GLANDA TIROIDA SI ROLUL EI IN ORGANISM Glanda tiroida este localizata in partea anterioara a gitului si are rolul de a produce hormoni

tiroidieni (T3,T4 ) prin combinarea iodului cu proteine . Fabricarea hormonilor tiroidieni este controlata de la nivelul creierului de catre glanda hipofiza prin intermediul hormonului TSH . Pe site-ul cu adresa de mai jos puteti gasi o animatie in limba engleza in care se explica modul in care arata si functioneaza glanda tiroida: www.bupa.co.uk/health-information/directory/u/underactivethyroid Rolul hormonilor tiroidieni e foarte important la copii (inainte de nastere, in special in primele 3 luni intrauterine) in dezvoltarea normal a creierului si a inteligentei dar si in dezvoltare armonioasa a intregului organism. La adult hormonii tiroidieni au multiple roluri dintre care cel mai important e cel metabolic (in economia energetica a organismului, termoreglare asigura arderile necesare pentru productia de caldura/energie in organism), in controlul functiei inimii, a creierului, a musculaturii, etc. Lipsa sau excesul de hormoni tiroidieni incetinesc, respectiv accelereaza toate functiile organismului . TIROIDITA CRONICA AUTOIMUNA HASHIMOTO

Tiroidita Hashimoto e o boal cronica autoimun care afecteaz glanda tiroid i care poate debuta la orice vrst (de la copii pn la vrstnici). CAUZA BOLII Boala e mai frecvent la femei (aproximativ 1 din 8 femei e afectat), mai rar la brbai. Pe un fond genetic preexistent ( predispoziia pentru boal se transmite n cadrul familiei, de obicei pe linie feminin) acioneaz un factor declansator (stres, sarcin, natere, avort, perioada pubertii sau menopauz, aport excesiv de iod (alimentar, Spirulin, Jodid, vitamine ce conin iod, substane de contrast, amiodaronacordarone, interferon, etc.) ce determina debutul bolii . n snge apar anticorpi ndreptai mpotriva glandei tiroide (ATPO, Anti Tiroglobulina), ce determin o inflamaie cronic a acesteia i n timp, distrugerea ei. Astfel, glanda tiroid nu mai poate produce suficieni hormoni, instalndu- se hipotiroidismul (insuficienta hormonilor tiroidieni). Hipotiroidismul odata ce s-a instalat, e: definitiv (pe toat durata vieii), ireversibil (nu se amelioreaz n timp ci se agraveaz prin distrucia tiroidian progresiv), necesita tratament substitutiv hormonal i supraveghere endocrin permanent, pentru tot restul vietii. Tiroidita Hashimoto poate evolua i cu hipertiroidism (rar, in special la debutul bolii) atunci cnd un numr foarte mare de anticorpi distrug o mas mare de celule tiroidiene elibernd n circulaia sangvin un exces de hormoni tiroidieni. Hipertiroidismul, dac apare, e de regul uor, pasager (dureaz 1-3 luni) i nu necesit tratament, el rezolvndu- se de la sine. n urma unui puseu de hipertiroidism, dup o scurt perioad de eutiroidie (funcie tiroidian normal), se va instala hipotiroidismul care e permanent.

