Sunteți pe pagina 1din 74

Alfabetul Corean, numit Han-gul apartine limbilor de origine Ural-Altaica (care include finlandeza, ungara si mongola).

Pana in anii 1400 coreenii foloseau caracterele chinezesti pentru a scrie si astfel numai oamenii instariti isi puteau permite sa invate sa scrie si sa citeasca. Din acest motiv regele Sejong, al patrulea conducator al dinastiei Choseon (1392-1910) a dorit sa inventeze propriul sistem de scriere, pentru ca toata lumea sa poate invata. In 1443, impreuna cu mai multi invatati a inventat alfabetul corean.Limba coreana avea 28 de litere, dar 4 din acelea nu se mai folosesc in present. Deci au mai ramas 24:14 consoane si 10 vocale.

CARACTERISTICILE LIMBII COREENE Ordinea cuvintelor Limba romn este o limba de tipul (Subiect+Verb+complement) (de exemplu, Andrei invata coreean). Cu toate acestea, coreeana este o limba de tipul (Subiect+ complement+Verb) n coreean, verbele i adjectivele apar la sfritul propoziiei. Toate celelalte elemente, cum ar fi substantivele (de exemplu, subiect i / sau un complement), adverbele, i numerele, apar n faa verbelor i / sau adjectivelor. n plus, modificatorii (de exemplu, adverbe, demonstrative, i subordonatele relative) apar nainte de cuvintele modificate. In locul prepozitiilor din romana, coreeana are particule care se pun ntotdeauna dup substantiv. Datorita particulelor, frazele coreean nu urmeaza ntotdeauna formula Subiect+Complement+Verb Substantivele coreene ( subiecte sau complemente), pot fi aranjate n mod liber intr-o propoziie.Faptul c substantivele coreene pot fi aranjate liber difer de limba
1

romana,deoarece ordinea cuvintelor in romana determin de obicei relatiile gramaticale. Ordinea cuvintelor afecteaz limba coreean numai atunci cnd anumite particule lipsesc n propoziiile date.. O limba orientata spre context n limba coreean, cele mai importante elemente tind s se regrupeze la sfritul propoziiei. Cu cat cuvntul este mai indepartat de finalul propozitiei, cu atat este mai puin important i mai probabil sa fie omis. Cu alte cuvinte, elementul care apare la sfritul propozitiei (de exemplu, verbele) este cel mai important element din propozitie. n consecin, frazele coreene care nu au nici subiect, nici complement ci doar un verb sau adjectiv, cum ar fi .(meogeoyo) "mananca", sunt din punct de vedere gramatical corecte i naturale n conversaie. /expresiile de mai sus nu conine pronumele de prima sau a doua persoan. Ceea ce determin omisiunea este contextul. Coreeana este o limba "de la general la specific" sau "de la mare spre mic". Cu alte cuvinte, coreenii scriu sau spun unitatile generale sau mai mari, nainte de unitile specifice sau mai mici. De exemplu, coreenii spun sau scriu numele de familie nainte de prenume ( Atunci cnd scriu o adres, ei scriu numele rii, urmat de provincie, ora, strada, numrul casei, i numele destinatarului. cnd se scrie o dat, anul este pe primul loc, urmat de lun i zi. O limb onorifica Coreeana este o limb onorifica deoarece are elemente gramaticale care sunt folosite pentru a indica sensurile sociale implicate n context, cum ar fi atitudinea vorbitorilor (de exemplu, respect, umilin, formalitate) fa de cine vorbesc sau despre cine vorbesc. De exemplu, coreenii utilizeaz termeni ierarhici de adresare de referin ale titlurilor precum i diferite niveluri de vorbire pentru a indica politeea, intimitatea, i nivelul de formalitate al discursului n timpul interaciunii. n plus, ei folosesc forme de pronume personale umile, cum ar fi (jeo) "persoana nti singular" i (jeohui) persoana intai plural "pentru a indica umilina. Mai mult dect att, coreenii utilizeaza sufixul onorific - () (eu/ si) i cuvinte eufemistice pentru a indica respectul fa de un subiect de statut social superior.

[Eoje uri moimeo wa jueoseo gomawo] "(Eu) apreciez c ai venit la ntlnirea noastr de ieri." [Eoje jeohui moimeo wa jusieoseo gomabseumnida] "(Eu) apreciez c ati venit la ntlnirea noastr de ieri." Dup cum s-a vzut mai sus, semnificaia celor doua propozitii este aceeai. Cu toate acestea, semnificaia lor sociala e diferita. De exemplu, la propozitia (a), utilizarea pronumelui simplu persoana intai, (uri), lipsa sufixului onorific -, i utilizarea unui nivel de discurs intim - indic faptul c vorbitorulse adreseaz probabil unei persoane, fie egala (= putere) sau cu un statut inferior(-putere), i pe care el / ea o cunoaste bine (-distan). Deoarece i lipsesc elementele onorifice potrivite, exemplul (a) ar fi nepoliticos ntr-o situaie formal, daca ar fi folosit de ctre o persoan cu un statut inferior (de exemplu, un student la colegiu) care se adreseaza unei persoane cu un statut superior (de exemplu, un profesor). Pentru ca exemplul (a) sa fie adecvat intr-o situaie de (+putere), (vorbindcu cineva de statut mai nalt), ar trebui sa schimbam (uri), pronumele genitiv persoana intai plural, cu (jeohui), pronumele genitiv umil de persoana intai plural, cum se arat n exemplul (b). n plus, ar trebui s adugai sufixul onorific - (si) la verbul gerundiv (jueoseo) "dandu-mi", transformandu-l in (jusyeoseo), un verb onorific, i sa folositi sufixul de politete de final de propoziie (seumnida) pentru a schimba (gomawo) "mulumit (tie)" cu (gomaseumnida), la nivel de vorbire formal respectuos. LECTIE INTRODUCTIVA Limba coreeana este o limba din familia limbilor asiatice vechi, alaturi de japoneza. Este limba oficial in Coreea de Nord si Coreea de Sud. Limba coreean este o limba aglutinanta, adic cuvintele mai complexe se formeaz alipindu-se la radacina cuvantului diferite afixe(particule), astfel nct limitele dintre morfeme s rmn clare i ca fiecare morfem s corespund unei singure trsturi semantice sau functionale. Sintaxa frazei coreene este S+O+V, adica, primul loc il ocupa subiectul urmat de un complement (direct, indirect, circumstantial de loc, mod, timp etc), iar pe ultimul loc se plaseaza verbul. SCRIERE SI PRONUNTIE Limba Coreana foloseste ca sistem de scriere alfabetul HANGEUL: VOCALE SI DIFTONGI = "a" = "ya"
3

= "eo" ( se citeste precum un "a" spre "o" ) = "yeo"(se citeste "iao") = "o" romanesc = "yo" se citeste "io" = "u" = "yu" se citeste "iu" = "eu" se citeste " " = "i" [ae] se pronunta "e" [yae] se pronunta "ie"[e] [ye] se pronunta "ie" [wa] se pronunta "ua" [wo] se pronunta "uo" [oe] (se pronunta precum "ue") [wi] se pronunta "ui" [eui] se pronunta "i" [wae] se pronunta "ue" [we] se pronunta "ue" CONSOANE - b/p -bb -j ( se citeste "dj" ca in englezescul John) -jj (se citeste "j") -d/t -dd/tt -g/k -gg/kk -s
4

-ss -m -n -ng -r/l -h - k' (se citeste ca un "c" aspirat) -t' (se citeste "t" aspirat) -ch (se citeste "tch" ca in englezescul "chese") -p' (se citeste "p" aspirat) [ng] se citeste numai cand se afla in pozitie finala. Cand il gasim inaintea consoanelor si a mono/diftongilor este suport consonantic NU se citeste/pronunta. Pronuntia consoanelor : - b/p 1. - la inceputul cuvantului se va pronunta "P" 2. - la inceputul silabei/mijlocul cuvantului se va pronunta "B" 3. - la sfarsitul cuvantului sau silaba/pozitie finala se va pronunta "P" -bb = - se va pronunta ca un B spre P sau poate depinde de context -j 1. - la inceputul cuvantului se va pronunta precum "" [ch] ca un "ce" sau ca in cuvantul "cheese" 2. - la inceputul silabei se pronunta "J" 3. - la sfarsit/pozitie finala se pronunta "T" -jj 1. La inceputul cuvantului/silabei "J" 2. La sfarsit/pozitie finala "T"

-d 1. La inceputul cuvantului se pronunta "t" 2. la inceputul silabei "D" 3. La sfarit/ pozite finala "T" -dd 1. La inceput "D" 2. La sfarsit/pozitie finala "T" -g/k 1. La inceputul cuvantului "K" 2. La inceputul silabei "G" 3. La sfarsit/pozitie finala "K" 4. Intre 2 vocale "G" -gg 1. Normal se pronunta "g" 2. Daca urmeaza o vocala se pronunta "k" -s 1. la inceput "s" sau "" 2. pozitie finala "t" -ss 1.la inceput "s" 2. pozitie finala "t" -m - se pronunta "M" -n - se pronunta "N" -ng 1. La inceput NU se pronunta
6

2. Pozitie finala se pronunta "NG" -r/l 1.Inceput "R" 2. Pozitie finala "L" 3. Intre 2 vocale "R" -h 1. Inceput "h" 2. Pozitie finala nu se pronunta - k' - se pronunta "K" aspirat -t' - "T" aspirat -ch 1. la inceput se pronunta ca in "Cheese" 2. Pozitie finala "T" -p' - "P" aspirat OBSERVATII! Unele consoane in pozitie finala pot sa isi schimbe pronuntia : se mai pot pronunta - "M" la sfarsit de silaba - "N" "NG" Vocalele verticale se scriu dupa consoane. Vocalele orizontale se scriu sub consoane. Daca silaba are trei sunete, ultima consoana se scrie sub primele doua sunete Exemplu: (MIN)

Silabele alcatuite dintr-o singura vocala sunt insotite de consoana muta ng care nu se citeste daca ocupa primul loc. Exemplu : ( A-na) Daca o silaba incepe cu o vocala, se pune consoana muta NG () intotdeauna in fata vocalei cu care incepe silaba. Exemplu: (an-nyeong) LECTIA 1 S NE PREZENTM Yunseol: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Yunseol imnida.Cheoeum boepkessseumnida. Yeongdal: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Yeongdal imnida. Cheoeum boepkessseumnida. Yunseol: Geonganghaseyo. Annyeonghi gyeseyo. Yeongdal: Gamsahamnida. Annyeonghi gaseyo. PRONUNTIE Expresia (imnida) se scrie cu (b) si nu cu (m) deoarece (b) se pronunta m cand urmeaza (n) TRADUCERE Yunseol: Salut! Eu sunt Yunseol. Imi pare bine sa te cunosc. Yeongdal: Salut! Eu sunt Yeongdal. Imi pare bine sa te cunosc. Yunseol: Ramai cu bine. La revedere! Yeongdal: Multumesc! La revedere! Transcriere Romana

Annyeonghaseyo Annyeonghasimnikka Buna ziua, Ce mai faceti? (politicos) Buna ziua, Ce mai faceti? (formal) Annyeong Salut, buna. (familiar)

jeo na

Eu (umil) eu

-neun Partcula ce marchaza subiectul Ida (imnida) a fi

()

Cheoeum boepgessseumnida Imi pare bine sa te cunosc Geonganghaseyo Ai grija de tine.

