa 0 luna . realizand doua filme inspirate dintr-o "epoca a luminilor": Cantemir ~i MU!jchetarul roman cu premiera in octombrie 1975.este Vlad Radescu (inca student la data filmarilor). afirmat mai cu seama teoretic In Strainul. politice.randu-se de interpretari prestigioase (Irina Petrescu este Eva. Marcel Anghelescu. al doilea raspunde . sub raportul nuantelor.scotand in evidenta multiplele valente spirituale. Mai joaca in film Ioana Bu1ca. Mitzura Arghezi ~i multi altii). interpretat cu eleganta ~iaplomb de Alexandru Repan. Harion Ciobanu. De la "facerea lumii" comuniste.iara~i seducator! -.se impune eu claritate acum. Emil Co~eru.cu Felix!ji Otilia. Clody Bertola.. strategice ale personajului renascentist. acest "dialog la distanta" . Dina Cocea. cu partituri consolidate. celaIalt. dupa premiera: . Interpretul rolului titular foarte bine gasit . Liliana Tomescu.lurie Darie. Intai a realizat (pe un scenariu propriu) filmul Ciprian Porumbescu (aprilie 1973). salturi inapoi in timp. TIarionCiobanu -. in acest sens filmul contine cateva secvente vibrante Oa care contribuie. Clody Bertola. revazut peste ani. Toma Caragiu. printre ceilaIti interpreti fiind.adica un conspect analitic al eroului in eircumstante istoriee exeeptionale . Emilia Dobrin. ~i muzica lui Richard Oschanitzky ~i Gherase Dendrino). neinsotite. Dupa acest "refugiu". in Valurile Dunarii . regizorii tandemului de odinioara. In februarie 1972.. consacrandu-se unor scenarii ale scriitorului Mihnea Gheorghiu. in MU!jchetarul roman. Arcadie Donos. Petrica Vasilescu. creatia lor cinematografica instituind un sui-generis "dialog la distanta": primul propune Puterea!ji adewlrul. Victor Rebengiuc. care a preluat de la scriitorul Titus Popovici . desigur. Dan Ionescu . Liviu Ciulei. filmul Cantemir lumineza din diferite perspective figura printului carturar. Manole Marcus ~i Iulian Mihu. Manicatide. cinematografia noastra uneia dintre 235 . Arnza Pellea. are. in acela~i an. aIti actori .

lasandu-ne sa intelegem ca acolo. dar la cele trei ore care trecusera.cele mai fertile direqii estetice contemporane. "cazul" femeii speriate (~i. dramaturgul esential al filmului romanesc contemporan". cand tacerea a inceput sa doara ~iflecareala s-a amestecat cu scaparatul betelor de chibrit. a vazut filmul. Cine sunt cele cinci personaje-cheie? Pavel Stoian (interpretat de Mircea Albu1escu)este un personaj vital. i-a confirmat sau i-a infirmat. uiHindu-se in jur. regizorul Manole Marcus ~i-ainsu~itprofesiunea de credinta a scenaristului Titus Popovici. 4/1972) care . devenita distructiva atunci cand personajul se opune evidentelor. mi se pare foarte relevanta marturisirea scriitorului Constantin Stoiciu ("Cinema". tocmai pentru ca resursele sale suflete~ti nu devin "norma". Convingator este ~i Olariu (Lazar Vrabie) care dobande~te intr-un prea tarziu sentimentul culpabilitatii sale. Peter Paulhoffer. Ernest Maftei. Puterea ~i adevarul evoca intamplan care au jalonat drumul tarii pe parcursul a mai bine de 20 de ani. meritele reale ale filmului) reclama 0 recoo236 . intelesese mai mult decat ~tia ca poate sa inte1eaga". Poate ca la 0 melodrama oarecare ar fi suferit. tocmai de catre prieteni. printre personajele filmului. energic. dar imposibilitatea unora de a tine pasul cu realitatea poate echivala . pe care viata i-a apropiat sau i-a despartit. In acest sens.0 spune filmul .desigur. la acel film pe care-l putea judeca cu acea orbire a amintirilor dureroase.a gradului de eroare savar~it de personajele principale ale conflictului. Zephi AI~ec. cand scaunele au inceput sa scflrtaie. i-a ajuns din urma sau i-a depa~it dramatic. Filmulii reunqte pe toti la cei doi timpi opu~i ai aqiunii: personaje1e sunt altele. Virgil Mogo~ -. "Cazul" Petrescu. printre izbanzi ~iinfrangeri. Impreuna cu operatorul Nicu Stan. Mihai Duma (definit de Ion Besoiu) vine cu atributele tineretii. este considerat. Puterea ~i adevarul. adevarat. nr. Chiar daca celelalte personaje sunt sacrificate uneori. vine foarte dinlauntru. suntem cu totii.Nucu Paunescu.cu 0 tradare. Titus Popovici convinge ca e. care ~tia . aparand dogme uzate. Nineta Gusti. in perspectiva timpului. daca resursele sale morale n-ar fi continut atatea rezerve de intelepciune ~iadevar) este 0 reprezentare . cu compozitorul Tiberiu Olah (ambii in forma de varf). Tragedia pe care 0 traie~te Petrescu (~i pe care n-ar fi putut-o depa~i. deocam~ data. dar asupra faptului ca in destinullui Petre Petrescu putem citi destinul unui Lucretiu Patra~canu ar fi cazul sa insistam. se afla chiar pe baricade diferite.. Personajele-cheie ale conflictului din Puterea ~i adevarul sunt ~i "personaje cu cheie". pentru ca momentele sale de slabiciune sunt omene~ti. Film de istorie traita. Irina Gardescu.. Ar mai fi un motiv de "lasat la urma" pe inginerul Petre Petrescu. scotand in prim-plan povestea de viata a cinci oameni. cautand sprijin. Personajul de 0 captivanta frumusete sufleteasdi allui Petre Petrescu.sau traise probabil . dupa cum o spune. Haralambie Boro~. este un personaj-avertisment. am vazut-o ridicandu-se speriata. are con~tiinta descatu~ata de capcanele auto-conservarii. poate ca la un film dur ar fi tremurat. Las la 0 parte "cheia" unora dintre ele . alaturi de 0 femeie intre doua varste. de catre unii comentatori.la scara unei existente umane . nimeni n-a dezertat de la ideal. Dana Comnea. un film "datat". peisajul tipologic a1filmului este de mare varietate. pentru ca tristetea de a nu fi inteles. 0 "f0rta telurica".cate ceva din ce1e intamplate in povestire: "Cand s-a aprins lumina. Manu (Octavian Cotescu) este 0 mostra tragica de inaderenta la sensurile istoriei. Valeria Gagialov. deosebit de cel afirmat in filmele anterioare): un personaj viu. schite portretistice semnificative realizeaza multi actori . bazata nu pe himere ci pe insu~irea unor adevaruri fundamentale.nu tocmai favorabila posteritatii filmului -. cu 0 exemplara clarviziune. Am lasat la urma personajullui Petre Petrescu (un Amza Pellea inedit. Cornel Revent.

Efectiv. Sergiu Nicolaescu e un Pascalopol "cuminte".scenariullui loan Grigorescu. de personaj semantic. Gheorghe Dinica 11picteaza in "culori tari" pe Stanica Ratiu. Aici infemul sunt «ceilalti». De aici nu se poate evada. lulian Mihu prezenta pe ecrane. 0 precizare face Adina Darian. in "trenul moqii" de pe frontul primului razboi mondial. Felix $i Otilia. nici nu ne sunt aratate plimbarile lui Felix prin Cotroceni. personajulimprumutand de la interpret insu~iri determinante. nu urmarqte tumeele Auricai pe Calea Victoriei. pana la Bariera Mo~ilor. Un muzeu de ceara care ramane "in vitrina". . Gina Patrichi. cel mai valoros film alintregii sale creatii. in rolul Auricai). cu inventia lor functionala. unde se afla ~i locuinta lui Pascalopol. nu ne poarta nici pe strazile strabatute in drumul spre matu~a Agripina.siderare. in "dialogulla distanta" amintit.. animand . Arpad Kemeny completeaza distributia. spre Fundatura Vaselor. pe Calea Rahovei. loan Grigorescu ~ilulian Mihu au dorit. in cronica din revista "Cinema" (m. stangaciile ~iinocentele unei tinereti reale. elaborat ca atare de regizorul lulian Mihu. a~a cum . dincolo de viata.G. Eliza Petrachescu (intr-un alt rol fabulos). La 0 luna dupa Puterea si adevarul. Ovidiu Schumacher. prelungind~-l.in stil original . sau oricum al unei experiente in care initiativa lui Felix nu va conta intotdeauna. Violeta Andrei. lulian Mihu I-a vazut in rolullui Felix pe scenograful Radu Boruzescu ~i se poate spune ca a avut 0 intuitie de gratie. "Graphis-colorul". Herman Chadrower (in rolullui Costache Giurgiuveanu) face 0 creatie memorabila. decoruli~i asuma 0 functie activa. participa (a~ adauga ~i muzica lui Anatol Vieru. pomit din "Enigma Otiliei" calinesciana. pentru a nu rupe vraja aceea fantastica. Manole Marcus ~i 237 . spre ~oseaua Mihai Bravul. Cum nici spectatorul nu poate evada din fascinanta atmosfera a filmului ce se tese ca 0 vrajitorie".pe realizarea portretelor de grup. 183). prefigurand sensul absorbtiei. in martie 1972. p. Acei «ceilalti» care poseda ~tiinta de a se sufoca unii pe altii. in secventele finale. 4/1972): "Aparatul nu se lasa condus intotdeauna spre locurile pe care 11impinge litera romanului.unde se afla cartierul general al familiilor Giurgiuveanu ~i Tulea. iar un interpret neprofesionist. Calinescu. pe Calea Plevnei sau pe ~oseaua care «se infunda la hipodrom».. datorita careia culoarea joaca. Otilia Julietei Szonyi ramane 0 "enigma". Regizorul . Decorul devine in felul acesta una din vocile (filmice) ale naratiunii. cand semnele realitatii i~i pun pecetea pe film. cinematografizandu-lin spirit calinescian.fara a desconsidera trama propriu-zisa . punand accent . La interval de 0 luna. preferandu-i spatiul c1austrat. de a se devora unii pe aWi. cu tramvaiul cu cai. Dupa cum subliniaza loan Lazar (in cartea sa "Arta naratiunii in filmul romanesc". . ale rei'ntalnirii dintre Pascalopol ~i Felix. din interiorul caselor napadite de molii. "baba absoluta fara cusur ill rau").desigur . Pentru a nu ie~i din atmosfera interioarelor ingramadite ~iprafuite. imaginea de exceptie a cuplului Alexandru Intorsureanu-Gheorghe Fischer. Nu colinda strazile Bucure~tiului: strada Antim sau strada Sfintii Apostoli . In acest sens. care trece pe nesimtite de la sarabanda la requiem) contribuie generos la senzatia unui "muzeu de ceara". In general. a~adar. interpretandu-l.In filmullui lulian Mihu. inainte ca in rol sa intre culoarea. de catre Stanica.in creatia caruia ecranizarile joaca un rol important s-a apropiat de universul romanului cu un manifest simt creator. Leni Dacian (cu acreala fetei batrane ~i cu vocea Rodicai Mandache. scenografia semnata de Radu Boruzescu ~iLiviu Popa. investita ~i aceasta cu 0 valoare estetica pregnanta". in atmosfera de epoca reconstituita cu mijloacele frescei cinematografice. personajele desenate de interpretii ale~i de regizor par figuri de ceara ale unui muzeu Grevin: Clody Bertola (Aglae. ~erban Sturdza. regizorul a renuntat la dimensiunea citadina a romanului..

colosalul hohot de riis pe care 11distribuia generos Tanase. din biogra'fia caruia . ajutorullui Roman. omagiind nu numai un interpret genial al teatrului de revista.scenaristul Titus Popovici. au oferit doua dintre filmele de varf ale carierei lor cinematografice. Toma Caragiu poarta In el.artistica ~i civica . Caragiale nu-i strain de jocul onomastic. a lansat pe piata cel de al doilea moment de varf al filmografiei sale. estrada ~i comedia. Zephi Al~ec. Manu Nedeianu. cu haz nebun. Octavian Cotescu. ca i-a casapit pe legionari. Aurel Giururnia). al unei confruntari deschise Intre artist ~ilegionariY. Cornel Revent. ba chiar cu tonurile grave. pe strillucitul animator al teatrului de revism Constantin Tanase. acest din urma film fiind scris doar de Titus Popovici. Majoritatea personajelor au sernnele schimbate: "uternista" pura ~i spirituala (Mariana Mihut). "povestea cu trabucul" (interpretata. filmele Conspiratia (iulie 1973). Manole Marcus. dupa cum nici cornisarul Roman (IlarionCiobanu) nu se mai poate mandri. Carmen Petrescu. protagoni~tii din Departe de Tipperary.. din Viata nu iarta.lulian Mihu. majoritatea .ca umorul este 0 238 . In ianuarie 1975. Aurel Giururnia sau Lazar Vrabie). de colaborarea operatorului Nicu Stan. echivaHind cu victoriile "v~rstei de aur" a "mareluimut". compozitorul George Grigoriu . Este 0 secventa in film. "bandele crirninale" care actionau In munti au fost reabilitate. Margareta Pogonat. de~i. pentru ca numele personajului Imprumum cate ceva atat de la Caragiu (Cara-) cat ~ide la Tanase (tase). ca ~icele doua anterioare. Mircea Diaconu. ci ~iun exemplar artist-cetatean. autoare a costumelor). frumos. de Toma Caragiu ~i Marin Moraru). ~i conferind tramei un tot mai acuzat fond politic (In Departe de Tipperary apar multe personaje reale ale timpului evocat). Cornel Revent. Ce-a facut. Zephi Al~c. undeva In munti. dramatice. Intre timp. "Infioratorul camarad Baniciu".un personaj jalnic ~i subuman. Actorul ~i salbaticii (cu aceea~i echipa de colaboratori . lulian Mihu? S-a jucat. desigur. dar beneficiind.cum spuneam . Maria Rotaru. nurnit Caratase. Personajul principal. desenat de Victor Rebengiuc. Marieta Luca. Departe de Tipperary (august 1973) ~i Capcana (ianuarie 1974). Toma Caragiu a fost desernnat sa-l reprezinte pe Tanase Inca din faza scrierii scenariului. Maria Chira. Gheorghe ~imonca.personaje istorice (printre interpreti: Fory Etterle. de la ~arja la pamflet. Politizat. In anu12000. Ovidiu luliu Moldovan. Manole Marcus a preluat de la Sergiu Nicolaescu serialul "mainilor curate" scris de Titus Popovici ~i Petre Salcudeanu.0 comedie amuzanta. ducand actiunea pana In anu11948 cand ultima rnisiune a maiorului Roman este stiirpirea unui "cuib al rea~tiunii". operatorul Nicu Stan. . Silviu Stanculescu. cu pamfletul politic. In alta clipa de inspiratie. de la veselie la tristete ~i de la zambet la lacrima.filmul armonizeaza genuri cinematografice distincte satira. a compozitorului George Grigoriu. In continuare.s-a intrupat scenariullui Titus Popovici. trecand non~alant de la ironie la satira. de~i Incearca sa ne convinga . Numai di. cum spuneam. Mihaela Buta. Ion Besoiu.uneori cu aplomb didactic . Maria-Clara SebOk.). ceilaiti interpreti din Conspira(ia (Adina Popescu ~i George Mihaita.~i cu Virgil Moise scenograf ~iFlorina Tomescu. ~iinterpretii din Capcana (pe langa unii dintre cei arnintiti. Ernest Maftei. primarul comunist (Mircea Albulescu). in Nu filmam sa ne-amuzam (martie 1975). cu har ~iveneratie. poate.a. excesiv (firele aqiunii ducand spre un moment-lirnita. nurnit tot Oarca (Mircea Diaconu). Mai joaca in film Mircea Albulescu. cei doi autori ai tandemului din La mere. are un model real. nu mai poate fi . politica s-a carn schimbat. ale rechizitoriului politic -.ca simbol al rezistentei anticomuniste . Neamtu-Ottonel ~. Lucia Boga.Victor Rebengiuc. Evident. N. care ar merita sa nu lipseasca din antologia marilor momente cornice ale lurnii. Vasile Pupeza.

interpreta Alexandrei din visele eroului . in august 1971.otescu.Gina Patrichi.. in rolul regizorului Jean Georgescu -. un divertisment estival. dintr-un ora~ portuar. George Aurelian. Gheorghe Dinica ~i. filmul Asediul . Aimee Iacobescu. Flavia Buref. Hans Pomarius. regizorul schimba ~ifizionomia distributiei (alaturi de Violeta Andrei . Sandu Sticlaru. nu este altceva decat un "comunist de omenie". numai ca Nea Vitu . un film inspirat de romanul cu titlu omonim allui Teodor Mazilu. Ion Besoiu.. In functie de natura subiectului. rememorata de imaginile poetice. in fapt.. Valeria Seciu. Olga Bucataru. Nicolae Radu. albastru de uniforme. El a realizat.Petre Veniamin ~iautoarea costumelor Oltea Ionescu. Aurora ~otropa. Acid. dar accentul nu este pus pe secventele de razboi. albastru de albastrele)se petrece . A urmat. de scenografii Mircea Oni~oru.care se pricepe sa imbine. De aici. cu alte nume atractive pe generic . Draga Olteanu. ele intrerup 0 poveste delicata de dragoste. ~i regizorul Mircea Mure~an ~i-a ingaduit cateva dipe de "respiro". nu de roman. sensibile.. Ioana Casetti. Gheorghe Dinica. Florin Tanase. ~tefan Mihailescu-Braila. Sebastian Papaiani.pe un scenariu la care a colaborat cu scriitorul Corneliu Leu.r~ituldeceniului. printre ceilal!i interpreti.Toma Caragiu. Ion Besoiu. Florin Scarlatescu.intreaga actiune a fihpului: personajele principale sunt osta~i ai unei baterii antiaeriene. Octavian Cotescu. autorul scenariului ~i autorul filmului au incercat 239 . Dan Nutu. filmul ramane 0 joaca in creaJ:ia cineastului. pe un scenariu propriu. realizand Alexandra $i infernul.~ansele de durata" ale unui film in care mai joaca Mihaela Mihai. Filmul are respiraJ:iede "schitil".. Violeta Andrei. "Amanuntul" acesta scade . convingator. Urmatorul film allui Mircea Mure~an marcheaza intoarcerea la cinematograf (dupa aproape douazeci de ani) a scriitorului Marin Preda. devenita Portite albastre ale ora$ului. Angela Stoenescu (un "qalon" feminin pe cinste). Cornel Patrichi. Bariera (decembrie 1972).special pentru film povestea unei "ore de august". Iulian Mihu a trecut la un film grav. imediat. Nicolae Praida. pe un aerodrom din apropierea Capitalei. Constanta. Jean Georgescu. care a scris . loan Sabau. Toma Caragiu. in creatia sa. nation Ciobanu joaca un asemenea prefect. "cand masele populare impun primii prefeqi democraJ:i"(cum se scria in presa vremii). realitatile dure. datorat acestuia din urma -. inspirat din romanul cu titlu omonim de Laurentiu Fulga. Nucu Paunescu. astfel de filme . suJ:inutde cativa "comici vestiti ai ecranului" . Mihai Mereuta. insotit de operatorii Alexandru Intorsureanu ~i Gheorghe Fischer (dedicati regizorului ~i-nfilmul urmator). "nu filmam sa ne amuzam" -.ca ~i alte cateva care au urmat . de compozitorul Radu ~erban.intreprindere foarte serioasa.intr-o ora torida a zilei de 24 august 1944 . Aurel Popescu). Mircea Albulescu. 0 adaptare pentru ecran. Dupa Felix ~i Otilia. a carui atmosfera postbelica este reconstituita cu sprijinul imaginilor semnate de George Cornea. Gina Patrichi. dupa Rascoala ~i Baltagul. la sfil.au insemnat momente de "respiro" in filmografia lui Iulian Mihu (In pregatirea capodoperei care va urma. ale operatorilor Alexandru Intorsureanu ~iGheorghe Fischer. cu dedesubturi grave. La "portile albastre ale Bucure~tiului" (albastru de cer. creat pe ecran in termeni savuro~i de Octavian C. Angela Chiuaru. de razboi .. gravitatea pesonajului cu ironia ~i umorul. Emanoil Petrut.spre a demonstra ca . Gheorghe Novac. Aristide Teica. Nea Vitu. cu un personaj ata~ant. vitrege ale razboiului reies prin contrast. pictorita de costume Doina Levinta ~iscenograful Aureliu Ionescu. Jean Constantin. un film inspirat de evenimentele anului 1945. a romanului "Puterea". Lumina palida a durerii).joaca Romeo Partenie. sustinuta de acordurile lui Anatol Vieru. misiunea lor este de a zadarnici tentativele aviatiei fasciste de a bombarda ora~ul..

