CONSTITUTIA DIN 1866

ndepartarea lui Cuza, n februarie 1866, de pe tronul Principatelor Unite punea serioase probleme succesorilor sai o locotenenta domneasca n care erau reprezentate ambele Principate si armata, Guvernul provizoriu si o Adunare proclamata imediat Constituanta. Desi putin agreat de unele Mari Puteri, printul strain a fost acceptat n cele din urma drept fapt mplinit. Astfel, ziua de 10 mai 1866 a marcat instaurarea n Romnia a dinastiei prusace de HohenzollernSigmaringen. A. Adoptarea Constitutiei Dupa dezbateri aprinse ntre conservatori si liberali, noua Constitutie a fost votata n Adunarea Legislativa la 29 iunie 1866 si promulgata de Carol I la 1 iulie 1866. Adoptarea ei a reprezentat o necesitate istoric a pentru ca noua lege fundamentala trebuia: (1) sa raspunda noilor realitati politice de dupa nlaturarea domniei autoritare a lui Cuza (2) sa reprezinte temeiul juridic al domniei si apoi al monarhiei constitutionale. B. Trasaturi generale este prima constitutie interna romneasca elaborata de reprezentanti legitimi ai natiunii = adica de Parlament. a avut la baza modelul constitutiei belgiene din 1831, una dintre cele mai liberale si echilibrate constitutii europene din perioada = motivul alegerii acestui model a avut la baza sintagma Romnia Belgia Orientului, adica dorinta ca Marile Puteri sa aiba n privinta statutului politic al Romniei o pozitie asemanatoare cu cea fata de Belgia. este prima lege fundamentala care proclama oficial numele tarii de Romnia (art.1). a reprezentat o constitutie de factura liberala n sensul ca oferea cadrul favorabil dezvoltarii si modernizarii societatii romnesti, a unui regim democratic (n limitele epocii), aseznd Statul romn, pe principii de organizare moderne, necesare integrarii Romniei ntre statele europene moderne. a fost rezultatul compromisului dintre conservatori si liberali, socotita o emanatie a ambelor forte politice. a pus bazele domniei constitutionale (1866-1881) si apoi a monarhiei constitutionale (1881-1938). C. Continutul Constitutiei n privinta teritoriului tarii introducea: caracterul unitar al statului si numele de Romnia (art.1) = Principatele Unite Romne constituie un singur Stat indivizibil, sub numele de Romnia . caracterul nealienabil al teritoriului (art.2) = Teritoriul Romniei este nealienabil. n privinta puterilor n stat introducea: a) principiul suveranitatii nationale (poporului) = nscris n art.31: Toate puterile statului emana de la natiune. b) principiul guvernarii reprezentative si responsabile: potrivit acestui principiu natiunea nu poate guverna dect prin reprezentanti. nscris n art.31 = Toate puterile Statului emana de la natiune care nu le poate exercita dect numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate n Constitutiunea de fata si n art.32 = orice lege cere nnoirea a celor 3 ramuri ale puterii legiuitoare Domn, Senat, Adunarea Deputa tilor; nicio lege nu poate fi supusa sanctiunii domnului dect dupa ce a fost discutata si votata liber de majoritatea ambelor Camere ale Parlamentului.

c) principiul responsabilitatii ministeriale = ministrii erau raspunzatori de actele domnului (regelui) pe care le contrasemnau (art.92) si se faceau raspunzatori pentru deciziile luate n fata Parlamentului. d) principiul monarhiei ereditare nscris n art.82, prin care puterile constitutionale ale domnului (regelui) sunt ereditare n linie directa si legitima n familia lui Carol I Hohenzollern: din barbat n barbat prin ordinul de primogenitura (primul fiu) si cu excluderea perpetua a femeilor si a cobortorilor ei. e) principiul separatiei puterilor n stat, din acest punct de vedere: puterea executiva: _ este exercitata de Domn si Guvern_

Domnul conform art.35 exercita puterea executiva n mod regulat prin constitutie _ conform art.92 = Persoana Domnului este neviolabila. (nu putea fi adusa nicio atingere persoanei sale) _ era irevocabil = puterile lui erau ereditare si pe viata _ era seful statului _ era comandantul suprem al armatei _ ncheia tratate si conventii cu acordul Parlamentului _ acorda decoratii si distinctii _ avea drept de a numi si revoca ministri _ numea premierul _ avea dreptul de a bate moneda _ avea dreptul de amnistie politica, de gratiere _ numea si confirma n toate functiile publice _ dispunea de dreptul de a dizolva Parlamentul sau de a-l convoca sau amna _ putea declara razboi sau ncheia pace _Guvernul _ format din ministri numiti / revocati de domn (rege) _ condus de premier, numit de Domn _ potrivit art.92 = ministrii erau raspunzatori de actele domnului, pentru ca le contrasemnau _ era raspunzator si n fata Parlamentului Puterea legislativa: _ exercitata colectiv de Domn si Parlament = Reprezentanta Nationala, conform art.32 = Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Domn si reprezentatiunea nationala si art.33 = initierea legilor este data fiecareia dintre cele 3 ramuri ale puterii legislative Domnul o avea drept de a initia legi, dar cu amendamentul de la art.92 niciun act al o suveranului nu avea tarie daca nu era contrasemnat de un ministru o avea drept de veto absolut = de a se opune legilor initiate si votate de Parlament o (Carol I nu s-a folosit de acest drept niciodata). o sanctiona si promulga legile Parlamentul o numit si Adunare Legislativa sau Reprezentanta Nationala o avea componenta bicamerala = Senat + Adunarea Deputatilor o avea drept de autoconducere

