Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGLNICEANU IAI

FACULTATEA DE DREPT
MASTER TIINE PENALE I CRIMINALISTIC

REFERAT
PEDEPSELE N ANTICHITATE I RILE ROMNE
Materia: Infraciuni i pedepse n spaiul rom nesc

Profesor ndrumtor: Confereniar doctor: CRISTIAN

SANDACHE
Masterand,

Trnuceanu Cristian
2012 -2013

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

CUPRINS

PEDEAPSA n evoluia omenirii.........................................................................pag. 2 IMPERIUL ROMAN...............................................................................................pag. 9 PEDEPSELE N RILE ROM NE....................................................................pag. 13 CONCLUZII.............................................................................................................pag. 19 BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................pag. 20

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

PEDEAPSA n evoluia omenirii n contextul evolu iei omului ca i individ funcie de zona locuit , obiceiurile locului, clima i mediul de trai, precum i diversificarea religioas, regional, cultural, etnic si national, remarcm apariia comunit ilor sociale diversificate creatoare si posesoare fiecare dintre ele - de proprii legi de asigurare, aparare i impunere a ordinii publice sociale i siguranei cetenilor din acea comunitate. n epoca primitiv, probabil c administrarea pedepselor era condus de instinctele tribale, teoretic justificate de evoluia omului primordial, care ac iona instinctual, necerebral, un produs al simamintelor i emoiilor victimei i/sau rudelor sale afectate ntr -o cauzalitate direct animalic de supravieuire, ca racteristic luptelor pentru supravieuire individual sau de mic trib. Evoluia pedepsei n istoria civilizaiei confirmat de cercetri ale m rturiilor antice a cunoscut diverse evoluii funcie de zona i cultura local . Astfel, evreii, egiptenii, chinezii, asirienii, grecii, romanii i multe alte culturi din acele vremuri au inclus tortura ca i pedeapsa n sistemele lor de justiie. Romanii aveau r stignirea, evreii aveau lapidarea (lovirea cu pietre) i egiptenii aveau expunerea la soarele arzt or din de ert, toate duc nd n final la moarte. n antichitate, grecii i romanii utilizau tortura la interogatorii. Pn n al doilea secol dup Hristos, tortura a fost folosit numai pe sclavi. Dar dup aceast perioad a fost extins la to i membrii claselor sociale de jos. n acele vremuri, mrturia unui sclav era admis numai dac era obinut prin tortur. n marea lor arogan , autoritaile de atunci considerau c sclavii nu ar fi spus adevrul de bunvoie. 1 n dreptul asirian reg sim pedepse precum necarea, arderea, fiind totui admis rscumprarea sclavilor. Rstignirea - a intrat n contiinta general ca fiind cea mai veche metod de tortur, considerat metoda de execuie. Nu era des utilizat, ci doar n situa ii deosebite, prezentate ca exemple.

n Evul Mediu precum i n Epoca Modern Timpurie, instanele europene utilizau tortura n funcie de fapta savrit dar si de statutul social al f ptuitorului. Tortura era considerat un mijloc legitim de obinere a unei mrturisiri, pentru ob inerea numelui complicelui sau de alte informaii despre o crima.
1

www.crimetime.ro Tortura, justitie medievala care inca nu e istorie

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

Tortura era pedeapsa ingaduit de lege, dar doar dac existau deja jumatate din dovezile impotriva acuzatului. Tortura in era Inchizitiei a inceput in 1252 si a luat sfarsit in 1816, cand o bula papala a interzis-o. Tortura era indeplinita, de regula in mare secret, in temnite subterane. Prin contrast, executiile chinuitoare erau, de obicei, publice.

Dar in toata perioada moderna timpurie, torturarea vrajitoarelor a devenit un lucru obisnuit. Nenumarati oameni ce au fost doar banuiti ca au o relatie cu diavolul au fost torturati in public.

De-a lungul istoriei, pedeapsa cu moartea s-a concretizat n: Arderea pe rug n cazul celor condamnai de Inchiziie n Evul Mediu,

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

Decapitarea - Ghilotinarea rmas simbol al Revoluiei Franceze, dar nu numai,

Scaunul electric pedeaps ntlnit n SUA de azi,

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

Tragerea pe roat i Tragerea n teap pedepse folosite n rile Romne, n Evul Mediu, dar i n alte pri.

In timpurile biblice, uciderea unui membru al societatii putea fi pedepsita cu aceeasi moneda de catre rudele victimei, in spiritul legii talionului. Cutumele si legile pamantului s-au dovedit, insa, nu odata, mult mai complexe decat par la prima vedere. In aceeasi ordine de idei, cei lezati puteau solicita despagubiri materiale pe masura pierderii lor de la autorul crimei, aceasta constituind o practica des intalnita pe parcursul istoriei trecute Decisiva in schimbarea cursului istoric este conceptia conform careia varsarea sangelui reprezenta un pacat divin . Astfel, odata cu instituirea unor autoritati puternice si cu aparitia primelor sisteme de legi scrise, sunt interzise platile compensatorii, iar crimele intra sub jurisdictia necrutatoare a legii. 5

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

Ex. - Normele lui Hammurabi (1792-1750 i.H), regele babilonian - creator al unuia dintre primele coduri de legi cunoscute:

