Sunteți pe pagina 1din 19

ISTORICUL PSIHIATRIEI ACTUALE

Psyche =Suflet
Iatrea = Vindecare.
Psihiatria: Studiaza tulburarile mentale,etiopatogenia lor,asistenta
bolnavilor psihici,
profilaxia si recuperarea bolilor psihice.
OMUL este UNITATE EXISTENTIALA, BIOLOGICA, PSIHICA, SOCIALA,
ANTROPOLOGICA.
Bolile psihice in antichitate
Papirusuri egiptene – despre senilitate
Vechiul testament – Regele Saul, Nabucodonosor.
Hippocrate – Conceptie materialist-vulgara: creierul este sediul vietii
psihice.
Asclepiade – Diferentiaza halucinatiile de iluzii.
Areteu – Descrie melancolia.
Soranus din Effes – Atitudinea fata de bolnavul psihic!
PSIHIATRIA IN EVUL MEDIU.
Bolile psihice = provocate de duhuri rele,diavol;Demonomanii.
Tratamentul = pedepse corporale pana la ardere pe rug.
Asezamintele pentru bolnavii psihici: manastiri, inchisori.
PSIHIATRIA IN PERIOADA RENASTERII
Boala psihica = Boala a creierului.
Incercari de clasificare a bolilor psihice: Felix Plater: -Imbecilitate,
- Idiotie,
- Afect. convulsive si apoplexia
- Boli psihice propriu-zise: mania, melancolia, hipocondria, etc.
Se pun bazele psihiatriei judiciare: Paolo Zacchias.
Vieussens – Bazele anatomiei patologice .
Psihiatria moderna
Ph. PINEL (1755-1826) elibereaza din lanturi pe cei 80 pacienti avuti in
ingrijire,
marcand inceputul epocii moderne a asistentei psihiatrice.
ESQUIROL – Prima clasificare a bolilor psihice si descrierea magistrala a
celor mai
importante entitati.
R.A.MOREL – Teoria degenerarilor ( ereditatea si degenerarea sunt factorii
determinanti ai bolilor psihice).
P.JANET – Psihastenia. CHARCOT – Isteria.
KRAEPELIN – Delimitarea si clasificarea bolilor psihice pe baza principiului
nosologic
E.BLEULER – Schizofrenia.
SEMIOLOGIE PSIHIATRICA
STUDIUL SIMPTOMELOR BOLILOR PSIHICE, a SUCCESIUNII,
CONDITIONARII, INTERDEPENDENTEI si DINAMICII lor.
SIMPTOMUL PSIHIC:
Local Functional
General. Organic.
Ireversibil
Reversibil.
*Simpt. Disimulate* * Simpt. Mascate*
Nevrotic
Psihotic.
De nedezvoltare.
De. Regresiune.
PERCEPTIA SI TULBURARILE DE PERCEPTIE
PERCEPTIA = Suma senzatiilor + experienta anterioara subiectiva,
personala.
Reflecta obiectele in totalitatea lor.
La baza perceptiei: SENZATIA (act elementar de realizare a imaginii
singulare a unor
insusiri ale obiectelor)
Perc. Se realizeaza prin ANALIZATORI.
Are rol deosebit in procesul cunoasterii.
TULBURARILE DE PERCEPTIE
I.CANTITATIVE:
Hiperestezia = scaderea prag.senzorial.
In: Boli organice; Surmenaj; Tulburari nevrotive;Debutul unor psihoze.
Hipoestezia =ridicarea prag senzorial.
In: Tulburari ale constiintei; Histerie; Oligofrenii.
II.CALITATIVE:
AGNOZIILE.
TULBURARILE DE SCHEMA CORPORALA.
EIDETISMUL.
ILUZIILE.
HALUCINATIILE.
AGNOZIILE
Lipsa capacitatii de integrare a elementelor senzoriale intr-un tot
corespunzator
obiectului.
I.VIZUALE (Cecitate psihica):
Perceptive = Paragnozia (a.ob.concrete)
= A.Culorilor.
AGNOZIILE
VIZUALE (Cecitate psihica)
Perceptive *Simbolice
Paragnozii Alexia
A.Culorilor. Acalculia
Agrafia
A.Figurilor simb.
Prosopoagnozia.
<Leziunea in lobul occipital>
AUDITIVE (Surditatea psihica)
Verbale - Afazii.
Muzicale ( amuzia).
< Leziunea in lobul temporal>
TACTILE
Amorfognozia
Astereognozia
<Leziunea in lobul parietal>
Tulburarile de schema corporala
ANOSOGNOZIA ( nerecunoasterea unei hemiplegii).
SINDR. PICK: AUTOTOPOAGNOZIA.
SINDR.GERSTMANN:A.Digitala+ Acalculie+ Agrafie+ Dezorientare stanga-
dreapta.
MEMBRUL FANTOMA.
Tb.Schema corp. in Bolile psihice.
EIDETISMUL
REPREZENTARE DEOSEBIT DE INTENSA A UNEI PERCEPTII
ANTERIOARE,TRAITA CA O REALITATE PREZENTA.
Este o tulburare de perceptie limitrofa halucinatiilor.
Normala la copii < 12 ani si la artisti plastici.
Patologica: - stari confuzive, schizofrenie, psihoze senile.
