BRONSITA

Bronsita reprezinta inflamatia cailor aeriene ce duc aerul la plamani (bronhiile terminale). Inflamatia la acest nivel produce edem (cresterea volumului) si se produce mucus (sputa). Edemul si sputa favorizeaza tusea si astfel respiratia devine dificila. Sunt doua tipuri de bronsita: -bronsita acuta, care se instaleaza rapid si se vindeca in 2-3 saptamani; apare la persoanele fara alte boli; majoritatea persoanelor care fac bronsita acuta nu necesita tratament -bronsita cronica, cu recurente frecvente, cu manifestari de lunga durata; apare de obicei la persoanele fumatoare. Tuse productiva (cu sputa) timp de 3 luni pentru cel putin 2 ani la rand sugereaza bronsita cronica. Bronsita cronica este o forma de boala pulmonara obstructiva. Bronsita acuta afecteaza atat adultii cat si copii. Simptomele de bronsita acuta apar de obicei la 3-4 zile dupa o infectie de tract respirator superior, de exemplu gripa sau raceala. Simptomele sunt: -tusea, poate fi principalul simptom: tusea seaca (uscata, fara sputa) apare in primele zile, iar mai apoi devine productiva (elimina sputa); sputa poate fi de culoare galbena, verde sau poate fi transparenta; in unele cazuri pot aparea striuri de (mici fire de sange in sputa) -febra moderata, de obicei in jur de 38C (febra inalta poate indica o pneumonie) -senzatie generala de astenie -senzatie de constrictie, durere surda in piept inrautatite de inspirul profund si tuse -wheezing (zgomot suierator) -senzatie de lipsa de aer. La majoritatea persoanelor simptomele se remit in 2-3 saptamani. Totusi la 20% tusea dureaza pana la 4 saptamani. De cele mai multe ori este greu de deosebit o bronsita acuta de cauza bacteriana de una virala, iar alte boli, ca de exemplu pneumonia sau astmul, pot avea simptome asemanatoare cu bronsita. Datorita faptului ca pneumonia este o boala grava, este necesar sa se faca diferentierea de bronsita, iar unul dintre semnele ce le deosebesc este febra inalta din pneumonie. Tratamentul include: -ameliorarea tusei prin administrarea de lichide, dropsuri pentru tuse si evitarea expunerii la agenti iritanti; de asemenea se pot administra antitusive, care duc la oprirea tusei sau expectorante care fluidifica secretiile si fac eliminarea lor mai usoara -evitarea cafelei si a alcoolului deoarece acestea favorizeaza deshidratarea -incetarea fumatului sau a expunerii la fum de tigara -repaus, odihna pentru a permite organismului sa elimine infectia -administrarea de acetaminofen (paracetamol), ibuprofen sau aspirina pentru a diminua simptomele (nu se administreaza aspirina sub varsta de 20 de ani) -umidifierea atmosferei din camera (caldura si umiditatea fluidizeaza mucusul si il fac mai usor de eliminat) -inhalarea de beta2-agonisti, care vor dilata caile aeriene si vor diminua wheezing-ul si tusea; acesti compusi poata avea efecte adverse ca tremor si agitatie

-antibioterapia, la persoanele cu risc crecut de dezvoltare a complicatiilor; de asemenea antibioticele pot fi administrate la persoanele la care beta2-agonistii nu au avut efect. La majoritatea pacientilor cu tratament la domiciliu, administrarea de antibiotice nu este necesara, deoarece majoritatea cazurilor de bronsita acuta sunt produse de virusuri, iar antibioticele nu au efect pe virusuri. Administrarea de antibiotice fara scop poate determina efecte adverse ale acestora sau aparitia rezistentei anumitor bacterii la acel antibiotic. Rezistenta odata formata va face ca la o alta administrare a antibioticului acesta sa fie mai putin eficient. In cazul prescrierii de antibiotice trebuiesc administrate toate pastilele prescrise, chiar daca simptomele se amelioreaza. In cazul in care nu se administreaza toata reteta este posibil sa ramana microbi restanti. Corticoterapia poate fi indicata pentru a diminua dificultatea respiratiei, frecventei wheezing-ului sau a acceselor de tuse, in cazul pacientilor cu astm sau boala pulmonara obstructiva cronica. Pacientii care dezvolta complicatii necesita tratament diferit.