Sunteți pe pagina 1din 5

FUNCTA PUBLIC Functia public reprezint un element esential al statului reprezentnd una din cele mai importante legturi

dintre cettean si institutii. O prim conceptie i-a n considerare o definitie organic ce impune a fi considerati functionari persoanele care si desfsoar activitatea mai mult sau mai putin n sectorul public-autoritti ale administratiei publice centrale si locale, servicii publice aflate n subordinea acestora, servicii publice economice si sociale dependente de stat si de colectivittile locale. O alt conceptie foloseste o definitie functional ce include n rndul functionarilor agentii publici care exercit prerogative ale puterii publice sau care particip la aprarea intereselor vitale ale statului si ale colectivittilor locale.n acesat conceptie sunt considerati FP membrii fortelor armate, politiei, angajatii care si desfsoar activitatea n magistratur, administratia fiscal, n ministere, organele administratiei publice locale etc. n msura n care persoanele n cauz exercit atributii din sfera puterii de stat sau din cea a dreptului public cum ar fi elaborarea de acte juridice, punerea n aplicare a acestora, controlul aplicrii lor. Se face astfel distinctie ntre functionari si respectiv salariati si muncitori, considerndu-se c numai primii sunt nsrcinati s exercite prerogative ale puterii publice. Cf Legii nr. 188/1999 privind statutul FP > functionarul public ca fiind persoana numit ntr-o functie public stabileste o legtura de interdependent ntre functionarul public si ansamblul atributiilor si responsabilittilor stabilite de autoritatea sau institutia public, n temeiul legii, n scopul realizrii competentelor sale, cu alte cuvinte functia n care este numit. complexul de puteri si competente, organizat de lege pentru satisfacerea unui interes general, n vederea de a fi ocupat, n chip temporar, de un titular (sau mai multi), persoan fizic care, executnd puterile n limitele competentei, urmreste realizarea scopului pentru care a fost creat functiunea. n conceptia acestui autor, functia public face parte din serviciu public, dar numai dac este vorba de un serviciu public exploatat n regie, adic organizat de stat. Functia public are trei scopuri: efectuarea de acte juridice, prepararea emiterii actelor juridice si executarea actelor juridice sau a deciziilor administrative ori judectoresti. CLASIFICAREA FUNCTIILOR PUBLICE a) functii publice generale si functii publice specifice; b) functii publice din clasa I, functii publice din clasa a II-a, functii publice din clasa a III-a. Functiile publice generale reprezint ansamblul atributiilor si responsabilittilor cu caracter general si comun tuturor autorittilor si institutiilor publice, n vederea realizrii competentelor lor generale. Functiile publice specifice reprezint ansamblul atributiilor si responsabilittilor cu caracter specific unor autoritti si institutii publice, n vederea realizrii competentelor lor specifice. Functiile publice se mpart n trei clase, definite n raport cu nivelul studiilor necesare ocuprii functiei publice, dup cum urmeaz:clasa I cuprinde functiile publice pentru a cror ocupare se cer studii superioare de lung durat, absolvite cu diplom de licent sau echivalent;clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a cror ocupare se cer studii superioare de scurt durat, absolvite cu diplom;clasa a III-a cuprinde =studii medii liceale, cu diplom. Dup nivelul atributiilor titularului functiei publice, functiile publice se mpart n trei categorii dup cum urmeaz:functii publice corespunztoare categoriei naltilor FP;functii publice corespunztoare categoriei FP de conducere; functii publice corespunztoare categoriei FP de executie. Categoria naltilor FP cuprinde persoanele care sunt numite n una dintre urmtoarele functii publice:secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului;consilier de stat;secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;prefect;subprefect;secretar general al prefecturii, secretar general aljudetului si al municipiului Bucuresti;director general din cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. Categoria FP de conducere cuprinde persoanele numite n una dintre urmtoarele functii