Ramai cu bine. Annyeonghi gyeseyo La revedere (spune cel care pleaca) Literar: Ramaneti cu bine Gamsahamnida Multumesc La revedere (spune cel care ramane) Literar:

Annyeonghi gaseyo Mergi in pace GRAMATICA

Identificarea persoanelor cu ajutorul copulei (ida) Cand este conjugata la prezent, la nivel formal politicos, (ida) se transforma in (imnida). Pentru a conjuga (ida) se foloseste forma de dictionar (ida) inlaturandu-se terminatia (da), rezultand radacina verbului (i). La radacina (i) se adauga expresia (mnida), pentru nivelul formal politicos de conversatie. Exemplu: ->+-> ida -> i + mnida -> imnida Expresia (mnida)/ (seumnida) este folosita pentru a conjuga verbe la timpul prezent, la nivel formal politicos. Pentru radacinile verbelor terminate in vocala se adauga (mnida), iar pentru radacinile verbelor terminate in consoana se adauga (seumnida) Exemplu: +-> (a fi) i +mnida -> imnida

-> radacina verbului Meokdameok + -> ( a mnca)

Meok+ seumnida->meokseumnida Particula (neun)/ (eun) desemneaza subiectul propozitiei. Se alipeste unui substantiv sau pronume care este subiectul propozitiei. Particula (neun) se alipeste cuvintelor terminate in vocala, iar particula (eun), celor terminate in consoana. Exemplu: . - Eu sunt Yunseol. Jeo-neun Yunseol imnida. Pronumele (jeo-neun) se poate omite. Exemplu: . - Eu sunt Yunseol. Yunseol imnida. Expresia ? (Annyeonghaseyo?) se traduce literal Esti in pace?, dar se traduce cu Ce mai faci? sau Buna ziua, sau Esti bine?. Se foloseste dimineata , la pranz si seara, pentru a saluta la nivel formal politicos. Expresia ? (Annyeonghasimnikka?) se foloseste pentru a ne adresa superiorilor ( unui profesor, sef) fiind la nivel formal de politete. Expresia (Annyeong) se traduce cu Buna, sau Salut, Pa si se foloseste la nivel informal sau intim, intre persoane cunoscute, de aceeasi varsta sau din familie. Expresia (Cheoeum boepgessseubnida) se traduce literal Va intalnesc pentru prima data, dar se traduce cu Imi pare bine sa va cunosc, atunci cand facem cunostinta cu cineva pentru prima data. LECTIA 2 SPUNE-MI CE AI, IN LIMBA COREEAN TRANSCRIERE Sonnim: hangugeo sajeon isseoyo? Jigwon: aniyo. yeong-eo sajeon isseoyo.
10

Sonnim : churi soseol isseoyo? Jigwon: miseuteri? eopseoyo. Sonnim : pantaji isseoyo? Jigwon : aniyo. gongsang gwahak soseol isseoyo. TRADUCERE Sonnim: Aveti dictionare de coreean? Jigwon: Nu. Avem dictionare de engleza. Sonnim: Aveti romane de suspans? Jigwon: Suspans? Nu avem. Sonnim: Fantezie aveti? Jigwon: Nu. Avem romane science-fiction. Vocabular Hangul Transcriere hangugeo yeongeo sajeon soseol churi soseol miseuteri pantaji gongsang gwahak Romana Coreean Englez dictionar roman roman de mister mister fantezie science fiction

Propozitii cu vocabular 1. . Sa inveti coreeana e foarte distractiv. hangugeo gongbuga neomu jaemiisseoyo. 2. . - Eu pot sa vorbesc coreean. na hangugeo hal su isseo. 3. . Nu stiu englez.
11

yeongeo mollayo 4. . - Nici macar nu e in dictionar. sajeonedo an nawa isseoyo. 5. ?- Ce fel de roman iti place? eotteon soseol johahaseyo? 6. .- Nu-mi plac romanele de suspans(mister). chuli soseolleul silheohaeyo. 7. . Am cumparat un roman de suspans. miseuteri soseol-eul sasseoyo 8. . Stapanul Inelelor e un film de fantezie. banjiui jaewangi pantaji yeonghwa imnida. 9. ? Citesti carti science fiction? gongsang gwahagchaeg ilgeuseyo? Gramatica Verbul (itda) exprim existena. A nu se confunda acest lucru cu copula coreean (IDA), care exprim ecuaia. Putem folosi verbul (itda) pentru a exprima existena, locaia, sau posesia. n aceast lecie, utilizam (itda) pentru a exprima posesia. Pentru a arata posesia, putem folosi (itda) pentru a spune "a avea". De exmplu: 1. . jeo-neun namjachingu-ga isseumnida."Am un iubit." (literal, "Eu, iubit, exist" - "Un iubit exist pentru mine.") Formare Forma de dicionar: (itda)Radacina verbului: (IT)- se elimina terminatia (DA) coreean Formal Standard Intim romanizare isseumnida isseoyo isseo
12

Alte utilizri pentru (itda)n plus fa de utilizarea (itda) pentru posesie, putem folosi (itda) pentru a exprima i locaia, precum si existena. Putem folosi (itda) pentru a spune "a fi" (locaie). De exemplu: 1. .jeo-neun hakgyo-e isseumnida. "Eu sunt la coal." (literal, "Eu, scoala, la, a exista" - "Eu exist la coal.") Putem folosi (itda) si pentru a exprima existenta. De exemplu: 1. . yeogi goyangi-ga isseumnida."Aici este o pisica." (literal, "aici, pisica, exista" - "O pisica exista aici.") Exemple din dialog: 1. ? hangugeo sajeon isseoyo?"Aveti dictionare de limba coreean?" 2. . Yeong-eo sajeon isseoyo."Avem dicionare de limba engleza." 3. ? churi soseol isseoyo?"Aveti romane de suspansr?" 4. ? pantaji isseoyo?"Aveti romane de fantezie?" 5. .gongsang isseoyo gwahak soseol."Avem romane science-fiction."

LECTIA 3 CE NATIONALITATE ESTI? NIVEL FORMAL POLITICOS Cheonhong: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Park Cheonhong imnida. Cheoeum beopkesseumnida. Sujin: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Han Sujin imnida. Cheoeum beopkesseumnida. Ana: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Dinu Ana imnida.

13

Cheonhong: Sujin ssi-neun eoneu nara saram-imnikka? Sujin: Jeo-neun hanguk saram-imnida. Cheonhong ssi-neun hanguk saram-imnikka? Cheonhong: Ne. Jeo-do hanguk saram-imnida. Ana ssi-neun hanguk saram imnikka? Ana: Anio. Jeo-neun rumania saram-imnida. NIVEL STANDARD POLITICOS TRANSCRIERE Cheonhong: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Park Cheonhong ieyo. Cheoeum beopkesseumnida. Sujin: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Han Sujin ieyo. Cheoeum beopkesseumnida. Ana: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Dinu Ana ieyo. Cheonhong: Sujin ssi-neun eoneu nara saram- ieyo ? Sujin: Jeo-neun hanguk saram-ieyo. Cheonhong ssi-neun hanguk saram-ieyo ? Cheonhong: Ne. Jeo-do hanguk saram- ieyo . Ana ssi-neun hanguk saram-ieyo ? Ana: Anio. Jeo-neun rumania saram- ieyo. TRADUCERE Cheonhong: Bun ziua. Eu sunt Park Cheonhong. Imi pare bine de cunotin. Sujin: Bun ziua. Eu sunt Han Sujin. Incntat s v cunosc. Ana: Bun ziua. Eu sunt Ana Dinu. Cheonhong: Dr Sujin, ce naionalitate suntei? Sujin: Eu sunt coreeanc. Dle Cheonhong, dvs suntei coreean? Cheonhong: Da, i eu sunt tot coreean. Dr Ana, suntei coreeanc? Ana: Nu. Eu sunt romnc. VOCABULAR HANGUL ssi do TRANSCRIERE ROMNA

Domn, doamna, domnisoara De asemenea, la fel

(arata similitudinea)

14

Oneu Care?(adjectiv sau pronume interogativ) nara ar

saram persoan, om, fiin ne da anio oegukin nu strin Coreea

Hanguk/ Dae Hanminguk Romania

Rumania

Miguk America Kaenada Yeongguk Indo India Canada Anglia

Ilbon Japonia Seupein Jungguk China Spania

Itallia Italia Franta

Peurangseu

Oseuteureillia Australia Poreutugal Portugalia

Dogil Germania

GRAMATICA Sufixul onorific (ssi)- se foloseste dupa numele propriu pentru a arata respectul fata de persoana respectiva. Se foloseste doar pentru alte persoane, nu si pentru propria persoana. Sufixul (ssi) se plaseaza fie dupa prenume, fie dupa tot numele, dar niciodata doar dupa numele de famile. Numele de familie in limba coreeana este cel de pe prima pozitie.
15

Exemplu: Nume complet -> ( Lee Suhan) Respectuos: (Lee Suhan-ssi) sau (Suhan-ssi) Nerespectuos: (Lee-ssi) Copula (ida) se foloseste pentru a exprima definitia, identitatea sau descrierea. Nu se foloseste pentru a exprima existenta. Pentru existenta se foloseste (itda). (VEZI LECTIA 2) Conjugarea copulei (ida) la prezent afirmativ (vezi lectia 1) Nivel formal politicos -> (imnida) Nivel standard politicos->( ieyo) Nivel intim (informal) sau familiar -> (iya)/ (ya) Forma interogativa / (mnikka/ seumnikka) nivel formal politicos Expresia / (mnikka/ seumnikka) se foloseste pentru a exprima interogatia la nivel formal politicos. Ea se adauga la radacina verbului. Radacina se obtine inlaturand terminatia (da) de la forma de dictionar. Expresia (mnikka) se adauga la radacina terminata in vocala, iar ( seumnikka) la radacina terminata in consoana. Exemplu: Radacina in vocala: -> + -> ? Esti? Sunteti? Este? Ida -> i +mnikka ->imnikka? !!!!! Dupa cum ati observat in dialog, pentru verbul (ida), la forma interogativa la nivel standard politicos, forma verbului este ?( ieyo) Radacina in consoana: -> + ->? Citeste?, Cititi? Citesti? Ilkda -> ilk+ seumnikka -> ilkseumnikka? Pe scurt, pentru a formula intrebari, inlocuiti terminatia (da) de la expresia pentru afirmativ (mnida) sau (seumnida) cu terminatia (kka) Exemplu: . Cheonhong este coreean.
16

Cheonhong hanguk saram-imnida. ? Cheonhong este coreean? Cheonhong hanguk saram-imnikka? Particula augmentativa (do) - "de asemenea" Se foloseste pentru a indica c ceva ce a fost exprimat inainte e valabil si pentru persoana sau lucrul in discutie. ( Echivalentul cuvantului din franceza aussi, sau engleza too) Exemplu: . - Sujin este coreeanca. . - Eu de asemenea sunt coreean./ Si eu sunt coreean. Descrierea nationalitatii Pentru a descrie nationalitatea se foloseste cuvantul (saram-persoan), care se adauga la numele tarii. Exemplu: + -> coreean Hanguk+ saram-> hanguk-saram . Cheonhong este coreean. Cheonhong hanguk saram-imnida.

Pentru a intreba despre nationalitate, se foloseste cuvantul ? (eoneu?- care?), care se plaseaza in fata cuvantului (nara-tar) urmat de cuvantul (sarampersoan). Exemplu: ? ->Ce nationalitate sunteti? Oeneu nara saram-imnikka? - (Care tara persoana a fi?)

. - Eu sunt romn. Jeo-neun Rumania saram-imnida. - (Eu Romania persoana a fi).


