1

TEORIA GENERAL A OBLIGAIILOR:

Obligatia este acea componenta a raportului juridic prin

care o persoana numita debitor, este tinuta fata de alta persoana, numita creditor, sa execute o prestatie care poate consta n a da, a face sau a nu face ceva (dare, facere, non facere).

obligatie naturala (obligatie civila imperfecta), respectiv

acea obligatie care este executata de catre debitor de buna voie, n sensul ca acesta nu poate cere restituirea prestatiei, dar n schimb creditorul nu poate aduce ndeplinirea prin forta de constrngere a statului, n cazul n care aceasta nu este adusa la ndeplinire de buna-voie. Structura obligatiei: Ca orice raport juridic civil, si raportul de obligatie are cunoscutele elemente structurale:- subiectele, continutul si obiectul.

1).- Subiectele raportului juridic de obligatii:

att persoane fizice, ct si persoane juridice. regula este ca att subiectul activ creditorul -, ct si subiectul pasiv debitorul, se determina n momentul nasterii acestor raporturi

Exceptii: - sunt raporturi juridice obligationale la care, n momentul nasterii lor, numai unul dintre subiecte este determinat, celalalt fiind doar determinabil. Subiectul activ se numeste creditor, iar subiectul pasiv se numeste debitor.

2).- Continutul raportului juridic de obligatii:

Prin continutul raportului de obligatie, se nteleg toate drepturile de creanta si obligatiile corelative, care apartin subiectelor sale.

3).- Obiectul raportului juridic de obligatii:

Obiectul raportului juridic obligational, consta n actiunile sau inactiunile la care partile sunt ndrituite sau de care sunt tinute. Aceste actiuni reprezinta executarea uneia dintre cele trei obligatii principale, si anume obligatia de a da, a face si a nu face ceva.

A).- Obligatia de a da (dare):- nseamna obligatia de a

constitui sau a transmite un drept real. Transmiterea drepturilor reale se realizeaza concomitent cu ncheierea contractului, Obligatia de a da un bun corporal individual determinat, nascuta dintr-un contract consensual, se considera executata de drept din chiar momentul nasterii sale.

Daca nsa bunul nu a fost predat n momentul ncheierii contractului, obligatia debitorului se divide n trei obligatii distincte, si anume: - obligatia principala de a da, obligatia de a conserva bunul pna la predare si obligatia propriuzisa de a preda lucrul.

B).- Obligatia de a face (facere): - este ndatorirea

subiectului pasiv dea efectua o lucrare, un serviciu si, n general, orice prestatie pozitiva n favoarea subiectului activ, cu exceptia transmiterii sau constituirii unui drept real. si obligatia de a face poate fi cu executare dintr-o data, cu executare succesiva, cu executare continua,

C).- Obligatia de a nu face (non facere):- consta ntr-o

conduita negativa, adica n abtinerea debitorului de la ceva ce ar fi putut face daca nu s-ar fi obligat fata de creditor. Obligatia de a nu face este prin natura ei, numai cu executare continua.

4).- Sanctiunea obligatiei

Sanctiunea obligatiei este definita ca fiind dreptul creditorului de a recurge la forta de constrngere a statului pentru realizarea dreptului sau. Actiunea n justitie consta n posibilitatea creditorului de a obtine o hotarre judecatoreasca prin care debitorul sa fie obligat la executarea prestatiei ce o datoreaza.

mijloace juridice ofensive, actiunea n justitie, obligarea

debitorului la plata daunelor moratorii stabilite de catre instanta sau prin clauza penala, executarea silita, punerea n ntrziere a debitorului, plata unor amenzi de catre debitor, etc.

cale

Este situatia obligatilor naturale, imperfecte, care nu sunt nzestrate cu actiune n justitie. n acest caz, creditorul nu poate obtine o hotarre judecatoreasca care sa-l oblige pe debitor la executare si, prin urmare, nu poate recurge la procedura executarii silite. Totusi, daca debitorul executa n mod voluntar prestatia pe care o datoreaza, el nu are drept la repetitiune (art.1092 Cod civil).

defensiva.

Contractul civil - acordul de vointa realizat ntre doua sau mai multe persoane, cu intentia de a naste un raport juridic, modifica sau stinge un raport juridic preexistent. Vointa juridica: Prin vointa juridica se ntelege ntlnirea concordanta a doua sau mai multe vointe individuale, cu intentia partilor de a produce efecte juridice.

1. Principiul libertatii de vointa, se poate concretiza

astfel: a).- fundamentul fortei obligatorii a contractului l constituie vointa partilor; b).- orice contract este just si legitim, daca este rezultatul vointei partilor; c).- principiu autonomiei de voin afirm deplina libertate contractual ,n sensul unei depline liberti de fond i de form d).- contractele au putere de lege ntre partile contractante, conform regulii pacta sunt servanda. Un atl principiu care guverneaza ncheierea contractelor, este principiul libertatii contractuale, conform caruia, persoanele sunt libere, prin simpla lor vointa, sa ncheie orice fel de contracte si sa creeze orice fel de obligatii, cu conditia de a nu se aduce atingere ordinii publice si bunelor moravuri. Clasificarea contractelor: 1.).- Clasificarea contractelor dupa modul de formare:

A).- Contracte consensuale: - acele contracte care se

ncheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi necesara ndeplinirea vreunei conditii de forma, precum nscrisul constatator sau act autentic. Aceste contracte sunt regula,

B).- Contractele solemne:- sunt acelea pentru a caror

ncheiere se cere respectarea unei anumite forme, care, ca regula, este forma autentica. nscrisul, n cazul contractelor solemne, este cerut ad validitatem si nu ad probationem. Nerespectarea formei solemne, atrage nulitatea absoluta a contractului. solemnitatea poate consta n alte formalitati dect forma autentica, cum este cazul contractului de arenda, care este valabil numai daca este ncheiat n scris si nregistrat la consiliul local, conform art.6 din Legea nr.16/1994. Uneori, cnd legea cere o anumita forma pentru unele contracte - o conditie de proba.

C).- Contractele reale:- se caracterizeaza prin aceea

ca, pentru formarea lor nu este suficienta simpla manifestare de vointa a partilor, ci trebuie sa aiba loc si remiterea materiala a lucrului. 2.).- Clasificarea contractelor dupa continutul lor:

A).- Contracte sinalagmatice (bilaterale):- Art.943 Cod

civil prevede:- contractul este bilateral sau sinalagmatic cnd partile se obliga reciproc, una catre alta. nastere la obligatii n sarcina numai a uneia dintre parti

B).- Contractele unilaterale:- sunt acelea care dau

importanta

a).- cazul contractul sinalagmatic, trebuie ntocmit n attea exemplare cte parti cu interese contrarii sunt b).- contractele sinalagmatice : - exceptia de neexecutare a contractului - rezolutiunea sau rezilierea contractului - riscurile neexecutarii contractului 3.).- Clasificarea contractelor dupa scopul urmarit de parti:

A).- Contracte cu titlu oneros:- Art.945 Cod civil

prevede:- contractul oneros este acela n care, fiecare parte voieste a-si procura un avantaj a).- Contracte comutative:- sunt acele contracte n care existenta si ntinderea prestatiilor datorate de catre parti sunt certe si pot fi apreciate chiar la momentul ncheierii contractului, b).- Contracte aleatorii:- sunt acele contracte n care existenta sau ntinderea prestatiilor partilor sau numai ale uneia dintre ele, depinde de un eveniment incert. Sunt definite de art.947, alin.2 Cod civil. Avantajele pe care le vor obtine partile nu sunt cunoscute deoarece, acestea sau obligat una fata de cealalta n functie de un eveniment viitor si nesigur n ceea ce priveste realizarea.

B).- Contracte cu titlu gratuit:- Art.946 Cod civil

prevede:- contractul gratuit sau de binefacere este acela

n care una din parti voieste a procura, fara echivalent, un avantaj celeilalte. Una din parti se obliga sa-i procure celeilalte un folos patrimonial, fara a primi ceva n schimb, astfel ca una dintre parti a fost determinata sa contracteze animus donandi. a).- Liberalitati:- sunt acelea prin care una din parti transmite un drept din patrimoniul sau n patrimoniul celeilalte parti, una din parti nsarcinndu-se, iar cealalta mbogatindu-se. intra n aceasta categorie, n principal, contractul de donatie. b).- Contractele dezinteresate:- este acel contract cu titlu gratuit, prin care una din pri procur celeilalte pri un folos patrimonial, fr s-i micoreze patrimoniul.. -comodatul, mandatul gratuit, depozitul gratuit, etc. importanta practica: - mostenitorii rezervatari ai donatorului au dreptul de a cere raportul donatiilor, putnd cere reductiunea lor n cazul depasirii cotitatii disponibile, operatie care nu este ntlnita la contractele cu titlu oneros; - legea civila interzice, att reprezentantilor legali sa faca donatii n numele celor pe care i reprezinta, ct si minorilor cu capacitate de exercitiu restrnsa; - legea civila interzice anumitor persoane sa beneficieze de liberalitati.

- actele cu titlu gratuit nu pot fi ncheiate de catre persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrnsa, - contractele cu titlu gratuit se prezuma ca se ncheie intuitu personae, ca urmare, eroarea asupra identitatii sau calitatea persoanei contractante, este un viciu de vointa - revocarea contractelor cu titlu gratuit, prin actiunea pauliana, se face n conditii mult mai usoare dect n cazul contractelor cu titlu oneros ncheiate de debitor cu - obligatiile partilor si raspunderea contractuala, n cazul contractelor cu titlu oneros, sunt reglementate cu mult mai multa severitate. 4.).-Clasificarea contractelor dup modul de executare n funcie de modul de executare contractele pot fi contracte cu executare imediat i contracte cu executare succesiv. Contractele cu executare imediat sunt acele contracte care presupun o executare instantanee, care se produce la un singur moment Contractele cu executare succesiv sunt contractele a cror executare presupune mai multe prestaii ealonate n timp. Aceast clasificare a contractelor prezint interes practic deoarece: n caz de neexecutare sau executare necorespunztoare, sanciunea care intervine este

10

rezoluiunea contractului, n cazul contractelor cu executare imediat i rezilierea, n cazul contractelor cu executare succesiv; dac se desfiineaz un contract cu executare imediat, ca efect al nulitii ori al rezoluiunii, efectele desfiinrii se produc i pentru trecut, contractul considerndu-se desfiinat din momentul ncheierii sale; n cazul desfiinrii unui contract cu executare succesiv, efectele datorate desfiinrii se produc numai pentru viitor, contractul considerndu-se desfiinat din momentul constatrii cauzei de desfiinare; suspendarea executrii, din motive de for major, se aplic numai contractelor cu executare succesiv;

ncheierea contractului Prin ncheierea contractului se nelege realizarea acordului de voin al prilor asupra clauzelor contractuale. Acest acord se realizeaz prin ntlnirea concordant, sub toate aspectele, a unei oferte de a contracta cu acceptarea acelei oferte. 2.4.1. Capacitatea de a contracta

11

n structura capacitii civile intr dou elemente: capacitatea de folosin i capacitatea de exerciiu. Pentru ncheierea valabil a contractului este necesar ca prile s aib capacitatea de a contracta. n doctrin, capacitatea de a contracta a fost definit ca fiind o parte a capacitii juridice civile (de folosin sau de exerciiu) constnd n aptitudinea persoanei (fizice sau juridice) de a ncheia, personal sau prin reprezentare, contracte civile. Art. 949 Cod civil prevede c poate contracta orice persoan ce nu este declarat incapabil de lege, iar art. 950 Cod civil dispune c sunt necapabili de a contracta, minorii, interziii i, n genere, toi acei crora legea le-a prohibit oarecare contracte. 2.4.2. Consimmntul prii care se oblig Consimmntul este definit ca fiind acordul de voine

al prilor unui contract, acord de voine care constituie nsui contractul i d natere, ca atare, obligaiilor respective.

Pentru a dobndi valoare juridic, consimmntul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s emane de la o persoan cu discernmnt, s fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice, s fie exteriorizat i s nu fie alterat de vicii de consimmnt. Viciile de consimmnt sunt eroarea, dolul (viclenia), violena i leziunea, iar potrivit art. 953 Cod civil

12

consimmntul nu este valabil cnd este dat prin eroare, smuls prin violen sau surprins prin dol. Eroarea poate fi definit ca falsa reprezentare a unor mprejurri la ncheierea actului juridic. Eroarea obstacol este cea mai grav form de eroare,

care face ca voina celor dou pri s nu se ntlneasc, mpiedicnd nsi formarea contractului. Aceast form de eroare este o eroare distructiv de consimmnt, pentru c distruge consimmntul, ceea ce echivaleaz cu lipsa consimmntului, motiv pentru care operaia juridic afectat de o astfel de eroare este lovit de nulitate absolut. Sunt considerate erori obstacol, eroarea asupra naturii actului juridic ( error in negotio) i eroarea asupra identitii obiectului actului juridic (error in corpore). Aceast soluie este acceptat, de lege lata, att n doctrin ct i n practica judiciar. Astfel, instana a admis aciunea avnd ca obiect declararea nulitii absolute a unui contract de vnzare cumprare, pentru eroare obstacol, reinnd c vnztoarea a fcut dovada c intenia sa a fost aceea de a ncheia un contract de ntreinere i nu de vnzare cumprare, n condiiile n care nici nu a primit preul vnzrii, avnd credina c va fi ntreinut de pri. Eroarea viciu de consimmnt este falsa reprezentare a realitii ce cade fie asupra calitii substaniale ale actului error in substantiam fie asupra persoanei contractante error in personam -.

13

Potrivit prevederilor art. 954 Cod civil, ignorarea sau greita cunoatere a realitii constituie viciu de consimmnt n dou ipoteze: cnd cade asupra substanei obiectului prestaiei prilor i cnd se refer la persoana cu care s-a ncheiat actul. Pentru ca eroarea s fie cauz de anulare a contractului este necesar ca ea s fie cauza unic i determinant a consimmntului deoarece nu orice eroare viciaz consimmntul. n materia vnzrii, ntre eroare asupra substanei obiectului prestaiei prilor i viciile ascunse, reglementate de art. 1352 1360 Cod civil, exist o strns legtur, ambele situaii fiind generate de cunoaterea inexact a realitii, iar sanciunea prevzut are ca scop s ocroteasc victima erorii. Sub acest aspect, n practica judiciar, s-a argumentat c ntre eroare asupra substanei i viciile ascunse exist o distincie net: eroarea asupra substanei deschide calea aciunii n anulare, care poate s fie exercitat chiar de vnztor, atunci cnd ea privete substana prestaiei proprii, n vreme ce viciile ascunse din materia vnzrii permit doar cumprtorului opiunea ntre aciunea n rezoluiunea contractului i aciunea n micorarea preului. Un alt viciu de consimmnt care atrage nulitatea relativ a contractului este dolul sau viclenia care const n inducerea n eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina s ncheie un contract.

14

Potrivit art. 960 alin. 1 Cod civil, dolul este o cauz de nulitate a conveniei atunci cnd mijloacele viclene, ntrebuinate de una din pri sunt astfel, nct este evident c, fr aceste mainaii, cealalt parte n-ar fi contractat. n doctrin, a fost susinut i punctul de vedere conform cruia, eroarea provocat prin dol este, n realitate, o nulitate pentru eroare asupra cauzei, iar sanciunea care intervine n acest caz, ar trebui s fie nulitatea absolut. Codul civil reglementeaz violena n patru articole. Pornind de la consacrarea legislativ, doctrina a definit violena ca fiind acel viciu de consimmnt care const n

ameninarea unei persoane cu un ru care i produce o temere ce o determin s ncheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi ncheiat.

Pentru a stabili dac temerea a fost determinant, instanele de judecat trebuie s fac aprecierea ei n concret, n raport att cu persoana victimei, ct i cu mprejurrile n care s-a ncheiat contractul. n acest sens, Curtea Suprem de Justiie, investit cu soluionarea unui recurs extraordinar mpotriva unor hotrri judectoreti prin care s-a admis aciunea n anularea contractului de vnzare cumprare pentru vicierea consimmntului vnztorului, a decis c instanele de fond i recurs, fa de probele existente la dosar, au fost ndreptite s rein c autorul reclamantei, cu voina slbit de boal i btrnee, sub imperiul constrngerii morale exercitate

15

asupra sa de ctre cele dou prte, a consimit s ncheie contractul de vnzare

cumprare cu privire la apartament, nstrinare pe care nar fi fcut-o i nici nu ar fi avut motive s o fac. Ameninarea care constituie substana violenei trebuie s fie ilicit. Aceasta nseamn c dac ea privete un ru care nu are nimic ilicit, sau exercitarea unui drept, nu ne vom gsi n prezena unui act de violen. Astfel, ameninarea cu executarea unei creane sau cu introducerea unei aciuni n justiie, nu reprezint acte de violen. n practica judiciar s-a stabilit c este valabil contractul de vnzare cumprare n care s-a stipulat c obligaia cumprtoarei de plat a preului se execut prin renunarea acesteia la creana ce o avea mpotriva vnztorului. n acest sens, instana a respins aciunea vnztorului avnd ca obiect anularea contractului de vnzarecumprare pentru vicierea consimmntului prin violen, cu urmtoarea motivare: s-a dovedit c reclamantul, care a cerut s se anuleze contactul de vnzare cumprare, a ncheiat aceste contract n scopul stingerii obligaiei sale de plat a creanei, prin renunarea creditoarei la creana pe care o avea mpotriva reclamantului, scop ce nu este contrar ordinii publice i bunelor moravuri. Fapta cumprtoarei de a-l fi ameninat pe vnztor cu executarea creanei, ca i temerile acestuia de

16

consecinele executrii, nu constituie nici o violen, ca viciu de consimmnt, aa nct aciunea nu este ntemeiat. Leziunea este acel viciu de consimmnt care const n

disprroporia vsit de valoare dintre dou prestaii.

Potrivit art. 25 din Decretul nr. 32/1954, aciunea n anulare pentru leziune se restrnge la minorii care, avnd vrsta de 14 ani mplinii, ncheie singuri, fr ncuviinarea prinilor sau a tutorelui, acte juridice pentru a cror valabilitate nu se cere i ncuviinarea prealabil a autoritii tutelare, dac aceste acte le pricinuiesc vreo vtmare. Legiuitorul a admis anularea pentru leziune numai dac actele ncheiate de minorii ntre 14 i 18 ani care, n acelai timp, sunt acte de administrare i au fost ncheiate de minori fr ncuviinarea ocrotitorului legal, sunt lezionare pentru minor i sunt comutative. 2.4.3. Obiectul contractului Obiectul conveniilor este acela la care prile, sau numai una din pri, se oblig. Pentru valabilitatea contractului se cere ntrunirea unor condiii generale, respectiv: s existe, s fie n circuitul civil, s fie determinat sau determinabil, s fie posibil, s fie licit i moral.

17

2.4.4. Cauza contractului Cauza sau scopul este acel element al contractului care const n obiectivul urmrit la ncheierea acestuia. n sistemul dreptului civil romn, nevalabilitatea cauzei atrage nulitatea absolut a contractului atunci cnd lipsete cauza datorit scopului imediat (causa proxima) ori aceasta este ilicit sau imoral. Lipsa cauzei atrage nulitatea absolut atunci cnd se datoreaz: lipsei obiectului contraprestaiei n contractele sinalagmatice, lipsei remiterii bunului n contractele reale, lipsei elementului aleatoriu riscul n contractele aleatorii.

Oferta de a contracta: Oferta de a contracta (policitaiunea) este propunerea pe care o persoan o face unei alte persoane sau publicului, de a ncheia un contract n anumite condiii. n principiu, nu se cere nici o condiie special pentru forma ofertei, aceasta putnd fi exprimat prin oricare din modurile de exteriorizare a voinei juridice, n scris, verbal, expres sau tacit; Conditiile ofertei:

18

Pentru ca o ofert s fie valabil se cer ntrunite dou categorii de condiii: a) condiii generale Fiind o manifestare de voin, oferta de a contracta trebuie s ndeplineasc toate condiiile generale de validitate ale consimmntului: - s provin de la o persoan cu discernmnt; - s fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice; - s fie exteriorizat; - s nu fie afectat de vicii de consimmnt. b) condiii speciale: - sa fie ferma; - sa fie reala , seriaosa , constinta; - neechivoc, n sensul c trebuie s exprime voina nendoielnic de a ncheia contractul prin simpla acceptare; - s fie precis i complet, respectiv s cuprind elementele necesare pentru ncheierea contractului. Forta obligatorie revocarea ofertei: a ofertei. Raspunderea pentru

Se pune problema daca oferta, dupa ce a fost lansata, dar nainte de a fi acceptata, da nastere vreunei obligatii n sarcina ofertantului, iar n caz de raspuns afirmativ, care este natura si ct timp dureaza aceasta obligatie. pna n momentul ncheierii acceptarea sunt revocabile. contractului, oferta si

19

n rezolvarea fortei obligatorii a ofertei, trebuie sa avem n vedere doua ipoteze: A).- Oferta este facuta unei persoane prezente: - n acest caz, oferta trebuie acceptata pe loc. Daca oferta nu este acceptata imediat, ofertantul nu are nici o obligatie. B).- Oferta este facuta unei persoane absente: a).- daca oferta nu a ajuns la destinatar, ofertantul o poate revoca n mod liber, b).- daca oferta a ajuns la destinatar, urmeaza sa distingem alte doua situatii: - daca oferta este cu termen, ofertantul este dator sa o mentina pna la expirarea termenului. - daca oferta este fara termen, se admite ca ofertantul este obligat sa o mentina un timp rezonabil. Retragerea ofertei naintea termenului de expirare, atrage raspunderea civila delictuala a ofertantului. Teoria raspunderii delictuale - raspunderea pentru revocarea nainte de termen a ofertei, are la baza art.998 Daca ofertantul si-a retras n mod intempestiv oferta si prin aceasta a cauzat un prejudiciu moral destinatarului, acesta va fi obligat la plata de daune catre destinatar, Cea mai eficienta reparatie a prejudiciului ncercat de cel care a acceptat oferta, rezida n aceea n a se considera

20

caci contractul a luat fiinta, acordul de vointa al partilor realizndu-se prin acceptarea ofertei de catre destinatarul ei. Acceptarea ofertei: Acceptarea consta n manifestarea de vointa a unei persoane de a ncheia un contract n conditiile stabilite n oferta ce i-a fost adresata n acest scop. Ca si oferta, acceptarea se poate face n orice forma, scris sau verbal. De asemenea, ea poate fi expresa, sau tacita - legea admite tacita relocatiune (art.1437), primirea mandatului poate fi tacita Conditiile acceptarii: - sa fie pura si simpla, adica sa concorde cu oferta, sa fie nendoielnica, oferta adresata unei anumite persoane poate fi acceptata numai de catre aceasta. Oferta adresata publicului, poate fi acceptata de oricine;sa nu fie tardiva

Momentul si locul ncheierii contractului: Momentul ncheierii contractului: - este acela n care acceptarea ntlneste oferta si deci s-a format consimtamntul, cu exceptia contractelor solemne, care se ncheie n momentul ndeplinirii formalitatilor cerute de lege pentru validarea lor.

21

A).- Contractul ncheiat ntre prezenti: - momentul

ncheierii contractului este acela n care ei cad de acord asupra ncheierii acestuia.

B).- Contractul ncheiat prin telefon: - este considerat

perfectat n momentul n care ofertantul si acceptantul au cazut de acord asupra ncheierii sale.

C).- Contractul absenti):

ncheiat

prin

corespondenta

(ntre

a).- Sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii:potrivit caruia contractul se considera ncheiat n momentul n care destinatarul ofertei s-a hotart sa o accepte, chiar daca vointa de acceptare nu a fost expediata ofertantului, b).- Sistemul receptiunii acceptarii:- unde contractul se considera ncheiat n momentul n care raspunsul acceptantului a ajuns la ofertant, fiind indiferent de faptul ca ofertantul a luat sau nu cunostinta de cuprinsul lui. Importana momentului ncheierii contractului Momentul ncheierii contractului prezint importan datorit consecinelor deosebite pe care le produce, respectiv: din momentul ncheierii contractului acesta poate s-i produc efectele, nscndu-se drepturile i obligaiile prilor contractante;

22

n raport de acest moment se apreciaz posibilitatea de revocare, precum i caducitatea ofertei; viciile de consimmnt se analizeaz n raport de momentul ncheierii contractului; n cazul contractelor translative de proprietate avnd ca obiect bunuri certe, transmiterea dreptului de proprietate are loc n momentul ncheierii contractului, iar riscul pierii bunurilor se suport de cumprtor; n caz de conflict de legi n timp contractului i se va aplica legea n vigoare la momentul ncheierii sale; determin locul ncheierii contractului.

Regimul juridic al contractelor la distanta: Definitie - contractul la distanta este contractul de furnizare de servicii sau produse ntre un comerciant si un consumator, n cadrul unui sistem de vnzare organizat de catre comerciant, care utilizeaza n mod exclusiv, nainte si la ncheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicatie la distanta.

23

ncheierea contractului la distanta:

A).- Obligatia de informare - Din dispozitiile art.3 si 4

din O.G.nr.130/2000 rezulta cu claritate ca obligatia comerciantului de a informa consumatorul exista nu numai nainte de ncheierea contractului la distanta, ct si n timpul executarii acestuia.

Fundamentul obligatiei de informare - n directivele

europene si n cteva acte normative recent aparute, din aplicarea principiului echitatii, sau din lege, deoarece conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres ntrnsele, dar la toate urmarile ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa.

Obiectul si continutul obligatiei de informare - Obiectul

obligatiei de informare poarta asupra tuturor informatiilor necesare a influenta intentia potentialului contractant/consumator de a achizitiona un produs sau serviciu util folosintei acestuia.

Partile contractante:
Obligatia de informare se aplica n toate raporturile juridice, gasindu-si aplicarea cea mai frecventa n raporturile dintre comercianti si consumatori. informatiile se pot referi la calitati inerente obiectului derivat al contractului, iar din punct de vedere subiectiv, informatiile trebuie sa vizeze scopul urmarit de creditorul obligatiei de informare, adica debitorul acestei obligatii trebuie sa se

Obiectul derivat al contractului:-

24

intereseze daca acesta corespunde cerintelor clientului si sa-l sfatuiasca pe acesta n legatura cu utilizarea lucrului.

Natura juridica a obligatiei de informare - obligatia de

a comunica creditorului acestei obligatii, un pachet de cunostinte necesare unui consimtamnt valid la ncheierea contractului , executarii n bune conditii a contractului, sau folosirii bunului achizitionat n mod corespunzator.

Sanctiunea neexecutarii obligatiei de informare:

Sanctiuni extracontractuale, cum sunt nulitatea relativa si daunele interese, Sanctiuni contractuale: daune-interese pe temei contractual rezultnd din raspunderea pentru vicii ascunse, pentru evictiune, etc.

C).- Locul ncheierii contractului:

Cnd contractul se ncheie ntre partile prezente, locul ncheierii este acela n care partile se gasesc. n cazul ncheierii contractului prin telefon, locul ncheierii lui este acela unde se afla ofertantul. Cnd contractul se ncheie prin corespondenta, locul ncheierii lui este localitatea unde se afla ofertantul si unde i-a fost adresata corespondenta.

25

Efectele contractului: Interpretarea contractului: - interpretarea contractului este operatia prin care se determina ntelesul exact al clauzelor contractului, prin cercetarea manifestarii de vointa a partilor, n strnsa corelatie cu vointa lor interna. interpretarea este necesara atunci cnd apar neclaritati si dificultati n determinarea ntelesului exact al unui contract. Reguli de interpretare a contractelor nu sunt imperative, ci numai sfaturi sau ndrumari, sunt subsidiare, au caracter subiectiv, scopul acestor reguli fiind descoperirea vointei reale a partilor. Reguli generale de interpretare a unui contract:

A).- Prioritatea vointei reale a partilor - interpretarea

contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor Vointa reala trebuie dovedita, iar pna la proba contrara, forma care corespunde manifestarii de vointa, se considera ca ea corespunde vointei reale

B).- Contractul produce, pe lnga efectele expres aratate si alte efecte - ele obliga nu numai la ceea ce
este expres stipulat ntr-nsele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa

26

C). - Clauzele obisnuite ntr-un contract se subnteleg, desi nu sunt exprese ntr-nsul.
Reguli speciale de interpretare a clauzelor contractului:

A).- Interpretarea coordonata a clauzelor contractului - toate clauzele conventiilor se interpreteaza, unele prin
altele.

B).- Interpretarea clauzelor ndoielnice:

a).- Cnd o clauza este primitoare de doua ntelesuri, se va interpreta n sensul ce poate avea un b).- Termenii susceptibili de interpreteaza n sensul care contractului doua ntelesuri, se rezulta din natura

c).- Clauzele ndoielnice se interpreteaza dupa obiceiul locului ncheierii contractului (art.980): d).- Atunci cnd exista ndoiala, clauzele se interpreteaza n favoarea celui care se obliga, adica a debitorului e). Orict de generali ar fi termenii unui contract, acesta are ca obiect numai prestatiile la care partile s-au obligat f).- Atunci cnd n contract se da exemplu pentru explicarea mai bine a obligatiilor, nu se restrnge numarul si ntinderea acestora la exemplul dat si al neaplicarii contractului la cazurile neprevazute (art.985 Cod civil). Principiul fortei obligatorii a contractului - Art.969 Cod civil dispune conventiile legal facute, au putere de lege

27

ntre partile contractante, potrivit adagiului pacta sunt servanda. Consecintele acestui principiu sunt urmatoarele: - contractul are forta obligatorie pentru toate partile; - contractul priveste n primul rnd partile contractante, deci se refera la relativitatea efectelor contractului; - forta obligatorie a contractului este aceeasi si pentru instantele de judecata care au sarcina de a asigura executarea lui.

Intre parti - Consecinte 1.).- Obligatia partilor de a executa ntocmai contractul: 2.).- Executarea cu buna-credinta a contractului:
a).- Obligatia de loialitate:- care reprezinta ndatorirea partilor de a se informa reciproc, pe toata durata contractului; b).- Obligatia de cooperare:- care consta n ndatorirea partilor de a facilita executarea contractului pentru a se asigura echilibrarea prestatiilor.

3.).- Irevocabilitatea contractului prin vointa unei parti. Simetria n contracte: - Principiul irevocabilitatii
contractului exprima ideea ca un contractul nu poate fi revocat dect prin acordul partilor.

28

Exceptiile cnd este posibila denuntarea unilaterala a contractului, trebuie sa fie prevazute n mod expres de lege sau de contract.

Revocarea

contractului

prin

consimtamntul

mutual

produce efecte numai pentru viitor, opernd ca o reziliere amiabila. - partile sunt obligate sa plateasca taxele de contract;

Revocarea unilaterala a contractului :Pot fi reziliate pe

cale unilaterala, de exemplu, urmatoarele tipuri de contracte: contractul de nchiriere fara termen, contractul de mandat, contractul de depozit, contractul de asigurari. Partile pot sa prevada n contractul lor, posibilitatea denuntarii unilaterale, dar cu respectarea anumitor conditii, si anume: - clauza de denuntare unilaterala nu se poate introduce ntr-un contract daca legea prevede ca el este irevocabil, - clauza de denuntare unilaterala nu trebuie sa fie o conditie pur potestativa din partea celui care se obliga

Rezilierea fortata a contractelor:

ncetarea contractului pentru viitor, poate avea loc si fortat, mpotriva vointei unei persoane. Este cazul contractelor intuituu personae, care se caracterizeaza prin aceea ca se ncheie n considerarea calitatilor unei anumite persoane.

29

Contractele pot fi si modificat fortat, independent de vointa partilor, cum este cazul prorogarii legale a acestora, Contractele pot fi si suspendate temporar n mod fortat, cnd pe parcursul existentei unui contract cu executare succesiva, intervine un caz de forta majora, care mpiedica pentru un timp, executarea obligatiilor Forta obligatorie a contractului n raport cu instanta de judecata: Forta obligatorie a contractului se impune si instantei judecatoresti, nu numai partilor contractante. Singurul lucru pe care-l poate face judecatorul este acordarea pentru debitor, a unor termene de gratie cu obligatia sa arate motivele pentru care se ncuviinteaza aceste termene.

Teoria impreviziunii: Sunt cunoscute trei forme de revizuire: a).- revizuirea conventionala a contractelor, realizata prin clauze contractuale de revizuire, care pot fi: - clauze rebus sic stantibus, prin care partile contractante prevad ca fiecare dintre ele va putea invoca revizuirea contractului n caz de schimbare a circumstantelor economice;

30

- clauze de variatie automatica, care au ca tipar clauza de indexare, prin care, n obligatiile pecuniare, suma datorata va varia n functie de variatia indicelui ales. b).- revizuirea legala a contractelor, la care s-a recurs n unele cazuri n vederea prelungirii contractelor c).- revizuirea judiciara a contractelor, admisa n practica judiciara, mai ales n privinta obligatiilor pecuniare succesive. Doua sunt problemele care apar n cazul impreviziunii: - impreviziunea este o problema de ordin economic - paguba rezultata din dezechilibrul prestatiilor apare dupa ncheierea contractului. Se pune problema daca instantele de judecata pot dispune modificarea unui contract, pe motiv de impreviziune. n istorie, s-au format doua opinii diametral opuse. Practica judiciara respinge teoria impreviziunii, readaptarea contractului putnd avea loc prin acordul de vointa al partilor.

