MASS MEDIA SI INFLUENTELE ASUPRA COPIILOR

Ca fenomen cultural integral, mass media este constituita deopotriva atat din valori spirituale obiective cat si din trairea lor aievea, dintr-o cultura produsa (continuturi, structuri de programe, limbaj etc.) cat si din una traita, asimilata mai mult sau mai putin activa. Cultura mass-media are continuturile si valorile sale, limbajele, structurile si efectele ei specifice. In literatura de specialitate, unii autori identifica cultura mass-media cu o cultura de masa. T.Huseni si H. Culea fac, totusi o distinctie intre acestea. Cultura mass-media ar fi o cultura specializata pentru diferitele canale mass-media, dar ea se incadreaza in ansamblu culturii de masa. Tipul de cultura mass-media ni se infatiseaza ca un aglomerat de continuturi dintre cele mai diverse, incarcate cu o multime de sensuri si semnificatii, si comunicatiile milioanelor de oameni prin intermediul noilor mijloace. Este adevarat insa ca opiniile despre valorile si eficacitatea mijloacelor de comunicare in masa sunt extrem de impartite si contradictorii. Acest fenomen influeneaz att la nivel contient ct i subcontient persoane de toate vrstele, dar mai ales copiii care, din punct de vedere psihologic sunt fiine fragile i foarte curioase. Copiii privesc nestingherii modelele negative, pe care apoi prin imitaie le reproduc neavnd nc puterea s discearn binele de ru n absena unor emisiuni echilibrate, care s ofere alternativa modelelor standard. Psihologii descriu comportamentul copilului ca fiind oglinda dezvoltrii lui psihice. Comportamentul este reacia personalitii lui n formare fa de lumea din afar i fa de propria lui persoan. Este expresia extern a nucleului personalitii n formare. Copiii, tinerii, sunt sensibili la imagini si repetarea unora dintre ele, cand sunt deosebit de traumatizante pentru imaginatia lor, atrag dupa ele o rasturnare completa a ierarhiei valorilor morale, considera A. Todorovici. Asadar, din punct de vedere social, ceea ce este important nu este efectul direct al mijloacelor de comunicare in masa, cum s-a crezut uneori, ci forma in care tinerii isi reprezinta valorile sau modelele la care ei asociaza diferite valori. Principala problema care se pune este: mass-media faciliteaza efortul integrarii sociale a tinerilor, sau dimpotriva creeaza sau adancesc o prapastie intre ele si societate.Mass-media incearca sa satisfaca interesul pe care elevii, tinerii il manifesta pentru cunoasterea marilor probleme cu care se confrunta societatile contemporane de la noi si de aiurea. Din analiza preferintelor exprimate de

esantionul de elevi supus unor cercetari, reiese interesul (cel putin la anumite varste) pentru cunoasterea celor mai variate stiri, noutati despre evenimentele curente (sociale, politice, economice, culturale) interne si internationale. Din acest punct de vedere, nu exista alte mijloace mai prompte si mai eficiente decat comunicatiile in masa, tehnicile audio-vizuale indeosebi, care sa redea cu mai multa autenticitate evolutia vietii social-politice, desfasurarea evenimentelor si a faptelor din viata cotidiana a tarii, inclusiv evenimentele istorice. De asemenea, exista o serie de emisiuni de radio si televiziune, filme, rubrici in paginile revistelor si ziarelor, afise, etc., de orientare scolara si profesionala. O serie de cercetatori considera ca intre mass-media si deteriorarea morala a vietii sociale exista o stransa legatura. In sprijinul acestor afirmatii, cercetatorii supun atentiei o serie de acte antimorale si antisociale la care ar fi incitati copiii, adolescentii si tinerii. Se au in vedere mai ales acele manifestari de conduita care prin insasi evolutia lor, de la o anumita varsta se pot impune in viata acestora. O data cu data cu cresterea fluxului de programe TV, copii, adolescentii au fost pusi in situatia de a alege. Din pacate, nu putini aleg violenta, crima, pornografia, toate prezentate pe larg in mijloacele de comunicare in masa. De cand exista peste 30 de programe de televiziune, tinerii nu mai aloca timp lecturii. Ideea de baza a cercetarilor stiintifice care urmaresc efectele mass media asupra comportamentelor copiilor si tinerilor este aceea ca imitatia este un tip de invatare mecanica si reactiile unui model intr-o situatie data sunt insusite si reproduse de catre observatorul sau. Un prim efect comportamental asupra copiilor este cel al modelarii - argumentele in favoarea acestuia ar fi ca se stie de exemplu ca violenta naste violenta; mass-media este facuta raspunzatoare si pentru accentuarea violentei si a brutalitatii la copii. Filmele, serialele, pun accentual pe actiune, violenta, agresivitate, bataie, crima, asasinate, hotii, jafuri, etc. Acest lucru poate fi regasit si in emisiunile de stiri ale posturilor de televiziune. Cu cat informatia este mai socanta, chiar tragica, cu atat ea este considerata mai importanta si are un impact mai mare. Astfel de imagini provoaca la copii supraexcitare puternica, ii incita la violenta, la brutalitate. Violenta in fictiune se transpune cu usurinta in acte reale de violenta. J. Cazeneuve spune ca raul cel mai mare nu consta in aceea ca se arata scene de violenta, ci ca se creeaza acel amestec intre fictiv si real care duce la confuzie mentala si morala pentru copil, la dificultatea de a separa fictivul de real. Adevarata semnificatie a indiferentei fata de violenta, atat violenta in fapt, cat si violenta in fictiune, este devalorizarea ideii de umanitate. De exemplu: robotii cu ochi rosii si aripi care se razboiesc intre ei si ucid cu aberanta cruzime, inoculeaza copiilor setea de violenta. Imaginile desenelor animate care se misca repede zapacesc mintea copilului, il fac si pe el sa fie sucit, sa n-aiba astampar, rapindu-i dorinta de invatatura.