ILUZIILE
DEFINITII:
Perceptie reala, deformata si denaturata de catre subiectul care o
receptioneaza(A.POROT).
Orice eroare cognitiva sau perceptiva(H.EY).
Perceptie mintala vicioasa care da bolnavului reprezentarea inexacta a unui
obiect
real(GAYRAL).
Existenta obiectului si a perceperii veritabile a lui diferentiaza iluzia de
halucinatie.
CLASIFICAREA ILUZIILOR
I.VIZUALE.
Metamorfopsii: =Macropsii; = Micropsii; =Dismegalopsii; = Porropsii.
False recunoasteri.
Pareidolii.
Iluzia sosiilor.
I.AUDITIVE.
I. GUSTATIVE, OLFACTIVE.
I. VISCERALE.
Apar in: Stari confuzive, sindr. Maniacale, Psihoza Korsakov, Demente.
HALUCINATIILE
DEFINITIE
J.P.FALRET: PERCEPTIE FARA OBIECT
H.EY: A HALUCINA= A PERCEPE UN OBIECT CARE NU EXISTA IN
REALITATE SAU CARE NU POATE FI PERCEPUT DECAT PRINTR-O
FALSIFICARE A ACTULUI PERCEPTIV.
CARACTERISTICILE HALUCINATIILOR
1.SENZORIALITATE.
2.PERCEPTIA SPATIALA.
3.CONVINGEREA FERMA.
CLASIFICAREA HALUCINATIILOR. I.
IN FUNCTIE DE PARTICULARITATILE CARACTERISTICE:
Halucinatii adevarate ( Psihosenzoriale):
Senzorialitate
Spatialitate
Convingere ferma.
-Apar mai ales in psihozele endogene.
I.
Halucinoze:
Senzorialitate.
Spatialitate.
Lipseste convingerea ferma (“ mi s-a parut ca…,am impresia ca…”)
-Apar in mod caracteristic in psihozele exogene ( toxice, infectioase).
I.
PSEUDOHALUCINATIILE (HALUCINATII INTRAPSIHICE):
Senzorialitate;
Convingere ferma;
Lipseste proiectia spatiala.
Apar atat in psihozele endogene cat si in cele exogene.
CLASIFICAREA HALUCINATIILOR. II.
IN FUNCTIE DE ANALIZATORI:
1. Halucinatii exteroceptive.
Halucinatiile vizuale:
Simple / complexe.
Colorate / alb-negru.
Cinematografice / panoramice.
Liliputane / macropsice.
Extracampine.
Zoopsice..
Heautoscopice ( proiectia propriului corp).
Apar in mod caracteristic in stari confuzive ( toxice, infectioase), epilepsie.
Posibil in
schizofrenie.
1.
Halucinatiile auditive.
Elementare / Complexe.
Verbale / Muzicale.
Verbale: = Unilaterale / Bilaterale.
= Laudative / Injurioase.
= Imperative.
Apar in mod caracteristic in psihozele endogene: Schizofrenie, Tulburari
halucinatordelirante.
1.
Halucinatii tactile ( Haptice).
Se recunosc dupa comportamentul, gestica bolnavului.
Apar in starile confuzive, toxicomanii, tulburarile halucinator-delirante.
Halucinatii olfactive si gustative.
- Sunt de obicei asociate.
Apar in aura epileptica, schizofrenie, depresii psihotice severe.
2. HALUCINATII INTEROCEPTIVE:
Halucinatiile cenestezice ( Viscerale) = senzatia schimbarii pozitiei unor
organe, a
perforarii, obstruarii, atrofierii,disparitiei lor.
Apar in debutul de schizofrenie, tulb. Halucinator-delirante cronice,
3. HALUCINATIILE PROPRIOCEPTIVE
Halucinatii kinestezice ( de miscare) = percepute ca impresii de miscare sau
deplasare a
unor segmente din corp sau a intregului corp
Apar in stari confuzive, schizofrenie.
ALTE HALUCINATII:
Polisenzoriale ( concomitent – mai multe halucinatii).
Halucinatii sinestezice ( hal. complexe,rezultate din interferentele
functionale existente
intre diferiti analizatori; ex. Auditia colorata – bolnavul vede sunetele.) Apar
in aura
epileptica, schizofrenie, parafrenie.
Halucinatii psihogene – legatura cauzala afectiva!
Halucinatii colective ( prin contagiune psihica).
CLASIFICAREA ETIOPATOGENICA
Halucinatii fiziologice.
Halucinatii prin lezarea receptorilor periferici ( nevrite retrobulbare,glaucom,
cataracta,
otoscleroza).
Halucinatii datorate lezarii centrilor corticali ai perceptiei (au valoare
localizatoare in
tumorile cerebrale).
Halucinatii onirice ( apar in contextul tulburarilor de constiinta,sunt
polisenzoriale,
mobile, terifiante).
Halucinatiile din psihozele endogene (adevarate sau intrapsihice, mai ales
auditive, apar
pe fondul constiintei clare).
ATENTIA (PROSEXIA).
DEFINITIE:
Procesul de orientare si concentrare a activitatii psihice asupra unor
obie4cte,
fenomene, care necesita o reflectare clara si o selectare constienta.
Functia psihica ce exprima starea de orientare si concentrare a individului in
directia
unor informatii, fenomene si evenimente in scopul de a le intelege mai bine,
de a le
asimila sau evita.