31

Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice:

Principiul reciprocitatii si interdependentei obligatiilor partilor n contractele sinalagmatice: a).- n situatia n care, desi una dintre parti nu si-a executat propria obligatie, pretinde totusi celeilalte parti sa si-o execute pe a sa, aceasta din urma poate invoca exceptia de neexecutare a contractului; b).- daca una dintre parti nu-si executa n mod culpabil obligatiile, cealalta parte poate sa ceara n justitie rezolutiunea contractului; c).- daca o parte se afla n imposibilitate de a executa contractul, acesta nceteaza, punndu-se si problema suportarii riscurilor contractului.

Exceptia de neexecutare a contractului (exceptio non

adimpleti contractus)

Mijlocul juridic prin intermediul caruia, una dintre partile contractului sinalagmatic, refuza sa-si execute propriile

32

obligatii, pe motiv ca cealalta parte contractanta i solicita acest lucru fara ca aceasta din urma sa si fi executat propriile obligatii.

Conditiile pentru invocarea exceptiei de neexecutare a contractului: a).- Obligatiile reciproce si interdependente ale partilor sa-si aiba temeiul n acelasi contract: b).- Sa existe o neexecutare, chiar partiala, dar suficient de importanta, din partea celuilalt cocontractant: c).- Neexecutarea sa nu se datoreze faptei nsesi a celui care invoca exceptia, fapta ce l-a mpiedicat pe celalalt sa-si execute obligatia: d).- Partile sa nu fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce:- prin urmare partile sa nu fi renuntat la simultaneitatea executarii obligatiilor. Invocarea excepiei de neexecutare are loc direct ntre pri, fr a fi necesar s se pronune instana judectoreasc.

Efectele exceptiei de neexecutare a contractului:

33

Exceptia de neexecutare suspenda (provizoriu) executarea prestatiei celui care o invoca, contractul ramnnd temporar neexecutat. Aceasta exceptie de neexecutare a contractului permite autorului sau sa faca presiune asupra partenerului sau contractual.

este o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic, constnd n desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor n situatia avuta anterior ncheierii contractului.
Rezolutiunea contractelor Domeniul - Aceasta se aplica numai contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o data uno ictu -

Cazuri n care rezolutiunea nu se aplica unor contracte sinalagmatice:

a).- Contractul de renta viagera este lasata credirentierului numai posibilitatea de a cere executarea silita b).- Contractul de joc si prinsoare Codul Civil nu da nici o actiune spre plata unui debit din joc si prinsoare c).- Contractul de mparteala - avnd n vedere caracterul declarativ al mpartelii, doctrina si jurisprudenta au instituit interdictia rezolutiunii n aceasta materie. Totusi,

34

cnd copartasii au inserat un pact comisoriu expres n conventia de mparteala, se admite ca opereaza rezolutiunea conventionala. Prin urmare, se considera ca temeiul juridic al rezolutiunii l constituie interdependenta si reciprocitatea obligatiilor. Rezolutiunea este conventionala. de doua feluri:judiciara si

Rezolutiunea judiciara: Potrivit art. 1021 Cod civil, rezoluiunea nu opereaz de drept. Partea ndreptit trebuie s se adreseze instanei judectoreti cu o aciune n rezoluiune. n aceste condiii, legea recunoate instanei dreptul de a verifica i aprecia cauzele rezoluiunii, putnd, dup caz, s acorde un termen de graie prii acionate. Rezolutiunea se aplica tuturor contractelor cu titlu oneros sau gratuit , si poate fi introdusa de partea care si-a executat obligatiile contractuale sau este pe cale sa si le execute.

Conditiile cerute exercitarii rezolutiunii judiciare: a). - Una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile sale: Neexecutarea mbraca forme multiple. Ea poate fi totala sau partiala.

35

Neexecutarea este totala daca debitorul nu a executat nimic din obligatiile asumate sau daca defectele calitative ale prestatiei sunt att de mari, nct lipsesc prestatia de orice valoare economica sau de orice interes pentru creditor. Neexecutarea este partiala daca debitorul a executat o anumita cantitate din prestatiile asumate sau a executat integral aceste prestatii, dar n mod defectuos, astfel nct, desi pastreaza interesul creditorului, totusi valoarea lor economica este diminuata n raport cu ceea ce s-a contractat initial. Rezulta ca, n functie de neexecutarea obligatiei totala sau partiala -, vom fi n prezenta unei rezolutiuni totale sau partiale, dupa caz. Distinctia este necesara deoarece n cazul rezolutiunii totale se produce restitutio in integrum, iar n cazul rezolutiunii partiale, se produce partium

restitutio.

b). - Neexecutarea sa fie imputabila partii care nu si-a ndeplinit obligatia Daca neexecutarea s-ar datora unor cauze exterioare, debitorul nu ar mai fi vinovat, deci nu ar mai fi raspunzator si nu s-ar mai putea pronunta rezolutiunea, urmnd a se discuta eventual problema riscului contractului.

36

c).- Debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus n ntrziere, n conditiile prevazute de lege. Debitorul este de drept n ntrziere, n urmatoarele cazuri: - n cazurile expres prevazute de lege. - cnd partile au convenit expres ca debitorul este de drept n ntrziere la mplinirea termenului la care trebuia sa-si execute obligatia, fara mplinirea vreunei formalitati. - cnd obligatia nu putea fi ndeplinita dect ntr-un termen determinat, pe care debitorul l-a lasat sa expire fara sa-si execute obligatia. - n cazul obligatiilor continue - n cazul obligatiilor de a nu face Punerea n ntrziere a debitorului se face fie printr-o notificare prin intermediul executorului judecatoresc, fie prin introducerea unei cereri de chemare n judecata, aceasta din urma forma fiind considerata cea mai energica. Termenul de gratie prevazut de art.1021 Cod civil reprezinta perioada de timp pe care instanta judecatoreasca o acorda debitorului n vederea executarii ntregii obligatii sau a restului acesteia. Art.1021 Cod civil dispune ca partea din culpa careia s-a rezolutionat contractul, poate fi obligata la dauneinterese.

37

Art.1021 Cod civil i lasa creditorului posibilitatea de a opta ntre a cere rezolutiunea contractului sau, dimpotriva, executarea silita a contractului atunci cnd aceste din urma lucru mai este posibil si mai prezinta interes pentru creditor.

Rezolutiunea conventionala comisorii exprese:

contractului.

Pactele

Clauzele contractuale exprese prin care partile prevad rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligatiilor uneia dintre ele, se numesc pacte comisorii.

A).- Pactul comisoriu expres de gradul I:- este clauza contractuala prin care partile prevad ca, n cazul n care una dintre ele nu executa prestatiile ce le datoreaza, contractul se desfiinteaza.(poate fi folosit in cazul rentei
viagere )

B).- Pactul comisoriu de gradul II:- este clauza prin care partile convin ca, n situatia n care o parte nu-si executa obligatiile, cealalta parte are dreptul sa desfiinteze contractul pe cale unilaterala. Instana sesizat va putea s
constate c, dei obligaia nu a fost ndeplinit la termen totui ea a fost executat nainte de a fi avut loc declaraia de rezoluiune. Astfel, instana nu poate acorda un termen de graie, dar va putea s constate c rezoluiunea nu a avut loc;

38

C).- Pactul comisoriu expres de gradul III: - este clauza prin care se prevede ca, n cazul n care una din parti nu si executa obligatiile sale, contractul se considera rezolvit de drept. Aceasta nseamn c instana de judecat nu este
ndreptit s acorde termen de graie i s se pronune referitor la oportunitatea rezoluiunii contractului. Instanta va constata daca aceasta sanctiune a operat pe baza conditiilor prevazute de parti.

D).- Pactul comisoriu expres de gradul IV:- este clauza contractuala prin care partile prevad ca, n cazul neexecutarii obligatiei, contractul se desfiinteaza de plin drept, fara somatia sau punere n ntrziere si fara interventia instantei de judecata.
Este cel mai energic pact comisoriu expres, unde, prin simpla ajungere la termen, contractul de desfiinteaza de plin drept. instanta de judecata sesizata nu are alta posibilitate dect sa constate faptul ca rezolutiunea a operat de plin drept. nscrierea n contract a unui pact comisoriu nu nlatura facultatea acestuia de a cere executarea silita a contractului si de a nu cere rezolutiunea asa cum am mai precizat si pna acum. Debitorul care nu i-a executat obligaiile nu are dreptul de a pretinde rezoluiunea contractului, chiar dac n cuprinsul acestuia a fost inserat un pact comisoriu expres de tipul cel mai sever.

39

Efectele rezolutiunii:

A).- ntre parti:- rezolutiunea contractului are ca efect

repunerea n situatia anterioara ncheierii contractului (restitutio in integrum), restituindu-si fiecare, ceea ce siau prestat n temeiul contractului desfiintat. Atunci cnd creditorul a suferit i un prejudiciu din cauza neexecutrii obligaiei de ctre cealalt parte, el are dreptul s cear, pe lng rezoluiunea contractului, obligarea debitorului la plata de daune interese. Daunele interese pot fi evaluate anticipat de prile contractante printr-o clauz penal. n caz contrar, ntinderea daunelor interese va fi stabilit de instana de judecat, conform art. 1084 Cod civil.

B).- Fata de terti:- are ca efect desfiintarea tuturor

drepturilor consimtite n favoarea lor de dobnditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis. Astfel, urmare a caracterului retroactiv al rezoluiunii, dobnditorul nu putea transmite drepturi pe care nu le avea

nemo plus juris ad alium transfere potest, quam ipso habet. Cu toate acestea, terii dobnditori vor putea

opune dobndirea drepturilor lor prin posesie de bun credin (art. 1909 Cod civil), n cazul bunurilor mobile i prin uzucapiune, n cazul bunurilor imobile.

40

Desfiintarea contractelor sinalagmatice cu executare succesiva pentru motivul ca una dintre parti nu-si ndeplineste obligatiile asumate se numeste reziliere. Rezolutiunea contractului cu
Rezilierea contractelor sinalagmatice executare succesiva se numeste reziliere. Rezilierea face sa nceteze numai pentru viitor contract (ex nunc). Rezolutiunea este o cauza de ineficacitate a contractelor sinalagmatice, pe cnd nulitatea se aplica tuturor actelor juridice civile;

Riscurile contractului- Problema se pune in situatia in care o parte din contract nu poate sa-si execute obligatiile contractuale, independent de orice culpa, respectiv in caz de forta majora sau de caz fortuit.

Principiul res perit debitor - riscul contractului este suportat de debitorul obligatiei imposibile de executat,
respectiv de partea a carei obligatie, datorita fortei majore, nu mai poate fi executata. Aplicatii a) n materie de locatiune, daca lucrul nchiriat piere n totalitate n timpul locatiunii, contractul se considera

41

desfacut de plin drept, locatorul suportnd contractului (nu mai poate pretinde chiria).

riscul

b) n materia contractului de antrepriza, prevede ca daca lucrul confectionat de antreprenor piere fortuit nainte de predare, antreprenorul va suporta riscul contractului, c).n materia contractului de societate, daca lucrul respectiv piere nainte de a fi adus efectiv n societate, societatea nceteaza, proprietarul lucrului pierit suportnd riscul contractului. n situatia n care obligatia a devenit numai partial imposibil de executat, sunt posibile doua situatii: - reducerea proportionala a contraprestatiei celeilalte parti, debitorul obligatiei imposibil de executat suportnd riscul contractului n masura n care nu si-a respectat propria obligatie; - ncetarea n ntregime a contractului, atunci cnd ceea ce a mai ramas de executat nu poate asigura scopul contractului, situatie cnd riscul contractului este suportat n ntregime de debitorul obligatiei imposibil de executat. Suportarea riscurilor n contractele sinalagmatice translative de proprietate - Regula este ca n cazul contractelor translative de proprietate, riscul contractului l suporta acea parte care avea calitatea de proprietar al lucrului la momentul pieirii fortuite a acestuia, regula res perit domino.

42

A):- ipoteza contractelor consensuale pure si simple, prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui bun cert - Daca bunul piere dupa momentul ncheierii contractului, dar nainte de a fi predat dobnditorului, riscul pieirii bunului, conform regulii res perit domino, va fi suportat de dobnditor, chiar daca acesta nu a fost predat. Exceptie, cnd riscul pieirii fortuite este suportat de nstrainator, atunci cnd acesta a fost pus n ntrziere de catre dobnditor, deoarece nu si-a executat la termenul prevazut, obligatia sa. ipoteza contractelor n care transmiterea proprietatii are loc ulterior momentului ncheierii contractului: - situatia nstrainarii bunurilor de gen, caz n care riscul pieirii fortuite l va suporta debitorul obligatiei imposibil de executat, - transferul proprietatii, att ntre parti, ct si fata de terti, a bunurilor imobile, n sistem de carte funciara, opereaza numai n momentul ntabularii; - n cazul vnzarii unor bunuri viitoare, transferul proprietatii are loc, de regula, n momentul predarii acestora - n cazul n care partile au convenit ca transferul proprietatii va opera la alta data, operarea va avea loc la acel moment

B).-

43

este afectat de o conditie:

C):- ipoteza contactelor n care transferul proprietatii

a).- daca transmiterea proprietatii este afectata de o conditie suspensiva, riscul pieirii fortuite este suportat de nstrainator, el fiind proprietarul lucrului. b).- daca transmiterea proprietatii este afectata de o conditie rezolutorie, iar bunul piere fortuit nainte de realizarea conditiei, riscurile contractului se suporta de dobnditor, care este proprietarul lucrului pur si simplu, dreptul fiind afectat nsa de ndeplinirea sau nendeplinirea conditiei. n concluzie se poate afirma c ori de cte ori transferul unui bun este afectat de o condiie, iar bunul piere pendente conditione, riscul contractului va fi suportat de ctre acea parte care are calitatea de proprietar sub condiie rezolutorie.

Efectele contractului fata de terti

Relativitatea efectelor contractului. Principiul relativitatii efectelor contractului: Principiul relativitii efectelor contractului este regula potrivit creia contractul produce efecte numai fa de

44

prile contractante, el neputnd s profite sau s duneze altor persoane.

A).- Partile contractante: - sunt persoane fizice sau

juridice care au ncheiat contractul direct sau prin reprezentant. Efectele contractului se produc fata de acestea conform clauzelor stabilite. este orice persoana straina de o situatie juridica.

B).- Tertii:- ntr-un sens larg si exclusiv material, tert

Tertii (penitus extranei) sunt persoane straine de contract care nu au participat direct sau prin reprezentant la ncheierea acestuia.

C).- Avnd cauza - este o notiune generica prin care se

desemneaza o persoana ce detine toate sau o parte din drepturile sale de la o alta persoana numita autor (auctor) si care, cu privire la acele drepturi, ia locul autorului, avnd aceleasi pozitii ca acesta din urma. Efectele contractului fata de succesorii partilor:

A).- Succesorii universali si cu titlu universal:

Succesorii universali sunt acele persoane care dobndesc n ntregime si nefractionat patrimoniul autorului lor, iar cei cu titlu universal sunt acele persoane care dobndesc o cota parte sau o fractiune din patrimoniul autorului lor.

45

Ei sunt continuatorii personalitatii autorului lor, avnd vocatie att la activul ct si la pasivul mostenirii. Aceasta regula comporta si unele exceptii: a).- partile pot stipula ca efectele acestuia nu se vor produce n beneficiul sau n sarcina succesorilor universali sau cu titlu universal; b).- contractele intuitu personae nceteaza de regula, la moartea partii contractante, fiind ncheiate n considerarea calitatii sau identitatii persoanei.

B).- Succesorii cu titlu particular: - sunt acele persoane

care dobndesc unul sau mai multe drepturi determinate si nu unul sau mai multe elemente ale unui patrimoniu. Nu sunt continuatorii personalitatii autorului lor.

C).- Creditorii chirografari:- sunt acei creditori care au

ca singura garantie a realizarii drepturilor lor de creanta, ntreg patrimoniul debitorului lor, ce constituie gajul lor general.

Opozabilitatea contractului fata de terti: In sens larg prin opozabilitatea contractului se intelege acel contract care produce efecte intre partile contractante cat si intre avanzii lor cauza , cat si faptul ca acea situatie juridica trebuie respectata de orice persoana.

46

A).- Cazurile de opozabilitate a contractului fata de terti:

- ntr-un proces de revendicare, prtul poate opune reclamantului un contract ncheiat cu o alta persoana, prin care pretinde ca i-a fost transmis dreptul de proprietate; - invocarea contractului ca just titlu pentru uzucapiunea scurta de 10-20 de ani, cnd posesorul de buna-credinta al lucrului, l poate invoca mpotriva proprietarului lucrului; - se poate invoca contractul pentru a dovedi mbogatirea fara justa cauza, pentru a se putea justifica marirea patrimoniului unei persoane, fiind opus unei terte persoane straine de contract, care a introdus o astfel de actiune; - contractul ncheiat cu proprietarul aparent produce efecte fata de proprietarul adevarat, datorita lui error

communis facit jus;

- actul simulat (aparent) produce efecte fata de terti; - mostenitorul este obligat fata de actele facute cu tertii, asupra bunurilor succesorale de catre un mostenitor aparent. Actiunea n constatarea inopozabilitatii: Consideram ca admisibila actiunea n constatarea inopozabilitatii, daca, pe lnga conditiile generale de admisibilitate a actiunii civile, ar mai fi ntrunite urmatoarele:

47

- actiunea sa fie exercitata de acela care are calitatea de tert n raport cu un act sau cu o situatie juridica determinata; - tertul sa dovedeasca existenta actului sau a situatiei juridice susceptibila de opozabilitate; - titularul actiunii sa nu aiba la dispozitie alte mijloace de actiune, specifice situatiei date si conditiei lui de tert; - tertul sa faca dovada nendepliniri conditiilor de opozabilitate.

Exceptiile de contractului:

la

principiul

relativitatii

efectelor

- sunt acele situatii juridice n care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori n drepturi ai partilor. Clasificare - Sunt de doua feluri:- aparente si reale.

A).- Contractul colectiv de munca:- este conventia

dintre patroni si salariati, prin care se stabilesc, n limitele prevazute de lege, drepturile si obligatiile ce decurg din raporturile de munca. Produce efecte pentru toti salariatii din societate, indiferent de data angajarii

B).-

Actiunile

directe: - reprezinta dreptul unor

persoane de a actiona, n anumite cazuri, expres prevazute de lege, mpotriva uneia din partile din contract, cu care nu au nici o legatura, invocnd acel contract n favoarea lor,

48

contract fata de care au calitatea de terti propriu-zisi. n Codul civil, sunt prevazute doua asemenea cazuri: - art.1488 Cod civil, n materia contractului de antrepriza, da posibilitatea lucratorilor folositi de antreprenor, de a actiona direct pe client pentru a obtine plata sumelor ce li se cuvin, n masura n care aceste drepturi nu au fost platite antreprenorului. - art.1542, alin. final Cod civil, n materia contractului de mandat, prevede ca mandantul are o actiune directa mpotriva submandatarului n scopul de a obtine despagubiri pentru pagubele ce i-au fost cauzate.

Promisiunea faptei altuia (conventia de porte - fort)

Este un contract sau o clauza ntr-un contract, prin care o persoana debitorul, se obliga fata de creditor, sa determine o terta persoana sa-si asume un anume angajament juridic n folosul creditorului din contract,
Trsturile caracteristice ale promisiunii pentru fapta altuia sunt urmtoarele: terul nu este obligat prin contractul ncheiat ntre promitent i creditorul promisiunii, iar obligaia sa se va nate numai dac ader la contract sau ncheie un nou contract; ceea ce se promite este fapta personal a debitorului de a determina o ter persoan s-i asume un angajament juridic fa de creditor;

49

debitorul nu este obligat s garanteze fa de ter executarea angajamentului de ctre tera persoan. in cazul in care debitorul nu il determina pe tert sa adere la conventie , creditorul are la indemana numai actiunea in rezolutiune si plata de daune interese. Aplicatii practice: a).- n materia contractului de mandat, art.1546 Cod civil dispune ca mandantul nu este tinut de ceea ce mandatarul a facut peste limitele mandatului, cu exceptia cnd mandantul ratifica n mod expres sau tacit aceste acte. b).- n cazul nstrainarii unui bun indiviz, apartinnd mai multor persoane, cnd coproprietarul nstrainator, vnznd cota sa din proprietate, se angajeaza sa determine pe ceilalti coproprietari sa-si nstraineze si ei cota lor, catre acelasi cumparator. c).- promisiunea faptei altuia este frecvent utilizata pentru a ncheia acte juridice n numele si pe seama unei persoane absente sau incapabile, pentru a se evita formalitatile de numire a unui reprezentant

Efecte: n sarcina debitorului se naste o obligatie de a face si, n acelasi timp, de rezultat, deoarece debitorul se obliga sa

50

determine o terta persoana sa ncheie sau sa ratifice un act juridic.

Stipulatia pentru altul(Contractul n favoarea unei terte persoane) Contractul n favoarea unei persoane este contractul prin

care o parte, numita stipulant, dispune ca cealalta parte, denumita promitent, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva n folosul unei terte persoane, straina de contract, denumita tert beneficiar.
Aplicatii practice: a).- n cazul contractului de renta viagera, art.1642, alin.1 Cod civil, prevede ca renta viagera poate fi stipulata n favoarea unei terte persoane.

b).- n cazul contractului de donatie cu sarcini, cnd donatorul (stipulantul) si donatarul (promitentul) au prevazut expres n contract ca acesta din urma va executa prestatia n favoarea unei terte persoane. c).- n cazul contractului de transport de bunuri, cnd expeditorul convine cu transportorul, ca acesta din urma sa predea marfa destinatarului si care nu este parte n contract d).- n cazul contractului de asigurare, cnd asiguratul (stipulant) poate stipula ca asiguratorul (promitentul), sa

51

plateasca indemnizatia de asigurare unei terte persoane, straine de contractul de asigurare. Conditii de validitate a stipulatiei pentru altul: a).- vointa de a stipula n favoarea unei terte persoane sa fie certa, nendoielnica, b).- tertul beneficiar sa fie o persoana determinata sau cel putin determinabila. Dreptul tertului beneficiar: Se naste direct din contractul dintre stipulant si promitent si se fixeaza direct n persoana sa, deoarece aceasta este vointa stipulantului si promitentului. Nu este necesar consimtamntul tertului beneficiar ca si conditie de existenta a stipulatiei pentru altul. Efectele stipulatiei pentru altul:

A.Efectele stipulatiei in raporturile dintre stipulant si promitent

Stipulantul are la dispozitie toate mijloacele juridice conferite de lege oricarui creditor si partilor contractante, pentru realizarea drepturilor sale. Dreptul nascut din contract in folosul altei persoane apartine tertului beneficiar B. Efectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre

promitent si tertul beneficiar

52

Desi beneficiarul nu este parte in contract , el dobandeste direct si nemijlocit dreptul Consecinte. a) tertul beneficiar nu suporta concursul creditorilor stipulantului b) daca tertul decedeaza inainte de confirmarea dreptului , acesta se transmite mostenitorilor sai, deoarece dreptul facea parte din patrimoniul sau; c)tertul beneficiar are actiune directa importiva promitentului , cu toate ca nu este parte in contract. d) tertul beneficiar nu este obligat sa primeasca dreptul nascut in persoana sa , putand sa accepte sau nu dreptul dobandit in virtutea contractului dintre stipulant si promitent C.Efectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre

stipulant si tertul beneficiar.

Prin stipulatie se poate urmari realizarea unei liberalitati in folosul tertului beneficiar , achitarea unei datorii anterioare, acordarea unui imprumut etc. Teoria dreptului direct Stipulatia = o veritabila exceptie relativitatii efectelor contractului de la principiul

53

Dreptul tertului isi are originea, in mod direct, in contractul incheiat intre stipulant si promitent. Avantajele acestei teorii constau in: a) dreptul tertului se poate transmite din momentul nasterii sale b) mostenitorii stipulantului nu au nici o actiune cu privire la acest drept ; c) tertul beneficiar nu suporta concursul creditorilor stipulantului si nici insolvabilitatea acestuia ; d) acceptarea de catre tert a dreptului se face si dupa moartea stipulantului Stipulatia pentru altul este un contract de sine statator, cu efecte proprii.

Simulatia - exceptie de la opozabilitatea contractului fata de terti

Este o operaiune juridic n cadrul creia dou persoane ncheie un contract public aparent care nu reflect voina lor real, prin care se creeaz o alt situaie juridic dect cea creat printr-un contract secret contranscris care exprim voina real a prilor.
Contractul public are rolul de a disimula vointa reala (numindu-se si ostensibil), iar contractul secret , care

54

exprima

contrainscris.

adevarata

vointa

poarta

denumirea

de

Articolul 1175 C. civ restrange , in cazul simulatiei, sfera avanzilor cauza la categoria succesorilor universali si cu titlu universal. Conditiile simulatiei incheiat astfel incat cuprinsul si existenta sa sa nu fie cunoscuta de catre terti.

A. Contrainscrisul sa fie un act secret . Trebuie

B. Contrainscrisul trebuie sa fie un act contemporan cu actul aparent.

Formele simulatiei

Contractul public este fictiv. : actul secret prevede actul public nu produce nici un fel de efect juridic.
A. B.

Actul public deghizeaza actul secret. Partile incheie un anumit contract care da nastere adevaratelor raporturi juridice dintre ele, contract care imbraca insa, forma unui alt contract
Deghizarea poate fi totala sau partiala: a)Deghizarea poate fi totala , cand se urmareste a se ascunde insasi natura actului secret, ceea ce inseamna ca

55

in actul public se indica un anumit contract , iar in actul secret se arata adevaratul contract incheiat de parti, stabilindu-se raporturile reale dintre acestea. b) Deghizarea este partiala , cand partile prin actul public limiteaza sau ascund clauzele sau efectele actului secret,cum e cazul in care partile stipuleaza in actul public un alt pret decat cel real, o dobanda mai mica, dar prin actul secret se arata adevaratul pret sau o dobanda mai mare in functie de interesele concrete: taxe de autentificare, taxe de instrainare mai mici etc.

C.Interpunerea de persoane Esre cunoscuta si sub denumirea de conventie de pretenome (imprumut de nume). Contractul aparent se incheie intre anumite persoane, fiind insotit de incheierea unui contrainscris prin care se precizeaza, ca beneficiarul contractului este o alta persoana. Simulatia prin prete-nome este o simulatie prin interpunere de persoane indiferent ca tertul cu care contracteaza mandatarul ocult este sau nu partas la simulatie. Scopurile simulatiei Scopul simulatiei este acela de a crea, in deplina cunostinta de cauza, o neconcordanta intre vointa reala si cea declarata.

56

Scopurile concrete ale simulatiei pot fi licite(conforme cu normele legale)sau ilicite (cand se urmareste eludarea dispozitiilor legale ex :prin vanzarea fictiva se urmareste sustragerea unor bunuri de la urmarire) Scopul concret al partilor este de cele mei multe oriocolirea prevederilor legale, ascunderea unor clauze etc. Limitele simulatiei . Limitele simulatiei sunt: ordinea publica si bunele moravuri Sanctiunea simulatiei Sanctiunea specifica sinulatiei este , ca regula, inopozabilitatea fata de tertele persoane a situatiei juridice create prin contractul secret si dupa caz, inlaturarea simulatiei pe calea actiunii in simulatie Exista si doua exceptii cand simulatia este sanctionata expres cu nulitatea: donatiile facute in favoarea unei persoane incapabile sa primeasca donatia, orice donatiune deghizata sau facuta unei persoane interpuse este nula

Efectele simulatiei
A. Efectele simulatiei in rapo rturile dintre partile contractante Art.1175C.civ. intre partile contractante si intre succesorii universalisi cu titlu universal ai partilor, produce

57

efect actul secret , in masura in care acest contract este valid sub aspectul conditiilor de fond sau de forma.

B. Efectele simulatiei fata de terti in principiu tertii au cunostinta numai de existenta si continutul contractului.Principiul care domina efectul simulatiei fata de terti este acela ca lor nu le poate fi opusa situatia juridica consacrata prin contrainscris, ci numai situatia juridica care reiese din actul public C. Efectele simulatiei in raporturile dintre terti

Situatia in care exista un conflict intre terti in sensul ca unii au interesul sa invoce actul aparent, iar altii actul secret. in acest conflict vor avea castig de cauza acei terti care se vor intemeia cu buna credinta pe actul aparent. Actiunea in simulatie - Este acea actiune prin care se cere insantei de judecata sa constate existenta si continutul actului secret , cu scpoul de a inlatura actul aparent sau acele clauze ale sale care anihileaza sau mascheaza actul real. Nu se doreste anularea actului secret, ci mentinerea acestuia in vederea producerii efectelor pentru care a fost incheiat. Este o actiune in constatare, care poate fi exercitata pe cale de actiune sau de exceptie,fiind imprescriptibila. Actiunea in simulatie este supusa taxei de timbru aplicabila actiunilor in constatare. Poate fi introdusa de

58

orice persoana interesata(o parte contractanta, succesorii sau tertii propriu-zisi) . Efectul pincipalal actiunii in simulatie este de a face sa inceteze caracterul secret al contrainscrisului. Proba simulatiei - Cand forma ceruta de lege pentru actul real este actul sub semnatura privata sau actul autentic acesta nu poate fi dovedit decat printr-un contrainscris . Daca actul a fost perfectat in forma scrisa dovada existentei si cuprinsului actului secret se va face numai printr-un inscris.

Exceptii

(este admisibila proba cu martori sau cu prezumtii in urmatoarele situatii): 1) cand actul s-a incheiat prin frauda sau consimtamantul a fost viciat 2) cand partile au in inceput de dovada scrisa 3) cand partile contractante au fost in imposibilitate morala de a-si preconstitui un inscris pentru dovada actului real 4)in cazul unei simulatii ilicite facuta in scopul de a eluda diapozitiile imperative ale legii sau prin care se incalca interesele statului. 5) in ipoteza cand actul public este fictiv

59

FAPTELE OBLiGATII Consideratii generale

JURIDICE

IZVOARE

DE

Fapte juridice, stricto sensu, respectiv toate actiunile omenesti licite sau ilicite savarsite fara intentia de aproduce efecte juridice, efecte care totusi se produc in puterea legii, independent de vointa celor care au savarsit faptele. 2. Clasificarea faptelor juridice in sens restrans 2 feluri: a Fapte juridice licite , sunt actiunile omenesti savarsite fara intentia de a da nastere la raporturi juridice obligationale, dar care produc asemenea efecte in puterea legii , fara ca prin ele sa se incalce normele legale in vigoare b) Fapte juridice ilicite, sunt actiuni omenesti savarsite fara intentia de a da nastere la raporturi juridice obligationale, dar care produc asemenea efecte in puterea legii,impotriva vointei autorului lor Reglementare : faptele licite(art.986-997C.civ.) fapte ilicite (art.998-999C.civ) Fapte juridice licite

60

Gestiunea de afaceri Definitie Gestiunea de afaceri reprezinta un fapt juridic licit prin care o presoana , denumita gerant, savarseste din proprie initiativa , in lipsa unui mandat , acte juridice sau acte materiale , necesare si utile, in interesul altei persoane numita gerat. Aplicatii practice ale gestiunii de afaceri - agentul de bursa - actele materiale si juridice pe care le coproprietarul asupra bunurilor din coproprietate face

- plata pensiei de intretinere catre creditorul acesteia, in numele debitorului; -actiunea unui notar sau avocat care, in afara angajamentului a avut un client, preia initiativa unei operatiuni oportune in interesul clientului lor. Conditiile gestiunii de afaceri trebuie sa indeplineasca conditii referitoare la obiectul gestiunii , utilitatea ei, atitudinea partilor cu privirem la actele de gestiune Obiectul gestiunii Poate consta fie din acte materiale precum repararea unui bun al geratului, fie din acte juridice precum plata

61

unor taxe / impozite sau chiar angajarea unei persoane pentru a efectua o reparatie Utilitatea gestiunii de afaceri prin savarsirea ei de cele mai multe ori se evita o pierdere patrimoniala. Atitudinea partilor fata de actele de gestiune a) Actele si faptele sa fie facute cu intentia de a gera interesele altuia . b) geratul sa nu aiba cunostiinta de operatia pe care gerantul o savarseste in interesul sau Gerantul trebuie sa aiba capacitatea de a contracta Efectele gestiunii de afaceri Efectul principal consta in faptul ca gerantul are la indemana actiunea negotiorum gestor directa impotriva geratului pentru a-l obliga sa-i dea socoteala de gestiunea sa, iar geratul are impotriva gerantului actiunea negotiorum gestor contraria, ori de cate ori afacerile acestuia nu au fost bine administrate. Raporturile dintre gerant si gerat

Obligatiile gerantului
a) obligatia de a continua afacerea inceputa pana cand geratul va avea mijloacele necesare sa se ocupe de ea.

