CUPRINS:

INTRERUPTOARE CU VID
Introducere;

Ing. Nicoleta Secareanu Prof.dr.ing. Ion Chiuta Constructia intreruptorului;

Principiul intreruperii arcului electric in vid; Forme practice de electrozi; Supratensiuni de comutatie; Avantajele unui intreruptor cu vid; Bibliografie.

Intreruptoare cu vid
Proprietatile dielectrice ale vidului au fost recunoscute nca din anii 1890, astfel nct de foarte mult timp au existat ncercari de a l folosi la echipamentul de comutatie, n anii 1920 au fost declansate primele studii ale arcului electric (in 1926 apare prima mentionare scrisa a unui ntrerup tor de 40 kV ce foloseste stingerea arcului n mediu vidat. Strapungerea electrica n vid are la baza fenomene de la suprafata electrozilor si nu din spatiul izolant. Aceasta a facut ca n vid studiul ntreruperii arcului electric sa difere fundamental fata de celelalte ntreruptoare. Dezvoltarea ntreruptoarelor cu vid a fost nsa posibila numai odata cu progresele metalurgiei, care n anii 1960 a reusit sa ofere tehnologia pentru producerea masiva de materiale de contact fara continut de gaze, precum si odata cu perfectionarea mijloacelor de supraveghere a vidului sau de realizare de mbinari etanse si n acelasi timp flexibile ale metalelor cu sticla sau ceramica Tensiunea arcului electric n vid este foarte redusa, ceea ce face ca uzura contactelor sa fie foarte slaba, acestea rezistnd la un foarte mare numar de comutari (de ordinal a 10 intreruperi ). In 1930 este realizata capsula vidata la o tensiune de 15kV pentru cercetari de laborator, dupa care n 1964 sunt fabricate capsule mai performante la aceasi tensiune, capabile sa realizeze un numar de 10 deconectari ale unui curent In 1980 este realizata camera de stingere n vid, testata la un numar de 100 de ntreruperi ale unui curent de 40 kA. La ntreruptoarele cu vid nu se poate folosi nici unul din procedeele mecanice de suflaj sau de racire a arcului electric. Singurul proces fizic prin care se poate restabili rigiditatea dielectrica a spatiului dintre contacte este difuzia arcului electric nsusi .Singura interventie posibila asupra arcului electric este cea a cmpului magnetic, existnd deja diverse variante de impunere a acesteia.

Tensiunile pentru care au fost construite astfel de ntreruptoare au fost de 36 kV n anii 1970, apoi de 72 kV n anii 1980, pentru ca sa se ajunga astazi la unitati de stingere de 120 kV. La ntreruptoarele cu vid, att operatia de anclansare ct si cea de declansare se executa de catre o singura piesa mobila, fara a se apela la vreo supapa de suflaj sau la o compresiune a mediului. De aceea, energia necesara actionarii este mai mica dect la orice alt tip de ntreruptor, folosindu-se de regula mecanisme cu resort. Limitarile acestui tip de ntreruptoare constau n tensiunea redusa pe camera de stingere si n dificultatea de realizarea a unor camere de stingere capabile sa suporte un curent de durata de valoare mare. Totusi, faptul ca ntreruptorul este prevazut cu un spatiu de stingere complet etans, ofera avantajul unei ntretineri comode, mpreuna cu numarul mare de comutatii care se pot efectua n conditii de siguranta, acest avantaj al ntretinerii comode si al costului ei redus, face ca acest tip de ntreruptor sa fie foarte apreciat.

