Sunteți pe pagina 1din 118
Noi Perspective pentru Femei Femei aflate în situaţii de risc în Republica Moldova Sondaj de
Noi Perspective pentru Femei Femei aflate în situaţii de risc în Republica Moldova Sondaj de
Noi Perspective pentru Femei Femei aflate în situaţii de risc în Republica Moldova Sondaj de
Noi Perspective pentru Femei Femei aflate în situaţii de risc în Republica Moldova Sondaj de

Noi Perspective pentru Femei

Femei aflate în situaţii de risc în Republica Moldova

Sondaj de opinie reprezentativ naţional

Realizat de:

aflate în situaţii de risc în Republica Moldova Sondaj de opinie reprezentativ naţional Realizat de: Chişinău

Chişinău 2005

Noi Perspective pentru Femei Femei aflate în situa ţ ii de risc în Republica Moldova
Noi Perspective pentru Femei Femei aflate în situa ţ ii de risc în Republica Moldova

Noi Perspective pentru Femei

Femei aflate în situaţii de risc în Republica Moldova

Sondaj de opinie reprezentativ naţional

Realizat de:

Sondaj de opinie reprezentativ na ţ ional Realizat de: Iunie 2005 MD-2001 Chi ş in ă

Iunie 2005

MD-2001 Chişinău, Republica Moldova

Tel: (0 22) 271.290

info@winrock.org.md

65, Stefan cel Mare bd. office 603

Fax: (0 22) 272.489

www.winrock.org.md

Afirmaţiile şi analizele incluse în textul de faţă sunt realizate de Institutul de Marketing şi Sondaje (IMASinc.-Moldova), care este singură responsabilă pentru conţinutul lor. Winrock International nu a examinat şi nici nu a autorizat conţinutul acestui document. De aceea, opiniile exprimate în acest text nu se vor interpreta precum că reprezintă politica Winrock International. Mai mult ca atît, nimic din cele incluse în acest document nu trebuie considerate drept acordate de asistenţă juridică pentru cazuri particulare, iar cititorii trebuie să solicite astfel de asistenţă de la propriul jurist.

Această publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii acordate de Misiunea din Moldova a Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională, în conformitate cu condiţiile Acordului de Cooperare Asociat nr. 121-A-00-04-00709-00. Opiniile exprimate în prezentul text aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvolatare Internaţională.

Realizat în Republica Moldova

Copyright © 2005 by IMAS inc. and Winrock International

PREFAŢĂ

Potenţialul femeilor din Republica Moldova este extraordinar de mare şi în prezent constituie o resursă economică bogată şi nevalorificată. Proiectul Noi Perspective pentru Femei implementat în RM de către Winrock International cu suportul financiar acordat de Guvernul SUA prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) creează oportunităţi pentru un viitor mai bun femeilor tinere din regiunile rurale prin programe de dezvoltare a posibilităţilor economice şi/sau crearea unor afaceri proprii. Activităţile de bază includ traininguri, programe mentoring şi stagii, readresare la servicii de asistenţă, programe specializate pentru tineret în domeniul agriculturii.

Prin intervievarea femeilor tinere în vârstă de 16 – 24 ani, acest studiu de bază, realizat în mod profesional de către IMAS, Inc - Moldova, identifică dificultăţile actuale care presează femeile tinere, provoacă disperare şi duc la luarea unor decizii eronate. Aceste dificultăţi includ:

venitul foarte mic pentru întreţinerea proprie şi a familiilor, lipsa locurilor de muncă şi condiţiilor

de viaţă decentă, frustrare apărută ca rezultat al diferenţei dintre cele dorite, care pot fi nerealiste, aşteptările şi

realitate tendinţa de a imita succesul altuia pe care l-a avut în străinătate,

mediul familial care nu oferă susţinere,

lipsa accesului la canalele oficiale de influenţă şi informaţie,

lipsa calificărilor pentru oportunităţi formale de angajare în câmpul muncii şi nivelul jos de

aspiraţii rata înaltă a violenţei domestice (41%) şi impactul psihologic provocat de aceasta.