. Dar filmului . autorul costumelor Horia Popescu. dqi interpretarea lui Gheorghe Cozorici a fost apreciaili. sa "materializeze" in imagini "lini~tea dinaintea furtunii" (soldatii sunt. De la avatarurile celor trei borfa~i simpatici pana la filmele istorice Fratii Jderi (aprilie 1974) ~i Stefan eel Mare . realizat in tu~e groase. dar nici aceste filme de inspiratie sadoveniana (scrise de regizor in colaborare cu Contantin Mitru ~i . Toma Dimitriu. s-a spus. George Mihaita. nici moartea nu devin ostentative .. anii 1971-1975 au avut "semne" distincte.. cu intreaga lui incarcatura de sublim. Nici eroismul. au fost obiectii serioase ~i la Stefan eel Mare . cu pasiuni puternice. de suferinta straveche ~i de catharsis. rememorata dupa 25 de ani printr-o confruntare de amintiri complementare. Florin Piersic. cu cateva portrete in mi~care desenate de Dan Nutu. cu lumini de pace ~i umbre de razboi ("prinse" in imagini de operatorul Viorel Todan ~i insotite de muzica lui Doru Stanculescu. alteori ca 0 ruga). Toma Caragiu. cuprinde clipe de emotie ~ieste sustinuta de personaje veridice. povestea cinematografica este tensionata. Mircea Ba~ta. care a creat ~i suspansuri muzicale. mimeaza doar fiorul ~i maretia.-urile..in primul film Profira Sadoveanu. Ernest Maftei. 0 idila cu deznodamant tragic). Colea Rautu. Pentru alti regizori afirmati in deceniile anterioare. George Motoi. cu spirit de sacrificiu ~icuraj. Atat: 0 ora de august. de mantuire". Regizorul Andrei Blaier. "am ras cu gura pana la urechi" ~i . ca in Zodiafecioarei. Sebastian Papaiani. de pilda. filmata de Nicolae Margineanu.. i-a dat inainte cu B. Adriana lonescu. despre incle~tarea de la Podu-lnalt.D. Mircea Diaconu. inspirat dintr-un fapt autentic de "eroism cotidian": asupra unui ora~ dunarean planeaza pericolul unei explozii. Dem Ractulescu.Vaslui 1475 (ianuarie 1975. Mircea Dragan. scriitorul Mihnea Gheorghiu i~i motiva astfel optiunea: "Pamantulin care s-a nascut tragedia aici este. Au mai lucrat la film: scenograful Constantin Simionescu. in interpretarea unor actori ca Radu Beligan. Amza Pellea ~i Matei Alexandru.Vashti 1475. chiar de farmec uneori. reactiile publicului .sa se apropie de tinerii care-~ipetree ora de august la un pas de moarte. cu intamplari dramatice (rilzboiul personal al unui "haiduc al apelor" impotriva nemtilor. in al doilea . Puiu Calinescu. realizeaza intai Pudurea pierduta (martie 1972). Leni Pintea-Homeag. Cezara Dafinescu. ca sa fie mai dramatica. compozitorul Theodor Grigoriu.in care principalele roluri suntjucate de Ilarion Ciobanu.Aurel Cioranu. dupa un scenariu de Mihnea Gheorghiu: 0 poveste din anii razboiului.Valeria Sadoveanu) n-au primit adeziunea criticii: s-a considerat ca Fra{ii Jderi pierde pe drum fiorul prozei originare. mizand pe microrecitalurile unor Dem Ractulescu. Jean Constantin.0 comedie jenanta pentru 0 cinematografie care se respecta". Draga Olteanu. cu Brigada Diverse In alertu (iulie 1971). Toma Caragiu. Costel Constantin. Ion Caramitru.. Intre cele doua "coperti" foarte diferite ca gen. la inceputul filmului. Mircea Dragan a abordat in Explozia (decembrie 1972) un subiect de actualitate. era de multa vreme a~teptat ~idorit.ii lipse~te 240 . Dumitru Rucareanu. a~a cum i-a dorit Marin Preda. ca filmul e dezlanat. Scrisa de loan Grigorescu. Emilia Dobrin. dnd se implineau cinci sute de ani de la evenimentele evocate) este 0 distanta considerabila. Colea Rautu. Cornel Patrichi. Dumitru Furdui. lipsit de emotie. Jean Constantin (ca-n viata: drama. pamantul dobrogean ca loc de desfa~urare al dramei. Mircea Constantinescu-Govora . uneori ca un abur de gand.in "anchetele" de la premiera . are nevoie de contrapunctul comic!). in aceea~i perioada. Cornel Coman. infruntarea a doi frati. ca ni~te sateni "intr-o pauza de coasa") ~isa sugereze incle~tarea luptei. Vasilica Tastaman.osciland intre. Gheorghe Dinica. iar un film despre domnitor. "bomba" este dezamorsata in ultima clipa. Alegandu-~i.

regizoru1 I~ireca~tiga faima de "cineast a1actualitatii". Insotit de Sebastian Papaiani (nascut pentru 241 .. e1i~i asigura un trai manos. aceea a 10godnicu1ui de profesie (pe scene1e romane~ti se ~ijuca. ~tefan Mihai1escu-Bri'li1a. . .George Mihaita. 1areu~ita unui film cu pretioase insemne realiste ~icu limpezi finalitati satirice. zburand dintr-o floare a credu1itatii in alta. Primu1 dintre e1e. care. este rezultanta unor practici ~imenta1itati anacronice. Mimi ~iStela. surpriza). Mariella Petrescu ~iTamara Cretulescu. scenografu1 Vasile Rotaru. Mai joaca in film . pare 0 fiinta ireala. Paul Ioachim. In ciuda titIului sau poetic."peste rauri ~i chiar peste fluvii" -. Prin Ilustrate cu jlari de camp (februarie 1975). Gheorghe Dinica Ie confera 0 autenticitate teribi1a. temperamental a. De aici pana la film n-a mai fost decat un pas. 0 piesa ceha chiar astfel intitu1ata).. e1insu~i actor in film). infrico~atoare. Ukrarniora ~iAlice. Revenind 1aco1aborarea scriitoricesca a 1uiDumitru Radu Popescu .~tiintific". filmul pacala (martie 1974). Emilia Dobrin ~i Margareta Krauss-Si1vestrini. de acum inainte. pentru ca ajung sa se confunde cu personaje rea1e ale maha1a1einoastre.a trecut 1arecuzita satirei. a1aturi de Andrei Blaier. Recomandandu-se drept inginer de poduri . Calcu1andu-~icu grija. In aceia~i ani. de1icat. ceilalti colaboratori ai echipei de fi1mare . A1ecu (Sebastian Papaiani). ava1an~e de gag-uri. In acea perioada.Stela Popescu. regizoru1 . cetatenesc. aducand pe ecrane doua filme care 1argesc paleta tematica ~i de gen a demersu1ui sau artistic. asistat de ciracu1 sau intru matrapaz1acuri A1ecu A. sunt Vasi1ica Tastaman ~iVioleta Andrei. Eliza Petrachescu. carora actori de clasa ca Draga Olteanu Matei. Constantin Florescu) contribuie. ace1a a1personajelor de succes Tanta ~i Coste1. Nucu Paunescu. i~i duce existenta specu1and disponibilitati1e suflete~ti ale sexu1ui slab.. "un moment de sarbatoare ill istoria artei cinematografice romane~ti". depre care D. regizorul Geo Saizescu. un regizor precum Geo Saizescu i~i continua cariera de comedian.0 contribupe 1afolc10ru1universal". ~i nu numai de poduri ci ~i de punti suflete~ti. Operatorul Dinu Tanase. reprezinta 0 schimbare de ton fata de comedii1e anterioare: de la Ulloru1cu inflexiuni lirice sau cu ramificatii ironice. pe1icu1aavand 0 semnificatie sup1imentarain creatia 1uiAndrei Blaier. Suchianu spunea 1apremiera ca este . fiecare In felu11ui. In rest. Fory Etterle (un sot seni1 ~i curtenitor) . putin umor absurd.. 10viturile. . Regizoru1 i~i schimba ~i unghiul de vedere in prospectarea realitatii apropiindu-se de fapte cotidiene cu mai mare impact social.l.impreuna cu care a semnat scenariu1 -. schimbiind identitatea eroi1or. alti actori din distributie (Dan Nutu."scanteia". Ioana Bulca (0 "blonda de suflet" . filmullui Andrei Blaier este un "insectar" in care sunt fixate tipuri ~i ticuri nocive. Ana Cic1ovan.10godnicu1de profesie" Temistoc1e T. in e1aborarea scenariu1ui. cateva ~lagare (Temistoc1e Popa. Asta seara dansam fnfamilie (aprilie 1972).0 adevarata sarbatoare nationaHi".Maria Voluntaru 1?i Geo Saizescu insu~i (Bizaru1). cea de toate zilele. vadind un acuzat simt civic... personaju1 pur. Experienta tragica de viata pe care 0 parcurge tanara eroina (interpretata cu discretie de Carmen Galin). Temistocle (Dem Radu1escu). Gina ~iMary. peisaju1 ~ifabu1and pe 0 alta tema 1a moda. autoarea costume10r lleana Oroveanu -.pre1uand ~iInclinatii1e nou1ui scenarist.compozitoru1 Radu ~erban. cateva etape ale "drumu1ui spre fericire" . Draga 01teanu Matei (0 vaduva cu noroc la Loto ~i1a amanp). de la un motiv 1ansat cu succes pe mici1e ecrane. Nineta Gusti. nu va mai lipsi din fi1mele sale. fiind primu1 sau film de autar.desenat cu sinceritate ~igratie de Elena Albu. peisaje frumoase (operator: George Cornea). Ion Baie~u . In aceasta 1ume odioasa. reflexul unei atitudini de dispret ~i de sfidare fata de va10rile morale. In fi1mografia lui Geo Saizescu a urmat un "vis vechi". Scriitoru1 a pornit. ~i "reteta" e gata.

balada ~i snoava.. cu ochi de barbati.~mechero~i". caci de n-ar fi n-ar mai fi..prostia. un haz special. Tonul simplu al povestirii. Zephi Al~ec. Corina Chiriac. Pacala vine pe lume ~iporne~te prin lume pentru a se razboi cu un "balaur cu 0 mie de capete" . din "ciocnirea" amnarului-bahld~ cu cremenea-farsa au sarit scantei de poezie ~ihaz care au Invins timpul. proverbul ~i gluma. a crimei. Ultimul val pentru 242 . varna calomniei sobre ~ipe puncte . In cronica de la premiera din revista "Cinema" (m. El nu e ce se crede depre el ca este ~i aceasta este esenta sa: e mai viclean.spunea candva regizorul). 311974).R. Conditia femeii vazuta cu ochi de barbat.un film polemic! . Mircea ~eptilici. Acest calvar caraghios ~inu lipsit de.~i a ramas . chipul unui Pacala care sa nu se suprapuna pe nici una din definitiile contradictorii date eroului de-a lungul timpului: In concepti a lor. In povestea cinematografica a lui Pacala nu razbate ~iun fond dramatic ("lupta lui Pacala este 0 lupta drarnatica!" . mai exact. ~tefan Banica. care este mai mult decat un fundal. un policier "neutru" . ~i operatorului George Cornea. are Cosma Bra~oveanu. scris de Tudor Popescu ~ijucat .Vasilica Tastaman. Trainicia filmului vine ~i dinspre "cadrul de balada" al povestirii cinematografice.scriitorul Petru Popescu (care se va stabili dupa 1978 In Statele Unite ale Americii. Mariana Mihut.R. nu se dovede~te mai slab decat ea. filmul pacala este o mmurie a arnbitiei lui Geo Saizescu de a contopi.:. Pe upna .. Dar. Sau.. ~tefan Mihailescu-Braila. Nu toti cinea~tii au urmat . a anonimatului belicos ~i cica justipar din umbra sa la~a.~ ---"- PacaHi) ~i-au propus sa ofere filmului. speranta trece prin vamile diavole~ti care sunt ale lumii pamantene ~i se tin lant varna jafului.. In mare masura. plina de demagogie ~ifard. ). Deana Stana Ionescu. Inconjurat de 0 lume mai bine organizata ~i mai tare decat el. Ion Marinescu. basmul popular ~i comedia moderna sau tradiponala (.. frumoasa ~inostima Pacali¢ este Marlella Petrescu. alp interprep . Octavian Cotescu. In afara oaselor". Popescu zicea . Ion Besoiu. unde va continua sa scrie scenarii. varna impotentei spirituale.participa cu haz la ronda bunei dispozitii. scris In colaborare cu Horia Lovinescu ~i interpretat de Florin Piersic. interpretarea ne1ngro~ata dau 0 idee despre capacitatile regizorale In registru comic ale lui Geo Saizescu". D. Savel Stiopul a adus pe ecrane un film facil. Dumitru Rucareanu ~icativa copii . pseudo-aventuros..de Florin Piersic. pacala a fost . Regizorul Lucian Bratu . scenografului Vasile Moise. ~i spectatorilor. In limitele unei naratiuni cinematografice.rara a-~ireedita succesele din deceniul anterior. Scenarist este . Primul. foarte tanarul critic Dan Com~a .definea plastic natura filmului: "Proiect ~i vis mai vechi al cineastului. dar punand accente binevenite pe filmul de actualitate cu inflexiuni psihologice . oare. mucalit. Multi actori din film creeaza roluri care raman: Papaiani devine Pacala ~iPacala devine Papaiani. este 0 stare de spirit (datorita. Emanoil Petrut. a minciunii.trece prin aceste varni ale prostiei ~inu numai ale prostiei ~i sper sa mai ramana ceva din el. Maria Clara SebOk. Aventuri la Marea Neagra (mai 1972). montajul rapid ~i eficient. Radu Beligan ~i Savel StiopulInsu~i.In perioada de referinta ~ un drum ascendent.pentru prima ~i ultima oara In tara . Violeta Andrei.scriitorul~i regizorul ~tiaufoarte bine ce fac -. despre eroul filmului: "Pacala este ~i el ca ~i altii un alergator de cursa lunga.printre alpi . Popescu scria aceste randuri In octombrie 1972 (Inaintea premierei). Drum in penumbra (august 1972).a realizat doua filme consacrate unei actrite: Margareta Pogonat. iar apoi a lansat Agentul straniu (decembrie 1974).In ciuda unor observapi de luat In consideratie . Geo Saizescu Insu~i . autoarei costumelor Deana Oroveanu ~i compozitorului Radu ~erban).Intelept --. la randul sau generator de durata? D.

cu ve~mant ~iraze de zana. din echipa de realizatori fac parte operatorul Nicolae Girardi. Dinu lanculescu. pana la plecarea din tara.. a carui partitura are acorduri lirice. Preocupata consecvent. ill Veronica. Pentru regizoarea Elisabeta Bostan. Laurentiu GaImeanu. daca n-ar fi yorba despre un "drum in penumbra" . despre 0 "dragoste de vacanta" . cu filmul Zestrea (ianuarie 1973). /ubire obsesiva pentru Stevan H. Acest singur scenariu romanesc al lui Petru Popescu. Sunt multi de "daca" in filmul scris de Petru Popescu ~i regizat de Lucian Bratu: daca eroina nu ar fi impaqita intre 0 mama "cu principii" ~i doi copii acaparatori. Sublinieri pentru imaginea operatorului Florin Mihailescu. Dan ~tefanica. Zephi Al~ec. scenograful Nicolae Dragan ~i un debutant in muzica de film. deruleaza povetea unei femei intre doua vfu-stecare incearca sa-~i refaca viata prin iubire. aleasa sa-i dea chip. loana Ciomartan. dar a dovedit. un Dem Radulescu cu boneta ~i lingura de bucatar. Este.Peter Weir in 1979. Andrei Csiky. Sanda Toma. in perioada de referinta. pentru compozitorul Dan ~tefanica. lulian Vi~a (acesta din urma intr-un ata~ant "filmulet in film" in final).ora~ul sau -. Doina Stanescu. Liana Dan. unul de televiziune. Copiii nimanui pentru David Wheatley in 1994. Sunt. aflata intr-un conflict deschis cu un ~ef de ~antier carierist (George Constantin). toata un zambet. drept "primul musical romanesc" ~ideschidea seria productiilor realizate de casele de filme infiintate in vara anului anterior. Letitia Popa . Aurel Giurumia. daca .care va mai realiza doar doua filme. apoi. Drum fn penumbra. in 1986). 0 Angela Moldovan 243 . loana Ciomman. Rolul principal apartine aceleia~i actrite cu infinite disponibilitati de interiorizare.anii respectivi au fost cei mai buni ai acestei actrite cu certa vocatie cinematografica -.ramane. ~i ca autoare de film. ca regizor. Mircea Ba~ta. printre ceilalti interpreti fiind: llarion Ciobanu. portretul unei primarite active ~idevotate "cauzei" . in film mai apar lleana Stana lonescu.. Octavian Cotescu. predispozitii lirice. regizoare de teatru. expresie ~i glas Veronicai. pentru scenograful Virgil Moise ~i autoarea costumelor Lidia Luludis. micuta Lulu Mihaescu . expresie ~i glas celorlaIte personaje: 0 Margareta Paslaru cu ochelari ~i incruntari de educatoare. Carmen Galin. "manu~a" fiind aruncata de Casa cu numarul 3. Geta Marutza. ~i 0 alta Margareta Paslaru. Ion Anghel. la vremea premierei.fiica unei farmaciste -.0 ecranizare dupa piesa cu titlu omonim a dramaturgului Paul Everac. ba chiar un scenariu transpus de el pe ecran. Nicolae Ifrim. Tot Margareta Pogonat detinea principalul rol feminin . sensibilitate. tot un film-portret. printre interpreti fiind ~i Victor Rebengiuc. pe cateva "atractii speciale". Tot pe teritoriile filmului de actualitate. in principal. fetita de vreo patru-cinci ani~ori. Veronica era anuntat. 0 Vasilica Tastaman pe post de vulpe pacalita ~iun George Mihaita pe post de ~oricel nazdravan. in creatia sa. regizoarea Elisabeta Bostan mizeaza. Dorin Dron. Moartea unui inger.. ~i un alt Dem Radulescu cu mustati ~i apucaturi de motan. perioada la care ne referim a insemnat 0 confirmare (a pasiunii pentru filmele destinate copiilor) ~i 0 consacrare. discretie. prin doua pelicule emblematice: Veronica (aprilie 1973) ~i Veronica se fntoarce (decembrie 1973). Partenerul Margaretei Pogonat este Cornel Coman. in primul rand. Este yorba. Cel de al doilea film de actualitate al regizorului Lucian Bratu din anii 1971-1975 a fost Ora!jul vazut de sus (noiembrie 1975). Stern ill 1986. ~i stabilirea in Statele Unite ale Americii . actorii. care ar fi putut deveni o "dragoste pe viatii" . Margareta Pogonat. daca "el" nu ar fi un barbat prea temator in fata unei asemenea situatii de viata. un debut semnificativ: acela al regizoarei Letitia Popa. chemati sa dea chip.. ill anii '80. in film. Sebastian Radovici. de marele public al micil6r spectatori. Mihai Heroveanu. 0 candoare ~i-o mirare. Constantin Lungeanu.