17

SCRIEREA HANGUL VOCALE Pentru majoritatea oamenilor cel mai simplu mod de a nva Hangeul este prin practica, n scris, n timp ce citesc cu voce tare. Ar putea fi de ajutor sa folositi hartie cu patratele - cum ar fi hrtie milimetric sau de matematica. Tabelul de mai jos arata ordinea liniilor pentru a scrie toate vocalele Hangeul, prezentate n ordine alfabetic coreean. CONSOANE Scrierea Hangeul n silabe Fiecare vocal Hangeul const dintr-o linie de baz verticala sau orizontala, din care sunt trasate alte linii mai scurte. Pe baza formelor lor, putem grupa toate vocalele Hangeul n trei grupe, dup cum urmeaz. Verticale A EO I YEO YA AE E YAE YE

orizontale EU U O YO YU

mixte UI OE WA WAE WI WO WE

Gruparea este important deoarece atunci cnd consoanele i vocalele sunt plasate mpreun pentru a forma o silab Hangeul, marimea lor n patrat variaz n funcie de forma vocalei. Principiul de baz este acesta: o silab Hangeul ncepe ntotdeauna cu o consoan. Cand silaba incepe cu o vocala, se plaseaza in fata vocalei consoana muta . Cnd vocala din silaba data este verticala, este scrisa in dreapta consoanei iniiale din silaba, iar cnd vocala este orizontal, este scrisa sub consoan. n cazul n care vocala este una mixta, este scrisa n aa fel nct s se ncadreze sub i la dreapta consoanei initiale. Este important s se respecte acest principiu, altfel, scrisul poate aprea foarte nefiresc i dificil de citit. S ne uitm la cteva exemple. CONSOANA+ VOCALA VERTICALA
18

si

ha

se

seo

hi

CONSOANA+ VOCALA ORIZONTALA o yo tto eu u ryo hyu

CONSOANA+VOCALA MIXTA wo ui swae dwi mwo gwe

O silab Hangeul poate avea pn la dou consoane dup vocala.Poziia pentru consoana finala din silaba este partea de jos a ptratului, sub combinaia dintre consoana initiala si vocala mediana. Iat cteva exemple: C+Vocala verticala + C (SA)- RAM

ALTE EXEMPLE in sang ban gap anj chanh

C+ Vocala orizontala+ C

19

(HAN)ALTE EXEMPLE deul neuj seup

GEUL

ol

jon

byop

C+ Vocala mixta+ C

Gwaen-(cha-na) ALTE EXEMPLE gwal oen doel gwon wen win LECTIA 4 EU NU SUNT AVOCAT Nivel formal politicos TRANSCRIERE Yohan : Jihyeon ssi-neun byeonhosa-imnikka? Jihyeon : Anio. Jeo-neun byeonhosa-ga animnida. Hoesawon-imnida. Yohan : Geureyo? Jihyeon : Yohan ssi-neun gasu-imnikka?
20

Yohan : Anio. Jeo-neun gasu-ga animnida. Baeu-imnida. Jihyeon ssi-neun ilbon saram-imnikka? Jihyeon : Anio. Jeo-neun ilbon saram-i animnida. Hanguk saram-imnida. Yohan ssi-neun kaenada saram-imnikka? Yohan : Anio. kaenada saram-i animnida. Miguk saram-imnida. Nivel standard politicos TRANSCRIERE Yohan : Jihyeon ssi-neun byeonhosa-yeyo? Jihyeon : Anio. Jeo-neun byeonhosa-ga aniyeyo. Hoesawon-ieyo. Yohan : Geureyo? Jihyeon : Yohan ssi-neun gasu-yeyo? Yohan : Anio. Jeo-neun gasu-ga aniyeyo. Baeu- yeyo. Jihyeon ssi-neun ilbon saramieyo? Jihyeon : Anio. Jeo-neun ilbon saram-i aniyeyo. Hanguk saram- ieyo. Yohan ssi-neun kaenada saram- ieyo? Yohan : Anio. kaenada saram-i aniyeyo. Miguk saram- ieyo. Nivel intim politicos( conversatie informala) Cuvintele cu rosu marcheaza nivelul informal (familial) TRANSCRIERE Yohan : Jihyeon-eun byeonhosa-ya? Jihyeon : Ani. Na-neun byeonhosa-ga aniya. Hoesawon-iya. Yohan : Geure? Jihyeon : Yohan-eun gasu-ya? Yohan : Ani. Na-neun gasu-ga aniya. Baeu-ya. Jihyeon-eun ilbon saram-iya? Jihyeon : Ani. Na-neun ilbon saram-i aniya. Hanguk saram-iya. Yohan-eun kaenada saram-iya? Yohan : Ani. kaenada saram-i aniya. Miguk saram-iya. TRADUCERE Yohan : Dra Jihyeon, sunteti avocat?
21

Jihyeon : Nu. Eu nu sunt avocat. Sunt functionar. Yohan : Chiar asa? Jihyeon : Dle Yohan, sunteti cntret? Yohan : Nu. Eu nu sunt cntret. Sunt actor. Dr Jihyeon, sunteti japonez? Jihyeon : Nu. Eu nu sunt japoneza. Sunt coreeanc. Dle Yohan, sunteti canadian? Yohan : Nu. Nu sunt canadian. Sunt american. VOCABULARHANGUL / TRANSCRIERE ROMANA

Geureyo/ geure avocat

Chiar asa?/ Asa este.

byeonhosa gasu

cantaret Hoesawon~ jikjangin Functionar de birou Actor, actrita

~ / baeu

anida a nu fi ( copula negativa) neun / eun Marcator al subiectului

GRAMATICA Copula negativa (anida)- a nu fi Copula negativa (anida) se traduce in romana prin a nu fi. Aceasta nu este conjugarea la forma negativa a copulei (ida)-a fi, ci un verb de sine statator. Constructie -> + -> ( a nu fi) Anida -> ani+ mnida -> animnida Conjugarea copulei (anida) la timpul prezentNIVEL FORMAL [animnida] NIVEL STANDARD [aniyeyo] NIVEL INTIM (INFORMAL) Copula (ida)- a fi [aniya]

Prezent afirmativ

Prezent interogativ
22

NIVEL FORMAL

[imnida] [imnikka]

NIVEL STANDARD Cuvant in vocala+ [yeyo] / cuvant in consoana+ [ieyo] Cuvant in vocala+ [yeyo] / cuvant in consoana+ [ieyo] NIVEL INTIM (INFORMAL) [ya] cuvant in consoana+ [iya] cuvant in vocala+ [ya] cuvant in consoana+ [iya] Particulele (ga) si (i) Se folosesc impreuna cu copula negativa (anida) pentru a marca numele predicativ (ceea ce nu este subiectul). Particula (ga) se alipeste unui cuvant terminat in vocala, iar particula (i) se alipeste unui cuvant terminat in consoana. Exemplu: . -> Eu nu sunt avocat Jeo-neun byeonhosa-ga animnida. . -> Eu nu sunt canadian Kaenada saram-i animnida. Particulele (ga) si (i) se mai folosesc pentru a introduce subiectul pentru prima data intr-o discutie. Particula / (neun/ eun) marcheaza subiectul propozitiei. Particula se alipeste unui cuvant terminat in consoana , iar se alipeste unui cuvant terminat in vocala. Exemplu: cuvant in vocala+

23

. ->Eu nu sunt japonez. Jeo-neun ilbon saram-i animnida.

. -> Jihyeon este avocat. Jihyeon-eun byeonhosa imnida. LECTIA 5 TU AI UN IUBIT? Nivel formal politicos TRANSCRIERE Yohan: Yunseol ssi-neun namjachingu-ga isseumnikka? Yunseol: Ne. Jeo-neun namjachingu isseumnida. Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseumnikka ? Yohan: Anio. Yeojachingu-ga eopsseumnida. Yunseol: Yeojachingu-ga eopsseumnikka? Yohan: Ne. Eopsseumnida. Nivel standard politicos TRANSCRIERE Yohan: Yunseol ssi-neun namjachingu-ga isseoyo? Yunseol: Ne. Jeo-neun namjachingu isseoyo. Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseoyo ? Yohan: Anio. Yeojachingu-ga eopseoyo. Yunseol: Yeojachingu-ga eopseoyo? Yohan: Ne. Eopseoyo. Nivel intim( familial) TRANSCRIERE Yohan: Yunseol-eun namjachingu-ga isseo? Yunseol: Eung. Na-neun namjachingu isseo. Yohan-eun yeojachingu-ga isseo ?

24

Yohan: Ani. Yeojachingu-ga eopseo. Yunseol: Yeojachingu-ga eopseo? Yohan: Eung. Eopseo. TRADUCERE Yohan: Yunseol, tu ai un prieten? Yunseol: Da. Eu am un prieten. Dle Yohan, aveti o prietena ? Yohan: Nu. Nu am o prietena. Yunseol: Nu aveti prietena? Yohan: Nu. Nu am. PRONUNTIE Cand litera (s) e pe ultima pozitie intr-o silaba, iar urmatoarea silaba incepe cu alta consoana, alta decat (s) sau (ng), aceasta se pronunta [t]. Cand litera (s) ocupa ultima pozitie intr-o silaba, iar urmatoarea silaba incepe cu (s) sau (ng), aceasta se pronunta ca atare, adica [s]. Exemplu -> a exista itda -> a exista (nivel formal) isseumnida VOCABULAR HANGUL ~ ~ TRANSCRIERE Namja ~ namseong Yeoja ~ yeoseong ROMANA Barbat, baiat Femeie, fata

chingu prieten Namjachingu~ namchin Prieten, iubit

~ ~ itda

Yeojachingu~yeochin Prietena, iubita A exista, a avea

eoptda A nu exista, a nu avea


25

GRAMATICA Exprimarea existentei- verbul (itda) Pentru a exprima existenta unui lucru se foloseste verbul (itda)- vezi lectia 2. Exemplu: SUBIECT+(neun)/ (eun) SUBST.1+ [ga]/ [i]+ [isseumnida] ++ -> .- > Exista bani (Sunt bani, Avem bani) Don+i+ isseumnida -> Don-i isseumnida. Verbul (itda) poate exprima si posesia, sau c un lucru exista pentru cineva. Exemplu: . ->Eu am un iubit. Jeo-eun namjachingu-ga isseumnida. ->(literal: Un iubit exista pentru mine) . -> Eu am o masina. Jeo-neun jadongcha-ga isseumnida. ->(literal: O masina exista pentru mine)

Conjugarea verbului (itda)

PREZENT AFIRMATIV NIVEL FORMAL

PREZENT INTEROGATIV (isseumnikka)

(isseumnida)

NIVEL STANDARD (isseoyo) (isseoyo) NIVEL INFORMAL (INTIM) (isseo) (isseo)

ALTE EXEMPLE: - ? ->Min, tu ai o geanta? Min ssi-neun ganang-i isseumnikka? - . . ->Da, eu am o geanta. Ne. Gabang-i isseumnida. Exprimarea inexistentei- verbul (optda)- a nu exista, a nu avea
26

Pentru a exprima inexistenta sau absenta unui lucru se foloseste verbul (optda). Verbul (optda) nu este forma negativa a verbului (itda), ci un verb de sine statator. CONSTRUCTIE ->+ -> Eoptda->eops+seumnida->eopsseumnida Exemplu: SUBIECT+(neun)/ (eun) OBIECT 1+ [ga]/ [i]+ [eopsseumnida] ++++ Jeo+neun+yeojachingu+ga+eopsseumnida . -> Eu nu am o iubita. Jeo-neun yeojachingu-ga eopsseumnida.->(literal: O iubita nu exista pentru mine) Conjugarea verbului (eoptda)

PREZENT AFIRMATIV NIVEL FORMAL (eopsseumnida) (eopsseumnikka)

PREZENT INTEROGATIV

NIVEL STANDARD (eopseyo) (eopseyo) NIVEL INFORMAL (INTIM) (eopseo) (eopseo)

ALTE EXEMPLE: ? ->Yerin, tu nu ai o carte? Yerin ssi-neun chaeg-i eopsseumnikka? . . ->Nu, nu am o carte.
27

Ne. Chaeg-i eopsseumnida. Particulele (ga) si (i) Se folosesc impreuna cu verbele (itda) si (eoptda) pentru a marca ceea ce exista sa ceea ce nu exista (ceea ce avem sau nu avem). Particula (ga) se alipeste unui cuvant terminat in vocala, iar particula (i) se alipeste unui cuvant terminat in consoana. Exemplu: . -> Eu am o masina. Jeo-neun jadongcha-ga isseumnida. . -> Eu nu am o carte. Chaeg-i eopsseumnida. Raspunsul la o intrebare negativa Cand cineva pune o intrebare negativa, in limba coreeana raspunsul este afirmativ, ca o confirmare a intrebarii puse anterior. Exemplu: ? ->Yerin, tu nu ai o carte? Yerin ssi-neun chaeg-i eopsseumnikka? . . ->Nu, nu am o carte.(Da/Asa este, nu am o carte.) Ne. Chaeg-i eopsseumnida. Raspunsul (ne)-da, este confirmarea intrebarii negative anterioare. LECTIA 6 CARE E NUMARUL TAU DE TELEFON? ~NIVEL FORMAL~ Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwomnikka? Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu-imnida. Jeonhwabeonho-ga mwomnikka? Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o- imnida. ~NIVEL STANDARD~ Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwoyeyo?
28

Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu ieyo. Jeonhwabeonho-ga mwoyeyo? Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o- ieyo. ~NIVEL FORMAL~ Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwoya? Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu -ya. Jeonhwabeonho-ga mwoya? Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o-ya. TRADUCERE Yohan: Care este numarul tau de telefon? Yunseol: Este 0-1-1-2-4-3-6-7-8-8-9. Care este numarul tau de telefon? Yohan: Este 0-1-9-9-9-2-3-4-1-5-5. VOCABULAR HANGUL ~ TRANSCRIERE ROMANA