Daca un om ii scoate ochiul unui om liber, i se va scoate si lui ochiul. Daca el rupe oasele unui om liber, i se vor rupe si lui oasele. Daca un fiu isi loveste parintele, i se va taia mana. Daca o femeie a cauzat moartea sotului ei pentru un alt om, acea femeie va fi trasa in teapa. Daca un hot este descoperit in timp ce fura, va fi omorat. Daca un barbat foloseste violenta asupra sotiei altui barbat pentru a se culca cu ea, el va fi omorat, iar femeia considerata far vina. 2

EGIPT, (1650 1085 .Hr.) Instantele dispun si aplic pedeapsa cu moartea pentru conspiraii impotriva oranduirii statale, crime, viol, adulter feminin, furtul de animale , judectorilor corupi aplicandu-li-se pedeapsa capital - executata prin sinucidere impus. EVREII NOMAZI - n atenuarea pedepselor capitale - regasim aparitia unor noiuni juridice in timpul judecatii precum premeditarea, pedepsirea tentativei, circumstanele atenuante, legitim aprare. GRECIA - constatam ca procedura tribunalelor este diferit dac cei doi mpricinai sunt amndoi ceteni i dac sunt, unul sau cellalt , sau amndoi, meteci sau sclavi; tot astfel i pedeapsa este diferit n funcie de starea sociala pedepsele pecuniare : - amenda, - despgubirile, - confiscarea parial sau total a bunurilor pedepsele aflictive: exilul temporar (phyg) sau definitiv (aeiphyga) pierderea drepturilor ceteneti (atima), deteniunea (care, n afara condamnailor la moarte care -i ateapt execuia, ca Socrate, nu poate lovi dect pe neceteni), flagelarea pe o roat i, nsemnarea cu fierul rou i legarea unor ctue de gt i de picioare (xla), chinuri rezervate sclavilor, i n sfrit moartea.3 pedepsele infamante: au un caracter arhaic i religios, cum ar fi interdicia de a purta podoabe i de a intra n temple care le lovete pe femeile adultere, blestemul pronunat n contumacie mpotriva persoanelor vinovate de sacrilegiu, nscrierea dezonorant pe o stel i, n sfrit, refuzul de a permite nmormntarea. Magistratul care prezidase tribunalul, punea un grefier s ntocmeasc sentina i apoi trimitea acest act magistrailor nsrcinai cu executarea lui: Celor Unsprezece, care erau mai mari peste temniceri i peste clu, sau celor numii prctores, care percepeau amenzile, sau celor numii poleti, care erau nsrcinai s vnd prin licitaie public bunurile confiscate i s nmneze, dac era cazul, acuzatorului, prima care i revenea iar vistiernicilor Atenei - dijma legal cuvenita.4
2 3 4

Codul lui Hammurabi Editura Proema, 2001 www.istorie-edu.ro Istorie Universala - Grecia www.istorie-edu.ro Istorie Universala - Grecia

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

Lapidarea, atestat rareori, are aspectul unei execuii sumare, nfptuite chiar de popor, sub imperiul indignrii; n felul acesta, n 479 .Hr., Lycidas, care era de prere s se accepte propunerile lui Mardonios, a fost lapidat pe loc de ctre colegii lui i de ctre ceilali ceteni care erau de fa. Expunerea pe o scndur ridicat n sus era pedeapsa pirailor, a hotilor sau la comiterea de crim cu tlhrie. Ceilali condamnai la moarte, cnd nu li se ngduia s bea cucut, erau azvarliti in cariere de mina parasite.

CHINA extrem de violent n reprimarea infracionalitii nc din antichitate i pn n timpurile noastre regsim pedeapsa capital ! In China antic regsim practicarea sugrum rii, decapitarea beivilor, despicarea trupului n dou , ruperea trupului n dou, fierberea pedepsiilor n cazane cu ap sau ulei, b taia cu biciul sau nuiaua/bastonul.

De asemeni regasim pedepsirea membrilor familiei pedepsele fiind extinse asupra intregii familii a condamnatului !

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

China a practicat o metoda de tortur si executare care avea si menirea de a educa populatia. Procesul se tinea in public, iar victima, de regula un criminal, era legata de un stalp de lemn si torturata pana la moarte. I se taiau bucati de carne din corp, bucati care erau aratate celor din jur prin consacrata metoda Lingchi - moartea celor o mie de taieturi.

SPANIA Regasim toate modalitatile de tortura caracteristice timpurilor si epocilor popoarelor contemporane, dar nominalizez o foarte mediatizata executie-tortura publica, metoda fiind Taurul Incins