Mihai Paladescu.. cam tezist ~i"politizat". Cristian Popescu. om cinstit ~iprofesionist Incercat. autoarea ingenioaselor costume Nelly Grigoriu-Merola. extrema urgen(a (august 1974). toti ceilalti inclusiv micuta Veronica. cu 0 aceea~i echipa de remarcabili profesioni~ti (din care au mai facut parte inginerii de sunet Anu~avan Salamanian ~iOscar Coman .gata-gata sa ajunga pe varza -. Nucu Paunescu. ca sa nu mai vorbim despre motanul Danila sau de zana buna -.ultima colaborare cu cinematografia a scenografului de la Noapteafurtunoasa a lui Jean Georgescu! -. sunt "mari". cu aceia~i actori simpatici ~iperformanti. Scenariul. pe langa care au mai aparut Violeta Andrei ~iFlorian Pitti~ . Urmand exemplul unui Buster Keaton sau al unei Mary Poppins (~i anticipand reactiile unor Batman sau Robocop). haz ~ipoezie. dar toti ceilalti . povestea unui savant patriot nelnteles ale carui cercetari sunt. In cele din urma. muzica ~i dans. pe un scenariu (placut) allui Francisc Munteanu ~i Insotit de operatorul Nicolae Girardi. Irina Petrescu. de scenograful Nicolae Dragan ~ide compozitorii Temistocle Popa ~iMihai Maximilian: prima iubire ~i prima deziluzie in viata unei tinere prea sigure de ea. Ion Caramitru. punctul de vedere al speciali~tilor asupra actului istoric de la 23 august s-a modificat.0 alta mostra de veselie.Intr-o interpretare moderna a fabulei cu furnica ~i greierele -.de data aceasta intr-o tentativa stereofonica. de data aceasta pe un scenariu de Platon Pardau .o noutate pentru anul1973 -. Mircea Albulescu. Lazar Vrabie. dar ~iscenograful Giulio Tincu sau operatorul Iulius Druckmann. Vasilica Tastaman ~iPeter Paulhoffer. alti colaboratori eficienti. acesta. 0 pledoarie pentru curajul cu orice risc -. Urmatorul film allui Virgil Calotescu este un film-hibrid.. In iulie 1973 continua sa se afirme in lungmetrajul de fictiune ~iVirgil Calotescu cu filmul Dragostea fncepe vineri.. Margareta Pogonat ~iHamdi Cerchez). scris de Horia Lovinescu ~i Mihai Opri~. unul dintre fi1mele dedicate de cinea~ti de-a lungul anilor zilelor de august 1944.In ultima instanta. Indistributie cu Toma Caragiu. interpretata de Adina Popescu. retin atentia cateva nume de pe generic: operatorii debutanti Florin Paraschiv ~i Marian Stanciu. Mihaela Istrate pe post de rata ..pe post de Angela Moldovan. chiar la Implinirea a 30 de ani de la evenimente. revenit. Emanoil Petrut. autorul costumelor ~tefan Norris .ie~it din experienta prelungita a filmclor cu haiduci . are cate putin din toate. Mihai Stan. Peste un an.in primul rand compozitorul Temistocle Popa. Paula Radulescu). poezie ~ibuna dispozitie.a realizat Para~uti~tii (iulie 1973). Intre timp. pe care regizoarea ~ico-scenarista sa Vasilica Istrate au pus-o la cale cu nedezmintita bucurie a jocului. recuperate ~i valorificate. un film al curajului In pro~esie ~i allipsei de curaj In viata personala. ies In evidenta Toma Caragiu. 0 imagine expresiva (Nicu Stan). Arnza Pellea. cu Cornel Coman.. filmat de Ion Marinescu. Mastodontul (noiembrie 1975). compozitorul Laurentiu Profeta. poate doar povestea e "micuta" .. Virgil Calotescu aduce In Trei scrisori secrete (aprilie 1974) cazul unui maistru pe un ~antier naval. insa. filmul . Margareta Pogonat. Vasile Cosma. cuFlorin Piersic ~iDana Comnea In rolurile principale ~i Stejar. prin punctele esentiale . scris de loan Grigorescu. Regizorul Dinu Cocea . Veronica a. Marcel Anghelescu. ill Veronica se fntoarce . Sergiu Nicolaescu. scenograful 244 . are ca interpreti pe Constantin Diplan. monteuru1 Dan Naum). ~i a~a mai departe . concediat pentru ca a indraznit sa-i opuna directorului 0 idee proprie. Paula Chiuaru (printre vocile care insotesc personajele in aventura musical-ului fiind ~i acelea ale unor soli~ti sau actori ca Aurelian Andreescu.inspirat de un fapt real -.. scenograful Aureliu Ionescu. are cateva portrete realiste (dintr-o distributie "masiva". elaborat de Vasilica Istrate ~i Elisabeta Bostan (0 colaborare care va continua ani de zile).

Un zambet pentru mai tarziu.in lungmetrajul de fictiune . Dora Ivanciuc. selectate din filmele altora. portretizand personaje durabile: Toma Caragiu. Cu experientele notabile atat in filmul de animat:ie cat ~iin documentar. cateva vieti chinuite. Colea Rautu. Tatal risipitor. autoarea costumelor Deana Oroveanu. de la ironie la sarcasm. Printre colaboratorii regizorului: operatorul Costache Durnitru-Fony. Colea R~lUtu. care semneaza ~i scenariul. Tamara Cretulescu. Olga Tudorache. $tefan Mihailescu-Braila. pana atunci. ca intotdeauna la Virgil Calotescu.. Actorii "tin". prezentat pe ecrane in august 1974. trecand dezinvolt de la umorul negru la umorul. conflicte tensionate intr-o lume in schimbare. Din nou actorii duc greul filmului. Andrei Codarcea. secvente comentate de Valentin Silvestru. Costin Pri~coveanu ~iun operator debutant. in rolul titular (un rol cu i~flexiuni dramatice sust:inutexemplar!). In pelicula filmata de Grigore Ionescu ~i $tefan Horvath (doi operatori experimentati in slujba unui debut regizoralin lungmetraj. Printre filmele unor consacrati . Gheorghe Dinicil. Anii 1971-1975 marcheaza ~iditeva debuturi . 0 prezenta "aparte" in repertoriul cinematografic al acelor ani este filmul de montaj Lumea se distreaza (iunie 1973). $tefan Mihailescu-Braila. Mircea Anghelescu. in stil caracteristic (hazul acestuia.Constantin Sirnionescu. din nou un film sensibil (~imelodramatic). scenograful Vasile Rotaru. Mihai Constantinescu. Alt film de actualitate al regizorului Mihai Constantinescu a fost Tata de duminica (aprilie 1975). Ideea i-a apartinut regizorului Alecu Croitoru. cand Oaie ~iai sai ~i-auimpartit pamanturile mo~iere~ti. Leopoldina Balanuta. i'mpreuna cu Durnitru Fernoaga: este yorba depre . Gheorghe Dinica. Olga Tudorache. Marga Barbu. despre 0 familie dezbinata. albastru. pe care viata ii apropie ~i Ii desparte tocmai pentru ca unii confunda . dupa experiente de viata nu tocmai placute (cum este aceea de detinut politic) ~i dupa experiente artistice utile. George Oancea. Octavian Cotescu. compozitorul Paul Urmuzescu.la debutul sau in lungmetraj. Liviu Ciulei. Octavian Cotescu. ca documentarist. Alaturi de regizor.cum a fost ~i 245 . Colea Rautu. pe scenariul unui publicist (Mihai Caranfil). scenograful Guta $tirbu ~irealizatoarea costumelor. Caractere puternice. Mihai Mereuta. Olga Delia Mateescu. pe alte filiere filrnice.Alaturi de regizor. George Motoi. Gina Patrichi. Oltea Ionescu. Vasile Nitulescu. Monica Ghiuta. in distributii relevante: Toma Caragiu. ei in primul rand. scrisa de Constantin Chirita ~i Andrei Blaier: povestea de viata a trei prieteni .. Marin Moraru. pe ideea nevoii de ras a omenirii. caz fericit in cinematografia noastra!).0 anume fericire" cu fericirea adevarata. Grigore Gonta. actori ca Durnitru Furdui. mai joaca Ernest Maftei.interpretati de Ovidiu Iuliu Moldovan. Mircea Constantinescu-Govora. cum era aceea de dupa august '44. Ion Cararnitru -. Radu Beligan. intra in filmul de fictiune cu pelicula tinereasca ~i sensibiIa Despre 0 anume fericire (octombrie 1973).0 rnie de intamplari hazlii". Boris Ciornei. 0 poveste scrisa de Octav Pancu-Ia~i. In decembrie 1974 a fost prezentat pe ecrane cel de al doilea lungmetraj al regizorului Alexandru Boiangiu. compozitorul Laurentiu Profeta precum ~i interpretii. Costache Durnitru-Fony. Petre Gheorghiu.ale unor cinea~ti lansati.. in functie de natura peliculelor selectate). o ecranizare a romanului "Oaie ~iai sai" de Eugen Barbu. au stat operatorul Gheorghe Viorel Todan (cu 20 de ani de experienta la activ). Adrian Petringenaru (1933-1989) a intrat in lungmetrajul de fict:iune cu un film ambitios pe plan artistic. care incearcil sa repare ni~te resorturi suflete~ti uzate. filmul: Amza Pellea. Mihai PaIadescu. cu un copil "de durninicil" ~icu un tata "de durninicil". dupa un scenariu al scriitorului. $tefan Radof. prilej pentru realizator sa-~i valorifice exprienta de documentarist in infati~area mediului muncitoresc in care se desfa~oara actiunea. . Jean Constantin.

in masura sa potenteze. a avut. in cartea sa "Miturile romane~ti ~i arta filmului". un rol stimulativ in procesul creator. cu Dem Radulescu. Dody Caian-Rusu. in mai 1975. Elixirul tineretii de Gheorghe Naghi (septembrie 1975).colegi de promo tie ~iparta~i ai filmului-manifest Apa ca un bivol negru . Sfanta Tereza iji diavolii de Francisc Munteanu (septembrie 1972). un scenariu cinematografic semnat de Draga Olteanu Matei. Premiera filmului Nunta de piatra (ianuarie 1973) a insemnat. din echipa de realizatori au facut parte ~i compozitoarea Cornelia Tautu. In conditiile . ). Dar infiintarea caselor de filme (cu numerele . Sageata capitanului Ion de Aurel Mihele~ (noiembrie 1972). Grid Modorcea. Lugojul . cu filmul Patima (decembrie 1975). dar ~inecesar pentru etapa actuala. doua povestiri de Ion Ag~rbiceanu (vor mai ecraniza doua. Pentru ca se iubesc de Mihai Iacob (martie 1972). Vasilica Tastaman. Dan Pita a pornit de la povestirea "La 0 nunta" . 1. Cercul magic de David Reu (decembrie 1975).amintite . Cei doi cinea~ti . Zephy AI~ec. la efortul artistic innoitor al generatiei '70. cei doi cinea~ti realizand un film in doua paqi. debutul regizoarei Maria Callas-Dinescu (mai 1974). Aventurile lui Babuijca de Gheorghe Naghi (iunie 1973). care i-a prilejuit una dintre cele mai complexe compozitii interpretative pe ecran..au ecranizat.. dar unitar prin sensurile tragice. Actrita ~i-a scris un rol generos. scria.. dar ~i. in acceptia criticii de film. Ceata de Vladimir Popescu Doreanu (mai 1973). in filmul Duhul aurului). descins din Mara lui Slavici.in ansamblu. De buna voie iji nesilit de nimeni. inspirat din nuvela "Hiena" de Petru Vintila.. dimensiunile dramei (George Cornea a filmat alaturi de Mircea Mladin).prin instituirea unui tip original de concurenta . pentru inceput. Evadarea de ~tefan Traian Roman (august 1975).ale consolidarii productiei cinematografice. Trecem mai repede peste aceste titluri. ale dublarii ~i apoi ale triplarii numarolui anual de premiere. prin contrast. Ei vor sa faca «cinematograful pur». era firesc sa existe ~ibalast. in aceasta perioada.If ------ vesel a Comediefantastica a lui Gopo. George Mihaita. culta (. de limbajul cinematografic. PITA ~I VEROIU: "NUNTA DE PIATRA" Printre marile promisiuni ale anilor '70 a fost ~i tandemul regizoral Dan Pita Mircea Veroiu. in ultima instanta . Ovidiu Moldovan.3.ora~ulin care se petrece actiunea . printre altele: "Cinea~tii «noului val» sunt preocupati. cu insemne stilistice ~i narative distincte. Mariana Buruiana. cum e ~ifiresc. Din repertoriul autohton al acelor ani au fkut parte ~i filme precum Cantecele marii de Francisc Munteanu (ianuarie 1971). Emanoil Petrut. Pauna. Mircea Veroiu a prelucrat povestea trista a personajului numit Fefeleaga (din schita cu acela~i nume). acela al operatorului George Cornea. Horea Popescu. Vasile Cosma. Referindu-se la Nunta de piatra. de ceea ce insearnna «stil» ~i «expresie» rafinata. de~i ele sunt "discutabile". 4 ~i5).este infati~at in culori calde ~i calme. sa aduca 0 nota de prospetime in cinematografia noastra. prin tonul baladesc ~iprin modernismul expresiei plastice (care poarta pecetea operatorului Iosif Demian). intr-o distributie cu actori remarcabili.s-a mai strecurat un debut regizoral.. auto area costumelor Ileana Oroveanu ~i scenograful Guta ~tirbu. de autenticitate ~i adevar artistic: Nunta de piatra are meritul 246 . Cornel Coman. un eveniment artistic de proporpi. Jorj Voicu . din toate generatiile: Gheorghe Cozorici.

de personaje-semn (~i ele). ). 0 valorizare a imaginilor care asigura unitate deplina acestui poem pe doua voci". Petre Gheorghiu. rncrederea ambilor regizori in forta imaginii Oa "sudarea stilistica" un rol esential avand ~i operatorul Iosif Demian. ci conflicte atemporale. care se mi~ca in virtutea unor legi eteme. "Liantul" filozofico-estetic dintre cele doua pilrti ale filmului 11constituie. concluziile lor sunt semnificative. Nina Doniga. pe fondul unui cantec spus. lar in "Films and Filming" . Pentru a reda vizual acest «spatiu inchis de balada». natura. ). Fefeleaga din episodul regizat de Mircea Veroiu este. cu desfa~urari psihologice ~i dezvoltari progresive. nr. In jur 0 tristete mai mare decat ne-am fi dorit pentru aceasta filmare. la nunta. interpretati de Mircea Diaconu (intr-un rol de mare sobrietate). Derek EUy insista: "Ambele povestiri se concentreaza asupra pretuIui pe care terbuie sa-l plate~ti pentru incaIcarea regulilor ~ipentru pastrarea unei forme de individualitate. ). ci sa fad efortul de a descoperi in tot ce cuprinde filmul . Adrian Georgescu. destinele pietrificate i~i poarta crucea. incremenita. pe de alta. Rolul meu s-a redus considerabil. Efectul este axat pe 0 pura vizualizare (. Pana ~i calul tremura ingrozitor. pe de 0 parte. Radu Boruzescu. de~i nuvela "La 0 nunta" are predominante epice: sunt angrenati in trama ~iin drama Tobo~arul. ca 0 rugaciune (Dorin Liviu Zaharia).casatorita impotriva vointei ei . cu 0 "nunta" din care n-a ramas dedit un voal alb de mireasa care drapeaza fecioara de pe catafalc.. statuara. cum ne spune o femeie. poate «spatiu mioritic» in concepti a autorilor. ca un monument al durerii. un adevarat poet al jocurilor de umbre ~i lumini). foarte "de-acolo". Jean Delmas preciza: "Intre o povestire ~i alta.. dintr-o poveste trista. decor. nu exista nici 0 legatura ~i.0 zi de filmare" povestita de operatorul Iosif Demian: "Ploua peste Ro~ia-Montana. doua temperamente de realizatori care seamana izbitor (. Foarte rar a fost tratata 0 asemenea tema esentiala cu atata sensibilitate ~i 247 . rntr-o societate conformista. cu personaje supratipice. cu care fuge peste deal. Foarte "de-acolo" .poezia unei lumi trag ice pe care am incercat s-o reconstituim" ("Romania libera". Aproape fara cuvinte. Mireasa.cu diferite prilejuri . Critici straini au vazut . prelegendare.se indragoste~te. plange ~i rochia de pe ea. imagine. date 0 data pentru totdeauna. un personaj de tragedie antica. identificati prin functia din ceremonialul nuntii (~i nu prin nume ~i prenume). Fefeleaga are lacrimi in ochi. totodata. Nici episodullui Dan Pita nu are multe personaje. la prima vedere.muzid. infruntand umezeala. Cetera~ul. din spatiul de saracie ~i iluzii al aurului din muntii de piatra ai Apusenilor. Dan Pita i~i esentializa gandul creator: "Ne-am dori ca spectatorii sa nu fie tentati sa urmareasca numai naratiunea.filmul Nunta de piatra. prin semnificatii. nu era nevoie dedit de a ~ti sa poveste~ti in imagini 0 actiune aproape fara cuvinte.. ~i in una ~iin cealalta. Socrul. Ploaia a rezolvat atmosfera pentru care mi-a~ fi biltut capul mult ~i bine". acordat FIoridi !chim. Fefeleaga.de a fi deschizatorul acestui drum: limbajul folosit apropie filmul de «limbajul» cinematografului mut. lata . fiind. 8791/1973). obiceiuri etnografice . Ursula Nussbacher. problema mortii eteme.. Mireasa . intrupate de Eliza Petrachescu. ploua peste decorurile noastre ~i peste ~inele de traveling (. de Cetera~ (un fugar urmant de jandarmi). secventa in care Fefeleaga i~i vinde calul dupa ce i-a murit ultimul copil. cu oameni care amintesc de cei reali. Sa poveste~ti nu fapte reale... Mirele. Filmam de doua zile. Intr-un interviu din 1973. din balada "Mioritei". In "Jeune cinema". fixate 0 data cu «legea universului»!" Identificata cu Leopoldina Balanuta. atitudinea personajelor fata de viata ~ifata de moarte ~i. este insotiili de personaje-presimtiri.. Totul participa la ritualul nuntilor tragice: nu in ultimul rand. disparitia lor avand consecinte tragice.totu~i. George Calboreanu jr.