Mwo~mueot Ce? Care? Numar de telefon

jeonhwabeonho jeonhwa beonhonumar telefon

SISTEMUL NUMERIC SINO-COREEAN

~ Yeong~gong 0 il i Sam Sa Oh Yuk Chil 1 2 3 4 5 6 7


29

Pal Gu sip

8 9 10

PRONUNTIE Cand sunt pronuntate, numerele 1 si 2 sunt foarte asemanatoare. La fel si numerele 3 si 4 pot fi usor confundate chiar si de coreeni, asa ca nu va faceti probleme. Cifra 10 se pronuta [ip] i nu [sip]. GRAMATICA In limba coreeana exista dou sisteme numerice, unul sino-coreean, provenit din limba chineza si unul nativ coreean. Folosirea unui sistem sau al altuia depinde de context. De exemplu, sistemul numeric sino-coreean se foloseste pentru numerele de telefon, numararea banilor, exprimarea minutelor si a secundelor. Mai intai, voi prezenta sistemul sino-coreean, care e foarte usor de invatat. Daca stiti numerele de la 1 la 10, veti putea numara pana la 99 deoarece numerele se construiesc adaugand unele langa altele. De exemplu, numarul 11 e format din 10+1 11= 10(-sip)+ 1(-il) ->(sip-il) 12=10(-sip)+ 2(-i) ->(sip-i) Numarul 20 e format din 2+10 20= 2(-i)+ 10(-sip) -> (i-sip) 21=2+10+1 ->(i-sip-il) 30= 3+ 10- >(sam-sip) 32=3+10+2 (sam-sip-i) 40=4+10 ->(sa-sip) 43=4+10+3 ->(sa-sip-sam) 50=5+10 ->(oh-sip) 54=5+10+4 ->(oh-sip-sa) 60=6+10 ->(yuk-sip)

30

65=6+10+5 ->(yuk-sip-oh) 70=7+10- >(chil-sip) 76=7+10+6 ->(chil-sip-yuk) 80=8+10 -> (pal-sip) 87=8+10+7 ->(pal-sip- chil) 90=9+10 ->(gu-sip) 99=9+10+9 ->(gu-sip-gu) 100 ->(baek) 1000 ->(cheon) 10.000 ->(man) LECTIA 7 UNDE TE DUCI? Conversatie formala Yohan: Eo? Gyeong-hui ssi? Gyeong-hui ssi! Gyeong-hui: Ne? Yohan ssi? Yohan ssi! Annyeonghaseyo? Oraenmanieyo! Yohan: Ne! Oraenmanieyo! Jal isseosseumnikka? Gyeong-hui: Ne! Jal isseosseumnida. Yohan ssi-neun ajikdo haksaeng imnikka? Yohan: Anio. Jigeum hoesawon-imnida. Gyeong-hui: Jeo-do hoesawon imnida. Yohan: A, geuraeyo? Jigeum eodi-e gamnikka? Gyeong-hui: Geukjang-e gamnida. Deiteu yaksog-i isseumnida. Yohan: A, geuraeyo? Conversatie standard Yohan: Eo? Gyeong-hui ssi? Gyeong-hui ssi! Gyeong-hui: Ne? Yohan ssi? Yohan ssi! Annyeonghaseyo? Oraenmanieyo! Yohan: Ne! Oraenmanieyo! Jal isseosseoyo? Gyeong-hui: Ne! Jal isseosseoyo. Yohan ssi-neun ajikdo haksaeng ieyo?
31

Yohan: Anio. Jigeum hoesawon-ieyo. Gyeong-hui: Jeo-do hoesawon ieyo. Yohan: A, geureoseyo? Jigeum eodi-e gaseyo? Gyeong-hui: Geukjang-e gayo. Deiteu yaksog-i isseoyo. Yohan: A, geuraeyo? Conversatie informala Yohan: Eo? Gyeong-hui? Gyeong-hui! Gyeong-hui: Ne? Yohan? Yohan! Annyeong! Oraenmaniya! Yohan: Eung! Oraenmaniya! Jal isseosseo? Gyeong-hui: Eung! Jal isseosseo. Yohan-eun ajikdo haksaeng iya? Yohan: Ani. Jigeum hoesawon-iya. Gyeong-hui: Na-do hoesawon iya. Yohan: A, geurae? Jigeum eodi-e ga? Gyeong-hui: Geukjang-e ga. Deiteu yaksog-i isseo. Yohan: A, geurae? TRADUCERE Yohan: Ei? Gyeong-hui? Gyeong-hui! Gyeong-hui: Da? Yohan? Yohan! Buna! Nu ne-am vazut de mult! Yohan: Da! A trecut mult timp! Ai fost bine? Gyeong-hui: Da! Am fost bine. Yohan, inca esti student? Yohan: Nu. Acum sunt functionar. Gyeong-hui: Si eu sunt tot functionar. Yohan: A, chiar asa? Acum unde te duci? Gyeong-hui: Ma duc la cinematograf. Am o intalnire. Yohan: A, serios? PRONUNTIE

32

Numele (Gyeong-hui) se pronunta Gyeonghi . Chiar daca silaba este transcrisa hui, in limba coreeana vorbita se pronunta mai mult ca un hi/ hee VOCABULAR HANGUL TRANSCRIERE ROMANA

~ oreganmanieyo Oraenmanieyo ~ A trecut mult timp,

Nu ne-am vazut de mult ajikdo inca jigeum acum eodi unde Geukjang- yeonghwagwan Deiteu yaksok intalnire Cinematograf, teatru

yaksok promisiune gada A merge, a se duce

Jal itda A face bine, a fi bine (despre persoane) hakgyo scoala

haksaeng student

GRAMATICA ! AMINTITI-VA! VERBUL (ITDA)-a exista, a avea, a fi PREZENT AFIRMATIV NIVEL FORMAL PREZENT INTEROGATIV (isseumnikka)

(isseumnida)

NIVEL STANDARD (isseoyo) (isseoyo) NIVEL INFORMAL


33

(INTIM)

(isseo)

(isseo)

Copula (ida)- a fi Prezent afirmativ NIVEL FORMAL Prezent interogativ

[imnida] [imnikka]

NIVEL STANDARD vocala+ [yeyo] / consoana+ [ieyo] consoana+ [ieyo] NIVEL INTIM (INFORMAL) Consoana + [iya] Vocala+ [ya] Consoana + [iya] Vocala+ [ya] vocala+ [yeyo] /

Conjugarea verbelor la timpul prezent afirmativ - verbul (gada)- a merge, a se duce Verbul (gada) este precedat de obicei de particula ce indica directia sau timpul, adica particula (e). CONSTRUCTIE -> + -> Gada -> ga + mnida -> gamnida EXEMPLU: . -> Yohan se duce la scoala. Yohan-eun hakgyo-e gamnida. Acest model de conjugare a verbului la timpul prezent afirmativ, nivel formal, se poate folosi si la alte verbe asemanatoare. ! AMINTITI-VA ! Verbele care au radacina in vocala primesc sufixul (mnida), iar cele care au radacina in consoana primesc sufixul (seumnida).
34

RADACINA IN VOCALA -> + -> (a merge) Gada -> ga + mnida -> gamnida -> + -> ( a lucra) Ilhada -> ilha +mnida ->ilhamnida

-> + -> ( a fi) Ida -> i + mnida -> imndida

RADACINA IN CONSOANA -> + -> (a exista, a avea) Itda -> is + seumnida ->isseumnida (a manca)

-> + ->

Meokda ->meok+seumnida ->meokseumnida -> + -> (a citi) Ilkda -> ilk + seumnida -> ilkseumnida Forma interogativa a verbelor la nivel formal se obtine inlocuind terminatia (da) de la sufixul /(mnida/seumnida) cu terminatia (kka). EXEMPLU: . -> Yohan se duce la scoala. Yohan-eun hakgyo-e gamnida. ? ->Yohan se duce la scoala? Yohan-eun hakgyo-e gamnikka? . -> Jeonggyeong mnnc. Jeonggyeong-eun meokseumnida. ? -> Jeonggyeong mnnc.? Jeonggyeong-eun meokseumnikka? Particula de directie (e) Particula (e) poate fi folosita pentru a indica timpul, directia sau o activitate statica.
35

In aceasta lectie, particula (e) este folosita pentru a indica directia. Cand este atasata unui substantiv ce indica locul (scoala, cinema, casa) si este urmata de verbul (gada-a merge) sau de verbul (oda- a veni), particula (e) indica directia unde se duce sau de unde vine subiectul. In acest context, particula (e) se traduce in limba romana cu prepozitia la. EXEMPLU: . -> Eu ma duc la scoala. Hakgyo-e kamnida. ->(literal: Scoala-la-a se duce) 7 . -> Eu vin de la teatru. Geukjang-e omnida. ->(literal: teatrul-la- a veni) LECTIA 8 SA MERGEM IMPREUNA LA CINEMATOGRAF! ~Nivel formal ~ Gyeoghui: Yohan ssi-neun eodi-e gamnikka? Yohan: Geukjang-e gamnida. Jeo-do deiteu yaksog-i isseumnida. Gyeonghui: Geraeyo? Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseumnikka? Eoneu nara saram-imnikka? Yohan: Ne. Yeojachingu-ga isseumnida. Yeongguk saram-imnida. Gyeonghui ssi-ui namjachingu-neun eoneu nara saram-imnikka? Gyeonghui: Hanguk saram-imnida. Yohan: Ah geuraeyo? Eoneu geukjang-e gamnikka? Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e gamnida. Yohan: Jeo-do geogi-e gamnida. Geureom gatchi gapsida!

~Nivel standard politicos ~ Gyeoghui: Yohan ssi-neun eodi-e gaseyo? Yohan: Geukjang-e gayo. Jeo-do deiteu yaksog-i isseoyo.
36

Gyeonghui: Geraeyo? Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseoyo? Eoneu nara saramieyo? Yohan: Ne. Yeojachingu-ga isseoyo. Yeongguk saram-ieyo. Gyeonghui ssi-ui namjachingu-neun eoneu nara saram-ieyo? Gyeonghui: Hanguk saram-ieyo. Yohan: Ah geuraeyo? Eoneu geukjang-e gaseyo? Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e gayo. Yohan: Jeo-do geogi-e gayo. Geureom gatchi gayo! ~ Nivel informal-intim ~ Gyeoghui: Yohan, eodi ga? Yohan: Geukjang-e ga. Na-do deiteu yaksog-i isseo. Gyeonghui: Geraeyo? Yohan, yeojachingu-ga isseo? Eoneu nara saram-iya? Yohan: Eung. Yeojachingu-ga isseo. Yeongguk saram-iya. Gyeonghui namjachinguneun eoneu nara saram-iya? Gyeonghui: Hanguk saram-iya. Yohan: Ah geurae? Eoneu geukjang-e ga? Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e ga. Yohan: Na-do geogi ga. Geureom, gatchi ga! TRADUCERE Gyeoghui: Yohan, unde te duci? Yohan: Ma duc la cinematograf. Si eu am o intalnire. Gyeonghui: Serios? Yohan, ai o prietena? Ce nationalitate este? Yohan: Da. Am o prietena. Este englezoaica. Prietenul tau ce nationalitate este, Gyeonghui ? Gyeonghui: Este coreean. Yohan: A, chiar asa? La care cinematograf te duci? Gyeonghui: Ma duc la cinematograful CGV. Yohan: Si eu merg tot acolo. Atunci, sa mergem impreuna! VOCABULAR
37

HANGUL ~

TRANSCRIERE Geogi ~ geugot

ROMANA Acolo

yeogi aici jeogi eodi Eoneu? acolo unde Care? geurotda A fi asa impreuna

Gati -se pronunta [kaci] hamkke impreuna

~ Eomma ~ eomoni

mam

seonsaengnim profesor haksaeng Gapsida! student Sa mergem!

GRAMATICA Particula posesiva (ui)- se pronunta e Se foloseste pentru a indica posesia sau relatia. Se plaseaza dupa posesor si este urmata de obiectul sau persoana posedata. CONSTRUCTIE A+ + B + / In aceasta constructie, obiectul B ii apartine lui A, iar A este posesorul obiectului B. EXEMPLU: -> Cartea lui Yunseol. Yunseol-ui chaegi-neun ->(Yunseol-lui- carte) l \l/ Posesor l \l/ obiect posedat

. -> Mama lui Yunseol este profesoara.