SEMNELE I SIMPTOMELE BOLII De obicei semnele bolii lipsesc, ea fiind o descoperire ntmpltoare, cu ocazia unui consult medical pentru o alt afeciune sau a unei ecografii. Cel mai frecvent boala e descoperit n faza de eutiroidie adic, cnd funcia tiroidian e nc normal (TSH, FT4 normale), dei anticorpii sunt prezeni n snge (pozitivi). Dac boala e descoperit n faza de hipotiroidie, semnele pot fi variabile ca numr i intensitate n funcie de severitatea deficitului hormonal: astenie (oboseala) nejustificat, intoleran la efort, somnolen, tendina la ngrare, tulburri de memorie i concentrare, labilitate emoional, caderea parului, edeme (umflturi) ale pleoapelor, minilor i picioarelor, retenie exagerat de ap n organism, intoleran la frig, puls sczut (bradicardie), apetit variabil, greuri, dureri abdominale, tulburri ale ciclului menstrual, tulburri de dinamic sexual, impoten, infertilitate etc.. Ctigul ponderal (ngrarea) din hipotiroidism e minor, ntre 3-7 kg maximum, cauza fiind retenia de ap i ncetinirea metabolismului, reversibile sub tratament hormonal. Semnele hipertiroidiei (hashitoxicoz) sunt de obicei puine i reduse ca amploare: agitaie psihomotorie, insomnii, palpitaii (tahicardie, fibrilaie atrial), rareori scdere ponderal. Aceste simptome pot fi cauzate i de un tratament excesiv (doza prea mare) de hormoni tiroidieni. DIAGNOSTIC Analizele de snge ce pun diagnosticul de tiroidit Hashimoto sunt anticorpii anti TPO i anticorpii anti Tiroglobulin. Dac acetia sunt pozitivi, nu mai e necesar dozarea lor pe parcursul bolii pentru c, dei valoarea lor va varia, aceast variaie nu are nici o semnificaie clinic.

Pentru a vedea daca glanda tiroida produce suficienti hormoni se masoara din singe cantitatea de hormoni tiroidieni TSH, FT4. Normofuncia (glanda tiroida eutiroidie (TSH, FT4 normale) produce suficienti hormoni)=

Hipofuncia (insuficienta hormonilor tiroidieni)=hipotiroidie (TSH crescut, FT4scazut) Hiperfuncia (excesul de hormoni tiroidieni)=hipertiroidie (TSH scazut, FT4crescut) Ecografia tiroidian evideniaz modificrile specifice pentru inflamaia cronic a glandei tiroide (aspect inomogen, hipoecogen, pseudonodular). TRATAMENT Tiroidita Hashimoto fiind o boal autoimun nu beneficiaz de un tratament cauzal (care s o vindece, s fac s dispar din snge anticorpii care o produc). n urm cu mai muli ani au fost testate tratamente imunosupresoare (cu hormoni corticosteriozi, prednison) care ns au fost abandonate nefiind eficiente pe termen lung. Odata instalat boala, ea e ireversibil, nu se vindeca niciodata. Singurul lucru care poate fi tratat e hipotiroidismul (lipsa hormonilor tiroidieni). Hipotiroidismul se trateaza cu hormoni tiroidieni, ce vor inlocui hormonii pe care glanda nu ii mai poate produce. Acetia vor fi administrai sub form de tablete (Euthyrox, LThyroxin, Novothyral ), n doze variabile, stabilite de medicul endocrinolog n funcie de dozrile hormonale i de aspectul clinic- simptomele pacientului.

Hormonii tiroidieni (indiferent de doza) se administreaz numai dimineaa, cu 30 de minute nainte de prima mas, cu ap, NU cu suc, lapte, cafea, mncare, alte medicamente, deoarece nu se mai absorb eficient. Calciul, fierul, magneziu, antiacidele gastice, omeprazol,omeran, cimetidina, etc se vor administra la cel putin 4 ore dupa Euthyrox. E important de asemenea s nu luati Euthyrox mai tirziu de ora 12 amiazi, deoarece produc insomnii. Tratamentul hormonal este permanent, pentru tot restul vieii, indiferent de vrst, sex, boli asociate, singurul lucru variabil e doza de hormoni tiroidieni. E obligatorie supravegherea de ctre medicul endocrinolog, uneori i de cardiolog (la vrstnici, la cei cu boli cardiovasculare asociate). Pentru o corect urmrire a bolii, acesta v recomand periodic dozri hormonale (minim de 2-3 ori pe an). Dac urmai tratament cu Euthyrox sau L-Thyroxina, n dimineaa n care mergei la laborator pentru analize hormonale nu uitati s luai tabletele de Euthyrox dupa ce vi s- a recoltat snge (nu inainte de recoltare!!). Nu exist alternativ naturist sau homeopat la tratamentul hormonal. Preparate de tipul Spirulina, Jodid, suplimente alimentare cu aport de iod pot agrava evoluia bolii, putnd chiar declana un episod de hipertiroidism tranzitor. Poate fi util asocierea la tratament a seleniului i a vitaminelor cu efect antioxidant (A,C,E) n special la persoanele cu titruri mari de anticorpi. Intervenia chirurgical e rareori necesar- cnd glanda tiroid are volum foarte mare i invadeaz structurile nvecinate sau cnd exist suspiciunea unui cancer tiroidian.

