Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT
MOTOARE ELECTRICE
Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv ce transform energia electric n energie mecanic. Transformarea invers, a energiei mecanice n energie electric, este realizat de un generator electric. Nu exist diferene de principiu semnificative ntre cele dou tipuri de maini electrice, acelai dispozitiv putnd ndeplini ambele roluri n situaii
diferite. Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din dou pri componente: stator i rotor. Statorul este partea fix a motorului, n general exterioar, ce include carcasa, bornele de alimentare, armtura feromagnetic statoric i nfurarea statoric. Rotorul este partea mobil a motorului, plasat de obicei n interior. Este format dintr-un ax i o armtur rotoric ce susine nfurarea rotoric. ntre stator i rotor exist o poriune de aer numit ntrefier ce permite micarea rotorului fa de stator. Grosimea ntrefierului este un indicator important al performanelor motorului.
Dupa felul curentului ele sunt de curent continuu si de curent alternativ. Motoarele de curent continuu se folosesc in diferite sisteme de actionare electrica la turatia variabila in limite largi si cuplu mare la pornire (laminoare, masini - unelte, troleibuze, metrou, locomotive electrice si diesel electrice), precum si foarte numeroase tipuri de servomotoare de curent continuu utilizate in cele mai diverse domenii de activitate.
Generatoarele de curent continuu se mai utilizeaza la incarearea bateriilor de acumulatoare, ca generatoare de sudura, ca surse pentru instalatii de foraj, pentru locomotive diesel electrice.
2
In Romania se fabrica aproape toata gama de masini de curent continuu, satisfacand cerintele beneficiarilor interni si totodata, existand mari posibilitati pentru export, atat ca elemente separate, cat si incorporate in masini unelte, troleibuze, locomotive electrice si diesel electrice etc.
CAPITOLUL I
MOTOARE DE CURENT CONTINUU
1.1 CONSTRUCTIE
Motoarele de curent continuu sunt construite din urmatoarele parti principale: statorul, rotorul, periile, scuturile si lagarele, cutia de borne. Statorul produce fluxul magnetic inductor. Este format din carcasa, poli si bobine polare. Carcasa este confectionata din materiale feromagnetice (otel) si are o forma cilindrica. Polii principal (sau de excitatie) se fixeaza de carcasa. Acestia se confectioneaza din tole din otel cu grosimea de 1 - 1,5 mm. Polii principali sunt in totdeauna in numar par.
Bobinele polare sunt infasurari izolate cu conductoarele din cupru sau aluminiu plasate pe poli. Ele sunt legate in serie si conectate la reteaua de alimentare si excita campul magnetic inductor. Conexiunile intre bobine se executa astfel incat sa se realizeze o alternants a poJaritatii la trecerea curentului.
Rotorul este rotit de cuplul fortelor de interactiune dintre campul magnetic inductor i curentul electric din propriul bobinaj, permitand astfel transformarea energiei eiectrice in energie mecanica. EI este format din : arborele rotorului, pachetul de tole ale rotorului,
bobinajul rotoric, (indus), colectorul si ventilatorul. Arborele rotorului este executat din otel si are rolul de a transmite energia mecanica de rotatie. Pe el se gasesc montate toate celelalte par|i componente ale rotorului. Pachetele de tole ale rotorului se executa din tabla de otel, cu grosimea de 0,5mm. Tolelesunt de forma unei corone circulare cu crestari la exterior. Tolele sunt mentinnte fmpachetate foarte strans pe arbore cu ajutorul unor piese
3
speciale de strangere. Bobinajul rotoric (indus) consta dintr-o serie de bobine de cupru sau aluminiu (izolat) si montate in crestaturile pachetului de tole. Capetele acestor bobine sunt lipite de lamele colectorului. Colectorul este format din lamele de cupru identice dispu se pe circumferina unui butuc fixat de arbore. ntre lamele de cupru se afl izolaia de micanit. Ventilatorul este fixat pe axul rotoric asigur circulaia forat a aerului din mediul nconjurtor prin intermediul motorului. In felul acesta motorul se rcete. Este prevzut numai la mainile de putere mare, pentru o mai bun utilizare a seciunii conductoarelor. Periile freac pe lamelele colectorului pentru a realiza legtura electric dintre bobinajul rotoric i cutia de borne a motorului. Ele sunt susinute i presate pe colector de crucea portperii din oel sau font. Periile sunt executate de regul, din crbune sau materiale cu mare rezisten mecanic i foarte conductoare de electricitate. Scuturile si lagrele motorului sunt piese mecanice care asigur nchiderea statorului i susinerea arborelui rotoric, pentru a putea efectua micarea de rotaie. Lagrele pot fi cu cuzinei sau cu rulmeni. Cutia cu borne reprezint locul unde se execut legturile electrice ntre capetele nfurrilor din main i reeaua de alimentare. Bornele sunt executate din cupru sau oel, iar cutia este prevzut cu un capac cu rol de protecie i izolare. In figura 1.1.1 este prevzut schema de producere a cuplului mecanic la un motor de un curent continuu cu doi poli.