o alta "lectie de cinema" oferita de regizor.~i un neprofesionist. nu mai este un accident. ales pentru fizionomia sa speciaHLFilmullui MirceaVeroiu .caz rar . pe Aba Hartman. Mircea Albulescu. cei doi regizori ~i-au Inceput. daca se poate spune astfel. a unui adevarat ritual criminal. ciclica.a stat la baza unui exercitiu neorealist printre cele mai elocvente ale cinematografiei nationale. practic. La fel procedeaza ~i Dan Pita. dar de fapt "film de autor( i)" . cei doi regizori au repetat gestul initial.are 0 importanta aparte In istoria filmului romanesc: a marcat debutul ca operator al unui artist de clasa. Din distribup. badicul Clement. nr. de actori cu "simtul filmului" ca Irina Petrescu. Ferencz Bencze. Filip eel bun (februarie 1975). 0 gasim In foarte multe din filmele cu cautatori de aur".cu compozitii viguroase . Mircea Veroiu a realizat. I~i Ingroapa succesivele neveste devorate de duhul aurului.aacestui al doilea film pomit de la Agarbiceanu. filozofice ~i estetice. sub aspectullimbajului."Valva bailor" ~i "Lada" -. continuate . Cu astfel de "adjuncti" . acesta din urma implicat ~i-nfilmul anterior. decat filmul anterior.Nunta de piatra atinge parametri de esenp.vreme de ~ase filme ~i ~apte ani va ramane credincios unui singur regizor. Lucia Boga. Un scenariu de Constantin Stoiciu din "familia" Diminetifor unui baiat euminte . De altfel. pe un scenariu. Printre principalii colaboratori ai regizorilor. un film modem. ecranizand alte doua povestiri ale scriitorului Ion Agarbiceanu . reziduurile tuturor regretelor moarte ~i tentativelor de Imbogatire cu orice pret. scenografii Radu Boruzescu ~iHelmuth StUrmer. Adrian Georgescu.discretie". Inca 0 data. rod al fatalitatii.In spirit . prezentat pe ecrane In octombrie 1974. pus la cale de batrana carciumareasa careia Marza Ii vinde aurul furat. crima organizata.au devenit filme "pur-sange". Dupa un timp.Eliza Petrachescu (Intr-un "rol al vietii"). dar optimizat "In mers".alizaresuperiori. printre ace~tia Mircea Veroiu a introdus . Liviu Rozorea. ecranizand "Lada": virtual a victima din povestirea originara. drumurile de creatie independente. pe de alta. fac parte .spre alte orizonturi morale. debutul compozitorului Adrian Enescu (devenit principal colaborator al "generap. Dora Ivanciuc. altfel. Victor Rebengiuc. Teodor Cojoearn. Intre aceste doua filme. 10/1974): "Cand am intrat In lumea sa. Mircea Veroiu propunea spectatorilor policier-ul $apte zife.st . ca ~iautoarea costumelor Marilena ~erbanescu. destul de modest (Nicolae ~tefanescu). In filmul Duhul aurului. Elisabeta Jar-Rozorea. Calin Ghibu (care .pe post de criminal . Regizorul Dan Pita nu s-a lasat mai prejos. Destinul minerului Marza. Ernest Maftei. "hotul de aur" din "Valva bailor". Mircea Veroiu!) ~i. intriga propriu-zisa urmarind avatarurile existentiale ale unui tanar ("cazut" la examenul de admitere In facultate) care 248 . Duhul aurului se prezinta mai unitar.lede captivare ale intrigii polip. tocmai pentru ca ele au fost "umplute" de personalitatea cinea~tilor. GeDrge Motoi. de 0 expresivitate care a umbrit pana ~icapacitaP. ca In proza originara: personajul imaginat de Mircea Veroiu este victima unui complot. cand am descoperit ~i «locul crimei». de asemenea.ste.data fiind fabulatia lor extrem de redusa .ei '70"). cu sensibilitatea ~iaprehensiunile omului din secolul XX.~apte zile din viata unui polip. Ferencz Bencze. peste scurta vreme a prezentat In prerniera un valoros film de actualitate. Pe de 0 parte. doua texte aparent necinematografice . Alexandru Mihai. Sugestii din proza lui Ion Agarbiceanu conduc spre aceasta solutie cinematografica. am simtit In aer trena unui vechi blestem al aurului secatuit. In septembrie 1973. aceasta extraordinara zona care e Ro~ia Montana. alaturi de Iosif Demian ~i Dorin-Liviu Zaharia ("stalpi de bolta" ~i-n Nunta de piatra). Regizorul Dan Pita marturisqte aceasta (In revista "Cinema". un "policier de arta".l-a~ adauga ~ipe scenograful Aurelian Ionescu -.

"Dialogulla distanta" dintre cei doi regizori (a~a cum s-a Intamplat ~i In alte cazuri. Partenerii ei . ca Mircea Veroiu nu ecranizeaza 0 opera literara. a~a Incat nu ma a~teptam sa vad «Mara» de Slavici. George Calboreanu jr. ci Dincolo de pod de Veroiu. De miez. spatoasa. La distanta de cateva luni. cu cata supunere se pleaca In fata esentialului. Esentialin film este "racordul" dintre regizoml Dan Pita ~i operatorul Florin Mihailescu: lor Ii se datoreaza senzatia de firesc. Mircea Veroiu a fost prezent pe ecrane cu Hyperion (iunie 1975). apoi. Printre personajele filmului . Mitzura Arghezi. nu se afla la ea acasa vulgaritatea. Mircea Anghelescu. nu Incap tdisaturile apasate. Prin Dincolo de pod (febmarie 1976). pentru interpret devin dominante coordonatele interioare ale eroului sau.Emmerich Schaffer (omul de alaturi) ~iGeorge Motoi. Mara nu putea fi 0 «muiere mare. exterioara. cu cata lipsa de prejudecati Inlatura ceea ce nu este esential.respectiv . autoarea costumelorLidia Luludis. Mircea Veroiu ~i Dan Pita au adus pe ecrane doua dintre cele mai reprezentative creatii ale filmografiei lor. 0 plasmuire de vis. un personaj cu aer de irealitate.la randul ei evenimentiala . "Mara" lui loan Slavici. pentru ca In acest film tot ce pare a tine de suprafata. In cronica sa . Ileana Popovici. scenograful Virgil Moise. a Inlocuit forta fizica. reu~ind un film evenimential. Pentru Mircea Veroiu.va respinge solutiile de viata "caldute" ~ilene~e. doua ecranizari: Dincolo de pod ~i . oameni ~i lichele.dincolo de traseul initiatic al personajului -. salvat doar partial de firescuI unui actor ca George Constantin). lata cum prime a filmul Eva Sirbu. aidoma luceafamlui eminescian. lca Matche. regizoml Mircea Veroiu ~i-apropus 0 lectura personala a unuia dintre marile romane ardelene~ti. despre care am vorbit sau despre care yom vorbi) a continuat. adicade conceptie. situate pe toata scara vietii sociale. resorturile psihologice ale aqiunilor acestuia. Mai joaca In film Simona Bondoc. Brandu~a Marioteanu. cu cata adanca Intelegere Ii poate fora sensurile. descriere ce la Slavici dadea caracteml de forta al personajului. ~tiam. desigur impus.I~i cauta un rost In societate. a pus 249 . ~i totu~i Dincolo de pod este dincolo de toate a~teptarile.0 drama moderna scrisa de Mihnea Gheorghiu... Tanarul personaj titular. Boris Ciornei. tine de fapt de miez. nu lncape viata In linii groase. Fara nici 0 Indoiala ca despre filmul acesta s-ar putea spune: e un regal de frumusete plastica.Tanase Scatiu. "pulsul" vietii cotidiene care strabate pelicula de la un capat la celalalt (cu exceptia finalului didacticist. 0 superba victorie a imaginii.0 drama sufleteasca. 2/1976): . George Mihaita . Mircea Diaconu (~i vice-versa). Gheorghe Dinica. Veroiu a Impmmutat Marei Infati~area mai degraba fragila a Leopoldinei Balanuta. Draga Olteanu.~coala a vietii" In masura sa defineasca specificul unui anume timp social. povestea unei femei (In rol: Adela Marculescu) care-~i privqte propriul e~ec afectiv. greoaie». cu forta psihica. "lnadaptabilul" Filip .. adevar. care se suprapune peste portretul interpretului. Florina Luican. dimpotriva. obi~nuitul. de la «Fefeleaga» ~i «Valva bailor» cu cata Indrazneala cuviincioasa se poate apropia Mircea Veroiu de opera unui c1asic.~tiam. nimic n-ar fi minciuna. gandul sau ideea «la Indemana».exista tipuri diverse. ci 0 recreeaza In legea filmului ~ipentru 1egea filmului. Vasile Nitulescu. banalitatea. trece printr-o . cu ecouri cinematografice din Alain Resnais: sub aparente de science-fiction .din revista "Cinema" (m. cu ecouri livre~ti din Eminescu ~i Verlaine.interpretate de Lazar Vrabie. dar nu celintreg. la ora unui lucid dialog interior. regizomlui ~i operatorului li se datoreaza expresia "neorealista". lar In conceptia acestui artist numit Mircea Veroiu. deci.evadat dintr-un mediu familial sufocant .dar . 0 minunata galerie de tablouri vivante. Din echipa filmului mai fac parte compozitoml Dorin-Liviu Zaharia.

rapacitate. Corina Constantinescu. Personajele .in interpretari antologice sunt expresia acestei conceptii cinematografice esentializate: alaturi de Leopoldina Balanuta joaca Maria Ploae (Persida) ~iAndrei Finti (Natl. cu atata subtila cunoa~tere a trairii) miza de forta a pesonajului ~i iata ca aceasta noua Mara despuiata de virtutile ei literare ramane In esenta tot Mara lui Slavici". dar scenaristul . lipsa de scrupule. Plorina Cercel ~i Petre Gheorghiu (sotH Bocioaca). Aburul idilic. fior tragic. mai apar in film Cristina Nutu. Tabloul de epoca al filmului ~iInse~i destinele personajelor sunt marcate de conflictele sociale specifice sfar~itului de secol XIX. intre vechii boieri ~i proaspetii capatuiti. "element de contrast" In mediul dramei). Aristide Teica. reminiscente de ghepard. Victor ~trengaru. ci ~iin altele de la premiera -. Am reprodus doar un argument al cronicarului. care atesta schimbarile de registru intre viziunea cinea~tilor (veniti cu un secol dupa) ~iproza originara: luciditate. violenta.nu pe umerii. de compozitorul Adrian Enescu. Dupa cateva luni doar. det~~are. Catalina Pintilie manifesta 0 franchete specifica in rolul Sa~ei. romantism modern. Mitica Popescu. la serialul Un august in fll1cl1ri. dispret. Irina Petrescu (maicuta Aegidia. intre boieri ~i tarani. ci pe chipul actritei (chipul acesta trecut prin toate sHirilecu atata nuanta. un prizonier al prejudecatilor).a fost prezent pe ecrane cu 0 "replica" la filmullui Mircea Veroiu. mojicie .mentiona faptul ca in cazul prelucrarii cinematografice a unor opere literare de mare complexitate compozitionala (~i mentiona romane ca "Rascoala" de Liviu Rebreanu. de auto area costumelor Lidia Luludis.care. Dan Nutu. Vasile Nitulescu in rolullui Dinu Murgulet are. inspirata de romanele lui Duiliu Zamfirescu "Viata la tara" ~i"Tanase Scatiu". vulgaritate. magistral interpretata. "Enigma Otiliei" de G. Bogdan Suru). Costel Constantin. au fost aduse In discutie multe . Dumitru c. pune masca ~ireteniei senile pe chipul mamei lui Tanase Scatiu.domina distributia. din date minime. care aduna In portretullui Tanase Scatiu cam tot ce se putea aduna. Florin Zamfrrescu (blajinul Trica). Ovidiu Iuliu Moldovan (Burdea). scenarizate de Mihnea Gheorghiu. intre timp. de ambiantele scenografului Nicolae Dragan. cu replici putine Rodica Tapalaga ~i Carmen Galin reu~esc mici bijuterii interpretative. Mircea Albulescu ("batranul" Huber. de scenograful Helmut StUrmer (ale carui decoruri au culoare ~i patina de epoca).a urmat cutremurul din martie '77! -. devenit in film Hans). de costumele-personaje ale Hortensiei Georgescu. 250 . compune un portret convingator. Demersul estetic este Implinit de imaginile lui Calin Ghibu.arabat . protagoni~tii unei pove~ti romantice ~i tragice de iubire.nu numai in cronica citata. incon~tienta. ecranizarea Tilnase Scatiu (octombrie 1976). intr-un ultim rol pe ecran . Lumina de "fin de siecle" a filmului este gandita de operatorul Nicolae Margineanu. prin interpretareamagistrala a lui Victor Rebengiuc. atmosfera vietii la conac este redata.prelungind sugestiile prozei originare .prin semnificatia dobandita a prototipului arivismului social. desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu Zamfirescu este pastrat. prin contributii autorizate. dar multe alte interpretari (unele pe partituri reduse) conduc spre tipuri memorabile: Eliza Petrachescu.In cartea sa "De la cuvant la imagine" . intre boieri ~i arenda~i.0 anume geometrie a sentimentelor. Impreuna cu Alexandru Tatos .axeaza intriga pe un "miez" social consistent ~idramatic. Ion Caramitru (in sutana parintelui Codreanu). perfidie. Personajul titular . regizorul Dan Pita . Andrei Csiky afi~eaza eleganta boierului (Matei Damian) trait la Paris. Deznodamantul tragi-grotesc sparge in tandari idilica ~iproverbiala "viata la tara". de ilustratia muzicala a lui Romeo Chelaru. Ioana Ciomartan. autorul unei partituri discrete dar relevante (ca ~iaccentele puse in coloana sonora de ing. a lucrat ~i pentru televiziune. parca.

apoi. Adina Popescu. el va fi continuat . prin care scenariullui Titus Popovici miza pe ideea din Dallas. elegant. regizorul Mircea Veroiu a trecut prin alte experiente creatoare.au stat. Viorel Comanici. ro~covan ~ibarbos). in anul cutremurului din 1977. Mai presus de orice . intr-un ora~el aratos ~i bogat . cel putin partial. din Iumea violenta a desperados-ilor cautatori de aur.. ". sa iasa in public cu un divertisment. considerat "primul western romanesc". apar personaje noi..din pacate . trama i~i continua traseul parodic. La baza scenariului . regizorul . inviorat de costumele pitore~ti ale Hortensiei Georgescu -. Profetul.in cazul anterior . Prin Mania (martie 1978). cu episodul Pruncul. Intai. de fapt. CaIinescu. prima parte a romanului "Ultima noapte de dragoste. astfel ca. Ce-a urmat in filmografia celor doi autori? Dan Pita in coIaborare cu Nicolae Margineanu a realizat. Gheorghe Nutescu. o parodie. iar ardelenii.care n-a fost introdus in circuitul clasic al difuzarii -. cu 0 distributie ampla. in deceniul urmator. Ovidiu Iuliu Moldovan). ardelenii din Poplaca ajung. regizorul Mircea Veroiu s-a contaminat ~iel de "bucuria jocului". cu un umor rafinat.iara~i . in numar de trei (Ilarion Ciobanu.de filmul romanesc).Calinescu. regizorul Dan Pita ~i . "aurului negru". dar ~i cu elemente de fiqiune. "Bietul Ioanide" ~i"Scrinul negro" de G.. in statuI american Utah: profetul (Victor Rebengiuc) este ~eful unei colonii demormoni. dar ~ipiesa "Jocul ielelor" de Camil Petrescu (unul dintre autorii indelung ocolip . Florin Zarnfirescu. Inainte de a trece prin serialul cu ardelenii.pe un scenariu de Alecu Ivan Ghilia -. ciclul Comane~tenilor de Duiliu Zamfirescu. Mitica Popescu. Mihai Oroveanu (un ~erif gras ~i imperturbabil). filmul cvasi-documentar. "Serialul" a "prins" ~i in aceasta formula. Ioana Craciunescu este 0 pianista "speciaIa" . un mare explorator. pe ecrane a aparut Artista. petrolul ~i ardelenii (ianuarie 1981). Este ceea ce. Traian Costea (un om trist) . Regizorul Mircea Veroiu ~i operatorul Calin Ghibu au optat pentru formula unui film calm.este yorba despre un "film de autor" . abordeaza 0 epoca istorica agitata. inscriindu-~i filmele printre ecranizarile prestigioase ale produqiei originale. in discursuIlor cinematografic. exceleaza minunata actrita care este Rodica Tapalaga (frumoasa Anabell. scrisa cu nerv de Titus Popovici. fara a renunta la ambitiile sale artistice.de Dan Pita. intaia noapte de razboi". Dorel Vi~an. "Priza la public" a acestui prim western romanesc I-a determinat pe scenarist sa continue epopeea ardelenilor in America. "Ion" de Liviu Rebreanu). printre interpreti fiind Mihai Mereuta.regizorul Mircea Veroiu au demonstrat. Mircea Albulescu. "Mara" de loan Slavici. aurul este cel dintotdeauna. Mircea Veroiu sernneaza filmullntre oglinzi paralele (februarie 1979). nu peste multa vreme. Personajul principal al filmului vine din "Ultima noapte de dragoste . filmul este taios ca 0 lama de cutit. Petre Tanasievici.. dramaturgul Iosif Naghiu (un primar lungan."desenat" de scenografii Nicolae Dragan ~i Nicolae ~chiopu. "procesul de remodelare narativa presupunea maturizarea con~tiintei constructiv-cinematografice. din nou pe teritoriul unor ecranizari prestigioase. ~tefan Velniciuc: estetizant. Mircea Diaconu. aceea a rascoalelor tarane~ti din 1907. Silvia Popovici. au emigrat in America atra~i de mirajul aurifer al "vestului salbatic". in linii mati. portretizata cu grape ~iumor. rece. mai apar in film Elod Kiss (un amorez obraznic). Maria Ploae. un simt estetic combinativ evoluat". Sfar~itul deceniului al optulea aduce un nou "dialog de la distan¢" intre Mircea Veroiu ~iDan Pita. distant. in principal. a carei aqiune se petrece cu 0 suta de ani in urma. care penduleaza in balansoarul dintre Inger ~idemon). descoperind resursele narative ale. aurul ~iardelenii (februarie 1978). dolarii ~i ardelenii (ianuarie 1980). el 251 . pentru ca. adoptarea unor criterii solide de seleqie. are 15 sopi ~i0 droaie de copii.