62

b) geratul trebuie sa depuna diligentele unui bun proprietar.(art989C.civ)(diligenta fireasca manifestata de orice bonus pater familias); c) Obligatia de a da socoteala geratului pentru toate operatiile efectuate, pentru ca acesta sa poata aprecia in concretio utilitatea lor

Obligatiile geratului
a.) de a plati gerantului toate cheltuiele necesare si utile pe care acesta le-a facut in cursul gestiunii -geratul va plati valoarea muncii intrebuintate si a cheltuielilor facute in limita in care ele au fost necesare si utile - obligatia de restituire nu incumba geratului in cazul cheltuielilor voluptorii facute de gerant. Raporturile dintre gerat si terti Daca gestiunea de afaceri a fost ratificata sau este utila, geratul are indatorirea sa execute toate obligatiile contractate de gerant, in nume propriu sau in numele geratului contractate de gerant in nume propriu sau in numele geratului in interesul gestiunii.(plata pretului unor materiale comandate sau achizitionate de la terti) Raporturile dintre gerant si terti

63

Aceste raporturi depind de atitudinea gerantului .in cazul in care el a incheiat acte juridice in nume propriu cu tertii gerantul va raspunde fata de acestia Tertii trebuie aparati deoarece ei nu au cunostinta de faptul ca gerantul actioneaza pentru altcineva.daca el le aduce la cunostinta tertilor ca actioneaza in contul geratului si gestiunea e ratificata, el nu are nici o obligatie fata de terti. Proba gestiunii de afaceri -vor putea fi dovedite cu orice mijloc de proba.

Plata nedatorata Definitie Acel fapt juridic licit care rezida in aceea ca o persoana, denumita solvens executa, din eroare , o prestatie la care nu era obligata catre o alta persoana denumita accipiens, lipsind intentia de a plati pentru acesta. Cazuri de restituire a) restituirea unei plati a unei obligatii inexistente, dar cel care a platit a crezut ca exista; b)plata a fost facuta de o persoana care nu era datoare, dar care se credea datoare catre adevaratul creditor;

64

c) debitorul plateste o datorie existenta , dar catre o alta persoana decat adevaratul creditor, avand aceasta credinta; d) obligatia era stinsa; e obligatia era nula; f) obligatia nu trebuia platita , deoarece contractul era rezolvit; g)debitorul pretului unui bun face plata prin mandat postal ,dar din cauza coincidentei numelui, aceasta ajunge la o alta persoana decat adevaratul vanzator; h)autorul unui accident rutier,asigurat pentru raspundere civila,ii plateste deja despagubiri celui ce primise deja contravaloarea prejudiciului produs de la societatea de asigurari; i)efectuarea unei plati inainte de indeplinirea conditiei suspensive; j)predarea ambelor lucruri in cazul unei obligatii alternative, desi obligatia se stinge chiar si numai prin predarea unuia dintre ele; k)plata facuta de un mostenitor in numele tuturor comostenitorilor, crezandu-se din eroare raspunzator in solidar pentru o datorie a succesiunii; l) incasarea unor drepturi de pensie peste prevederile legale;

65

Conditiile platii nedatorate Existenta unei plati prin plata se intelege executarea voluntara a unei obligatie de catre debitor,indiferent de obiectul ei. Datoria a carei stingere s-a urmarit prin plata sa nu existe.=> intre solvens si accipiens sa nu existe un raport obligational. Plata sa fie facuta din eroare Eroarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. numai solvensul trebuie sa fie in eroare; b. sa fi avut un caracter determinant , c. sa lipseasca orice culpa din partea solvensului acesta trebuind sa fie de buna- credinta

Cazuri de restituire a platii nedatorate cere conditia erorii solvensului

in care nu se

- plata obligatiei sub conditie suspensiva, daca conditia nu s-a realizat; - plata unei obligatii ulterior rezolvita ; - plata facuta in executarea unei obligatii nule absolut, - plata unei datorii facuta a doua oara de catre debitor care dupa ce a efectuat prestatia, pierde chitanta,

66

Efectele platii nedatorate - nasterea accipiens raportului obligational intre solvens si

Obligatia lui accipiens trebuie analizata in functie de obiectul platii si de buna sau reaua lui credinta.

Plata nedatorata a avut ca obiect un bun fungibil

indiferent de buna sau reaua credinta este obligat sa restituie suma de bani sau bunurile primite in aceiasi calitate/ cantitate. a) Accipiensul de rea-credinta va mai trebui sa plateasca lui solvens si dobanzi legale b) Accipiensul de buna-credinta in cazul in care plata a avut ca obiect o sume de bani nu are obligatia de a plati dobanzi decat din data in care devine de rea-credinta

Plata a avut ca obiect un bun cert

Accipiensul trebuie sa restituie lucrul in natura .

Plata nedatorata a avut ca obiect un bun frugifer

b)Accipiens de rea-credinta va fi obligat sa restituie toate fructele percepute si nepercepute , culese sau neculese , consumate sau neconsumate(art.994C.civ) Obligatiile solvensului

67

Solvensul va fi obligat sa- plateasca lui accipiens, indiferent de buna sau reaua lui credinta a acestuia, valoarea cheltuielilor facute cu conservarea bunului si care i-au sporit valoarea ca o consecinta a imbogatirii fara justa cauza. Actiunea in restituirea platii nedatorate - este exercitata de cel in numele caruia se face plata Sarcina probei apartine intotdeauna solvensului care trebuie sa dovedeasca eroarea in care s-a gasit atunci cand a facut plata Cazuri in care nu exista obligatia de restituire a) accipiens, fiind creditorul altei persoane , a primit plata de la solvens , crezand ca a primit plata de la adevaratul debitor si, in baza acestei credinte si-a distrus titlul constatator al creantei caz in care solvens are o actiune in regres asupra adevaratului debitor, aceasta fiind o actio in rem verso. b) a fost facuta impotriva plata unui incapabil de a primi o

c) cand s-a platit de buna- voie de catre debitor o obligatie naturala imperfecta (art.1092C.civ) d) in situatia in care plata s-a facut in temeiul unui contract nul pentru o cauza imorala grava .

Imbogatirea fara justa cauza

68

Definitie - imbogatirea fara justa cauza este faptul juridic prin care are locmarirea patrimoniului unei persoane prin micsorarea corelativa a patrimoniului altei persoane , fara ca pentru acest efect sa existe o cauza justa sau un temei legal Conditiile imbogatirii fara justa cauza Conditiile materiale

a) sa existe o imbogatire a paratului care consta in marirea patrimoniului acestuia prin dobandirea unui bun sau a unei creante , facerea unei plantatii sau executarea unei lucrari etc. b) sa existe o insaracire a reclamantului, prin micsorarea patrimoniului acestuia. c) intre imbogatire paratului si insaracirea reclamantului trebuie sa existe o corelatie directa , in sensul ca ambele fenomene trebuie sa fie efectul unei cauze unice
Conditiile juridice

a) imbogatirea si insaracirea sa fie lipsite de o cauza justa

b)imbogatitul sa fie de buna credinta. Buna credinta se prezuma

c) insaracitul sa nu aiba la dispozitie o alta actiune in justitie pentru repararea pagubei sale. Actio de in rem

69

verso are caracter subsidiar si poate exercitata numai in

absenta altui mijloc de recuperare al pierderii. Efectele imbogatirii fara justa cauza Actiunea in restituire (actio de in rem verso)- tinde la restituirea obiectului insusi de care unul din patrimonii este lipsit in profitul celuilalt. a) imbogatitul este obligat sa restituie insaracitului numai valoarea imbogatirii sale, chiar daca insaracirea reclamantului este mai mare

insaracirii

b)insaracitul are dreptul la restituirea doar a valorii

general de prescriptie de 3 ani prev. de art.8 alin.(2) D.167/1958, termenul incepand sa curga din momentul in care insaracitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca imbogatirea altuia in paguba sa,cat si pe cel obligat la restituire

Prescriptia dreptului la actiune - se prescrie in termenul

70

RASPUNDEREA CIVILA

Raportul de obligatii in temeiul caruia o persoana este indatorata sa repare prejudiciul cauzat altuia prin fapta sa ori, in cazurile prevazute de lege.
Principiile raspunderii civile Principiul repararii integrala a prejudiciului Principiul repararii in natura a prejudiciului Functiile raspunderii civile delictuale

71

Functia preventiv educativa indeplineste o functie preventiv educativa prin influenta pe care o exercita asupar constiintei oamenilor, insufla o anumita teama Functia reparatorie esenta raspunderii civile consta in ideea de reparare a unui prejudiciu

Raspunderea civila delictuala (art. al.1,2,3,4 , 1001, 1002, 1003)

998-999,

1000

Raspunderea pentru fapta proprie(998,999) Definitie art. 998-999 C. civ. Potrivit art. 998 C. civ., "orice fapta a omului, care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara", iar conform art. 999 C. civ., "omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa", Pentru a se putea angaja raspunderea civila delictuala este necesara ntrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii: a) existenta unui prejudiciu; b) existenta unei fapte ilicite; c) existenta unui raport de cauzalitate ntre fapta ilicita si prejudiciu;

72

d) existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul; e) existenta capacitatii delictuale a celui ce a savrsit fapta ilicita. Prejudiciul- rezultatul, n efectul negativ suferit de o anumita persoana, ca urmare a faptei ilicite savrsite de o alta persoana sau ca urmare a "faptei" unui animal sau lucru, pentru care este tinuta sa raspunda o anumita persoana. - ncalcarea unui drept subiectiv, - ncalcarea unui interes legitim n situatia n care s-a adus atingere unui simplu interes rezultat dintr-o situatie de fapt, este necesara ndeplinirea a doua conditii pentru existenta prejudiciului: a) situatia de fapt sa fi avut un caracter de stabilitate, o permanenta ndestulatoare pentru a justifica ca ea ar fi continuat si in viitor. b) sa fie vorba de vatamarea unui interes licit si moral. Clasificarea prejudiciilor Prejudiciile sunt susceptibile de mai multe clasificari: a) prejudicii patrimoniale si ne patrimoniale.

cauzate direct bunurilor sale

b) prejudicii cauzate direct persoanei umane si prejudicii

73

c) prejudicii previzibile si prejudicii imprevizibile. d) prejudicii instantanee si prejudicii succesive. e) prejudicii provocate personalitatii (bolile, leziunile, infirmitatile,) si prejudicii provocate personalitatii alective constnd in suferinte psihice cauzate, spre exemplu de decesul unei rude apropiate, moartea unui animal, Prejudiciul patrimonial - Este acel prejudiciu al crui coninut poate fi evaluat n bani. De exemplu, distrugerea unui bun, pierderea capacitii de munc. Prejudiciul moral - Prin dauna morala se .ntelege prejudiciul care rezulta dintr-o atingere adusa intereselor personale si care se manifesta prin suferintele fizice sau morale pe care le resimte victima.

extrapatrimoniale;
- daunele pecuniare;

- daunele morale sunt rezultatul vatamarii unor drepturi morale

nu cauzeaza pierderi materiale,

- daunele morale se caracterizeaza prin suferintele fizice sau psihice pe care le resimte persoana vatamata;

pecuniara.

- daunele morale nu sunt susceptibile de o evaluare

Clasificare prejudiciilor morale

a) prejudicii rezultate din vatamarea integritatii corporale

74

sau a sanatatii
b) prejudicii afective provenite dintr-o leziune fizica

constnd n suferinte psihice

c) prejudicii constnd n atingeri aduse cinstei, onoarei, demnitatii sau reputatiei unei persoane, d) prejudicii constnd n atingeri aduse dreptului la nume,

la pseudonim sau la de numire

e) prejudicii constnd n atingeri aduse drepturilor

nepatrimoniale din cuprinsul dreptului de autor si al dreptului de inventator Repararea daunelor morale prin mijloace de natura nepatrimoniala obligarea celui care a lezat, ntr-o publicatie demnitatea, onoarea, reputatia unei persoane, prin afirmatii mincinoase, de a-si retracta afirmatiile, tot prin publicare, n aceeasi publicatie;
-

modificari pe care acesta nu le-a acceptat, sa retraga din circulatie exemplarele n cauza; autorului sa completeze aceasta omisiune.
- obligarea editurii care a publicat o opera fara numele

- obligarea editurii care a publicat opera unui autor cu

Repararea daunelor morale prin masuri patrimoniale

a) repararea prin despagubiri banesti a prejudiciilor

75

morale rezultate din leziuni sau vatamari fizice.

n acordarea despagubirilor morale pentru dureri fizice, instantele se ntemeiaza pe caracteristicile leziunilor descrise de catre medici n expertizele medico-legale n care se consemneaza suferintele fizice, natura, durata si intensitatea durerilor. b) repararea prin despagubiri banesti a prejudiciilor morale pur afective. n aceasta categorie se ncadreaza toate prejudiciile morale ce constau n suferinte pur psihice, independente de leziunile sau vatamarile fizice. Criterii de evaluare a despagubirilor banesti pentru daune morale a) referitor la durerea fizica, aceasta este posibil a fi masurata. b) n cazul prejudiciilor estetice situatia se prezinta intr-un mod corespunzator, insa cu luarea in considerare si a altor elemente referitoare la sex, vrsta, stare familiala, conditie sociala si profesionala a victimei. c) prejudiciul fiziologic rezultnd din vatamari corporale, consta in privarea persoanei de avantajele unei vieti normale. d) prejudiciul de agrement, consta n imposibilitatea de a continua, din anumite activitati sportive, artistice sau distractive pe care victima trebuie sa dovedeasca ca le-a practicat si anterior, si care include privarea victimei de

76

aptitudinea de a desfasura astfel de activitati n viitor. Daunele pe care le pot cere si obtine pacientii in cazul intentarii unei actiuni impotriva medicului care l-a tratat in mod necorespunzator, sunt de mai multe categorii, astfel: a) daune actuale - compensatie pentru cheltuielile medicale trecute si viitoare b) daune nominale - acordate cnd victima a probat elementele constitutive ale cazului sau, dar nu poate dovedi daune actuale; c) daune punitive - sunt acordate pentru a pedepsi autorul prejudiciului

Conditii cerute pentru repararea prejudiciului A. Prejudiciul cert presupune att existenta lui sigura, neindoielnica, ct si posibilitatea evaluarii lui in prezent. Prejudiciul cert este cel actual , adica cel produs, cat si cel

viitor, care este sigur ca se va produce si este susceptibil de evaluare.

Prejudiciul trebuie sa fie direct, practica judiciara cernd constant, n materie de raspundere delictuala, ca pagubele sa fie o consecinta directa a faptei pagubitoare. Prejudiciul asa-numit prin ricoseu este tot un prejudiciu direct, reparabil n masura in care se stabileste ca este

77

consecinta aceleiasi fapte ilicite Prejudiciul viitor si cert nu trebuie confundat cu prejudiciul eventual, care este lipsit de certitudine si prin urmare nu poate justifica acordarea de despagubiri. B. Prejudiciul sa nu fi fost reparat a prejudiciului suferit, ea neputnd cumula mai multe despagubiri pentru aceeasi paguba. Pot aparea asemenea situatii n urmatoarele cazuri: a) Victima prejudiciului primeste pensie de la asigurarile sociale(victima are la idemana o actiune civila intemeiata pe raspunderea delictuala , pentru restul de prejudiciu neacoperit de pensie)

Victima este ndreptatita la o singura reparatie integrala

societate de asigurari.

b) Victima prejudiciului primeste despagubiri de la o

- victima avea calitatea de persoana asigurata, n cazul unei asigurari de persoane, victima va primi de la societate de asigurare suma asigurata, care se va cumula cu despagubirile datorate pentru repararea pagubei de catre cel raspunzator de producerea ei. n cazul asigurarii de bunuri, victima va primi indemnizatia de asigurare atunci cnd se produce riscul asigurat, care are caracter de despagubire si care nu se poate cumula cu despagubirile datorate de autorul prejudi-

78

ciului. Daca prejudiciul este mai mare dect indemnizatia de asigurare, victima are dreptul de a pretinde diferenta de la autorul prejudiciului. - n cazul n care autorul prejudiciului este asigurat de raspundere civila, victima prejudiciului poate primi despagubire de la societate de asigurare. c) victima prejudiciului primeste despagubiri de la o terta persoana. si n acest caz avem doua situatii: - cnd terta persoana plateste in locul autorului prejudiciului, victima va putea urmari pe autor numai pentru diferenta de prejudiciu neacoperit.Raporturile intre autorul prejudiciului si tertul platitor se va stabili potrivit intelegerii lor :tertul il poate imprumuta, poate fi un gestor de afaceri , poate face o liberalitate indirecta, etc. - cnd terta persoana plateste cu intentia de a veni in ajutorul victimei, aceasta si pastreaza neatins dreptul de a obtine despagubiri de la autorul prejudiciului. Principiile care guverneaza repararea prejudiciului 1. Principiul repararii integrale a prejudiciului cauzat Autorul prejudiciului va repara att prejudiciul efectiv, ct si beneficiul nerealizat Autorul raspunde att pentru prejudiciile previzibile, ct si pentru prejudiciile imprevizibile

79

2. Principiul repararii in natura n principiu, prejudiciul se repara n natura, care consta n activitatea de nlaturare a prejudiciilor suferite de o persoana, prin modalitatile: restituirea bunurilor sustrase, inlocuirea bunurilor distruse cu altele de acelasi fel, distrugerea lucrarilor executate, spre exemplu in cazul incalcarii obligatiilor de a nu face etc.

Repararea prin echivalent a prejudiciului

Repararea n natura a prejudiciului nu se poate realiza n toate situatiile, cum ar fi spre exemplu n cazul mortii, pierderii capacitatii totale sau partiale de munca a unei persoane A. Cuantumul repararii prin echivalent al pagubelor materiale este cel din momentul pronuntarii hotarrii. Din momentul pronuntarii hotararii definitive autorul prejudiciului datoreaza dobanzi, deoarece de la aceasta data creanta a devenit certa, lichida si exigibila. prejudiciului n caz de vatamare a integritatii unei persoane, presupune mai multe ipoteze: B. Stabilirea a) vatamarea integritatii corporale are efecte de scurta durata - pentru determinarea reparatiei se iau n calcul toate cheltuielile rucute cu nsanatosirea, diferenta de retribuire pe perioada concediului medical etc. Cuantumul despagubiri lor se va acorda si n functie de dauna morala suferita, ca prejudiciu estetic, dureri fizice etc. De obicei despagubirile se acorda sub forma unei sume globale;

80

b) n cazul n care vatamarea sanatatii ori a integritatii corporale are ca efect pierderea sau diminuarea capacitatii de munca cu caracter permanent situatia n care persoana vatamata era ncadrata n munca si a suferit o diminuare a veniturilor pe care le primea, este ndreptatita sa primeasca, sub forma unor prestatii periodice, diferenta dintre pensia sau ajutorul social, platite de asigurarile sociale, si veniturile lunare de care a fost lipsita ca urmare a vatamarii situatia n care persoana vatamata era ncadrata n munca si nu a suferit diminuari ale veniturilor pe care le primea, se vor acorda despagubiri banesti, deoarece victima trebuie sa depuna eforturi mai mari pentru realizarea aceluiasi randament, are nevoie de cheltuieli suplimentare situatia n care persoana vatamata era ncadrata n munca si ulterior stabilirii despagubirilor au survenit modificari n capacitatea de munca a victimei, fie prin nrautatirea, fie prin mbunatatirea acesteia. n aceasta situatie, daca victima prejudiciului si-a recapatat total sau partial capacitatea de munca, este posibila reducerea sau chiar sistarea despagubirilor acordate, tinndu-se cont si de posibilitatea victimei de a se putea ncadra sau rencadra n munca.

81

n situatia n care persoana vatamata era la data vatamarii o persoana majora, nsa nencadrata n munca, n stabilirea despagubirilor urmeaza sa se tina cont de un criteriu concret, prin care sa se evalueze daunele suferite efectiv de victima. n situatia n care persoana vatamata era la data vatamarii o persoana minora, nencadrata n munca, stabilirea despagubiri lor se face tinnd cont de toate mprejurarile de fapt, de situatia concreta, de ngrijirile pe care trebuie sa le primeasca,

Stabilirea prejudiciului n cazul n care prin fapta ilicita s-a cauzat moartea unei persoane
cei ndreptatiti la despagubire au dreptul la pensie de urmas, vor putea pretinde si despagubiri pentru diferenta dintre pensie si valoarea ntretinerii pe care o primeau. cei indreptatiti la despagubire nu au dreptul la pensie de urmas din partea asigurarilor sociale, astfel ca pot aparea mai multe situatii, si anume: -vor avea dreptul la despagubiri si persoanele care nu aveau drept la intretinere, dar se aflau n fapt n ntretinerea victimei, daca aceasta ntretinere avea caracter de stabilitate, situatie care presupune ca ar fi existat si n viitor. -copiii au dreptul la pensie de urmas pna la vrsta de 16 ani sau, daca si continua studiile, pna la terminarea acestora, dar fara a depasi

82

vrsta de 25 de ani, respectiv de 26 de ani, n cazul acelora care urmeaza studii superioare cu o durata de scolarizare mai mare de cinci ani". Plata prestatiilor periodice este datorata incepnd cu data savrsirii faptei ilicite si nu cu data pronuntarii hotarrii. Fapta ilicita este definita ca orice actiune sau inactiune care ar ca rezultat incalcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane. Trasaturi caracteristice ale faptei ilicite a) fapta are caracter obiectiv, n sensul ca reprezinta o manifestare exterioara a unei atitudini de constiinta si de vointa a unei persoane, b) fapta ilicita este rezultatul unei atitudini psihice, subiective, c) fapta este contrara ordinii sociale, fiind reprobata de societate. De cele mai multe ori fapta ilicita consta dintr-o actiune Este insa de retinut ca nu numai actiunea poate fi fapta ilicita, ci si o nendeplinire a unor activitati sau neluarea unor masuri, atunci cnd aceasta activitate, potrivit legii, trebuie sa fie intreprinsa de o anumita persoana. Cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei

83

Legitima aparare art. 44 alin. (2) C. pen.,

Pentru ca fapta sa fie considerata ca a fost savrsita n legitima aparare trebuie ndeplinite urmatoarele conditii: atacul sa fie material, sa fie direct, sa fie imediat, si sa fie injust, atacul sa fie ndreptat asupra unei persoane sau a drepturilor acesteia ori mpotriva unui interes atacul sa puna n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc; apararea sa fie proportionala cu gravitatea pericolului si cu mprejurarile n care s-a produs atacul. Va exista totusi legitima aparare, daca depasirea unei aparari proportionale s-a datorat tulburarii sau temerii n care se gasea persoana n cauza (exces justificat).

obstesc;

Starea de necesitate- art. 45 alin. (2).

Fapta cauzatoare de prejudicii a fost savrsita "pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi nlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau, al altuia sau un interes obstesc".

conditii:
sa fie vorba de un pericol grav si iminent; pericolul sa nu poata fi nlaturat n alt mod; pericolul sa ameninte viata, integritatea corporala

84

sau sanatatea unei persoane, un bun important sau un interes obstesc. ndeplinirea unei activitati impuse sau permise de lege ori a ordinului superiorului conditiile:
a) ordinul sa fie pus n executare de persoanele care au aceasta obligatie. Asadar, ordinul trebuie sa emane de la autoritatea legitima, adica de la organul competent; b) ordinul sa fie emis cu respectarea dispozitiilor legale, de regula n scris si sa fie semnat; . c) ordinul sa nu aiba caracter vadit ilegal si abuziv; d) modul de executare a ordinului sa nu fie ilicit si savrsit din culpa.

Exercitarea unui drept. Abuzul de drept

Exercitiul normal al unui drept subiectiv, chiar daca aduce unele restrngeri sau prejudicii dreptului subiectiv al altei persoane, nu are caracter ilicit, daca el este exercitat n conditii normale Abuzul de drept poate fi inteles n doua sensuri: a) exercitarea dreptului subiectiv prin depasirea limitelor acestuia,

85

b) exercitarea dreptului subiectiv fara a se depasi limitele sale, dar nu in vederea scopului pentru care a fost recunoscut dreptul, ci cu intentia de a cauza altuia un prejudiciu desfasurarea unei activitati care contine un potential pericol, n sensul ca-i poate pricinui o paguba, chiar daca ulterior se produce vatamarea, fapta cauzatoare de prejudicii este lipsitade caracter ilicit. Consimtamntul trebuie dat anterior savrsirii faptei. Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu Necesitatea raportului de cauzalitate - Ca si prejudiciul raportul de cauzalitate este o cerinta generala a raspunderii civile fie ea contractuala sau delictuala Sisteme propuse pentru determinarea raportului de cauzalitate n dreptul romnesc B. Sistemul unitatii indivizibile dintre cauza si conditii.- la stabilirea raportului cauza trebuie avut in vedere ca fenomenul cauza nu actioneaza singur si izolat, ci ca desfasurarea lui este conditionata de anumiti factori, care, fara a produce ei efectul pagubitor, favorizeaza producerea acestui efect "nlesnind nasterea procesului cauzal, grabind si favoriznd dezvoltarea procesului sau agravndu-i ori asigurndu-i rezultatele negative" Vinovatia autorului prejudiciului

Consimtamntul victimei - Atunci cnd victima consimte la

86

Vinovatia - conditie generala a angajarii raspunderii civile delictuale Necesitatea vinovatiei ca element al raspunderii, rezulta in mod expres din dispozitiile art. 998 C. civ., care prevede obligatia de reparare a prejudiciului celui "din a carui greseala s-a ocazionat si ale art. 999 C. civ., care obliga pe acela care a cauzat prejudiciul "prin neglijenta sau imprudenta sa". Definitie - atitudinea psihica a autorului faptei ilicite si pagubitoare fata de fapta respectiva si fata de urmarile acestei fapte. omului a urmarilor faptei pe care a savrsit-o sau pe care urmeaza sa o savrseasca. deliberare si decizie cu privire la comportamentul ce urmeaza sa fi avut loc. Vinovatia presupune ca fapta ilicita a fost savrsita de o persoana libera de a decide, constienta de actele si faptele sale, prin care se produce un prejudiciu. Locul si importanta vinovatiei a) Factorul intelectiv presupune un anumit nivel al cunoasterii, a semnificatiei sociale a faptei si a urmarilor acesteia.

Elementul intelectiv consta n reprezentarea n constiinta

Elementul volitiv este concretizat n actul psihic de

87

b) La rndul sau si factorul volitiv presupune libertate de decizie si de deliberare din partea autorului sau, rara de care nu poate exista vinovatia. c) cauze care nlatura caracterul vinovatiei, fapta victimei nsesi, fapta unei terte persoane, cazul fortuit si forta majora. Formele vinovatiei A. intentia directa, cnd autorul faptei prevede si urmareste producerea rezultatului; intentia in directa, cnd autorul faptei prevede rezultatul faptei si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui. B. Culpa n forma imprudentei (usurinta), cnd autorul faptei prevede rezultatul fapte sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce; culpa n forma neglijentei, cnd autorul faptei nu prevede rezultatul faptei, desi trebuia si putea sa-l prevada. Criterii pentru stabilirea vinovatiei - criteriul subiectiv- Se va compara comportarea celui care a pricinuit paguba ,cu conduita sa obisnuita . n aceasta conceptie numai n situatia n care faptuitorul,tinnd seama de nsusirile sale individuale ,putea sa prevada urmarile antisociale ale faptei sale va fi raspunzator pentru fapta sa . - criteriul obiectivabstract, prin raportarea comportamentului autorului concret la comportamentul model al unei persoane abstracte,

88

luate ca termen de comparatie.Este mbratisat ,n prezent si de practica judiciara 14 ani sunt prezumati ca fiind lipsitii de discernamnt,prezumtie relativa,care poate fi rasturnata, facndu-se dovada ca au actionat cu discernamnt n momentul savrsirii faptei ilicite Pentru minorii cu vrsta peste 14 ani, legea stabileste o prezumtie relativa de existenta a discernamntului. n acest caz ,minorul este cel care va trebui sa rastoarne aceasta prezumtie, deoarece victima este scutit de sarcina probei vinovatiei.

A.Situatia minorilor Minorii care nu au mplinit vrsta de

B.Situatia persoanelor lipsite de discernamnt care nu au fost puse sub interdictie. Aceste persone sunt prezumate
ca au capacitate delictuala, putnd nlatura aceasta prezumtie relativa facnd dovada ca la momentul savrsirii faptei nu au actionat cu discernamnt.

interzisului va fi angajata numai n situatia n care victima prejudiciului va reusi sa faca dovada, ca la data comiterii prejudiciului, interzisul a actionat cu discernamnt. Cauzele care nlatura vinovatia : externa ,cu caracter exceptional ,care este imprevizibila si inevitabila . Forta majora este necesar sa ndeplineasca trei conditii:

C.Situatia persoanelor puse sub interdictie. Raspunderea

A. Forta majora ,care este o mprejurare de origine

89

a) sa fie externa , b) sa fie imprevizibila , c)sa fie inevitabila sau irezistibila d)cauza straina sa nu-i fie imputabila celui chemat sa raspunda . originea n campul de activitate a celui chemat sa raspunda sau ntr-o mprejurare externa care nu are caracter extraordinar si poate fi prevazuta si evitata cu diligenta si prudenta de care este n stare omul cel mai capabil . a) mprejurari interne , intrinseci lucrurilor si animalelor b)mprejurari externe raspunderea civila. , cazul fortuit exclude

B .Cazul fortuit este o mprejurare interna care si are

C.Fapta unei terte persoane - Raspunderea civila va fi

nlaturata si n situatia n care tertul este necunoscut ,

D.Fapta victimei nsesi .

a)cnd legea nu prezuma culpa prtului, victima trebuie sa dovedeasca existenta tuturor conditiilor necesare tragerii la raspundere a acestuia b) cnd legea prezuma culpa prtului ,acesta nu se poate apara de raspundere dect daca va putea dovedi ca prejudiciul a fost cauzat numai de fapta victimei sau si de aceasta fapta.

90

Dovada vinovatiei - Dat fiind caracterul subiectiv al vinovatiei , dovada sa directa este practic imposibila urmnd a se dovedi numai elementele exterioare de comportament , Raspunderea civila delictuala a persoanei juridice pentru fapta proprie - actele juridice facute de organele personei juridice , n limitele puterilor care le-au fost conferite , sunt actele persoanei juridice sesi Conditiile angajarii pentru fapta proprie raspunderii persoanei juridice

a)fapta sa fi fost savrsita de catre organele personei juridice b) fapta ilicita sa fi fost savrsita de organele persoanei juridice cu prilejul exercitarii functiei lor Raspunderea proprie a personelor fizice care intra n componenta organelor persoanei juridice Faptul ca persoana juridica raspunde pentru prejudicile cauzate prin savrsirea faptei ilicite de catre organele sale , nu exclude raspunderea proprie a persoanei sau persoanelor fizice ce alcatuiesc organul de conducere , raspundere care functioneaza att de fata de persoana juridica ,ct si fata de victima prejudiciului.

91

Din prevederile art.35 din Decretul 31/1954 decurg doua consecinte : a)victima prejudiciului poate chema n judecata pentru despagubiri , fie persoana juridica singura , fie numai persoanele fizice care alcatuiesc organul de conducere , fie persoana juridica n solidar cu persoanele fizice care alcatuiesc organul sau de conducere . b) persoana juridica platind despagubirea , are o actiune n regres mpotriva persoanelor fizice care alcatuiesc organul sau de conducere . RSPUNDEREA PENTRU FAPTA ALTEI PEROANE Raspunderea parintilor pentru prejudiciile cauzate de Copiii lor minori Raspunderea apartine n primul rnd parintilor , indiferent daca filiatia este casatorie sau din afara casatoriei . Raspunderea revine ambilor parinti , deoarece Constitutia consacra principiul deplinei egalitati ntre sexe . Fundamentarea raspunderii parintiilor - n fundamentarea raspunderii parintilor pentru faptele copiilor minori , se porneste de la constatarea existentei unei relatii cauzale ntre felul n care acestea si-au ndeplinit ndatoririle parintesti si faptele copiilor minori . Conditiile raspunderii parintilor pentru fapta copiilor minori . Conditii generale

92

Victima prejudiciului trebuie sa faca dovada cu privire la existenta prejudiciului ; existenta faptei ilicite a minorului ; existenta raportului de cauzalitate ntre fapta ilicita a minorului si prejudiciul produs . se declanseaza o tripla prezumtie de vinovatie n privinta parintilor si anume - existenta faptei ilicite a parintilor constand in neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a indatoririlor parintesti; - existenta raportului de cauzalitate intre aceasta fapta ilicita a parintilor si comiterea de catre monor a faptei prejudiciabile ; - existent vinovatiei parintilor pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a indatoririlor parintesti.

Conditii speciale A.Minoritatea Parintii raspund chiar daca ulterior savrsirii faptei copilul devine major .