Aceşti factori contribuie la crearea unor circumstanţe în cadrul cărora toţi tinerii din Moldova cred că nu au nici o altă alegere decât să întreprindă măsuri, ce sunt considerate ilegale, umilite, nesigure şi uneori periculoase pentru viaţă. Din cauza accesului limitat la servicii adecvate de asistenţă şi informare, femeile tinere vulnerabile cad victime a condiţiilor de angajare, anunţurilor atrăgătoare şi promisiunilor pentru o viaţă fascinantă.

În mediul actual al Republicii Moldova, uneori o susţinere mică - prin oferirea unei consultaţii private, unui training, grant sau împrumut - poate îndrepta o femeie spre crearea unui viitor prosper în Moldova. Mult mai important, prin prezentarea informaţiilor de calitate, o femeie poate căpăta încrederea în sine, de care are nevoie pentru a primi unele decizii, precum este pregătirea efectivă pentru angajarea în câmpul muncii, crearea propriei afaceri, rezolvarea unei probleme personale juridice sau ieşirea din situaţii nesănătoase create în familie. Proiectul Noi Perspective pentru Femei (NPF) al organizaţiei Winrock International prestează femeilor din Moldova astfel de traininguri, servicii, informaţii şi mecanisme de referinţă care sunt vital importante.

Activând în 5 regiuni din Moldova, Centrele Regionale de Susţinere constituie cheia realizării proiectului Noi Perspective pentru Femei. Cele 5 Centre Regionale de Susţinere sunt:

Edineţ, Clubul „Femeia şi Societatea”, Director Elena Carpov, Email: edinet@winrock.org.md,

tel. (0 246) 25 709, 23 464 Bălţi, „Onoarea şi Drepturile Femeii Contemporane” ONG, Director Olga Patlati, Email:

balti@winrock.org.md, tel. (0 231) 70 778

o

În parteneriat cu „Centrul Iniţiativelor Private”, Director Lilia Banuh

Hînceşti, „Femeia– Partener Egal” ONG, Director Valentina Gak, Email: hincesti@winrock.org.md,

tel. (0 269) 22 365 Comrat, Asociaţia Femeilor din UTA Gagauz-Yeri, Director Svetlana Panaitova, Email:

comrat@winrock.org.md, tel. (0 298) 21 051, 21 050 Cahul, Asociaţia Femeilor de Afaceri "FEMIDA”, Director Svetlana Moraru, Email:

cahul@winrock.org.md, tel. (0 299) 23 565, 33 545

„Prin creşterea abilităţilor femeilor de a avea succes în economia de azi, noi reducem vulnerabilitatea lor şi asigurăm un viitor mai bun femeilor din Moldova şi familiilor lor”.

Dr. Susanne E. Jalbert

Director Winrock Moldova

Cuprins:

METODOLOGIE------------------------------------------------------------------------------------------------- 3

PRINCIPALELE CONCLUZII -------------------------------------------------------------------------------- 5

I. VULNERABILITATEA TINERELOR FEMEI DIN REPUBLICA MOLDOVA LA TRAFICUL DE PERSOANE ------------------------------------------------------------------------------------------------- 8

1. Introducere------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 8

2. Definiţii, cadru de analiză ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 8

3.1. Conceptul de ”vulnerabilitate” --------------------------------------------------------------------------------------------------- 10

3.2. Factori individuali ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 14

3.3. Mediul social ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 20

3.4. Migraţie şi mobilitate-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 35

3.5. Notorietatea fenomenului de trafic de persoane-------------------------------------------------------------------------------- 55

II. VIOLENŢA DOMESTICĂ ---------------------------------------------------------------------------------63

1. Introducere------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------63

2. Violenţa domestică psihologică------------------------------------------------------------------------------------------------------65

3. Violenţa domestică fizică -------------------------------------------------------------------------------------------------------------68

4. Violenţa domestică socială -----------------------------------------------------------------------------------------------------------71

5. Violenţa domestică economică ------------------------------------------------------------------------------------------------------74

6. Violenţa domestică sexuală ----------------------------------------------------------------------------------------------------------77

III ANALIZA INTERPRETATIVĂ---------------------------------------------------------------------------111

Metodologie

Ø Volum eşantion: 1030 persoane, reprezentativ 1 pentru populaţia de sex feminin cu vîrsta cuprinsă între 16 şi

35 de ani.