1. Constructia intreruptorului

Fiecare pol al nteruptorului cu vid (fig.1) consta din suportul mecanic al camerei de stingere, fixat la rndul lui prin izolatoare suport compozite (rasini sintetice armate cu fibra din sticla) de structura mecanica a mecanismului de actionare, asigurnd astfel camerei de stingere un cadru mecanic solid, protejnd-o fata de actiunea fortelor electrodinamice sau a celor ocazionate de manevrarea sa . ntr-o sectiune transversala a camerei de stingere se observa (fig.2) cele doua portiuni ale anvelopei izolante (portelan) , ce adapostesc elementele fix si mobil ale contactului principal, aflate n zona numita camera de arc electric. Elementul mobil al contacxtului (cel inferior) este actionat de un mecanism exterior prin intermediul unui element izolant. Ambele elemente ale contactului sunt nconjurate de un ecran protector rezistent la actiunea arcului electric. Discul aflat la partea superioara a camerei de stingere se fixeaza de suportul acesteia, iar partea ei inferioara se conecteaza mecanic cu mecanismul de actionare, ce deplaseaza elementul mobil prevazut cu un burduf metalic elastic si etans. Camera arcului electric actioneaza si ca un ecran ce protejeaza cele doua anvelope izolante de actiunea vaporilor metalici ce ptvin de pe suprafata

contactelor. La aparitia arcului electric, vaporii metalici ce nu se redistribuie prin condensare-pe suprafata electrozilor, vor condensa pe suprafata camerei de arc electric, ceea ce constituie o protectie a suprafetei interne a anvelopelor din portelan. Burduful metalic permite deplasarea contactului mobil, asigurnd n acelasi timp si etansarea necesara pastrarii vidului naintat din camera de stingere (8 - 10 MPa ).

Fig.1 - Polul unui intreruptor cu vid l suportii camerei de stingere; 2 - borne; 3-elementul fix al contactului; 4 - elementul mobil al contactului; 5 - camera de stingere; 6 prghie cotita; 7 - tija izolanta; 8 - resort

Fig. 2 Camera de stingere a intreruptorului cu vid: l - disc de contact, 2 - Anvelopa ceramica; 3 - Camera de arc electric; 4 - piesele de contact; 5-burduf metalic; 6 - piesa de ghidaj;

7 capatul elementului mobil

2 Principiul ntreruperii arcului electric n vid.

Se bazeaza pe doua considerente: - rigiditatea dielectrica ridicata la distan e extrem de reduse ntre contacte; - dezvoltarea arcului electric n vapori metalici proveni i din eroziunea fina a elementelor de contact; Rigiditatea dielectrica ridicata se justifica cu ajutorul legii lui Paschen Ustr = f (pd) n domeniul 8 10 MPa x (5...20 mm),(fig.4). La presiuni reduse parcursul liber mediu al particulelor elementare este superior dimensiunii liniare a camerei de stingere si prin urmare strapungerea devine pu in probabila. La distan e mici ntre contacte intensitatea cmpului electric devine extrem de mare(340 KV/m), valoare la care forma, dimensiunile si gradul de prelucrare al suprafe elor contactelor joaca un rol important. n vid neexistnd materie, la separarea pieselor de contact arcul electric se formeaza n plasma de vapori metalici produsi de pata catodica. La curent zero, plasma metalica difuzeaza rapid s i dispare, ceea ce face ca ntreruptoarele de acest tip sa fie caracterizate de o mare putere de rupere, n schimb ntreruperea arcului electric tinde sa se produca nu la trecerea curentului prin zero, ci putin mai devreme, producndu-se "taierea" curentului (current chopping). Intensitatea curentului taiat (4...5 A) constituie un criteriu de calitate pentru aparat. Deoarece ntreruperea nu dureaza mai mult de o semiperioada, energia dezvoltata de arcul electric este redusa, astfel nct efectele termice asupra contactelor, dar si a camerei n ansamblu, sunt relativ reduse. nregistrari fotografice rapide au pus n evidenta faptul ca n vid arcul electric este compus din mai multe ramuri elementare, fiecarei pete catodice corespunzndu-i un curent de circa 100 A. Fiecare arc electric elementar are forma conica, cu un unghi la vrf de circa 60 ndreptat de la catod spre anod, iar repartitia lor pe suprafata piesei de contact este uniforma. Aceasta situatie (ntlnita pna la curenti de ctiva kA), n care ntre cei doi electrozi se afla n paralel coloanele de arc electric elementar, se numeste modul difuz. El este caracterizat de tensiuni de arc reduse (20 V, pentru electrozi din Cu, indiferent de distanta dintre electrozi).