~tefan Iordache. Radu Gabrea (1937). echivalent allui Pascalopol. cele mai multe pitorqti (Sufletel. din Praida. din distributie. 8-9/1999). prin filmulBietul Ioanide (aprilie 1980). aHituri de el mnd prietenul Gore. Dan Nec~ulea (1942). Fory Etterle. Tudor Marascu (1940). COLEGI DE GENERA TIE Din "generatia '70" fac parte multi aW cinea~ti care au avut . Dupa cum precizeaza. Dorel Vi~an. Tanase Cazimir.. Gheorghe Dinica. cu roluri bine marcate. dupa stresante interventii ale cenzurii. enuntata chiar de Calinescu. Mircea Constantinescu (doar ditiva dintre cei 360 de interpreti).sau mai au .in 1953.scrisoare adresata lui AI. ca aceea a talciocului. Petre Gheorghiu. Filmullui Dan Pita a izvorat dintr-un roman stufos. Lucian Iancu. Ion Caramitru. Ada Pistiner (1938). Leopoldina Balanuta.au evoluat in film actori de prim rang precum Constantin Codrescu. In funqie de anul na~terii . Dana Duma in articolul "Ecranizari calinesciene" din "Caiete Critice" (m. Octavian Cotescu. Cu 0 imagine savant elaborata (de operatorul Florin NIihailescu) ~i secvente memorabile. inspirat din doua romane calinesciene ("Bietul Ioanide" ~i "Scrinul negru"). Cristiana Nicolae (1943).un cuvant de spus in filmul romanesc. Marga Barbu. Nicolae Margineanu (1938). Dar "generatia '70" ~i-a inscris pe "cartea de vizita" multe alte nume de cinea~ti. Acuzat ca scrie "romane politice" . ca "tema esentiala interioara" este aceea~i din "Enigma Otiliei". unde scriitorul demonstreaza nu numai ca romanul sau exclude miza politica ci. Ovidiu Iuliu Moldovan ~iElena Albu (Ela. "aceasta este exact pista pe care scenariullui Eugen Barbu (declarat a fi inspirat din Scrinul negru) nu avanseaza. mai fac parte George Constantin. 252 .. Olga Tudorache. concepp. G. Iosif Demian (1941). Dan Pita a replicat relativ repede. Corado Negreanu.a arhitectului despre etemul feminin ocupand prea putin loc in «pasta» dramaturgica. La capatul unui prim deceniu de activitate cinematografica. Bietul Ioanide confirma reputatia lui Dan Pita de excelent creator de atmosfera ~i de regizor care «scoate ce-i mai bun din actori»".este ~tefan Gheorghidiu. Filmul exploreaza in schimb atractiva galerie de personaje. Mihai Paladescu. un personaj seducator). adica eroticul. este yorba despre Mircea Moldovan (nascut in 1936). ~ianume Ioanide". Timotei Ursu (1939). ba chiar ~i din Petre Boruga.pictorul Ion Pacea . un "aliaj" (topit de Mircea Veroiu) din Gelu Ruscanu. Constantin Vaeni (1942). dqi tanarul Tudorel este corespunzator lui Felix. cu sute de personaje. regizorii Mircea Veroiu ~i Dan Pita devenisera valori sigure ale cinematografiei nationale. In rolurile de prim-plan sunt Ion Caramitru. "intelegatorul subtil allui Eros e tot barbatul matur. Carmen Galin. publicat . cativa dintre protagoni~tii piesei "Jocul ielelor". Felicia Cernaianu (1940). Lascarica. Piru. absorbite in cultura» ci ca sunt tipuri condamnate de istorie. Hangerloaica. Adrian Pintea.Rodica Tapalaga. Alaturi de interpretul rolului titular . Hagienu~) ~i duce mai departe sugestia de «~arja» a acestora. precizand ca. intr-o. Calinescu respinge ideea (inca inaintea publicarii romanului Bietul Ioanide).de~i na~terea lor ca ~i cinea~ti urmeaza aha cronologie -. mai mult. insa. Gonzalv.nu fara dificultati . scenarizate de Eugen Barbu. dar nu pentru a arata ca ele «apartin unei generatii sedentare. Ovidiu Iuliu Moldovan. Alexandru Tatos (1937).

un film despre tineri. cu filmul de actualitate Decolarea. Primul . din pacate ratata. putem spune ca regizorul Timotei Ursu se racordeaza la "generatia inundatiei": momentul adevarului. un punct de echilibru al conflictului).unii au activat in prealabil ca operatori. Nicolae Opritescu (1947). care a "decolat". cam in aceea~iperioada. Timotei Ursu avea sa revina in atentia publicului prin At patrulea stol (in februarie 1979). ca regizor.sansa tuturor (inclusiv a regizorului) in acestfilm "de suflet" a fost Golful Francezului din Schitu.a ajuns la lungmetraj Timotei Ursu. Jean Cosntantin. 0 aparitie ata~anta. 0 generatie care este. al intonatiilor. Timotei Ursu avea sa revina pe ecrane. altii ca documentari~ti. de tihna spirituala. pentru ca actiunea piesei lui Mihail Sebastian ~ specifica unui anume timp social . Apoi s-a nascut legenda ~i Vilegiatura.Stere Gulea (1943). e nevoit sa minta ca sa se "salveze"). dupa Diminetile unui baiat cuminte.~i de 0 tripleta forte in rolurile principale: Liviu Ciulei (in rolul comandantului.dintre cinea~tii amintiti mai sus . el nu va pregeta sa evadeze: intai "in sus". a scenaristului (Constantin Stoiciu. aitii ca filmologi etc. sau "duminicile insorite ale eroului") ~i Emil Hossu (pentru care rolul din acest film tineresc. Alexa Visarion (1947). apoi "in jos". a protagonistului (actorul Emil Hossu.stefan Banica. un spatiu misterios de lini~te. In aceste conditii. Constantin Gurita. care compenseaza stangaciile neprofesionistei prin inocenta ~idelicatetea chipului. a debutat "cu dreptul". aflat la al patrulea scenariu. semnase imaginea la filme precum Mastodontul de Virgil Calotescu ~i Regasire de .care. unii ca regizori de teatru. Cum spuneam. . Alaturi de regizor a fost operatorul Marian Stanciu . pe aparate demodate ~i uzate care compromit insa~i ideea de zbor. de compozitorul Tiberiu Olah ~i de arhitectul scenograf Radu Calinescu. a intrat intr-un cerc de escroci. deci reaborda cinematograful mai "galonat").a fost mutata in actualitate 253 . . intrarea acestora in cinematograf. ~ansa unui "baiat fermecator" (care n-a reu~it la facuItate.. despre tineri -. de cativa actori convingatori in roluri episodice .stefan Horvath).serban Creanga (1944). Paul Bentu). . un text pentru televiziune). din cateva motive simple: intai. Horatiu Malaele. Regizorul Timotei Ursu. dezertand de la datorie intr-un moment de cumpana.tot un filmcu tineri.intr-o unitate a aviatiei utilitare: tanarul care viza zboruri temerare cu viteze supersonice se vede pus in postura unui banal "birjar al aerului".0 ecranizare a piesei "Jocul de-a vacanta". nu lipsita de suspans ~i de incarcatura emotionala. Andrei Catalin Baleanu (1947).stefan Traian Roman -. eroul filmului este repartizat . intr-un prim rol de referinta) ~i a personajului central (un tanar pilot. cu filmul Septembrie (dar intre timp fusese scenarist la Cursa lui Mircea Daneliuc. pentru personajul sau. a regizontlui. strabatut de note grave. Absolvent al unei ~coli superioare de zbor. . Mircea Daneliuc (1945).s-a desfa~urat dupa alt "calendar".. se produce in conditiile inundatiilor din primavara anului 1970.stefan Mihailescu-Braila. Gheorghe Nutescu. . Sandu Sticlaru. . . zburand in cautarea soarelui (dar savar~ind un act de indisciplina profesionala). Intr-un anume fel. chiar cand e urata). in decembrie 1971. despre aspiratiile unei generatii. ca regizori de lungmetraje de fictiune . abia in aprilie 1978. prin firescul gesturilor. "Leqiile" ii vor fi oferite de viata.~ef de promotie". Monica Ghiuta (Valentina.George Motoi. Dinu Tanase (1946). deopotriva. ~ansalui se nume~te Ani~oara (0 fiinta pentru care lumea e frumoasa . a fost o adevarata "ramp a de lansare"). ajutat de un operator exersat (. Eugenia Bosanceanu.pentru doi ani de stagiatura . iar ~ansa Ani~oarei s-a numit Anda Onesa. s-a scris la premiera. iar din distributie au mai facut parte actori precum Sandu Popa. In Septembrie . conferind naratiunii 0 desfa~urare atractiva. Nicolae MavrodiB..

ostil edulcoranlor. un subaltern devenit superior ierarhic. In primul rand.. Mentiuni aparte pentru partitura compozitorului Liviu Glodeanu. el parasindu-~i. Naratiunea cinematografica surprindeaconflictele aspre ale noului cu vechiul. Ernest Maftei (In rolul excomunicatului profesor Dobrom). ba mai mult. dar. Vifornita unei ierni aspre este.apare pe ecran simplificata ~i modificata (In sensurile ei originare). cu Fratii. piesa . un Invatator care. poate cel mai realist personaj al dramei). pentru filmul lui Tudor Marascu BunCl seara. a mersului istoriei. de la munte la mare (77!). In destinele oamenilor. Eugenia Bosanceanu. In septembrie 1971. meseria): cu Toamna bobocilor (mai 1975) ~i Iarna bobocilor (octombrie 1977) . Constantin Gurita (Maiorul) -. Elena Stescu.In zona film. Anton Tauf. alaturi de "mon~trii sacri" Marin Moraru. astfel. c<. Monica Ghiuta.filmdn care au jucat. Sebastian Papaiani. Virgil Oga~anu. Boris Ciornei (Bogoiu). Pana In anul 1980. Maria Ploae. dispus sa evidentieze rani adanci ale timpului evocat: Vifornita era. profesori.din "generatia inundatiei" . medici.(7!). Florina Cercel . un ins incapabil sa mteleaga mersul istoriei). Toma Dimitriu. Mazilu. ar fi prejudiciat.chiar daca eroii sunt sco~i din mediul lor -. ~i Inaintea plecarii sale din Romania (spre tan mai reci). Ramanand . Luiza Orosz (Rafira. In con~tiintele oamenilor. "Vifornita" din titlu nu Inseamna doar viscolul unei ierni oarecare . superioare. printre altii. In rest. Mazilu. Ion Besoiu (fostul subaltern Adam.aceea din film -. Elena Sereda. Nae Gh. Practic. agronomi). vifornita este In oamenii. personajele filmului . In plina forta creatoare.parcurg drumul unei Intelegeri aprofundate. Mircea Moldovan avea sa fie foarte activ.cu un Nelu-Jeff (~tefan Maitec) neinteligibil . In anii :70 (spre deosebire de anii care au urmat. Vasile Nitulescu. de Haralambie Polizu. Ileana-Stana Ionescu (doamna Vintila). Dumitru Furdui. numai ca investigatia a ramas la "suprafata". Mai departe7 Violeta Andrei (Corina) ~i Nicolae lliescu (~tefan) au cate ceva din aerul personajelor . primul film romanesc In care realitatile colectivizarii erau scutite de aerul festiv ~iInvestite cu adevaruri de viata (aproape . printre care Raina de piele (1972). In al doilea rand pentru di unele dintre personaje ~i-au pierdut pana ~iidentitatea (bravul Jeff a devenit Nelu). Carmen Galin. Scenaristul Petre Salcudeanu aborda un subiect spinos: dramele colectivizarii. regizorul Dan Nec~u1ea a realizat In anii '70 cateva filme de actualitate. Nae Gh. scenari~ti . Constantin Diplan.regizor. prin atitudini necorespunzatoare. Vifornita (el debutase. cu toate eforturile unor actori. la sfar~itul anilor '80.printr-un film care avea sa ramana evenimential. un film realizat In colaborare cu Gica Gheorghe. Ileana Iurciuc.Ilarion Ciobanu ~i Emanoil Petru!). Cosmin Ghiara. Draga Olteanu Matei. In 1973 reintra In cinematograf regizorul Mircea Moldovan . interpreti principali . Impreuna cu operatorul Ion Marinescu . iar comedia s-a "legat" 254 .Mircea Moldovan semna (In noiembrie 1973) un film de remarcabila concentratie realism. Irina (premiera In iunie 1980). ambele cu Rodica Mandache ("fata bun a din cd'). ~iel. In Intamplanle acelui timp. Emil Hossu. Jucau In film Silviu Stanculescu (~tefu Varlaam. operator fiind Dinu Tanase. portretizat cu multa forta de convingere). Timotei Ursu a scris Inca un scenariu. "bunul mers al cooperativizarii" .prin fO$lucrurilor .. mama lui ~tefu.Nicolae Tic ~iConstantin Bordeianu.regizorul ~i-acontinuat colaborarea cu scenaristul Petre Salcudeanu (Incercand sa discute integrarea la sate a unor tineri intelectuali. In manifestarile lor. neverosimile In epoca). cum spuneam.ului de televiziune. ba mai mult. ca ~ipentru contributia scenografilor Nicolae Edulescu ~i~tefan Maritan.un activist de partid eliberat din munca de conducere. Fata bunCl din cer (1977) ~i Muntele alb (1978). Bal fn Poiana Zimbrilor (1980).

Monica Ghiuta.l~i pun peeetea pe ehipuri de eontemporani eare dau de gandit.eu Caldura. Un film ea Proprietarii ramane ~iprin personajele sale. eu distributii ample. al doilea situat In miezul revolutiei transilvane. de adio. de data aeeasta.revin insistent printre preoeuparile prezentului. multi alti interpreti . eu rolul trist. ehiar daca .un film istorieo-biografie dedieat militantului socialist ~tefan Gheorghiu. Silviu Staneuleseu. Maria Ploae. Costel Constantin. Frimu. Aurel Giurumia. ideea de proprietar. Nae Gh. februarie. eu seeretari de partid "rama~i In urma vietii".d.m. ~tefan Velnieiue. la ambele. al aetorului ~tefan Ciobotara~u). filmat tot deIon Marineseu. eompozitorul Razvan Cernat (la al doilea). ambele consaerate revolutiei de la 1848. Mireea Cosma. Dincolo de nisipuri ~i Proprietarii. Radu Gabrea ~i ~erban Creanga. In prim-plan. Aristide Teica. premierele ramane~ti intrasera Intr-o ritrnicitate "suspeeta": In ianuarie fusesera alte doua premiere (Capcana de Manole Marcus ~i Trecatoarele iubiri de Malvina Ur~ianu). In februarie 1974 revenea pe eerane ~erban Creanga. sunt prezentate In premiera doua filme dense. In soeietatea romaneasea de tranzitie. Nume noi pe generieul aeestor filme: operatorul Florin Parasehiv. eu "exemplul moral" al unor "eon~tiinte avansate" ~. regizorul abordase ~i registrul istorie. Dumitru Chesa.narapunea cinematografica este tributara unei ideologii. Mazilu. pe eeranele bueure~tene au fost prezentate In premiera trei filme ale unor eolegi de generatie (Cristiana Nieolae. Mazilu. Proprietarii adueea pe eeran un seenariu la care regizorul eolaborase eu fratele sau. In distributie eu Maria Ploae.C. Cornel Revent . Nae Gh. azi. iar alaturi de ei. In martie au urmat 255 . Colaborarea fratilor ~erban ~i Mihai Creanga va continua la filme preeum Speranfa (noiembrie 1978) . ea ~i rezistenfa la noU'dezbatute. atunci. In film. In general. eu Florin Piersie In ralul titular (al vestitului haidue). Vlad Radeseu.din punet de vedere tematie . eu personajullui I. eu personaje istoriee (de la Nieolae Baleeseu la Avram Ianeu) ~ieu Iargi desfli~uraride forte. Nieolae Ivaneseu. suspnute de aetori unul ~i unul: Arnza Pellea ~i Toma Caragiu sunt doi "piloni" ai eonflietului. eompozitorul Nieu Alifantis (la primul). interpretat de George ~ofrag ~iLabirintul (oetombrie '80) . aflat.despre care am vorbit . alaturi de Constantin Codreseu. Constantin Diplan. ar fi de faeut 0 remarea (ajun~i la premierele ramane~ti ale anului 1974): Intr-o singura luna. Vasile Ichim.un alt episod din treeutul mi~earii socialiste. Alexandru Dragan. Emil Hossu ~iMireea Moldovan Insu~i.).a. primul urmarind evenimentele din Tara Romaneasea. Ernest Maftei. Constantin Cojoearu. Insa. Inainte de a eonsemna eontributia altor eolegi de generatie. un film seris de Vasile Chirita ~i Dumitru Mure~an. Filmul aeesta i-a desehis regizorului ealea spre alte filme istoriee~i. revolute (eu "proprietari" iluzorii ai mijloaeelor de produqie.Zephi AI~ee. la al treilea film de aetualitate (Intre timp regizase ~i A!jteptarea. ~tefan Baniea. eand. George Constantin ~i ~tefan Iordaehe ea~tiga prin firese ~i dezinvoltura. din eolaborarea eu seenaristul Petre Salcudeanu. Depa~ind. jueat de Virgil Andrieseu. ~tefan Mihaileseu-Braila ~iMihai Mereuta abordeaza roluri de 0 faetura neineereata. Intre aeeste doua filme. ultimii doi ehiar eolegi de pramotie In 1968): lntoarcerea lui lvlagellan. ea ~i problema speciali!jtilor. prin Pintea (august 1976). la orizontul anului 1973 . ' Dupa debutul . Carmen Galin. In deeembrie 1980. publieistul Mihai Creanga: un debut rezonant In epoca. impasul unor vicisitudini eonjuneturale. La rl1scrucea marilor furtuni ~i Mun(ii fnjll1cl1ri. nu se poate sa nu reeunoa~tem ca problematiea de fond a aeestui film "datat" l~i pastreaza aetualitatea ~i la sfar~itul mileniului al doilea.greu. Roluri-efigie ereeaza Cornel Ciupereeseu.

o lume de vraja. Catrinel Dumitrescu. Ora~ul vazut de sus de Lucian Bratu. oameni sarmani din tinuturile Brailei migrati spre Dobrogea. insa: se aflau "pe teava" 0 serie de filme noi. cum este aceea a protagonistului.experienta razboiului traita de un soldat adolescent pe frontul de vest al celei de a doua conflagratii mondiale -.anul 1974 a fost un an "allui". Fratii Jderi de :MirceaDragan). in deceniul aloptulea.ca sa preiau sintagma destul de facila a titlului. "dincolo de ma~ti" . Cat despre Dincolo de nisipuri de Radu Gabrea (cea de a treia premiera din febmarie 1974).~iun serial TV. dar filmul confirma doar partial debutuI. un "film de autor". al inceputului sau sfar~itului de lume. ecranizarea unui roman de succes in epoca. Mircea 256 . Cursa de Mircea Daneliuc). pe vremea aceea. dincolo de bariera. plasata intre "dincolo de bariedi" ~i "dincolo de pod" -. doua filme . dar filmul nu prin "miezul" sau politic ramane:ci prin insu~irilesale cinematografice. datorate .0 poveste scrisa de regizoare . carora saracia ~i nevoile le altereaza viata. Trei scrisori secrete de Virgil Calotescu. la scurte intervale au fost prezentate filme ca Intoareerea lui Magellan. Cinematograful romanesc n-avea sa sufere imediat..in film este yorba despre un "love story" intre un tanar ilegalist si 0 fam intalnita intamplator pe strada -. de dezmo~teniti ai soartei.i~i propunea. o galerie tipologica variata. N-ar fi exclus ca ~iaceasta emulatie creatoare sa fi generat .in colaborare cu Ladislau Tarco ~iGheorghe Bejancu . Vladimir Gaitan. scenograful Marcel Bogos. in aprilie altele trei (Un comisar acuza de Sergiu Nicolaescu. printre interpreti numarandu-se Gheorghe Cozorici. 0 povest~de dragoste imposibila din anii celui de al doilea razboi mondial. prin acest film.. ~i. Cornelia Gheorghiu. regizorul . Este un pitoresc aparent in Dincolo de nisipuri: tipurile grote~ti ale peisajului uman ascund drame. scrisa de regizoare dupa 0 idee de Radu Cosa~u. George Motoi. Mihaela Marinescu. al aceluia~iRadu Gabrea). ca aceea din Duminica la ora 6. Contribuiau la debutul promitator al Cristianei Nicolae ~icompozitorul Adrian Enescu (era ~iperioada debutului sau. citim pove~ti tulburatoare de viata. (inca) operatorul Dinu Tanase a "pictat". ie~ita pe ecrane in februarie 1980. particularizata de actori ca George Constantin. Gheorghe Mezenrath. Valeria Seciu. Cristiana Nicolae i~i lansa (atunci. Regizoarea va mai realiza. sentimentele ~i cugetul. cu tonuri irizate. Intoarcerea lui Magellan. "strangerile de ~urub" din epoca. dincolo de ma~ti -. al dimi destin a fost marc at de patima unei iluzorii razbunari. un spatiu straniu. Subiectul propriu-zis (chiar daca titlul filmului sugereaza 0 calatorie din perioada marilor descoperiri geografice) este tributar timpului . Dincolo de nisipurile dunarene . Urmarirea. Emanoil Petrut. de pilda. astfel ca anu11975. in februarie 1974) cel mai valoros film al sau.altele doua (pacala de Geo Saizescu ~i Portite albastre ale ora~ului de Mircea Murqan). 0 tentativa neizbutita. Radu Beligan. Dih nou . Hyperion de Mircea Veroiu. "Ingerul a strigat" de Fanu~ Neagu: povestea unei colectivitati stranii. Filip cel bun de Dan Pita. ca ~i Cumpana.care intrase in cinematograf cu Prea mic pentru un razboi atat de mare inca din 1970 . Raul care urca muntele (decembrie 1977). Fratii de Mircea Moldovan ~i Gica Gheorghe . impingandu-i la periferia societatii ~iindreptandu-i spre gesturi extreme. Dincolo de nisipuri ~i Ilustrate cu flori de camp -.in mare masura ~ioperatorului Dinu Tanase (care avea la activ. Dar sa revenim la "colegii de generatie". avea sa fie unul dintre cei mai fa~ti ai cinematografiei nationale (cu pelicule ca Actorul ~i salbaticii de Manole Marcus. autoarea costumelor Nelly Grigoriu-Merola ~iprincipalii interpreti.Prea mic pentru un razboi atat de mare de Radu Gabrea.dincolo de pod. Ilustrate CLtflori de camp de Andrei Blaier. de mister. doar cu diteva luni inainte semnase muzica pentru $apte zite de Mircea Veroiu).