publice:secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si comunei;director general adjunct, director si director adjunct din aparatul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si n cadrul aparatului propriu al autorittilor administratiei publice locale;sef serviciu;sef birou. Sunt FP de executie din clasa I, pers numite n functii publice: expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor. Sunt FP de executie din clasa a II-a, persoanele numite n functia public de referent de specialitate. Sunt FP de executie din clasa a III-a, persoanele numite n functia public de referent. Functiile publice de executie sunt structurate pe grade profesionale, dup cum urmeaz:superior, ca nivel maxim;principal;asistent;debutant. Conditiile de acces ntr-o functie public n majoritatea statelor membre ale UE sau aflate n faza de preaderare, ca si Romnia, concursul reprezint dreptul comun n domeniul functionarilor public si modul privilegiat de selectie a acestora. n legea romn > intrarea n corpul FP se face numai prin concurs organizat de autoritatea sau institutia public interesat, n limita posturilor vacante. Urmtoarele aspecte pot reprezenta conditii specifice:vechimea n specialitate cerut de specificul functiei publice respective, studii de specialitate, necesitatea si gradul de cunoastere a unei limbi de circulatie international, necesitatea si nivelul cunostintelor de operare - programare pe calculator, necesitatea cunoasterii limbii unei minoritti nationale, n localittile n care persoanele apartinnd unei minoritti nationale detin o pondere de peste 20% pentru unii FP din serviciile care au contacte directe cu cettenii. Dou categorii de conditii:conditii fixe, care sunt aceleasi pentru toti candidatii (ex. conditia de a fi cettean al unui stat membru al comunittilor);conditii variabile, n aceast categorie intrnd diplome, titluri, nivel de experient etc.

DREPTURILE FUNCTIONARILOR PUBLICI////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// Dreptul la opinie este primul mentionat in legea 188/1999., coroborat cu acela al interdictiei oricarei discriminari pe orice criterii. In legea romn n materie, regsim obligatia fp de a se abtine de la orice fapt care ar aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori corpului FP. Alte drepturi ale functionarului public din Romnia, comune si fp comunitar, sunt: dreptul de asociere sindical, dreptul la grev al FP, la concedii, asistent social, la salariu si pensie. n ceea ce priveste dreptul la grev, el are un regim mai special. Exercitarea grevei FP trebuie realizat astfel nct s respecte principiul fundamental al continuittii serviciului public (principiu recunoscut n toate statele lumii). Dreptul la carier al FP legislatia romneasc n materia FP este astfel aliniat sistemului de carier al functionarului public, care se regseste inclusiv la functionarul public din comunitatea european. Notiunea de drept la carier evoc garantarea prin lege a vocatiei FP la avansare si promovri. In doctrina occidentala, notiunea de cariera a fp este definita ca reprezentand, in timp, situatia profesionala a unui fp, de la recrutare pana in momentul in care inceteaza activ profesionala a acestuia OBLIGATIILE FUNCTIONARILOR PUBLICI////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// Functionarii publici au obligatia s si ndeplineasc cu profesionalism, impartialitate si n conformitate cu legea, ndatoririle de serviciu si s se abtin de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului functionarilor publici. Functionarii publici de conducere sunt obligati s sprijine propunerile si initiativele motivate ale personalului din subordine, n vederea mbunttirii activittii autorittii sau institutiei publice n care si desfsoar activitatea, precum si a calittii serviciilor publice oferite cettenilor. Functionarii publici au ndatorirea de a respecta normele de conduit profesional si civic prevzute de lege. Functionarii publici au obligatia ca, n exercitarea atributiilor ce le revin, s se abtin de la exprimarea sau manifestarea public a convingerilor si preferintelor lor politice, s nu favorizeze vreun partid politic si s nu participe la activitti politice n timpul programului de lucru. FP le este interzis s fac parte din