Ø Tipul eşantionului: stratificat, probabilistic, trei stadii de eşantionare

Ø Marjă de eroare: ±3.0%

Ø Grup ţintă: persoane de sex feminin, cu vîrsta între 16 şi 35 de ani

Ø Interviurile: standardizate, faţă în faţă

Ø Perioada de culegere a datelor: 22 Mai - 13 Iunie 2005

Ø Condiţii de desfăşurare a interviurilor

Operatorii de interviu au fost instruiţi în privinţa condiţiilor pe care au trebuit să le asigure pentru buna desfăşurare a interviurilor: intervievarea să se facă doar în prezenţa persoanei intervievate, într-o cameră din care aceasta să nu poată fi auzită de vreun membru al familiei. N-au fost întîmpinate dificultăţi majore în acest sens, în cîteva cazuri operatorii au fost nevoiţi să revină în altă zi în care interviul s-a putut desfăşura în condiţiile specificate de noi. Curiozitatea şi cerinţa noastră de a intervieva numai persoane de sex feminin dintr- o anumită grupă de vîrstă a făcut ca părinţii să supravegheze derularea interviului, intrînd uneori în camera în care se desfăşura interviul. Acest lucru s-a petrecut mai ales în cazul domnişoarelor cu vîrsta între 16 şi 20 de ani.

D17. Aţi fost nevoit să întrerupeţi interviul din cauză că unele persoane adulte au încercat să asculte sau au încercat să intre în cameră sau au încercat să vă întrerupă în orice alt mod?

Da, o

Da, de mai multe ori

 

NC 2

dată

Nu

a. Soţul

2%

1%

29%

68%

b. Alt bărbat adult din gospodărie

5%

2%

80%

13%

c. O femeie adultă din gospodărie

9%

4%

77%

10%

Ø Rata de refuzuri

Rata de refuzuri per total eşantion a fost de 7,7% 3 ; 16,3% rata de refuzuri în urban, refuzuri provenite în special

din oraşul Bălţi, iar în mediul rural 4,1%. Cele mai multe refuzuri s-au înregistrat în Găgăuzia, mai ales în rîndul domnişoarelor de 16-17 ani (persoane timide) şi în rîndul celor de peste 25 de ani care şi-au motivat refuzul prin lipsa de timp (pe lîngă acest motiv ar mai putea fi vorba şi despre o anumită frică de partener). În plus, situaţia de a răspunde la cîteva întrebări pentru un sondaj de opinie nu este privită încă în Republica Moldova ca fiind una obişnuită la acest lucru contribuind şi numărul mic de sondaje care se efectuează, slaba lor mediatizare.

1 În eşantion nu a fost inclus oraşul Chişinău

2 NC=Nu e cazul

3 Pentru comparaţie, rata medie a refuzurilor înregistrate în sondajele desfăşurate de IMAS-INC în Republica Moldova pe eşantioane reprezentative naţional, populaţie 18 ani şi peste, este de 17%

Structura eşantionului:

% rînd

Frecvenţă

Procent

Vîrstă

16-24 ani

810

78,6%

25-35 ani

220

21,4%

Educaţie

Studii medii incomplete Şc. generală/profesională Liceu/Colegiu Studii superioare/Masterat/Doctorat NŞ/NR

360

35,0%

388

37,7%

175

17,0%

83

8,1%

24

2,2%

Stare

Nu a fost căsătorită Altă situaţie

 

742

72,0%

civilă

288

28,0%

Venitul

Mai puţin de 800 de lei

311

30,2%

gospodăriei Între 801-1750 lei

 

386

37,5%

 

Mai mult de 1750 lei NŞ/NR

138

13,4%

195

18,9%

Rezidenţă

Urban

306

29,7%

Rural

724

70,3%

Zonă

Nord

397

38,5%

Centru

376

36,5%

Sud

257

25,0%

Total

1030

100,0%

D1. Care este naţionalitatea dvs.? Nu se sitesc răspunsurile!