Functa psihica avand rol de semnalizare a schimbarii, a noului, cu
capacitate de a dirija
activitatea psihica intr-o directie determinata.
CLASIFICARE:
DUPA OBIECT: =senzoriala; = ideationala.
DUPA ORIGINE: = involontara; = voluntara.
DUPA DEZVOLTAREA TEMPORALA: = operanta (focalizata pe realitatea
prezenta).
= de exp[ectativa ( asteptarea activa si pregatire a actiunii).
MECANISME NEUROFIZIOLOGICE:
Format. Reticulara mezencefalica – rol in mentinerea atentiei;
Format. Retic. Diencefalica – rol in mobilitatea, comutarea atentie.
CARACTERISTICI:
SELECTIVITATEA( cap. De filtrare, selectare).
MOBILITATEA.
DIRECTIONAREA.
CONCENTRAREA ( presupune aprofundare si capacitatea detasarii de
ambianta).
DISTRIBUTIA.
INTENSITATEA.
STABILITATEA ( durabilitatea).
TULBURARILE DE ATENTIE (DISPROSEXII).
1. HIPERPROSEXII = GLOBALE ( Apar in starile maniacale, intoxicatii).
= SELECTIVE ( In delire, obsesii, hipocondrie, depresii severe).
2. HIPOPROSEXII: in surmenaj, anxietate, depresii, schizofrenie, stari
confuzive.
3. APROSEXII ( se refera la atentia voluntara). Apar in starile deficitare:
oligofrenii,
demente.
<INERTIA: perseverarea dincolo de necesar asupra unei teme date. In
psihoze
epileptice.
MEMORIA
CAPACITATEA PSIHICULUI DE A INREGISTRA SI REDA UN FENOMEN.
ENGRAMA ( MNEMA) = elementul fundamental al memoriei.
Delay: Memoria este jurnalul intim al fiecarui individ.
Lange: Viata fara memorie ar fi un ghem de impresii senzitive.
ETAPELE MEMORARII:
Fixarea.
Conservarea.
Evocarea.
Uitarea.
NEUROFIZIOLOGIA MEMORIEI
CIRCUITE NEURONALE Hipocampo- Mamilo- Talamo- Cingulare.
NEUROCHIMIE: Rolul ARN si AND;
Legatura functionala Glie/Neuron ( cantitatea de ARN este de 10 ori > in
tesutul glial).
TULBURARILE DE MEMORIE
I. TULBURARI CANTITATIVE:
1. Hipomnezia – in sindroame nevrotice, depresii, stari deficitare, intoxicatii.
2. Hipermnezia = exagerarea evocarilor care apar multiple, involuntarea,
indepartate.
Globala
: in psihoza maniacala, secundara ingestiei de medicamente (amfetamine,
barbiturice),
dupa stari febrile.
De sector
In: tulb. De personalitate paranoiaca, delire.
Mentismul - in: confuzii, stari psihogene, anxietate, epilepsie temporala.
Amneziile
Anterograde ( de fixare).
Retrograde ( de evocare).
Antero-retrograde.
Amnezia lacunara ( temporala).
Amnezia electiva ( tematica).
Legea disolutiei memoriei ( DELAY) – de la complex spre simplu;
Legea regresiunii memoriei ( RIBOT) – de la prezent spre trecut si complex
spre simplu.
II. TULBURAILE CALITATIVE ( PARAMNEZII).
Criptomnezia: schizofrenie, delire cronice, demente, stari maniacale.
Falsa recunoastere: schizofrenie, demente, surmenaj.
Iluzia de nerecunoastere( crede ca recun. persoane pe care nu le-a cunoscut
si nu recun.
persoane cunoscute).
Dйjа vu, Jamais vu: in stari confuzive.
Pseudoreminiscentele.
Ecmneziile: tulb. mai globala decat pseudoreminiscentele, este o intoarcere
in trecut a
intregii personalitati.
Anecforia: posibilitatea repreducerii unor amintiri pe care le credea uitate
GINDIREA.
DEFINITIE: Activitatea cognitiva complexa reprezentand capacitatea psihica
de a gasi
solutia optima a unei probleme date pe baza raporturilor stabilite intre fapte
cunoscute si
cerintele situatiei prezente.
OPERATIUNILE GINDIRII:
Comparatia.
Analiza si sinteza.
Abstractizarea.
Generalizarea.
Concretizarea.
TULBURARILE DE GANDIRE
A.TULBURARI FORMALE:
1. De viteza:
Accelerarea (tahipsihia): fuga de idei (manie), mentismul (schizofrenie).
Incetinirea ( bradipsihia) - depresii, epilepsie, oligofrenii, boli organice:
hipotiroidism.
Intreruperea: barajul psihic ( Kraepelin)- schizofrenie.
2. Tulburarile asociatiilor de idei ( calitative):
Predomina un tip de asociatii ( prin asonanta, prin contrast,)
Dezlanarea gandirii.
Schizofazia ( salata de cuvinte) - schizofrenie.
Incoerenta ( in tulburari de constiinta) - psihoze organice, inclusiv demente.
Verbigeratia - schizofrenie.
3. Stereotipii de gandire: repetarea unor cuvinte, expresii la un anumit
interval de timp,
avand un caracter parazitar. In schizofrenie, epilepsie.