organele de conducere ale partidelor politice. Functionarii publici rspund, potrivit legii, de ndeplinirea atributiilor ce le revin din functia public pe care o detin, precum si a atributiilor ce le sunt delegate. Functionarul public este obligat s se conformeze dispozitiilor primite de la superiorii ierarhici. Fireste, functionarul public este obligat s se conformeze dispozitiilor date de functionarii cu functii publice de conducere crora le sunt subordonati direct numai n conditiile legalittii, nu si n cazurile n care apreciaz c aceste dispozitii sunt ilegale. Functionarul public are dreptul s refuze, n scris si motivat, ndeplinirea dispozitiilor primite de la superiorul ierarhic, dac le consider ilegale. Dac cel care a emis dispozitia o formuleaz n scris, functionarul public este obligat s o execute, cu exceptia cazului n care aceasta este vdit ilegal. Functionarul public are ndatorirea s aduc la cunostint superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispozitia, astfel de situatii. Functionarii publici au ndatorirea s pstreze secretul de stat si secretul de serviciu, n conditiile legii, precum si confidentialitatea n legtur cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostint n exercitarea functiei publice, n conditiile legii, cu exceptia informatiilor de interes public. FP le este interzis s solicite sau s accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru altii, n considerarea functiei lor publice, daruri sau alte avantaje. La numirea ntr-o functie public, precum si la ncetarea raportului de serviciu, functionarii publici sunt obligati s prezinte, n conditiile legii, declaratia de avere. Declaratia de avere - anual. Functionarii publici au obligatia de a rezolva, n termenele stabilite de ctre superiorii ierarhici, lucrrile repartizate. FP le este interzis s primeasc direct cereri a cror rezolvare intr n competenta lor sau s discute direct cu petentii, cu exceptia celor crora le sunt stabilite asemenea atributii, precum si s intervin pentru solutionarea acestor cereri. Functionarii publici sunt obligati s urmeze forme de perfectionare, a cror durat cumulat este de minimum 7 z i l e / a n Functionarii publici care urmeaz programe de formare specializat n administratia public, cu o durat mai mare de 90 de zile, organizate de Institutul National de Administratie sau de alte institutii similare din strintate, finantate din bugetul de stat sau local, sunt obligati s se angajeze n scris c vor lucra n administratia public, cel putin 5 ani de la terminarea programelor. n cazul nerespectrii angajamentului, functionarii publici sunt obligati s restituie institutiei sau autorittii publice contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfectionare, calculate n conditiile legii. Functionarii publici au obligatia s respecte ntocmai regimul juridic al conflictului de interese si al incompatibilittilor, stabilite potrivit legii. CONFLICTUL DE INTERESE situatia n care o persoan care exercit o demnitate public sau o functie public are un interes personal de natur patrimonial care ar putea influenta ndeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care i revin potrivit Constitutiei si altor acte normative. Definitia dat conflictului de interese n Legea nr. 161/2003 se ndeprteaz si de legislatia european a crei definitie, mult mai complet, consider c situatia conflictului de interese apare atunci cnd un functionar are un interes privat care ar putea influenta sau are potentialul de a influenta obiectivitatea sau impartialitatea deciziilor sale.Interesul privat al functionarului public include un avantaj fie al su, fie al familiei sale, rudelor apropiate, prieteni, persoane sau organizatii cu care acesta are realtii economice sau politice. Cu privire la incompatibilittile cu calitatea de functionar public se remarc faptul c Legea privind statutul functionarului public se limiteaz la instituirea principiului interdictiei cumulrii calittii de functionar public cu orice alt functie public precum si cu functiile exercitate n regiile autonome, societtile comerciale ori n alte unitti cu scop