Urmarea este ca si in colectivitate comportamentul copilului va fi unul agresiv, de razboinic, acesta dorind sa-si copieze modelul din desene animate si lovind cu brutalitate colegii, pentru a reproduce comportamentul agresiv vizionat. Un alt efect comportamental asupra copiilor este cel inhibitoriu si dezinhibitoriu argumentul in favoarea acestui efect ar acela ca, in general, copilul copiaza modelele comportamentale pe care le observa la Tv sau in cadrul jocurilor pe PC. Astfel, de exemplu, in momentul in care copilul petrece tot mai mult timp in fata unui PC jucandu-se un joc, se transpune in eroul principal din acel joc. Comportamentul sau va fi afectat deoarece copilul va urmari ca pe tot parcursul unei zile sa se joace, lipsind astfel de la celelalte activitati zilnice. Copilul va deveni apatic, inchis in el iar singurul mod in care se poate exprima este cel in care se joaca, unde se identifica cu personajul din joc. Un alt efect comportamental asupra copiilor este cel de facilitare argumentul este ca raspunsul modelului il stimuleaza pe observator sa produca raspunsuri similare, adica un copil va reproduce raspunsurile eroilor favoriti din programul pe care il urmareste, convins fiind ca acesta reprezinta normalitatea asa trebuie sa fie. De mici, copiii, obisnuindu-se cu astfel de experiente care ii bruscheaza si le atrag atentia, cand sunt pusi in fata realitatii (diferite activitati zilnice) care nu socheaza in nici un fel, nu-si mai pot concentra atentia. De exemplu, la scoala ei asteapta ca prezentarea profesorului sa surprinda, avand forma unui spectacol. Asteptarea nefiindu-le satisfacuta, atentia este dezactivata si incep sa se gandeasca la cu totul altceva. Un simptom al acestei tendinte este faptul ca ei nu mai gasesc nimic interesant din tot ceea ce presupune efort, totul ii plictiseste. Desi televiziunea genereaza o atitudine mentala pasiva, o intarziere in procesarea informatiei, in gandire, vizionarea TV este un factor principal in inducerea hiperactivitatii. Agitatia extrema, incapacitatea de a sta locului, impulsivitatea excesiva sunt stari ce apar in urma vizionarii repetate. Neuropsihologii demonstreaza ca, proportional cu cresterea timpului dedicat vizionarii, creste hiperactivitatea. Prescolarii, in comparatie cu cei de acum cateva generatii, intampina dificultati mari in a sta linistiti si a asculta povestiri sau scurte discutii. Problemele pe care le pot sesiza parintii, inca de pe acum, la micii telespectatori, sunt starea de hiperactivitate, de neatentie si chiar de irascibilitate care-i caracterizeaza. Problemele de intelegere si de folosire a limbii devin tot mai evidente cu cat copiii avanseaza de la o clasa la alta, cand, in mod firesc, li se solicita un nivel mai ridicat al capacitatii de

gandire si de organizare, o intelegere a cartilor mai dificile si un volum sporit de scriere.