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

IMPERIUL ROMAN Sclavia era cel mai ntalnit sistem de pedepsire n masa. Cei mai muli indivizi deveneau sclavi n urma capturrii lor n timpul rzboaielor sau prin rpire. Sclavia ca practic social i economic s-a dezvoltat n antichitatea greco-roman. Grecia i Roma antice erau ambele societi sclavagiste. PEDEPSE MILITARE: Castigatio. Pedeaps corporal. Pecunaria multa. Pedeaps financiar. Munerum indictio. Pedeaps prin prelungirea serviciului militar. Militatiae mutatio sau Gradus deiectio. Degradare. Missio ignominiosa. Excludere din armat. Execuie. Pedeapsa cu moartea pentru fapte extrem de grave. Decimare. Pedeapsa cu moartea pentru un grup de persoane din care se alegea aleator tot a zecea persoan. Acetia erau decapitai sau omori cu pietre de colegi. Dizolvarea unei uniti. Msur rar, n general din cauze de raliere politic fa de uzurpatori, se pierdeau drepturile de la terminarea serviciului militar. PEDEPSE CIVILE: Despotismul oriental-elenistic - Persecuia contra cretinilor a cunoscut momente crude i nemaivzute: cretinii erau aruncai fiarelor n arene, alii erau ari pe rug, sfiai de animale i martirizai multe alte feluri. n anul 249 mpratul Decius a dat un edict de persecuie, prin care toi cretinii, indiferent de vrst sau stare social, erau obligai s vin personal i s apostazieze . Celor care fugeau li se confiscau averile i cnd se ntorceau acas erau ucii, dar cel mai des se urmrea apostazierea i nu uciderea lor. Origen spunea c atunci cnd cretinul suporta toate torturile erau ntristai toi judectorii, iar cnd apostaziau se bucurau nespus de mult (Contra Celsum, VIII). 5 Apostaziere = dezicere de credinta si trecerea la alta credinta Diocleian cere s fie consultat oracolul de la Milet care se pronun mportiva cretinilor. Din aceast cauz la 24 februarie 303 d primul edict mpotriva cretinilor, ce consta n interzicerea adunrilor, drmarea locaurilor de cult, apostazierea. Diocleian emite cel de-al doilea edict care consta n arestarea episcopilor, preoilor, diaconilor, exorcitilor i lectorilor, care dac nu apostaziau erau ucii.

www.istorie-edu.ro Istorie Universala - ROMA

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

La 27 septembrie 303 se d cel de-al treilea edict, toi membrii clerului fiind obligai s apostazieze, iar dac refuzau erau ucii. n 304 se d cel de-al patrulea edict, din iniiativa lui Galerius, declar ndu-se rzboi cretinismului i aplicndu-se pedepse foarte aspre. Justiia penal si pedepsele ei Criminalitatea, n special cea violent, a crescut n timpul rzboaielor punice cnd micii fermieri au srcit n detrimentul marilor proprietari, fiind silii s se mute n Roma. Numrul mare de sclavi, obinui n urma rzboaielor purtate de romani, au mrit numrul cetenilor romani care nu aveau un loc de munc la Roma. Lipsa unor ocupaii a acestora a condus la creterea infraciunilor. 6 Justiia penal (iudicia publica) se ocup cu problema crimelor clar definite, fiind la nceput atribuia comiiilor centuriate. Fiecare cetean roman are dreptul de a face apel la popor n procesele penale ( ius provocationis). Durata prea lung necesar derulrii procedurilor de judecat i incompetena comiiilor au fcut ca problemele penale s intre n atribuia tribunalelor ( quaestiones), la nceput celor extraordinare, iar mai trziu celor permanente (din secolul al II-lea .Hr.). Crimele ce in de dreptul penal roman au fost fixate n secolul I .Hr. la opt: omorul i otrvirea (de secariis et venificiis), delapidarea (de repetundis), falsul (de falsis), deturnarea banilor publici (de speculatu), violena (de vi), corupia i intrigile electorale (de ambitu), crima de lezmajestate (ofensa adus demnitii statului sau demnitii reprezentanilor si), prejudicierea dreptului de vot (de sodaliciis). Tribunalul este compus dintr-un preedinte (praetor sau un magistrat cu aceast funcie) i jurai alei prin tragere la sori de pe lista judectorilor (ntre 3 i 11 membrii). Procesul se judeca n Forum sau ntr-o Bazilic.

Acuzatorul era pus s jure c va merge pn la capt cu nvinuirile, astfel va fi pasibil de pedeaps. Dup ce este ascultat acuzatorul, este audiat i cel acuzat, dup care urmeaz avocaii acestora.

www.istorie-edu.ro Istorie Universala - ROMA

10

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

Dup prezentarea dovezilor i a martorilor urmeaz dezbaterile juriului. La finalul dezbaterilor preedintele tribunalului i ntreab pe jurai dac a u ajuns la o concluzie. Dac rspunsul este da, se trece la vot folosindu -se tblie inscripionate cu litera A (pentru Absolvo) i C (pentru Condamno). n caz de egalitate cel acuzat este absolvit de vina pentru care a fost acuzat. Judecata nu are posibilitatea de recurs. Pedepsele sunt cuprinse n lege: nchisoare, expulzare, pierderea drepturilor politice, biciuire, amenzi, interdicia apei i a focului (este moartea civil prin care omul este blestemat sacer). Cel gsit vinovat putea fi decapitat, spnzurat sau aruncat de pe Stnca Tarpeian. 7 Justiia penal n timpul Imperiului Roman Rolul de judector suprem i revine tot mpratului . Puterile sale pot fi delegate ca i n cazurile de drept civil. Senatul are un rol n acest domeniu, dar de cele mai multe ori el este nesemnificativ. Apar noi pedepse: crucificarea, munc forat n min, deportarea pe o insul din Marea Mediteran, moartea n aren (aruncat fiarelor slbatice sau ca gladiator). Justitia civila si pedepsele ei Actul de justiie la romani ncepe prin numirea de ctre un magistrat a unei instane de judecat competent i alegerea unui judector care s conduc procesul i s dicteze sentina. Justiia civil n timpul Republicii Justiia civil are ca domeniu de ocupaie conf lictele dintre persoane (succesorale, comerciale, etc.) i unele delicte, precum furtul, lezarea unei persoane libere (iniuria). Primul act se desfasura n faa praetorului care se ocup cu un anumit tip de cauze: edilul curuli pentru dispute comerciale; cenzor, consul sau cvestor pentru cauze n care statul se afl n opoziie cu un particular) marele pontif pentru probleme de natur religioas