lucrativ. Codului de conduit a FP care, stabilind principiile care guverneaz conduita moral si profesional a FP suprematia legii,prioritatea interesului public ,asigurarea egalittii de tratament a cettenilor n fata autorittilor, profesionalismul, impartialitatea si independenta, integritatea, libertatea gndirii si a exprimrii, cinstea si corectitudinea- va asigura cadrul legal necesar adoptrii deciziilor de ctre functionarii publici n conditii de obiectivitate si impartialitate. RASPUNDEREA FUNCTIONARILOR PUBLICI//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// Rspunderea administrativ este forma rspunderii juridice specific dreptului administrativ, care i-a nastere n principal n situatia nclcrii unei norme de drept administrativ. n ce priveste dreptul administrativ, se sustine c exist trei mari categorii de rspunderi: - rspunderea administrativ propriu-zis (administrativ-disciplinar); rspunderea contraventional; - rspunderea administrativ-patrimonial. Rspunderea administrativ-disciplinar este definit ca fiind situatia juridic ce const n complexul de drepturi si obligatii conexe, continut al raporturilor juridice sanctionatorii, stabilite, de regul, ntre un organ al administratiei publice sau, dup caz, un functionar public si autorul unei abateri administrative (organ de stat, functionar public, structur nestatal, persoan fizic), abatere care nu este contraventional. Conform Legea nr. 188/1999 (Statutul functionarilor publici), sunt ABATERI DISCIPLINARE:ntrzierea sistematic n efectuarea lucrrilor;absente nemotivate de la serviciu;interventiile sau struintele pentru solutionarea unor cereri n afara cadrului legal;atitudinile ireverentioase n timpul exercitrii atributiilor de serviciu;nerespectarea secretului profesional sau a confidentialittii lucrrilor care au acest caracter;refuzul nejustificat de a ndeplini sarcinile si atributiile de serviciu;neglijenta repetat n rezolvarea lucrrilor; manifestri care aduc atingere prestigiului autorittii sau institutiei publice din care face parte;exprimarea sau desfsurarea, n calitate de functionar public ori n timpul programului de lucru, a unor opinii sau activitti publice cu caracter politic;nclcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitti si interdictii privind functionarii publici. Sanctiunile administrativ-disciplinare sunt msuri de constrngere, cu efect educativ, care se iau fat de functionarii publici care au svrsit cu vinovtie abateri disciplinare. Prin aplicarea sanctiunilor administrativ-disciplinare se urmreste aprarea ordinii si disciplinei n institutie, educarea functionarilor publici n spiritul exercitrii cu rspundere a atributiilor care le revin si prevenirea svrsirii altor abateri disciplinare. Sanctiunile administrativ-disciplinare sunt msuri de constrngere, cu efect educativ, care se iau fat de functionarii publici care au svrsit cu vinovtie abateri disciplinare. Prin aplicarea sanctiunilor administrativ-disciplinare se urmreste aprarea ordinii si disciplinei n institutie, educarea functionarilor publici n spiritul exercitrii cu rspundere a atributiilor care le revin si prevenirea svrsirii altor abateri disciplinare. IN LEGISLATIA NOASTRA CUMULUL SANCTIUNILOR DISCIPLINARE NU ESTE ADMIS, ceea ce nseamn c pentru o abatere disciplinar a functionarului public nu i se poate aplica acestuia dect o sanctiune, chiar dac au fost nclcate mai multe ndatoriri de serviciu. Aceasta nu exclude ns cumulul de sanctiuni de natur diferit - disciplinar si penal, disciplinar si material etc., dac fapta are relevant pe mai multe planuri. Sanctiunea disciplinar are un caracter personal, aplicarea de sanctiuni colective ntregului personal al unittii sau a unui compartiment de munc nu este admis de legislatia noastr. Statutul functionarului public prevede c la individualizarea sanctiunii se va tine seama, n mod obligatoriu, de cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, mprejurrile n care a fost svrsit, gradul de vinovtie a functionarului, consecintele abaterii, comportarea general n serviciu a functionarului, precum si de existenta n antecedentele acestuia a altor sanctiuni disciplinare. GRAVITATEA FAPTEI se apreciaz prin prisma rezultatului acesteia si a importantei obligatiei de serviciu care a fost nclcat. Atunci cnd fapta functionarului public priveste neexercitarea sau exercitarea necorespunztoare a uneia