In filmografia regizorului Constantin Vaeni a urmat Buzduganul eu trei peeeti (doua serii prezente pe ecrane fn septembrie 1977): nu neaparat 0 "replica". fn filmullui Constantin Vaeni. George Motoi.. pe "fo$ morala" ~ieroismul clasei muncitoare fn conditiile vitrege ale ilegalitiltii. ca sa ne rezumam la acest "set" de exemple. pe buna dreptate. alaturi de compozitoarea Cornelia Tautu ~ide scenograful Nicolae Dragan. se petrece."Romania libera" ilegala. personaje care aduc yorba despre "Con257 . nici el. cu consecinte . stindardul "dreptatii ~ociale". de pictura murala-.dintre cele mai diverse. Dupa Buzduganul eu trei pece(i. filmullui Constantin Vaeni Buzduganul eu trei peee(i a fost considerat. Pe de alta parte.a carui actiune se petre'Cefntr-un ostrav din apropierea Falticenilor fnspre sfar~itul secolului trecut -. filmul ~i-a pierdut 0 parte fnsemnata din "valoarea de fntrebuintare".fntr-o fncapere fara legatura cu lumea exterioara. Gheorghe Dinica. tot un film istoric . fnsa. dar ramanand. lntoareerea lui Magellan sau Editie speciala. Constantin Rautchi.~i-a depa~it epoca". ni~te. Scenariullui Eugen Mandric .psihice. ajunea la lungmetrajul de fictiune regizorul Constantin Vaeni. fizice . ~tefan Velniciuc.din perspective distincte . Raman . de zile . "evadarile" eroului. Zidul. luni ~iluni . fn co~mar. fn realitatile anilor de razboi (un tablou de epoca cu semnificative detalii de atmosfera surprinse de operatorul Iosif Demian. 0 fntregire ..'Ovidiu Iuliu Moldovan. pentru prima oara pe un generic de film. de elementele conjuncturale ale intrigii. fn amintire. zidit . Vasile Nitulescu. mai curand un film-complementar. Emil Botta. moral-volitive.este "complementar" atat prin includerea unor demersuri dip1bmatice ale domnitorului. Ferenc Fabian.a filmuhil Mihai Viteazul de Sergiu Nicolaescu. dupa ditiva ani de experienla documentaristica. Secondat de acela~i artist al imaginii. un adevarat ritual al claustrarii. Cornel Coman. printre interpreti fiind ~iToma Caragiu. de data aceasta scenariul (scris de Constantin Mitru) avand 0 sursa literara. Olga Bucataru. In februarie 1975. filmul f~ipropunea sa descifreze semnificatiile unui gest-limita: izolat de lume. Conflicte cu finaluri tragice fntre sociali~ti ~ipolitie. filmat de Iosif Demian (garantii serioase pentru un debut regizoral!).• ••• III Albulescu. Iosif Demian .Dincolo. Mircea Deneliuc. regizorul Constantin Vaeni I-a "vazut" pe Victor Rebengiuc fn rolul domnitorului Mihai Viteazul .. Vasile Nitulescu. implicit. printr-un film de asemenea promitator ca scriitura cinematografica.~ipropunerea s-a dovedit viabila -. ~tefan Sileanu. fn vis. ~tefan Mihililescu-Braila . riscuri asumate (mai ales fn prima serie. formula presupunand. S-a fabulat mult pe "lupta comunistului cu sine".care a conferit cadrelor cinematografice valoare de fresca. fn "zona de lumina" a acelora~ifilme. Violeta Andrei. Cristial1a Nicolae.. unfilm de idei. Gina Patrichi.mai bine de un an .. singur. din perspectiva cinematografica. prin tema sa. Ferencz Be~cze.practic . intrand fn "zona de umbra" a unor filme precum Duminiea la ora 6. regizor la ora aceea) proiecteaza 0 tragedie individuala fn contextul unei epoci tragice. a carui premiera avusese loc cu ~ase ani fnainte. structurata ca 0 prelunga conversatie). Sigur. cat ~i prin evidentierea calitatilor de ganditor politic ale personajului istoric care . fnca.dintr-un subiect sacrificat . regizorul Constantin Vaeni a revenit pe ecrane (fn mai 1979) cu Vaeanta tragiea. raman portretele desenate de Gheorghe Dinica ~i Victor Rebengiuc. Ernest Maftei.cea mai ambitioasa fncercare scenaristica a acestuia . un tanar (Gabriel Oseciuc) a tiparit.~i sugestiile unei pove~ti de dragoste (cu Cornelia Pavlovici ca protagonista). "Nada florilor" ~i flIte povestiri sadoveniene. Scris de Dumitru Carabat ~i Costache Ciubotaru. semnate de Lucian Pintilie. ramane partitura muzicala cu inflexiuni dramatice a compozitoarei Cornelia Tautu. Avand aceasta baza.

Maria Ploae ~i fratii Petreu~ -. Constantin Rautchi. de data aceasta pe un subiect "de actualitate".. "cadrul" modificarilor sale etice ~i spirituale fiind 0 adevarata familie. fire~te.de data aceasta in rol principal . de George Constantin. stabilind relatii viabile intre pionii tramei. cati avea in 1978. Redus la aceste cateva elemente. in general.pe alocuri. Albert Kitzl. conjunctural ~iperisabil in primul rand prin subiect. Mihai Mereuta.~antierul" continua sa fie un spatiu predilect al scenari~tilor (dar ~i al vietii de fiecare zi!). cateva propuneri interpretative de luat aminte: criticul de arta plastica Radu Ionescu. scenograful Nicolae Edulescu. Andrei Catalin Baleanu revenea relativ repede pe ecrane. dit ~i in sens propriu (familia unui ~ef de ~antier). Cu toate acestea.din speta lui Vive -. Remus Margineanu. Andrei Catalin Baleanu (care. Viorel Branea. Debutul ca autor singular al regizorului Andrei Catalin Baleanu .temporanul" ~iIosif Nadejde. apoi actori de diferite generatii ca Mircea Diaconu. doua personaje.. in care actori valoro~i . regizorul descindea. de la intrarea in film. in tentativa ambitioasa a reconstituirii unui univers matein) se lasa de film la 31 de ani. Silvia Popovici. despre Marx ~iEngels. este -. ~tefan Tapalaga. pentru prima oadi singur la "timona" unei imagini de lungmetraj . Nastase). Gheorghe Cozorici -. desigur).jucate. cu iz de "dezbatere". Un compozitor fara "recidive" (Mihai Berindei).. insemna 0 promisiune. Originalitatea subiectului. Vacanta tragica . actiunea urmarind. Margareta Pogonat. totu~i. regizorul ~i-a pastrat prospetimea privirii. Victoria Mierlescu. Tamara Cretulescu.din "generatia inundatiei" . Cu Albert Kitzl . ~i-a etalat originalitatea). Ion Anghel. Constantin Diplan. care avea 28 de ani la data premierei. . intre cele doua lungmetraje. Perisabil s-a dovedit ~i urmatorul film allui Constantin Vaeni.~i cu Diana Lupescu. Din pacate. in principal. subiectul poate parea simplist ~i. s-a ratacit printre lozincile ~i tezele demagogice ale unui scenarist de ocazie (Florin N. Mircea Albulescu. Octavian Cotescu. atat in sens figurat (~antierul. Georgescu. in acela~i an s-a discutat despre "gustul ~iculoarea fericirii" etc. de data aceasta. cu alte cuvinte 0 distributie "de zile mari". Remus Margineanu. de data aceasta de Constantin Stoiciu -.. in acest mediu i~i depa~ea complexele ~ise maturiza "la vedere" un alt tanar ... Paul ~i Cristina (care preiau .iara~i cu colaboratori fara lungi "contracte" cu cinematografia: autoarea costulT\elor Gabriela Lazarescu sau compozitorul Radu Goldi~ . Octavian Cotescu. Gheorghe Visu.du~maniifamiliale de tip . Petre Gheorghiu. filmat de Florin Paraschiv ~i Valentin Popescu: E atat de aproapefericirea (martie 1978). Dana Comnea. pe un scenariu de Mihai Creanga ~i cu Nicolae Margineanu ca operator.in. Dana Dogaru.scris. in ansamblu.a continut. dar tocmai aici sta meritul cineastului debutant: pe 0 structura narativa simplificaili a insailat personaje veridice -c. promitand inca 0 data. in mediul studentesc.relatia lor . Florin Zamfirescu. de altfel: cu cativa ani inainte s-a vorbit "despre 0 anume fericire". Victoria Mierlescu.depa~ind.Mircea Albulescu. Anda Onesa. vicisitudinile "schemei". ca ~i titlul peliculei.cu filmul Muntele ascuns (martie 1975). lucrase ~i la incitantul film de televiziune Sub pecetea tainei. cu un al doilea film de actualitate . 258 . de data aceasta junele fiind interpretat de un debutant numit Horatiu Malaele (care.filmat de operatorul Anghel Deca. Rodica Negrea. Mitica Popescu. printre altii. a cam lasat de dorit. AI. autoarea costumelor Adriana Paun au sustinut debutul tanarului regizor. filmata de un operator atent (Ion Anton). era cam multa fericire pe cap de locuitor. Ancheta. Ion Caramitru. Romeo ~i Julieta). filmul sau . George Motoi.

Soferul Savu (unul dintre cele mai implinite. evenimentiala. prim-planurile. desigur. cu perechea". Cursa este un film-miracol . in frunte cu operatorul Florin Mihailescu. de la uzina producatoare la 0 mina aflata undeva in nord-vestul tarii. inchis in el. cu societatea. complexe ~iconvingiltoare personaje create pe ecran de Mircea Albu1escu) este un tip ursuz ~idur. cu societatea. pentru a rupe monotonia drumului. Mircea Dane1iuc ~i-a alcatuit. in ultima instanta. I-a asprit ~iI-a tradat. unele dintre naratiunile filmelor sale). in stare sa Ie inte1eaga dramele ~i ezitariIe. Cursa este 0 poveste simpla ~iadevarata despre trei oameni . spontan ~idezinvolt.la drum. voalul de mireasa agatat de 0 creanga. un tip greoi. lor Ii se alatura 0 tanara tovara~a de drum. Dar in acest atat de pupn "atilt" incap atat de multe! Actiunea filmului se desfa~oara pe ~oseleletarii: doi ~oferi . imi place s-o spun ~i s-o repet. la randul ei. care anima peisaje1e. pe un scenariu de Timotei Ursu (dupa 0 idee de Petru Vintila). "Secondantul" lui Savu. Intrarea in cinematograf a actritei Tora VasiIescu a fost. "Miracolul" filmului .a~a cum 11prevedea regizorul despre relatia individului cu mediul. altul invatacel . Atat. sau. nu tine de experiente tran~ante de viata. in acest spirit. amintiriIe lui Savu cu intense culori suflete~ti.de ce nu? .la randu-i .pentru ca viata insa~i presupune. cu rani suflete~tiinca necicatrizate. La capatul drumului. cu toate incidentele survenite pe parcurs (inclusiv un moment-limita.nu-i poate disimula aspiratia spre puritate.In decembrie 1975 -'--hotarat lucru: anul acesta de la mijlocul deceniului al optulea a fost unul dintre cei mai fa~ti ai cinematografiei nationaIe! . cu perechea. s-a numit Cursa ~ia fost 0 intrare in cinematograf. regizorul Mircea Daneliuc. funct:iade "moderator" al unor conflicte interioare ~i exterioare. Un astfel de film este Cursa. Cursa este. credinta in adevar. I-a calit.pentru ca. un tip "dintr-o bucata". cu e1 insu~i. cand te a~tepti mai putin. "vocea" dezarticulata a unui clarinet devenind simboluri ale unor inabu~ite dureri 259 . cu perechea. cu el insu~i. apropiat de semeni. "Cursa" acestei metamorfoze suflete~ti se petrece aproape pe nesimtite.camuflata cu grija .tocmai acesta este: porne~te la drum cu ni~te oameni ~i ajunge la destinatie cu altii ("curs a" dobandind.doi barbap ~i0 femeie . evenimentiala: personajul "tovara~ei de drum" este cuceritor prin sinceritate ~ifiresc. "Ma intereseaza . pentru filmul de debut. cu "probleme personale". pentru a crea clipe de suspans ~i . daca vreti. micile intamplari ale cotidianului (survenite in relatia individului "cu e1insu~i" ~icu "perechea") dobandesc semnificatia unor experiente tran~ante de viata. momente-limita.transporta un utilaj greu. neincrezator in oameni. Sigur. pe care viata I-a inrait. intr-un drum lung (de vreo 600 de kilometri). cu iqiri necontrolate. matahaIos. un om de mare frumusete morala. a carui tristete .i~i incepea "curs a" .marturisea regizorul in anii primelor sale filme . altceva: un film . in aceste conditii. introdus. Mai ales despre relatia individului cu el fnsu$i. un om sensibil. inte1egandu-~ibine rolul sau in poveste. 0 pondere oarecare in trama are ~i transportul propriu-zis. ciufut.unul experimentat ~itrecut prin multe.0 poveste de viata amara. Constantin Diplan este un partener ideal in "tripleta la drum". personajul e altul. un "final deschis". nu-~i propune s-o dezlege pana la capat). ascunzand . ~i 0 funct:iesimbolica in conflict). 0 echipa de exce1enti profesioni~ti. sa Ie citeasca gandurile. insa.dupa cum 0 dovede~tein confruntarea cu derbedeii de la motel ~i cu "logodnicul de profesie" -. cu react:iivio1ente . 0 cariera de exceptie in filmul romanesc. se dovede~te un camarad desavar~it. 0 enigma sufleteasca (pe care nid finalul. Regizorul a gasit in scenariullui Timotei Ursu ceea ce ~i-a dorit (pe urma avea sa-~i scrie singur. Primul sau film.un cinematograf mai social" in care sa fie propulsata in prim-plan "relatia individului cu mediul.

Din punct de vedere cinematografic. Devenit co-scenarist . pe reporterul TV. de dinamica faptica. chiar daea respiratia unora QintreIntamplarile sale e "scurta". scenografii Filip Dumitriu ~iFlorin Gabrea. Actiunea filmului se petrece In Bucurqtiul anului 1939. Cu roluri bine marc ate In film sunt ~i Mircea Albuleseu. Bucure~tiul de epoea se regase~te. petrecerea nocturna din parc etc. Maria Junghietu (un memorabil personaj 260 . a furiei existentiale. la raudu-i. filmul este "de durata". a~adar. care ia viata In u~or ~i are pareri "discutabile" (ca sa nu Ie spunem altfel) despre cinste. mundi. interpretat de Gina Patrichi. imaginile operatorului Florin Mihaileseu fixeaza pe ecran olume a contrastelor.suflete~ti. Zaharia Volbea (un chestor de politie antologic) ~i Mircea Daneliuc Insu~i. permanent.de data aceasta.0 poveste cu final "ca-n viat3. populat de personaje felurite. Cu prilejul unei astfel de anchete. astfel. 0 re-distribuie In rol principal pe Tora Vasilescu. iar filmul propriu-zis 0 "proM de microfon" In confruntarea cu viata. dragoste ~iexistenta. Paul Lavric. George Negoescu (un Mtranel tragi-grotesc). la militie.) sunt interferate. pe plaja.adevarului. Mircea Daneliuc Incearea sa-~i apropie povestea propriu-zisa (de~i personajul principal al Editiei speciale . Mircea Daneliuc Insu~i. un context social-politic agitat. monteurii Dan Naum ~iYolanda Mantulescu. un garden-party al "lurnii bune". 0 lume amenintata de spectrul razboiului.constituie principal a materie narativa. Mircea Daneliuc revine pe teritorii de actualitate.un reporter de fapte senzationale . dil cinematografului ce e al cinematografului: scriindu-~i singur scenariul ne aflam. este un "paparazzo avant la lettre". aIti ditiva interpreti au eel putin cate 0 secventa "mare". dar se arata preocupat In mod special de ritmurile naratiunii.va fi ajutat sa Inteleaga realitatile politice ~i sociale de catre un comunist). filmul pune mare pret pe cine-verite.interpretate.ca atatea altele . Constanta Comanoiu. Intr-un rol de debut. la u~a unui apartament etc. Mircea Daneliuc I~irezerva rolul unui operator de film TV. Relatia celor doi . I~i verifica In practidi un nou tip de cinema.". Teofil Caliman. viu. devin 0 "proM de microfon" pentru filmul propriu-zis. Aici sm iscusinta ~ioriginalitatea regizorului care . cunoa~te 0 "fata fermecatoare". Mai joaca In Cursa Olga Bucataru. Partenera sa. pe strada. eonvingator de Tora Vasilescu. politicieni ~i ziari~ti. Mircea Daneliuc ~i Gina Patrichi -. ea ~i compozitorul Lucian Metianu cQntribuind In mare masura la aeest "test de atmosfera". Cum s-a remarcat ~iIn cronicile de la premiera. Paul Lavric. comuni~ti ~ireprezentanti ai fortelor publice. ba mai mult. cu"priza In direct". excela.alaturi de Beno Meirovici -. Regizorul a revenit pe platouri cu Editie speciala (martie 1978). angrenate Intr-o disperata cursa a supravietuirii. In film .mahaiaua cu dramele ei. numai ca astfel de secvente cu priza In direct (realizate In gara. Sunetele strazii. Printre colaboratorii regizorului s-au numarat compozitorul Lucian Metianu. ~tefan lordache creeaza un personaj memorabil. hotarat sa aile adevarulIntr-o epoca ostila . fasci~ti ~i legionari. cu scenograful Daniela Codarcea . loana Craciunescu. scenograful Dumitru Georgescu. cum spuneam. protestele strazii Impotriva regalimtii. etalandu-~i 0 candoare cuceritoare. el Insotind (cat timp nu este convocat pentru satisfacerea stagiului militar). Ana. In felurite anchete sociale. animatia strazilor populate eu ma~ini de tip' 39.prinde "pulsul realimtii" In feluritele ambiante ale cotidianului. cu operatorul Ion Marinescu. In fata primului sau "fIlm de autor" -. cu inginerul de sunet Silviu Camil (care are un rol esentialIn "proba de microfon" a prizei fn direct). In tren. un tip special de tanara. astfel.ln afara personajelor de prim-plan . -. Angela Costache. oameni simpli care Infrunta cu greu vicisitudinile vietii. Cu Proba de microfon (aprilie 1980). nu "ca-n filme" . cu secvente jucate de actori profesioni~ti.