Magistratul alege de pe o list un judector cu rol de arbitru, care trebuie s fie un cetean peste 30 de ani cu o moralitate ireproabil. Judectorii sunt alei pn n anul 123 .Hr. dintre senatori, ntre anii 123 -81 .Hr. dintre cavaleri i ntre 81 .Hr. 70 .Hr. iar dintre senatori. Statul social al judectorilor presupunea s aib cel puin un venit minim de 300.000 de sesteri. 8

7 8

www.istorie-edu.ro Istorie Universala - ROMA www.istorie-edu.ro Istorie Universala - ROMA

11

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

Tribunalele au n componena lor ntre 3 i 10 membrii, alei dintr -o list de ceteni ce aparin clasei superioare

Pentru unele dispute particulare se apeleaz la judectori permaneni, precum: centumvirii (de fapt erau 105 membrii, 3 pentru fiecare trib) n cazurile de succesiune i de proprietate; decemvirii pentru problemele aprute ntre persoane. Procedurile de judecat mbrac dou forme: - una mai veche, simbolic i formal, numit efecte ale legii (per legis actiones), ce aduce ctig de cauz dac este respectat ntru totul (dispare la sfritul Republicii); - alta mai simpl n care prile aflate n disput i expun unui magistrat problema. Dac magistratul este convins acesta acord reclamantului un formular de plngere n care sunt scrise numele judectorului, rezumatul disputei, preteniile reclamantului i angajamentul acestuia de a respecta decizia judectorului. Praetorul pronun trei cuvinte simbolice: do, dico, addico (desemnez - judectorul, spun - legea, hotrsc obiectul litigiului). 9 La tribunal jurisconsulii i avocaii pledeaz (teoretic gratuit), sunt prezentate dovezile, sunt audiai martorii, apoi este dat sentina de ctre judector. Justiia civil n timpul Imperiului n timpul lui Augustus apare dreptul la recurs, care nu a fost disponibil pn atunci. mpratul are rolul de judector suprem. El poate judeca personal sau poate delega puterea unui magistrat, unui praefect sau unui funcionar. i face apariia procedura petiiei ctre mprat ( libellus) prin care un reclamant se poate adresa direct suveranului. Rspunsul la petiie poate fi personal al suveranului sau prin cancelaria care numete un judector. 10

9 10

www.istorie-edu.ro Istorie Universala - ROMA www.istorie-edu.ro Istorie Universala - ROMA

12

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

PEDEPSELE N RILE ROM NE

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

Pentru a-i apra i conserva existena, cele mai primitive njghebri omeneti au creat organe speciale de poliie din cele mai vechi timpuri , scria n 1941, eful de Poliie n Prefectura Poliiei Capitalei, Nicolae I. Turcu. 11 Pentru a conserva i apra existena urbei, organele speciale de poliie care au activat n trecut n Capital au avut la ndemna msuri punitive atroce mpotriva rufctorilor. Cum legislaia n acele vremuri era rudimentar, pedepsele erau de puine ori incluse ntr -un nomenclator. Astfel c pn n 1863, cnd Alexandru Ioan Cuza introduce codurile Civil i Penal , pedepsele erau girate, i date dup o rapid judecat, chiar de domnitori. Putem aduce n discuie pedepsele prevzute n pravilele 12 domnitorilor Vasile Lupu i Matei Basarab: pentru cel care fur a treia oar pedeapsa era scoaterea ochilor , pentru patricid sau incendiere era prevzut tierea minilor iar pentru mamele care i prostituau fiicele, pentru furtul a doua oar sau din biserici era nsemnarea la nas, Listele cu pedepse includeau i mai multe atrociti: uciderea i arderea cadavrului n caz de sodomie, decapitarea pentru perceptorii de taxe ilegale, proxenei i cei care erau mpotriva domnitorului, munca n min pentru furtul pentru prima oar a unui animal, btaia pentru otrvirea unui cine ciobnesc, turnarea de plumb topit n gur pentru dsclia care-i corupea eleva, plimbarea gol i btaia n public pentru bigami i hoi recidivist i pierderea zestrei n cazul soiilor adultere. Spnzurtori n ulie i b taia la falang O alt practic, folosit la sfritul anilor 1700, era spnzurarea rufcturilor pe strad, n puncte intens circulate. Spre exemplu, Vod Nicolae Mavrogheni a dat ordin, s se ridice epi pe la toate drumurile i rspntiile , unde se afia la vedere i nscrisul cel ceva face hoii, ucideri sau va fi gazd de hoi cu aceast pedeaps de moarte se va osndi nepatu!. Mai mult, n acele vremuri pn i negustorii prini pe picior greit erau luai la ochi de oamenii legii. Pedeapsa prevzut pentru un pre mai mare al pinii dect cel stabilit de domnitor era btaia (de la 11 la 25 de nuiele) i nchisoarea. Mai mult era prevzut ca pedeaps i intuirea de lobul urechii la o intersecie intens circulat, o zi ntreag, pentru negustorii prini c vnd cu greuti msluite , i btaia la fluierul piciorului, despre care se spune c a fost adus la Bucureti de ctre fanarioi, era extrem de folosit n acele vremuri.
11 12