din atributiile de baz ale acestuia, ori a adus si o perturbare important a activittii n institutie sau a produs si un prejudiciu material acesteia se va aplica, desigur, o sanctiune mai aspr. n cazul mprejurrilor n care a fost svrsit abaterea disciplinar, se verific mai nti dac nu exist o cauz de natur s nlture rspunderea disciplinar. Legitima aprare, starea de necesitate, constrngerea fizic sau moral, cazul de fort major, cazul fortuit, eroarea de fapt constituie asemenea cauze care nltur rspunderea disciplinar. Betia nu constituie ns o asemenea cauz, dimpotriv, deoarece provocarea ei, chiar involuntar, n timpul serviciului, constituie o nclcare a disciplinei muncii. Nici iresponsabilitatea si minoritatea nu sunt aplicabile n rspunderea disciplinar. Alturi de cauzele de responsabilitate sunt si cazuri n care, desi toate conditiile rspunderii sunt ntrunite, rspunderea este nlturat pentru cauze prevzute de lege, cum este prescriptia, care nu nltur existenta abaterii, ci numai consecintele acesteia. Gradul de vinovtie se apreciaz n functie si de datele personale ale functionarului: pregtirea general, capacitatea profesional, dac a svrsit abaterea disciplinar cu intentie sau din culp etc. Urmrile abaterii disciplinare svrsite se apreciaz n raport de periculozitatea social a acesteia, avndu-se n vedere dac abaterea a avut sau nu drept consecint producerea unei pagube materiale unittii si n ce const acea pagub. SANCTIUNILE DISCIPLINARE sunt:mustrare scris;diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioad de pn la 3 luni;suspendarea dreptului de avansare n gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare n functia public pe o perioad de la 1 la 3 ani;trecerea ntr-o functie public inferioar pe o perioad de pn la un an, cu diminuarea corespunzatoare a salariului;destituirea din functia publica. Mustrarea const n notificarea scris prin care i se pune n vedere functionarului care a svrsit o abatere disciplinar c nu si-a ndeplinit n mod corespunztor una sau mai multe atributii de serviciu sau c a nclcat o anumit regul de comportare n cadrul autorittii administrative. Orientativ se poate spune c mustrarea se aplic functionarului public care a svrsit, fr intentie, pentru prima dat, o abatere de mic important, care nu a adus si nici nu putea s aduc o pagub material unittii. Diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe timp de 1-3 luni are prin natura ei, un caracter preponderent patrimonial. Ea se aplic, de regul, celor care din culp sau chiar cu intentie, au svrsit o abatere disciplinar grav, care a avut ca urmare producerea unei pagube materiale unittii. Reducerea indemnizatiei de conducere priveste

numai pe functionarii publici care au dreptul la aceast indemnizatie si se execut cumulativ (nu alternativ) cu reducerea salariului.

Trecerea ntr-o functie inferioar (cu diminuarea corespunztoare a salariului) pe o perioad de pn la 12 luni si suspendarea dreptului de avansare n gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare n functia public pe o perioad de la 1 la 3 ani reprezint sanctiunile disciplinare cele mai severe cu mentinerea raportului juridic de functiune. Aceaste sanctiuni se aplic acelor functionari publici care, nefiind la prima abatere, svrsesc cu intentie, grave abateri de la ordinea disciplinar, aducnd prejudicii deosebite unittii, n mprejurri si cu antecedente disciplinare care confer abaterii un grad ridicat de periculozitate. Abaterile minore, chiar repetate, nu justific, n sine, aplicarea acestor sanctiuni dect n cazuri de exceptie, atunci cnd nssi repetarea denot o atitudine negativ si continuat. Aceste sanctiuni se plaseaz la pragul eliberrii (destituirii) din functie, fiind totusi posibil nc ndreptarea persoanei care a svrsit o abatere disciplinar. Destituirea din functie are ca efect direct ncetarea raporturilor de serviciu ale functionarului public cruia i s-a aplicat. Aceast sanctiune, cu caracter de exceptie, este o msur extrem si se va lua numai cnd continuarea raportului juridic de functiune cu functionarul public care a svrsit o abatere disciplinar nu mai este posibil. Sanctiunea se aplic atunci cnd se svrseste o abatere grav sau cnd se ncalc n mod repetat obligatiile de serviciu, inclusiv