Figura 1.1.1 4
reprezint suma acestora i duce la micarea de rotaie dorit. In figura 1.1.1. circuitul de excitaie i circuitul rotoric sunt independente, fiecare fiind alimentate de la alte surse de curent continuu. Motorul de curent continuu astfel executat se mai numete i motor cu excitaie separat. Schema electric a acestuia este dat n figura 1.1.2. n practic, cele dou surse de curent se reduc la una care alimenteaz att circuitul rotoric ct i pe cel de excitaie.
Figura 1.1.2 In acest caz se dovedesc trei moduri de legare a nfurrii de excitaie (Fig. 1.1.3) n serie cu circuit rotoric, n derivaie i mixt. Astfel de motoare se numesc cu excitaie serie, cu excitaie derivaie i respectiv cu excitaie mixt. In cazul motorului cu excitaie mixt o parte din nfurarea de excitaie (r el) este legat
curentul nominal (I n A) este curentul absorbit de Ia reea corespunztor puterii i tensiunii nominale - turaia nominal (nn n rot/min) este turaia arborelui rotorului
randamentul motorului (rj) reprezint raportul Tl=Pn/Pa=Pn/UxI unde: Pneste puterea nominal) (mecanic) a motorului Pa= Uxl - puterea electrc absorbit de la reea Randamentul este subunitar datorit pierderilor de energie din main. Aceste pierderi sunt de natur electromagnetic i mecanic. al
Pierderile electromagnetice sunt: -pierderi de cupru, care reprezint pierderile din bobinajele de excitaie (pc ui) i indusului (pcU2) -pierderi n fier, care reprezint pierderile ce se produc n pachetul de tole al rotorului (ppe) -pierderile mecanice (pm) se datoresc forelor de frecare din lagre Toate mrimile sunt indicate pe plcua motorului
CAPITOLUL II
SCHEME DE ALIMENTARE SI COMANDA PENTRU MOTOARELE DE CURENT CONTINUU
2.1. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAIE LA MOTORUL DERIVAIE DE CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA
Elementele principale ale schemei sunt urmtoarele: -motorul de curent continuu nii cu nfurarea de excitaie ; -contactoarele c5 c2 pentru pornirea si inversarea sensului de rotaie, comandate prin butoane de comanda ; -aparatele de cuplare si de protecie a circuitelor de fora si de comanda : ntreruptoarele ah a2, releul de curent mazimi Q\ si siguranele fuzibiole Pornirea motorului se realizeaz in urmtoarele etape: se deschide ntreruptoarele a1; a2; se apas butonul b2. anclaseaza C\ care : -prin c.a.n.d. (contact auxiliar normal deschis) se retine ; -prin c.a.n.i. (contact auxiliar normal nchis) blocheaz pe -prin CP. (contact principal)porneste mh in sens direct; daca se apas butonul b3 aclanseaza c2 care : -prin c.a,n.d. se retine ; -prin c.a.n.i. blocheaz pe Ci; -prin CP. pornete mi, in sensul invers. Oprirea motorului. Pentru aceasta se apas butonul bi si astfel declaneaz ci, se deschid CP. se oprete mj. Noua pornire in sens contrar poate fi comandata dupa scurgerea timpului necesar pentru oprirea completa a motorului. In caz contrar ar avea loc o frnare prin cuplarea inversa, schema nefind pregtita pentru aceasta.