Română

8%

Găgăuză

4%

Moldovenească

74%

Bulgară

3%

Rusă

5%

Alta

0%

 

Ucraineană

6%

Nu răspunde

0%

D4. Locuiţi

?

Într-o locuinţă proprietate personală

25%

 

Într-o locuinţă închiriată

 

4%

Locuiesc împreună cu familia (părinţi, rude, etc.)

70%

Altă situaţie

1%

Nu răspunde

0%

D5. De câţi ani locuiţi în această gospodărie?

Mai mult de 5 ani

83%

Mai puţin de un an

3%

De 2-5 ani

9%

Nu ştiu

1%

 

De 1-2 ani

4%

Nu răspunde

0%

D7. În prezent lucraţi?

Da

23%

 

Nu

77%

Nu răspund

0%

D9. Dacă nu lucraţi care este statutul dvs.?

Nu a muncit niciodată cu carte de muncă sau contract

10%

Casnică, concediu maternitate

10%

Şomeră

14%

Pensionară de boală

1%

Elevă, studentă

65%

NŞ/NR

0%

Principalele concluzii

Definind vulnerabilitatea în funcţie de răspunsul dat într-o posibilă situaţie de recrutare şi înclinaţia de a încălca reguli, rezultatele arată că 6% dintre persoanele cu vîrste cuprinse între 16 şi 35 ani pot fi considerate în grupul de vulnerabilitate cu risc ridicat de a fi traficate în timp ce alte 12% dintre respondente pot fi considerate ca aparţinînd grupului cu risc mediu de a fi traficate.

Majoritatea persoanelor vulnerabile provin din regiunea de Sud a Republicii Moldova. Incidenţa vulnerabilităţii este ridicată de asemenea în regiunile urbane. La această vulnerabilitate contribuie mai mulţi factori pe care ne rezumăm aici doar să îi caracterizăm pe scurt:

Să r ă cie, nivel de trai sc ă zut ărăcie, nivel de trai scăzut

”Reţ elele de migra ţ ie” existente; ele sunt ş i cele care furnizeaz ă ţelele de migraţie” existente; ele sunt şi cele care furnizează ”poveştile de succes”. Tendinţa este clară în rîndul repondentelor noastre (mult accentuată în grupul vulnerabil) de a recurge la canale informale pentru a găsi de lucru în străinătate: 48% din grupul vulnerabil ar apela la un intermediar din ţară, iar alte 14% la un intermediar din străinătate. Aceste rezultate sunt susţinute şi de istoricul ultimelor deplasări în străinătate cînd, pentru a găsi un loc de muncă au apelat la aceleaşi canale informale (rude, prieteni). ”Reţelele de migraţie” sunt foarte răspîndite, multe poveşti de succes din străinătate provin de la persoanele din cercul apropiat de persoane: alţi membri ai gospodăriei, alte rude, prieteni, cunoscuţi. 38% dintre respondente au cel puţin un membru al gospodăriei plecat în străinătate. Aceştia sunt consideraţi ca fiind surse de informaţii de încredere, fiind etichetate ca adevărate exemple de succes (84% din cazuri). Atît experienţa personală, cît şi ”poveştile de succes” aflate de la alte rude sau prieteni despre munca în străinătate pun fetele tinere să cîntărească costurile rămînerii în ţară unde au parte de o viaţă sărăcăcioasă, cu un mediu familial în care este prezentă violenţa, cu costurile plecării către o lume mai mult sau mai puţin cunoscută. Aproximativ jumătate din respondente au primit propuneri de la cunoscuţii lor de a lucra în străinătate şi dintre acestea 37% s-au gîndit să accepte propunerea, iar alte 39% s-au declarat indecise în această privinţă.