normele de comportare n unitate. Dispozitiile normative n vigoare nu precizeaz criteriile dup care o abatere poate fi considerat de o asemenea gravitate nct s justifice sanctiunea disciplinar a destituirii din functie. Gravitatea abaterii urmeaz a fi apreciat de ctre cel abilitat s aplice sanctiunea, pe baza analizei criteriilor indicate de legiuitor pentru aplicarea oricrei sanctiuni disciplinare. n general, abaterea disciplinar este considerat grav n cazul cnd fapta svrsit pericliteaz n mod vdit bunul mers al institutiei, viata sau integritatea unor persoane etc. Cea de-a doua ipotez priveste situatia n care functionarul public ncalc n mod repetat obligatiile sale de serviciu, inclusiv normele de comportare n unitate. Repetarea nclcrii obligatiilor de serviciu, inclusiv a normelor de comportare este realizat indiferent de faptul dac abaterile sunt de acelasi fel sau diferite, putnd coexista si o nclcare a obligatiilor de serviciu cu o nclcare a normelor de comportare. Msura destituirii din functie poate fi luat n termen de cel mult o lun de la constatarea, de ctre conductorul unittii, a mprejurrii care constituie temeiul aplicrii sanctiunii, dar nu mai trziu de 6 luni de la data svrsirii abaterii. Aceste termene sunt comune tuturor functionarilor publici si, n general, tuturor salariatilor, exceptnd unele categorii pentru care, prin legi speciale, sunt prevzute alte termene, cum este cazul art. 210 din Statutul personalului didactic, potrivit crora sanctiunile disciplinare se aplic n termen de cel mult 60 de zile de la constatarea abaterilor, dar nu mai trziu de un an de la data svrsirii lor. CUMUL RASPUNDERII PENALE CU RASPUNDEREA DISCPLINARA A FUNCTIONARILOR PUBLICI Sunt situatii n care unele fapte ilicite cuprind att trsturi constitutive ale unei infractiuni sau contraventii, ct si pe acelea ale unei abateri disciplinare. Asadar, aceleiasi persoane, pentru aceeasi fapt, urmeaz a i se aplica mai multe msuri de constrngere, n raport de formele rspunderii, ale cror conditii sunt ntrunite prin svrsirea faptei respective. Astfel, nendeplinirea sau ndeplinirea defectuoas a unui act constituie o atingere a ordinii interioare, deci o abatere disciplinar care poate atrage sanctiunea destituirii din functie. Dar, totodat, aceeasi fapt poate fi calificat si infractiune (de exemplu, abuz n serviciu contra intereselor publice, prin vtmarea adus activittii institutiei, din care cauz functionarul va rspunde att penal, ct si disciplinar). Dac conducerea unittii apreciaz c functionarul public a svrsit fapte infractionale, msura eliberrii din functie nu poate fi luat nainte de a fi stabilit, prin hotrrea rmas definitiv a instantei judectoresti competente, vinovtia acesteia. Deci penalul tine n loc nu numai civilul, ci si disciplinarul, institutia suspendnd numai din functie pe functionarul mpotriva cruia s-a depus o plngere penal ori acesta a fost trimis n judecat pentru fapte penale incompatibile cu functia detinut. Asadar, ori de cte ori fapta functionarului ntruneste elementele unei infractiuni care este incompatibil cu functia detinut, sanctiunea disciplinar a destituirii din functie urmeaz a fi subordonat stabilirii responsabilittii penale si depinde de aceasta. Dac n cursul procesului penal (n faza urmririi ori a judectii) din probele administrate se ajunge la concluzia inexistentei rspunderii penale, prin aceasta nu se nltur posibilitatea tragerii la rspundere disciplinar. Astfel, este posibil s se constate c fapta svrsit de functionar nu este prevzut de legea penal sau, desi este prevzut, i lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii, nu prezint gradul de pericol social al unei infractiuni ori a intervenit amnistia etc. Dac n cauz nu se poate retine rspunderea penal a functionarului, nimic nu se opune ca unitatea s aplice msura destituirii din functie, binenteles, dac sunt ntrunite conditiile necesare pentru aplicarea acestei sanctiuni. Destituirea din functie se impune si n situatia n care, printr-o hotrre definitiv a instantei penale, functionarul public este condamnat, dac prin fapta sa s-au nclcat totodat si obligatiile de serviciu, inclusiv normele de comportare n societate, aceasta fcndu-l incompatibil pentru functia ocupat. Destituirea din functie nu se va putea face n cazul n care instanta penal a constatat, prin hotrrea rmas definitiv, inexistenta faptei sau nevinovtia functionarului public. Pe lng rspunderea disciplinar svrsirea unei fapte de ctre un functionar public n exercitiul atributiilor de serviciu poate s atrag rspunderea contraventional sau rspunderea penal dac fapta svrsit ntruneste elementele constitutive ale unei infractiuni. RASPUNDEREA CIVILA Legea nr. 188/1999 instituie si rspunderea civil a functionarilor publici pentru pagubele

