Sunteți pe pagina 1din 3

Efectul Kirlian,ADN, INFORMATIA

Viata este caracterizat de prezenta unei matrici energo-informationale; aceast structur nesubstantial a fost pus n evident prin aparate speciale (prin electronografie si efect Kirlian). Obiectele nevii nu au o matrice energoinformational. Ateii nu pot explica originea informatiei structurale care d forma acestei matrice ([16]). nvttura Bisericii Ortodoxe aduce lumin si n aceast problem: "Si ceea ce semeni nu este trupul ce va s fie, ci gruntele gol, poate de gru, sau altceva din celelalte; Iar Dumnezeu i d un trup, precum a voit, si fiecrei seminte un trup al su. Nu toate trupurile sunt acelasi trup, ci unul este trupul oamenilor si altul este trupul dobitoacelor si altul este trupul psrilor si altul este trupul pestilor." (I Corinteni 15, 37-39). Studiile realizate prin efect Kirlian si electronografie au pus n evident o matrice energoinformational care pstreaz forma organismului chiar n lipsa substantei. Deci aceast structur nesubstantial contine informatie referitoare la form. Prin efect Kirlian si electronografie s-a pus n evident o matrice energo-infor-mational care pstreaz forma organismului, chiar n lipsa unei prti a substantei; deci contine informatie referitoare la form. Biologii atei nu pot explica originea informatiei. Molecula de ADN ADN-ulte o macromolecula de acid dezoxiribonucleic,formata din 2 lanturi de nucleotide,continand informatia genetica codificata. O nucleotida este constituita dintr-o baza azotata,un zahar (dezoxiriboza) si un radical fosforic. Fiecare componenta are un rol bine stabilit: -bazele azotate (A,T,C,G) au rol informational -zaharul pozitioneaza baza azotata -radicalul fosforic permite legarea unitatilor pentru formarea unui lant molecular. ADN contine 4 baze azotate: Adenina (A),Guanina (G), Timina (T), Citozina (G). Structura speciala a acestora permite doar legaturi: A=T (legatura dubla), G C (legatura tripla). In felul acesta,adeninei dintr-o catena ii va corespunde totdeauna timina de pe cealalta catena,iar guaninei ii va corespunde intotdeauna citozina. Astfel o catena este replica celeilalte. Perechile de baze azotate,care sunt hidrofobe,sunt plasate spre centrul dublu helixului. Aceasta mareste stabilitatea macromoleculei de and in solutie.

Lungimea conturului de and dintr-o singura celula umana este de aproximativ 2m. Pentru ca o molecula de and sa incapa in spatiul nuclear,stramt,materialul genetic se organizeaza corespunzator,un rol important revenind histonelor,proteine bazice,cu masa moleculara mica,asociate ADN-ului. In felul acesta o molecula de 2m incape,prin rasuciri in jurul histonelor si suprarasuciri in spatiul nuclear cu diametrul de 0,1 nm. Am prezentat doar cateva aspecte generale referitoare la and,pentru a intelege ca este o structura functionala complexa cu subunitati bine randuite pentru indeplinirea unui rol precis:pastrarea si transmiterea informatiei genetice. Oamenii de stiinta evolutionisti nu pot explica: -originea informatiei genetice - structura bazelor azotate ca permit doar legaturi A-T,G-C - existenta histnelor pentru impachetarea and-ului in nucleu Pentru a intelege mai bine natura ADN-ului vom vorbi in continuare despre informatie. 1.Informatia este capacitatea unui mesaj de a inlatura o nederminare atunci cand este descifrat. Intre informatie si nedetrminare exista o legatura stransa,informatia dovedinduse a fi informatie in adevaratul sens al cuvantului atunci si numai atunci cand ea inlatura o anumita nedeterminare. Cu cat nedeterminarea de la inceputul experimentului este mai mare,cu atat este mai mare informatia ce se obtine dupa efectuarea experimentului. De exemplu,stim ca o urna contine doar 2 bile albe. Daca cineva ne spune ca s-a extras o bila alba,nu ne da nici o informatie referitoare la culoarea bilei.Stim ca bila extrasa e alba. Se transmite un mesaj dar nu primim informatie. Extragerea unei bile albe este un eveniment sigur,iar informatia data de un eveniment sigur este zero. Sa presupunem acum ca urna contine o bila alba si una neagra. Daca cineva ne spune ca bila extrasa este alba,ne da o informatie,deoarece ne spune ceva ce nu cunoasteam. Initial exista o nedetrminare: se va extrage o bila alba sau o bila neagra. Informatia primita inlatura aceasta nedeterminare. Stim acum ca bila extrasa e alba. Consideram acum o urna cu 20 de bile numerotate 1,2,3,20.Nedeterminarea este mult mai mare: se poate extrage bila1,sau 2sau bila 20.Daca cineva ne spune ca s-a extras bila 15,ne da o informatie mare,prin inlaturarea acelei mari nedeterminari initiale.