38

Yunseol-ui eomma-neun seonsaengnim-imnida. () . -> Prietena mea este americanca. Je (Jeo-ui) yeojachingu-neun miguk saram-imnida. !!! OBSERVATII !!! Particula (ui) urmeaza dupa posesor. Obiectul posedat este urmat de particula / (eun/neun) care arata despre cine este vorba in propozitie. La persoana I sg (jeo), particula (ui) se contracta cu pronumele (jeo) devenind (je). EXEMPLU: () . -> Prietena mea este americanca. Je (Jeo-ui) yeojachingu-neun miguk saram-imnida.

Adverbele de loc (yeogi), (geogi) , (jeogi) Se folosesc pentru a indica locul impreuna cu particula (e) care arata destinatia. (yeogi)- indica locul apropiat de vorbitor. (aici)

Exemplu: ? -> Ce este aici? Yeogi-e mwomnikka?

(geogi)- indica locul aproape de interlocutor dar departat

de vorbitor ( acolo). Exemplu: . > Si eu merg acolo. Jeo-do geogi-e gayo.

(jeogi)- indica departarea fata de ambii interlocutori. (acolo) Exemplu:


39

?- > Ce este acolo? Jeogi-e mwomnikka? Expresia ! (gapsida!- Sa mergem!) Se foloseste intr-un grup de doua sau mai multe persoane. Verbul de baza este (gada)- a merge, folosit la conjugarea propozitiva, care va fi prezentata mai tarziu. Renuntarea la anumite parti de propozitie Limba coreeana are abilitatea de a renunta la anumite parti de propozitie (subiect), deoarece ele pot fi deduse din context. EXEMPLU : () . ->( Eu) sunt profesor. - Subiectul "eu" este subinteles. (Jeo-neun) seonsaengnim ieyo. In anumite contexte, totusi, se pot creea ambiguitati atunci cand se renunta la anumite parti de propozitie. Chiar si coreenii fac uneori presupuneri incorecte, trebuind sa clarifice despre ce vorbesc, asa ca nu va faceti probleme. LECTIA 9 CAT ESTE CEASUL? NIVEL STANDARD Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo? Yunseol: Jigeum du si-yeyo. Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo? Yunseol: Se si-yeyo. Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo? Yunseol: Ne si-yeyo. Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo? Yunseol: A, jinjja... NIVEL FORMAL Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka?
40

Yunseol: Jigeum du si-imnida. Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka? Yunseol: Se si-imnida. Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka? Yunseol: Ne si-imnida. Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka? Yunseol: A, jinjja...

NIVEL INFORMAL-INTIM Jeyeong: Jigeum myeot si-ya? Yunseol: Jigeum du si-ya. Jeyeong: Jigeum myeot si-ya? Yunseol: Se si-ya. Jeyeong: Jigeum myeot si-ya? Yunseol: Ne si-ya. Jeyeong: Jigeum myeot si-ya? Yunseol: A, jinjja... TRADUCERE Jeyeong: Cat este ceasul acum? Yunseol: Acum este ora 2. Jeyeong: Acum cat este ceasul? Yunseol: Este ora 3. Jeyeong: Acum cat este ceasul? Yunseol: Este ora 4. Jeyeong: Acum cat este ceasul? Yunseol: Ei, esti culmea!... VOCABULAR
41

HANGUL

TRANSCRIERE

ROMANA

? Myeot si-yeyo? jinjja Intr-adevar

Cat este ceasul?

Sistemul numeric nativ coreean Numerele de la 1 la 19

Numerele de la 20 la 99

~ Hana ~ han ~ Dul ~du ~ Set ~se 3 ~ Net ~ne Daseot 5 Yeuseot Ilgop 7 Yeodeolp Ahop 9 Yeol 10

1 2

Yeol-hana Yeol-dul Seumul

11 12 20

Seumul-hana 21 30

Seoreun

Seoreun-hana 31 40

Maheun Swin 50

42

Yesun 60 Ilheun 70 Yeodeun Aheun 90 baek 100 80

PRONUNTIE Numerele de la 1 la 4 schimba usor pronuntia cand se ataseaza ceva la aceste numere (de ex. ora) (hana) -> (han si)- Ora 1 (dul) -> (du si) Ora 2. (set) -> (se si) Ora 3. (net) -> (ne si) Ora 4 Consoana (s) se pronunta T in pozitie finala. GRAMATICA Sistemul numeric nativ coreean Limba coreeana are doua sisteme numerice: unul sino-coreean si unul nativ-coreean . In aceasta lectie ne vom axa pe sistemul nativ coreean. Numerele nativ-coreene se folosesc pentru a numara obiecte intr-o ordine consecutiva, cand comandam ceva la restaurant, cand cumparam mai multe lucruri intr-un magazin, pentru exprimarea varstei si exprimarea orei. In afara de aceste utilizari, numerele nativ-coreene se pot folosi pentru a numara persoanele de la o petrecere, foile de hartie etc. Si pentru ca acest sistem numeric se foloseste pentru a numara obiecte intr-o ordine succesiva, este neobisnuit ca cineva sa numere pana la numere mai mari de 30. Din acest motiv, numerele nativ-coreene mai mari de 30 nu prea se folosesc. Pentru numere mai mari de 30 se foloseste sistemul sino-coreean in schimbul sistemului numeric nativ-coreean. Exprimarea orei Pentru a exprima ora, se foloseste sistemul nativ-corean. Constructie:

43

Numeral nativ-corean +(si) Exemplu: _(hana) +(si) -> (han si)- Ora 1 ATENTIE!!! Numerele de la 1 la 4 isi schimba pronuntia cand se adauga un sufix saun substantiv. Pentru exprimarea minutelor se foloseste sistemul sino-coreean, la care se adauga sufixul (bun). Exemplu: 1:15 -> (han si sipo bun) Cu rosu sunt numere nativ-coreene, iar cu albastru, numere sino-coreene Pentru a exprima momentele zilei se folosesc urmatoarele sufixe care se plaseaza in fata orei. (ojeon) dimineata AM (ohu) dupa-amiaza PM (jeonyeok)- seara PM (bam) noapte PM Exemplu: 1:15 PM (13:15) -> (ohu han si sipo bun)- Ora 1:15 dupa-amiaza. 7: 45 PM (19:45) -> ( bam ilgop si sasipo bun)- Ora 8 fara un sfert seara 6:30 AM-> (ojeon yeoseot si samsip bun) Ora 6:30 dimineata LECTIA 10 CE VREI SA MANANCI? ~NIVEL STANDARD~ Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul meokseumnikka? Sajangnim: Eum... Sujin ssi-neun mwo-reul meokeoyo? Sujin: Jeo-neun kimchijjigae-reul meokseumnida. Sajangnim: Eum...na-neun doenjangjjigae-reul meokeoyo.
44

~NIVEL FORMAL~ Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul deusimnikka? Sajangnim: Eum... Sujin ssi-neun mwo-reul deuseyo? Sujin: Jeo-neun kimchijjigae-reul meokseumnida. Sajangnim: Eum... jeo-neun doenjangjjigae-reul meokseumnida. ~NIVEL INFORMAL-INTIM~ Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul meokseumnikka? Sajangnim: Eum... Sujin i-neun mwo-reul meokeo? Sujin: Jeo-neun kimchijjigae-reul meokseumnida. Sajangnim: Eum...na-neun doenjangjjigae-reul meokeo. TRADUCERE Sujin: Sefu, ce vreti sa mancati? Seful: Eum... Sujin tu ce o sa mananci? Sujin: Eu voi manca tocana de kimchi. Sajangnim: Eum...eu o sa mananc tocana de soia. VOCABULAR HANGEUL TRANSCRIERE Sajangnim ROMANA

Presedinte de companie, sef, director etc

Kimchijjigae Tocana de kimchi Doenjangjjigae Meokda Na Tocana de soia

A manca

Eu (nivel intim)

Mwo? Ce?

GRAMATICA Particula ce marcheaza obiectul( complementul direct)- / (eul/reul) Particula / (eul/reul) este o particula ce marcheaza obiectul (complementul direct) al propozitiei, si se plaseaza dupa obiectul in cauza( complement direct). Aceasta particula se foloseste impreuna cu verbe de actiune (tranzitive). Particula (eul) se
45

plaseaza dupa un substantiv ce se termina in consoana, iar (reul) se plaseaza dupa un substantiv terminat in vocala. EXEMPLU: 1. . -> Eu mananc supa de titei.

Jeo-neun jjamppong-eul meokseumnida. In aceasta propozitie, complementul direct este (jjamppong), care este urmat de particula (eul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in consoana (ng). In limba romana complementul direct nu este marcat de o particula. 2. . -> Nu-mi plac filmele de actiune.

Jeo-neun aeksyeon yeonghwa-reul silheohaeyo. In aceasta propozitie, complementul direct este (aeksyeon yeonghwa ) care este urmat de particula (reul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in vocala (a). Conjugarea in / / ( -a/eo/yeo) la prezent / / sunt silabe cu care incepe conjugarea la timpul prezent, att la nivel intim i standard de politee, la timpul trecut (att la nivel intim cat si standard de politee), precum si pentru alte cteva constructii gramaticale. Pentru a conjuga verbe la prezent afirmativ, nivel standard politicos, se folosesc urmatoarele terminatii: (ayo) se foloseste pentru verbele care au (a) sau (o) ca ultima vocala in radacina verbului. (eoyo) - se foloseste pentru verbele care nu au (a) sau (o) ca ultima vocala in radacina verbului. (yeoyo) se foloseste pentru verbele de tipul (hada).

De multe ori au loc eliminari si contractii ale vocalele care se repeta (daca radacina verbului se termina ntr-o consoana, atunci nu au loc eliminari sau sau contractii). EXEMPLE: 1. Radacina in (a) + -.> (a) (sada)- a cumpara
46

+ -> (sa) [se elimina vocala care se repeta] - nivel intim/informal (sayo)- Eu cumpar, tu cumperi etc.- .- nivel standard politicos 2. Radacina in (o) + -.> (wa) (oda) a veni + -> (wa)- [vocala se contracta cu vocala devenind (wa) ]-nivel intim/informal (wayo)- Eu vin, tu vii etc.- nivel standard politicos 3. Verbe de tipul ( a face) (hada) + -> (hae)- nivel intim/informal (haeyo)- Eu fac, tu faci etc.- nivel standard politicos (silheohada)- a displacea, a nu placea + -> (silheohae)- nivel intim/ informal (silheohaeyo) -Mie nu-mi place, tie nu-ti place etc.- nivel standard politicos 4.Radacina in (eo) + -> (eo) (seoda) a sta + - > (seo)- nivel intim/informal + - > (seoyo)-Eu stau, tu stai etc- nivel standard politicos 5. Radacina in (u) + -> (wo) (juda) - a oferi + > (jwo)- nivel intim/informal (jwoyo)- Eu ofer, tu oferi etc.-nivel standard politicos 6. Radacina in (eu) + -> (eo)
47

(yeppeuda) a fi frumos + -> (yeppeo)- nivel intim/informal (yeppeoyo)- eu sunt frumos, el e frumos etc.- nivel standard politicos 7. Radacina in (i) + -> (yeo) (masida) - a bea + -> (masyeo)- nivel intim/informal (masyeoyo)- Eu beau, tu bei etc.- nivel standard politicos 8. Radacina in (ae) + -> (ae) (bonaeda) a expedia, a trimite + -> (bonae)- nivel intim/informal (bonaeyo)-eu expediez, tu expediezi etc.- nivel standard politicos

!!! OBSERVATIE !!! Pentru a conjuga la nivel standard politicos se adauga sufixul (yo) la forma verbului la nivel informal/intim. Pronumele (na) -> Eu Se foloseste doar la nivel intim/ informal pentru a face referire la propria persoana. Folosirea lui in fata unui superior in rang, a unei persoane in varsta sau a unui strain, e considerata ca fiind nepoliticoasa. In aceste contexte, se foloseste pronumele - jeo. Pronumele -na se foloseste in cadrul unei conversatii cu prietenii, cu membrii apropiati ai familiei sau atunci cand nu vrem sa fim politicosi cu cineva. In acest dialog, seful a folosit pronumele -na, fiind superior in rang si nefiind necesar sa arate respect fata de Sujin, angajata lui, iar Sujin a folosit pronumele - jeo aratand respect fata de seful sau, superior in rang. Nivelurile de politete Exist trei niveluri principale de politee / formalitate. Care sunt cele trei niveluri principale de politee n coreean?