produse cu vinovtie patrimoniului autoritii sau institutiei publice n care functioneaz; pentru nerestituirea n termenul legal a sumelor ce I s-au acordat necuvenit; pentru daunele pltite de autoritatea sau institutia public, n calitate de comitent, unor tette persoane, n temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. Repararea pagubelor aduse autorittii sau institutiei publice se dispune prin emiterea de ctre conducatorul autorittii sau institutiei publice a unui ordin sau a unei dispozitii de imputare, n termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dup caz, prin asumarea unui angajament de plat, iar n ultima situtie pe baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile. mpotriva ordinului sau dispozitiei de imputare functionarul public n cauz se poate adresa instantei de contencios administrativ. Dreptul conducatorului autorittii sau institutiei publice de a emite ordinul sau dispozitia de imputare se prescrie n termen de 3 ani de la data producerii pagubei. SERVICIUL PUBLIC Administratiei publice i revine sarcina de a actiona pentru satisfacerea unor interese generale n anumite domenii n care initiativa particular nu ar putea s aduc dect o satisfacere incomplet a acestor interese. Notiunea de administratie public poate primi trei acceptiuni: n sens organic ea desemneaz un ansamblu de agenti si de mijloace pe care o persoan de drept public le afecteaz pentru ndeplinirea unei anumite sarcini; n sens material sau functional ea se refer la o activitate de interes general, pe care administratia este chemat s o desfsoare. Se poate adauga al treilea care asociaz o activitate unui regim juridic derogatoriu de la dreptul comun. n functie de criteriul formei de organizare serviciile publice pot fi clasificate n organe ale administratie publice, institutii publice si regii autonome. Dup natura lor serviciile publice se pot clasifica n servicii tehnico-administrative, servicii economice si servicii socio-culturale. Dup gradul de extensie exist servicii nationale- organizate la nivel national, servicii locale- organizate la nivel judetean, orsenesc sau comunal. n functie de raporturile cu sectorul privat distingem servicii monopolizate de ctre stat, servicii exercitate n paralel de autoritti administrative si persoane de drept privat, servicii publice realizate de persoane de drept public supuse controlului autorittilor administrative. n functie de modul de gestionare deosebim administrarea printr-o regie autonom sau institutie public, contractul de concesionare, locatia de gestiune, contractul civil, contractul comercial. PRINCIPIILE SERVICIULUI PUBLIC sunt: continuitatea, egalitatea tuturor n fata serviciului public si adaptarea serviciului public la necesittile sociale. Principiul continuittii semnific faptul c activitatea serviciului public trebuie s se desfsoare n mod continuu si fr ntreruperi ntruct ea vine s satisfac o necesitate cu caracter continuu a societtii. Acest principiu se materializeaz n impunerea unor restrictii dreptului functionarilor publici la grev. Principiul egalitatii - toti cettenii trebuie s aib acces n aceeasi msur la serviciile publice organizate de ctre stat. n practic realizarea acestui principiu este asigurat prin eliminarea oricrei discriminri din activitatea serviciilor publice si organizarea acestora ntr-un mod care s permit tuturor cettenilor se beneficieze de acestea. Principiul adaptrii serviciului public la necesittile sociale are la baz faptul c nsusi interesul general crei serviciul public vine s i rspund se modific n timp. Adaptarea serviciului public devine astfel o necesitate n lipsa realizrii creia activitatea acestuia ar fi golit de continut si deci inutil.