B. TULBURARI DE FOND ( CONTINUT):
1. IDEEA PREVALENTA.
2. IDEEA OBSESIVA.
3. IDEEA DELIRANTA.
IDEEA OBSESIVA
TRASATURI DEFINITORII
Caracterul parazitar.
Caracterul asediant, de constrangere.
Autocritica prezenta.
TIPURI DE OBSESII:
Ideative;
Amintiri, reprezentari obsesive;
Obsesii fobice;
Obsesii compulsive.
Apar in Tulb. obsesiv- compulsiva, Depresii.
IDEEA DELIRANTA (De Lira, lat.)
DEFINITIE:
Idee falsa, ireala, traita cu convingere intensa.
Judecati, rationamente care reflecta realitatea in mod eronat, modifica in
sens patologic
conceptia despre lume si comportamentul bolnavului.
Ideile delirante se grupeaza in delire:
= sistematizate;
= nesistematizate.
TIPURI DE DELIRE
PE FONDUL CONSTIINTEI CLARE = DELIR ( In psihoze endogene).
PE FONDUL MODIFICARII LUCIDITATII CONSTIINTEI = DELIRIUM ( In
psihoze organice).
RELATII DELIRE - HALUCINATII:
DELIRE preced halucinatiile (delire primare) - schizofrenie.
HALUCINATIILE preced delirele - tulburari halucinator-delirante.
DELIRE + HALUCINATII apar concomitent - psihoze exogene si altele.
Tipuri de delire in functie de continut.
I.EXPANSIVE:
De grandoare ( convingerea detinerii unor bunuri, averi, fabuloase.)
Megaloman ( convingerea referitoare la calitati personale exceptionale).
De inventie .
De reforma ( elaborarea unor filozofii, organizari politice, administrative
nationale,
universale.).
De filiatie (convingerea descendentei din familii celebre).
Delirul erotoman ( convingerea deliranta de a fi iubit de o persoana net
superioara).
Apar in:= Psihoza maniacala; = Tulb. Delirante cronice; = Paralizia
generala
progresiva; = Psihoze senile.
II. DEPRESIVE.
De autoacuzare si vinovatie.
De umilinta ( nedemnitate).
De prejudiciu .
De ruina ( autor al unor catastrofe).
De negatia ( Contesta existenta unor organe, chiar vitale).
Hipocondriac ( convingerea unor boli incurabile).
APARE IN = PSIHOZA DEPRESIVA;
= SCHIZOFRENIE;
= PSIHOZE SENILE.
III. PARANOIDE:
De interpretare ( frecvent sta la baza altor tipuri de delire sau se asociaza
lor).
De persecutie.
De urmarire.
De otravire.
De influenta.
De relatie
Apar in: = Schizofrenie; = Tulb. Delirante; = Psihoze organice.
TULBURARILE DE LIMBAJ
LIMBAJUL ORAL
1.DISLOGII (Tulb. Mentale de limbaj).
De forma : intensitate
timbru;
-Hiperactivitate verbala: - bavardaj

- - tahifemie

- - logoree

-Hipoactivitate pana la Mutism.

-Stereotipii: palilalie

- ecolalie.

-Psitacism.

LIMBAJUL SCRIS
1. TULB. PSIHOGRAFICE.
Ale Activitatii grafice:
Hipoactivitate – negativism
Hiperactivitate – graforee, grafomanie.
Incoerenta grafica.
Stereotipii.
2.Tulb. de continut:
La nivelul cuvantului:
Paralogisme
Neologisme.
La nivelul frazei:
Agramatisme;
Schizofazie.
Tulb. ale semanticii grafice:
Paragramafisme,
Neografisme.
DISFAZII ( AFAZII)
Apar in: Accidente vasculare cerebrale, Traumatisme cranio-cerebrale,
Tumori
cerebrale.
DISLALII = dificultati de pronuntare .
de sunet ( rotacism, sigmatism).
de silaba
de cuvant.
RINOLALIA. BALBISMUL.
TULBURARU DISGRAFICE.
TULBURARI CALIGRAFICE.
IMAGINATIA
DEFINITIE:
PROCESUL DE ELABORARE A UNOR IDEI SI REPREZENTARI NOI PRIN
COMBINAREA INTR-O FORMA ORIGINALA A DATELOR EXPERIENTEI
COGNITIVE A OMULUI.
FORME:
= Active = Imaginatia reproductiva, = Imaginatia creatoare.
= Pasive = Visul; = Reveria.
IN FUNCTIE DE SPECIFICUL ACTIVITATILOR:
Imaginatia ARTISTICA;
Imaginatia LITERARA;
Imaginatia MUZICALA;
Imaginatia COREGRAFICA;
Imaginatia TEHNICA;
Imaginatia CONSTRUCTIVA.
IN FUNCTIE DE TIPUL DE REPREZENTARI:
Imaginatie PLASTIC-VIZUALA;
Imaginatie AUDITIV-MOTORIE;
Imaginatie VRBAL-LOGICA.
Tulburarile imaginatiei
EXALTAREA IMAGINATIEI
1.MINCIUNA: = Conventionala;
= Utilitara;
= Emotiva;
= Generoasa;
= Divertisment;
= Salvatoare.
2. MITOMANIA ( tendinta constitutionala a unor subiecti de a altera
realitatea).