93

B . Comunitatea de locuinta cu parintii sai a)minorul are locuinta legala la parintii sai , dar , temporar , se afla n alta parte , cu consimtamntul parintilor . Ei sunt prezumati n culpa nu numai pentru lipsa de supraveghere , ci si de lipsa n educatie sau educatia necorespunzatoare pe care au dat-o minorilor lor . b. Minorul a parasit locuinta fara voia parintilor sai , Parintii vor fi exonerati de raspundere numai daca au exercitat osupraveghere corespunzatoare , iar n caz de disparities-au depus depus toate diligentele necesare pentru readucerea minorului la domiciliu sau n cazul n care se va dovedi ca si-au ndeplinit n mod corespunzator obligatia de supraveghere si totusi nu au putut mpiedicarea savrsirii unei infractiuni . c) Minorul are locuinta legala la parintii sai , dar se afla internat n spital , n timpul savrsirii faptei ilicite . n cast caz se va angaja raspunderea parintilor d) Minorul este internat ntr-o scoala de munca si reeducare , printr-o hotarre judecatoreasca , iar fiind fugit , savrseste o fapta ilicita prejudiciabila. Au fost pronuntate decizii n sensul angajarii raspunderii parintilor pentru faptele cauzatoare de prejudicii savrsite de minor , e)Minorul nu locuiette cu parintii sai , deoarece acestia se aflau n executarea unei pedepse privative de liberare ori erau arestati preventiv, - se considera ca nu sunt aplicabile

94

prevederile art. 1000 alin. (2) deoarece lipseste att comunitatea de locuinta ct si posibilitatea supravegherii de catre parinti minorului . f) Minorul are locuinta n alta parte , n scopul desavrsirii nvataturii , pregatirii profesionale ori ca urmare a ncadrarii n munca , situatie n care savrseste o fapta prejudiciabila . Schimbarea locuintei n acest caz nu duce la ncetarea drepturilor si ndatoririlor parintesti , motiv pentru careva fi angajata raspunderea parintilor g) Minorul are locuinta la unul dintre parintii, n situatia n care acestia nu au locuinta comuna . ipoteza n care parintii sunt divortati , despartiti n fapt sau an cazul copilului nascut din afara casatoriei. n principiu , pentru fapta minorului va raspunde parintele caruia acesta i-a fost ncredintat Probleme speciale referitoare la raspunderea parintilor pentru prejudiciile cauzate de copii lor minori n domeniul informaticii. H.G. nr. 490/1991 - accesul neautorizat , att la un anumit calculator , ct si ntr-un sistem informatic ; - alterarea programelo informatice , constnd introducerea n calculator a unor programe virus ; n

- utilizarea sau reproducerea neautorizata a unui program informatic ocrotit de lege ;

95

- frauda informatica care se realizeaza prin introducerea n ordinatoare a unor informatii false ; - interceptarea neautorizata a unor informatii n curs de trasmitere , aducndu-se atingere unor interese economice, militare , comerciale industriale. nlaturarea prezumtiilor stabilite de lege nlaturarea raspunderii parintilor are loc atunci cnd nu sunt ndeplinite conditiile generale si speciale prevazute de lege pentru existenta acesteia , cum ar fi : lipsa prejudiciului , fapta minorului nu are caracter ilicit , prejudiciului se datoreaza n totalitate unei cauze straine Parintii sunt aparati de raspundere daca probeaza ca n-au putut mpiedica faptul prejudiciabil. Daca nu au reusit sa rastoane prezumtiie facand dovada contrara, partintii pot fi exorenati de raspundere numai daca:Fac dovada ca un fapt exterior copilului, a determinat cauzal savirirea de catre acesta a faptei, fac dovada lipsei lor de discernamnt pe o perioada mai lunga de timp de natura a nlatura vinovatia pentru nendeplinirea ndatoririlor parintesti. Efectele raspunderii Parintii vor raspunde integral fata de victima prejudiciului cauzat de minor. Daca repararea, voluntar sau n temem unei hotarri judedecatoresti, a fost acordata de un singur parinte,.acesta are drept de regres mpotriva celuilalt parinte pentru partea sa de contributie,

96

Actiunea in regres - Parintele care a achitat integral despagubirea va avea o actiune n regres impotriva celuilalt parinte. Raspunderea institutorilor pentru faptele elevilor si a mestesugarilor pentru faptele ucenicilor, ce se afla sub a lor supraveghere art. 1OOO alin. (4) C. civ " institutorii si artizanii (sunt responsabili), de prejudiciul cauzat de elevii si ucenicii tot timpul ce se gasesc sub a lor priveghere".

a) institutorul Termenul nu se refera si la cadrele didactice din nvatamntul superior, public sau privat \
b) artizanul : - persoana fizica care are ndatorirea de a se preocupa de pregatirea si supravegherea ucenicilor si nu persoana juridica unde artizanul si desfasoara activitatea. c) calitatea de elev o au toti tinerii care nvata ntr-o unitate scolara, de stat sau privata, dintre cele mentionate mai nainte; d) calitatea de ucenic apartine celor care si asigura pregatirea profesionala prin aceasta forma de pregatire. Conditiile raspunderii Conditii generale a) existenta prejudiciului; b) existenta faptei ilicite a elevului sau ucenicului c) existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu. Conditii speciale a) cel care a savrsit fapta ilicita sa fie elev sau ucenic si sa fie minor, respectiv sa fi savrsit fapta prejudiciabila nainte de mplinirea vrstei de 18 ani ;

97

b) fapta ilicita cauzatoare de prejudicii sa fi fost savrsita de elev sau ucenic in timpul in care se afla sau trebuia sa se afle sub supravegherea institutoru/ui sau mestesugarului c) elevul sau ucenicul au cauzat prejudiciul unei terte persoane si nu lor insasi. Efectele raspunderii - victima prejudiciului l poate actiona n justitie, pentru repararea prejudiciului, temeiul raspunderii fiind fapta proprie a acestuia, bazata pe art. 998-999 C. civ. Exonerarea de mestesugarului raspundere a institutorului sau

Codul civil admite nsa, n art. 1000 alin. (5) C. civ., posibilitatea de exonerare de raspundere, daca se face dovada ca n-a putut fi mpiedicat faptul prejudiciabil. Corelatia dintre raspunderea parintilor si raspunderea institutorilor si mestesugarilor

Raspunderea parintilor este generala si subsidiara fata de raspunderea institutorilor si meseriasi/ar,

n situatia n care institutorul sau mestesugarul va reusi sa inlature prezumtiile stabilite prin art. 1000 alin. (4) C. civ., in mod automat se va reactiva raspunderea parintilor, Raspunderea comitentului pentru faptele prepusilor sai de prejudiciul cauzat de servitorii si prepusii lor n functiile ce li s-au ncredintat Domeniul de aplicare a) comitentul este persoana fizica sau juridica care are dreptul sa dea instructiuni, sa actioneze, sa indrume si sa controleze activitatea unei persoane fizice, numite prepus, b) prepusul este persoana care primeste instructiunile, directivele sau indrumarile de la comitent, cu obligatia pentru aceasta de a le urma si de a se supune ntocmai ordinelor primite.Ceea ce este definitoriu pentru calitatea

art. 1000 alin. (3) C. civ "Stapnii si comitentii (raspund)

98

de comitent si prepus este existenta unui raport de subordonare, a unui raport de autoritate, pe baza acordului dintre ei. Teorii obiective

Teoria garantiei - Raspunderea comitentului intervine pur si simplu, ca o garantie a acestuia, n solidar cu prepusul, fata de victima prejudiciului, garantie care ofera posibilitatea victimei de a fi despagubita prompt si integral.
a) conceptia garantiei obiective, care se justifica pe riscul de activitate, detasata de orice idee de culpa prezumata a comitentului. b) conceptia garantiei subiective, mai apropiata de sistemul Codului civil, n care se arata ca raspunderea comitentului fiind o cautiune legala, este normal ca sarcina avansarii despagubiri lor si aceea a suportarii eventualei insolvabilitati a prepusului sa revina comitentului. Conditiile prepusului raspunderii comitentului pentru fapta

Conditii generale Este necesar ca n persoana prepusului, sa fie ntrunite toate conditiile raspunderii pentru fapta proprie. Victima prejudiciului va trebui sa faca dovada: existentei prejudiciului, existentei faptei ilicite a prepusului, existentei raportului de cauzalitate ntre fapta ilicita si prejudiciu si existentei vinovatiei prepusului. Pentru existenta raspunderii comitentului, este necesara dovedirea vinovatiei prepusului. Conditii speciale - existenta raportului de prepusenie; - savrsirea faptei ilicite si prejudiciabile de catre prepus n cadrul functiilor ncredintate de comitent. Raportul de prepusenie - un raport ce se caracterizeaza

printr-o relatie de subordonare intre comitent si prepus si care ia nastere printr-un acord de in temeiul caruia

99

comitentul are dreptul de a da dispozitii ori instructiuni pe care prepusii sunt obligati sa le ndeplineasca in limite functiei incredintate. Temeiurile A.Contractul de munca B. Calitatea de membru al unei organizatii cooperatiste
C. Contractul de mandat, ,in mod exceptional, un contract de mandat poate da nastere unui raport de prepusenie, n masura n care se stabileste prin contract o deplina subordonare a mandatarului fata de mandant D. Contractul de antrepriza, in cazuri exceptionale, se poate grefa un raport de prepusenie pe un contract de antrepriza, in masura in care antreprenorul se subordoneaza efectiv autoritatii beneficiarului lucrarii E. Raporturi de prepusenie pot aparea si ocazional intre membrii de familie intre prieteni

Particularitati ale raportului de prepusenie A. Raportul de prepusenie al medicului

Medicii pot avea calitatea de prepusi atunci cnd se pune problema ndeplinirii sau nendeplinirii unor obligatii de serviciu care sunt prevazute n regulamentele de ordine interioara. B. Raportul de prepusenie al avocatului salarizat n interiorul profesiei Avocatul salarizat n interiorul profesiei este prepusul

C. Raportul de prepusenie al notarului stagiar numai notarul public exercita o profesie liberala,notarul stagiar neavnd calitatea de notar public - el exercitndu-si activitatea n baza unui contract individual de munca -,ci calitatea unui salariat n sensul Savrsirea faptei n functiile ncredintate - Comitentul nu raspunde daca fapta ilicita a prepusului nu are nici legatura cu exercitiul functilor incredintate.

100

B. comitentul raspunde daca prepusul a actionat n cadrul normal al functiei incredintate, cauznd prejudiciul prin nedibacie, neglijenta sau imprudenta, C. divergente de opinii au aparut in situatia in care prepusul a abuzat in functia incredintata si a actionat in propriul sau interes ori in situatia in care, cu ocazia exercitarii functiei, dar fara legatura cu aceasta, savrseste o fapta prejudiciabila. n literatura de specialitate si in practica judiciara s-au afirmat unele principii, care ar trebui aplicate cu mai multa consecventa. Aceste principii sunt urmatoarele: comitentul trebuie sa raspunda pentru tot ce prepusul savrseste in cadrul normal al functiei, comitentul trebuie sa raspunda si pentru exercitiul abuziv al functiei comitentul nu raspunde pentru pagubele cauzate de prepus prin fapte ce nu au nici o legatura cu functia incredintata, chiar daca ele au fost savrsite n timpul exercitarii acesteia. comitentul nu raspunde daca a luat masurile necesare pentru a prentmpina producerea faptei. comitentul nu raspunde daca victima a stiut ca prepusul actioneaza n interes propriu; comitentul nu raspunde cnd activitatea prepusului a iesit din sfera n care cornitentul are obligatia de a si exercita supravegherea. Efectele raspunderii prejudiciului comitentului fata de victima

A. Prepusul si comitentul raspund pe temeiuri diferite. Astfel, prepusul raspunde pentru fapta proprie, pe temeiul art. 998-999 C. civ., iar comitentul pentru fapta altuia (garant al prepusului), B. Nu exista o ordine n care victima sa cheme la

raspundere pe comitent sau pe prepus

comitentul va chema n garantie pe prepus,chiar daca acest lucru nu a fost facut de victima C. n ceea ce priveste solidaritatea comitent-prepus, s-a pus problema modului n care se va solutiona aceasta, n

situatia in care prepusii unor comitenti diferiti au provocat impreuna un prejudiciu unei terte persoane
a) victima prejudiciului ar avea posibilitatea sa se adreseze

oricaruia dintre comitenti

101

b) victima prejudiciului poate recupera de la fiecare

comitent partea de prejudiciu cauzata de prepusul sau.

D. Daca prepusii a doi comitenti produc impreuna cte un prejudiciu fiecaruia din comitenti, raspunderea lor va fi solidara fata de victima, iar fiecare comitent va raspude in solidar cu prepusul sau, dar numai limita contributia prepusului sau, la repararea prejudiciului suferit de catre celalalt comitent prejudiciat. E. in ceea ce priveste cauzele de exonerare de raspundere, comitentul poate invoca numai acele imprejurari care sunt de natura sa inlature insasi raspunderea prepusului pentru fapta proprie. Efectele raspunderii comitentului n raporturile cu prepusul. Regresul comitentului - Acest raport care este de drept material se valorifica sub aspect procedural prin chemarea n judecata a prepusului de catre comitent, pe calea actiunii in regres. Regresul poate fi total, daca se stabileste ca prepusul este singurul vinovat de producerea prejudiciului, sau partial, daca prepusul reuseste sa faca dovada unei culpe proprii a comitentului care a concurat, la producerea prejudiciului. B. Comitentul care a platit are dreptul sa recupereze integral de la prepus despabirea platita, chiar daca fata de victima a raspunsin mod solidar cu prepusul C. Prepusul nu se poate apara mpotriva comitentului invocnd prezumtia de raspundere instituita de art. 1000 alin. (3) C. civ., ci numai dovedind fapta proprie a comitentului D. n situatia n care mai multi prepusi ai aceluiasi comitent au cauzat mpreuna prejudiciul, n regresul comitentului se mentine raspunderea solidara a prepusilor

situatia n care prepusii, unorcomitenti diferiti cauzeaza prejudiciul unui tert

in regres impotriva prepusului sau.

E. Probleme deosebite apar la actiunea in regres, in

a) n cazul in care fiecare dintre comitenti a platit despagubiri victimei, n limita partii aferente prejudiciului creat de prepusul sau, fiecare dintre comitenti are actiune b) n cazul in care numai unul dintre comitenti a platit despagubiri victimei, dar numai in limita partii de despagubiri aferente, acesta se va putea intoarce numai impotriv propriului prepus sau a propriilor prepusi, caz in

102

care acestia vor raspunde solidar. c) n cazul in care unul dintre comitenti a platit mai mult dect partea sa din despagubire, apare o situatie mai complexa, care a fost rezolvata de practica judiciara in felul urmator: - comitentul platitor poate sa urmareasca pe celalalt comitent, pentru ceea ce a platit , - cuantumul despagubirilor pe care comitentul platitor l poate recupera de la proprii sai prepusi, n situatia n care a platit mai mult dect partea sa. - regresul pe care comitentul care a platit mai mult l are mpotriva prepusilor altui comitent, are ca obiect numai suma care corespunde partii din paguba pe care acestia au pricinuit-o. Corelatia dintre raspunderea parintilor si raspunderea comitentilor n cazul n care minorul, n functiile ncredintate de catre comitent, savrseste o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, fie comitentului, fie unei terte persoane, raspunderea comitentului nlatura definitiv raspunderea parintilor Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general Reglementare art. 1000 alin. (1) C. civ. "suntem de asemenea responsabili de prejudiciul cauzat de fapta persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra". Notiunea de paza si de paznic al lucrului

Paza juridica a fost definita ca fiind puterea de directie, control si supraveghere pe care o persoana fizica sau juridica poate exercita n mod independent, asupra unui lucru sau animal. Paza juridica se deosebeste in mod esential de paza materiala - paza materiala este tot o putere de directie,
control si supraveghere pe care o persoana fizica sau juridica o exercita asupra unui lucru, dar care este sub

103

autoritata pazitorului juridic. a) Cnd lucrul se afla n proprietate comuna, pe coteparti sau n devalmasie paza juridica se prezuma ca apartine solidar tuturor coproprietarilor. b) are calitatea de pazitor juridic si titularul unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate c) titularul posesiei, , are calitatea de paznic juridic al lucrului (trebuie sa se faca diferenta intre paza juridica a structurii care ramane intotdeauna la proprietar si paza juridica a folosintei) d) n cazul in care proprietarul lucrului transmite paza juridica a lucrului printr-un act juridic calitatea de paznic juridic va reveni detetorului precar Notiunea de cauzare da catre lucru a prejudiciului a) fapte autonoma a lucrului, independent de participarea omului. autonomia se refera la absenta oricarei legaturi ntre fapta lucrului si fapta omului. b) viciul propriu al lucrului, producerea prejudiciului. care a determinat

c) iesirea lucrului de sub controlul, directia si autoritatea omului. d) lucrul in miscare sau stationare, a ocupat un loc preponderent fata de fapta omului in producerea prejudiciului, Persoana care beneficiaza de prevederile art. 1000 alin. (1) C. civ. In principiu raspunderea ntemeiata pe prevederile art. J 000 alin. (J) C. civ., poate fi invocata de orice persoana interesata A. Raspunderea in cazul coliziunii de vehicule. n situatia n care prin coliziunea a doua vehicule, aflate n paza juridica a doua persoane se cauzeaza un prejudiciu unei terte persoane, se va angaja raspunderea prevazuta de art. 1000 alin. (1) C. civ., care este o raspundere solidara. B. Raspunderea in situatia in care intre victima si pazitorul juridic al lucrului exista un raport contractual. n principiu n acest caz va fi o raspundere contractuala si nu o raspundere delictuala,

104

prejudiciu cu ocazia efectuarii unui serviciu gratuit si benevol de catre pazitorul juridic, in favoarea victimei
Conditiile raspunderii

C. Raspunderea in situatia in care s-a cauzat un

Pentru a se putea angaja raspunderea pe temeiul art. 1000 alin. (J) C. civ., victima prejudiciului va trebui sa faca dovada: a) existentei prejudiciului; b) existentei raportului de cauzalitate dintre "fapta lucrului" si prejudiciu; c) lucrul sa se afle n paza juridica a unei persoane. Cauzele de exonerare de raspundere Pentru a se exonera de raspundere, paznicul juridic al lucrului trebuie sa faca dovada:

a)fapta victimei in masura care intruneste caracteristicile unei adevarate forte majore,exonera de raspundere total pe paznicul juridic.
b) fapta unei terte persoane, il va exonera total de raspundere pe paznicul juridic al lucrului in situatia in care intruneste caracterele unei adevarate forte majore. c) forta majiora duce la exonerarea totala de raspundere a paznicului juridic aii crului nu si cazul fortuit, desi ambele exclud vinovatia acestuia. Efectele raspunderii pentru lucruri Victima prejudiciului este ndreptatita sa obtina despagubiri de la cel care are paza juridica a lucrului Daca paznicul juridic a platit despagubirile, el va putea urmari paznicul material, printr-o actiune in regres, n situatia n care exista mai multi paznici juridici care au numit un singur paznic material, acesti paznici juridici vor fi solidar raspunzatori fata de victima n conformitate cu art1003 C. civ Daca exista mai multi paznici juridici, iar fiecare si-a numit un paznic material, victima se va putea ndrepta mpotriva oricarui paznic juridic

105

Cnd la producerea prejudiciului a concurat si fapta unui tert, iar paznicul juridic a platit despagubiri ce depasesc

ntinderea corespunzatoare participarii sale, el are o actiune n regres mpotriva tertului participant, pentru tot ceea ce a platit n plus. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale Persoanele care sunt chemate sa raspunda Principiul este ca raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale, revine persoanei care are paza juridica a acestuia, in momentul producerii prejudiciului.Paza juridica decurge din dreptul pe care-l are o persoana de a se folosi de animalul respectiv, care implica puterea de directie , control si supraveghere asupra animalului. Persoanele care sunt indreptatite sa pretinda repararea prejudiciului in temeiul arte 1001 C. civ. n principiu, si pot sprijini cererea de reparatiune pe acest text toti cei care au suferit o paguba patrimoniala

prin fapta unui animal, precum si succesorii in drepturi ai celor prejudiciati.

Conditiile raspunderii a) existenta prejudiciului produs de catre animal; b)existenta raportului de cauzalitate "comportamentul" animalului si prejudiciu;

ntre

c) la data producerii prejudiciului, animalul se afla n paza juridica a unei persoane. Cauze de exonerare de raspundere a) fapta victimei, care a provocat reactia animalului b) fapta unei terte persoane pentru care cel ce are paza juridica a animalului nu este tinut a raspunde. Va raspunde prop. animalului care a speriat sau provocat un alt animal. c) cazul deforta majora, nu insa si cazul fortuit. Efectele raspunderii

106

Victima prejudiciului poate sa urmareasca pe cel care are paza juridica a animalului temeiul art. 1001 C. civ. De asemenea, aceasta poate urmari direct pe cel care are paza materiala a animalului, temeiul art. 998-999 C. civ. Daca cel care are paza juridica a platit despagubirile, el are dreptul la o actiune n regres, pe temeiul art. 998-999 C. civ., mpotriva celui care a avut paza materiala a animalului n momentul n care acesta a cauzat paguba, daca din culpa acestei persoane, animalul s-a aflat n situatia de a produce paguba. Raspunderea pentru ruina edificiului Domeniul de aplicare a) edificiu, este orice lucrare realizata de om, prin folosirea unor materiale care se incorporeaza solului devenind, b) prin ruina edificiului se intelege darmarea, surparea, dezagregarea sau orice desprindere si cadere a unor elemente, care provoaca un prejudiciu unei alte persoane.

Persoana raspunzatoare pentru prejudiciul cauzat de ruina edificiului este numai proprietarul acestuia.
Sustinem teza raspunderii solidare a coproprietarilor edificiului ruinat. Raspunderea va apartine si superficiarului, deoarece el este proprietarul edificiului,avnd si un drept de folosinta asupra terenului. In cazul dreptului de uz, uzufruct sau abitatie , raspunderea apartine nudului proprietar. Conditiile raspunderii a) existenta prejudiciului; b) existenta raportului de cauzalitate dintre ruina edificiului si prejudiciu; c) ruina edificiului a fost cauzata de lipsa de ntretinere ori de un viciu de constructie. Cauze de exonerare de raspundere Cauzele de exonerare de raspundere sunt:

107

a) fapta victimei, cum este situatia n care victima a intrat ntr-un loc nchis, cu toate ca exista un anunt care interzicea trecerea; a raspunde;

b) fapta unui tert pentru care proprietarul nu este tinut

c) cazul de forta majora, dar nu si cazul fortuit, cum este situatia n care ruina edificiului s-a datorat unui cutremur. Efectele raspunderii Daca toate conditiile raspunderii sunt intrunite, proprietarul edificiului va fi obligat sa repare prejudiciul cauzat victimei.

Sarcina probei revine celui pagubit

.n cazul in care ruina edificiului se datoreaza culpei altei persoane, proprietarul are o actiune in regres impotriva: a) vnzatorului b) locatarului c) constructorului sau proiectanlului, d) uzufructuarului, pe temeiul contractului de uzufruct, in cazul in care acesta nu si-a indeplinit obligatiile care ii reveneau privind repararea lucrului. Toate acestea pe temeiul raspunderii contractuale.

Raspunderea civila contractuala

Raspunderea civila contractuala a fost definita ca fiind obligatia debitorului de a reparaea prejudiciului cauzat creditorului sau prin neexecutarea, executarea necorespunzatoare ori cu intrziere a obligatiilor sale contractuale.
Conditiile raspunderii contractuale - trebuie ca intre cel chemat sa raspunda si cel fata de care se raspunde, sa existe un contract, o legatura contractuala.

108

Daca exista un contract, pentru a se naste raspunderea civila contractuala, este necesar sa fie intrunite cele patru conditii ale raspunderii civile: fapta ilicita, existenta ui prejudiciu, existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia debitorului.De asemenea pentru acordarea daunelor interese debitorul trebuie pus in intarziere si sa nu existe o clauza de neresponsabilitate. Prejudiciul Efectele negative de natura patrimoniala sau netrimoniala, rezultat al neexecutarii, executarii cu intrziere sau necorespunzatoare a prestatiilor, in mod culpabil, la care debitorul s-a ndatorat. Prejudiciul trebuie sa fie cert, sigur(cel actual este sigur , si cel viitor care este sigur ca se va produce si a carei intindere poate fi evaluata in prezent), prevazut sau previzibil si direct. Fapta ilicita Fapta ilicita a debitorului consta in nerespectarea ,dreptului de creanta al creditorului prin neexecutarea obligatiilor contractuale in mod culpabil. A. Neexecutarea obligatiei, asa cum am aratat, poate fi totala sau partiala,culpabila si neculpabila(imposibilitate materiala de executare). n cazul obligatiilor de rezultat, raspunderea debitorului este angajata prin simplul fapt material al neobtinerii rezultatului urmarit. Aici creditorul va face dovada numai a neatingerii rezultatului, culpa debitorului neconstituind o conditie necesara a raspunderii sale. Pentru obligatiile de mijloace, raspunderea pentru neexecutare se angajeaza numai in cazul in care debitorul nu a depus diligenta la care s-a indatorat. B. Executarea necorespunzatoare consta n executarea acesteia de catre debitor, cu nerespectarea conditiilor de calitate determinate, fie prin inserarea n contract a unor clauze specifice, fie prin standardele uzuale. C. Executarea cu intrziere a obligatiilor contractuale, consta n executarea n natura a obligatiei dupa mplinirea termenului suspensiv stabilit de catre parti n contract. Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu

109

- art. 1086 C. civ., care dispune ca "daunele interese nu trebuie sa cuprinda dect ceea ce este o consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei" Vinovatia debitorului a) debitorul va fi obligat la plata despagubiriior nu numai atunci cnd actioneaza cu intentia de a-l pagubi pe creditor, dar si atunci cnd i produce acestuia un prejudiciu actionnd din culpa, prin urmare ori de cte ori nu-si executa obligatia din vina sa; b) n sarcina debitorului opereaza o prezumtie de vina, ceea ce face sa se spuna ca n materie contractuala vina debitorului este prezumata. Pentru a putea fi exonerat de raspundere, potrivit art. 1083 C. civ., debitorul trebuie sa faca dovada ca nu si-a executat obligatia datorita unui caz fortuit sau fortei majore. Asupra urmarilor raporturilor juridice contractuale, "cauza straina" prevazuta de art. 1082 C. civ. va putea: - sa faca imposibila executarea, ceea ce la contractele unilaterale duce la stingerea obligatiei - sa suspende temporar executarea obligatiei, debitorul executnd-o cu ntrziere, dar fara a plati penalitati pentru aceasta. n cazul obligatiilor de rezultat, vinovatia debitorului este prezumata

110

n cazul obligatiilor de mijloace, situatia este opusa, deoarece debitorul nu se oblige sa obtina un anumit rezultat, ci numai sa depuna toate diligentele necesare pentru obtinerea acestuia. Daunele interese - despagubirile in bani pe care debitorul

este indatorat sa le plateasca in scopul repararii prejudiciului in momentul n care cele patru conditii ale
raspunderii civile contractuale sunt ntrunite Conditia punerii in intrziere a debitorului Daunele-interese ntotdeauna se stabilesc n bani,

n cazul n care debitorul nu-si ndeplineste la termen obligatia, el trebuie sa fie pus n intrziere, in mora. ntrzierea presupune o culpa comisa fie de creditor fie de debitor

Punerea in intrziere este manifestarea unilaterala de vointa a creditorului,de a pretinde debitorului, executarea prestatiei pe care acesta o datoreaza. Modalitatile punerii in ntrziere
a) Notificarea prin intermediul executorului judecatoresc b) cererea de chemare in judecata a debitorului, prin care se cere executarea obligatiei prin actiune in justitie. B. Cazuri n care punerea n ntrziere

opereaza de drept lege

cazurile anume determinate de cnd partile au prevazut expres n contract ca debitorul este n ntrziere la implinirea termenului de executare, fara notificare n acest sens. cnd obligatia, prin natura sa, nu putea fi ndeplinita dect ntr-un termen determinat, pe care debitorul nu l-a respectat n cazul obligatiilor continue, cum sunt obligatiile de furnizare a apei n cazul ncalcarii obligatiei de a nu face.

111

Efectele punerii n ntrziere

de la data punerii n ntrziere debitorul datoreaza creditorului daune-interese moratorii, caci qui in mora est culpa non vocat - cine este n ntrziere nu este lipsit de culpa de la data punerii n ntrziere se constata refuzul debitorului de a executa obligatia, ceditorul fiind ndreptatit sa ceara daune daca obligatia are ca obiect prestatia de a da un bun individual determinat, ca efect al punerii in intrziere, riscul se stramuta asupra debitorului daca lucrul care nu a fost predat la timp a devenit inutil pentru creditor acesta poate cere rezolutiunea judiciara a contractului. Efectele punerii in intrziere inceteaza in cazul in care debitorul recurge la oferta de plata urmata de consemnatiune, atunci cnd creditorul refuza sa primeasca plata. De la data consemnarii bunului sau a sumei de bani, inceteaza pentru debitor obligatia de a plati dauneinterese moratorii si de a suporta riscul pieirii fortuite a lucrului. Clasificarea daunelor-interese

interese compensatorii

Daunele-interese compensatorii sunt despagubiri banesti

datorate creditorului pentru a-i repara prejudiciul ce i-a fost cauzat prin neexecutarea totala sau partiala ori exerutarea necorespunzatoare a obligatiilor de catre debitor.

Daunele-interese moratorii sunt despagubiri banesti care

reprezinta echivalentul prejudiciului provocat creditorului prin ntrzierea executarii obligatiei asumate prin contract de catre debitor fara a fi necesar a se face dovada vreunui prejudiciu de catre creditor. La obligatiile n natura, daunele se pot stabili de partile contractante, si atunci ele se numesc daune moratorii

112

conventionale; daca partile nu se nteleg asupra acestui aspect, daunele se stabilesc atunci la cerere ca daune moratorii judiciare.
La obligatiile n bani, daunele moratorii se vor stabili printr-un calcul procentual din suma datorata, adica se adauga la capital, purtnd numele de dobnda.Pentru acordarea daunelor moratorii sunt necesare doua conditii:

a) b)

fapta debitorului; punerea n ntrziere acestuia.

Evaluarea daunelar-interese - Fixarea cifei daunelorinterese se poate face fie de catre judecator, dupa ce acesta constata neexecutarea sau ntrzierea executarii si prejudiciul creditorului, fie de catre parti,n mod prealabil, printr-o clauza introdusa anticipat n contract denumita clauza penala

A. Evaluarea judiciara prejudiciul suferit de creditor datorita neexecutarii,executarii necorespunzatoate sau neexecutarii la termen a obligatiilor, cuprinde atat pierderea efectiv suferita( damnum emergens),cat si beneficiul nerealizat(lucrum cessans) debitorul va fi obligat numai la repararea prejudiciului previzibil la momentul ncheierii contractului.

113

Debitorul de buna-credinta este obligat sa plateasca daunele interese pentru cauzele prevazute, n ntregime iar instantele nu au dreptul sa le reduca, chiar daca li s-ar parea ca sunt excesive. Debitorul de rea credinta(cand vina debitorului imbraca forma dolului, fraudei) acesta este tinut sa repare atat prejudiciul previzibil cat si cel imprevizibil. Este reparat numai prejudiciul direct, care se gaseste n legatura cauzala cu faptul care a generat neexecutarea contractului.

B. Evaluarea legala. Dobnda legala

oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde dect dobnda legala, afara de regulile speciale n materie de comert, de fidejusiune si societate. creditorul nu trebuie sa faca dovada ca prin

Art. 1088 C. civ., "la obligatiile care au ca obiect o suma

intrziere la executare i s-a cauzat un prejudiciu creditorul nu poate pretinde ca echivalent al prejudiciului dect dobnda stabilita de lege, daunele-interese sunt datorate, de regula, de la data chemarii n judecata, daunele interese prevazute de art. 1088 C. civ. sunt daune-moratorii, destinate a repara prejudiciul cauzat creditorului prin neexecutarea la termen a unei obligatii pecuniare; nu este permisa plata anticipata a dobnzii si

114

este interzisa, n principiu, dobnda (anatocism).

dobnda

la

Dobnda legala a fost fixata de O.G. nr 9/2000, cuantumul ei fiind la nivelul taxei de scont a BNR
- daca raportul juridic civil este stabilit prin act scris, dobnda nu poate depasi dobnda legala cu mai mult de 50% pe an; - daca raportul juridic nu este constatat prin act scris dobnda care se poate acorda de instanta este cea stabilita la nivelul taxei de scont; - pentru dobnda pentru intrziere in plata unei obligatii banesti, partile sunt libere sa stabileasca in conventii rata acestei dobnzi. Evaluarea conventionala. Clauza penala - partile pot conveni asupra cuantumului despagubiri/or

dupa ce s-a produs prejudiciul

Partile pot conveni printr-o clauza in cuprinsul contractului sau printr-o conventie separata, inainte de producerea prejudiciului, cuantumul daunelor-interese
datorate de debitor, ca urmare a neexecutarii, executarii necorespunzatoare sau cu ntrziere a obligatiei asumate de catre acesta. Aceasta este ceea ce se cheama o clauza penala.

Obiectul clauzei penale consta fie intr-o suma de bani,

115

fie ntr-un alt obiect. n al doilea rnd, utilitatea clauzei penale rezulta din scutirea partilor de orice proba cu privire la existenta si ntinderea prejudiciului si, implicit, a cuantumului daune lorinterese datorate de debitor. Clauza penala are o functie sanctionatorie, deoarece debitorul plateste suma de bani cuprinsa n continutul acesteia, suma care poate depasi limitele prejudiciului suferit de creditor, prin urmare depasind elementul reparator al acesteia. Este si un mijloc de stimulare a debitorului la o conduita contractuala corecta, pentru a nu fi supus consecintelor rezultate din clauza penala. Clauzei penale i s-a mai recunoscut si o functie de garantie, care este eficienta numai n masura n care cuantumul penalitatii este stabilit n mod corespunzator, intr-o suma care sa fie cel putin egala cu despagubirile pe care debitorul ar fi obligat sa le plateasca in lipsa unei clauze penale, precum si o functie de evaluare a despagubirilor pe care le-ar plati partea culpabila n cazul nerespectarii obligatiilor prevazute n contract. Natura juridica a clauzei penale. n mod evident, clauza penala are o natura con.tractuala. Caracterele juridice ale clauzei penale: - clauza penala are un caracter accesoriu si

116

sequitur principale - partile fixeaza

prin urmare va urma soarta obligatiei principale conform regulii accesorium valoarea prejudiciului cauzat creditorului, nlaturndu-se astfel dificultatile care le ridica probarea lui

anticipat

- debitorul obligatiei cu clauza penala nu are un drept de optiune ntre a executa obligatia principala si plata clauzei penale, el nu poate refuza executarea oferind clauza penala. Creditorul insa, in caz de neexecutare de catre debitor a obligatiei principale, poate cere fie executatrii obligatiei, fie plata clauzei. Clauza penala este obligatorie intre parti, astfel inct instanta de judecata nu are dreptul sa-i reduca sau mareasca cuantumul Se cere ca neexecutarea sa provina din vina debitorului, aceasta sa-i fie imputabila, iar in situatia in care va dovedi existenta unei cauze straine va fi exonerat de plata clauzei penale.