o o o o

avea drept de a initia legi (art.33) vota, modifica sau abroga legile reprezenta un for de control al executivului, pentru ca avea dreptul de interpelare a o ministrilor = ntrebari prin care acestia trebuiau sa justifice anumite acte ale lor o dadea motiuni de cenzura guvernului sau de a deschide anchete o lucra n sesiuni ce se deschideau la 15 noiembrie, cu durata de 4-5 luni o sedintele erau publice, dar n unele situatii (la cererea presedintelui Camerei sau o Senatului sau a min. 10 senatori/deputati, deliberarile se puteau face n secret). o o atributie ce apartinea numai Adunarii Deputatilor era aceea de a discuta si vota o bugetul tarii. Puterea judecatoreasca: _ exercitata de instantele judecatoresti (Curti de judecata si tribunale) _ instanta suprema de judecata era Curtea de Casatie _ hotarrile si sentintele se pronuntau n virtutea legii si se executau n numele Domnului _ pentru prima data, Constitutia din 1866 introducea tribunalele cu jurati. o o o

Concluzie: n privinta puterilor n stat, Constitutia din 1866 acorda largi prerogative Domnului (din 1881 Regelui), implicnd institutia centrala n toate structurile de putere ale statului = n cea executiva, cu Guvernul, n cea legislativa, cu Parlamentul si n cea judecatoreasca, pentru ca hotarrile instantelor se executau n numele Domnului (Regelui). n privinta drepturilor si libertatilor cetatenesti: o art.5 = libertatea constiintei, presei, nvatamntului, ntrunirilor si asocierilor. o art.7 = conditiona acordarea cetateniei romne de apartenenta la religia crestina (articol cu tenta o antisemita pentru ca lovea n evrei religie mozaica; va fi abrogat n 1879). o art.10 = egalitatea romnilor n fata legilor si obligatiilor, darilor si sarcinilor publice. o art.19 = declara proprietatea de orice natur a si toate creantele asupra statului sacre si o neviolabile. o _alte drepturi drept de azil politic, libertatea absolut a a cuvntului si presei, libertatea individuala n privinta sistemului electoral, Constitutia includea si o noua lege electorala: o _ bazata pe vot censitar, vrsta minima a alegatorilor fiind de 21 ani o _ sistemul electoral cuprindea 6 colegii electorale 4 pentru Adunarea Deputatilor si 2 pentru Senat _ Adunarea Deputatilor _ aleasa de 4 colegii electorale _ colegiul I si II > conservatorilor = marilor proprietari funciari care aveau un venit de peste 300 galbeni (colegiul I) sau ntre 100-300 galbeni (colegiul II). Votul era direct. _ colegiul III apartinea burgheziei, liber-profesionistilor si ofiterilor n retragere, care plateau un impozit de cel putin 80 de galbeni. Votul era direct. _ colegiul IV apartinea taranimii care platea un impozit ct de mic. Votul era indirect = prin delegati = 1 delegat la 50 iar toti delegatii dintr-un judet alegeau un deputat. _ deputatii erau alesi pentru un mandat de 4 ani; trebuiau sa fi mplinit vrsta de 25 de ani. _ Senatul _ ales de 2 colegii unul al proprietarilor funciari, unul al proprietarilor de imobile (burgheziei)

_ senatorii se alegeau pe 8 ani, dar pentru jumatate din locurile de senatori se efectuau prin tragere la sorti, noi alegeri la 4 ani; trebuiau sa fi mplinit vrsta de 40 de ani. Concluzii la legea electorala: - avantaja pe marii proprietari funciari care din totalul de 6 colegii detineau 3 = tocmai de aceea, ajunsi la guvernare, liberalii au modificat n 1884 legea, reducnd de la 4 la 3 colegiile din Adunarea Deputatilor pentru a egaliza lupta pentru puterea politica; - a stat n vigoare din 1866 pna n 1918 = cnd a fost introdusa legea votului universal. D. Semnificatia Constitutiei de la 1866 Pe plan intern: a creat cadrul necesar functionarii institutiilor moderne ale statului a reglementat statutul monarhiei din Romnia, punnd bazele monarhiei constitu tionale a stat la baza vietii politice din perioada 1866-1923 a suferit 3 modificari, n: 1879 = cnd a fost abrogat art.7. 1884 = cnd a fost modificata legea electorala prin reducerea de la 4 la 3 a colegiilor din Adunarea Deputatilor 1917 = ultima modificare; modificate art.57 si art.67 pentru a se putea introduce legea votului universal si pentru a se putea nfaptui reforma agrara (art.19)

Pe plan extern: - Constitutia din 1866 a fost perceputa de Marile Puteri ca o manifestare a dorintei de independenta a romnilor pentru ca: a fost promulgata de Carol I fara aprobarea Marilor Puteri prevedea ereditatea domnului depasea statutul de autonomie permis prin tratatele internationale nu amintea nimic de regimul de suzeranitate si de garantie colectiva atribuia domnului prerogative de sef suveran titulatura statului si inviolabilitatea teritoriului (art.1 si art.2) aveau n vedere perspectiva nlaturarii definitive a suzeranitatii otomane.

