Sunteți pe pagina 1din 2

1.1. Istoria contabilitatii. Ce este contabilitatea ?

Contabilitatea ca forma a unei evidente economice primare (numarare) dateaza din cele mai vechi timpuri, regasindu-se n oricare dintre gruparile sociale. Avem n vedere, ca etape ale istoriei contabilitatii, urmatoarele delimitari temporale : 1. 2. 3. 4. Din cele mai vechi timpuri pna la 1494 De la 1494 pna in anii 1800 De la 1800 pna la 1989 De la 1989 pna astazi

Prima faza (etapa). Desi originea contabilitatii n structurile spatio-temporale nu poate fi stabilita cu precizie, totusi, din cercetarile istorice s-a constatat aparitia si ntrebuintarea ei chiar din comuna primitiva. S-au gasit marturii care atesta ca socotelile se tineau n antichitate cu ajutorul funiilor nnodate, a margelelor nsirate, a crestaturilor facute n lemn, a rabojului etc. Urme de registre si sisteme de contabilitate au fost lasate de egipteni, fenicieni, greci si romani. La romani, registrele comerciale erau obligatorii si s-au gasit urme de registre foarte regulat tinute. Aceste registre se tineau nu numai de bancheri si comercianti, ci si de fiecare cap de familie (pater familias). Contabilitatea era tinuta de unul dintre sclavi, numit "celarius", iar n ntreprinderile mari exista si un sef contabil numit "dispensator" . Materialul folosit pentru registre era la nceput din bucati de lemn acoperite cu un strat subtire de ceara. Pe aceste table, numite tablete cerate, se scria cu un fier ascuti 959i83j t numit stilete. Mai trziu, tabletele cerate au fost nlocuite cu foi de papirus si tocmai pe urma a aparut hrtia. Dintre registrele ntrebuintate de romani enumeram urmatoarele: adversaria; un fel de registru-jurnal lunar de casa codex accepti et expensi; accepta = primire si expensa = dare, cheltuiala. n acest registru se tineau zilnic, dupa acte, operatiunile de casa si operatiunile pe credit, avnd deschise partizi personale fiecarui obligat. Fiecare partida cuprindea cele doua parti ale contului "accepta" si "expensa". codex rationum (ratio = cont, de unde provine si cuvntul italian regionesia = contabilitate). Acest registru corespunde Cartii Mari sau Maestrului sah de astazi, avnd deschise conturi pentru toate elementele din care se compune patrimoniul. Cnd conturile erau deschise pentru bunurile ce compuneau un patrimoniu privat, el se numea codex rationum domesticarum, iar registrul care cuprindea conturile deschise special pentru afaceri se numea codex rationum mensa sau argentariae. Registrul inventar de astazi purta denumirea de Libelus familial sau Liber patrimonii, iar creantele inclusiv dobnda de ncasat, corespundea unui registru scadentar, numit Kalendarium.

Acestea au fost abandonate odata cu desfiintarea ntreprinderilor comerciale provocata de caderea Imperiului roman. Noile registre de contabilitate apar ntre anii 1100-1200, odata cu ntemeierea marilor orase comerciale italiene, engleze si hamburgheze. Mentionam ncercarile definirii notiunilor de contabilitate n manuscrisele lui Leonardo Fibonacci din Pisa (1202) si James Pesle din Londra, care a tiparit o lucrare despre arta italiana a contabilitatii n partida dubla. A doua etapa. Din punct de vedere afectiv-cronologic nceputul celei de-a doua epoci este stabilit de istoriografi la 1494, cnd vede lumina tiparului, primul tratat de contabilitate, datorita calugarului Luca Paciolo (Pacioli) di San Sepulcro, sub denumirea de "Summa de Aritmetica,Geometria, Proportioni et Proportionalita" tratat general de aritmetica practica si algebra n care se pune pentru prima oara si problema calculului n partida dubla n Partea I, Districto II, Tratatul IX sub titlul: "Tractus de computis et scripturis". n aceasta lucrare Paciolo descrie metodele de contabilitate ntrebuintate de comerciantii din Florenta si Venetia, oprindu-se n special la cel venetian si demonstrnd ca acestor comercianti li se datoreaza existenta

sistemelor contabile, descrise fara a-si atribui paternitatea de precursor al contabilitatii. Cu alte cuvinte Luca Paciolo a colectionat, a sistematizat si a explicat contabilitatea care se folosea n timpul sau, n aceste orase si centre comerciale. Cam n acelasi timp, Benedetto Cotrugli prezinta n mod succint principiile contabilitatii, n partida dubla n lucrarea sa intitulata "Della mercatoria et del mercanto perfetto". La 1524, profesorul de aritmetica si contabilitate din Venetia, Domenico Manzoni publica "Registrul dublu cu jurnalul sau" ("Quaderno doppio con il suo giornale"), din care se constata ca modelul din acel timp nu este mult diferit de cel practicat astazi. Primul autor de contabilitate francez a fost Savonne din Lyon (1567), dupa care, catre sfrsitul secolului ale XVII-lea, apar autorii: Matthew De la Porte, Jaques Savary si Claude Irson. Textul olandezului De la Porte, " Le guide de negocians ", reprezinta o lucrare normativa n domeniu. . n Germania, Olanda si Anglia mai toate tratatele aparute n acea perioada nu sunt dect traduceri ale lucrarii lui Paciolo. A treia etapa, este deschisa de lucrarea lui Edmond Degranges, din 1795, intitulata La teme des livres rendue facile ou nouvelle methode d'enseignement . n aceasta lucrare autorul descrie asa numita metoda de contabilitate Jurnal-Cartea Mare , impropriu denumit sistem american. Tot aici Degranges face o clasificare a conturilor n conturi de valori, de rezultate si de persoane. n anul 1865 A. Guibault publica o lucrare de contabilitate mai sistematizata, care este consultata si astazi cu mult folos. Aceasta lucrare intitulata Trait de comptabilit cuprinde si un interesant album de modele. Istoricul contabilitatii n Romnia n tara noastra prima lucrare de contabilitate apare la 1837 sub numele de "Pravila comerciala" datorata lui Emanoil Ioan Nechifor. n 1844 profesorul Jarcu publica o alta lucrare intitulata " Doppia scriptura sau tinerea catastiselor". ntemeietor al contabilitatii n Romnia este considerat nsa Theodor stefanescu, care n anul 1881 a pus bazele contabilitatii n partida dubla, publicndprimul curs de contabilitate . Theodor stefanescu, ca profesor de contabilitate si ca director al Bancii Nationale a Romniei, a fost cel care a reusit sa introduca contabilitatea n partida dubla la toate bancile, societatile comerciale si la un foarte mare numar de comercianti. Mai trziu, profesorul Constantin Petrescu de la scoala Comeciala din Iasi publica un important curs de contabilitate si administratie. O contributie deosebita la progresul contabilitatii n Romnia s-a datorat si Revistei Centrale de Comert si Contabilitate, instrument al absolventilor scolilor superioare de comert si apoi al Corpului Contabililor.