VANITOASA: la debili mintal;
MALIGNA: barfe, anonime, denunturi; in tulburarile de personalitate.
PERVERSA: tulb. conduitei sexuale, toxicomanii.
3. CONFABULATIA : Productii imaginative sub forma de povestiri sau
enunturi
neadaptate circumstantelor de timp si spatiu. Este “ Sora inconstienta a
minciunii”.
Apare in Sindromul Korsakov din:
alcoolism, intoxicatii cu CO.,
Stari postraumatice,
demente
4. DELIRE IMAGINATIVE : EX. delirul de filiatie, delirele din parafrenii.
SIMULATIA = falsificarea adevarului in privinta starii de sanatate.
METASIMULATIA = Dupa un episod de boala reala pacientul persevereaza
in
acuzele anterioare pentru a obtine anumite beneficii.
SUPRASIMULATIA = O tulburare somatica sau psihica este amplificata.
DISIMULAREA = Ascunderea unor simptome sau boli de catre pacient sau
apartinatorii sai.Periculoasa in depresii (suicid), tulb. paranoide.
IMAGINATIA SCAZUTA
In starile de nedezvoltare cognitiva (oligofrenii).
In starile de deteriorare cognitiva (demente).
AFECTIVITATEA
DEFINITIE: Forma de manifestare a atitudinii omului fata de
realitatea
inconjuratoare.
Este elementul cel mai subiectiv al omului
Este procesul psihic cel mai legat de personalitate.
STARILE AFECTIVE NORMALE (Pavelcu).
1. STARI AFECTIVE ELEMENTARE:
Starea de afect ( incarcatura emotionala mare, debut brusc, evolutie
zgomotoasa,modif. mimice, pantomimice si vegetative).
Furia : reactie emotionala primitiva cu reducerea capacitatii de coordonare
a
raspunsurilor si limitarea cimpului constiintei la evenimentul conflictual.
2.EMOTIA : Manifestare afectiva spontana, tensiunea afectiva – mai mica
(posibila
aprecierea logica),intensitate foarte mare ajungand la paroxism; are caracter
obiectual.
Pozitiva;
Negativa;
Stenica ( creste capacitatea de efort);
Astenica.
Emotiile dominante determina starea afectiva la un moment dat.
3. DISPOZITIA: Starea afectiva generala, de fond, de durata si intensitate
medie;
reflecta functionalitatea organismului.
4.SENTIMENTELE: Trairile emotionale cele mai complexe, stabile,
generalizate;apar progresiv, au durata lunga, obiect precis, sunt mai
interiorizate,presupun educatie,sunt conditionatesocial.
5. PASIUNILE : Au intensitatea emotiilor si durata sentimentelor;
influenteaza,
determina comportamentul.
TULBURARILE AFECTIVITATII
I.CANTITATIVE.
a. Hipotimia : Scaderea tensiunii afective si a elanului vital. In: - stari
confuzive,
traumatisme craniocerebrale,oligofrenii.
b. Atimia ( Athymhormia) : indiferenta afectiva,scaderea tonusului af. si a
capacitatii de
rezonanta afectiva, inexpresivitate. In: Confuzii, catatonie, demente, idiotie.
c.Hipertimia : Afectivitate exagerata, debordanta, rastoarna echilibrul
psihic, scapa de
sub controlul ratiunii.
Hipertimia negativa : = Anestezia psihica dureroasa (durerea morala a celui
ce a pierdut
capacitatea de rezonanta afectiva).In: depresii, schizofrenie. = Anxietatea
( tema
fara obiect).Se intilneste in toata patologia psihiatrica. =Angoasa (
anxietatea cu acompaniament somatic).
Hipertimia pozitiva: = Euforia; In manie, PGP.
= Moria; in tumori frontale.
= Extazul ( euforie pasiva).
d. Disforia = forma mixta a tulburarilor de afectivitate caracterizata prin:
-Dispozitie depresiva
-Stare de rau general
-Disconfort somatic
-Neliniste psihomotorie.
-Logoree
-Excitabilitate crescuta
-Impulsivitate, comportament coleros.
Apare in:Epilepsie, Alcoolism, Encefalopatii posttraumatice, Toxicomanii.
II.TULBURARI CALITATIVE (PARATIMII)
Sunt reactii afective aberante, inadecvate, uneori paradoxale.
Afectivitatea paradoxala (schizofrenie)
Inversiunea afectiva: reactie afectiva univoc negativa, modificarea
sentimentelor in sens negatic, ostilitate.
Ambivalenta afectiva :coexistenta concomitenta de stari afective
opuse. In:Schizofrenie, Tulb. de personalitate psihastena.
Crize nemotivate de plans sau ras.(schizofrenie).
VOINTA
DEFINITIE: = Activitatea psihica orientata spre atingerea unor scopuri
propuse
constient, pentru a caror realizare trebuie depasite obstacole interne sau
externe.
= Procesul psihic de dirijare a activitatii in vederea atingerii unui scop
propus.
= Capacitatea unei persoane de a invinge un obstacol, de a actiona sau a
refuza.
= Functia psihica prin care se realizeaza trecerea constienta de la o
idee,
rationament, la o activitate sau la schimbarea unei activitati pentru
realizarea unui
scop.
Etapele desfasurarii actului voluntar:
1. Formularea scopului ( stimul – activizarea trebuintei – tendinta – dorinta –
motivatia).