48

Nivelul de politee este determinat de terminatia verbului. 1.Terminatia- [ mnida] = onorific, cel mai politicos, cel mai formal 2. Terminatia (//) [ (a/eo/yeo) yo] = politicos, natural, un pic formal 3. Terminatia -//( a/eo/ yeu) = cazual, informal, intim Tipul 1 i 2 sunt numite [Jondaetmal- onorific] i tipul 3 se numete [banmalinformal]. i n aceast lecie, vom vedea cand sa folosim nivelu (banmal) icnd sa nu l utilizam. Cnd se foloseste nivelul informal? n general, nivelul informal este considerat a fi modul cel mai intim si cazual de a vorbi cu alii n coreean. Prin urmare, acest nivel nu contine niciun fel de formalitate. Putei utiliza nivelul informal numai cu cineva care este, evident, mai tanar decat voi, cu cineva de aceeai vrst, sau (daca cealalt persoan este mai n vrst dect voi) cu cineva cu care ati cazut de acord sa folositi conversatia informala. Dac nu cunoatei vrsta celeilalte persoane sau statutul social, nu trebuie s utilizai nivelul informal in niciun caz. Odat ce titi vrsta celeilalte persoane i aflati ca el sau ea este mai tanara decat voi, puteti folosi nivelul informal, dar este un gest frumos i politicos s intrebati mai intai persoana respectiva, dac putei utiliza sau nu nivelul informal cu el sau ea. Iat cteva cazuri frecvente n care putei utiliza nivelul informal. 1. Suntei mult mai in varsta dect alte persoane i titi sigur c cealalt persoan nu se va simi jignita dac utilizai nivelul informal. 2. Suntei mai n vrst dect o alt persoan i aveti permisiunea lui sau ei de a folosi nivelul informal. 3. Suntei de aceeai vrst cu cealalt persoan i aveti permisiunea lui sau ei de a folosi nivelul informal. 4. Suntei n coala primar, gimnaziu sau liceu i tii c toi colegii vostri sunt de de aceeasi varsta ca voi. 5. Cand vorbii cu voi insiva sau scrieti n jurnalul vostru. Iat cteva cazuri frecvente n care NU ar trebui s folosii nivelul informal. 1. Cunoasteti cealalta persoana doar de la serviciu i nu personal. 2. Suntei mai n vrst dect cealalta persoana, dar el sau ea este clientul dvs. de afaceri.

49

3. Suntei mai n vrst dect cealalta persoana, dar vorbii cu persoana ntr-un cadru oficial, cum ar fi seminarii, lecii, etc 4. Nu o cunosti pe cealalta persoana, ci doar te-ai ntlnit cu el / ea. 5. Suntei mai tnr dect cealalta persoana si nu ati primit permisiunea de la el / ea ca sa utilizati nivelul informal. 6. Aveti aceeasi varsta ca persoana cealalta, dar nu o cunoasti foarte bine. 7. Suntei mai n vrst dect cealalta persoana, dar el sau ea este seful tau sau soul / soia fratelui/ surorii voastre mai n vrst. 8. Vorbiti cu un grup mare de oameni sau ntr-un video blog LECTIA 11 CE ESTE ASTA? Ttal: Appa... igeo mwoyeyo? Appa: Igeo? haembeogeoya. Ttal: Appa... igeo mwoyeyo? Appa: Igeo? gamjatwigim-iya. Ttal: Appa... igeo mwoyeyo? Appa: Igeo? maekjuya. Ttal: Umm...masitgetda. TRADUCERE Fiica: Tata ... ce-i asta? Tata: Asta? Un hamburger. Fiica: Tata ... ce-i asta? Tata: Asta? Cartofi prajiti. Fiica: Tata ... ce-i asta? Tata: Asta? Bere. Fiica: Pare delicuio ~Nivel formal~ Sonnim: Igeo isseumnikka?
50

Jigwon: Geugeoyo? Geugeo eopsseumnida. Igeo isseumnida. Sonnim: Geugeoyo? Eum... Jeogeo-neunyo? Jigwon: Ne, isseumnida. ~Nivel standard~ Sonnim: Igeo isseoyo? Jigwon: Geugeoyo? Geugeo eopsseoyo. Igeo isseoyo. Sonnim: Geugeoyo? Eum... Jeogeo-neunyo? Jigwon: Ne, isseoyo. TRADUCERE Clientul: Aveti acest lucru? Angajatul: Acela? Nu-l avem pe acela. Il avem pe acesta. Clientul: Acela? Dar acela de acolo? Angajatul: Da, il avem pe acela. VOCABULARHANGUL appa igeo tata acest lucru TRANSCRIERE ROMANA

haembeogeo hamburgher gamjatwigim Cartofi prajiti

maekju sonnim jigwon bere client angajat maekju

masitgetda

Pare bun, delicios

Arata bine (despre mancare)


51

Igeo- forma vorbita Igeot-forma scrisa

Acesta, aceasta- aproape de vorbitor Acesta, aceasta- aproape de vorbitor

Geugeo-forma vorbitaAcela, aceea-aproape de interlocutor Geugeot-forma scrisa Acela, aceea-aproape de interlocutor

Jeogeo- forma vorbita Acela, aceea(de acolo)- departe de amandoi interlocutori Jeogeot-forma scrisa Acela, aceea(de acolo)- departe de amandoi interlocutori GRAMATICA Pronumele demonstrative , , si adjectivele demonstrative , , [i-geot] = acesta, aceasta

[i] + [geot]= [i-geot] -> [i-geo](acest lucru) [i-geo] este forma vorbita a lui [i-geot] i este o combinaie din [i] ("acesta") i [geot] ("lucru"), dar este adesea folosita doar forma [i-geo] pentru uurina pronuniei. Particula care insoteste pronumele demonstrativ [i-geot] este , deoarece se termina in consoana, iar particula insoteste pronumele [i-geo] deoarece se termina in vocala. Astfel, (igeos-eun) e acelasi lucru cu [igeo-neun]. Adesea, forma [igeo-neun] devine . Particula / poate fi omisa. Exemplu : . [i-geo chaek-i-e-yo] = Aceasta este o carte. . [i geo-ka-me-ra-ye-yo] = Acesta este un aparat de fotografiat. . [i-geo keo-pi-ye-yo] = Aceasta este cafea. . [i-geo sa-jeon-i-e-yo] = Acesta este un dictionar. (geu-geot)= acela, aceea

(acela)+ (lucru)= (geu-geot) ->(geugeo-forma vorbita)= acel lucru (geu)- adjectiv demonstrativ= acela

52

(geot)- lucru (geugeos-eun) = (geugeo-neun)= (geugeon). (jeo-geot)= acela, aceea de acolo

(acela de acolo)+ (lucru)= (jeo-geot) ->(jeogeo-forma vorbita)= acel lucru de acolo (departat de ambii interlocutori) (jeo)- adjectiv demonstrativ= acela de acolo (geot)- lucru (jeogeos-eun) = (jeogeo-neun)= (jeogeon). Diferenta intre (geugeo) si (jeogeo) este aceea ca ambele pronume fac referire la lucruri aflate in diferite proximitati fata de interlocutor. Ambele arata departarea fata de vorbitor. Cu toate acestea, (geugeo) se foloseste pentru obiecte care sunt aproape de interlocutor, dar departe de vorbitor, iar (jeogeo) se foloseste pentru obiecte departate de ambii interlocutori. Adjectivele demonstrative (i), (geu), (jeo) Se folosesc alaturi de substantive pentru arata apropierea sau departarea Exemplu: Avem substantivul [sa-ram]= persoana [i sa-ram] = aceasta persoana ( de langa mine) [geu sa-ram] = acea persoana ( de langa tine) [jeo sa-ram] = acea persoana de acolo (departata de ambii interlocutori) VORBITOR----------------------------------INTERLOCUTOR [i] ACESTA (aproape de mine) dar interlocutor) [jeo] ACELA (departat de ambii interlocutori) [geu] ACELA (departat de vorbitor apropiat de

53

Particula de politete (-yo) Particula (-yo) este o post-particula ce marcheaza nivelul standard politicos. Multe structuri lingvistice la nivelul informal pot fi transformate la nivel standard politicos, adaugand particula - (-yo). In plus, substantivele pot fi si ele folosite la nivel standard politicos adaugand particula - (-yo). Exemple: Constructii verbale (balkda) a fi luminos (balka)- E luminos (balkayo) E luminos (nivel standard politicos) (siwonhada) a fi racoritor (siwonhaesseo) a fost racoritor (siwonhaesseoyo) a fost racoritor (nivel standard politicos) Substantive - ? (Geugeo mwo-yeyo?) -> Ce este aceasta? - . (gabang) O geanta. -. (gabangyo) O geanta. (politicos) - ? (Mwo-reul meokeoyo?) -> Ce mananci? - . (gimbap) -> Gimbap. (Un fel de sushi cu alge marine) - . (gimbapyo) -> Gimbap. (politicos) Cu toate acestea, cand raspundem cuiva si vrem sa fim politicosi, trebuie sa ne abtinem de la a da raspunsuri scurte ca acestea dintr-un cuvant. Particula - (-yo) se poate atasa si unor cuvinte interogative. EXEMPLU: ? (wae) ->De ce? ? (waeyo) -->De ce? (politicos)

? (nugu) ->Cine?
54

? (nuguyo)- Cine? (politicos)

LECTIA 12 UNDE ESTE JINU? ~ Nivel formal ~ TRANSCRIEREEomma: Jinu-neun eodi-e isseumnikka? Beibisiteo: Eo? Jeo-neun moreumnida. Eomma: Moreumnikka? Yeogi-e eopseumnikka? Beibisiteo: Jal moreumnida. Jinu: Eomma! Eomma! Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseumnida. Eomma: Ne, amnida. ~ Nivel standard ~ Eomma: Jinu-neun eodi-e isseoyo? Beibisiteo: Eo? Jeo-neun mollayo. Eomma: Mollayo? Yeogi-e eopseoyo? Beibisiteo: Jal mollayo. Jinu: Eomma! Eomma! Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseoyo.. Eomma: Ne, alayo. ~ Nivel informal ~ Eomma: Jinu-neun eodi-e isseo? Beibisiteo: Eo? Jeo-neun molla. Eomma: Molla? Yeogi-e eopseo? Beibisiteo: Jal molla. Jinu: Eomma! Eomma! Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseo.
55

Eomma: Eung, ala. TRDUCERE Mama: Unde este Jinu? Beibisiteo: Cum? Nu stiu. Eomma: Nu stii? Nu este aici? Beibisiteo: Nu stiu prea bine. Jinu: Mama! Mama! Beibisiteo: A, Jinu este acolo. Eomma: Da, stiu. VOCABULAR HANGUL TRANSCRIERE Hwajangsil Baia Scuzati-ma! (cand vrem sa intrebam ceva) ROMANA

Sillyehamnida!

Yeogi Aici (aproape de vorbitor) Geogi Acolo(departe de vorbitor dar aproape de interlocutor) Jeogi Acolo (departe de amandoi interlocutori) I Geu Jeo Alda Acest (+ subst.)- aproape de vorbitor Acel (+ subst)/-departe de vorbitor dar apropae de interlocutor Acel (+ subst)- departe de amandoi interlocutori A sti A nu sti

Moreuda jal bine

GRAMATICA Adverbele de loc , , (yeogi) arata apropierea de vorbitor si se traduce in romana aici

Exemplu: . - Baia este aici.


