Sunteți pe pagina 1din 1

Fisa autorului

George Calinescu

Scurte date biografice Opera

George Clinescu (n. 19 iunie 1899, Bucureti d. 12 martie 1965, Otopeni ) a fost un critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician romn, personalitate enciclopedic a culturii i literaturii romne, de orientare, dup unii critici, clasicizant, dup alii doar italienizant sau umanist. Este considerat drept unul dintre cei mai importani critici literari romni din toate timpurile, alturi de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu.. Principii de estetic Impresii asupra literaturii spaniole Enigma Otiliei Universul poeziei Istoria literaturii romne de la origini pn n present Opera lui Mihai Eminescu
1. Opera a fost publicata cu scopul de a da oricui increderea ca avem o stralucita literatura care slujeste drept cea mai clara harta a poporului roman; 2.Un element important al operei este cel al perspectivei estetice asupra intregii evolutii al lit.romane in timp , acordind atentie doar personalitatilor care au creat o opera cu valori artistice si renuntind la autorii care au numai merite ce tin de istorie culturii in general; 3.El sustinea idea ca nu e cu putinta o critica fara perspectiva totala istorica dupa cum si istoria literaturii trebuie sa apeleze la criteriile estetice ale criticuluiistoria literara este o istorie de valori si intii de toate sa stabileasca valori ,adica sa fie critic.; 4.Cit despre opera Principii de estetica el promova idea ca fenomenul estetic este un se ntiment particular pe care nu toti il au ,care stabileste granitele dintre opera si copodopere 5.El afirma ca Toate straduintele esteticienilor sint inutile speculatii in jurul goalei notiuni de arta ; 6.G. Calinescu nu crede decit intr-un corp de observatii psihologice,sociologice,tehnice asupra artelor deduse de creitici,adica de oameni inzestrati cu perceptii a fenomenelor artistice,cu valoare instructive;

Idei promovate

Citate

n art, voina e un element secundar, totul depinde de talent. Cel mai lene dintre poei poate face poezie mare, aproape fr s vrea i s tie. Pentru o fat, reuita n via nu e o chestiune de studiu i de energie. Rostul femeii este s plac, afar de asta nu poate fi fericire. Dumnezeu sunt eu, tu, pmntul, cerul, tot ce exist pe lume. Toate fac parte din Dumnezeu, dect c noi suntem mrginii pe loc i n timp, pe cnd Dumnezeu e nesfrit. Ca s se fac nelei, poeii se joac, fcnd ca i nebunii, gestul comunicrii fr s comunice, n fond, nimic, dect nevoia fundamental a sufletului uman de a prinde sensul lumii.