Credit ipotecar Conform definitiei uzuale, creditul ipotecar este creditul bancar acordat pe termen lung, garantat cu un contract

de ipoteca. Se acorda de regula pentru construirea, cumpararea sau transformarea unei locuinte. Ipoteca se constituie asupra bunului imobiliar in cauza. Astfel, cele doua tipuri de finantari pentru locuinte (credit imobiliar si credit ipotecar) sunt inglobate intr-o singura notiune credit pentru investitii imobiliare Contractul de ipoteca reprezinta un contract de garantie reala, avand ca obiect un bun imobiliar.Se incheie intre debitor si creditor in scopul garantarii stingerii obligatiei de plata asumata de debitor. In contract se stipuleaza dreptul creditorului de a valorifica bunul ipotecat al debitorului in cazul in care debitorul nu ramburseaza imprumutul banesc primit, majorat cu dobanda aferenta.Dobanzile la credite existente pe piata la ora actuala sunt variabile, fixe si cu dobanda indexata infunctie de un indice de referinta (Libor, Euribor si Bubor). Fiecare ascunde la randul ei o capcana. Celefixe sunt doar pe o perioada scurta, si apoi clientul risca sa ramana cu aceeasi dobanda, chiar daca restuldobanzilor din piata scad. Cea variabila muta riscul de la banca la client si poate sa varieze mai greu insens descrescator decat crescator. Cele indexate se dovedesc a fi cele mai transparente, marja de manevraa bancilor fiind nula in acest caz. Contractul de credit incheiat cu banca este un contract de obligatii silipsit de drepturi pentru clienti. Credit de consum Poate fi acordat pe termen scurt sau mediu, persoanelor individuale (familii), fiind destinat achiziionrii de mrfuri sau servicii prin reeaua comercial sau prin recreditarea creanelor contractate n acest scop. Aceast form de credit este nsoit de contractul de vnzare a bunurilor, care este reziliat n situaia n care nu este aprobat finanarea. Principalele forme ale creditului de consum n economia de pia sunt: Creditul deschis cu scaden neprecizat, prin care comerciantul creditor l acord clienilor solvabili, destinat achiziionrii de mrfuri, urmnd ca lichidarea sau reglarea datoriilor s se fac ulterior, potrivit angajamentelor personale; este considerat un credit cu rambursare neealonat, adaptat posibilitilor debitorului, pn la un termen maxim stabilit; Creditul de tip revolving, cu dezvoltare recent, ca urmare a utilizrii extinse a cardurilor, avnd n vedere c permite accesul repetat la un credit bancar pe baza unui card; este acordat pentru o sum determinat care, dup ce creditul a fost rambursat, poate fi rennoit, astfel nct mobilizeaz un mprumut pe termen mediu prin intermediul unor credite pe termen scurt rennoibile; are la baz o relaie contractual ntre vnztorcumprtor, cumprtor-banc, vnztor-banc Credite ealonate, categorie n care termenele, mrimea ratelor, dobnzile i celelalte elemente ale creditului se stabilesc n momentul aprobrii creditului i trebuie respectate n mod riguros; Locaia cu opiune de cumprare, care se deruleaz pe urmtoarele etape: a. clientul alege produsul i, n unele cazuri, chiar firma productoare (vnztoare); b. instituia de credit cumpr produsul i l nchiriaz clientului pe o perioad de circa 3 5 ani, stabilind o chirie constant, progresiv sau degresiv, n funcie de politica comercial a bncii i de opiunile locatarului; c. locatarul poate deschide un depozit de garanie rambursabil sau poate plti o prim chirie de valoare mai mare, pentru a suporta mai uor costurile viitoare, dar finanarea bncii poate acoperi 100% valoarea bunurilor; d. locatarul poate cumpra bunul nchiriat la expirarea contractului. Gradul de dezvoltare a acestei forme de credit poate avea influene importante asupra echilibrului monetar, n condiiile n care permite consumul n prezent, cu plata ulterioar, astfel nct poate exercita presiuni inflaioniste asupra nivelului general al preurilor bunurilor de consum, dac volumul lor nu sporete corespunztor, respectiv dac oferta nu se coreleaz cu cererea. Astfel, se promoveaz pe scar larg producia i circulaia unei game extinse de mrfuri, peste cererea solvabil a populaiei. De aceea, creditul de consum reprezint sfera cu cea mai mare implicare a statului n ce privete supravegherea atent a volumului acestuia, legislaia n domeniu, etc.