Mircea Daneliuc "rupe" cursivitatea naratiunii.. mai mult .. invidie. cu personalitatea artistica a lui Mitica Popescu. Vasile !chim. verva. inca din anu11974. Pe de 0 parte este yorba in film despre daruire.la despaqirea de pamant. portretul moral fermecator ~icredibil al unui "pozitiv" care-~i intelege meseria ca pe 0 pasiune devoratoare. Mircea Daneliuc era pregatit pentru "marea lovitura": peste numai patru-cinci luni el va aduce pe ecrane Croaziera . Scriitorul . pe care a scenarizat-o impreuna cu prozatorul Dinu Sararu (autorul romanului inspirator. Mircea Diaconu. 0 caracterizare exacm a filmului ~ia personajului face Mircea Alexandrescu in revista "Cinema" (m. Critica s-a aratat increzatoare in capacitatile noului venit. cu 0 fina detectare a ascunzi~urilor sllflete~ti. 0 stare imagistica menita sa evidentieze. Victor Hilerim. Mircea Daneliuc a ie~it pe ecrane cu 0 ecranizare. entuziasm. Printre "pozitivii" confecponap ai filmelor romane~ti. Vanatoarea de vulpi. talent. altruism. Aristide Teica.inmormantarea lui Patru eel scurt . lntre oglinzi paralele). cu perspicacitate. Din acelea~i motive s-a aplecat regizorul asupra romanului. aproape unanime .unde s-a numarat. in Mere ro~ii. suspiciune.dupa cum marturisea cu un prilej . care pornind de la acest scenariu de Ion Baie~u (cu atributele unui reportaj de teren. Naita Lucean ~iPatru eel scurt. Sofia Vicoveanca. investit.noul colaborator al regizorului aduce cu sine rafinamentul ~i "calmul" dovedite in filmele colaborarii sale de pana atunci cu Mircea Veroiu (Dincolo de pod. in aprilie 1976. "Ni~te tarani"). la~itate. Valeria Seciu (sotia lui Naira). Tonul povestirii este preluat de regizoruI Alexandru Tatos ca un excelent ghid intr-o incursiune in lumea fapiului divers care a generat povestirea cinematografica. despre oportunism. "flacara"."intampHitor". romanul ~ifilmul (in ciuda unor rezolvan conjuncturale) scot in evidenta drama colectivizarii. medic ~i el. medicul din Mere ro~ii este oexceppe. Filmul scoate in prim-plan cele doua personaje pe care este structurat romanul: fo~tii tovara~i de anne..a scris romanul "Ni~te tarani" dintr-o nevoie polemica: "Ma duceau la exasperare imaginile din literatura in care ni se descria un taran continuu fericit ~i care nu mai ~tia ce sa faca de bucurie ca a venit. dramatismul situapilor evocate in romanul ecranizat.in a considera filmul un "fapt de arta". Cadrul filmului lui Tatos este 261 . fannecul. Prin ei. In acela~i an 1980 (in decembrie). Andrei Codarcea au aparipi remarcate in cronicile de la premiera. durerea traita de "ni~te tarani" . prin contrast. Zuharia Volbea. capteaza ~i transmite interesul. in film. Mircea Diaconu. Operatorul Calin Ghibu . intr-o cofetarie). 0 filozofie a indoielii dar ~i a unei intelepciuni ancestrale. dar . Constantin Chelba. 4/1976): "Un personaj care a avut ~ansa sa fie interpretat de unul dintre cei mai fuzestrati actori ai no~tri la ora actuala. Naira Lucean. revolutia socialista sa-l invite la colectivizare ca la 0 serbare". Cu antecedente teatrale ~i la televiziune .~ef') . Alexandru Tatos (1937-1990) a prezentat pe marile ecrane primul sau lungmetraj.chiar daca filmul a avut 0 cariera publica destul de scurta . egoism. Geta Grapa (intr-una din mult prea rarele sale aparitii pe ecran). Hyperion. Mere ro~ii. in sfar~it.ca Naita Lucean. Modul in care regizorul a decupat naratiunea cinematografica pune ~i mai tare in evidenta tragismul intamplarilor din anii colectivizarii. ca Patru eel scurt. Actorul "cite~te" psihologia ~i filozofia personajului sau. alaturi de Dan Pita -. centrat pe re1atia dintre un tanar chirurg ~i directorul adjunct al unui spital.a realizat. printre principalii realizatori ai serialului Un august in flacari. pulverizeaza cronologia faptica: incepe cu sfar~itul .. Costache Sava. Alaturi de el. ca toti consatenii lor . Adrian Mazarache. Pe de alta. Gheorghe Cozorici.~ideruleaza intamplarile anterioare din perspectiva afectiva a celui care Ie rememoreaza..

subiect ~i predicat. in anii de la inceputul celui de al doilea razboi mondial: tanara inva¢toare Anastasia i~i risca viata. devin parte . cuvantul intervine intr-adevar acolo unde incheie 0 bucla a intilmplarilor ~i deschide 0 alta. Pentru roIuI ei a fost aleasa Anda Onesa. intr-un tabIou grotesc. spre deosebire 262 . cu moartea pre moarte calcand. pe langa Gina Patrichi. Emilia Dobrin. la acest debut: pe langa Mircea Diaconu (Intr-adevar superb. nara!iunea devine fluida. povestea dezradacinarii.tanara inva!atoare va fi lichidata de consateni. de a nu decupa momente. totodata. dezinvolt ~iincantator in rolul doctoruIui). regizorul a revenit pe ecrane cu filmul Duios Anastasia trecea. inca. al reaIita!ii. pe Klaus Gehrke ~i Regina Heintze. "Cine nu da doi bani pe moarte nu da nici un ban pe via!a" spune Anastasia. amanunte. cu accente tragice . dar ea nu se inghesuie haotic pe pelicula caci amanuntele. G.eIaborand impreuna scenariul -. Ernest Maftei (un batranel guraliv in camera de garda). Vasile Cosma. in anii ocupa!iei naziste. este. prin contrast. cu operatorul Florin MihaiIescu. 0 ecranizare a nuvelei cu titlu omonim de D. ci numai un poet al imaginii cum este Florin Mihailescu. aparte-uri ~i mizanscene. pregatita sa infrunte moartea pentru aimplini datina ~i datoria omeneasca in fa!a mor!ii. auto area costumelor Gabriela Lazarescu. care scoate in eviden!a. Despre Mere rO!jii . ecouri de personaj antic. Popescu.invadat de via!a reaEi. ca "a contribuit Ia maturizarea filmului nostru de actualitate". RegizoruI i~i continua colaborarea cu scriitorul Ion Baie~u . are ~i 0 "moraIa". Doar cateva precizari. gesturi . Florin Zamfirescu. capata 0 funqie dramatica. pornind sa-l ingroape cre~tine~tepe partizanul sarb. expus de nem!i in pia!a satului. mai apar in film Angela Stoenescu (0 asistenta de spital pe care tanarul doctor 0 iube~te in timp ce ea 11"respecta"). scapata parca de incantarile frazeologiei «cinematografice». lumea bezmetica a la~ilor ~iprofitorilor din anii razboiului este infa!i~ata in cuIori "tari". In fiImografia regizorului Alexandru Tatos a urmat (In aprilie 1978) filmul Ratl1cire. gestuf . Povestea este relatata cu sinceritate. Emilia Dobrin. Exista in Mere rO!jii 0 permanenta grija (surprinzatoare maturitate Ia un debutant in regie) de a pastra expresivitatea aceasta adevarata in prim-plan. a instrainarii de tara a unei tinere (Ioana Pavelescu. inginerul de sunet Horea Murgu (monteuri fiind viitorii colaboratori ai regizorului Mircea Daneliuc.fapte.filmulla care au mai contribuit compozitorul Cornel Taranu. Yolanda Mantulescu ~iDan Naum) . ceea ce n-ar face un reporter. atribut sau complement . Ac!iunea se petrece intr-un sat dunarean. Carmen Galin (0 profesoara de psihologie inrudita. dar filmului ii lipse~te amplitudinea filozofica. Silvia Popovici. Caci in aceea~i masura in care cadrul este scos de sub imperiul confeqiei cinematografice ~i adus sub acela al autenticita!ii.s-a spus. Ion Besoiu. oameni.M. ci de a Iasa tot timpul sentimentul ca aparatul de filmat vede tot. Ie inscrie intr-o atmosfera. In aprilie 1980. actori germani. Marga Segal. de-a lungul filmuIui dialogul este scos de sub pecetea confec!iei scenaristice spre a se adapta la ambi!ia veridicului. la aproape zece ani dupa ce a incercat "pantofuI Cenu~aresei"). pe buna dreptate. in epoca. Constantin Petrescu. surprinzatoare.eroinei. pana la cele mai mici. cu tanarul doctor). Mitica Popescu. Filmul. recurge la serviciile compozitorului Temistocle Popa ~i include in distribu!ie. care. ~ipersonajul sau dobandqte statura simbolica.~i.urmare~te ~iimegistreaza . Ion Cojar (0 "glorie" medicala care tine ~edin!e ~itrage sfori). Nu!escu ~i Melania Ursu. scenografuI Vitorio Holtier. ca specie. cat ~i in fundal.in propozi!ia-imagine. pentru a servi de pilda celor care se ridica impotriva armatei germane.R. un portret de epoca. care ac!ioneaza sub impulsuI terorii ~i fricii de moarte -. expresie a unei vibra!ii a artistuIui in fa!a vie!ii reale in care-~i descopera arta de povestitor in imagini".

aspecte de viata din toate mediile sociale sunt integrate in discursul narativ (~i. Trei zite . Mihai Paladescu. chiar daca unele personaje raman eliptice. Trei zite . a debutat pe marile ecrane cu 0 ecranizare.impreuna cu Roxana Pana . scris de Corneliu Leu. Tot 0 ecranizare a fost ~i cel de al doilea film allui Dinu Tanase. desfa~urat in mediu rural. Cand primavara e fierbinte. Doctorul Poenaru. a~a cum au facut-o ~iautorii altor filme. de la Strainul. filmul pare uneori dezIanat.Gheorghe Dinica. Urmatorul film al regizorului a fost M(jloca:j la deschidere (martie 1980). "Cinematografizandu-~i" . Ovidiu Iuliu Moldovan -.ca eroii lui Camil Petrescu -. in mare masura. dupa romanullui Alexandru Ivasiuc "Apa". altcineva. Victor Rebengiuc (Doctorul Poenaru) ~i~tefan Iordache (politicianul Pascal) susj:inpoW conflictului. cel mai cinematografic roman al sau (de~i n-ar fi exclus ca altadata. politica. 0 carte eu foyta de document politic despre trei zile ~i trei nopti din viata unui ora~ ardelenesc de granita. Vasile Nitulescu. Tora Vasilescu. Filmul. George Constantin portretizeaza in culori tari 0 fantoma a trecutului (Piticu. Constantin Codrescu. Dorel Vi~an. cu Mircea Daneliuc in rolul unui inginer agronom. urmare~te prea multe fire epice. intr-un timp de rascruce. Adrian Georgescu. Victor ~trengaru. in jurul celor doua personaje graviteaza 0 problematica sociala. la randullor. sustin demersul caracterologic: Petre Gheorghiu ~iArnza Pellea sunt doi exponenti ai "noii ordini" (un activist local ~iun reprezentant de la centru). Biro Levente.}i trei nopti (decembrie 1976).probabil. alti actori impun siluete care raman . cu tot efortul unor actori ca Irina Petrescu. Fory Etterle. Alexandru Tatos a mai lansat un film. un roman de Paul Georgescu (scenarizat de regizor). creeaza un personaj fragi!. de cinema dedit acest "roman de actiune") scriitorul Alexandru Ivasiuc ~i-aimplinit 0 indatorire moral-politica fata de istoria traita a primilor ani de dupa august' 44. iar in echipa de filmare. din echipa de realizatori au mai facut parte compozitorul Adrian Enescu ~i operatorul Mihai Popescu. imaginea filmului . morala densa. din familia spirituala a Vitoriei Lipan).o. tocmai de aceea. Dionisie Vitcu. de data aceasta un film de televiziune. Carmen Maria Strujac. 0 ecranizare a romanului cu titlu omonim de Hortensia Papadat-Bengescu.}i trei nopti reu~e~te cel mai bine in tentativa reconstituirilor de atmosfera. Este epoca dintre cele doua razboaie. personajele "vad idei" . dar cu 0 lini~te interioara ~i0 puritate care confera semnificatii particulare gestului ei civic. un scenariu de Mihai Istratescu prin care Dinu Tanase patrunde in zona 263 . structural. prezentat pe ecrane in mai 1978. dupa 0 experienta regizorala la televiziune in 1975 (Concert din muzica de Bach. alilturi de Amza Pellea. un exercitiu de stil incitant ~i convingator). Ion Caramitru. la desenul acestui "tablou de epoca". Mitica Popescu. pana la F ace rea lumii ~i Asediul. Catalin Ciomei. pierzandu-Ie pe parcurs). ca ~i scenografia (arhitect Aureliu 10nescu) contribuind. anul 1946. cele doua destine injurul carora se structureaza intreg e~afodajul epic. sa faca demonstratia ca romanele de introspectie psihologica sunt mai aproape. Mircea Diaconu. poate. Maria Cupcea. scenograful Andrei Both ~icompozitorul Lucian Mej:ianu. Gabriel Oseciuc. un contratimp al istoriei). personaj la moda in respectiva perioada. Kovacs Gyorgy. Dinu Tanase. Amza Pellea este un primar care nu-~i dezvaluie dedit in final adevarata fata. cu sugestiile ei crepusculare. In distributie mai figureaza Tarr Laszl.de eroina prozei inspiratoare (0 femeie putemica.acest. Mai joaca in film Elena Dacian. Interpretii. Setea. prezentat pe micile ecrane inca din 1979.Pana la sfar~itul anului 1980. Corado Negreanu. a ajuns pe marile ecrane in 13 octombrie 1980. aparent neajutorat. Gheorghe Dinica.semnata de Dinu Tanase ~i Doru Mitran -. Casa dintre dimpuri (operator: Nicu Stan). Doi mari actori.

larba verde de acasa (decembrie 1977). Sorina Stanculescu. ca dascal. Octavian Cotescu. Intr-o distributie originala. Acestea sunt premisele tramei (exisili ~i ni~te motive ale hotararii eroului. pomind de la un scenariu al scriitorului Sorin Titel (el. Nastase).Adrian Tuca -.. Romeo Mogo~. in 264 . Dionisie Vitcu. prefers. Primul film al regizorului Iosif Demian (realizat in colaborare cu Andrei Blaier) a fost Urgia. este. ca 0 ~oapta.filmului de actualitate. Este de remarcat faptul ca experimentatul regizor Andrei Blaier lua inca un debut regizoral sub aripa lui ocrotitoare. in acela~i an fiind prezentate in premiera filme precum Proba de microfon de Mircea Daneliuc sau 0 lacrinu1de fata de Iosif Demian. lucrand cu operatorul Vi vi Dragan Vasile ~i cu compozitorul Marius Popp. . teatrolog-filmolog. Ion Musca. aflat in conflict de dragoste. ~tefan Maitec este un strungar (in timpul liber. judecata sanatoasa. de~i are posibilitatea sa ramana cadru universitar. dar mobilul real al intoarcerii este prins in insu~i titlul filmului: "iarba verde de acasa".in ciuda unui subiect. ~tefan Serafim. cu traumele sale produse intr-un sat din nordul Moldovei (istorisite de scenaristul de ocazie Fl. al unui operator-regizor. minor . de data aceasta alaturi de Gheorghe Cozorici. Dana Dogaru. "Urgia" din titlu este razboiul. dupa 0 activitate de cativa ani ca operator. compromisul moral pe care ~eful de catedra i-I cere. Costel Constantinescu. catre Hinarul intors acasa. este una dintre cele mai frumoase secvente ale acestui film calm ~i lini~tit. multe nume noi in distributie: Mircea Cretu. de la filmullui ~erban Creanga A~teptarea. un film "de suflet". Luiza Orosz i~i repeta performanta din Vifornita. pe care I-a filmat impreuna cu Dragomir Va1cov in 1970. Ovidiu Schumacher. prezentat pe ecrane in februarie 1978. In era plecarilor de oriunde catre oriunde.de la batranul obosit de drumurile vietii. lea Matche.filmul TV Sub pecetea tainei. Adevarata intrare in cinematograf ca regizor. sa se intoarca in satul natal. "chipuri noi" pe ecran. la randullui. a facut filmul unei fntoarceri. Dupa ce a realizat . Iosif Demian 0 va face. aflat la ora asfintitului. relatia conventionala cu fiica profesorului etc. de compozitorul Adrian Enescu. N. Rodica Mandache. din distributie fac parte ~i Mihai Paladescu. regizorul Stere Gulea. Dan Condurache. Gelu Birau -. autorul unei "pove~ti de suflet"). filmat cu discretie de operatorul (debutant ~i el) Valentin Ducaru. Ion Caramitru.in colaborare . Dinu Tanase ~i-a innoit echipa.. Jean Sandulescu.). In MUloca~la deschidere. intr-un context mai mult decat onorabil. Dana ~ic1ovan. Personajul dobande~te astfel sensuri simbolice. alaturi de Zaharia Volbea. cu amintirile din copilarie. dar pastrandu-~i intelepciunea taraneasca. dar mai ales de la sat la ora~ -. un "film de operator": Iosif Demian. curatenia sufleteasca. de voce a Sofiei Vicoveanca. amandoi cu un firesc de-a dreptul captivant cateodata. cu radacinile. In februarie 1978 debuta ca regizor Iosif Demian.ca sernn al traditiei . realizand impreuna . din distributie au mai facut parte Nicolae Praida.0 incursiune realista in cotidian. Personajul central. Trecerea coasei . in primul rand. legatura cu pamantul. totu~i.. unul de la Ia~i . dar filmul. cu filmul 0 lacrima de fata. insa. de scenograful ~tefan Antonescu ~i de autoarea costumelor Lidia Luludis. con~tiinta.Mihai Cafrita. mijloca~ la deschidere in echipa de rugby). in primul rand. a realizat un prim film pentru marile ecrane. I-a luat sub aripa sa ocrotitoare pe Gheorghe Voicu. Simbolic este ~i personajul batranului Serafim. de munca ~i de . la debut. Cei doi protagoni~ti ai povestirii sunt Florin Zarnfirescu ~i Vasile Nitulescu. cu antecedente scenaristice. in timp ce regizorul a mai fost ajutat. de cativa actori de la Teatrul din Piatra Neamt . un absolvent al facultatii de matematica. pe un scenariu de Petre Sa1cudeanu. Gabriela Chiper. Stere Gulea.