Creditorul obligatiei cu clauza penala este un creditor chirografar, care vine n concurs cu ceilalti creditori, fara
vreun drept de preferinta. Conventii de modificare a raspunderii contractuale

117

Conventiile prin care partile stabilesc clauze de modificare trebuie sa intervina nainte de producerea prejudiciului pentru creditor.
A. Clauze exoneratoare de raspundere a debitorului sunt admise numai n ipoteza n care vina acestuia mbraca forma neglijentei sau imprudentei B. Clauze de limitare sau plafonare a raspunderii sunt acelea prin care partile stabilesc o limita maxima a despagubirilor la care este obligat debitorul, chiar daca prejudiciul suferit de creditor depaseste aceasta limita C. Clauzele de agravare a raspunderii sunt cele prin care debitorul poate sa-si asume raspunderea chiar si atunci cnd neexecutarea lato sensu a obligatiilor sale se datoreaza cazului fortuit sau fortei majore. Cumulul celor doua forme de raspundere - n nici un caz victima prejudiciului, prin cumulul celor doua raspunderi, nu poate primi doua despagubiri, una pe temei contractual si alta pe temei delictual, despagubiri care, cumulate, sa depaseasca cuantumul despagubirii suferite.

118

EXECUTAREA,CIRCULAIA,GARANTAREAsiSTI NGEREA OBLIGAIILOR.

ASPECTE COMUNE ALE OBLIGATIILOR Obligatii complexe care si produc efectele n mod ireversibil si se executa n ntregime, imediat dupa nasterea lor. care prezinta anumite Clasificare a) obligatii afectate de modalitati, cnd elementul suplimentar afecteaza fiinta sau executarea obligatiei, adica exigibilitatea acesteia. Acestea sunt obligatii sub conditie si obligatii cu termen; b) obligatii cu subiecte multiple, care au o pluralitate de subiecte. c) obligatii cu obiecte multiple, care au o pluralitate de obiecte.

Obligatiile pure si simple sunt acele raporturi de obligatii

Obligatiile complexe sunt acele raporturi obligationale

119

Obligatiile afectate de modalitati

produce, care afecteaza fie executarea, fie stingerea unei obligatii . Codul civil nu defineste termenul, aratnd doar
n art. 1O22 ca "termenul se deosebeste de conditie pentru ca el nu suspenda angajamentul, ci numai amna executarea" Clasificare A. Dupa efectele pe care le produce, distingem ntre: a) termen suspensiv, care suspenda executarea obligatiei pna la ndeplinirea unui eveniment viitor si sigur. b) termen extinctiv este acela la a carui mplinire obligatia civila se stinge pentru viitor. B. Dupa persoana care beneficiaza de termen, acesta poate fi: - termen n favoarea debitorului; - termen n favoarea creditorului; - termen n favoarea ambelor parti.

Termenul - este un eveniment viitor si sigur ca se va

120

favoarea debitorului

a) n cele mai numeroase cazuri termenul este stipulat in

b) Numai prin exceptie termenul este fixat in interesul creditorului, exceptie care poate sa rezulte nu numai din conventie, dar si din mprejurari si din natura contractului. favoarea creditorului cnd spre exemplu acesta din urma cumpara un cine de vnatoare care i se va preda n ziua deschiderii sezonului de vnatoare.

Termenul rezulta din imprejurari ca este fixat n

c) n fine termenul poate fi stipulat in favoarea ambelor parti Acest lucru se ntmpla de obicei n cazul contractului de mprumut cu dobnda, mai Efectele termenului A. Efectele termenului suspensiv pendente termine creditorul poate lua masuri de conservare a patrimoniului debitorului sau, daca debitorul executa obligatia inainte de implinirea termenului el face o plata valabila si nu una ne datorata si ca urmare nu poate cere restituirea ei. n cazul obligatiilor care au ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun determinat, creditorul devine proprietar din momentul nasterii raportului juridic, urmnd a suporta riscul pieirii creditorul nu poate opune compensatia legala, deoarece creantele reciproce nu sunt exigibile.

121

pna la implinirea termenului suspensiv nu curge creditorul nu poate cere debitorului executarea obligatiei inainte de termen,

prescriptia

Efectele termenului extinctiv

Are ca efect stingerea raportului obligational pentru viitor. Pna la mplinirea termenului extinctiv obligatia exista si partile trebuie sa o execute definitiv. gratie produce acelasi efect suspensiv ca si termenul legal sau conventional, dar acesta se acorda de instanta numai n favoarea debitorului, tinnd cont de situatia sa patrimoniala,

Efecte specifice termenului de gratie. Termenul de

acorda termenul de gratie,

cum sunt:

Sunt situatii anume prevazute de lege in care nu se poate

a) n cazul contractului de depozit (art. 1616 C. civ.); b) n cazul n care partile au prevazut un pact comisoriu expres (art. 1367 C. civ.); c) n materie comerciala nu se acorda termenul de gratie (art. 44 C. cam.); d) n cazul rezolutiunii vnzarii de imobile [art. 1366 alin. (1) C. civ. ]; e) n rezolutiunea vnzarii de producte si bunuri mobile (art. 1370 C. civ.).

122

Renuntarea termenului

la

termen.

Decaderea

din

beneficiul

prevazut termenul poate renunta la beneficiul acestuia.

Renuntarea la termen. Partea n folosul careia a fost

a) daca termenul a fost stipulat in beneficiul debitorului, ceea ce se prezuma daca nu sunt stipulatii sau circumstante contrarii (art. 1024 C. civ.), debitorul poate renunta la termen si, n consecinta, poate oferi creditorului plata, adica poate obliga pe creditor sa primeasca executarea obligatiei. b) daca termenul a fost stipulat in beneficiul creditorului, acesta poate renunta la termen, si poate solicita debitorului executarea imediata a obligatiei.(ambele cazuri renuntare unilaterala) c) daca termenul a fost prevazutin beneficiul ambelor parti, ele pot renunta la acesta numai prin acordul lor de vointa si, in acest caz, suntem n prezenta unui act bilateral, a unei conventii.

Decaderea din beneficiul termenului.

Debitorul este decazut termenului n doua situatii: de drept din beneficiul

a) cnd prin fapta sa a micsorat garantiile pe care le-a dat creditorului. b) cnd a devenit insolvabil Conditia este un eveniment viitor si nesigur ca

realizare, de care depinde existenta raportului juridic

123

obligational(nasterea sau stingerea acestuia), cu efect retroactiv.)

Clasificare 1. Dupa efect a. b. suspensiva de indeplinirea sa depinde nasterea actului juridic rezolutorie de indeplinirea sa depinde desfiintarea actului juridic

Dupa cauza de care depinde realizarea sau nerealizarea evenimentului:

conditie cauzala este aceea a carei realizare depinde de intmplare, de hazard, nefiind n puterea vreuneia dintre parti conditia mixta este acea imprejurare a carei realizare depinde att de vointa uneia din parti, ct si de vointa unei terte persoane determinate conditia potestativa este aceea a carei realizare depinde de vointa uneia din parti(art. 1006 C. civ.). La rndul ei aceasta este de doua feluri: - conditia potestativa pura atunci cnd realizarea evenimentului viitor depinde exclusiv de vointa uneia dintre parti; - conditia potestativa simpla este acel eveniment viitor a carui realizare sau nerealizare depinde de vointa unei parti

124

si de un fapt exterior ori de vointa unei persoane nedeterminate. Dupa alte criterii, cnd nu produce efecte juridice valide, conditia poate fi: conditia imposibila este aceea care consta ntr-un eveniment ce nu se poate realiza material sau juridic conditia imorala este aceea care contravine regulilor de convietuire sociala. conditia ilicita este aceea care contravine legii sau prin care se urmareste obtinerea unui rezultat contrar legii. Conditia suspensiva imposibila,imorala si ilicita este nula si desfinteaza conventia ce depinde de aceasta, in schimb conditia rezolutorie imposibila,imorala sau ilicita nu afecteaza obligatia , aceasta considerandu-se a fi pura si simpla.

Efectele conditiei - se produc, n principiu, retroactiv, adica momentul nasterii raportului obligational afectat de conditie si nu acela al ndeplinirii neindeplinirii conditiei (art. 1015 C. civ.). Efectele conditiei suspensive A. Pendente conditione. n acest interval de timp se considera ca obligatia nu exista

125

B. Eveniente conditione Ca urmare a acestui fapt, obligatia se considera nascuta retroactiv, din momentul nasterii raportului obligational, producndu-si efectele ex tunc. "Conditia ndeplinita are efect din ziua n care angajamentul s-a contractat".

Consecintele efectului retroactiv sunt urmatoarele:

plata efectuata de debitor pendente conditione devine o plata datorata si nu se mai poate cere restituirea ei; drepturile transmise pendente conditione de catre creditor la terte persoane sunt validate, devenind pure si simple. Tot astfel, actele tacute de catre debitor se anuleaza retroactiv; daca ntre ncheierea contractului si realizarea conditiei apare o lege noua, ea nu se aplica obligatiei, deoarece obligatia se considera nascuta n momentul ncheierii contractului; o ipoteca constituita si nscrisa pendente conditione, este validata retroactiv; caracterullezionar al unui contract se analizeaza n functie de momentul ncheierii co,ntractului si nu de cel al ndeplinirii conditiei. De la caracterul retroactiv al efectelor conditiei suspensive ndeplinite exista si unele exceptii, astfel: - prescriptia extinctiva ncepe sa curga numai de la data realizarii acesteia [art. 7 alin. (3)din Decretul nr. 167/1958];

126

- riscurile produse pendente conditione sunt n sarcina nstrainatorului - fructele culese de nstrainatorul bunului ramn ale sale - actele de administrare tacute pendente conditione de catre instrainator ramn - legatarul sub conditie suspensiva are dreptul la fructe din momentul realizarii acesteia; - partile pot conveni prin conventie sa nlature caracterul retroactiv al conditiei suspensive. C. Deficiente conditione. Este situatia in care conditia nu s-a realizat. Daca nu s-a realizat conditia suspensiva, se considera ca intre cele doua parti nu a existat niciodata un raport obligational, astfel inct toate prestatiile se restituie, iar garantiile constituite n favoarea dobnditorului se desfiinteaza retroactiv. Efectele conditiei rezolutorii A. Pendente conditione. Raportul obligational este considerat pur si simplu, neafectat de nici o modalitate. De aici decurg consecintele: debitorul trebuie sa-si execute obligatia asumata, creditorul putnd cere executarea ei; dobnditorul sub conditie rezolutorie al unui bun individual determinat, suporta riscul pieirii in calitate de proprietar (res perit domino); dreptul dobndit sub conditie rezolutorie poate fi

127

transmis prin acte intre vii sau mortis causa. B. Eveniente conditione. Raportul obligational se desfiinteaza cu efect retroactiv. Aceasta rezulta expres din cuprinsul art. 1019 C. civ., care dispune: "conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si incert". De aici decurg consecintele: . partile trebuie sa fie repuse n situatia anterioara, urmnd ca fiecare parte sa-si restituie prestatiile executate pendente conditione; drepturile constituite cu privire la un bun pendente conditione, de catre dobnditorol unui bun individual determinat, se desfiinteaza retroactiv, C. Deficiente conditione. n cazul n care conditia rezolutorie nu s-a ndeplinit, raportul juridic obligational se va consolida definitiv, fiind considerat pur si simplu din momentul nasterii sale. Sarcina - Este specifica contractelor cu titlu gratuit (liberalitati) si consta ntr-o obligatie de a da, de a face sau de a nu face, impusa de dispunator gratificatului. stabileste numai o obligatie fata de una din parti, Sarcina da contractului un caracter sinalagmatic

Obligatii plurale

128

Obligatiile alternative

obiect consta n doua sau mai multe prestatii, dintre care, la alegerea uneia din parti, executarea de catre debitor a unei singure prestatii duce la stingerea obligatiei.
Toate prestatiile sunt datorate de debitor, iar executarea uneia dintre ele duce la stingerea obligatiei n ntregime. n privinta creditorului, obligatia alternativa indeplineste si rolul unei garantii, deoarece are posibilitatea sa obtina plata chiar si atunci cnd executarea uneia din prestatii a devenit imposibila datorita fortei majore, cazului fortuit, culpei debitorului sau scoaterii din circuitul civil. Efecte

Definitie Obligatia alternativa este acea obligatie al carui

Cnd alegerea obiectului prestatiei apartine debitorului, acesta va preciza singur care prestatie o
A. executa, fara a cere consimtamntul creditorului. Daca debitorul din eroare face plata ambelor lucruri, el poate cere repetitiunea unuia dintre ele. Aceeasi solutie este aplicabila si creditorului cnd din eroare, si n necunostiinta dreptului de optiune ce-i era acordat, a cerut sau a primit plata unui lucru determinat, avnd dreptul, n asemenea caz, de a cere celalalt lucru de la debitor, restituind lucrul primit.

129

Daca la scadenta debitorul nu opteaza asupra prestatiei care va fi executata, creditorul poate cere executarea silita pentru oricare din prestatiile datorate, dar numai pentru una din ele; Daca obligatia are doua obiecte, iar unul dintre ele este imoral, ilicit sau imposibil, ea se considera pura si simpla, avnd un singur obiect care urmeaza a fi prestat (art. 1029 C. civ.); Daca obligatia are doua obiecte si unul din ele piere sau nu mai poate fi predat din orice alta cauza, chiar imputabila debitorului, obligatia alternativa devine pura si simpla B. Cnd alegerea obiectului prestatiei afost lasata creditorului. Creditorul poate face alegerea numai daca acest drept i-a fost recunoscut in mod expres in conventie, consimtamntul tacit fiind exclus. daca obligatia are doua obiecte si numai unul a pierit fara culpa debitorului, creditorul are dreptul de a primi obiectul ramas, fara ca el sa aiba dreptul sa ceara valoarea lucrului pierit, pentru ca aceasta valoare nu era datorata; daca unul din obiecte piere din culpa debitorului, creditorul are dreptul de a opta ntre obiectul ramas sau pretul obiectului pierit; daca amndoua obiectele pier din culpa debitorului, creditorul poate pretinde plata pretului oricaruia din ele;

130

daca numai unul din obiecte a pierit din culpa debitorului (celalalt a pierit fortuit), creditorul nu are drept de optiune, putnd cere numai valoarea bunului pierit din greseala debitorului. Potrivit art. 1032 C. civ., daca amndoua obiectele au pierit fara culpa debitorului, obligatia va fi stinsa. Obligatiile facultative - este aceea n care debitorul se

obliga la o singura prestatie, cu facultatea pentru el, de a se libera, executnd o alta prestatie determinata.

Au ca obiect o singura prestatie, dar debitorul poate executa o alta prestatie determinata. Efecte Creditorul poate cere debitorului sa execute numai prestatia care constituie obiectul obligatiei, Daca obiectul obligatiei piere fortuit, din cauza de fqrta majora, fara culpa debitorului sau este scos din circuitul civil, debitorul va fi liberat de orice plata, deoarece el este tinut numai la aceasta prestatie, care reprezinta obiectul obligatiei. Daca lucrul piere din culpa debitorului acesta va trebui sa plateasca contravaloarea lucrului.

- este acea obligatie cu pluralitate de subiecte (mai multi creditori sau mai multi debitori), ntre care creanta sau datoria se divide de plin drept.
Obligatiile conjuncte Efecte

131

daca sunt mai multi debitori, fiecare este tinut si poate fi urmarit numai pentru plata partii sale din datorie; daca sunt mai multi creditori, fiecare poate urmari pe debitar numai pentru partea sa din creanta; insolvabilitatea unuia dintre debitori este suportata de catre creditor, deoarece ceilalti codebitori nu pot fi urmariti pentru partea celui insolvabil; punerea n ntrziere a debitorului si ntreruperea prescriptiei efectuata de unul dintre creditori nu produce efecte si n favoarea celorlalti creditori care au ramas pasivi; e) punerea n ntrziere a unui debitor si ntreruperea prescriptiei fata de unul din debitori nu au nici un efect n raport cu ceilalti debitori; f) plata facuta de catre un debitor a cotei sale parti nu are efect liberator pentru ceilalti debitori. n realitate, aceste obligatii sunt mai degraba disjuncte, fiecare dintre ele avnd o viata proprie, fara a se pune probleme deosebite n ceea ce priveste executarea acestora.

Obligatiile solidare - este acea obligatie cu subiecte

multiple, n cadrul careia fiecare creditor solidar poate cere debitorului ntreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a prestatiei datorata creditorului.

132

Datoria sau creanta nu se mai divide ntre subiectele raportului obligational. Solidaritatea are un caracter de exceptie, ea neputnduse prezuma Solidaritate activa - exista mai multi creditori, fiecare avnd dreptul sa ceara debitorului comun plata ntregii creante, Daca unul dintre creditori a primit ntreaga datorie, el este obligat sa o mparta cu ceilalti creditori, cu exceptia cazului n care dovedeste ca obligatia a fost contractata numai n interesul sau (art. 1034 C. civ.).

Efectele solidaritatii active A. Raporturile dintre creditorii solidari si debitorul lor comun, unde se produc urmatoarele efecte: fiecare dintre creditori are dreptul sa pretinda si sa

primeasca plata integrala a creantei debitorul poate plati ntreaga creanta oricaruia dintre remiterea de datorie facuta de unul din creditorii solidari libereaza pe debitor numai pentru partea acestuia

133

B. Raporturile dintre creditorii solidari. a)fiecare creditor solidar poate primi plata creantei

in ntregime daunele moratorii cerute de catre unul din creditori profita si celorlalti creditori. punerea in intrziere a debitorului de catre unul dintre creditorii solidari foloseste si celorlalti creditori ntreruperea prescriptiei facuta de unul din creditorii solidari profita tuturor creditorilor solidari (art. 1036 C. civ.).. nici unul dintre creditori nu poate face singur acte de dispozitie, precum novatia, remiterea de datorie,
darea in plata, cu privire la intreaga datorie

daca unul dintre creditori a obtinut o hotarre

judecatoreasca, efectele ei vor profita si celorlalti numai in cazul in care este favorabila creditorului urmaritor cnd debitorul devine mostenitorul unic al unuia dintre creditori sau unul dintre creditorii solidari devine mostenitorul unic al debitorului, va opera confuziunea, daca unul dintre creditorii solidari ulterior ncheierii contractului, obtine garantarea obligatiei printr-un contract de ipoteca, gaj etc., aceste garantii vor profita si celorlalti creditori
Solidaritatea pasiva - obligatia cu mai multi debitori, la care creditorul este ndreptatit sa ceara oricarui

134

codebitor executarea integrala a prestatiei care formeaza obiectul obligatiei. Cazuri de solidaritate pasiva legala

cauzat, n comun, un prejudiciu altei persoane, raspund solidar fata de victima (art. 1003 C. civ.). pentru o afacere comuna, fiecare raspunde solidar pentru toate efectele mandatului (art. 1551 C. civ.). raspunzatori solidar pentru bunurile mobile ncredintate [art. 918 alin. (2) C. civ.];
d) antreprenorul sau arhitectul raspund solidar pentru ruina edificiului datorata unui viciu de constructie sau a terenului pe care a fost amplasata (art. 1483 C. civ.); e) n cazul mprumutului de bani, imprumutatii sunt obligati solidar fata de mprumutator, c) executorii testamentari ai aceleiasi mosteniri sunt b) cnd mandantii au mputernicit un singur mandatar

a) cnd mai multe persoane prin fapta lor ilicita au

contractului de comodat de catre comodatari, care au folosit lucrul pentru o alta destinatie dect cea convenita si un timp mai ndelungat dect se cuvenea, restituindu-l avariat, atrage raspunderea lor solidara fata de comodant.
Conditiile de existenta a solidaritatii pasive a) toti debitorii trebuie sa fie obligati a presta acelasi

f) s-a decis n practica judiciara ca, nerespectarea

135

lucru - edeam peculliam

b) codebitorii in genere trebuie sa fie obligati in acelasi

timp si prin acelasi act,

c) fiecare codebitor trebuie sa fie obligat pentru toata datoria, altfel, obligatia ar fi conjuncta; d) plata facuta de unul dintre debilori trebuie sa libereze

pe toti

Trasaturile caracteristice ale solidaritatii pasive

ca exista mai multi debitori

A. Obligatia solidara are unul si acelasi obiect, cu toate B. Exista o pluralitate de raporturi obligationale distincte C. Obligatia solidara este divizibila prin transmiterea ei

ntre fiecare debitor solidar si creditorul sau. pe cale de succesiune.

Efectele solidaritatii pasive

- creditorul unei obligatii solidare se poate adresa la

acela care va voi dintre debitori, fara ca debitorul sa poata opune beneficiul de diviziune A. Efectul principal - al solidaritatii pasive consta n obligatia oricarui debitor de a plati n ntregime datoria, ei fiind tinuti de o prestatie unica. Debitorul solidar urmarit, poate introduce o cerere de

136

chemare n garantie a celorlalti codebitori. Din dreptul care apartine creditorului de a cere plata integrala de la oricare dintre debitorii solidari, rezulta pentru fiecare debitor dreptul corelativ si reciproc de a platit toata datoria si de a-l obliga pe creditor la primirea platii integrale, Obligatia codebitorilor se poate stinge si prin alte modalitati juridice dect plata, dintre care amintim: a) compensatia, care stinge datoriile reciproce pna la concurenta celei mai mici dintre ele. b) novatia prin schimbare de debitor, in cazul in care unul dintre debitori se obliga in locul tuturor codebitorilor, c) remiterea de datorie, intervenita intre un codebitor solidar si creditor, daca este totala, va libera pe toti codebitorii solidari. Daca este o remitere partiala, in favoarea unui anumit debitor, l va libera numai pe acesta, creditorul putnd urmari pe ceilalti codebitori solidari pentru partea ramasa (an. 1141 C. civ.); d) orice alt mod de stingere a obligatiilor intre creditor si unul dintre debitorii solidari, va libera pe ceilalti debitori de creditorul comun.

B. Efectele secundare ntreruperea prescriptiei extinctive.

137

punerea in ntrziere a unui codebitor produce efecte fata de toti ceilalti codebitori solidari. cererea de dobnzi facuta de creditor mpotriva unuia dintre codebitorii solidari, are ca efect curgerea dobnzilor fata de toti codebitorii (art. 1046 C. civ riscul pieirii lucrului obiect al prestatiei din culpa unui debitor, angajeaza raspunderea tuturor codebitorilor. tranzactia. n cazul n care un codebitor solidar tranzactioneaza cu creditorul, daca este nefavorabila, nu poate fi opusa celorlalti codebitori solidari (art. 1056 C. civ.), deoarece reprezentarea reciproca a codebitorilor se aplica numai actelor care au drept scop micsorarea sau stingerea datoriei; hotarrea judecatoreasca favorabila, continuata de un codebitor, profita si celorlalti codebitori, daca aceasta este rezultatul unei exceptii comune tuturor debitorilor. apelul introdus de catre un codebitor profita si celorlalti codebitori.

Exceptii invocate creditorului..

de

debitorul

solidar

opozabile

138

A. Exceptiile comune (absolute sau generale) pot fi invocate de catre oricare dintre codebitorii solidari,acestea fiind: cauzele de nulitate care afecteaza acordul de vointa al partilor, att cele care privesc nulitatea absoluta, cum este de exemplu, imoralitatea sau ilicitatea obiectului obligatiei sau lipsa formei solemne a actului juridic care cuprinde obligatia solidara, ct si cele care privesc nulitatea relativa, cum sunt de exemplu, viciile de consimtamnt; modalitatile comune tuturor acordurilor de vointa, cum este cazul n care toti debitorii s-au obligat sub o conditie sau sub rezerva aceluiasi termen, oricare dintre ei poate invoca nendeplinirea conditiei sau neajungerea la termen, paraliznd astfel urmarirea creditorului. Daca toti debitorii solidari s-au obligat sub conditie suspensiva, creditorul nu poate sa le ceara plata nainte de mplinirea conditiei, cauzele de stingere a obligatiilor: - plata facuta de catre un codebitor solidar, constituie o exceptie care poate fi invocata de oricare dintre ei - darea in plata facuta de catre un codebitor stinge ntreaga obligatie, aceasta fiind de altfel asimilata platii; - daca unul dintre codebitori noveaza ntreaga datorie, aceasta va putea fi invocata de catre toti ceilalti;

139

- remiterea de datorie facuta chiar si n mod tacit - compensatia care opereaza asupra ntregii datorii, este o alta exceptie comuna, alte exceptii comune pot fi: realizarea conditiei rezolutorii, cnd toti codebitorii s-au obligat sub rezerva aceleiasi conditii, pierderea fortuita a bunului individual determinat si nici unul dintre codebitori nu a fost pus in ntrziere, prescriptia etc. B. Exceptiile personale (relative sau particulare)

Exceptiile personale care folosesc si celorlalti codebitori sunt:

a) -remiterea de datorie consimtita unuia dintre codebitorii solidari, profita tuturor codebitorilor solidari -confuziunea stinge obligatia pentru partea din datorie ce revine codebitorului fata de care a operat, ceilalti codebitori fiind tinuti n solidar numai pentru partea din datorie -compensatia partii unuia din codebitorii solidari libereaza pe ceilalti pentru acea parte. -renuntarea la solidaritate facuta de creditor n favoarea unuia dintre codebitorii solidari face ca obligatia sa ramna solidara fata de ceilalti, micsorata cu partea codebitorului respectiv. b) Exceptiile pur personale, care pot fi invocate numai de

140

catre un codebitor solidar si profita numai lui, sunt:

-cauzele de nulitate relativa care opereaza numai in privinta unuia dintre codebitorii solidari, cum este un viciu de consimtamnt. -modalitatile (termen, conditie), consimtite numai unuia dintre codebitorii solidari.

Efectele solidaritatii pasive intre codebitorii solidari

dintre codebitorii solidari, consta n aceea ca ori de cte ori un codebitor solidar plateste ntreaga creanta, prestatia executata se mparte de plin drept ntre codebitori, a) actiunea derivnd din subrogarea legala n drepturile creditorului platit codebitorul care a platit se subroga n dreptul creditorului. b) actiunea personala ntemeiata pe mandat sau gestiunea de afaceri, caz n care codebitorul platitor devine un simplu creditor chirografar al codebitorului pentru care a platit. ncetarea solidaritatii pasive a) plata ntregii datorii facuta creditorului b) moartea unuia dintre codebitorii solidari, cnd datoria se divide ntre mostenitori proportional c) renuntarea la solidaritate, facuta de catre creditor,

Efectul principal al solidaritatii pasive n raporturile

141

care poate fi clasificata in functie de doua criterii : - renuntare totala, care isi va produce efectele fata de toti codebitorii, datoria devenind divizibila, - renuntare partiala, care isi va produce efectele numai fata de codebitorul pentru care a fost consimtita,

Obligatii indivizibile - acea obligatie cu pluralitate de subiecte al carei obiect nu este susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor. a) natura prestatiei care formeaza obiectul obligatiei, caz in care indivizibilitatea este naturala b) vointa partilor. n acest caz indivizibilitatea este voluntara, desi obiectul obligatiei este divizibil, executarea ei nu se poate face dect n ntregime, deoarece asa au convenit partile, cum este cazul obligatiei de restituire a cheltuielilor de scolarizare Efecte faptul ca orice creditor poate pretinde de la oricare

Efectul principal al indivizibilitatii obligatiei consta n

142

dintre debitori executarea n ntregime a prestatiei si oricare debitor poate fi constrns la executarea prestatiei la care are drept creditorul. A. indivizibilitatea activa este de regula naturala si se produce ca urmare a mortii ere. ditorului unei creante cu obiect indivizibil, titulari devenind mai multi mostenitori. a) fiecare dintre creditori poate cere debitorului executarea in intregime a prestatiei ce formeaza obiectul obligatiei indivizibile (art. 1064 C. civ.); b) punerea in intrziere sau intreruperea prescriptiei efectuata" de unul dintre creditori produce efecte in beneficiul tuturor creditorilor; c) remiterea de datorie, darea n plata, cesiunea de creanta si novatia facuta de unul dintre creditori, cu privire la dreptul de creanta sunt inopozabile celorlalti creditori B. indivizibilitatea pasiva poate fi naturala conventionala si produce urmatoarele efecte: sau

a) fiecare codebitor poate fi obligat sa execute in intregime prestatia datorata (art.1062 C. civ.); b) punerea in intrziere a unui codebitor ori intreruperea prescriptiei produce efecte fata de toti ceilalti codebitori; c) debitorul urmarit nu poate opune beneficiul de

143

diviziune, d) daca s-a stipulat o clauza penala referitoare la obligatia indivizibila, plata acesteia poate fi ceruta in totalitate de la debitorul in culpa, sau de la ceilalti in proportie cu partile lor, iar ipotecar pentru tot (art. 1071 C. civ.).

Cesiunea de creanta Definim cesiunea de creanta ca fiind acea conventie prin care o parte denumita creditor cedent transmite, cu titlu oneros sau gratuit, creanta pe care o are asupra unui tert, denumit debitor cedat, celeilalte parti denumita creditor

cesionar.

Caracterele juridice ale cesiunii de creanta a) atunci cnd cesiunea are loc cu titlu oneros, fiind o adevarata vnzare a drepturilor de creanta, aceasta se constituie ca un contract sinalagmatic b) cesiunea de creanta este un contract consensual, respectndu-se prevederile art. 1295 C. civ., putnd fi ncheiata prin simplul acord de vointa al partilor - solo consensum c) n cazul n care cesiunea de creanta se realizeaza cu titlu gratuit prin intermediul unei donatii, aceasta are un

144

caracter solemn
Conditii de fond ale cesiunii de creanta a) partile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restrnsa trebuie sa incheie prin ocrotitorul legal. b) consimtamntul partilor- precizam ca aceasta conditie de fond, este de esenta cesiunii de creanta transmiterea proprietatii creantei cedate ca simplu efect al consimtamntului, independent de orice notificare sau acceptare a cedatului; c) n ceea ce priveste obiectul cesiunii de creanta precizam ca orice creanta poate forma obiectul unei cesiuni. Exista totusi si drepturi de creanta care nu pot forma obiectul unei cesiuni, fiind deciarate incesibile n virtutea prevederilor legale si a strnsei legaturi cu persoana creditorului, cum ar fi: salariul, pensia de ntretinere, pensiile alimentare acordate de justitie si alte creante care au caracter pur personal. d) n ceea ce priveste cauza cesiunii de creanta si in aceasta materie sunt aplicabile dispozitiile art. 966 C. civ.: "obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita, nu poate avea nici un efect". Conditii de forma ale cesiunii de creanta

145

Cesiunea de creanta este un contract consensual, fiind valabil ncheiat din momentul realizarii acordului de vointa, nensotit de vreo forma. Atunci cnd cesiunea de creanta se face prin intermediul unui anumit contract, ea trebuie sa ndeplineasca conditiile de fond si forma ale acelui contract. Formalitati cerute de lege opozabilitatii cesiunii de creanta pentru asigurarea

cesionarul nu poate opune dreptul sau la o a treia persoana, dect dupa ce a notificat debitorului cesiunea A. Notificarea. Prin notificarea facuta de cedent sau cesionar debitorului cedat, i se aduce acestuia la cunostinta persoana noului creditor si c1auzele esentiale ale contractului de cesiune. ntr-o forma recunoscuta, valabila, poate fi luata fie de catre cedent, fie de catre cesionar, Legea nu stabileste nici un termen nlauntrul caruia urmeaza a se ndeplini aceasta formalitate. Referitor la locul unde trebuie facuta notificarea de regula, nu poate fi luat n considerare dect domiciliul general al debitorului notificarea va trebui facuta fiecaruia din acestia,

initiativa

instiintarii

debitorului,

n cazul in care exista mai multi debitori conjuncti,

146

s-a considerat, totusi, ca fiind mai potrivita notificarea fiecarui debitor n parte, pentru ca acestia sa cunoasca cesiunea. B. Acceptarea din partea debitorului cedat (art. 1393 C. civ.), are semnificatia ca acesta a luat la cunostinta despre cesiune, adica de schimbarea creditorului sau initial n sensul ca a stiut de existenta cesiunii de creanta, se face prin nscris autentic. Daca acceptarea se face prin inscris sub semnatura privata, ea nu va fi opozabila celorlalti terti, Efectele cesiunii de creanta Efectul general - transmiterea dreptului de creanta de la cedent la cesionar in schimbul pretului stipulat sau cu titlu gratuit. Efecte speciale creanta din cesionarului,

n cazul in care exista mai multi debitori obligati solidari

ntre parti cesiunea de creanta transfera dreptul de

patrimoniul cedentului in patrimoniul

Transferarea dreptului de creanta are loc chiar n momentul realizarii acordului de vointa ntre cedent si cesionar. Se considera ca actiunile pe care le are cedentul pentru executarea creantei vor fi dobndite si de catre cesionar, deoarece ele sunt inseparabile de dreptul care a fost cesionat.