Pe masura ce curentii de defect cresc, mai multe coloane de arc electric elementar fuzioneaza si rezulta un arc electric cu coloana mai groasa, tensiunea de arc putnd atinge valori de peste 200 V. In astfel de situatii, pe anod apar puncte luminoase, ce corespund piciorului arcului electric s i unde are loc topirea materialului. Se spune ca arcul electric se afla n modul concentrat. Fata de modul difuz, volumul de vapori metalici este mai mare, si refacerea rigiditatii dielectrice este stnjenita, ceea ce scade proprietatile de ntrerupere ale ntreruptorului. Pentru cresterea puterii de rupere trebuie deci evitata aparitia arcului electric concentrat, n acest scop sunt disponibile doua solutii: evitarea topirii materialului anodic, prin deplasarea continua a piciorului arcului electric sub actiunea unui cmp magnetic transversal; reducerea densitatii energiei incidente cu anodul, prin mprastierea arcului electric pe ntreaga suprafata a electrodului, sub actiunea unui cmp magnetic axial. In ultimul caz se reduce sensibil si curentul ce se deplaseaza ntre electrod si ecranul din camera de arc electric.

Fig. 3- Legea lui Paschen (aer). n cmp electric uniform, tensiunea de strapungere (Us) variaza functie de produsul dintre presiunea gazului (p) si distanta dintre electrozi (d) dupa legea lui Paschen.

3 Forme practice de electrozi

n functie de performantele ce trebuie asigurate ntreruptorului cu vid, elementele contactului sau se pot clasifica n trei categorii: electrozi plani; electrozi cu cmp magnetic de antrenare (transversal); electrozi cu cmp magnetic axial. Prima varianta ce a fost folosita la ntreruptoarele cu vid: contacte simple, cu electrozi plani, actionnd ntr-un mediu vidat. De regula, pentru cresterea curentilor de rupere se impunea marirea corespunzatoare a diametrului electrozilor. Pentru curenti de defect mai mari dect 10 kA, arcul electric tinde spre o coloana unica si fixa, ceea ce conduce la temperaturi si afectari pronuntate ale suprafetei electrozilor. Curentii de defect ce pot fi ntrerupti cu astfel de electrozi nu depasesc, de aceea, valoarea de 10 kA. De regula, electrozii plani sunt deci folositi pentru ntreruperea curentilor ce nu depasesc 8 kA. Pentru prevenirea suprancalzirilor si topirilor locale ale suprafetelor electrozilor se foloseste ghidarea magnetica a arcului electric cu ajutorul unui cmp magnetic cu o pronuntata componenta transversala. Una dintre variantele constructive este cea a electrodului spiralat (fig. 5, a) , care prin circulatia succesiva a curentului prin profilele spiralate asigura rotirea (deplasarea) periferica continua a arcului electric dintre electrozi. Solutia a permis sporirea curentilor de rupere pna la 40 kA. Peste aceasta valoare, eficacitatea electrozilor spiralati nu mai este semnificativa, fiind nlocuiti cu electrozii dintati (fig. 5, b) care prezinta un cmp magnetic transversal mai intens fata de cel al electrozilor spiralati.

Fig. 5 Electrozi cu ghidarea arcului electric cu ajutorul unui cmp magnetic transversal : a-electrozi spiralati, b-electrozi dintati

O geometrie mai eficienta a electrozilor este cea care prezinta un cmp magnetic axial ndreptat n acelasi sens cu curentul ce urmeaza a fi ntrerupt. Initial se folosea n acest scop o bobina exterioara capsulei vidate. Ulteriornsa a fost identificata o forma a electrodului(fig.6), care prin ea nsasi asigura generarea cmpului magnetic axial Cu astfel de variante curentii de rupere pot atinge valori de 200 kA existnd perspective ca aceasta valoare sa fie si ea mult mbunatatita prin per fectionarea acestui tip de electrozi.