www.b365.realitatea.net - I-au turnat plumb topit n gur. Pedepse aplicate n trecut, n Capital - 03 Dec 2011 / Catalin Doscas PRVIL, prawww.istorie-edu.ro Istorie Universala - ROMA vile, s. f. (nv.) 1. Lege (sau corp de legi), dispoziie, regulament, hotrre (cu caracter civil sau bisericesc). Loc. adv. Dup pravil = conform legii, legal; just, drept. Peste pravil = (pe) nedrept, ilegal. Expr . A pune (sau a rndui) pravil = a stabili o regul. Lege natural, lege a firii; p. ext. destin. Carte care conine astfel de legi. Pravil mprteasc = corp de legi i de dispoziii juridice ntocmit iniial pe vremea mpratului Iustinian. 2. Norm dup care se produce sau se alctuiete ceva ; regul. 3. Regul de comportare. Obicei, tradiie, datin. [Pl. i: pravili] Din sl. pravilo. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane

13

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

Exist consemnat un caz n care un om de rnd, care dup i-a prins nevasta nelndu-l cu un fiu de mare boier, a fost btut de acesta din urm. Vod Grigore Ghica, care a domnit ntre 1822 i 1828 a poruncit ca tnrul s fie arestat la nchisoarea Sptriei. Dup cteva zile, i -a ordonat ba-ciohodarului - slujba -ef la curtea domneasc din ara Romneasc) s atearn o rogojin cu postav rou peste ea. Pedeapsa a constat n 10 lovituri la falang ,13

Clii Bucuretiului Dac nu erau dai prin trg, btui cu toiege sau bgai la ocne, infractorii Bucuretiului erau dui la ncperea de cazn, care era aproape neluminat, igrasioas i de dimensiuni mici. Pentru smulgerea mrturiilor, ori pentru pedepsirea celor nchii, se mai foloseau biciul, frnghia ud, ciomagul, vna de bou, grbaciul, focul sau fierul nroit. La fel ca i clii, btuii se recrutau dintre iganii sau robii domneti, ori dintre condamnai, cci printre romni nu se gsea nimeni, din fire orict de rea, care s voiasc a primi o asemenea nsrcinare, se arat n documentele vremii. La rndul lor, clii erau oameni redui la stadiul de animalitate, stigmatizai, hulii, blestemai i nici unui clu nu -i era permis s intre n biseric.14 n Bucureti, pedepsele prin spnzurare ori tierea capului se executau de regul n apropiere de biserica Oborul Vechi

O sum de informatii utile ni le furnizeaz nsemnrile de cltorie ale strinilor care au trecut de-a lungul timpului vizitnd locurile i aezrile romneti , precum i pravilele, legiuirile i documentele oficiale privind situaia nchisorilor . Ideea unui regim penitenciar asa cum a aparut in epoca moderna, nu a fost cunoscuta in vechime, pedepsele constituindu-se in plata unor fapte reale sau imaginate de cei ce le puteau aplica, iar inchisoarea ca loc de pedeapsa era destinata numai suferintelor celor osanditi. La fel ca in celelalte tari europene, temnitele noastre au fost locuri de chinuri si nicidecum mijloace de indreptare a infractorilor. Ceea ce a fost scris cu privire la starea mai mult decat dureroasa a regimului inchisorilor din cea mai mare parte a tarilor din Europa, se poate scrie si despre temnitele de la noi. Multi din cati au fost aruncati in intunecimea acestor lacasuri nu au mai vazut lumina zilei, ca si in acele case ale mortii cum le-a denumit Dostoiewski, incarceratii indurand cele mai groaznice suferinte trupesti si sufletesti, asteptand moartea ca pe cel mai mare bine al cerului.

13 14

www.b365.realitatea.net - I-au turnat plumb topit n gur. Pedepse aplicate n trecut, n Capital - 03 Dec 2011 / Catalin Doscas www.b365.realitatea.net - I-au turnat plumb topit n gur. Pedepse aplicate n trecut, n Capital - 03 Dec 2011 / Catalin Doscas