147

ca cesiunea este cu titlu oneros si cesionarul a dobndit-o la un pret inferior sau este cu titlu gratuit. creante s-a facut cu titlu oneros aceasta, echivalnd cu o vnzare, este firesc ca cedentul sa fie tinut, fata de cesionar de obligatia de garantie.

creanta se transmite la valoarea ei nominala, indiferent

Obligatia de garantie. n cazul in care cesiunea unei

Daca cesiunea este cu titlu gratuit, cedentul nu are obligatia legala de garantie, dar aceasta poate fi stipulata prin conventia partilor. A. Garantia de drept (legala) este subnteleasa ca orice vnzare si cuprinde obligatia cedentului de a raspunde de existenta actuala a creantei si a accesoriilor sale, cum ar fi spre exemplu ipotecile, privilegiile sau cauti unile. B. Garantia conventionala se stabileste prin acordul de vointa al partilor, deoarece regulile din aceasta materie nu sunt de ordine publica, fiind supletive. cedentul se poate obliga sa garanteze solvabilitatea debitorului, legea prezumnd ca s-a garantat solvabilitatea actuala a debitorului, dar nu si cea viitoare, si numai pna la suma primita drept pret al cesiunii.

Clauze de agravare a obligatiei de garantie, prin care

De asemenea cedentul se poate obliga sa garanteze si solvabilitatea viitoare a debitorului cedat (art. 1398 C. civ.), dar numai prin intermediul unei stipulatii exprese..

148

exemplu, cedentul sa fie descarcat de orice obligatie de garantie si prin urmare cedentul nu, raspunde de existenta creantei obiect al cesiunii. momentul notificarii prin intermediul executorului judecatoresc sau din momentul acceptarii de catre debitorul cedat prin nscris autentic. a) pna la notificarea sau acceptarea cesiunii de creanta, debitorul cedat poate plati in mod valabil cedentului b) n cazul n care cedentul a nstrainat creanta la mai multi cesionari, ntre acestia se naste un conflict care va fi solutionat conform regulii qui prior tempore potior jure. Ca urmare a acestui fapt, cesionarul care notifica primul sau obtine acordul debitorului cedat, va deveni tert fata de celelalte acte de cesiune facute de cedent, n afara de cazul fraudei

Clauze de limitare a obligatiei de garantie, prin care, de

Fata de terti, cesiunea produce efecte numai din

creditorii chirografari sunt considerati terti,

Retractul litigios

c) pna la indeplinirea formalitatilor de publicitate,

Prin retractul litigios s-a pus la dispozitia debitorului cedat un mijloc juridic eficient, prin care sa nlature, n dreptul civil, inlaturarea de specula a cesionarului, care cumparnd o creanta litigioasa la un pret scazut, urmareste sa o incaseze la valoarea ei nominala.

149

Retractul litigios reprezinta o manifestare de vointa care produce efecte juridice indiferent daca cesionarul este de acord sau nu. Retractul litigios poate fi exercitat pe cale judiciara, n cadrul unui proces pornit de cesionar mpotriva debitorului cedat, sau pe cale extrajudiciara, printr-o notificare trimisa cesionarului de catre debitorul cedat, prin intermediul executorului judecatoresc. Conditii

fondului dreptului

a) sa existe un proces nceput, dar neterminat asupra b) cesiunea trebuie facuta n schimbul unui pret.

trebuie nsotita de faptul material al platii pretului real al cesiunii, cu dobnzile aferente din ziua platii si a cheltuielilor tacute de catre cesionar; d) retractul litigios sa fie exercitat naintea instantei sau pe cale extrajudiciara. printr-o notificare, transmisa cesionarului de catre debitor prin intermediul executorului judecatoresc. Efectele retractului litigios Retractul litigios are ca efect desfiintarea retroactiva a cesiunii de creanta litigioase fata de retractant, ca si cum ar fi vorba despre ndeplinirea unei conditii rezolutorii. n schimb, fata de cedent si cesionar, retractul litigios

c) manifestarea de vointa de a exercita retractullitigios

150

nu produce nici un efect, ntre ei continund sa-si produca efectele cesiunea. Subrogatia n drepturile creditorului prin plata creantei - modalitate de transmitere, in baza legii sau a

vointei partilor, a unui drept de creanta insotit de toate garantiile si accesorii/e sale de catre partile unui raport obligational catre o terta persoana care, prin plata pe care o face catre creditorul initial, ii ia locul acestuia.
Felurile subrogatiei Subrogatia legala

plateste altui creditor, ce are preferinta (art. 11O8 pct. 1C. civ.). plateste creditorilor caror acest imobil este ipotecat
b) subrogatia n folosul aceluia care, dobndind un imobil, c) subrogatia in folosul aceluia care, fiind obligat cu altii

a) subrogatia n folosul celui care, fiind el nsusi creditor,

sau pentru altii la plata datoriei, are interes de a o desface (are interes sa plateasca), prevazuta de art. 1108 pct. 3 C. civ.
n dreptul nostru civil sunt obligati impreuna cu altul: - codebitorii solidari; - codebitorii obligatiilor indivizibile; - fidejusorii ntre ei.

151

principal:

Sunt obligati pentru altul, adica pentru debitorul

- fidejusorii;

- cautiunea reala, care constituie o ipoteca pentru un bun al sau, pentru a garanta o datorie a debitorului; - tertul detentor al unui imobil ipotecat pentru garantarea datoriei debitorului, care plateste pe creditorii nscrisi asupra imobilului, tertul dobndind imobilul ipotecat fie de la debitori, fie de la cautiunea reala.

inventar, care a platit din propriul sau patrimoniu datoriile succesiunii (art. 1108 pct. 4 C. civ.).
Subrogatia conventionala A. Subrogatia consimtita de creditor este prevazuta de art. 1107 C. civ. care dispune: "cnd creditorul, primind plata sa de la o alta persoana, da acestei persoane drepturile, actiunile, privilegiile sau ipotecile sale, n contra debitorului; aceasta subrogatie trebuie sa fie expresa si tacuta tot ntr-un timp cu plata".

d) subrogatia in folosul mostenitorului sub beneficiu de

subrogatia se face de catre creditor, prin consimtamntul sau, fara a fi necesar consimtamntul debitorului.
a) b) subrogatia trebuie sa se produca concomitent cu plata c) conventia de subrogare dintre creditor si tertul

152

solvens trebuie sa fie expresa, sa rezulte in mod

nendoielnic. d) pentru ca subrogatia sa fie opozabila terti lor este

necesara data certa a chitantei eliberata de creditor.

B. Subrogatia consimtita de debitor este prevazuta de art. 1107 alin. (2) C. civ. si se efectueaza atunci "cnd debitorul se mprumuta cu o suma (de bani) spre a-si plati datoria si subroga pe mprumutator n drepturile creditorului". Conditii :

forma autentica.

a) actul de imprumut si chitanta de plata sa se faca in b) n actul de imprumut sa se prevada in mod expres c) n chitanta de plata a datoriei sa se arate in mod

suma ce se imprumuta pentru a se plati datoria;

expres ca plata s-a facut cu suma imprumutata de la tertul pe care l subroga. conventionala, efectul principal al subrogatiei este acela ca subrogatul ia locul creditorului platit, dobndind toate drepturile si actiunile acestuia impotriva debitorului afara de vreo stipulatie contrara care ar margini efectele subrogatiei.
Cesiunea de datorie - operatia juridica prin care un Efectele subrogatiei - indiferent ca este legala sau

153

debitor, numit debitor cedent, transmite datoria sa unei alte persoane, numita debitor cesionar, care se obliga, de regula, n locul sau, fata de creditorul cedat. Spre deosebire de cesiunea de creanta, cesiunea da datorie nu este posibila fara acordul creditorului, Se caracterizeaza prin: a) existenta unei datorii vechi care se transmite la debitorul cesionar cu toate caracterele; b) garantiile si exceptiile ce o insotesc; c) debitorul cesionar este singurul indatorat fata de creditorul cedat; d) transferul datoriei se face prin acordul de vointa intervenit exclusiv intre cedent si cesionar. Mijloacele juridice de transformare a obligatiilor

a acordului de vointe dintre partile unui raport juridic obligational, o obligatie veche se stinge, concomitent cu nasterea unei noi obligatii care o nlocuieste pe prima.
Felurile novatiei

Novatia este acea operatiune juridica prin care, urmare

A. Novatia obiectiva (mutata causa debendi) se produce intre creditorul si debitorul initial, prin schimbarea obiectului, cauzei sau modalitatilor obligatiei initiale.

154

a) la novatia prin schimbarea obiectului, creditorul si debitorul raportului obligational initial nu se schimba, avnd loc doar o transformare a obiectului obligatiei. b) si la novatia prin schimbarea cauzei, subiectele raportului obligational initial ramn neschimbate, ca de altfel si obiectul obligatiei, ceea ce se schimba fiind cauza

obligatiei.

c) la novatia prin schimbarea modalitatilor, aceasta se transforma dintr-o obligatie pura si simpla, intr-o obligatie conditionala. B. Novatia subiectiva este aceea care se realizeaza prin schimbarea creditorului sau debitorului initial. a) novatia prin schimbare de debitor are loc atunci cnd un tert se obliga fata de creditor sa plateasca datoria, fara a cere consimtamntul debitorului initial b) novatia prin schimbare de creditor are loc prin substituirea creditorului initial cu un nou creditor (terta persoana), indicata de creditorul initial. Conditiile novatiei

se stinge prin novatie

a) existenta unei obligatii vechi valabile, care urmeaza a

b) sa se nasca, prin acordul partilor, o obligatie noua valabila. Asadar, noua obligatie care nlocuieste vechiul raport obligational trebuie sa fie valabila din punct de

155

vedere juridic. c) obligatia noua trebuie sa contina un element nou (aliquid novi) fata de vechea obligatie. d) sa existe o intentie a partilor de a nova (animus novandi), respectiv de a transforma obligatia veche n una noua. e) partile sa aiba capacitate de a nova.

Proba novatiei urmeaza regulile de drept comun, fiind necesar ad probationem un nscris (art. 1191 C. civ.).
Efectele novatiei a) stingerea obligatiei vechi mpreuna cu toate garantiile sale (gaj, ipoteca, fidejusiune, privilegii) si nlocuirea ei cu

o obligatie noua.

b) nasterea unei noi obligatii concomitent cu stingerea obligatiei initiale. Noua obligatie are intotdeauna caracter contractual, deoarece rezulta din vointa partilor, indiferent de izvorul vechii obligatii. Delegatia - este conventia prin care un debilor aduce

creditorului sau angajamentul unui al doilea debilor, alaturi de el sau in locul lui.
Subiectele delegatiei poarta denumiri specifice:

- delegant - debitorul initial, cel care propune creditorului un alt debitor in locul sau,cel care face delegatia;

156

- delegat - persoana care se obliga alaturi sau in locul debitorului; - delegatar - creditorul care primeste angajamentul. Felurile delegatiei A. Delegatia perfecta este aceea prin care delegatarul accepta pe delegat ca debitor n locul delegantului, pe care-l elibereaza. B. Delegatia imperfecta este aceea care nu are caracter novator, delegatarul acceptndu-i pe delegat, fara a-l libera pe delegant, pastrnd doi debitori (delegat si delegant). Efectele delegatiei A. Delegatia perfecta stinge obligatia veche si o nlocuieste cu una noua,

care obligatia delegantului subzista fata de delegatar:

Sunt nsa doua situatii prevazute de art. 1133 C. civ., n

a) cnd delegatarul si-a rezervat expres dreptul de a urmari pe delegant n caz de insolvabilitate a delegatarului. b) cnd delegatul este insolvabil n momentul delegatiei. B. Delegatia imperfecta adauga un nou raport obligational la cel preexistent. Delegatarul are doi debitori, delegantul si delegatarul, putnd urmari la alegerea sa pe oricare dintre ei sau pe amndoi pentru realizarea creantei,

157

Executarea obligatiilor - creditorul are dreptul de a obtine de la debitor ndeplinirea exacta a obligatiei", iar n caz de neexecutare totala sau partiala ori de neexecutare corespunzatoare, creditorul "are dreptul la despagubiri".

Executarea obligatiilor se poate realiza in doua moduri principale:

a) executarea directa sau in natura a obligatiilor, care consta n ndeplinirea exacta a prestatiei la care debitorul s-a obligat. b) executarea indirecta a obligatiilor, atunci cnd din diferite motive executarea n natura nu mai este posibila, creditorul putnd pretinde echivalentul prejudiciului ncercat din aceasta cauza, respectiv despagubiri. Executarea directa a obligatiilor Principiul executiirii n natura a obligatiilor Executarea n natura a obligatiei nseamna executarea prestatiei nsasi la care s-a obligat debitorul si nu plata unui echivalent banesc n locul acesteia. Executarea voluntara n natura a obligatiilor Plata a fost definita ca fiind executarea voluntara a obligatiei de catre debitor, indiferent de obiectul ei. Definita astfel, plata constituie modul firesc de stingere a unei obligatii, orice obligatie lund nastere pentru a fi executata. Plata are ca efect stingerea raportului juridic

158

obligational, raport care se poate stinge si prin alte moduri, dar in cadrul carora creditorul nu primeste ceea ce i se datoreaza. Plata, fiind prestatia lucrului datorat, naturalis rei debite prestatio, nu se poate concepe fara o datorie Conditiile platii Persoanele care pot face plata Plata poate fi facuta de debitor, de orice persoana interesata sau neinteresata, principiul general fiind acela ca orice persoana interesata sau nu poate face plata.

personal sau prin reprezentantul sau

n primul rnd, plata se face valabil de catre debitor,

este, de exemplu, dobnditorul unui imobil ipotecat pentru a evita urmarirea silita a imobilului dobndit, in cazul in care debitorul nstrainator nu achita datoria creditorului ipotecar.

Plata poate fi facuta si de o persoana interesata, cum

n ultimul rnd, plata poate fi facuta si de orice persoana neinteresata, care o poate face fie in numele debitorului, in baza unui contract de mandat sau a gestiunii de afaceri, fie in nume propriu atunci cnd face o liberalitate debitorului.

Plata poate fi facuta de tert si mpotriva vointei debitorului si fara intentia de a face o liberalitale. n

159

acest caz, tertul va avea o actiune in restituire impotriva debitorului

Exceptii de la principiul ca plata poate fi facuta de orice persoana interesata

a) n cazul obligatiilor de a face intuituu personae, plata nu poate fi facuta dect de debitorul acelei obligatii

vointa, ca plata nu poate fi facuta de o alta persoana dect debitorul

c) minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani, d) alienatul sau debilul mintal pus sub interdictie,

b) cnd partile au stabilit expres, prin acordul lor de

Conditii speciale cerute pentru aface plata n cazul obligatiilor de a da

Pentru a fi valabila este necesara si ndeplinirea a doua conditii, respectiv: - plata sa fie facuta de proprietarul lucrului dat n plata; - autorul platii sa fie capabil de a nstraina. Persoanele care pot primi plata Cel indreptatit sa primeasca plata este, in primul rnd, creditorul, iar dupa moartea acestuia, plata urmeaza a se face mostenitorilor acestuia. n cazul cesiunii, cesionarul poate primi plata deoarece el

160

devine creditor. Pentru ca mandatarul sa poata primi o plata nu este necesar ca el sa aiba un mandat special Totodata, plata poate fi facuta si unui submandatar al mandatarului daca acesta din urma are dreptul de a substitui pe altul in locul sau. De asemenea, uzufructuarul poate primi, n general, singur plata capitalurilor, deoarece tine locul proprietarului.

Situatii n care plata este valabila desi ea afost efectuata catre alte persoane dect cele ndreptatite sa o primeasca care nu avea dreptul de a primi
a) cnd creditorul ratifica plata facuta unei persoane

b) cnd plata desi a fost facuta altei persoane, a profitat creditorului, cum este cazul platii facuta unui creditor al creditorului, plata care a dus la stingerea obligatiei pe care creditorul o avea fata de alta persoana c) cnd plata a fost facuta cu buna-credinta unui creditor aparent (art. 1097 C. civ.). d) plata a fost facuta unui reprezentant aparent al creditorului, dar sunt ndeplinite conditiile aparentei, iar platitorul a fost de buna-credinta. Obiectul platii - creditorul nu poate fi silit a primi alt lucru dect acela ce i se datoreaza, chiar daca valoarea

161

lucrului oferit ar fi egala sau mai mare". n cazul n care creditorul a primit din eroare un alt lucru dect cel care i era datorat, el poate sa restituie lucrul dat si sa ceara, totodata, sa i se predea lucrul ce i se datoreaza. Indivizibilitatea platii - debitorul nu poate sili pe creditor a primi o parte din datorie, fie datoria divizibila chiar". Aceasta nseamna ca un debitor nu se poate libera de datorie dect platind tot ceea ce datoreaza, chiar daca obiectul platii ar fi divizibil, cum este cazul unei sume de bani.

plata poate fi fractionata. divizibila

Principiul indivizibilitatii cunoaste si unele exceptii cnd

a) prin conventia partilor se stabileste ca plata sa fie

b) prin succesiune legala, cnd debitorul lasa mai multi mostenitori, fiecare platind pro parte (art. 1060 C. civ.). d)

cnd instanta de judecata acorda debitorului mici termene de gratie pentru a face plata dintre ei invoca beneficiul de diviziune refuza o plata partiala;
e) cnd datoria este platita de mai multi fidejusori si unul t) posesorul unei cambii. bilet la ordin sau cec nu poate

g) purga ipotecii. cnd cel care a dobndit un imobil

162

ipotecat, ofera creditorilor pretul imobilului cnd l-a cumparat sau valoarea lui n cazul in care l-a primit cu titlu gratuit. Daca pretul oferit nu este suficient pentru acoperirea integrala a datoriei, purga va duce la divizarea platii, deoarece obligatia dobnditorului este numai pna la concurenta pretului platit. Data platii n cazul obligatiilor pure si simple, plata trebuie mcuta la momentul nasterii raportului obligational, deoarece n acel moment obligatia a devenit exigibila. Daca obligatia este afectata de un termen suspensiv, plata trebuie facuta la termenul stipulat, Daca acest termen a fost prevazut exclusiv n favoarea debitorului, acesta poate face plata si anticipat n cazul n care termenul a fost prevazut exclusiv n favoarea creditoru/ui, plata se poate face anticipat numai cu consimtamntul acestuia Daca termenul este prevazut n favoarea ambelor parti (de exemplu, la contractul de imprumut cu dobnda), plata se va face la termenul stipulat sau daca partile convin, plata se poate face si anticipat Locul platii Plata trebuie sa se faca la locul stabilit de catre parti, Daca partile nu au stabilit locul platii, atunci aceasta se

163

va face la domiciliul debitorului, plata fiind cherabila. Daca partile stabilesc ca plata se face la domiciliul creditorului, atunci plata este portabila. Regula prevazuta de art. 1104 C. civ., conform carei a in lipsa de conventie plata trebuie sa se faca la domiciliul debitorului, sufera mai multe exceptii. a) n materie de depozit, potrivit dispozitiilor art. 1615 C. civ., daca in conventie nu se prevede locul restituirii, plata se va face la locul unde se afla lucrul depozitat in momentul restituirii, b) n materie de amanet, in lipsa de conventie contrara, lucrul amanetat in locul unde se afla in momentul predarii; c) n cazul vnzarii fara termen, cnd plata trebuie sa se faca in momentul predarii lucrului vndut si, dupa care, daca nu s-a determinat nimic in privinta platii prin contract cumparatorul este obligat sa faca plata pretului la locul si in timpul in care se face predarea lucrului vndut. Cheltuielile pentru efectuarea platii - cheltuielile pentru efectuarea platii sunt n sarcina debitorului, deoarece plata are ca scop liberarea debitorului, este drept ca el sa suporte toate cheltuielile. Aceasta norma fiind supletiva, partile, de comun acord, pot stabili ca aceste cheltuieli sa fie facute de creditor sau de ambele parti. Proba platii

164

Se face conform regulilor de drept comun referitoare la proba actelor juridice.

Sarcina probei revine celui care face o propunere n fata

justitiei Creditorul care pretinde executarea unei obligatii trebuie sa dovedeasca existenta acesteia,

prezumtii de plata:
a) remiterea voluntara a titlului original, care este un inscris sub semnatura privata, facuta de creditor debitorului, face sa se prezume absolut ca acesta a fost liberat prin plata sau prin remitere de datorie b) remiterea voluntara a titlului original, care este un inscris autentic sau o hotarre judecatoreasca, face sa se prezume relativ ca acesta a fost liberat prin plata sau prin remitere de datorie Imputatia platii A. imputatia conventionala imputatia platii se face prin acordul partilor sau prin vointa uneia dintre ele, respectiv creditor sau debitor. Se presupune ca exista un singur debitor care are de platit mai multe datorii aceluiasi creditor, si plata facuta neputnd acoperi toate datoriile, urmeaza a se decide care din aceste datorii va trebui sa fie considerata stinsa cu preferinta.

165

Debitorul va putea insa sa faca imputatia platii in urmatoarele limite:

a) plata sa fie suficienta pentru a stinge ntreaga datorie asupra careia se face imputata, b) daca unele obligatii sunt exigibile, iar altele neexigibile, se poate face imputatia numai asupra obligatiilor scadente, caci n caz contrar s-ar face o plata anticipata;

imputa mai inti asupra dobnzilor

B. lmputatia legala

c) cnd creanta este producatoare de dobnzi, plata se

n cazul n care nici una dintre parti nu a facut imputatia platii, aceasta se va face dupa regulile nscrise n art. 1113 C. civ.: a) daca una dintre datorii este scadenta, iar alta nescadenta, plata se imputa mai inti asupra celei scadente b) daca toate datoriile sunt scadente, imputatia se face asupra celei mai oneroase pentru debitor (de exemplu cea producatoare de dobnzi mai mari). c) daca toate datoriile sunt scadente si la fel de oneroase, imputatia se vaface asupra celei mai vechi dintre ele; d) daca toate datoriile sunt scadente, la fel de oneroase si au aceeasi vechime, imputatia se va face proportional cu

166

fiecare din ele, respectiv o plata partiala, ceea ce

constituie o exceptie de la principiul indivizibilitatii platii. Oferta reala de plata. Opozitia la plata Oferta reala de plata Prin oferta se intelege prezentarea cuiva a ceea ce i se datoreaza, cu observarea formalitatilor prevazute de lege in aceasta privinta. Daca oferta care i se face este valabila, dar creditorul refuza primirea ei, in aceasta situatie, legea i-a pus la dispozitie debitorului o procedura prin care se poate libera de obligatia sa, numita oferta de plata urmata de

consemnatiune.

Reglementata de Codul civil n art. 1114-1121 si de Codul de procedura civila in art. 586-590 si cuprinde trei etape: a) oferta reala de plata facuta de debitor creditorului, prin intermediul executorului judecatoresc, somndu-l sa se prezinte la o anumita data si ntr-un anumit loc pentru a primi plata. Daca creditorul primeste plata, debitorul va fi liberat, situatie ce se va consemna ntr-un proces-verbal; b) consemnarea sumei de bani sau a lucrului la dispozitia creditorului, atunci cnd acesta refuza plata; c) validarea consemnarii de catre instanta dejudecata, prin hotarre ramasa definitiva. Ca efecte, oferta reala de plata urmata de consemnatiune

167

este liberatoare pentru debitor si, ca urmare, acesta nu va mai fi tinut sa plateasca daune moratorii pentru executarea cu ntrziere a obligatiei si nici sa suporte riscul pieirii fortuite a lucrului, care cu toate ca este de gen, prin consemnare se individualizeaza.

Ofertele reale trebuie, n principiu, sa fie pure si simple;

ele nu pot fi facute cu conditii pe care debitorul nu le-ar putea face chiar daca ar plati efectiv si direct.

Debitorul poate totusi, cnd face oferta, sa insereze oarecare conditii, proteste sau rezerve, Oferta reala urmata de consemnatiune nu este o veritabila plata, deoarece debitorul poate retrage suma
depusa mai inainte ca creditorul sa accepte plata. Opozitia la plata Opozitia la plata este interventia pe care o face cineva catre debitor de a nu efectua plata fara prezenta sau consimtamntul sau. Poate fi facuta de a) un alt creditor al aceluiasi debitor

s-a furat si afla ca debitorul este gata sa faca plata celui care prezinta titlul; popririi. catre tertul poprit
c) creditorul creditorului (creditorul popritor) in cazul

b) creditorul care a pierdut titlul la purtator sau acesta i

(debitorul), ca acesta din urma sa nu plateascacreanta

168

creditorului sau (popritul).

Executarea silita n natura a obligatiilor

Executarea silita nu poate fi ceruta obligatiilor care presupune o participare strict personala din partea debitorului, cum este cazul obligatiilor intuituu personae
Executarea silita in natura a obligatiilor dupa obiectul lor Executarea obligatiilor de a da A. Obligatia de a da are ca obiect o suma de bani. n acest caz executarea ei n natura este ori cnd posibila, chiar si in cazul in care debitorul refuza executarea, deoarece creditorul, pe temeiul dreptului sau de gaj general asupra patrimoniului debitorului, va putea trece la executarea silita prin vnzarea bunurilor acestuia, iar din pretul obtinut si va satisface creanta.

determinat.

B. Obligatia de a da are ca obiect un bun individual a) obligatia de a constitui sau transfera dreptul de b) obligatia de predare a lucrului, care este o obligatie de

proprietate sau un alt drept real aface,

Aceasta obligatie se va putea realiza pe cale silita in natura, numai cta vreme bunul se gaseste la debitor. Daca bunul a fost distrus sau instrainat de debitor, executarea

169

in natura devine imposibila, urmnd a se executa prin echivalent. C. Obligatia de a da are ca obiect un bun de gen. n acest caz dreptul de proprietate se transmite numai n momentul individualizarii bunului, ceea ce presupune un fapt personal al debitorului. Creditorul are posibilitatea uneia din urmatoarele optiuni:

este posibil

a) sa ceara executarea silita n natura cnd acest lucru

obiectul obligatiei din alta parte, pe contul debitorului,

urmnd a recupera pretul prin executarea silita a bunurilor debitorului;

b) sa achizitioneze cantitatea de bunuri ce formeaza

c) sa accepte executarea prin echivalent, respectiv plata de despagubiri din partea debitorului. Executarea obligatiilor de a face si de a nu face Obligatia de a face si obligatia de a nu face, au ca obiect, fie aducerea la ndeplinire a unui fapt, fie o abtinere. n schimb, celelalte obligatii de a face si de a nu face, pot fi executate in natura, din urmatoarele motive: a) s-ar permite debitorului ca prin simpla sa manifestare unilaterala de vointa, sa schimbe obiectul obligatiei din ceea ce datora obiectiv, ntr-o suma de bani; b) art. 1077 C. civ., prevede n privinta obligatiilor de a

170

face, ca n caz de neexecutare a lor, creditorul poate fi autorizat de instanta judecatoreasca sa le aduca la ndeplinire, pe cheltuiala debitorului; c) art. 1076 C. civ., prevede posibilitatea creditorului de a cere instantei de judecata, obligarea debitorului de a distruge ceea ce a facut cu ncalcarea acestei obligatii sau autorizarea de a distruge el nsusi pe cheltuiala debitorului. Daunele cominatorii - reprezinta un mijloc juridic pentru constrngerea debitorului la executarea unei obligatii de a face, ce nu este susceptibila de executare silita si presupune un fapt personal al debitorului. Daunele cominatorii se acorda la cerere, de instanta de judecata si constau n condamnarea debitorului la plata unei sume de bani pe zi, saptamna sau luna de ntrziere, pna la executarea obligatiei n natura. Caractere juridice

constrngere., pecuniara.
c)

a)

daunele

cominatorii

reprezinta

un

mijloc

de

b) daunele cominatorii sunt un mijloc de constrngere daunele cominatorii

au drept executarii unei hotarri judecatoresti.

scop

asigurarea

d) daunele cominatorii reprezinta un mijloc subsidiar de a

171

obtine executarea silita.

e) daunele cominatorii nu au un caracter reformator. f) daunele cominatorii cu caracter nelimitat n timp g) daunele cominatorii au un caracter provizoriu. Daunele cominatorii pot fi modificate de instanta de judecata n cazul n care debitorul persista n neexecutarea obligatiei. Sfera daunelor cominatorii n literatura de specialitate, s-a apreciat ca sfera aplicarii daunelor cominatorii cuprinde exclusiv obligatiile de a face care se nfatiseaza cu caracter strict personal si obligatiile de a nu face. S-a considerat insa ca n cazul obligatiilor de a da, pot exista situatii cnd creditorul are interes sa ceara daune cominatorii. n orice caz acestea nu se pot aplica obligatiilor avnd drept obiect sume de bani, deoarece acestea produc dobnzi.

Daunele cominatorii nu se pot acorda daca:

a) obligatia consta n a da o suma de bani, deoarece executarea silita este posibila ntotdeauna; b) executarea n natura a obligatiei nu mai este cu putinta; c) este posibila executarea silita directa, n natura.

172

d) refuzul debitorului de a executa obligatia n natura este ferm, astfel nct se ncepe executarea silita indirecta, prin echivalent. Amenzile civile cominatorii reprezinta un mijloc de constrngere indirecta a debitorului pentru a-l determina sa execute obligatia de a face sau a nu face.

Amenzile civile cominatorii nu se confunda cu daunele cominatorii :

a) amenzile civile cominatorii se fac venit la bugetul statului, n timp ce daunele cominatorii se pot transforma n daune-interese si astfel, contribuie la refacerea prejudiciului suferit de creditor; b) amenzile civile cominatorii reprezinta o institutie juridica de drept procesual civil si pot fi aplicate n faza de punere n executare a hotarrilor judecatoresti, c) cuantumul amenzilor civile cominatorii este expres prevazut de lege, respectiv ntre 200.000 lei si 500.000 lei pe zi de intrziere (art. 580 C. proc. civ.), n timp ce cuantumul daunelor cominatorii se stabileste de instanta de judecata n functie de puterea de rezistenta a debitorului n neexecutarea de bunavoie a obligatiei; d) amenzile civile comlnatorii sunt supuse executarii silite prin intermediul organelor fiscale competente Garantarea executarii obligatiilor

173

Prin garantarea obligatiilor ntelegem totalitatea mijloacelor juridice, respectiva drepturilor si actiunilor recunoscute de lege sau nascute din acordul de vointa al partilor raportului obligational, prin a caror executare se asigura realizarea drepturilor de creanta. A. Garantiile generale sunt recunoscute tuturor creditorilor, cea mai cunoscuta fiind dreptul de gaj general al creditorilor chirografari B. Garantiile speciale, spre deosebire de cele generale, sunt recunoscute numai anumitor creditori, fiind diferite de acelea pe care le poate utiliza orice creditor n limita gajului general. Creditorii care beneficiaza numai de mijloace generale de garantare a drepturilor lor de creanta se numesc creditori chirografari, iar creditorii carora le sunt recunoscute mijloace juridice speciale de garantare, se numesc creditori

cu garantii sau garantati.

Clasificarea garantiilor A. Garantiile generale ale executarii obligatiilor, care sunt mijloace juridice recunoscute tuturor creditorilor si se intemeiaza pe dreptul general de gaj asupra patrimoniului debitorului. - mijloace preventive si de conservare cum sunt: dreptul de a cere separatia de patrimoniu, dreptul de a cere punerea sechestrului asigurator asupra bunurilor debitorului, actiunea oblica etc.;

174

- mijloace reparatorii: actiunea pauliana si actiunea in simulatie. B. Garantiile speciale ale executarii obligatiilor sunt acelea care confera creditorului garantat anumite drepturi si prerogative suplimentare fata de cele oferite oricarui creditor. a) garantii personale b) garantii reale Dreptul de gaj general al creditorilor personal este tinut de a ndeplini ndatoririle sale cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare".

art. 1718 C. civ. care dispune: "oricine este obligat

Gajul general al creditorilor nu are nimic comun cu dreptul de gaj care este un drept real accesoriu, care confera titularului sau atributele de urmarire si preferinta. Caracterizare Gajul general este caracterizat de principiul libertatii de vointa a debitorului, de a-si administra patrimoniul asa cum doreste Caracteristic este si faptul ca este un gaj comun, apartinnd tuturor creditorilor chirografari, care au cu totii o pozitie egala fata de bunurile supuse executarii.