Mediul familial: lips ă de comunicare, ignorarea problemelor specifice v î rstei î n situa ţ iile lipsă de comunicare, ignorarea problemelor specifice vîrstei în situaţiile dificile prin care trece o fată tînără este un prim semn al lipsei de încredere în membrii familiei, este un prim semn al lipsei unei relaţionări suficient de puternice între membrii familiei. La acestea se adaugă violenţa dintre părinţi, dintre părinţi şi copii, certurile dese. Efectele se văd şi în plan psihic, grupul vulnerabil fiind într-o proporţie mai mare de părere că viaţa nu merită trăită.

Nivel aspiraţ ional ş i valoric: persoanele vulnerabile sunt mai deschise î n experimentarea a c ţional şi valoric: persoanele vulnerabile sunt mai deschise în experimentarea a cît mai multor situaţii de viaţă, acceptînd într-o proporţie mai ridicată să facă aproape orice pentru a cîştiga bani; familia nu este considerată atît de importantă precum o consideră persoanele de sex feminin considerate de noi în grupul de risc scăzut. Sunt înclinate să încalce reguli pentru a-şi atinge scopurile, sunt înclinate să accepte mai uşor situaţiile noi, ce presupun aventuri, necunoscutul şi incertitudinile fiind lucruri acceptabile. O dorinţă permanentă de a avea bani, o cale de a obţine succesul bazîndu-se mai mult pe calităţile fizice şi mult mai puţin pe educaţie, pe hărnicie şi seriozitate, acestea sunt lucrurile care caracterizează grupul fetelor vulnerabile, 60% din grupul vulnerabil manifestîndu-şi dorinţa de a pleca în străinătate, în special fete tinere, pînă în 24 de ani, necăsătorite, mai degrabă cele din regiunile urbane. Această dorinţă este susţinută de convingeri ferme că aici, în ţară, şansele de reuşită pentru o fată tînără sunt scăzute, că viitorul lor este ”dincolo”, grupul fetelor vulnerabile dorind într-o măsură mai ridicată să rămînă definitiv în străinătate.

Alte aspecte: lipsa locurilor de munc ă – problema accesului la ele. Percep ţ ia existent ă lipsa locurilor de muncă – problema accesului la ele. Percepţia existentă că locurile de muncă se obţin doar dacă ai relaţii sau, în mediul privat, cunoştinţe foarte ridicate şi multă experienţă.

Presiunea generată de veniturile mici, traiul sărăcăcios, frustrarea rezultată din diferenţa între nivelul de aşteptări şi realitate, tendinţa de copiere a poveştilor de succes, sunt cîteva din motivele care îi împing pe oameni să găsească soluţii, chiar şi ilegale sau periculoase pentru a supravieţui. Pentru că nu au întotdeauna acces la canalele oficiale(legale) pentru a-şi găsi un loc de muncă, persoanele vulnerabile vor fi tentate spre a accepta soluţii riscante pentru angajare, crezînd că în acele situaţii vor fi acceptate mult mai uşor.

Mergînd în patru gospodării din zece vom găsi o mamă sau o fiică (cu vîrsta între 16 şi 35 de ani) care este victimă a cel puţin unei forme de violenţă.

Incidenţa diferitelor tipuri de violenţă

%

Psihologică

32

Fizică

18

Socială

21

Economică

9

Sexuală

3

Eşantion total

41%

   

Tipuri de violenţă

 

Psihologică

Fizică

Socială

Economică

Sexuală

1. Regiune (Nord, Centru, Sud)

+

-

-

-

-

2. Rezidenţă (Urban, Rural)

-

-

+

-

-

3. Vîrstă

+

+

-

+

+

4. Educaţie

+

+

+

-

-

5. Stare civilă

-

+

-

+

+

6. Etnicitate

+

-

-

-

-

7. Venitul gospodăriei

-

-

-

-

-

8. Confesiunea religioasă

-

-

-

-

-

9.