56

Hwajangsil-eun yeogi-e isseoyo. (geogi) arata locul departat de vorbitor , dar apropiat de interlocutor,si se traduce in romana acolo. Exemplu: A: . Sunt la scoala acum. Jeo-neun jigeum hakgyeo-e isseoyo. B: ? Suhyeon este acolo? Geogi Suhyeon-i isseoyo? (jeogi) arata locul departat de ambii interlocutori si se traduce in romana acolo. Exemplu A: ? Unde e cinematograful? Geukjang-eun eodi-e isseoyo? B: . Este acolo. (departe si de mine si de tine) Jeogi-e isseoyo. !!! RETINETI !!! Adverbele de loc (yeogi), (geogi), (jeogi) , cand sunt folosite impreuna cu verbul de existenta (itda), particula locativa (e) se omite adesea. De asemenea, au loc si cnractii. Exemplu: Nivel standard (Yeogi-e itda) (Geogi-e itda) (Jeogi-e itda) (geogi itda) (jeogi itda) structura fara particula (yeogi itda ) (geogitda) (jeogitda) structura contractata ( yeogitda)

Particula locativa (e)

57

Particula (e) se foloseste pentru a indica directia, timpul (ora) sau locatia statica unde are loc o actiune. Se poate traduce in romana cu la sau in. Particula (e) se poate folosi pentru a arata ca o actiune statica are loc intr-un anumit loc. Pentru aceste actiuni statice, se folosesc verbe inactive precum (itda-a exista), (optda- a nu exista), (salda- a locui), (manta- a fi multi/multe). Exemple: .- Managerul este acum in China. Gwajangnim-eun jigeum jungguk-e isseumnida. . Yunseol locuieste la Seul. Yunseol-eun Seoul-e sarayo. .- Yohan nu este la scoala. Yohan-eun hakgyeo-e eopsseumnida. . Sunt multe fete frumoase in Coreea. Hanguk-e yeppeun yeoja-deul-i manhayo. Adverbul (jal) Se foloseste impreuna cu verbul (moreuda-a nu stii) pentru a reda un stil mai putin direct. In loc sa spunem direct ca nu stim ceva, e mai bine sa spunem ca nu stim asa bine sau exact acel lucru. Exemplu: A: : ?- Unde este Jinu? Jinu-neun eodi-e isseoyo? B: . Nu stiu. (stil direct) Mollayo. B: .- Nu stiu prea bine./ Nu stiu exact.( stil mai putin direct) Jal mollayo. LECTIA 13 ESTE SCUMP! NU, NU ESTE SCUMP! ~Nivel formal~ Jigwon: Eoseo osipsio!
58

Tom: Ne... Mina: Tom ssi... yeogi bissamndida. Tom: Mina ssi.. yeogi ssamnida. Don-i eopsseumnikka? Mina: Ne, eopseumnida. ~Nivel standard~ Jigwon: Eoseo osipsio! Tom: Ne... Mina: Tom ssi... yeogi bissayo.. Tom: Mina ssi.. yeogi ssayo. Don-i eopsseoyo? Mina: Ne, eopseoyo. NOTA !!! Pentru nivelul informal inlaturati terminatia YO a verbului si particula de politete SSI. TRADUCERE Angajatul: Bine ati venit! Tom: Buna ziua... Mina: Tom... este scump aici. Tom: Mina...aici este ieftin. Nu ai bani? Mina: Nu, nu am bani.

DIALOG 2 ~Nivel formal~ Mina: A...Tom ssi yeogi-do bissamnida... Tom: Yeogi-neun an bissamnida. Yeogi-neun ssamnida. Mina: An ssamnida. Bissamnida. Tom: An bissamnida! Ssamnida! Mina: Tom ssi... jeo-neun gamnida. ~Nivel standard~
59

Mina: A...Tom ssi yeogi-do bissayo... Tom: Yeogi-neun an bissayo. Yeogi-neun ssayo. Mina: An ssayo. Bissayo. Tom: An bissayo! Ssayo! Mina: Tom ssi... jeo-neun gayo. ~Nivel informal~ Mina: A...Tom , yeogi-do bissa... Tom: Yeogi-neun an bissa. Yeogi-neun ssa. Mina: An ssa. Bissa. Tom: An bissa! Ssa! Mina: Tom ... na-neun ganda. TRADUCERE Mina: A...Tom, si aici este scump... Tom: Aici nu este scump. Aici este ieftin. Mina: Nu este ieftin. Este scump. Tom: Nu este scump! Este ieftin! Mina: Tom... Eu plec. VOCABULARHANGUL Nu ! Eoso osipsio! Bine ati venit! (salut folosit la intrarea intr-un restaurant, bar, hotel etc.) jigwon Angajat don bani bissadaA fi scump ssada A fi ieftin an Adverb de negatie TRANSCRIERE ROMANA

GRAMATICA
60

Verbele descriptive (adjectivele) Predicatele in limba coreeana pot fi impartite in doua categorii: verbe si adjective. Totusi, adjectivele trebuie conjugate intr-un mod aproape asemanator cu verbele; deoarece sunt foarte asemanatoare verbelor, adjectivele sunt numite de obicei verbe descriptive. Verbele descriptive descriu lucruri fara ajutorul copulei IDA. Exemplu: Adjectivul fericit= (haengbokhada) . -> Eu sunt fericit. Jeo-neun haengbeokhaeyo. .-> Acest film nu este interesant I yeonghwa-neun jaemi eopseoyo. Omiterea particulei In acest dialog, propozitia (yeogi bissamnida) nu inseamna literal Aici este scump, ci inseamna In ceea ce priveste locul acesta...este scump. Cuvantul aici ar trebui de fapt sa aiba la sfarsit particula ce marcheaza tema centrala a propozitiei -(-neun), dar este omisa, deoarece particulele pot fi deseori omise in vorbire. Omiterea particulelor este foarte obisnuita in coreeana deoarece de multe ori , propozitiile pot fi clare chiar si cu omiterea particulelor. In acest dialog, tema propozitiei este destul de clara, chiar si fara particula ce marcheaza tema propozitiei. Acelasi lucru e valabil si pentru alte particule (particula pentru subiect, complement, particula directionala). Confirmarea unui raspuns - (ne) Cuvantul (ne) este unul dintre cele mai de baza cuvinte in coreeana de zi cu zi. Se foloseste ca un raspuns pozitiv la intrebarile de tip DA sau NU, cu sensul de Da. In afara de raspuns la o intrebare, acest cuvant se foloseste si in alte contexte, cel mai frecvent pentru a recunoaste pe cineva sau ceva. Iata cateva exemple in care (ne) este folosit pentru a recunoaste pe cineva sau ceva: EXEMPLE:

61

1.Seful ii inmaneaza angajatului niste documente. Primul cuvant care poate fi auzit din partea angajatului este (ne). In aceasta situatie, angajatul l-ar recunoaste pe sef sau sarcina care i-a fost incredintata. 2. Unchiul ii cere niste apa nepotului. Raspunsul nepotului ar fi (ne), folosit pentru a confirma cererea unchiului. 3. Angajatul unui magazin va saluta la intrarea in magazin. Raspunsul tipic ar fi (ne), folosit pentru a recunoaste salutul angajatului. Exemplu din dialog : : ! ->Bine ati venit! : ... -> Buna ziua! (Nu putem traduce cu da la un salut) Adjectivele scump/ ieftin - (bissada) / (ssada) (ssada) inseamna ieftin, iar (bi) inseamna nu, deci, (bissada) inseamna literal neieftin adica scump. Aceste adjective in limba coreeana se comporta ca niste verbe, ele putand constitui singure un predicat. Ele se conjuga la fel ca si verbele. Astfel de adjective mai sunt numite si verbe descriptive, care descriu lucruri fara ajutorul copulei IDA. Iata conjugarea acestor adjective: 1. (bissada) -> a fi scump Nivel formal (bissamnida) Nivel standard (bissayo) Nivel informal- (bissa) 2. (ssada) -> a fi ieftin Nivel formal (ssamnida) Nivel standard - (ssayo) Nivel informal- (ssa) Adverbul de negatie (an) Adverbul negativ (an) se foloseste pentru a nega un verb. Se traduce in romana cu negatia nu. Se foloseste impreuna cu verbele de actiune si cele descriptive si se plaseaza in fata verbului sau adjectivului. Cand se foloseste impreuna cu verbe de actiune de tipul verbelor (hada), adverbul negativ (an) se plaseaza dupa
62

substantivul ce desemneaza actiunea si in fata verbului (hada). Pentru verbele inactive de tip (hada, se plaseaza in fata intregului verb. CONSTRUCTIE: 1. VERBE DESCRIPTIVE (an) + VERB () EX: . Azi nu ma duc la scoala. Oneul hakgyo an gaseyo. 2. VERBE DE ACTIUNE (hada) -(gongbuhada)-> a studia SUBSTANTIV+ (an)+ (hada) EX: . -> Eu nu studiez. Jeo-neun gongbu an haeyo.(literal: eu-studiu-nu- a face) 3. VERBE INACTIVE (hada)- (johahada) -> a placea . -> Mie nu-mi place cafeaua. Jeo-neun keopi-reul an johahaeyo !!! RETINETI !!! O alta modalitate de a nega o propozitie este folosirea unei terminatii verbale - (ji anha). Diferenta dintre adverbul negativ (an ) si terminatia verbala - (ji anha) este ca adverbul (an ) se foloseste la nivel colocvial( formal) , iar termintia verbala - (ji anha) se foloseste la nivel standard. Exemplu: . -> Nu-mi place cafeaua. Jeo-neun keopi-reul johahaji anha. LECTIA 14 E TIMPUL PENTRU STUDIU ~Nivel standard~ TRANSCRIERE Jeong-Min: Min-Yeong ssi-neun jigeum gongbuhaeyo? Min-Yeong: Ne. Jigeum gongbuhaeyo. Jeong-Min ssi-neun gongbuhaeyo?
63

Jeong-Min: Anio. Jeo-neun ilhaeyo. Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhaeyo? Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhaeyo. Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-yeyo. ~Nivel formal~ TRANSCRIERE Jeong-Min: Min-Yeong ssi-neun jigeum gongbuhamnikka? Min-Yeong: Ne. Jigeum gongbuhamnida. Jeong-Min ssi-neun gongbuhamnikka? Jeong-Min: Anio. Jeo-neun ilhamnida. Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhamnikka? Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhamnida. Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-imnida. ~Nivel informal~ Jeong-Min: Min-Yeonga, jigeum gongbuhae? Min-Yeong: Eung. Jigeum gongbuhae. Neon gongbuhae? Jeong-Min: Ani. Na-neun ilhae. Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhae? Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhae. Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-ya. TRADUCERE Jeong-Min: Min-Yeong, acum studiezi? Min-Yeong: Da, acum studiez. Jeongmin, tu studiezi? Jeong-Min: Nu, eu lucrez. Min-Yeong: La ce ora incepe lucrul? Jeong-Min: Incepe la ora 9:30. Min-Yeong: Acum este ora 12 noaptea. (miezul noptii) DIALOG 2
64

~Nivel standard~ Hyeonu: Seongju ssi-neun gongbuhaeyo? Seongju: Jeo-neun gongbu an haeyo. Jeo-neun ilhaeyo. Hyeonu ssi-neun ilhaeyo? Hyeonu: Anio. Il an haeyo. Gongbuhayo. Seongju: Odio beullogeu-ga jigeum sijak an haeyo? Hyeonu: A! Jigeum sijakhaeyo. TRADUCERE Hyeonu: Seongju, tu studiezi? Seongju: Eu nu studies. Eu lucrez. Hyeonu, tu lucrezi? Hyeonu: Nu, eu nu lucrez.Eu studiez. Seongju: Audio blogul nu incepe acum? Hyeonu: A! Incepe acum. VOCABULARHANGUL gongbu gongbuhada Studiu TRANSCRIERE A studia, a invata ROMANA

ilhada A lucra, a munci il Munca, serviciu, job sijakhada inceput Bam jeonyeok acasa Seara, noapte A incepe

sijak

jip

GRAMATICA Verbul (hada)- un verb post-nominal Cand cuvintele straine sunt introduse in limba coreeana, ele nu sunt asimilate ca si verbe, ci mai degraba ca substantive (mai ales substantive verbale)- indiferent daca cuvantul imprumutat este un substantiv sau un verb. Aceste cuvinte nu functioneaza niciodata ca predicate independente si trebuie "coreenificate" cu un predicat nativ coreean.

