Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 9 Oosporii= se formeaza intotdeauna endogen prin oogamie( o forma evoluata de heterogametangiogamie).

Gametangiul femeiesc se numeste oogon si contine una sau mai multe oosfere, iar gametangiul barbatesc se numeste anteridie si contine anterozoizi. Dupa ce oosferele sunt fecundate de anterozoizi, rezulta o celula diploida, cu un invelis gros, cu rol de aparare care se transforma in oospor. Ascosporii- sunt spori endogeni si se formeaza in mod obisnuit cate 8 (rar 2 sau 4) intr-o celula sporogena care se numeste asca. Din spori cu polaritate sexuala diferita(+, -) prin germinare rezulta hife haploide cu polaritate sexuala diferita(+, -). Pe aceste hife se formeaza gametangi, pe hifele + sau ascogonul, gametangele femeiesc cu o dimensiune mare fiind comparativa cu gametangele barbatesc- anteridia care se formeaza pe hife -. Printr-un canal numit trihogin continutul anteridiei este eliminat in ascogon, unde are loc fuzionarea citoplasmelor, mai putin a nucleelor. Terminal rezulta hife dicariotice (cu 2 nuclee cu polaritate sexuala diferita), care ulterior devin celule ascogene. Nucleele din fiecare celula ascogena vor fuziona rezultand o celula diploida al carei nucleu va intra intr-o diviziune reductionala(meioza), urmata de 1-2 diviziuni mitotice. In final, vor rezulta 8 nuclee care vor constitui cei 8 ascospori din asca. Acest proces sexuat poarta numele de ascogamie. Basidiosporii- sunt spori sexuati caracteristici basidiomicetelor, sunt exogeni si se formeaza in nr. de 4-2 si doar in unele situatii mai multi pe basidii. La aceste ciuperci patogene (basidiomicete) procesul sexuat este o somatogamie care presupune prezenta unor hife cu polaritate sexuala diferita(+, -), celulele terminale ale acestora vin in contact, are loc plasmogamia si rezulta hife dicariotice( 2 nuclee haploide). In celulele terminale ale hifelor dicariotice se formeaza basidia in care are loc mai intai fuziunea celor 2 nuclee, urmata de meioza si 1-2 mitoze, ceea ce rezulta 4 nuclee care vor migra prin niste filamente fine numite sterigme si vor forma basidiospori.

In mod obisnuit ascele si basidiile sunt asociate, de cele mai multe ori dispuse in palisada, formand un strat fertil denumit himeniu, care se formeaza in sau pe sporomi. Dupa caz, aceste structuri reproductive se numesc ascomi sau ascocarpi pentru ascomicete si basidiomicete. Cleistoteciul- reprezinta un ascom complet inchis, de unde ascele cu ascosporii sunt eliberate in mod pasiv prin putrezirea peridiei (ordinul Erysiphales). Periteciul- reprezinta un ascom care prezinta o deschidere (ostiol) pe unde sunt eliminate in mod activ ascele cu ascosporii cand au ajuns la maturitate (ordinul Pleosporales. Apoteciul- reprezinta un ascom cu forme caracteristice( disc, cupa, farfurioara) si marimi diferite, de unde ascele si ascosporii sunt eliminati in mod activ (ordinul Pezizales). Ciupercile prezinta diferite tipuri de inmultire sexuata: 1) Gametogamia- se intalneste la ciuperci inferioare si reprezinta contopirea gametilor care se formeaza in gametangi. Este de doua feluri: ~ IZOGAMIE-reprezinta contopirea gametilor identici din punct de vedere morfologic, dar diferiti din punct de vedere biochimic. ~HETEROGAMIA- reprezinta contopirea gametilor diferiti din punct de vedere morfologic si biochimic. 2) Gametangiogamia (increngatura Zygomicota si Ascomicota)- realizanduse prin contopirea unor structuri reproductive specializate.

La increngatura Zygomicota se contopesc de regula 2 gametangi multinucleari care se deosebesc din punct de vedere morfologic pe miceliul pe care se formeaza. Procesul sexual se numeste zigogamie. Din zigot se formeaza zigosporul, care dupa o perioada de repaus germineaza, formand un sporange embrionar.

La ciupercile din increngatura Ascomycota gametangiogamia se realizeaza cu participarea unor organe de reproducere bine diferentiate.

Organul de reproducere cu polaritate sexuala femeiasca se numeste ascogon, iar cu polaritate sexuala barbateasca anteridie. Somatogamia- se intalneste la ciuperci superioare (Basidiomycota) si reprezinta contopirea celulelor somatice ale miceliului vegetal.Pe hife nu se mai formeaza organe reproducatoare, de aceea gametii lipsesc.

Raspandirea sporilor : Este de doua tipuri: - DIRECTA- se poate realiza prin: samanta, bulbi, tuberculi, butasi, rizomi etc. - INDIRECTA- se realizeaza cu ajutorul apei, vantului, solului, insectelor si omului. Raspandirea sporilor cu ajutorul apei se numeste hidrochorie intalnita la ciclul de viata al ciupercilor acvatice. In mod activ sunt raspanditi sporii ciupercilor inferioare care prezinta flageli: Plasmopara brassicae. Datorita dimensiunilor reduse sporii ciupercilor pot fi raspanditi la distante foarte mari cu ajutorul vantului, fenomen numit anemochorie. Raspandirea prin sol- fenomen numit pedochorie, se intalneste la specii: rizomorfele( Armillaria mellea), teliosporii(Tilletia si Ustilago), sporii de rezistenta( Plasmodiophora brassice). Insectele sunt atrase de mirosul ciupercii si ajuta la raspandirea pasiva a sporilor, fenomen numit zoochorie(Claviceps purpurea). Omul prin actiunea directa/indirecta poate contribui la raspandirea ciupercii, fenomen numit antropochorie. Uneltele si masinile agricole, hainele pot contribui la raspandirea sporilor la ciupercile: Plasmopara viticola, Penicillium si Aspergillius.