Ocupaţie

-

-

-

-

-

10. Sărăcie/Nivel de trai

+

+

+

+

+

11. Alcoolism

+

+

+

+

+

12. Şomaj

+

+

+

+

+

13. Expunere la violenţă psihologică în copilărie

+

+

+

+

+

14. Relaţii autoritare în familie

+

+

-

-

-

“+” – factor semnificativ “-“ – factor nesemnificativ

Profilul agresorului - În cazul femeilor cu vîrsta între 16 şi 24 de ani, tatăl a fost cel mai des agresorul, apoi mama; mai mult decît atît, în majoritatea cazurilor agresorul a fost bărbat. Majoritatea agresorilor au o educaţie scăzută, sub nivelul mediu de educaţie (liceu). Agresiunile au fost deseori asociate cu starea agresorului aflat sub influenţa consumului de alcool. - În cazul femeilor cu vîrsta între 25 şi 35 de ani, actualul sau fostul soţ sau partener au jucat cel mai des rolul agresorului; mai mult decît atît, în majoritatea situaţiilor agresorul a fost bărbat. Majoritatea agresorilor au o educaţie scăzută, sub nivelul mediu de educaţie (liceu). Agresiunile au fost deseori asociate cu starea agresorului aflat sub influenţa consumului de alcool.

Principalele cauze care au dus la violenţă 4 Sărăcia:

-

40% dintre victime provin din familiile în care cineva a suferit de foame în ultimul an;

-

37% dintre victime provin din familii a căror venituri au scăzut în ultimul an;

-

83% dintre victime provin din familii a căror venituri sunt apreciate că nu asigură un trai decent;

Alcoolismul:

-

În 40% din cazuri agresorul era sub influenţa alcoolului atunci cînd a comis agresiunea;

-

23% din victime provin din familii în care alcoolul este consumat frecvent;

-

16 victime dintr-o sută au raportat acte de violenţă în familii în care cineva este alcoolic;

4 Indiferent de tipul de violenţă

Educaţie:

- Agresorii sunt supra-reprezentaţi printre cei cu un nivel scăzut de educaţie; mai mult de trei sferturi au un nivel de educaţie mai scăzut de nivelul mediu (liceu);

Şomajul:

- Femeile din gospodăriile în care cineva şi-a pierdut de curînd locul de muncă sunt expuse într-o măsură mai mare de a deveni victime ale violenţei. 21% dintre victime provin din astfel de gospodării;

Expunerea la violenţă psihologică încă din copilărie:

- 40% dintre victime provin din familii în care părinţii obişnuiau să se certe frecvent;

Relaţiile autoritare din familie:

- Femeile din gospodăriile în care sunt copii (0-14 ani) sunt expuse într-o mai mare măsură (56%) la riscul de a deveni victime;

- Femeile din familiile organizate pe modelul patriarhal, în care bărbatul trebuie să conducă, sunt într-o mai mare măsură expuse riscului de a deveni victime ale violenţei psihologice (37%);

Efectele violenţei domestice Din varietatea de efecte ale violenţei domestice, sondajul nostru a luat în calcul efectele asupra victimei în ceea ce priveşte starea de sănătate, starea de spirit, respectul de sine, viaţa de familie. Este un lucru ştiut că distincţia dintre cauze şi efecte este dificil de făcut, un fenomen putînd fi atit cauză cît şi efect. De exemplu, cînd violenţa este prezentă ne aşteptăm ca relaţiile din familie să fie afectate. Pe de altă parte, relaţiile proaste din familie se pot transforma în probleme care, la rîndul lor se pot transforma în surse ale violenţei domestice cu atît mai mult cu cît acestea vor fi combinate cu un nivel scăzut de educaţie, alcoolism şi/sau sărăcie. Starea de sănătate:

- Victimele violenţei domestice îşi percep o stare de sănătate mai precară decît non-victimele;

- 46% dintre victime au raportat deseori dureri de cap, 16% insomnii, 20% stres, 16% dureri de dinţi, 62% oboseală şi 34% au raportat dureri de spate în ultimul an. Procentele raportate de non-victime pentru aceleaşi afecţiuni sunt considerabil mai scăzute;

- De-a lungul vieţii, victimele violenţei au avut mai multe avorturi decît restul femeilor; 18% au afirmat că au avut unul sau mai multe avorturi, în timp ce pentru non-victime ponderea s-a ridicat la 8%;