Aplicatie apologetica Sinteza proteinelor in organismele vii se realizeaza pe baza informatiei genetice din and.Codificand 20 de aminoacizi,ADN-ul ofera o mare informatie,deoarece inlatura o mare nedeterminare. 2.In aceasta lume informatia se pastreaza pe un suport material,dar are o anumita independenta. De exemplu,acelasi text poate fi copiat de pe o hartie pe alta,fara sa-si schimbe intelesul. Suportul s-a schimbat dar informatia a ramas aceeasi. Ea este invariabila. In stiinta este recunoscut faptul ca informatia este independenta de energia consumata pentru transiterea ei,avand un anumit caracter specific.

Savantul american Norbert Weinner spunea ca informatia nu e nici materie (substanta),nici energie. Preluam din 2 exemple: -profesorul nu pierde informatiile pe care le preda elevilor sai -profesorul poate preda aceeasi lectie vorbind mai tare sau mai incet. Primul exemplu arata ca informatia nu se supune unei legi de conservare,asa cum se supune materia. Al doilea exemplu arata ca,desi,transmiterea unei informatii presupune existenta unui minim de enrgie,informatia nu depinde de valoarea energiei. Aplicatie apologetica Din cele prezentate rezulta ca informatia nu se reduce nici la substanta,nici la energie,nici la ansamblul lor;deci nu se reduce la materie,cum gresit considera materialistii. O pagina scrisa nu se reduce la ansamblul format din hartie si cerneala. Continutul scrierii nu este determinat nici de energia folosita pentru scriere. Biologii au studiat ADN-ul (suportul informatiei)dar nu au reusit sa explice de unde provine informatia inscrisa in ADN. 3.Pentru realizarea unui pahar de sticla este necesara o informatie referitoare la forma. Prin spargerea paharului (in urma unui eveniment intamplator) se pierde tocmai aceasta informatie. Topind cioburile obtinem un bloc de sticla nu un pahar. Evenimentele naturale,intamplatoare duc la micsorarea informatiei. Prin fenomene intamplatoare nu se poate explica transformarea cioburilor in pahar. Aplicatie apologetica Matematicianul si specialistul Marcel Paul Schutzenberger,specialist in teoria informatiei,foloseste exemplul unui aparat electric. Un astfel de aparat nu este o simpla colectie de piese,ci este o imbinare realizata conform unui proiect,deci unei informatii existente inainte de aparat. Dar un ochi are o strucura mult mai complexa decat un aparat electric realizat de om.Pentru obtinerea unui ochi este necesara mai multa informatie. Biologii atei nu pot explica sursa acestei informatii,deoarece ei nu recunosc existenta Creatorului. Sansa de a se forma o proteina,pana si una simpla (e impropriu spus simpla) chiar daca ar exista compusi intr-un amestec ideal,intr-o atmosfera ideala si intr-un timp de 100 de miliarde de ani este de 1/10 la puterea 67. Matematicienii sunt de acord ca din punct de vedere statistic,orice sansa mai mica de 1/10 la puterea 50 are o probabilitate de intamplare egala cu 0 (Matematicianul Emil Borel afirma : Evenimentele a caror probabilitate e foarte mica nu se intampla niciodata Elemente de teorie a probabilitatii-). Ajungem astfel la concluzia marelui savant Nicolae Paulescu : Ideea de Dumnezeu este o notiune fundamentala,fara de care stiinta cade in absurd.