175

Totusi dreptul de gaj ofera creditorilor si anumite prerogative, dintre care amintim: a) dreptul de a lua anumite masuri de conservare asupra bunurilor debitorului b) dreptul de a actiona pentru a nlatura neglijenta debitorului, prin actiunea oblica; c) dreptul de a actiona pentru a nlatura anumite acte frauduloase ncheiate de debitor,prin actiunea pauliana d) dreptul de a proceda la executarea silita asupra bunurilor aflate n patrimoniul debitorului la data urmaririi. Aceste prerogative nu apara pe creditori de riscul insolvabilitatii debitorului Faptul ca un creditor are o creanta mai veche, nu-i ofera prioritate fata de ceilalti. Garantiile generale ale obligatiilor Mijloace de conservare a patrimoniului debitorului Aceste masuri conservatorii pot fi exercitate numai in scopul conservarii patrimoniului, nu si pentru executarea obligatiilor Enumerare a) cererea de punere a sechestrului asigurator pe anumite bunuri ale debitorului, pentru a se preintmpina

176

distrugerea, pierderea, ascunderea acestora, Masurile asiguratorii sunt: - sechestrul judiciar - sechestrul asigurator - poprirea asiguratorie consta n indisponibilizarea sumelor de bani sau titlurilor de credit pe care debitorulle are de primit de la un tert debitor al sau, pentru ca ulterior creditorul sa-si poata realiza creanta; b) cererea de inscriptie sau transcriptie imobiliara ori de nscriere n cartea funciara a dreptului de proprietate sau a altui drept real dobndit de debitor asupra unui bun imobil, cnd debitorul neglijeaza acest lucru; c) dreptul creditorilor de a interveni n procesele debitorilor cu privire la bunuri din patrimoniul lor si n procesele de imparteala ale debitorilor, d) dreptul creditorilor de a cere separatia de patrimoniu la moartea debitorului, e) punerea de peceti pe bunurile debitorului si inventarierea lor, la moartea debitorului, pentru a se evita sustragerea; f) dreptul creditorului de a introduce actiunea oblica; g) dreptul creditorului de a introduce actiunea pauliana;

declararea simulatiei,

h) dreptul creditorului de a introduce actiunea in

177

i) dreptul de a promova o actiune in plata creantei, de a cere anularea unei ipoteci constituite de catre debitor in favoarea unui alt creditor ori dreptul de a intenta actiunea in repetitiune pentru neplata unui bun ce nu era datorat. Actiunea oblica (indirecta sau subrogatorie)

Actiunea oblica a fost definita ca fiind acel mijloc juridic prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului sau atunci cnd acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite.
Pentru a se stabili domeniul de aplicare al actiunii oblice trebuie avute n vedere urmatoarele:

Creditorul chirografar va putea exercita numai actiunile privind drepturile care se afla n patrimoniul debitorulul si sunt pe cale de a se pierde
A.

debitorului n administrarea patrimoniului acestuia. care au un caracter exclusiv personal cum sunt :

B. Creditorul chirografar nu se va putea substitui C. Creditorul chirografar nu poate intenta acele actiuni

a) actiunile prin care se apara drepturile personale nepatrimoniale, precum: actiunile b) actiunile cu caracter patrimonial, care implica o apreciere subiectiva din partea titularului lor, cum ar fi: actiune a n revocare a unei donatii pentru ingratitudine,

178

revocarea donatiei ntre soti, acceptarea unei donatii, c) actiunile care privesc drepturi patrimoniale incesibile (neurmaribile), cum sunt: pensia de ntretinere, dreptul sa posede, sa foloseasca bunul, obiect al dreptului de uz si sa-i culeaga fructele numai pentru nevoile familiei sale. Fructele bunului, obiect al dreptului de uz, nu vor putea fi urmarite de creditorii uzuarului, tocmai datorita destinatiei lor. are ca obiect o casa de locuit si care permite titularului sau sa posede si sa foloseasca imobilul proprietatea altei persoane in scopul satisfacerii nevoilor sale de locuit si ale familiei sale. Conditiile exercitarii actiunii oblice A. Debitorul sa fie inactiv, adica sa neglijeze sau sa refuze intentarea actiunii, micsornd prin aceasta gajul general al creditorilor sai. B. Creanta pe care o are creditorul trebuie sa fie certa, adica sa fie ferma,sa fie lichida, adica sa aiba cuantumul determinat si sa fie exigibila, adica sa se poata executa (sa nu fie suspendata printr-un termen sau conditie). C. Creditorul trebuie sa aiba un interes serios si legitim pentru a exercita actiunea. Exista un asemenea interes atunci cnd prin neglijenta sau refuzul debitorului de a

Dreptul de uz este un drept real care permite titularului

Dreptul de abitatie este acel drept real imobiliar, care

179

cita actiunile corespunzatoare, acesta devine insolvabil sau i se agraveaza insolvabilitatea Efectele actiunii oblice

exceptiile si apararile pe care le-ar putea opune si debitorului, purta dreptul este readus in patrimoniul debitorului. care acesta a fost introdus in proces.
b) daca creditorul cstiga procesul, bunul asupra caruia c) actiunea este opozabila debitorului numai n cazul n

a) prtul actionat poate opune creditorului toate

Actiune pauliana (revocatorie)a fost definita ca fiind acea

actiune prin care creditorul poate cere desfiintarea pe cale judecatoreasca a acte/ar juridice ncheiate de debitor n vederea prejudicierii sale.
n dreptul actual, actiunea pauliana nu se indreapta impotriva debitorului ci impotriva tertului cu care debitorul a ncheiat actul, deoarece debitorul fiind n genere insolvabil, obligatia de a repara prejudiciul se concentreaza asupra tertului dobnditor.

Actele care nu pot fi revocate prin intermediul actiunii pauliene, acestea sunt urmatoarele: exclusiv personale, strns legate de persoana debitorului,
a) actele relative la drepturile neurmaribile sau la cele b) plata unei datorii exigibile facuta de un debitor, chiar

180

insolvabil, si chiar cu reacredinta nu poate fi atacata de ceilalti creditori. c) contractarea unor noi datorii. Debitorul si pastreaza dreptul de a-si administra patrimoniul si de a ncheia acte care sa duca la modificarea juridica a acestuia. Conditiile exercitarii actiunii pauliene A. Actul atacat sa fi creat un prejudiciu creditorului, care consta n faptul ca, prin acel act debitorul si-a cauzat sau si-a marit o stare de insolvabilitate existenta (eventus

damni).

B. Frauda debitorului, care consta in faptul ca debitorul a avut cunostinta de rezultatul pagubitor al actului fata de creditor. C. Creditorul sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila,in principiu, anterioara actului atacat.

Complicitatea tertului dobnditor la frauda debitorului. Complicitatea tertului consta n faptul ca prin
D.

acel act si-a dat seama ca vor fi prejudiciati creditorii debitorului, datorita insolvabilitatii acestuia. Aceasta conditie este necesara numai n cazul n care actul atacat este cu titlu oneros stabileasca prejudiciul pricinuit si frauda debitorului, nefiind necesara conditia complicitatii tertului dobnditor

Daca actul este cu titlu gratuit, este suficient sa se

181

la frauda. a) daca dobnditorul este cu titlu oneros si de bunacredinta, actiunea pauliana este in operanta fata de subdobnditor, b) daca tertul dobnditor este cu titlu oneros si de reacredinta sau este un doanditor cu titlu gratuit, impotriva subdobnditorului se poate introduce actiunea numai dacaactul este cu titlu gratuit sau, daca este cu titlu oneros, tertul sa fie de rea-credinta. Efectele actiunii pauliene A. Fata de tertul dobnditor actul este revocat,

Daca prejudiciul este inferior valorii obiectului contractat,

tertul poate pastra bunul dobndit, oferindu-i creditorului plata creantei.

Daca tertul dobnditor nu are un interes sa-1 despagubeasca pe creditorul reclamant, va trebui sa
restituie bunul primit de la debitor. obligat sa-l restituie.

Daca tertul a dobndit bunul cu titlu gratuit, el este Daca bunul este producator de fructe, tertul este obligat
sa le restituie din momentul chemarii sale n judecata, pretul primit,

Daca tertul a nstrainat bunul, el este obligat sa restituie

182

Daca tertul este de rea-credinta si a nstrainat bunul, el va

fi obligat sa plateasca daune-interese echivalente cu pretul primit ori cu valoarea bunului daca aceasta este superioara pretului vnzarii. B. Fata de debitor, actul revocat continua sa ramna n fiinta si sa-si produca efectele in raporturile cu tertul. Tertul dobnditor cu titlu oneros se va putea ndrepta mpotriva debitorului, printr-o actiune n garantie, pentru a obtine ceea ce a platit creditorului, mai precis pentru toata valoarea de care a fost lipsit prin actiunea creditorului urmaritor. C. Fata de ceilalti creditori ai debitorului, actiunea pauliana nu produce nici un efect, revocarea actului

profitnd numai creditorului care a introdus actiunea

Ceilalti creditori nu beneficiaza de efectul actiunii pauliene

Prin urmare, actiunea pauliana are un caracter individual, cel care a introdus actiunea exercitnd un drept propriu.

gajul comun al tuturor creditorilor si de a profita tuturor creditorilor.

Prescriptia actiunii paulieneTermenul de prescriptie al actiunii pauliene este de 30 de ani din ziua n care a fost facut actul fraudulos.

Efectul actiunii pauliene nu este de a reintoarce lucrul n

183

poate opune creditorului uzucapiunea de 10-20 de ani,

pentru ca aceasta uzucapiune se poate opune numai actiunilor reale. Garantiile personale. Fidejusiunea

De asemenea, tertul dobnditor de buna-credinta nu

Fidejusiunea a fost definita ca fiind un contract prin care o terta persoana, numita fidejusor, se obliga fata de creditorul altei persoane sa plateasca datoria debitorului daca acesta nu o va face el nsusi la scadenta.
Felurile fidejusiunii A. Fidejusiunea conventionala, cnd partile raportului obligational, debitorul si creditorul, cad de acord asupra necesitatii aducerii unui garant de catre debitor; B. Fidejusiunea legala, reglementata n art 1675 C. civ., atunci cnd printr-un text de lege debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pentru garantarea obligatiilor care-i revin. C. Fidejusiunea judecatoreasca, cnd ntr-o cauza litigioasa instanta judecatoreasca dispune aducerea unui fidejusor. Caracterele juridice ale fidejusiunii A. Este un contract accesoriul fata de obligatia principala a debitorului. Consecinte a) fidejusiunea urmeaza soarta obligatiei principale,

184

potrivit regulii accesorium sequitur principale, in privinta cauzelor de validitate si de stingere.

datoria debitorului si nu poate fi mai oneroasa se ntinde la toate accesoriile datoriei

b) ntinderea fidejusiunii nu poate.fi mai mare dect c) fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale

B. Este un contract consensual n sensul ca simplul acord de vointa al partilor (solo consensum) este suficient pentru ncheierea sa valabila. C. Este un contract esentialmente unilateral dnd nastere la obligatii numai in sarcina fidejusorului, nefiind supus regulii multiplului exemplar. D. Este un contract cu titlu gratuit, fidejusorul neurrnarind sa obtina un echivalent de la creditorul cu care a ncheiat conventia, n schimbul obligatiei sale. Conditiile privind persoana fidejusorului

exercitiu.

a) fidejusorul trebuie sa aiba capacitate deplina de b) fidejusorul trebuie sa fie o persoana solvabila.

c)fidejusorul sa aiba domiciliul in raza de competenta teritoriala a tribunalului unde trebuie executata obligatia.
Obligatii care pot fi garantate

185

Pot fi garantate orice fel de obligatii, inclusiv intuituu personae, n mod obisnuit garantndu-se obligatiile banesti. Pot fi garantate att obligatiile existente, ct si obligatiile viitoare sau chiar cele eventuale fiind lipsite de sanctiune, astfel nct fidejusorul nu se poate regresa mpotriva debitorului principal. Obligatia fidejusorului poate fi fidejusor [art. 1665 alin. (2) C. civ. Efectele fidejusiunii Raporturile dintre fidejusor si creditor garantata de

Obligatiile naturale nu pot fi garantate prin fidejusiune,

alt

Principiul care domina aceste raporturi este acela ca n caz de neexecutare din partea debitorului, creditorul poate urmari direct pe fidejusor,
A. Beneficiul de discutiune este facultatea oferita de lege fidejusorului, de a cere creditorului, sa urmareasca mai nti bunurile debitorului si numai n situatia n care nu va fi ndestulat, sa urmareasca bunurile sale (art. 1662

dezbaterea n fond a cauzei (limine litis

a) invocarea exceptiei sa aiba loc nainte de a se trece la

b) fidejusorul trebuie sa indice bunurile debitorului principal care pot fi urmarite si sa avanseze cheltuielile necesare urmaririi acestor bunuri, astfel nct creditorul sa nu fie prejudiciat cu nimic prin aceasta unnarire;

186

raspunde de toate daunele ce se vor cauza, eventual, creditorului prin urmarirea debitorului principal; tribunalului judetean unde trebuie sa se faca plata. Beneficiul de discutiune urmatoarele situatii: nu poate fi
d) bunurile indicate sa se afle in raza teritoriala a

c) este necesar ca fidejusorul sa-si ia angajamentul ca va

invocat

in

obligat n mod solidar cu debitorul principal,

- cnd fidejusorul a renuntat la acest beneficiu ori s-a - in cazul fidejusiunii judecatoresti (art. 1677, 1678 C. civ

Efectele beneficiului de discutiune sunt unnatoarele:

- suspenda si amna urmarireafidejusorului de catre creditor;

urmarirea debitorului principal a satisfacut creanta creditorului. B. Beneficiul de diviziune este tot o
facultate recunoscuta fidejusorului, n cazul n care mai multi fidejusori garanteaza fata de acelasi creditor pentru una si aceeasi datorie. Problema se pune n cazul n care sunt mai multi fidejusori care garanteaza aceeasi datorie. fiecare dintre fidejusori raspunde pentru ntreaga datorie Beneficiul de diviziune nu fidejusorul a renuntat la el poate fi invocat daca

- reduce obligatia fidejusorului, in limita in care

187

Beneficiul de diviziune nu se poate invoca n raporturile dintre cofidejusori, Insolvabilitatea unuia dintre cofidejusori va fi suportata de ceilalti, n afara de doua cazuri de exceptie: a) cnd creditorul a divizat urmarirea prin vointa sa (art. 1668 C. civ.); b) cnd unul sau toti ceilalti fidejusori au devenit insolvabili dupa ce cofidejusorul fata de care a nceput urmarirea a invocat beneficiul de diviziune. . Raporturile dintre fidejusor si debitorul principal

Fidejusorul poate recupera de la debitor suma platita,

Regresul fidejusorului contra debitorului principal este de esenta fidejusiunii.

Temeiul regresului, de regula, il constituie subrogatia legala n drepturile creditorului platit Regresul se poate ntemeia si pe mandat sau gestiunea de afaceri,
Fidejusorul pierde dreptul la orice regres mpotriva debitorului principal, cnd:

instiintat pe debitor

a) daca a platit fara sa fi fost urmarit si fara sa fi b) daca nu l-a instiintat pe debitor despre efectuarea

188

platii, iar acesta a platit a doua oara

Raporturile dintre fidejusori Daca mai multi fidejusori au garantat pentru unul si acelasi debitor, fidejusorul care a platit are o actiune n regres divizibila mpotriva celorlalti fidejusori (art. 1674 C. civ.), dar numai n cazurile expres prevazute de lege a) fidejusorul care a platit a fost urmarit n judecata de catre creditor; b) cnd debitorul este n stare de faliment sau de insolvabilitate; c) cnd debitorul s-a ndatorat sa-l elibereze de datorie ntr-un anumit termen, care a expirat; d) cnd datoria principala a ajuns la scadenta etc. Stingerea fidejusiunii Fidejusiunea se poate stinge pe cale directa sau indirecta. A. Fidejusiunea se stinge n mod indirect, ca urmare a stingerii obligatiei principale, B. Fidejusiunea se poate stinge si n mod direct, independent de soarta obligatiei principale, aplicndu-se modurile generale de stingere a obligatiilor (art. 1679 C. civ.), cum sunt:

189

a) remiterea de fidejusiune; b) confuziunea intervenita ntre patrimoniul creditorului si cel al fidejusorului. c) compensatia opusa de fidejusor creditorului etc. nsa, fidejusiunea se poate stinge printr-un mod specific, independent de soarta obliatiei principale, numit cedentarum actionum, cnd din culpa creditorului, fidejusorul nu ar mai avea posibilitatea prin plata datoriei principale, sa dobndeasca privilegiile si ipotecile de care beneficia creditorul (art. 1682 C. civ.). Garantiile reale Contractul de gaj - acel contract prin care debitorul sau o alta persoana remite creditorului sau unui tert un bun mobil corporal sau incorporal, n vederea garantarii executarii unei obligatii . Dupa modul n care se stabileste obligatia de a constitui gajul, acesta poate fi: a) gajul conventional, prin care partile convin asupra necesitatii constituirii gajului; b) gajul legal, prin care legea obliga anumite persoane sa constituie un gaj, cum este L. nr. 22/1969; c) gajul judecatoresc, prin care instanta dispune instituirea sa, cum este cazul cautiunii prevazute n caz de executie vremelnica (art. 269 C. proc. civ.).

190

Caracterele contractului de gaj a) este un contract accesoriu, deoarece nu are o existenta de sine statatoare, presupunnd existenta unei obligatii principale pe care o garanteaza. b) gajul cu deposedare este un contract real, deoarece nu i-a nastere dect prin remiterea efectiva a bunului gajat. Daca contractul de gaj este fara deposedare. atunci acesta este un contract consensual. c) este un contract unilateral, deoarece da nastere la obligatii numai in sarcina creditorului d) este un contract indivizibil, deoarece bunul mobil este afectat in intregime garantarii datoriei e) este un contract formalist, deoarece inscrisul trebuie notificat debitorului creantei gajate; f) este un contract constitutiv de drepturi, deoarece prin el se constituie dreptul real de gaj, obligatiile si drepturile nascute din raportul juridic de gaj fiind noi, necunoscute deci inainte de incheierea lui; g) contractul de gaj este un act juridic cu caracter

patrimonial

h) contractul de gaj este un contract care poate fi afectat de modalitati, termen, conditie. Conditii de validitate

191

trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu si sa fie proprietarul bunului gajat.

A. Persoana care constituie gajul, debitorul sau un tert,

B. Obiectul gajului l poate constitui numai bunurile mobile corporale sau incorporale, consumptibile sau neconsumptibile, individual determinate sau generice, numai dacase afla n circuitul civil. C. Pentru a se putea asigura opozabilitatea si posibilitatea de proba a gajului sunt necesare mai multe formalitati, a) gajul trebuie constatat printr-un nscris nregistrat in regula [art. 1686 alin. (3) C. civ], care poate fi autentic sau sub semnatura privata, fiind necesar numai ad probationem

creanta),

b) daca obiectul gajului este un bun mobil incorporal (o

indiferent de valoarea datoriei

ntocmirea

unui

nscris

este

obligatorie,

c) n cazul cambiilor si biletelor la ordin, gajul poate fi constituit prin gir cu clauza"valoare n garantie" sau o alta clauza din care sa rezulte ca au fost date n gaj; d) gajul asupra actiunilor, partilor sociale si obligatiunilor nominale ale societatilor comerciale se face prin transfer nscris n registrele societatii. Efectele gajului Contractul de gaj da nastere unui drept real accesoriu A. Dreptul de retentie n cazul gajului cu deposedare,

192

care da posibilitatea creditorului sa refuze restituirea bunului gajat pna la achitarea ntregii datorii, a dobnzilor si a spezelor datoriei B. Dreptul de urmarire, care da posibilitatea creditorului de a revendica bunul gajat din mna oricuis-ar gasi. C. Dreptul de preferinta, care confera creditorului posibilitatea de a fi platit cu prioritate din pretul bunului gajat, fata de alti creditori. a) n cazul in care debitorul nu-si plateste datoria, creditorul are urmatoarele drepturi privind realizarea gajului:

contul creantei

- poate cere instantei sa-i aprobe sa retina lucrul in - poate cere vnzarea lucrului la licitatie, urmnd a fi b) nsa contractul de gaj da nastere si la anumite - obligatia de conservare a bunului gajat,

platit cu preferinta

obligatii in sarcina creditorului:

veniturile acestuia.

- obligatia de a nufolosi si de a nu-si insusi fructele si

- obligatia de a restitui bunul gajat imediat ce i-a fost platita creanta in intregime de catre debitor c) De asemenea si debitorul are anumite obligatii, dupa

193

cum urmeaza: - obligatia de a despagubi pe creditor pentru toate cheltuielile necesare si utile facute cu conservarea bunului

provocate de bunul gajat ca urmare a unor vicii de structura. Aceasta actiune se numeste actio pignoratitia contraria;
- obligatia de a se abtine de la deturnarea obiectului gajat sau de la distrugerea acestuia, n cazul gajului fara deposedare. Stingerea gajului A. Gajul se poate stinge pe cale accesorie, ca o consecinta a stingerii obligatiei principale. B. Contractul de gaj se poate stinge si pe cale principala, independent de obligatia principala, prin modurile obisnuite de stingere a obligatiilor n general, precum: renuntarea creditorului la garantie, pieirea totala a bunului gajat din cauza de forta majora etc. Contractul de garantie reala mobiliara (gajul electronic) - drept real accesoriu, ce are ca obiect un bun mobil,

- obligatia de a despagubi pe creditor pentru daunele

afectat garantarii unei obligatii civile sau comerciale. nascuta din orice contract, ncheiat ntre persoane fizice sau juridice.
Caractere juridice

194

a) este un contract consensual, putndu-se ncheia prin simplu acord de vointa al celor doua parti, nsa legea garantiilor prevede ncheierea sa n forma scrisa b) este un cofltract bilateral (sinalagmatic), deoarece da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti c) este un drept real mobiliar, creditorul garantat bucurndu-se de dreptul de urmarire si de dreptul de preferinta, d) este un drept accesoriu, nsotind creanta pe care o garanteaza si avnd soarta juridica a acesteia. e) este indivizibil, bunul mobil fiind afectat n ntregime pentru garantarea obligatiei principale. f) contractul de garantie este titlu executoriu, astfel ca n cazul n care debitorul nu va ndepllini obligatia garantata, creditorul va putea sa execute garantia n temeiul contractului, nvestit cu formula executorie, n conditiile legi. Domeniul de aplicare a) toate cesiunile drepturilor de creanta, chiar daca cesiunea nu are drept scop garantarea executarii unei obligatii; b) vnzarile conditionate, precum si orice alte acte

juridice, indiferent de forma sau de denumirea lor, termen mai mare de un an;

c) toate formele de nchiriere, inclusiv orice leasing, pe un d) contractele de consignatie, care au ca obiect bunuri prevazute la art. 6 din lege, daca valoarea bunului care urmeaza a fi vndut este mai mare dect echivalentul n lei al sumei de 1000 euro. Constituirea garantiei reale mobiliare Garantiile reale mobiliare se constituie numai pe baza unui

195

contract de garantie Contractul de garantie reala mobiliara se ncheie ntre partile contractante care poarta denumirea de creditor si debitor, avnd ca obiect bunurile prevazute de lege. a) prin indisponibilizarea valorilor conform regulilor pietii pe care sunt tranzactionate; b) prin conventie, pentru valorile necotate pe o piata autorizata; b) prin andosarea valorilor. Obiectul garantiei reale mobiliare a) orice bun mobil corporal sau incorporal, individual determinat sau generic fungibil sau nefungibil b) o universalitate de bunuri mobile c) bunurile mobile prin anticipatie, cum sunt padurile, mineralele si hidrocarburile etc. [arl. 6 alin. (5) lit. j)]; d) bunurile mobile accesorii ale unui imobil, e) bunurile imobile prin destinatie reglementate de arl. 467, 468 C. civ.; f) produsele bunului ce formeaza obiectul garantiei g) un bun viitor, garantia reala producndu-si efectul in momentul in care debitorul obtine proprietatea asupra bunului respectiv. Obligatiile garantate

196

a) orice obligatie de a da, a face sau de a nu face; b) obligatiile pure si simple; c) obligatiile prezente sau viitoare. d) obligatii afectate de modalitati e) obligatiile indivizibile obligatiile solidare, deoarece indivizibilitatea este o solidaritate mai accentuata; f) obligatiile exprimate in moneda nationala sau moneda

straina

Publicitatea contractului de garantie mobiliara - se realizeaza, potrivit art. 29 alin. (1) din L. nr. 99/1999, prin inscrierea avizului de garantie reala la Arhiva Electronica

de Garantii Reale Mobiliare.

Se face in scopul de a asigura opozabilitatea fata de terti si de a stabili ordinea de prioritate nscrierea unui aviz de garantie isi produce efectele timp de 5 ani, existnd insa posibilitatea, pentru creditor, de reinnoire nainte de expirarea acestui termen. 1. Reguli speciale de publicitate a) daca obligatia garantata nu depaseste echivalentul n lei al sumei de 300 Euro, publicitatea se poate face fie prin nscrierea unui aviz de garantie reala la Arhiva Electronica, fie prin luarea n posesie a bunului afectat garantiei.

197

b) cnd garantia reala se constituie pe sume de bani, valori mobiliare sau titluri reprezentnd bunuri, precum si cecuri, bilete la ordin, iar transferul presupune posesia sau andosarea, atunci publicitatea se face numai prin posesia sau andosarea acestora; c) cnd garantia reala se constituie pe valori mobiliare, care pot fi transferate prin simpla nregistrare n registrele ce deservesc piata de valori mobiliare, publicitatea se realizeaza prin simpla nregistrare; d) publicitatea garantiilor sau sarcinilor reale constituite asupra vapoarelor si avioanelor se realizeaza prin nregistrarea unei formular de aviz de garantie reala n registrul unde se afla nregistrat titlul de proprietate asupra acestora. 2. Efectele indeplinirii formalitatilor de publicitate Garantia reala mobiliara devine opozabila tertilor, inclusiv celor care dobndesc dreptul de proprietate sau un alt drept asupra bunului mobil afectat garantiei, ulterior ndeplinirii acestei formalitati. De la data ndeplinirii formalitatilor de publicitate se determina si ordinea de prioritate a creditorilor aceluiasi debitor 3. Exceptii de la publicitatii mobiliare prioritatea dobndita potrivit

a) garantia reala constituita in favoarea vnzatorului

198

bunului sau a creditorului al carui mprumut a facut posibila cumpararea bunului, are prioritate asupra unei garantii reale anterioare sau asupra altei sarcini b) garantia reala asupra recoltei sau asupra produselor ce se vor obtine din valorificarea acesteia, constituita in scopul obtinerii de catre debitor a fondurilor necesare pentru a o produce sau constituita in perioada de crestere a plante lor ori in cursul unei perioade de 6 luni inainte de recoltare, are prioritate asupra oricarei alte garantii reale sau sarcini din momentul nscrierii la arhiva. c) garantia reala asupra pasarilor, bovine lor, cabalinelor, ovinelor, porcinelor si pestelui sau asupra produselor lor, constituita in scopul asigurarii fondurilor care sa i permitadebitorului achizitionarea de nutreturi, medicamente sau hormoni pentru hrana sau tratarea animalelor, are prioritate asupra oricarei alte garantii reale sau sarcini constituite pe acelasi bun ori pe utilitatile lui, alta dect garantia reala constituita Efectele garantiei reale mobiliare- anumite drepturi si obligatii. 1. Drepturile si obligatiile creditorului A. Drepturile creditorului

s-ar afla.

a) dreptul de a urmari bunul n minile oricarei persoane b) dreptul de a i se plati de catre debilor cheltuielile

199

rezonabile, inclusiv cele pentru asigurare si plata oricaror taxe,

c) dreptul de a percepe fructele sau dobnzile bunului afectat garantiei, n contul debitorului, d) dreptul de a transmite garantia reala mobiliara.

a facut cu depozitarea bunului si pastrarea bunului, avnd un drept de retentie asupra bunului, pna la plata acestor
cheltuieli. B. Obligatiile creditorului:

e) dreptul de a primi de la debitor cheltuielile pe care le-

proprietar,

a) obligatia de a ntretine bunul si de a-l folosi ca un bun b) obligatia de a restitui bunul afectat garantiei, n

situatia n garantata,

care

debitorul

ndeplineste

obligatia

2. Drepturile si obligatiile debitorului A. Drepturile debitorului: a) dreptul de a administra si de a dispune de bunul afectat

garantiei si de produsele acestuia

b) dreptul de a cere fostului creditor sa i se predea bunul,

n situatia n care si-a executat obligatia

c) debitorul are dreptul la o suma echivalenta cu 30% din

200

valoarea obligatiei garantate existente la momentul

vnzarii sau la diferenta dintre pretul pietei si pretul de vnzare, n functie de care dintre ele este mai ridicat, precum, si la despagubiri pentru orice daune rezultnd din vnzarea cu rea-credinta, daca creditorul vinde bunul afectat garantiei cu ncalcarea prevederilor legii garantiilor; d) dreptul debitorului de a solicita creditorului la orice

moment o declaratie cu privire la valoarea obligatiei garantate care este datorata la respectiva data,
e) debitorul are dreptul sa constituie o a doua garantie

reala pe acelasi bun.

B. Obligatiile debitorului: a) de a-si ndeplini obligatia prevazuta n contract, asa dupa cum partile au stabilit ca ea se va executa; b) obligatia de a preda bunul, obiect al garantiei, c) obligatia de a ntretine bunul si de a-l folosi ca un bun proprietar, prin exercitarea actelor de conservare necesare unei bune functionari a acestuia, n caz contrar putndu-se constitui un sechestru asupra bunului n favoarea creditorului; d) obligatia, cnd este cazul de a tine evidenta contabila a bunurilor afectate garantiei sau, a produselor acestuia; e) obligatia de a nu distruge sau degrada bunul din

201

neglijenta
Procedura de executare instituita prin titlul VI din L. nr. 99/1999 1. Dreptul de optiune al creditorului - creditorul are dreptul de a trece la realizarea garantiei, avnd posibilitatea de a opta ntre procedura de executare reglementata de Codul de procedura civila si cea privind executarea garantiei reale mobiliare, reglementata potrivit dispozitiilor din titlul VI al L. nr. 99/1999. Stingerea garantiei reale mobiliare a) garantia reala mobiliara se stinge indirect, ca urmare a stingerii obligatiei principale b) garantia reala mobiliara se poate stinge si direct, independent de raportul obligational principal, astfel: desfiintarea dreptului de proprietate al debitorului asupra bunului afectat garantiei, renuntarea creditorului la garantie, desfiintarea contractului de garantie reala mobiliara, adjudecarea bunului n cadrul procedurii de executare declansata de unul dintre creditori. Arhiva Electronica de Garantii Mobiliare Reprezinta un sistem de evidenta a prioritatilor garantiilor reale mobiliare, structurata pe persoane si pe bunuri. Opozabilitatea fata de terti a unei garantii reale mobiliare va putea fi invocata, conform art. 1182 C. civ., de la data

202

efectuarii formalitatilor de publicitate care constau n nregistrarea avizului de garantie la Arhiva. Arhiva este exploatata prin concesionare de catre Guvern, catre persoane fizice sau juridice, ce ntrunesc anumite cerinte si numite operatori. Arhiva va fi organizata ntr-o baza de date unica, usor accesibila, care va reflecta corect si la zi informatiile, va nscrie avizele de garantii reale si alte mentiuni, fara a exercita controlul de legalitate sau de alta natura asupra acestora. Ipoteca - drept real accesoriu care are ca obiect un bun

imobil al debitorului sau al altei persoane, fara deposedare, care confera creditorului ipotecar dreptul de a urmari imobilul n stapnirea oricui s-ar afla si de afi platit cu prioritate fata de ceilalti creditori din pretul acelui bun
Caracterele generale ale ipotecii A. este un drept real asupra unui imobil care confera titularului sau cele doua atribute: atributul urmaririi bunului n minile oricui s-ar afla si atributul de preferinta privind satisfacerea cu prioritate a creantei sale fata de ceilalti creditori. B. este un drept accesoriu, deoarece insoteste si garanteaza un drept principal, C. este o garantie imobiliara, deoarece numai bunurile imobile se pot ipoteca

203

D. este o garantie specializata, sub un dublu aspect: poate fi constituita numai asupra unui imobil sau imobile individual determinate (art. 1774 C. civ.) si, totodata, pentru garantarea unei creante a carei valoare este determinata Prin urmare, specializarea ipotecii, implica consemnarea ad validitatem, n cuprinsul actului constitutiv de ipoteca, a trei operatiuni: a) indicarea naturii si situatiei fiecarui imobil afectat garantiei ipotecare de debitorul garant ipotecar sau, dupa caz, de fidejusorul ipotecar ori e catre acestia mpreuna; b) precizarea prin act a sumei pentru care ipoteca este constituita; c) stabilirea cauzei obligatiei garantate. E. ipoteca este indivizibila (art. 1746 C. civ.), imobilul fiind afectat n ntregime pentru garantarea creantei ipoteca continua sa existe asupra intregului imobil chiar daca a fost platita o parte din datorie Felurile ipotecii a) ipoteca conventionala, atunci cnd ia nastere din conventia partilor, n formele prevazute de lege [art. 1749 alin. (2) C. civ].;

204

b) ipoteca legala, cnd ia nastere n virtutea unei dispozitii speciale a legii Ipoteca conventionala - este aceea care ia nastere prin conventia partilor, cu respectarea formelor cerute de lege

Conditii de fond
A. cel ce constituie ipoteca trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu, avnd capacitatea de a nstraina imobilul B. cel ce constituie ipoteca trebuie sa aiba calitatea de proprietar actual al bunului, deoarece nimeni nu poate dispune de drepturile altuia n cazul desfiintarii dreptului de proprietate al celui care a constituit ipoteca, se va anula si ipoteca conform principiului, resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, cu exceptia urmatoarelor situatii (ipoteca nu se stinge): - revocarea unei donatii pentru ingratitudinea donatarului, nstrainarile facute de acesta, precum si ipotecile constituite asupra imobilului donat vor ramne neatinse (art. 834 C. civ.); - pna la moarte a lui de cujus, reductiunea pentru ntregirea rezervei succesorale, nu afecteaza pe tertii care au dobndit ipoteci de la donator asupra imobilului donat (art. 655 C. civ.); - raportul succesoral datorat ntre descendenti, nu

205

desfiinteaza ipotecile constituite de descendentul donatar supus raportului (art. 765 si 769 C. civ) n cazul mostenitorului aparent de buna-credinta, actele de dispozitie asupra bunurilor succesorale, inclusiv constituirea de ipoteci, sunt opozabile adevaratului mostenitor, conform principiului error communis facit jus:

Conditii de forma
Contractul de ipoteca fiind un contract solemn, ipoteca conventionala este valabila numai daca este ncheiata in forma autentica (art. 1772 C. civ.), forma ceruta ad validitatem, sub sanctiunea nulitatii absolute. Formele de publicitate a ipotecii tin numai de opozabilitatea acesteia fata de terti si nu de solemnitatea contractului. Ipoteca legala - ia nastere n virtutea unei dispozitii speciale a legii (art. 1749 C. civ.), fara a fi necesara ncheierea unui contract de ipoteca.