2. Lupta motivelor.
3. Adoptarea hotaririi ( pentru definirea scopului, pregatirea actiunii).
4. Executarea actiunii: implica efort volitional.
TULBURARILE VOINTEI (DISBULIILE).
HIPERBULIA = Normal ( constitutionala; determinata social-istoric). =
Patologic ( in
tulb. obsesiv-fobica, paranoia, toxicomanii)
HIPOBULIA = scaderea capacitatii de a actiona datorita focalizarii pe
suferinta
somatica/psihica.
ABULIA = lipsa initiativei, incapacitate de a actiona; In: catatonie, depresii
severe.
IMPULSIVITATEA = Insuficienta vointei pasive, inhibitorii. In: tulb. de
personalitate, psihoze.
RAPTUSURILE = comportam. impulsive extreme, pot culmina cu acte auto-
sau
heteroagresive de mare violenta. In:depresii severe, anxietate, mania
coleroasa,
schizofrenie.
ACTIVITATEA
DEFINITIE: Ansamblul realizarilor psihomotorii cunoscute ca actiuni,
operatiuni
si miscari.
CUPRINDE:
Manifestari INVOLUNTARE: Fara participarea activa a vointei ( clipit, tic).
Manifestari VOLUNTARE: Sub controlul permanent al vointei ( salut,
traversarea
strazii).
Manifestari POSTVOLUNTARE: Acte automatizate prin exercitiu indelungat
( scrisul, mersul).
Tulburarile activitatii psihomotorii
I. EXAGERAREA = HIPERKINEZIA= TAHIKINEZIA. NELISTEA
PSIHOMOTORIE. POLIPRAGMAZIA. = AGITATIA PSIHOMOTORIE
Psihoze endogene: maniacala, depresii, schizofrenie, tulb. delirante
cronice.
Psihoxe exogene: toxice, infectioase, puerperale, PGP, demente
organice.
Epilepsie.
Tulb. de personalitate.
Tulb. nevrotice.
Oligofrenii/
Particularitati ale APM in principalele boli.
APM = hiperactivitate motorie+ excitatie verbala si ideativa.
Aspectul APM – determinat de continutul starii afective, claritatea
constiintei.
APM este o urgenta psihiatrica!
APM in MANIE: car. sinton, domina jocul, se desfasoara in spatiu, constiinta
clara.
APM in DEPRESII: cu anxietate, lamentari, raptusuri suicidare.
APM in SCHIZOFRENIE :Aspecte: impulsiuni, crize clastice, agitatia
catatonica,
agitatia hebefrenica,
APM in PSIHOZE TOXICE, INFECTIOASE: pe fondul tulburarii de
constiinta, in
prezenta sindr. biologic se manifesta prin stari onirice halucinator-delirante.
APM in DEMENTE: se desfasoara in limitele patului, e mai mult o turbulenta
nocturna.
APM in EPILEPSIE: caracter paroxisti, violenta extrema, mai ales in per. de
confuzie,
amnezie consecutiva.
APM in HISTERIE: determinism psihogen, caracter demonstrativ,
teatralism,
patetism.
Alte tulburari ale activitatii
II DIMINUAREA:HIPOKINEZIA = inhibitie psihomotorie implicand miscarile,
mimica, cursul ideativ. In: depresii, demente, toxicomanii.
III.ABOLIREA: AKINEZIA=suspendarea activitatii psihomotorii. Forme :
a. Barajul motor.
b. Stupoarea:suspendarea oricarei activitati, imobilitate totala.In:
melancolie,
schizofrenie, confuzii, histerie.
c. Catalepsia = imobilitate completa+hipertonie musculara+ pastrarea unei
atitudini,
pozitii.In: catatonie, histerie, sugestie hipnotica.
CATATONIA
STARE PATOLOGICA COMPLEXA asociind Stupoarea, Catalepsia,
Mutismul,
Inertia, Blocajul sfincterian.
CATATONIA = LUCIDA
= ONEIROIDA.
CATATONIA = STUPOROASA: -Amimie, Flexibilitate ceroasa, Negativism
activ sau
pasiv, Mutism.= HIPERKINETICA: - Paramimie, Manierisme, Stereotipii ( de
miscare,
vorbire), Sindrom ecopatic ( Ecolalie, ecomimie, ecopraxie), Automatism de
comanda.
CATATONIA NEUROLEPTICA = Sindrom a-, dis-, hiperkinetic + hiperton.
[J.DELAY, P.DENIKER, H.HAASE, P.JANSSEN]. Dupa neuroleptice incisive.
ALTE TULB. DE ACTIVITATE
1. ACTELE IMPULSIVE (IMPULSIUNILE).
Sunt activitati psihomotorii ce apar si dispar brusc; au loc fara controlul
critic al
bolnavului.
= Dromomania; =Piromania; = Cleptomania =Dipsomania; =
Raptusul
melancolic.
2. TICURILE : Miscari cu caracter intempestiv, repetitiv si rapid, rezultat al
contradictiei unor grupe musculare scapate de sub cuntrolul volitional, dar
accesibile
constiintei.
3. APRAXIILE: Dezorganizarea conduitei motorii: pierderea posibilitatii de
exprimare
gestuala si de efectuare a unor acte motorii in ciuda unor tulburari motorii
elementare.