- 43% dintre victime s-au gândit la sinucidere (des sau rar), în timp ce procentul înregistrat de non-victime se situează la 24%;

Starea de spirit:

- Victimele sunt semnificativ mai nemulţumite de modul în care trăiesc, 47% dintre acestea declarînd că sunt ”Nu prea” sau ”Deloc mulţumite” în ceea ce priveşte modul lor de viaţă;

- 27% dintre victime sunt triste, nervoase sau stresate tot timpul sau aproape tot timpul;

- Atunci cînd se confruntă cu problemele vieţii de zi cu zi, femeile din grupul victimelor violenţei domestice sunt mult mai îngrijorate decît grupul non-victimelor;

Respectul de sine:

- De 20 de ori mai mult decît restul femeilor, victimele violenţei consideră că nu sunt tratate cu respect, ca fiinţe umane egale. De nouă ori mai multe femei, victime ale violenţei, se plîng că nu sunt ascultate, nu sunt luate în serios şi de trei ori mai multe decît non-victimele violenţei afirmă că nu sunt acceptate pentru ceea ce sunt;

Viaţa de familie:

- De două ori mai multe sunt victimele violenţei (34%) decît grupul non-victimelor care manifestă un grad ridicat de insatisfacţie vis-à-vis de viaţa de familie;

- Insatisfacţia legată de viaţa de familie este corelată cu percepţii mai negative decît cele ale non- victimelor în ceea ce priveşte modul de relaţionare cu partenerul lor;

- Relaţiile din cadrul familiei sunt dominate de frică într-o măsură mai mare faţă de nivelul înregistrat la non-victimele violenţei. 17% se tem de partenerul lor de viaţă şi alte 6% se tem de partenerul lor cînd este sub influenţa băuturilor alcoolice. Mai mult decît atît, aproape jumătate dintre victime se tem de vreunul dintre părinţi;

I. Vulnerabilitatea tinerelor femei din Republica Moldova la traficul de persoane

1. Introducere

Traficul de fiinţe umane este un fenomen complex ce necesită diferite abordări: există abordări care pun accentul pe descoperirea şi desfiinţarea reţelelor care trafichează persoanele, alte abordări sunt de natură economică şi socială care sunt preocupate de oferirea de asistenţă victimelor, etc.

În fiecare an, diverse organizaţii din întreaga lume dau publicităţii rapoarte cu privire la numărul de victime traficate în diferite regiuni ale globului. Este o situaţie asemănătoare cu cea întîlnită în serialele poliţiste cînd sunt descoperite noi victime şi toată lumea se întreabă ”cine va fi următoarea victimă?”

Oricine poate deveni o victimă a traficului de persoane? Orice femeie este o potenţială victimă a traficului de persoane? Este această femeie mai vulnerabilă decît cea de lîngă ea? Studiile de pînă acum au arătat că victimele acestui fenomen lasă în urmă un singur lucru comun, şi anume, un anumit profil de vulnerabilitate. Răspunsurile la întrebările de mai sus nu au rolul de a identifica reţelele criminale care se ocupă cu aşa ceva, dar aceste răspunsuri pot fi instrumente folositoare în lupta împotriva traficului de persoane, luptă ce se poate duce încă de la stadiul de prevenţie.

Un lucru care trebuie menţionat de la început este acela că fenomenul de trafic de persoane este strîns legat de fenomenul migraţiei. Sărăcia, lipsa locurilor de muncă, căutarea unui serviciu sigur şi bine plătit, percepţia multora că în altă parte standardul de viaţă este mult mai ridicat, violenţa, infracţionalitatea ridicată, discriminarea, corupţia sau instabilitatea politică, toţi aceştia sunt posibili factori care i-au făcut pe mulţi cetăţeni 5 ai Republicii Moldova să-şi caute un loc de muncă în ţările Europei – Rusia, Italia, Spania, Portugalia şi altele. Majoritatea îşi găsesc un serviciu pe care şi-l doresc, muncesc în ţara respectivă şi aleg la un moment dat să se întoarcă în ţara de origine sau alţii reuşesc chiar să se stabilească în ţara respectivă. Victimele traficului de persoane nu au libertatea de a alege: ei sunt forţaţi să facă ceva ce ei nu ar fi vrut niciodată să facă, în general nefiind plătiţi şi în majoritatea situaţiilor aceştia nu pot spune ”Acum mă duc acasă”.