CONSTITUTIA DIN 1866

In 1866 -2 evenimente semnificative s-au petrecut in dezvoltarea politica a Romaniei moderne.Inscaunarea unui print strain Carol 1 Hohenzollern Sigmaringen (1866-1914)1866-1881 (Romania a fost proclamata regat )(domn/principe) 1881-1914- rege ; si aplicarea unei constitutii liberale. Constitutia de la 1866 nu a fost supusa aprobarii marilor puteri europene , a fost sanctionata si promulgata de domnitor , iar la 1 /13 iulie 1866 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Este prima constitutie interna romneasca elaborata de reprezentanti legitimi ai natiunii = adica de Parlament. A avut la baza modelul constitutiei belgiene din 1831, una dintre cele mai liberale si echilibrate constitutii europene din perioada = motivul alegerii acestui model a avut la baza sintagma Romnia Belgia Orientului, adica dorinta ca Marile Puteri sa aiba n privinta statutului politic al Romniei o pozitie asemanatoare cu cea fata de Belgia. Este prima lege fundamentala care proclama oficial numele tarii de Romnia (art.1). Aa reprezentat o constitutie de factura liberala n sensul ca oferea cadrul favorabil dezvoltarii si modernizarii societatii romnesti, a unui regim democratic (n limitele epocii), aseznd Statul

romn, pe principii de organizare moderne, necesare integrarii Romniei ntre statele europene moderne. A fost rezultatul compromisului dintre conservatori si liberali, socotita o emanatie a ambelor forte politice. A pus bazele domniei constitutionale (1866-1881) si apoi a monarhiei constitutionale (1881-1938). Era introduse principiul separariiputerilor in stat si respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. Drepturi si libertati cetatenesti prevazute in Constitutie sunt: art.5 = libertatea constiintei, presei, nvatamntului, ntrunirilor si asocierilor. art.7 = conditiona acordarea cetateniei romne de apartenenta la religia crestina (articol cu tenta antisemita pentru ca lovea n evrei religie mozaica; va fi abrogat n 1879). art.10 = egalitatea romnilor n fata legilor si obligatiilor, darilor si sarcinilor publice. art.19 = declara proprietatea de orice natura si toate creantele asupra statului sacre si neviolabile. alte drepturi drept de azil politic, libertatea absoluta a cuvntului si presei, libertatea individuala dreptul la libera asociere , libertatea persoanei , inviolabilitatea domiciliului si al proprietatii , libertatea constiintei si a persoanei . Puterea era dispusa astfel: Executiva era sustinuta de domn /principe/rege si de Guvern ce era condus de un prim-ministru ales de domn.Primul-ministru alegea cabinetul ce trebuie aprobat de monarh . Legislativa era detinuta de domn/principe/rege si Parlamentul Bicameral (Senat si Camera Deputatilor).Ales prin vot censitar ,elabora bugetul si are rolul de a initia si sanctiona legile si putea interpela ministri. exercitata colectiv de Domn si Parlament = Reprezentanta Nationala, conform art.32 = Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Domn si reprezentatiunea nationala si art.33 = initierea legilor este data fiecareia dintre cele 3 ramuri ale puterii legislative Judecatoreasca de Inalta Curte de Casatie si Justitie ,orice hotarare se ia in numele domnului/principelui/regelui. Prerogativele domnului /principelui/regelui prevazute in Constitutie erau : -numea si revoca ministri -numea si confirma in toate functiile publice -era seful armatei -acorda distinctii si decoratii -avea dreptul de a bate moneda -putea declara razboi si inchei a tratate -avea initiativa legislativa -sanctiona si promulga legi Constitutia de la 1866 a fost un act riguros de independent fiind promulgata de domn fara a tine seama de suzeranitatea otomana si garantia colectiva a celor sapte mari puteri.

Ea a fost modificata in mai multe randuri: 1.1879 cand a fost modificat articolul 7 prin care este anulata interdictia obtinerii cetateniei romanilor de catre cei care nu erau crestini (evreii si musulmanii). 2.1889 cand se introduce noua titulatura a statului care devine regat , iar Carol si Elisabeta devin primii regi ai Romaniei.In 1889 a fost redus numarul colegiilor electorale de la 4-3 prin secolul ....Astfel , numarul celor cu drept de vot se mareste 3.1917 cand au fost votate proiectele de revizuire privind adoptarea votului universal si realizarea reformei agrare .Constitutia a ramas pana in 1923.