65

Verbul (hada) functioneaza ca acest predicat nativ coreean care ajuta la "coreenificarea" cuvintelor straine imprumutate. Cele mai multe cuvinte imprumutate sunt din chineza. Cuvintele din engleza sunt verbalizate, de asemenea, cu ajutorul verbului (hada). CONSTRUCTIE (myeongsa) + (hada) = () (myeongsa)hada -> verb provenit din verbalizarea unui substantiv (subst.)+ hada (a face)= (subst.)hada

Exemplu: + (inceput+ a face) ->(sijakhada) a incepe (sijak+ hada) + (studiu+ a face) -> (gongbuhada) a studia, a invata (Gongbu+ hada) !!! RETINETI !!! Desi verbul (hada) ajuta la coreenizarea cuvintelor straine imprumutate, el poate de asemenea sa formeze verbe noi combinate cu cuvinte coreene native. Exemplu: + (munca+ a face) -> (ilhada) a lucra, a munci (il+ hada) + (dragoste+ a face) -> (saranghada) a iubi (Sarang+ hada) Verbul (hada)- verb tranzitiv Verbele de tip (hada) pot fi folosite si ca verbe tranzitive care cer un complement direct (obiect). In acest caz, intre substantiv si verbul (hada)se lasa spatiu. Substantivul care insoteste verbul (hada) este insotit de obicei de particula / (reul/eul) care marcheaza complementul direct, dar se omite adesea in discursul colocvial (formal). Cand verbele de tip (hada) sunt folosite ca si verbe tranzitive, se pune mai mult accentul asupra substantivului. Cand sunt folosite ca verbe post-nominale, verbele (hada) sunt neutre si nu scot in relief nimic ( nu pun accentul asupra unui substantiv).
66

Cu toate acestea, cele mai multe verbe tranzitive pot fi folosite ca verbe post-nominale inlaturand pur si simplu particula / (reul /eul) Exemple: (gongbuhada)- a invata, a studia (verb post-nominal, neutru, care nu scoate in evidenta nimic) (gongbu-reul hada) a invata ( cu particula ce marcheaza compl. direct) se pune accentul asupra substantivului (gongbu)-studiu) (gongbu hada) a invata, a studia ( verb tranzitiv care ar trebui sa puna accentul asupra substantivului, dar este incert intre verb post-nominal si verb tranzitiv) Forma negativa a verbelor de tip (hada) Verbele de tip (hada) pot fi negate in doua feluri: Cu ajutorul structurii gramaticale - (ji anta) care se ataseaza la radacina verbului. Cu ajutorul adverbului negativ (an).

Cand verbele de tip (hada) sunt negate cu ajutorul adverbului negativ (an), verbul (hada) trebuie folsit ca si verb tranzitiv, cu sau fara particula / (reul /eul). Adverbul (an) se foloseste impreuna cu verbele de actiune si se plaseaza in fata verbului. Cand se foloseste impreuna cu verbe de actiune de tip (hada), adverbul (an) se plaseaza intre substantiv si verbul (hada). In cazul verbelor inactive de tip (hada), adverbul (an) se plaseaza in fata intregului verb (VEZI LECTIA 13). Exemplu: (gongbu-reul hada)- verb tranzitiv (cu particula) (gongbu hada)- verb tranzitiv (fara particula) (gongbu-reul an hada)- verb tranzitiv negat ( cu particula) (gongbu an hada)- verb tranzitiv negat (fara particula) Exprimarea orei (VEZI LECTIA 9) Pentru a exprima ora, se foloseste sistemul nativ-corean.Sistemul numeric nativ coreean ~ Hana ~ han ~ Dul ~du 1 2
67

~ Set ~se 3 ~ Net ~ne Daseot 5 Yeuseot Ilgop 7 Yeodeolp Ahop 9 Yeol 10 11 12 8 6 4

Yeol-hana Yeol-dul

Constructie: Numeral nativ-corean +(si) Exemplu: _(hana) +(si) -> (han si)- Ora 1 ATENTIE!!! Numerele de la 1 la 4 isi schimba pronuntia cand se adauga un sufix saun substantiv. (hana) -> (han si)- Ora 1 (dul) -> (du si) Ora 2. (set) -> (se si) Ora 3. (net) -> (ne si) Ora 4 Consoana (s) se pronunta T in pozitie finala. Pentru exprimarea minutelor se foloseste sistemul sino-coreean, la care se adauga sufixul (bun). Exemplu: 1:15 -> (han si sipo bun) Cu rosu sunt numere nativ-coreene, iar cu albastru, numere sino-coreene Pentru a exprima momentele zilei se folosesc urmatoarele sufixe care se plaseaza in fata orei.
68

(ojeon) dimineata AM (ohu) dupa-amiaza PM (jeonyeok)- seara PM (bam) noapte PM Exemplu: 1:15 PM (13:15) -> (ohu han si sipo bun)- Ora 1:15 dupa-amiaza. 7: 45 PM (19:45) -> ( bam ilgop si sasipo bun)- Ora 8 fara un sfert seara 6:30 AM-> (ojeon yeoseot si samsip bun) Ora 6:30 dimineata Particula ce marcheaza timpul- (e) Particula (e) poate fi folosita pentru a exprima directia, locul si timpul cand are loc o actiune. Aceasta particula se ataseaza cuvintelor care indica timpul: ora, luna, anul, ziua, data. In functie de context, particula (e) se poate traduce in romana la, in, sau pe( pentru data), sau in unele contexte nu se traduce (pentru zi). Exemple: . Filmul incepe la ora 2 si jumatate. Yeonghwa-neun du-si ban-e sijakhaeyo. .- M-am nascut in anul 1980. Jeo-neun cheon gu baek palsip nyeon-e taeeonasseumnida. .- Nu ma duc la scoala luni. Jeo-neun woryoil-e hakgyo-e an gamnida.

In ultimul exemplu, particula (e) este folosita de doua ori: o data pentru a indica ziua ( ) si o data pentru a indica locul (). LECTIA 15 CE FACI ACUM? ~Nivel standard~ TRANSCRIERE Jeong-Min: Gyeong-Su ssi-neun mwo haeyo?
69

Gyeong-Su: Jeo-neun tellebijyeon-eul bwayo. Geurigo gwaja-reul meokeoyo. Jeong-Min ssi-neun mwo haeyo? Jeong-Min: Jeo-neun chaek-eul ilgeoyo. Geurigo maekju-reul masyeoyo. Gyeong-Su: Naeil-eun mwo haeyo? Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul mannayo. Jeong-Min: Gyeong-Su ssi-neun mwo hasimnikka? Gyeong-Su: Jeo-neun tellebijyeon-eul bomnida.Geurigo gwaja-reul meokseumnida. Jeong-Min ssi-neun mwo hasimnikka? Jeong-Min: Jeo-neun chaek-eul ilkseumnida. Geurigo maekju-reul masimnida. Gyeong-Su: Naeil-eun mwo hamnida? Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul mannamnida. ~Nivel informal~ Jeong-Min: Gyeong-Su, mwo hae? Gyeong-Su: Na-neun tellebijyeon-eul bwa. Geurigo gwaja-reul meokeo. Jeong-Min-i neo-neun mwo hae? Jeong-Min: Na-neun chaek-eul ilgeo. Geurigo maekju-reul masyeo. Gyeong-Su: Naeil-eun mwo hae? Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul manna.

TRADUCERE Jeong-Min: Gyeong-Su, ce faci? Gyeong-Su: Ma uit la televizor si mananc snacks-uri. Jeong-Min, tu ce faci? Jeong-Min: Eu citesc o carte si beau bere. Gyeong-Su: Ce faci maine? Jeong-Min: Maine ma intalnesc cu un prieten. PRONUNTIE Cuvantul (mwo?-ce?) e un cuvant atat de des folosit in coreeana, incat este adesea pronuntat (meo). Este bine, totusi, sa-l pronuntati (mwo).
70

VOCABULARHANGUL hada A face

TRANSCRIERE

ROMANA

~ boda

Tellebijyeon ~ tibi

Televizor, televiziune

A vedea, a se uita la, a privi

chaek carte Ilkda A citi maekjuBere masida A bea naeil maine

chingu Prieten mannada A (se) intalni

GRAMATICA Conjugarea in / / ( -a/eo/yeo) la prezent / / sunt silabe cu care incepe conjugarea la timpul prezent, att la nivel intim cat i standard de politee, la timpul trecut (att la nivel intim cat si standard de politee), precum si pentru alte cteva constructii gramaticale. Pentru a conjuga verbe la prezent afirmativ, nivel standard politicos, se folosesc urmatoarele terminatii: (a) se foloseste pentru verbele care au (a) sau (o) ca ultima vocala in radacina verbului. (eo) - se foloseste pentru verbele care nu au (a) sau (o) ca ultima vocala in radacina verbului. (yeo) se foloseste pentru verbele de tipul (hada). La aceste terminatii verbale se adauga sufixul de politete (yo) pentru nivelul standard de politete. De multe ori au loc eliminari si contractii ale vocalele care se repeta (daca radacina verbului se termina ntr-o consoana, atunci nu au loc eliminari sau contractii). EXEMPLE: 1. Radacina in (a)

71

+ -.> (a)- [se elimina vocala (a) care se repeta] (mannada)- a se intalni Radacina + -> (manna) - nivel intim/informal (manayo)- Eu ma intalnesc, tu te intalnesti etc.- nivel standard politicos 2. Radacina in (o) + -.> (wa)- [are loc contractia vocalei (o) cu vocala (a) rezultand diftongul (wa)] (boda) a privi + -> (bwa) ->nivel intim/informal (bwayo)- Eu privesc, tu privesti etc.- nivel standard politicos 3. Verbe de tipul ( a face) (hada) + -> (hae)- nivel intim/informal (haeyo)- Eu fac, tu faci etc.- nivel standard politicos 4..Radacina in (eo) + -> (eo)- [se elimina vocala (eo) care se repeta] (seoda) a sta + - > (seo)- nivel intim/informal + - > (seoyo)-Eu stau, tu stai etc- nivel standard politicos 5. Radacina in (u) + -> (wo)- [are loc contractia vocalei (u) cu vocala (eo) rezultand diftongul (wo)] (juda) - a oferi, a da + > (jwo)- nivel intim/informal (jwoyo)- Eu ofer, tu oferi etc.-nivel standard politicos 6. Radacina in (eu) + -> (eo)

72

(yeppeuda) a fi frumos + -> (yeppeo)- nivel intim/informal (yeppeoyo)- eu sunt frumos, el e frumos etc.- nivel standard politicos 7. Radacina in (i) + -> (yeo) (masida) - a bea + -> (masyeo)- nivel intim/informal (masyeoyo)- Eu beau, tu bei etc.- nivel standard politicos 8. Radacina in (ae) + -> (ae) (bonaeda) a expedia, a trimite + -> (bonae)- nivel intim/informal (bonaeyo)-eu expediez, tu expediezi etc.- nivel standard politicos 9. Radacina in consoana+ (eo) (meokda)- a manca +-(meogeo)- nivel intim/informal (meogeoyo)- eu mananc, tu mananci etc.- nivel standard politicos (ilkda)- a citi +-(ilgeo)- nivel intim/informal (ilgeoyo)- eu citesc, tu citesti etc.- nivel standard !!! OBSERVATIE !!! Pentru a conjuga la nivel standard politicos se adauga sufixul (yo) la forma verbului la nivel informal/intim. Particula ce marcheaza obiectul( complementul direct)- / (eul/reul) Particula / (eul/reul) este o particula ce marcheaza obiectul (complementul direct) al propozitie, substantivul asupra caruia se rasfrange actiunea verbului. Ea se plaseaza dupa obiectul in cauza( complement direct). Aceasta particula se foloseste impreuna cu verbe de actiune (tranzitive). Particula (eul) se plaseaza dupa un substantiv ce se termina in consoana, iar (reul) se plaseaza dupa un substantiv terminat in vocala.
73

Exemplu: . -> Eu citesc o carte. Jeo-neun chaek-eul ilgeoyo In aceasta propozitie, complementul direct este (chaek), care este urmat de particula (eul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in consoana (k). In limba romana complementul direct nu este marcat de o particula. . -> Eu beau bere. Jeo-neun maekju-reul masyeoyo In aceasta propozitie, complementul direct este (maekju) care este urmat de particula (reul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in vocala (u). !!! RETINETI !!! Particulele precum particula / (eul/reul) sunt adesea omise in conversatie fiind deduse din context.

74