APRAXIA IDEATORIE: Nu poate executa actul din cauza perturbarii
planului
sau si a reprezentarii indeplinirii sale; actele elementare pot fi
executate.
APRAXIA IDEOMOTORIE: Nu poate executa nici un fel de act la
cerere, dar
spontan – da.
INSTINCTE
Definitie:
INSUSIRI INASCUTE CARE DETERMINA UN COMPORTAMENT
CARACTERISTIC SPECIEI SI INDREPTAT PENTRU REALIZAREA UNOR
CERINTE BIOLOGICE FUNDAMENTALE.
CLASIFICARE:
I. INSTINCTE PENTRU CONSERVAREA INDIVIDULUI. = ALIMENTAR
= DE APARARE
II. INSTINCTE PENTRU CONSERVAREA SPECIEI. = DE REPRODUCERE
= .I. MATERN.
TULBURARILE INSTINCTELOR
I. TULBURARILE INSTINCTULUI ALIMENTAR
Excesul: Polifagie = Bulimie ( in oligofrenii, demente, schizofrenie) +_
Potomania.
Diminuarea: Inapatenta pana la Anorexie ( depresii, anorexia nervoasa,
schizofrenie). Sitiofobia ( refuzul de a se alimenta).
Pervertirea I. alimentar ( Coprofagia, Pica).
II. TULBURARILE INSTINCTULUI DE APARARE:
EXAGERAREA = AGRESIVITATE * Constitutionala (Tulb. de personalitate,
Epilepsie, Paranoia). * Castigata ( traumatisme cranio-cerebrale, alcoolism,
schizofrenie).
DIMINUAREA ( Indiferenta crescuta fata de pericole). In schizofrenie,
demente.
AUTOMUTILAREA (depresii severe, epilepsie, confuzii).
ABOLIREA = SUICID. Parasuicidul (Kreitmann 1977).
III.TULBURARILE INSTINCTULUI DE REPRODUCERE:
EXAGERAREA = SATIRIAZIS (B), NIMFOMANIE (F). In: oligofrenie, demente,
psihoza maniacala).
DIMINUAREA = IMPOTENTA (B), FRIGIDITATEA (F). In: depresii, nevroze,
toxicomanii, dupa tratament cu neuroleptice.
ABOLIREA ( Psihoze grave cronicizate).
PERVERTIREA : Anomalii in alegerea partenerului si Anomalii in
desfasurarea
actului sexual.
anomalii in alegerea partenerului pentru relatii sexuale:
Autoerotism = Masturbare = Onanie = Ipsatie.
Pedofilie.
Gerontofilie.
Homosexualitate ( Uranism<B>, Lesbianism<F>)
Travestitism.
Transsexualism.
Zoofilia = Bestialitatea. = Sodomia.
Pigmalionism ( statui, monumente funerare).
Incest.
Fetisism.
IV. TULBURARILE INSTINCTULUI MATERN:
EXAGERAREA
ABOLIREA
PERVERTIREA (Inversiune afectiva --- Infanticid: schizofrenie, psihoze
puerperale).
CONSTIINTA
SCIENTIA = Cunoatere; CON = Care insoteste.
SENSURI:
FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu personalitatea
sau cu
existenta umana.
FIZIOLOGIC: Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de
functionalitate.
PSIHOLOGIC: Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoare.
DEFINITII:
J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al activitatii psihice
ale carei
aspecte elementare sunt integrate intr-un comportament dotat cu o
structura originala.
K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat.
H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei experiente
transpunand-o
in universalitatea constiintei
CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI, ESTE INSASI ORGANIZAREA
LUI INTR-O EXISTENTA CONCOMITENTA CA OBIECT SI SUBIECT.
CIMPUL CONSTIINTEI
INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa constiintei, nu
au fost
constientizate sau care nu se constientizeaza.[ * perioade precedente
formarii consiintei
individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din per. de
veghe, imagini,
reprezentari din perioada viselor, trairi psihice din perioade de tulburari ale
constiintei.]
SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza la un
moment dat
inafara cimpului constiintei, dar care au fost anterior constientizate si
pot oricand sa
reapara in campul constiintei.
Fiecare om are CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-lui si a
legaturii cu
alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI CONTINUITATII = Inlantuieste
trecutul cu
prezentul intr-un lant neintrerupt.
PSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima capacitatea si
claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii obiective in momentul
respectiv.
FORMELE DE MANIFESTARE ALE CONSTIINTEI
I. SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care functia de veghe a
constiintei
este suspendata.
Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor
fiziologice.
TIPURI DE SOMN: * LENT –reprezinta aproximativ 60-70% din somnul
comportamental si e insotit de unde EEG lente. * PARADOXAL – somnul cu
activitate rapida comportamentala, intrerupe periodic somnul lent si pare sa
fie expresia
activitatii onirice; este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau
[PMO].Cuprinde
fenomene somatice ( miscari oculare, mioza, relaxarea membrelor),
vegetative
( hipertensiune arter., bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie
peniana…)
UNITATEA DE SOMN=O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O PERIOADA
SOMN PARADOXAL[20-25%].
4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte.
VISUL – 3-6 faze/noapte.
Suprimarea fazei paradoxala a somnului – neliniste, iritabilitate.
Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste- tulb. de
perceptie, stari
confuzo-onirice, anxietate.
TULBURARILE SOMNULUI
STAREA HIPNAGOGICA / HIPNOPOMPICA.
INSOMNIILE: Cantitative ( initiale=de adormire; terminale=de trezire).
Calitative ( predormitionale; dormitionale; postdormitionale).
Falsa insomnie.
HIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care se deosebeste de
somnul
normal doar prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei. In: leziuni de
trunchi cerebral,
talamice, corticale, insuf. respiratorii, hepato-renale.
NARCOLEPSIA- nevoie subita de somn precedata sau nu de halucinatii
hipnagogice;
sau: pierderea brusca a tonusului muscular exprimata prin atacuri de
catalepsie si paralizii
de somn. -
Tulburarile Visului.
COSMARUL = vis cu continut si caracter terifiant. Caracteristici: * Angoasa;
*
Senzatia de opresiune si greutate in piept; * Senzatia de paralizie,
incapacitatea
efectuarii celei mai mici miscari.
AUTOMATISME AMBULATORII NOCTURNE.
CRIZE DE PAVOR NOCTURN.
ENUREZIS NOCTURN.
BRUXISME.
FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI - continuare.
II.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si fundamantala stare de constiinta
necesara
bunei functionari a psihicului.
IMEDIATA – Se realizeaza fara efort si determina incadrarea noastra
corecta in timp si
spatiu (orientare allopsihica) si asupra propriei persoane (orientare
autopsihica).
MEDIATA – Se realizeaza cu efort, presupune o tensiune psihologica si
vizeaza
dirijarea activitatii psihice spre ceva.
TULBURARILE CONSTIINTEI
I. CANTITATIVE:
OBTUZIA = cresterea pragului senzorial, scaderea receptiei, cresterea
latentei;
dificultati in precizarea ideilor, asociatii dificile.
HEBETUDINEA = dezinsertia de realitate, aspect perplex, dezorientare
usoara,
hipokinezie.
TORPOAREA = scaderea tonusului volitiv, initiativei, apatie.
OBNUBILAREA =cresterea pragului senzorial, scaderea tonusului functiilor
psihice:
raspunsuri vagi, bradipsihie, bradikinezie, orientare grea.
STUPOAREA = activitatea psihomotorie pare suspendata, reactioneaza
doar la stimuli
foarte puternici.
SOPORUL = reactii extrem de diminuate, asemanatoare somnolentei
accentuate.
COMA = pierderea constiintei (apsihism), conservarea functiilor vegetative.
TLBURARILE CONSTIINTEI
II.CALITATIVE: Polarizarea, ingustarea cimpului constiintei, contact defectuos
cu
realitatea,
STAREA ONEIROIDA = infiltrarea constructiilor visului in gindirea vigila (
H.EY);
dezorientare, confuzie, reminiscenta de imagini traite,
STAREA AMENTIVA ( notiune controversata) = dezorientare totala,
incoerenta
maxima, agitatie dezordonata.
STAREA CREPUSCULARA = alterarea reflectarii senzoriale,pastrarea
automatismelor motorii; actele comportamentale – coordonate dar
neadecvate
preocuparilor anterioare; amnezie consecutiva. In:*epilepsie;*betia
patologica;*histerie;*tumori de lob frontal;*hipoglicemie.
STAREA SECUNDA = dupa evenimente psihotraumatizante.
TEMPERAMENTUL
ANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE CARE IMPRIMA INDIVIDULUI O
AMPRENTA PARTICULARA IN EXISTENTA SA.
DIRIJEAZA: promptitudinea, intensitatea si durata raspunsurilor la solicitari.
Este format din insusiri relativ stabile.
Constituie nucleul primitiv pe care se structureaza caracterul ( putand fi si
el modelat
de caracter).
CARACTERUL
Caracter = trasatura, particularitate (gr.).
TOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE SI STABILE ALE
ADULTULUI REZULTATE DIN INFLUENTA PERMANENTA SI CONTINUA A
MEDIULUI AMBIANT, TRASATURI CARE AU CA OBIECTIV O
ADAPTABILITATE OPTIMA A PERSOANEI LA CERINTELE MEDIULUI
AMBIANT.
Se formeaza in timp indelungat, progresi.
Poate fi apreciat conform: * atitudinii fata de sine, * atitudinii fata de alte
persoane, *
atitudinii fata de munca.
PERSONALITATEA
ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN INTEGRAREA
COMPLEXA, DINAMICA SI ARMONICA.
PERSONA = MASCA.
Este permanent supusa transformarilor.
Ofera insului supletea adaptativa.
Lazarus si Opton: Personalitatea inseamna tot ce credem despre un om si
ne face sa-l
iubim sau uram.
TULBURARILE DE PERSONALITATE.
I. DEZVOLTAREA INSUFICIENTA: Oligofrenii.
II. REGRESIUNEA: Demente; psihoze cronice.
TULB.DE PERSONALITATE IN PSIHOZE:
TRANZITIVISMUL: pierderea diferentei intre ceea ce este exterior si interior
individului.In: schizofrenie, histerie.
DEPERSONALIZAREA: definita de P.Janet ca o stare. In:schizofrenie;
psihastenie;
depresii ( pe fondul constiintei clare).
DEREALIZAREA.
DEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie, epilepsie, stari confuzo-onirice.