14

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

Totusi, avand in vedere morala crestina a acestui popor care s-a nascut cu mila fata de cei cazuti in necaz, acestia nu au fost uitati aproape niciodata, astfel ca prin contributii si prin ajutoare s-a incercat ameliorarea suferintelor si lipsurilor celor intemnitati. Cutia milelor este exemplul cel mai elocvent cu privire la dorinta oamenilor de a indrepta lipsurile provenite din saracia acestor asezaminte. Cu toate ca nu se poate vorbi despre organizarea inchisorilor romane pana in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, originea inchisorilor la noi este foarte veche. Incarcerarea si utilizarea unor detinuti la munca, in mine (ocne), o gasim chiar si pe vremea cand Dacia a intrat in stapanirea romanilor. Romanii obisnuiau sa intrebuinteze detinutii la diferitele munci, intre care extragerea aurului si a altor metale, precum si a sarii. Din diferite inscriptii, reiese ca in Dacia existau o multime de saline si mine. astfel, din zona Hunedoarei s-a extras fier, iar salinele de la Ocnele Mari de pe Mures pastreaza urme de galerii din acele timpuri. In general, in aceste saline erau pusi sa lucreze crestini care erau osanditi pentru crearea unor "collegia illicite". Desi nu stim conditiile in care lucrau, putem sa presupunem ca acestea erau deosebit de grele, mai ales pentru ca persecutiile impotriva crestinilor erau insotite de tot felul de cruzimi. Tratamentul celor inchisi nu putea sa difere prea mult fata de tratamentul aplicat sclavilor, dreptul de viata si de moarte asupra acestora revenind celui care dicta masura intemnitarii. Pana in secolul al XIV-lea, gropnitele si salinele isi vor continua activitatea, reducand la suferinte de neinchipuit pe toti acei anonimi despre care nu avem alte date. La 1380, este pomenita pentru prima data ca fiind existenta ocna apartinand ocolasilor de Trotus, unde "pe vremuri" avusese loc o rascoala a talharilor care a dus la surparea acesteia, ingopand sub daramaturi pe talhari si pe cei ce-i pazeau.15 Este clar ca exploatarea sarii din ocne folosindu-se talharii, este tot atat de veche precum existenta ocnelor insasi. De altfel si Alexandru cel Bun, in pravila ce-a dat-o, inspirandu-se din vechile legiuiri bizantine, aminteste in paragraful 206 despre osanda la ocna.16 Avand in vedere ca in vechime pedepsele erau foarte severe, adesea pentru fapte minore aplicandu-se pedeapsa cu moartea, este de presupus ca pedeapsa cu aruncarea in ocne sau grosuri avea un caracter extrem de sever. De altfel, criminalii erau indezirabili in orice loc. Un document din anul 1391 emis de Despotul Stefan, Domnul partii dunarene a Serbiei, intareste manastirea Tismana si Vodita din Tara Romaneasca cu zece sate din Serbia, dispunand intre altele ca oricine poate fi ingaduit sa se aseze pe aceste mosii, cu exceptia criminalilor carora trebuie sa li se dea o invoire speciala din partea Domnului.17
15 16

www.penitenciarulcraiova.ro - Activitatea penitenciara in tara noastra de la inceputuri si pana in secolul al XVI-lea Alexandru Ipsilanti tiprete n 1780 o condic pravilniceasc compus dup legile bizantine i dup obiceiul pmntului. Astfel este, de pild, dispoziia c a fata s nu mai aib drept la motenire dup moartea prinilor dac a fost nzestrat. O alt dispoziie prevede ca numai bieii s moteneasc moia din care se trage numele familiei, pe cnd fetele s vin numai la mprirea celorlalte m oii. Condica lui Ipsilanti reprezint un progres, deoarece este o lege civil i nu numai bisericeasc i penal, aa cum erau pravilele lui Matei Basarab i Vasile Lupu. Tot Ipsilanti a nfiinat la Bucureti trei tribunale ca drept de apel la divanul domnesc. 17 www.penitenciarulcraiova.ro - Activitatea penitenciara in tara noastra de la inceputuri si pana in secolul al XVI-lea