La inceputul ciclului gimnazial, ingrijoreaza tot mai mult capacitatea scazuta de concentrare, cunostintele reduse de vocabular, capacitatea de intelegere a lecturii si abilitatea de a folosi limba, de a exprima efectiv idei, de a se exprima corect in scris. In liceu, dificultatile de limba continua sa se arate in chestiuni subtile precum: planificarea, succesiunea si organizarea ideilor, clasificarea, diferentierea nuantata a conceptelor, intelegerea raporturilor dintre cauza si efect, rationamentul matematic si stiintific, intelegerea relatiilor dintre idei in timpul citirii, exprimarea directa si cu acuratete a ideilor, reflectia interioara etc. Pentru o educatie eficienta, scoala si mijloacele de informare in masa trebuie sa se afle intr-o stransa legatura, sa se completeze, sa coopereze atat cat se poate. Scoala poate sa gaseasca un sprijin deosebit de pretios in continuturile difuzate de noile tehnici de comunicatie sub raportul intregii informatii, al stimularii motivatiei invataturii, al activizarii. Relatia reciproca dintre scoala si massmedia se intregeste si mai mult daca se ia ca element de referinta elevul. Elevul de astazi este diferit de cel de acum 5 ani. Profesorul trebuie sa incerce sa valorifice potentialul instructiv si educativ ce rezulta de pe urma contactului elevului cu mass-media. Lectia a fost si a ramas in cadrul cel mai potrivit de corelare a informatiilor primite cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa. Nu trebuie neglijat nici faptul ca impactul mass-media cuprinde atat elevul cat si profesorul. El are numeroase posibilitati sa faca din informatiile primite prin intermediul mass-media motive de incitare a elevului la noi forme de actiune si comportament. Scoala trebuie sa dezvolte la elevi, spiritul critic, sa promoveze capacitatea de discernamant si de judecata, fata de un limbaj atat de echivoc cum este acela audio-vizual, sa nu accepte fara un examen critic tot ceea ce citesc, ce aud, ce vad, sa-i ajute sa-si insuseasca criterii de apreciere, ierarhizare si selectie, de evaluare si sintetizare a tot ceea ce este calitativ din avalansa informationala. Atata timp cat educatia cu ajutorul mass-media este facuta riguros si inteligent, si atata timp cat scoala nu pierde din vedere influenta certa pe care o au mijloacele de informare in masa asupra copiilor, situatia ramane sub control. Referitor la modelarea mentalitatilor si a comportamentelor, studiile stiintifice vorbesc despre un efect de cultivare, o adevarata conditionare a unor comportamente care, de cele mai multe ori, nu sunt dintre cele mai sanatoase. Astfel, in mai multe cercetari se arata ca predominanta pe micul ecran a mesajului violent si a celui erotic, a comportamentului razvratit si a celui de consumator au efecte

deosebit de puternice in modelarea orizontului de constiinta si comportament al copiilor si al tinerilor. Comportamentul razvratit si tiranic, atitudinea ironica si limbajul impertinent promovate pe micul ecran formeaza niste tineri egoisti si individualisti, incapabili sa se socializeze normal. Iar mesajul publicitar multiplica dorintele, genereaza stari de frustrare si, ca urmare, se constituie intr-un factor de stres extrem de nociv pentru dezvoltarea personalitatii copiilor. Rolul mass mediei este de a prezenta i informa realitatea n complexitatea ei i nu doar de a o fragmenta prin extragerea anumitor evenimente negative care n loc s formeze i s educe populaia, dimpotriv, prezint selectiv evenimente violente ce au ca impact formarea de comportamente indezirabile din punct de vedere psihosocial. Rolul emisiunilor de televiziune i al mesajelor transmise, ar trebui s fie acela de a informa obiectiv, echilibrat i neutru n scopul crerii opiniilor i nicidecum al crerii convingerilor, de a informa i conferi o interpretare a faptelor ct mai deschis, de a cultiva apropierea ntre semeni, de a transmite valorile perene, cultura tinerelor generaii, de a rspunde nevoilor de relaxare i divertisment prin emisiuni instructive. Dac adultul are puterea de a decela i selecta emisiunile, nu acelai lucru putem afirma i despre copii care copiaz modelele negative i le reproduc lipsindu-le discernmntul. Societatea romneasc are multe personaliti, care au reuit s se impun i considerm c avem nevoie de a ne fi prezentate pentru a le nelege modul de gndire, de voin i aciune n afirmarea personalitii lor, ceea ce ar permite modelarea excelenei copiilor de azi ce vor deveni tinerii i adulii de mine. Excesul consumului de televizor i calculator alieneaz comportamentul uman i predispune la inactivitate, depresie, agresivitate, comportamente adictive i alienare. Din aceste considerente, ar trebui propusa o diversificare a emisiunilor televizate n care s-i gseasc locul cultura i promovarea oamenilor de succes, adevrate modele, care au reuit s-i mplineasc visurile prin efort, implicare, consecven i pasiune pentru evoluia psihospiritual i profesional. Este de preferat ca televiziunea s creeze spaiu i pentru desene animate de calitate, emisiuni pentru copii cu caracter profund educativ din care adulii s poat s desprind idei, sugestii despre nevoile copiilor i activitile specifice vrstei copilriei, cnd proprii copiii petrec timp alturi de ali copii. Prin joc i activiti instructiv-educative, activiti sportive, copiii nv cum s-i dezvolte capacitile de interrelaionare, comunicare, de stimulare a imaginaiei creative, consumnd energia n mod constructiv. Aadar, consider ca ar trebui s-i nvm pe copii cum s-i dezvolte personalitatea prin alctuirea unui program igienic de via, prin alegerea emisiunilor educative, a frumosului, inculcndule valorile tradiionale perene i universale, cultura i modelele pe care societatea le consider a fi adevratele repere. De asemenea, ar trebui sa-i ajutm pe acestia s-i formeze deprinderi i conduite

sntoase evitnd impunerea forat a propriilor convingeri i principii de via parentale, contribuind astfel la dezvoltarea contiinei copiilor nostri.