Ipotecile legale prevazute de Codul civil (art. 1753 C. civ. ) sunt:

a) ipoteca femeii maritate asupra bunurilor barbatului (abrogata); b) ipoteca minori lor si interzisilor asupra bunurilor tutorelui (abrogata); c) ipoteca statului, a comunelor si a stabilimentelor

206

publice asupra mnuitorului de bani publici.

Ipoteca prevazuta de L. nr. 22/1969, modificata prin L. nr. 54/1994

Legea impune celui care angajeaza o persoana n functia de gestionar, sa constituie ipoteca asupra unor bunuri imobile, proprietatea acestuia sau a unei terte persoane, pentru garantarea eventualelor pagube produse unitatii de catre gestionar. ipoteca se constituie printr-un contract scris, flira a fi necesara forma autentica. Ipoteca prevazuta de O.G. nr. 61/2002 Se prevede posibilitatea pentru organul de executare, n cadrul procedurii urmaririi silite reglementate prin acest act normativ, de a cere instantei de judecata sa dispuna nfiintarea unei ipoteci asiguratoare asupra bunurilor imobile care apartin debitorului sau a persoanelor care raspund solidar cu acesta. Ipoteca prevazuta de Codul de procedura penala Organul de urmarire penala sau instanta de judecata care au dispus instituirea unui sechestru, trebuie sa ceara luarea unei inscriptii ipotecare, n baza actului prin care sa dispus sechestrul si a procesului-verbal de sechestru (art 166 C. proc. pen.). Ipoteca prevazuta n alte legi speciale Creditele acordate de catre CEC, pentru cumpararea unei

207

locuinte, se vor garanta prin constituirea unei ipoteci asupra locuintei dobndite, nscrierea ipotecii urmnd a se face pe baza contractului de mprumut, la cererea CEC. Ipoteca legala o gasim prevazuta n L nr. 190/1999 privind creditul ipotecar. Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare reprezinta o operatiune necesara, determinata de lipsa acuta de locuinte existenta pentru o mare parte a populatiei. Publicitatea ipotecii 1.Scopul publicitatii

Prin nscrierea ipotecii, aceasta devine opozabila fata de terti, de la data nregistrarii cererii.
2. Formalitatile nscrierii ipotecii conventionale Pentru a se putea nscrie ipoteca conventionala, ambele parti, direct sau prin mandatarii lor cu procura autentica, trebuie sa se prezinte la judecatorie, cu actul autentic de constituire a ipotecii (art. 1781 C. civ.). Judecatorul, dupa verificarea actului, dispune prin ncheiere nscrierea ipotecii, facnd mentiune pe actul original, cu privire la data si numarul de ordine al nscrierii (art. 1782 C. civ.). 3. Formalitatile inscrierii ipotecii legale n cazul ipotecii legale nu mai este necesara prezenta ambelor parti la judecatorie, fiind suficient ca numai creditorul sau mandatarul acestui a sa fie prezent si sa

208

ceara inscriptia ipotecii, n virtutea titlului (art. 1783 C.

civ.).

4. Radierea si reducerea inscriptiilor ipotecare n cazul n care datoria a fost achitata in ntregime, ipoteca ramne fara obiect, nscrierea ei trebuind sa fie stearsa. Daca plata a fost facuta partial, inscriptia se va restrnge, prin operatia numita reducerea inscriptiei. Efectele ipotecii A. Efectele fata de debitor. Debitorul este cel caruia i apartine imobilul ipotecat si care pastreaza, n principiu, toate atributele dreptului de proprietate: posesia, folosinta si dispozitia juridica. El are dreptul de a culege fructele, sa le consume sau sa le nstraineze, ca orice proprietar. Debitorul poate transmite imobilul ipotecat, care se va transmite catre noul dobnditor grevat cu sarcinile reale, binenteles daca aceste sarcini sunt conservate potrivit legii. Orice act de nstrainare a imobilului ipotecat dupa declansarea procedurii executarii silite, va fi lovit de nulitate B. Efectele fata de creditor. Creditorul care si-a conservat dreptul prin inscriptia ipotecara, are recunoscut un drept real accesoriu, fara deposedarea proprietarului, care-i confera cele doua atribute specifice. Astfel

209

creditorul are un drept de urmarire a imobilului n mna oricui s-ar gasi drept de preferinta fata de ceilalti creditori ai debitorului, C. Efectele fata de tertii dobnditori ai imobilului. Problema se pune numai n situatia n care debitorul nstraineaza imobilul ipotecat, iar debitorul nu-si plateste datoria. a) tertul poate opune creditorului anumite exceptii, cum sunt: stingerea datoriei, nulitatea actului de ipoteca, nulitatea inscriptiei, exceptia de garantie contra evictiunii dacacreditorul este mostenitorul vnzatorului etc. b) tertul poate plati datoria debitorului, caz in care se subroga in drepturile creditorului, putnd urmari la rndul sau pe debitor [art. 1108 alin. (2) C. civ.]; c) tertul poate recurge la purga ipotecii, procedura care este reglementata de art. 18011814 C. civ. Ea consta in oferta pe care tertul o face creditorului de a-i plati datoriile si sarcinile ipotecare, pna la concurenta pretului imobilului stipulat prin actul de nstrainare sau pna la concurenta valorii imobilului, daca acesta a fost dobndit cu titlu gratuit, chiar daca creantele nu au ajuns la scadenta. Daca creditorul accepta oferta si tertul plateste pretul, imobilul va fi degrevat de ipoteci. d) tertul poate delasa (abandona) imobilul n mna creditorului, caz in care urmarirea se va face fara participarea sa

210

e) tertul poate lasa ca procedura executarii silite sa-si urmeze cursul impotriva sa. Transmisiunea ipotecii

Dreptul de ipoteca se poate transmite prin acte juridice odata cu creanta sau separat de aceasta. De regula se
transmite o data cu creanta

Cesiunea ipotecii se poate face n folosul unui alt creditor sau n favoarea imobilului ipotecat, si poate fi totala cnd
se face in favoarea unui alt creditor ipotecar sau a unui creditor chirografar sau partiala, cnd se face asupra rangului sau a dreptului de urmarire.

care poate fi totala (att dreptul de urmarire ct si cel de preferinta), care se face in favoarea unui alt creditor ipotecar sau a dobnditorului imobilului, ori partiala (fie numai dreptul de urmarire, fie numai dreptul de preferinta). Stingerea ipotecii A. Stingerea pe cale accesorie, ca urmare a stingerii raportului de obligatie garantat, precum plata, B. Stingerea pe cale principala, n cazul n care se stinge numai ipoteca, raportul obligational principal ramnnd n vigoare. Aceasta se poate realiza prin: a) renuntarea creditorului la ipoteca (art. 1800 alin. (1)

Transmiterea ipotecii poate avea loc si prin renuntare,

211

pct. 2 c. civ.]. Renuntarea poate fi expresa sau tacita,

b) purga obtinuta de dobnditorul imobilului c) prescriptia cnd imobilul este dobndit de un tert prin uzucapiune (art. 1800 alin. (1) d) anularea actului constitutiv al ipotecii; e) rezolutiunea dreptului de proprietate al constituientului

ipoteci

f) prin con fuziune, adica aceeasi persoana ntruneste att calitatea de creditor ipotecar, ct si cea de proprietar al bunului ipotecat; g) pieirea imobilului, ipoteca stramutndu-se despagubirilor primite (art. 1721C. civ.); asupra

h) exproprierea imobilului, ipoteca se stramuta asupra justei si prealabilei despagubiri (art. 28 din L. nr. 33/1994). Privilegiile - dreptul unui creditor de a fi platit cu prioritate fata de alti creditori, n considerarea calitatii creantei sale. Privilegiile, in afara de privilegiul creditorului gajist, rezulta intotdeauna din lege si prin urmare sunt de stricta interpretare, fiind exceptii de la regula conform careia patrimoniul debitorului formeaza gajul general al creditorilor. Clasificare

212

A. Privilegii generale, care la rndullor sunt: a) privilegii generale asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului (art. 1727 C. civ.); b) privilegii generale asupra tuturor bunurilor mobile ale debitorului (art. 1729 C. civ.). B. Privilegii speciale asupra anumitor bunuri mobile ale debitorului (art. 1730 C. civ.). C. Privilegii speciale asupra anumitor bunuri imobile ale debitorului (art. 1737), adevarate ipoteci privilegiate. Efectul principal al oricarui privilegiu ii constituie dreptul de preferinta al creditorului privilegiat, ceea ce inseamna ca indiferent daca urmarirea a fost declansata din initiativa sa sau a unui alt creditor, el va fi preferat in cadrul operatiunii de imparteala a pretului obtinut din vnzare. Privilegiile generale 1. Codul civil A. Privilegiile generale asupra tuturor bunurilor mobile si imobile, care sunt: a) privilegiul cheltuieli/or de judecata, conform caruia creditorul care a facut cheltuieli in proces sau in timpul executarii silite, de care au beneficiat si ceilalti creditori, are dreptul sa le recupereze cu preferinta din sumele ce formeaza obiectul urmaririi

213

b) privilegiul statului pentru impozite B. Privilegiile generale asupra bunurilor mobile, care se pot extinde si asupra imobilelor, dupa ce n prealabil, din aceste imobile, s-au despagubit creditorii ipotecari ori cei cu privilegii imobiliare (art. 1729 C. civ.). Ordine: a) privilegiul cheltuielilor de judecata facute in interesul comun al creditorilor. b) privilegiul cheltuielilor de nmormntare a debitorului. c) privilegiul cheltuielilor pentru ngrijire ultimei boli facute in decurs de un an inaintea decesului. d) privilegiul drepturilor banesti ale salariatilor; e) privilegiul obiectelor de subzistenta date debitorului si familiei sale in decurs de 6 luni. 2. Modificarea ordinii de preferinta prin art. 409 C. proc. civ. In cazul in care urmarirea are drept obiect salariul cuvenit persoanelor incadrate in munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului: a) obligatiile de ntretinere sau alocatia pentru copii; b) plata despagubirilor pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale;

214

c) plata datoriilor catre stat provenite din impozite si taxe; d) plata despagubirilor pentru repararea pagube lor pricinuite proprietatii socialiste. Prin disparitia proprietatii socialiste, acest text trebuie interpretat n sensul ca se refera la pagubele pricinuite bunurilor care apartin domeniului public, deoarece numai proprietatea publica are un regim preferential fata de proprietatea privata; . e) toate celelalte datorii, care se aplica si sumelor provenite n baza dreptului de autor sau inventator, remuneratiei cuvenite membrilor cooperativelor mestesugaresti, precum si pensiilor de orice fel. 3. Modificarea ordinii de preferinta prin O.G. nr 61/2002 cu modificarile si completarile uiterioare In cazul n care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori a) creantele reprezentnd cheltuielile de orice fel, tacute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie; b) creantele reprezentnd salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, c) creantele rezultnd din obligatii de ntretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

215

d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, e) creantele rezultnd din mprumuturi acordate de stat; f) creantele reprezentnd despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite; g) creantele rezultnd din mprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi; h) creantele reprezentnd amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; i) alte creante. 4. Ordinea de preferinta stabilita prin L. nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului Potrivit art. 106 alin. (1) din lege fondurile obtinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, constituite ca ipoteci sau ca alte garantii reale n favoarea creditorilor, vor fi distribuite in urmatoarea ordine: a) taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vnzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata retributiilor persoanelor angajate in conditiile art. 22; b) creantele creditorilor garantati, cuprinznd tot

216

capitalul si dobnzile. Privilegii speciale mobiliare - poarta asupra unui anumit bun determinat sau a unor bunuri determinate din patrimoniul debitorului, din pretul caruia creditorul se va ndestula cu preferinta. 1. Privilegii speciale mobiliare intemeiate pe ideea de gaj a) privilegiul chiriifor si arenzilor (art. 1730 pct. 1 C. civ.). Acest privilegiu confera proprietarului un adevarat drept de gaj asupra bunurilor mobile (mobilierul) ale chiriasului sau asupra recoltei anului n curs si asupra a tot ce serveste la exploatarea terenului arendat, pna la plata chiriei sau arenzii. b) privilegiul creditorului gajist (art. 1730 pct. 3 C. civ.), fiind consecinta dreptului de gaj asupra unui bun, prevazut de art. 1686 alin. (1) C. civ.; c) privilegiul hangiului (art. 1730 pct. 6 C. civ.), care confera hangiului sau hotelierului un privi.legiu asupra bagajelor aduse de clienti, pentru recuperarea sumelor datorate pentru cazare, la care se poate adauga dupa caz si serviciile oferite d) privilegiul carausului (art. 1730 pct. 7 C. civ.), este recunoscut pentru creanta cheltuielilor de transport si a celor accesorii transportului. Privilegiul dureaza ct timp lucrul este la caraus si 24 de ore de la predarea lucrului destinatarului.

217

2. Privilegii speciale mobiliare intemeiate pe ideea sporirii patrimoniului debitorului a) privilegiul vnzatorului unui bun mobil al carui pret nu a

fost platit de cumparator

b) privilegiul arendasului pentru plata sumelor datorate

pentru seminte, cheltuiala recoltei anului curent si pentru instrumentele de exploatare agricola
3. Privilegii speciale mobiliare intemeiate pe ideea conservarii unor bunuri in patrimoniul debitorului Privilegiul se exercita asupra pretului bunului, fiind garantate numai cheltuielile necesare si utile. Cheltuielile de mbunatatire a lucrului nu se bucura de acest privilegiu, ci numai de dreptul de retentie. Concursul intre privilegiile speciale mobiliare Ordine : a) cheltuielile pentru conservarea bunului premerg celelalte privilegii speciale mobiliare [art. 1732 alin. (1) C.

civ.};

b) privilegiul creditorului gajist, hangiului si carausului premerg pe cel al vnzatorului neplatit al bunului mobil, cu exceptia cazului cnd au stiut ca pretul nu era platit, cnd au primit bunul [art. 1733 alin. (1) C. civ.]; c) privilegiullocatorului premerge privilegiul vnzatorului neplatit, afara de faptul n care vnzatorul a ncunostintat locatorul, ca pretul nu era nca platit [art. 1733 alin. (2) C.

218

civ.];
d) privilegiul vnzatorului de seminte sau de instrumente agricole, care se exercita asupra pretului recoltei, respectiv asupra pretului acestor instrumente, premerg privi legiului locatorului de imobile (art. 1734 C. civ.); e) concursul ntre creditorii cu privilegii pentru cheltuieli de conservare se rezolva n favoarea celui care a facut ultimele cheltuieli, deoarece a conservat gajul celorlalti creditari; f) n cazul concursului dintre vnzatorii succes ivi de mobile, privilegiul apartine celui care a vndut a doua oara fata de cumparatorul sau (art. 1700 pct. 5 C. civ.). Concursul intre privilegiile privilegiile generale speciale mobiliare si

a) cheltuielile de judecata vin naintea tuturor creantelor n interesul carora au fost facute (art. 1731 C. civ.); b) cheltuielile de conservare a bunului premerg cheltuielilor ultimei boli, creantelor din salariu si creantelor rezultate din prestarea de alimente catre debitor (art. 1732 C. civ.); c) cheltuielile de nmormntare premerg tuturor celorlalte privilegii (art. 1735 C. civ.); d) privilegiile speciale primeaza celor generale (art. 1736

219

C. civ.), deci dupa cheltuielile de judecata si cele de nmormntare, vin privilegiile mobiliare speciale. Privilegii speciale imobiliare - au ca obiect bunuri individual determinate, asemanndu-se cu ipotecile, si i-au nastere doar n virtutea legii, avndu-se n vedere calitatea creantelor. Art. 1737 Privilegiile speciale imobiliare sunt enumerate in art. 1737 C. civ., fiind urmatoarele: 1. Privilegiul vnzatorului imobilului - Are ca obiect imobilul vndut pna la achitarea integrala a pretului. in cazul n care s-au facut mai multe vnzari succesive fara a se plati pretul, primul vnzator este preferat celui de-al doilea, acesta este preferat fata de al treilea si asa mai departe [art. 1737 alin. (1) C. civ.]. 2. Privilegiul copartasilor - copartasii sunt privilegiati asupra imobilelor succesiunii pentru garantia impartelii facute ntre ei si asupra sumelor pe care acestia si le datoreaza ntre ei. 3. Privilegiul arhitectilor, constructorilor si lucratorilor - Privilegiul este recunoscut acestor persoane pentru plata sumelor datorate de client, cu titlu de pret al construirii sau repararii unui imobil (arl. 1737 pct. 4 C. civ.). ntinderea creantei se stabileste prin expertiza, fara a putea depasi sporul de valoare al imobilului. 4. Privilegiul rezultat din separatia de patrimonii Creditorii defunctului si legatarii cu titlu particular pot

220

cere separarea de patrimonii, pentru a evita concursul cu creditorii proprii ai mostenirii Concursul intre privilegiile imobiliare si ipoteci n caz de concurs ntre privilegii si ipoteci, se acorda preferinta privilegiilor. nsa, daca nu s-a respectat termenul prevazut de lege pentru conservarea privilegiului, ipoteca premerge privilegiului, acesta din urma capatnd rang numai de la data nscrierii efective, deci dupa ipotecile nscrise anterior. Concursul ntre privilegiile imobiliare, inclusiv ipotecile si privilegiile generale. Ordine a) privilegiile imobiliare si ipotecile sunt precedate numai de cheltuielile de judecata; b) privilegiile imobiliare si ipotecile sunt preferate privilegiilor generale mobiliare. Dreptul de retentie - acel drept real ce confera

creditorului, n acelasi timp debitor al obligatiei de restituire sau de predare a bunului altuia, posibilitatea de a retine acel bun n stapnirea sa si de a refuza restituirea lui pna cnd debitorul sau, creditor al lucrului, va plati datoria ce s-a nascut n sarcina lui, n legatura cu lucrul respectiv.
Caracterele juridice ale dreptului de retentie a) se admite originea ex lege a dreptului de retentie, ct si cea conventionala;

221

b) dreptul de retentie este un drept real impefect, care da nastere la dreptul de urmarire si preferinta, c) are opozabilitate erga omnes, att fata de debitorul proprietar al lucrului, ct si fata de creditorii sai chirografari, de cei privilegiati sau ipotecari, ulteriori detinerii bunului de catre creditorul retentor; d) este indivizibil prin natura sa, fiind un mijloc de constrngere al debitorului, e) acest drept confera titularului numai o detentie materiala si nu posesia bunului, f) are un caracter accesoriu, existenta sa fiind legata de raportul principal de obligatii, g) are un efect static, fiind o garantie pur pasiva, care functioneaza ct timp bunul se afla n detentia retentorului Aplicatii practice

nu poate fi obligat sa predea lucrul pna ce nu i se achita pretul (art. 1322 C. civ

In cazul contractului de vnzare-cumparare, vnzatorul

n cazul contractului de locatiune, chiriasul poate fi evacuat numai daca in prealabil locatorul sau noul dobnditor il despagubesc de cheltuielile facute. n cazul contractului de depozit, depozitarul poate retine lucrul depozitat pna la plata integrala a cheltuielilor ce i se datoreaza de deponent ...etc

222

Conditiile dreptului de retentie

lucrului si lucrul ce se tinde a se retine,

a) sa existe o conexiune ntre datoria detinatorului b) creanta retentorului sa fie certa, lichida si exigibila.

sa fie proprietate a exclusiva a celui ce este debitorul detinatorului, ct priveste cheltuielile pretinse. aflat in stapnirea retentorului.
d) lucrul trebuie sa fie un bun corporal mobil sau imobil

c) bunul referitor la care se invoca dreptul de retentie,

Natura juridica a dreptului de retentie Fiind un drept real imperfect, dreptul de retentie este o garantie pasiva, in sensul ca nu confera prerogativa urmaririi bunului n mna altei persoane, incetnd in momentul deposedarii voluntare a retentorului.

Dreptul de retentie are un caracter absolut, fiind opozabil

tuturor, pe cnd exceptia de neexecutare a contractului are caracter relativ, izvornd dintr-un contract sinalagmatic. Efectele dreptului de retentie Facultatea pe care o dobndeste creditorul aflat in posesia bunului de a refuza restituirea acestui a pna la plata integrala a sumei datorate. Dreptul de retentie nu confera creditorului un drept de

223

preferinta si nici de a se folosi de bun. Dreptul de retentie nu poate fi acordat in cazul in care actul juridic este lovit de nulitate absoluta si nici atunci cnd intrarea in detinerea materiala a bunului s-a facut printr-un act samavolnic ori ca urmare a savrsirii acestuia. Titularul dreptului de retentie nu poate invoca uzucapiunea, deoarece el are o simpla detentie precara a lucrului proprietatea debitorului. Stingerea obligatiilor

Cf. art. 1091 C. civ., mijloacele de stingere sunt : plata,

novatia, remiterea voluntara, compensatia, confuziunea, pieirea lucrului, anularea sau rezolutiunea, prin efectul conditiei rezolutorii si prin prescriptie. - novatia nu este un mijloc de stingere a obligatiilor, ci un mod de transformare a acestora; - nulitatea si rezolutiunea nu duc la stingerea obligatiilor, deoarece atunci cnd ele opereaza duc la desfiintarea cu efect retroactiv a raportului obligational nsusi, ca si cnd acesta nici nu ar fi existat (desfiintare ex tunc). - prescriptia extinctiva nu duce la stingerea dreptului subiectiv de creanta, acesta continund sa existe, ci numai la stingerea dreptului material la actiune Clasificarea modurilor de stingere a obligatiilor

224

A. Dupa rolul vointei partilor cu privire la incetarea raportului juridic obligational, a) moduri voluntare de stingere a obligatiilor, care implica o manifestare de vointa a partilor, b) moduri de stingere a obligatiilor care opereaza n afara manifestarii de vointa a partilor, B. Dupa cum stingerea obligatiei a dus sau nu la realizarea creantei creditorului, se distinge ntre: a) moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditorului, cum sunt: compensatia, confuziunea, darea n plata; b) moduri de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei creditorului, cum sunt: remiterea de datorie, imposibilitatea fortuita de executare. Stingerea obligatiilor prin realizarea creantei Compensatia un mijloc de stingere a doua obligatii reciproce si de aceeasi natura, existente ntre doua persoane, astfel nct fiecare este, concomitent, creditor si debitor al celeilalte. a) reprezinta un mod simplificat de executare a obligatiilor, evitndu-se plata dubla, pierderea de timp

creantei creditorului,

b) este privita ca un mijloc de garantare a realizarii

225

Domeniul de aplicare se pot stinge orice fel de obligatii indiferent de izvorul lor

Cazurile in care nu opereaza compensatia unor creante reciproce, cazuri prevazute de an. 1147, astfel: nedrept de la proprietar.
a) cnd se pretinde restituirea unui bun ce a fost luat pe b) cnd se pretinde restituirea unui depozit neregulat,

format din bunuri fungibile, care au fost consumate de catre depozitar de intretinere.

c) cnd creanta este insesizabila, cum este cazul pensiei d) compensatia nu opereaza nici in dauna drepturilor

dobndite de alte persoane,

Felurile compensatiei

1. Compensatia legala - compensatia se opereaza de drept, n puterea legii, si chiar cnd debitorii n-ar sti nimic despre aceasta; cele doua datorii se sting reciproc n momentul cnd ele se gasesc existnd deodata si pna la concurenta cotitatilor lor respective A. Conditii: a) obligatiile sa fie reciproce, adica sa fie ntre aceleasi persoane, b) creantele sa aiba ca obiect bani sau bunurifungibile de

226

aceeasi natura (art. 1145 C. civ

c) creantele ce urmeaza a se compensa sa fie certe, adica existenta lor sa nu fie contestata d) creantele reciproce safie lichide respectiv sa fie determinata cu exactitate valoarea lor. e) creantele reciproce sa fie exigibile, adica sa fie ajunse la scadenta. Compensatia vafi rezolvita (desfiintata), daca partile au

facut acte incompatibile cu stingerea prin compensatie a datoriilor reciproce, Efecte - Compensatia legala stinge creantele reciproce la fel ca si plata, art. 1144 C. civ. dispunnd: "cele doua
datorii se sting reciproc n momentul cnd ele se gasesc existnd deodata si pna la concurenta cotitatilor lor respective".

2. Compensatia conventionala - Compensatia conventional este aceea care opereaza prin acordul de vointa al prtilor. Se recurge la aceasta compensatie n cazul n care nu sunt ntrunite conditiile pentru a putea opera compensatia, iar partile au interes sa stinga obligatiile reciproce ntre ele. 3. Compensatia judecatoreasca - opereaza n temeiul unei hotarri judecatoresti definitive, n cazul n care unul dintre creditorii reciproci se adreseaza instantei de judecata, cu toate ca datoriile reciproce nu sunt lichide

227

De asemenea compensatia judecatoreasca opereaza atunci cnd creditorul cheama n judecata pe debitor pentru a-si executa obligatia, iar acesta la rndul sau formuleaza cerere reconventionala, prin care solicita obligarea creditorului reclamant la plata unor despagubiri. Renuntarea la compensatie Partile pot renunta la efectele compensatiei mplinite. Prin urmare, daca una dintre parti plateste, n deplina cunostinta de cauza, o datorie compensata, ea este n drept sa pretinda plata de la debitor. Se considera deci ca si cum compensatia nu ar fi operat. Caz de renuntare tacita la compensatie: atunci cnd debitorul accepta pur si simplu ca creditorul sa cesioneze creanta unui tert. Confuziunea - modul de stingere a unei obligatii, care consta n ntrunirea n aceeasi persoana, att a calitatii de debitor, ct si a calitatii de creditor, n cadrul aceluiasi raport obligational. Art. 1154 C. civ Este, de exemplu, cazul creditorului care-l mosteneste pe debitor sau invers, sau cnd intervine o cesiune de creanta ntre creditor si debitor. Domeniul de aplicare - Confuziunea se poate aplica tuturor obligatiilor, indiferent de izvorul lor. n cazul persoanelor fizice se ntlneste n special n cazul succesiunii

228

Efecte - Confuziunea nu este n sine un mod de stingere a obligatiilor. Nu se poate spune ca datoria se stinge prin con fuziune, cum se stinge prin plata sau prin compensatie. Confuziunea se produce fara sa existe nici o prestatie proprie sau' fictiva.

Confuziunea stinge raportul obligational, cu toate accesoriile si garantiile sale, ceea ce inseamna ca va fi
eliberat si garantul personal, respectiv fidejusorul.

ntre creditor si unul dintre codebitorii solidari, creanta se va stinge numai pentru partea acestuia

n cazul obligatiilor solidare, daca confuziunea se produce

Confuziunea nceteaza atunci cnd a ncetat cauza care a provocat-o, urmnd ca efectele confuziunii sa se desfiinteze si sa renasca vechea obligatie, deoarece confuziunea nu este o cauza propriu-zisa de stingere a obligatiilor, ci mai ales o piedica n executarea ei.. Darea n plata - operatia juridica prin care debitorul executa catre creditorul sau o alta prestatie dect aceea la care s-a obligat la ncheierea raportului juridic obligational. Este de exemplu cazul in care in loc de o suma de bani se preda un lucru cu o valoare echivalenta. Darea n plata (datio in solutum) se poate face numai cu acordul creditorului, Darea n plata se aseamana cu novatia prin schimbare de

229

obiect, dar exista si deosebiri a) novatia opereaza prin conventia partilor ncheiata nainte de plata, iar la darea n plata conventia partilor intervine n momentul efectuarii platii; b) novarea este un mod de transformare a obligatiilor, pe cnd darea n plata este un mod de stingere a obligatiilor. La darea n plata conventia intervine n momentul efectuarii platii. Esential este ca nainte de predarea

lucrului are loc un acord privind remiterea-primirea unui alt bun. Faptul primirii de catre creditor a bunului fara se opuna nu are alta semnificatie dect a unui acord prealabil tacit.
Efecte Darea in plata opereaza ca o varianta a platii, producnd, in principiu, aceleasi efecte ca si aceasta, respectiv

stingerea obligatiei cu toate accesoriile si garantiile sale.

Daca prestatia initiala a avut o valoare mai mare, debitorul va fi obligat la plata unei suite, in caz contrar fiind considerata o liberalitate (iertare partiala de datorie). Daca noua prestatie consta intr-un bun individual determinat, cel care face plata trebuie sa fie proprietarul bunului. Daca creditorul primeste de buna voie un imobil sau un alt lucru in plata datoriei principale, fidejusorul ramne liberat, chiar cnd creditorul a fost evins de acel lucru, prin urmare, garantia obligatiei vechi

230

nu se mentine. Stingerea obligatiilor creditorului prin nerealizarea creantei

Remiterea de datorie - mod voluntar de stingere a obligatiilor care consta in renuntarea cu titlu gratuit de catre creditor la valorificarea creantei pe care o are fata de debitorul sau . Se realizeaza pe baza unui acord de vointe intre creditor si debitor, data la care va inceta raportul obligational. Conditiile remiterii de datorie Remiterea de datorie apare ca un contract cu titlu gratuit, ceea ce implica intentia creditorului de a face o liberalitate debitorului sau. De asemenea trebuie sa ndeplineasca toate conditiile de validitate ale contractelor, prin urmare creditorul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune. Atunci cnd se face prin acte ntre vii, remiterea de datorie constituie o donatie indirecta Remiterea de datorie nu are valoare daca nu a fost acceptata de catre debitor. Daca debitorul decedeaza nainte de a accepta oferta de remitere de datorie, aceasta devine caduca si nu trece asupra mostenitorilor. Proba remiterii de datorie Remiterea de datorie fiind un contract este supusa

231

dreptului comun privind proba actelor juridice. Doua prezumtii de remitere de datorie si anume:

titlul original al creantei sale, care este un nscris sub semnatura privata, opereaza o prezumtie absoluta, juris et de jure, de liberare de datorie; original constatator al creantei sale, care este un inscris autentic sau copia legalizata a unei hotarri judecatoresti investita cu formula executorie, opereaza o prezumtie relativa, juris tantum, de liberare de datorie.
Efectele remiterii de datorie Remiterea de datorie stinge att obligatia principala, ct b) cnd creditorul inmneaza voluntar debitorului titlul

a) cnd creditorul nmneaza voluntar debitorului nsusi

si obligatiile accesorii si garantiile care o insotesc Remiterea de datorie facuta unuia dintre codebitorii
solidari libereaza si pe ceilalti, Remiterea de datorie facuta unuia dintre fidejusori nu libereaza pe debitorul principal. Imposibilitatea fortuita de executare - Obligatia se poate stinge si prin faptul ca executarea a devenit imposibila datorita cazului fortuit sau fortei majore, independent de culpa debitorului. Debitorul este liberat prin interventia cazului fortuit sau fortei majore, daca pieirea obiectului obligatiei a avut loc

232

fara culpa debitorului si nainte de punerea sa n ntrziere. daca va face dovada ca lucrul ar fi pierit chiar daca s-ar fi aflat la creditor. integral, iar cnd bunul piere partial, obligatia se va stinge n masura pierderii bunului.n cazul n care bunul a fost furat, cel ce l-a sustras nu este liberat de obligatia de restituire a pretului, indiferent de cum acesta a pierit sau s-a distrus.

Daca a fost pus n ntrziere, debitorul va fi liberat numai

Daca bunul piere n ntregime, obligatia se va stinge

Domeniul de aplicare - Imposibilitatea fortuita de executare poate privi obligatiile de a da un bun individual determinat, de a face si de a nu face. Daca pieirea bunului a avut loc din culpa unui codebitor solidar sau dupa ce acesta a fost pus n ntrziere, ceilalti codebitori nu vor fi exonerati de raspundere. Pieirea fortuita a bunului exonereaza de raspundere att pe debitor, ct si pe fidejusor, dar cnd pieirea bunului s-a datorat din culpa debitorului, fidejusorul nu va fi liberat. Conditii a) pieirea obiectului obligatiei sa independent de orice culpa a debitorului; se fi produs

b) pieirea bunului care constituie obiectul derivat al

233

raportului juridic sa se fi produs mai nainte ca debitorul sa fi fost pus n ntrziere. Efecte - Daca sunt ndeplinite conditiile aratate, imposibilitatea fortuita de executare va duce la stingerea obligatiei, mpreuna cu accesoriile si garantiile sale,

imposibilitatea fortuita de executare este temporara, debitorul va fi obligat la executare dupa ce

Cnd

aceasta devine posibila, practic obligatia nestingndu-se, ci numai suspendndu-se executarea ei ..