15

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

Un fapt deosebit de pozitiv este acela ca in secolul al XIV-lea gasim mentionat un asezamant de binefacere, primul de acest fel. astfel, ni se afirma ca Radu Basarab, din sentimente fata de cei nevinovati din noua sa resedinta, a infiintat la Mateul de Jos un ospiciu, inzestrandu-l cu o mosie si scutind populatia de orice fel de impozit, astfel de "ospicii" fiind cunoscute si in Moldova la inceputul secolului al XVI-lea. Am spus mai sus ca, in trecut, pedepsele erau foarte aspre in cele doua principate. Domnitorii, in dorinta lor de a stapani pe raufacatorii de orice fel, spre bunul mers al treburilor, nu erau stapaniti de nici o mila. In 1421, Guillebert De Lannoy, ambasador al regelui francez Carol al VI-lea si al regelui englez Enrich al V-lea, relateaza ca in vizita ce a facut-o lui Alexandru cel Bun la Cetatea Alba i s-au sustras 100-120 galbeni si alte lucruri. Alexandru Voda a adus noua hoti cu streangul de gat, punandu-i la dispozitia acestuia sa-i omoare (en ma franchise de les faire mourir), dar avand in vedere ca si-a recuperat bunurile, i-a lasat in viata. Ca pedepse in trecut, enumeram: arderea si tragerea in teapa pentru talhari si ucigasi "de firea cea mai rea", iar pentru ceilalti, spanzuratoarea sau decapitarea. astfel, pedeapsa la munca in ocna apare fata de acestea ca foarte blanda. Pana la alcatuirea pravilelor lui Vasile Lupu in 1642 in Moldova si ale lui Matei Basarab in 1652 in Muntenia nu se pot face multe precizari cu privire la pedepse si la aplicarea lor progresiva. In aceasta perioada, judecata se facea dupa obiceiul pamantului, iar pedepsele se executau tot dupa acest obicei, fapt care, dupa cum spune Dimitrie Cantemir in "Descrierea Moldovei", ducea la abuzuri. Domnul tarii putea sa judece el insusi "pricinile", dar putea sa incredinteze jurisdictia oricui voia el, chiar unor persoane ce nu erau indreptatite la aceasta. astfel, Stefan cel Mare, printrun act de danie facut in 1472 manastirii Prahova, acorda intre altele jurisdictia absoluta egumenului manastirii: "Sa aiba a-si cauta dreptate inaintea egumenului ce va fi atunci in acel templu al Sfantului Nicolae si inaintea vatafilor egumenesti care sa nu aiba intru nimic un alt jude mai mare peste ei, ci sa judece ei singuri pe oamenii lor din cele trei sate manastiresti si sa-i globeasca pentru orice vinovatie".18 Rolul preotilor in jurisdictiunea noastra va dainui mult timp si va fi uneori asa de mare, incat vor ajunge sa aiba grosuri (inchisori) in casele lor particulare , ceea ce va determina pe domnitorul Mavrocordat sa opreasca acest abuz, acest fel de jurisdictie crea arbitrariul si abuzul, detinutii erau aruncati in temnite fara sa stie vina pentru care erau inchisi, fara a sti durata pedepsei si de multe ori fiind dati uitarii. Unele manastiri au servit la noi si ca loc de inchisoare, de cele mai multe ori pentru condamnatii politici, pentru femei si copii. Cea mai veche manastire care a servit in acest scop a fost manastirea Snagovului, ridicata de Vlad Tepes in secolul al XV-lea.

18

www.penitenciarulcraiova.ro - Activitatea penitenciara in tara noastra de la inceputuri si pana in secolul al XVI-lea

16

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

Odata cu ea avem primele informatii relativ la pedepsele aplicate celor inchisi, aici, sub pretextul ca trebuie sa se inchine, boierii erau dusi intr-o camera unde, in timp ce erau ingenuncheati, se deschidea o trapa din pardoseala, iar ei cadeau intr-o groapa cu cutite taioase, gasindu-si sfarsitul. In cladirile dinspre sud ale acestei manastiri, Vlad Tepes inaltase un fel de camera de tortura, din care detinutul, dupa ce suferea caznele impuse cu fier si foc, era aruncat cu ajutorul unei baliste in lac. n istoria dreptului penal romn prima lege cu dispoziii penale a fost Legea tarii, care a nlturat practica talionului. Aceasta a inut mult vreme locul Constituiei, Codului civil i Codului penal. De asemenea ea marcheaz modernizarea gndirii juridice penale n perioada feudalismului dezvoltat. n perioada regimului turco-fanariot legile cu caracter penal au fost: Pravilniceasca condic, Codul Climach, Legiunea Caragea si Criminaliceasca condica. Istoria dreptului penal cunoate pn n prezent succesiunea a trei Coduri penale : 1.Codul penal de la 1865 - (Codul Cuza) : realizeaza unificarea legislativ penal i marcheaz debutul dezvoltarii dreptului penal romn dup unirea Moldovei cu Muntenia din 1859. Codul Cuza consacra principiul legalitii incriminrii i a pedepsei, egalitatea n faa legii penale, umanizarea pedepselor , nu prevedea pedeapsa cu moartea, ci munca silnic pe via iar infraciunile erau clasificate n trei : crime, delicte i contravenii; tentativa nu era cunoscut - fiind asimilat infraciunii consumate, iar complicele se pedepsea ca i autorul. 2. Codul penal de la 1937 (Codul penal Carol al II -lea) Acest cod a avut un caracter unificator dup realizarea Marii Uniri de de la 1 Decembrie 1918. Se introduc pentru prima dat alturi de pedepse, msurile de siguran msurile educative (pentru minori), pedepsele complementare i accesorii , si foarte surprinzator - nu se prevedea pedeapsa cu moartea. I se atribuie pedepsei rolul educativ, introducndu-se la nivel empiric instituia individualizrii pedepsei ;

Codul penal de la 1937 era structurat n trei pri care cuprindea: a) dispoziii generale; b) dispoziii privitoare la crime i delicte ; c) dispoziii privind contraveniile. Asemeni Codului penal anterior pedepsele erau de trei feluri : pentru crime, pentru delicte i pentru contravenii ; A fost considerat una dintre cele mai evoluate legi ale timpului acesta rmnnd n vigoare pn n 1969. 17