Sub un tratament corect condus de medic i respectat de pacient, simptomele dispar iar calitatea vieii e identic cu a unei persoane care nu are boala. Tratamentul adecvat permite creterea i dezvoltarea fizic i psihic armonioas a copilului, dac boala e diagnosticat la copil, evoluia normal a sarcinii (la gravida cu tiroidit cronic Hashimoto), meninerea glicemiilor sub control la un pacient diabetic, controlul simptomelor la pacienii cardiaci, etc. COMPLICAII POSIBILE ALE BOLII 1. Hipotiroidismul de la uor la sever (mixedem) cu insuficien cardiac, respiratorie, bradicardie sever, hipotermie, com mixedematoas, deces (daca e netratat). 2. Hipertiroidismul (hashitoxicoz) 3. Tiroida fibroas RIEDL- tiroida devine mare, fibroas, de consisten ferm i invadeaz structurile nvecinate 4. Cancerul tiroidian e o asociere relativ rar, sugerat de prezena la ecografie a unor noduli suspeci 5. Asocierea altor boli autoimune: vitiligo, poliartrita reumatoid, lupus, diabet zaharat, hepatita cronic autoimuna, gastrita autoimuna, anemia Biermer, insuficiena corticosuprarenalian cronic autoimun (boala Addison), insuficien ovarian autoimun (amenoreea secundar, menopauza precoce), etc.. TIROIDA HASHIMOTO LA GRAVIDE Fiind o boal foarte frecventa n populaie (afecteaz 1 din 8 femei) i sarcina fiind un factor declanator, teoretic ar trebui ca toate gravidele s fie investigate prin screening pentru aceast boal. n unele ri cu servicii de sntate bine puse la punct acest lucru se ntmpl. n Romnia nu exist la nivel naional un program de screening al hipotiroidismului la gravide, investigaiile rmnnd o opiune personal a femeii nsrcinate. Recomandarea mea e ca toate femeile care au fost diagnosticate cu hipotiroidism sau tiroidit Hashimoto, precum i cele la care

exist suspiciunea acestor afeciuni (au rude cu hipotiroidism, au diabet zaharat sau alte boli autoimune, sunt supraponderale, etc.) s consulte un medic endocrinolog, cel mai bine inainte de a ramine insarcinate. Ideal este ca tratamentul hormonal, dac e necesar, s fie iniiat nainte de apariia sarcinii pentru a da ansa maxim unei evoluii normale a copilului. Tiroidita Hashimoto e asociat cu un risc crescut de avort spontan (aproximativ de 2-3 ori mai mare dect la restul populaiei). Hipotiroidismul mamei netratat n timpul sarcinii poate avea consecine nefaste asupra copilului- natere prematur, greutate mic la natere, coeficient de inteligen redus, gu la copil, icter prelungit, hernie ombilicala, plins ragusit, alimentatie dificila, hipotonie (copilul moale, care plinge rar) etc. Hipotiroidismul copilului (dupa nastere) daca nu e tratat sau e tratat necorespunzator produce retard mental, tulburari de vorbire (vorbirea intirziata), tulburari de comportament, dezvoltare pshihica si motorie incetinita (nu ridica capul la timp, nu sta in fundulet, nu merge la timp, nu vorbeste la timp, etc), crestere in greutate, incapacitate de concentrare, invatare, paloare, apatie, lentoare, astenie permanenta, retard de crestere in inaltime, retard in instalarea pubertatii, etc. Tratamentul substitutiv la gravidele hipotiroidiene e obligatoriu pe toat durata sarcinii i alptrii, n doze adaptate la nevoile organismului (necesarul de hormoni tiroidieni crete cu 30-50% fa de doza necesar anterior sarcinii). INFORMATII SUPLIMENTARE( in lb engleza) www.thyroid.org/patients/patient_brochures/pregnancy.html