Fig. 6.a Electrozi cu cmp magnetic axial

Fig.6.b:Electrozi cu cmp magnetic radial

Fig.6 c- Intreruptor cu cmp magnetic axial si bobina exterioara

4 Supratensiuni de comutatie

La aparitia ntreruptoarelor cu vid s-a observat faptul ca din cauza marii lor capacitati de rupere acestea prezinta fenomenul de taiere a undei de curent (ntreruperea curentului nainte de trecerea sa prin zero), ceea ce poate conduce la aparitia unor supratensiuni suplimentare, de frecvente foarte ridicate. Insa modemele materiale folosite azi la confectionarea electrozilor conduc la taierea curentului la valori nca acceptabile.

Chiar daca ntreruperea curentului se produce n apropierea trecerii sale prin zero, reaprinderea arcului electric poate apare n situatia n care imediat dupa ntreruperea curentului TTR depaseste rigiditatea dielectrica a intervalului dintre contacte. Daca ulterior reaprinderii arcului electric, curentul de nalta frecventa poate fi ntrerupt, se va trece direct n faza de arc electric, ce va fi stins la uzrmatoarea trecere prin zero, cnd fenomenul se poate repeta. Rezultatul este aparitia unei supratensiuni de reaprindere multipla , caracterizata de cresteri progresive ale amplitudinii, care solicita echipamentul electric din retea. Cresterea amplitudinii supratensiunilor repetate va fi totusi limitata: cnd rigiditatea dielectrica dintre contacte ve fi superioara amplitudinii TTR, reaprinderile vor nceta. Pe baza celor aratate mai sus rezulta ca ntreruptoarele cu vid cu putere de rupere nu foarte mare se pot folosi neprotejate, n schimb, la folosirea ntreruptoarelor cu vid pentru ntreruperea unor curenti relativ mari, trebuie luate masuri de protectie contra supratensiunilor. O prima masura de protejare este - asa cum s-a aratat deja -folosirea unor electrozi confectionati din materiale care asigura taierea curentului la valori nu foarte ridicate, n continuare, protectia se poate mbunatati - de exemplu -prin folosirea descarcatoarelor cu ZnO, care prezinta un raspuns corespunzator la actiunea undelor de supratensiune cu front foarte rapid, ntruct supratensiunile repetate si de amplitudini crescatoare sunt rezultatul unui fenomen de rezonanta ntre capacitatea si inductivitatea circuitului ntrerupt, un alt mijloc eficace de control al acestei rezonante l constituie folosirea, pe partea dinspre aval, a unor limitatoare de supratensiuni de natura capacitiva sau rezistiv-capacitiva. In primul caz se poate ajunge nsa la un arc electric instabil.

5. Avantajele unui intreruptor cu vid Adaptare usoara la orice interfata primara, la o gama larga de tensiuni auxiliare de comanda, la orice interfata de semnalizare. Compatibilitate cu sisteme SCADA si consum redus de energie. Capacitate de reanclansare rapida ,durata de viata lunga , cu numar mare de manevre si fara mentenanta. Dimensiuni compacte si masa redusa.

Diferite tipuri de ntreruptoare cu vid

BIBLIOGRAFIE:
Furnica, E.-ntrerup a toare cu vid .Ia s i: Ed. Gh. Asachi,2002 T.III.48916 Catalog Siemens HG 12 1993.Vacuum Switches Catalog HA 35.41.August 1995 .Vacuum Circuit Adam,M.-Monitorizarea s i diagnosticarea ntreruptoarelor de putere. Ia s i:Ed.Gh.Asachi,2001 - T.III.48282