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

Codul lui Carol al II-lea nu cupindea dipoziii din care s rezulte definiia pedepsei i nici referitoare la scopul ei, dar cuprindea niste reglementri foarte clare cu privire la pedepsele speciale i gradele acestora .19 Dreptul penal romn n perioada 1910 1969: Prima lucrare de sinteza n domeniul dreptului penal este scris de I. Tanoviceanu n 1912 n colaborare cu V. Dongorez personalitatea marcant n acest domeniu rmne ns Vintil Dongoroz autor al Tratatului de drept penal publicat n 1929; La un an de zile de la intrarea n vigoare a acestui Cod se instaureaz dictatura regal a lui Carol al II -lea i se introduce pedeapsa cu moartea pentru infraciunile contra siguranei statului care s-a meninut pn n anul 1990, fiind abolit prin Decretul-Lege nr. 6 / 1990 ; In aceast perioad s-au nsprit condiiile rspunderii penale, minorii rspunznd penal de la 12 ani ; iar n anul 1947 s-a instaurat regimul comunist care n 1948 introduce instituia infraciunii prin analogie, nclcndu-se astfel principiul legalitii; aceasta s -a meninut pn n 1956; In anul 1948 s-a republicat Codul penal de la 1937 sub denumirea de Codul penal al Republicii Populare Romnia - dreptul penal romn transformndu-se ntr-un instrument al politicii comuniste, rmnnd n plan secund instrumentul de aprare a societii mpotriva criminalitii. 3.Codul penal de la 1969. Adoptarea Codului penal de la 1969 a marcat un alt moment important n evoluia dreptului penal romn, fiind n vigoare i astzi cu toate c a fost elaborat sub influena ideologiei marxiste, el a consacrat principiul legalitii incriminrii i a sanciunilor de drept penal, precum i principiul individualizrii pedepselor. A fost modificat succesiv printr-o serie de legi speciale.

19

Pavel Abraham , Emil Derisidan: Codul Penal al Romniei comentat i adnotat 2002

18

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

CONCLUZII Personal consider c aparent, generalit ile pedepselor vor ramne n principiu acelea i, indiferent de vremurile, regimurile i codurile penale aplicabile acestora. Astfel, concluzionez c n general, tendina societ ii la reeducarea infractorilor prin pedeapsa penal, este adaptat la necesitatea ndreptarii ceta eanului prin analiza structurii lui comportamentale i sociale, tinznd a se ajunge la schimbarea i transformarea trebuinelor individuale n motive, scopuri, comportamente i inten ii acceptabile de ctre societate. Comportamentul individual, va trebui s fie dirijat i corectat, n sensul c, trebuinele s fie condiionate social i orientate diferit spre scopuri diferen iate de la individ la individ, bazate pe structura funcional a socialului prezent. Principiul suprem al reformrii sociale const n ac iunea n limitele legii, prin facultatea imperativ de a decide modul de rezolvare a conflictelor sociale, iar n cazul nclcrii ordinii de drept, acceptarea i impunerea constrngerii individuale prin pedeaps i limitele acesteia, forma i gradele acesteia fiind indicate de lege. Principiile care stau la baza constrngerii juridice penale sunt constituite ntr-o structur complex de pedepse ce recomand un anumit comportament al indivizilor, exercitnd astfel un rol preventiv, iar prin aplicarea sanc iuniilor concrete se pedepsete penal infractorul, determinndu-se forat oarecum, reeducarea acestuia. Pedeapsa reprezint conceptul de drept instituit cu mijloace necesare de c tre stat, reprezentantul societ ii, pentru a constrnge, a obliga individul s se conformeze legilor , s sufere, n mod for at, far voia acestuia, anumite privaiuni i restric ii. Masura de constrngere care deriv din pedeapsa penal , determin oarecum i limitarea drepturilor i liberta ilor, pentru persoana care a svrit infrac iuni, limitarea constnd n privarea de libertate, plata unei amenzi sau alte restric ii ori interdic ii legale. Oricare dintre aceste forme de aplicare concret a pedepsei penale sunt astfel concepute i instituite nct s produc o suferin pentru autorul infraciunii i s -l determine s -i corecteze comportamentul prin exemplaritatea sa, prevenind savrirea de noi infraciuni, att de catre condamnat, ct i de orice alt persoan, prin for a exemplului. Concluzionez c i n viitor, aciunea direct a institu iei pedepsei asupra persoanei fizice, va avea repercursiuni i consecin e imediate, astfel c - pe lng restrnge rea libert ilor civile i sociale individuale, condamnatul va fi direct privat de unele drepturi, pedeapsa fiind nfaptuit de fora legii, lege care acioneaz prin obligarea condamnatului la aceste privaiuni, aciune ce constituie la r ndul ei, rspunsul legii la conduita antisocial sau infracional a persoanei fptuitoare !

19

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Master 2012/2013 - tiine Penale si Criminalistic

Trnuceanu Cristian

BIBLIOGRAFIE

www.crimetime.ro Tortura, justiie medieval care nca nu e istorie

Codul lui Hammurabi Editura Proema, 2001 www.istorie-edu.ro Istorie Universala Grecia www.istorie-edu.ro Istorie Universala ROMA www.b365.realitatea.net - I-au turnat plumb topit n gur. Pedepse aplicate n trecut, n Capital - 03 Dec 2011 / Catalin Doscas www.penitenciarulcraiova.ro - Activitatea penitenciar n ara noastr de la nceputuri i pn n secolul al XVI-lea Pavel Abraham , Emil Derisidan: Codul Penal al Romniei comentat i adnotat 2002 Dic ionarul Explicativ al Limbii Romne D.E.X.

20