2.2. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAIE LA MOTORUL DERIVAIE DE CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA Elementele principale ale schemei sunt urmtoarele:
-motorul de curent continuu mL cu infasurarea de excitaie E2, prevzut cu rezistentele de pornire r\T2; -contactorul c2, c5. pentru scurtcircuitarea rezistentelor de pornire,comandate prin relee de timp di, d2.
Pornirea motorului
-se apas butonul bj care aclanseaza Cj care : -prin c.a.n.d. alimenteaz bobina releului de timp d,; 7
-prin CP : pornete mt cu rh r2 incluse in circuitul indusului. Dupa intervalul de timp ti cand motorul ajunge la turaia ni: -acioneaz dj si prin c.n.d. alimenteaz bobina c 2; -acioneaz c2 care : -prin c.a.n.d. alimenteaz bobina d2; . prin CP. scurtcircuiteaz ri. Motorul accelereaz in continuare si dupa intervalul de timp t 2 cand ajunge la turaia n2: -acioneaz d2 si prin c.n.d. alimenteaz bobina C3; -aclanseaza c3 si prin CP. scurtcircuiteaz r2. Motorul accelereaz pana la atingerea turaiei nominale.
Oprirea motorului
-se apas butonul b2 si se dezexcita Cj - se ntrerupe circuitul nu.
Observaie
Releele de timp sunt reglate pentru a comanda scurtcircuitarea rezistentelor de pornire la intervalele de timp ti.t2, calculate astfel incat pornirea sa fie conforma principiului pornirii in funcie de timp.
2.3 PORNIREA CU REZISTENTE DE PORNIRE, IN FUNCIE DE TURAIE, A MOTORULUI DERIVAIE DE CURENT CONTINUU Elementele principale ale schemei sunt urmatoarele:
-motorul de curent continuu nii cu infasurare de excitaie E x prevzut cu rezistentele de pornire n r2 r3; -contactorul Ci pentru conectarea motorului la reea, comandat prin butoane de comanda;
Nota.
Contactoarele C2, C4 sunt astfel alese incat anclansarea lor sa aiba succesiv valorile E] = Cenj, Cen2, E3 = Cen3 ale tensiunii electromotoare din indus, adic la valorile n^n2,n3 ale tensiunii motorului.
Pornirea motorului.
-se apas butonul bis care anclanseaza cj care : -prin c.a.n.d. se autoretine: -prin CP. pornete mi cu r! r2 r3 incluse in circuitul indusului. Pe msura ce indusul aceelereaza atingnd valorile n t n2 n3 ale turatie,tensiunea electromotoare ia valorile EJE2,E3 si succesiv : -anclanseaza c2 care prin CP. scurtcircuiteaz rt; -anclanseaza c3 care prin CP. scurtcircuiteaz r2; -anclanseaza c4 care prin CP. scurtcircuiteaz r3. In continuare, motorul accelereaz pana la atingerea valorii nominale a turaiei.
Oprirea motorului.
-se apas butonul b2 si se dezexcita Cj dupa care se intrerupe.