Iosif Dernian face 0 stralucita demonstratie a intelegerii specificului imaginii cinematografice in toata complexitatea ei: ca reprezentare a unei realitati concrete. este un "film de autor": Alexa Visarion. dar filmul vizeaza mai departe.petrecute in respectiva colectivitate. 12/1980): "De multe ori. aceasta prima experienta pe teritoriile filmului de fiqiune a fost ~i ultima. a~ez filmul. nerenuntand la prima sa vocalie. de executant ~icreator. un film de actualitate axat pe un scenariu mai mult decat modest. cu tenta politista.cu Constantin Chelba. de credinta. in acela~i an. autoarea costumelor Lidia Luludis). cu un proiect artistic ambitios.~i regizorul Alexa Visarion. Regizorul Iosif Dernian a recurs la colaborari "verificate" (interpreta Luiza Orosz. Vasile Cosma. Ca simte tentatia regiei. un demers civic. astfel. pornit de la nuvela lui I. a aparatului de filmat (principalul acuzator al necinstei ~icoruptiei). Anton Aftenie. Nae Gh. a recurs la serviciile compozitoarei Anca Durnitrescu ~i a incredintat roluri unor actori cu fizionornii insolite. povestea schematica a unui inginer care. aparatul de filmat manevrat de Mihai Oroveanu) cauta sa limpezeasca imprejurarile tulburi ale mortii unei tinere (tehnician in gospodaria colectiva). m. Constantin Ractulescu. 11/1980). 0 ecranizare propriu-zisa ci. operatorul Ion Marinescu vine. combate cu perseverenta inertia. anchetarea unei morti suspecte. un merit de care. La aparitia acestui film. joaca ~i. pe langa maiorul de rnilitie. menit sa faca parte din acea rara categorie a autorilor totali. George Bossun. George Negoescu (solicitat. ca ~iin proza lui Petre SaIcudeanu care a stat la baza scenariului (povestirea "Bunicul ~i0 lacrima de fata"). un prim fir al naratiunii. ~ide Mircea Daneliuc pentru Proba de microfon). Cristina Corciovescu scria: "Ca Iosif Dernian este un operator excelent. insa. privind filmul. a~adar. pentru care. Caragiale "In vreme de razboi".unele cornise "cu acte in regula" . insa. interpretul Mitidl Popescu ..venind din teatru . cinematografului. Dorel Vi~an. desigur pe 0 formula diferita.• noiembrie 1980. a colaborat . o ~tiam inca de la Nunta de piatra. Costel Constantinescu -. ca vehicul al naraliunii filrnice ~i ca limbaj". nu numai ca martor ci ~ica participant. In acest sens. 0 data cu filmul Urgia. atras de 265 . Regizoarea Felicia Cernaianu (documentarista din 1971) realiza atunci Gustul # culoareafericirii . ca valoare ~i mesaj. am avut impresia unei radiografii din interior a cinematografului. Imbinare fericita de tehnician ~i artist. la randu-i. nu este. Un "fapt divers" constituie pretextul narativ al scenariului ~ial filmului: intr-un sat de pe malul Mure~ului. 0 lacrima defata este insa confirmarea deplina a acestei duble chemari a cineastului. cu foarte multe valente originale". intr-o "cronica a imaginii" din revista "Cinema" (m. Mazilu. filmul aduce ~iun omagiu.incearca sa depa~easca lirnitele rolului. de Gheorghe Manoliu. desigur. de suflet. savuros interpretat de Dorel Vi~an. in sprijinul regizoarei debutante. Exista. Inainte de tacere. ~i mai are un merit important filmul. la locullui de munca.Cornelia Gheorghiu.L. Drago~ Paslaru.prerniera avea loc in octombrie 1978. Retin in acest sens un punct de vedere exprimat de Dan Stoica ("Cinema". Spre sfar~itul anilor '70 au ajuns la filmul de lung metraj alti cativa colegi de generatie. langa Noaptea americana a lui Truffaut. arivismul. ci un intreg lant de nereguli . scenograful ~tefan Antonescu. 0 lacrima defata devine. preluand cate ceva din stilul "mielului turbat" allui Aurel Baranga. la fel procedeaza ~i alti actori din distribulie . 0 echipa de anchetatori (in care un rol important. Iosif Demian nu este strain: prin prezenta in aqiune. am aflat-o acum trei ani.. pornind de la sursa literara arnintita. Salcioara. incompetenta. nu doar mobilurile unei crime sunt scoase la iveala. Tot in octombrie 1978 a debutat in film .ca operator . Filmul sau.

filmul Un am In laden (aprilie 1979). Cu un Mircea Diaconu care traie~te intens drama eroului sau.in care joaca Gabriela Cuc. Teofil Valcu. debutulin regia de film al regizorului Alexa Visarion a dus gandul spre alti cinea~tireprezentativi sositi din teatru. de asemenea. scriind scenarii. rama266 . scenariul apeland ~ila 0 documentatie de epoca privitoare la vizitele ~i concertele ilustrului muzician in localitati transilvane. Ovidiu Iuliu Moldovan. iar "recidiva" va intarzia pana in anul 2000. Lucian Pintilie sau Alexandru Tatos. Draga Olteanu Matei. va reaparea pe ecrane. Peisajul social joaca un rol determinant in filmullui Alexa Visarion. Vis de ianuarie. Mircea Albulescu. un desen plastic elegant. pentru filme de animatie (Cinci si1pti1mani In balon) ~i de televiziune (Taina castelului din Carpati). pornea de la un scenariu istorico-poetic al scriitoarei Anda Boldur. vocatia regizorala a lui Nicolae Margineanu: filmul sau avea ritm. un regizor a carui filmografie a ramas saraca: abia dupa 1990.0 maturitate artistica mai mult decat promitatoare. Pentru primul film. regizoarea o documentarista reputata . ~i-a adaugat diplomei de regizor obtinute la Bucurqti inca una. ~i co-scenarist. Dionisie Vitcu. dupa un scenariu la care a colaborat cu scriitorul Haralamb Zinca. George Constantin. inca din primele secvente. Gelu Colceag. de permanenta altern are a realului cu irealul. cu discreta atmosfera de epoca. S-a simtit. cu un "film interzis" pana in 1989. Florina Luican. cand imagine a mizeriei. a foametei. cu Dan Pita.fiind 0 opera echilibrata. cu un operator performant ca Nicu Stan. Din pacate. vorbind despre alienarea unei lumi. regizorul Nicolae Opritescu vactea. Primul sau film. Vis de ianuarie . Stavrache. Cornel Dpmitra~ -. cu actori de prim rang in distributie Valeria Seciu. Ion Caramitru. Tanase Cazimir (cea mai incitanta propunere tipologica). Un am In laden inaugura 0 filmografie substantiala. Tot in aprilie 1979. in 1979. Gilda Marinescu. Rodica . Andrei Finti. Sezonul pesci1ru$itor. convertind o poveste din lumea satului de la sfar~itul veacului trecut intr-o pagina de cinematograf modern. armonioasa.'r -_. operatorul Doru Mitran (aflat la prima sa creatie realizata de unul singur."--'--~ ----- substanta dramatica densa a nuvelei caragialiene. cu filmul Vis de ianuarie. de sugestiile onirice ~ide investigatiile in subcon~tient ale scrierii originare a dezvoltat trama originara . la constituirea careia au contribuit compozitorul Lucian Metianu ~i. de la Institutul de Inalte Studii Cinematografice din Paris. Printre personajele filmului Vis de ianuarie se numara ~i compozitorul Franz Liszt (interpretat de Marcel Iure~). care s-a apropiat in cateva randuri de film. a ie~it unul dintre cele mai viguroase filme de actualitate ale deceniului: Stop cadru la masi1 de Ada Pistiner (iunie 1980). relatii cu epoca. Dupa ce a colaborat cu alti colegi de generatie la realizarea filmului despre cutremurul din martie 1977 Mai presus de orice (fiind co-regizor. dupa colaborarea cu Dinu Tanase la Trei zite # trei nopti). suspans.adaugand personaje. Andrei Finti . Gelu Nitu. Florin Zamfirescu. Gheorghe Visu. ale carei sernnificatii depa~esc cazul de avaritie ~i de alienare al personajului central. Intre timp.n-a recidivat nici ea pe teritoriile filmului de fiqiune. de la inceput. Sanda Toma. Iosif Demian ~i Dan Muta~cu). Liviu Ciulei. operatorul Nicolae Margineanu a ie~it pe ecrane cu primul sau lungmetraj ca regizor. Tamara Buciuceanu. Constantin Diplan. un policier. Pe la mijlocul anului 1980. a bejeniei taranilor dobande~te functie de avertizare in conflict. Nicolae Opritescu n-a stat degeaba. 0 muzica in ton cu atmosfera (Cornel Taranu) ~i0 distributie de elita: Victor Rebengiuc. a ajuns la lungmetraj ~i Nicolae Opritescu. cu 0 imagine perfect acordata registrului poetico-evocator. Tudor Gheorghe. introspeqii -. Tapalaga. cu Dan Pita. un limbaj cinematografic modern.

0 sotie "incolora. «in mainile celor care au de spus ceva ~i ~tiu sa a spuna in termeni vizuali»". Marian Ralea).de la scenariu la film". Dovjenko. pe care regizoarea 11vazuse. s-a identificat . Liviu Rozorea. Radu Panamarenco. Stroheim. opt la numar (in 1989. filme-profesiuni de credinta in care. scrise ~iregizate de ea. In acest spa-tiu. expresiv.pana la confundare . toate filmele sale . In egala masura. ie~ita din . in Piesa neterminata pentru pianina mecanica). Malvina Ur~ianu este un "caz de exceppe" in cinematografia romaneasca. cele mai bune pelicule ale generapei '70 au reprezentat. la sunetul "spart'. intemeiat pe coerenta fundamentarii filozofice ~iexpresive. nascute din ea.filmul de autor se define~te prin puterea de a institui un univers poetic distinct. in Sclava iubirii. cat ~i in context social-politic. Renoir) ~iprezentullui (Fellini. De aceea filmul de autor a fost capabil sa hotarasca devenirea filmului ca arta. intr-un studiu ("Autor de film") din revista "Cinema" (ur. cu 0 distributie originala (din care au mai facut parte Esthera Neaqu. vorbe~te George Littera. MAL VINA UR~IANU ~I ~ANSA FILMULUI DE AUT OR Cineva vorbea despre "singuratatea autorului total". gesturi de atitudine. un mesaj ~i0 mitologie personala. Dar "stop cadrul" ei in lungmetrajul cu actori a insemnat . care proiecteaza evadarea eroului pe 0 aIm orbita a banalului cotidian (Anda Calugareanu. Ada Pistiner. Alexandr Kaliaghin.). George Banica. Maria Otetele~anu (autoare a costumelor). De aceea viitarul cinematografului «se afla in milinile autarilor». Despre ~ansa aceasta a filmului de autor. Antonioni. Nicolae $chiopu (scenograf). cum s-a scris despre ea la premiera (interpretata irepro~abil. Raluca Zamfirescu. Bufiuel.primul important pe ecran).~lagare" ~iintrata intr-un "rol de viata" . cu Anghel Deca (operator). adica.al unui film de atitudine. Pasolini. Bergman. Sorin Postelnicu. n. Murnau. cu un raspicat crez artistic. ale carui aspiratii sunt minate de propriile la~itati (rolincredintat unui remarcabil actor rus. 9/1978): "Inainte de toate. de 0 simpla asumare a celor doua laturi esentiale in creatia cinematografica . a vietii fara orizont. inodora ~i insipida".scenariu ~i regie . scenariullui $tefan Iure~ ~ifilmul Adei Pistiner deruleaza 0 drama conjugal a cu trei personaje in prim-plan: un sot revoltat impotriva traiului rutinier. desigur.in prima ~i ultima instanta .au fostfilme de autor: filme. Referindu-se la creatia Malvinei Ur~ianu. cum abserva Mitry.. de Dorina Lazar) ~i0 tanara amanta. Gadard). 267 . Tarkovski. el propune 0 privire asupra lumii ~i0 privire asupra cinematografului.0 "radiografiere" lucida ~iatenta a cotidianului. indiferent de conditionarile lor spatiale ~i temporale. Luiza Orosz. un stil cristalizat. atat in context cinematografic. in studiul introductiv al valumului "Serata . cand se facea afirmatia.de la debutul cu Gioconda Jara suras in 1968 pana la filmul de televiziune realizat in 1995. Chaplin. $tefan Sileanu. Chiar daca un film-manifest precum Apa ca un bivol negru a ramas izolat in peisajul cinematografic al deceniului. Clair. trecutul cinematografului (Griffith.nand la 0 singura experienta. a facut un film receptiv la sunetele realitatii.ci de 0 caerenta tematica. Roxana Pana scria urmatoarele: "Nu este varba in cazul filmelor sale. Vajda. Aici nu mai locuie~te nimeni . nu 0 dam.n. al timpului evocat.cu destinul personajelor sale.

in noaptea de 22 spre 23 august 1944 se pune la cale. reflex al unei biografii spirituale . ce ne indrituie~te sa vorbim de 0 opera ~i nu de 0 inHtmplatoare in~iruire de titluri intr-o filmografie personala. Mihai Constantinescu. Cele trei filme de autor ale Malvinei Ur~ianu din anii '70 (Serata. Horia Lovinescu. sau sa-~i poata permite sa-l ignore in cursul carierei lor artistice". in creatia lor.ideatica ~i stilistica. Dan Pita. piatra de incercare a unei existente.marturie a con~tintei sale artistice.Liviu Ciulei. sau ruptura dramatica a acestora. Regizoarea a fost confirmata de realitate.~i multi scenari~ti . in vila unui profesor (a caroi locuin!il este apropiata de pnta misiunii). filozofic ~i estetic bine definit. Aurel Mihale. In primul rand. cu prilejul unei mese rotunde la revista c1ujeana "Tribuna" (in mai 1971). lulian Mihu. Majoritatea peliculelor respective au fost marcate. Dinu Tanase. de ideologia epocii.in anii unei istorii indepartate. auto area vede in confruntarea cu istoria supremul examen al individului. Acordul intre destinul individului ~i cel al colectivitatii.s-au inspirat. de~i actiunea lor este situata in epoci distincte: in epoca de rascruce a lui august 1944.respectiv . Dar Serata ramane un film singular in contextul peliculelor respective. responsabiHi. minore. Dinu Cocea. Marin Preda. Permanentul "dialog cu istoria" al Malvinei Ur~ianu ii sugereaza criticului Magda Mihailescu urmatorul comentariu (intr-un pertinent portret al cineastei): "Inscriindu-se in linia unora dintre cei mai importanti realizatori europeni contemporani. Eugen Barbu. Nici Serata Malvinei Ur~ianu nu a scapat (n-avea cum sa scape) de aceasta incidenta. Filmul Serata a avut premiera la cinematograful bucure~tean "Patria" in 8 mai 1971. mai acuzat sau mai discret. ca ~i structura conflictului. ca ~i"serata" insa~i. Faptul ca trei dintre filmele regizoarei au ca resort dramaturgic evenimentele istorice ale acelui timp de rascruce demonstreaza ca autoarea . in momentele decisive ale istoriei. Mircea Mure~an. Intr-o cinematografie adeseori tributara pove~tilor inofensive. in prezentul imediat ~i . mul!i regizori . Personajele narapunii cinematografice.comunica intre ele printr-un subteranjoc al oglinzilor. considera ca acest moment istoric "nu a fost un eveniment pe langa care cei care I-au trait indiferent de varsta. filmele Malvinei Ur~ianu . Mihai lacob. aveau sa urmeze Lini~tea din adancuri in 1982 ~i Pe malul stang al Dunarii albastre in 1983. asupra dialecticii societatii. "diversificarea tematica" ci ~i-a structurat. loan Grigorescu . aruncarea in aer a unui "obiectiv" hotarator pentru mersul razboiului: priza cablului transbalcanic de comunicatie al armatei germane -. De altfel. Titus Popovici. Cristina Nichitu~ . Sergiu Nicolaescu. sunt structurate in paliere • 268 . Indiferent de timpul aqiunii. ba mai mult. desigur. Alexandru Tatos. din evenimentele de la hotar de ere sociale. sa poata trece fma sa ~i-l aminteasca.n-a urmarit. al corespondentelor. Este primul film al regizoarei consacrat evenimentelor din august 1944. filmele sale putand fi cu indreptatire numite politice. in sensul implicarii profunde ~i in cel al comunidirii unui mesaj de nobila vibratie patriotica". in timp. un program etic. pur ~i simplu. intereseaza in primul rand momentul dramatic al "rastumarii valorilor" din noaptea de rascruce.trecand de la un film de actualitate la un film de istorie apropiata . Malvina Ur~ianu este preocupata pana la obsesie de temele majore. Mihai Opri~. sunt motivele obsedante care puncteaza creatia sa". lntereseaza mai pupn intriga propriu-zisa a filmului . Trecatoarele iubiri ~i lntoarcerea lui Voda Lapu~neanu) confirma intru totul aceste afirmatii.Francisc Muntenu. Doru Nastase. auto area marturisea ca a fost putemic marcata de evenimentele din august 1944. de meditatia grava. Andrei Blaier. de conceptia revoluta privitoare la "actul de la 23 august". pentru ca regizoarea opereaza cu simboluri.

pe numele ei Hana. atunci. definindu-l.deloc altii . in august. ci 0 secventa antologica a cinematografiei romane~ti. nicidecum. parca. Este filmul unei op(iuni. Ion Roxin (gazetarul). Mihai Paladescu (maiorul Merck). 0 generatie. filmul unei intoarceri resernnate. 0 data cu ea. chiar daca privirile ei ascund spaime ~i prapastii. Cornel Coman (Mihai). nu este. numeroase alte "adevaruri de-o clipa": acela al doctoritei dintr-un dispensar izolat de munte. Dar Trecatoarele iubiri .sau n-au ales . Despre Silvia Popovici . vivacitatea de gand a arhitectului-proiectant (Gheorghe Cozorici). Lia ~ahighian. Sarin Gabor. Gy6rgy Kovacs (profesorul). depa~indu-se pe sine -.pe numele ei cancer ~i aduce cu el 0 sotie. il cheama Andrei. ~i alegea. al resemnarii pe fata singuratatii profileaza. lasand in urma nu numai un personaj rara de uitare. mai tarziu .. poarta ill el 0 boala incurabila . 269 . sfar~itul unei rataciri. femeia careia viata ii rape~te bucuria tfuzie a existentei. era. silueta tragica a dezradacinarii. al unei optiuni definitive: poate ca.Alexandra. Mihaela Juvara (Inna von Klausenberg). Filmul unui sentiment (al dorului ~ial iubirii de tara). urmele pa~ilar de mult pierduti sub val de Atlantic. 0 Gioconda fara suras -. intr-un film cu multe "momente de adevar". originara din Bretagne. Beate Fredanov joaca magistral acest "film in film". Lucia Mure~an (fata cu ochi verzi). pe care n-a ~tiut ~i n-a meritat s-o pastreze. venit sa moara pe pamantul natal. pe plaja rascolita doar de tropotul cailor in libertate. Mihai Paladescu . luminile ~iumbrele de pe chipul unei tinere din generatia anilar '50 (Maria Cumbari). Un "dezradacinat" revine in tara. cu 0 discre\ie sufleteasca absoluta.~ s