CAPITOLUL III
NORME DE PROTECIE A MUNCII, NTREINEREA MOTOARELOR ELECTRICE 3.1. PROBLEME GENERALE
Electrocutrile au loc cand omul atinge concomitant doua elemente bune conductoare de electricitate, intre care exista o diferena de potenial. Partea izoianta a corpului omenesc o constituie numai pielea, rezistenta electrica a ei variind intre 1000 - 100000 Q, n funcie de individ si de condiiile in care se face contactul cu elemntul sub tensiune. De aceea, pentru fiecare individ se considera o tensiune periculoasa, in condiiile date, daca produce un current prin corpul omului ih > lOmA. La in > 15mA, omul nu se mai poate elibera singur de sub tensiunea curentului electric, iar la ih > niA inceteaza funcionarea inimi. Contactele cu elementele care fac parte din circuitele curenilor de lucru, cum sunt conductoarele neizolate si bornele constituie stingerea directa, iar contactul cu un element care intra accidental sub tensiune, datorita defeciunii sau avariei, cum sunt carcasele mainilor si instalaiilor electrice constituie atingerea directa.
PENTRU
PROTECIE
SI
MASURI
Persoanele care in timpul lucrului pot produce atingeri directe, trebuie sa utilizeze ca mijloace individuale de protecie mnuile si incaltamintea de cauciuc, scule cu mnere izolate. In tot timpul lucrului vor avea grija san u nchid circuitele electrice prin atingeri concomitente cu 2 parti ale corpului (mana - mana, mana - cap, mana - picior). Organizarea locului de munca impune ingradirea si semnalizarea prin placi avertizoare la dispozitivele de acionare a intrerupatoarelor, ca sa lucreze sis a nu se mchida. De aceea nu este permisa luarea plcilor avertizoare sau inchiderea intrerupatoarelor deschise, fara a se convinge ca nu exista nici un pericol de electrocutare la toata reeaua care se pune sub tensiune. Orice neatenie, gluma sau act incontient de curaj , in nerespecarea regulilor de eleetroscurtcircuitare, poate costa viata.
In scopul prevenirii unor deranjamente sau incidente de exploatare in timpul funcionarii motoarelor electrice, electricianul de tura consemneaz micile defeciuni constatate in timpul serviciului sau si daca nu le-a putut nltura din cauze obiective, le trece in caietul de sarcina ale echipei de intervenie, care executa revizia tehnica in timpul opririi de scurta durata a utilajului acionat de respective maina electrica. Revizia tehnica se extinde pe ntregul circuit de fora, ncepnd cu tabloul electric din care se alimenteaz cicuitul. Lucrrile care se executa cu ocazia unei revizii tehnice a motoarelor electrice sunt: -verificarea strii conductoarelor (izolaia conexiunilor); -curarea fara demontare a inelelor colectorului, portperiilor, nfurrilor, precum si suflarea canalelor de ventilaie in locurile accesibile; -verificarea strii siguranelor (patron, fuzbile, legaturi); -verificarea strii releelor de protecie (reglaj, borne, legaturi) si a dispozitivelor automate; -verificarea fixrii prin butoane, uruburi si strngerea piulielor de la fundaia, de la capacele, scuturile, de la mecanismul portperiilor si de la instalaia de legare la pamant; -verificarea transmisiei micrii (aiba de transmisie a pinionuui sau cuplei); -verificarea portperiilor si periilor (reglarea presiunii periilor, nlocuirea celor uzate, lefuirea lor, reglarea distantei dintre portperie si colector sau inel colector); -verificarea legturii (lipsa zgomotului si a supramcalzirii lor, lipsa nceputului de gripare). Micile defeciuni neremediate la timp pot conduce la grave deranjamente. La apariia unui deranjament,trebuie sa acioneze elemente de protctie ale motorului (siguranele fuzibile si releele termice la suprasarcini) In vederea unei intretineri corecte si a reparrii corespunztoare a motoarelor sunt prezentate principalele defecte ce pot aprea la mainile electrice asincrone pe la mainile de current continuu, cauzele posibile ale defectelor si modul de remediere a acestora.
12
ANEXE:
13
14
15
16
17
18