Cine pot fi acele persoane ghinioniste care migrează şi ajung să fie forţate să se prostitueze? Ce anume face o persoană mai vulnerabilă la acest fenomen decît alta? Acest studiu încearcă să ofere răspunsuri la aceste întrebări . Vom evidenţia nu numai factorii individuali, dar şi pe cei de mediu – familia şi comunitatea, atîta timp cît modul în care cresc tinerele fete, motivaţiile de a învăţa, valorile impregnate de familie, toate acestea sunt lucruri esenţiale pentru viitorul lor.

2. Definiţii, cadru de analiză

Deseori sunt folosiţi doi termeni pentru a desemna aceeaşi realitate: trafic (trafficking) şi contrabandă (smuggling), în jurul acestor termeni planînd uneori multă confuzie. O distincţie între aceşti doi termeni a fost făcută în anul 2000 de Protocolul Naţiunilor Unite de a preveni, suprima şi pedepsi traficul de persoane, în special cel al femeilor şi copiilor (The United Nations Protocol to Prevent, Suppress and Punish Trafficking in Persons, especially Women and Children). Aici găsim următoarea definiţie dată traficului de persoane:

”recrutarea, transportul, transferul, îmbarcarea sau preluarea persoanelor, folosind ameninţări sau folosind forţa sau alte forme de coerciţie, de răpire, de păcălire, de înşelare, de abuz de putere sau abuzul în situaţia în care o persoană este într-o situaţie de vulnerabilitate sau situaţia în care se primesc diverse sume de bani sau beneficii pentru a obţine consimţămîntul unei persoane de a avea control asupra unei alte persoane, în scopul de a o exploata. Exploatarea va include, cel puţin, exploatarea prostituţiei sau a altei forme de exploatare sexuală, munca forţată, sclavie sau practici similare sclaviei, înrobirea sau schimbul de organe”. Accentul cade aşadar pe forţarea persoanei de a munci, exploatarea ei şi încălcarea drepturilor umane.

Prin contrast, contrabanda se referă la facilitarea trecerii frauduloase a frontierei folosind metode ilegale. Un alt element care diferenţiază este acela că persoana care migrează este de acord să treacă graniţa

5 Instituţiile de stat vorbesc de circa 350.000 de cetăţeni plecaţi la muncă peste hotare, în mass media însă sunt prezentate cifre care urcă numărul acestora pînă la 800.000 sau chiar un milion.

fraudulos sau să facă o anumită muncă atunci cînd va ajunge la destinaţie 6 . Diferenţele între cele două concepte pot fi greu evidenţiate atunci cînd aceleaşi canale de contrabandă sunt folosite pentru a trafica persoanele.

Acest studiu se va referi la traficul de persoane, în speţă la cel de femei. Mai mult decît atît, acest studiu este unul sociologic şi în mod deliberat ignoră abordările economice sau juridice ale problemei. Aceste abordări nu se exclude una pe alta şi un studiu comprehensiv ar trebui să cuprindă toate cel trei abordări. Accentul în acest studiu va cădea asupra factorilor socio-demografici ai vulnerabilităţii la trafic şi la deciziile persoanelor de sex feminin, cu vîrsta între 16 şi 35 de ani de a accepta riscurile migraţiei.

O altă distincţie care trebuie făcută în acest punct este aceea între trafic şi prostituţie. Graniţa între cele două concepte este uneori de asemenea greu de trasat, mai ales în situaţiile în care apar restricţionări în privinţa libertăţii de mişcare a persoanei care se prostituează, atunci cînd îi este confiscat paşaportul, cînd asupra ei sunt exercitate abuzuri fizice, cînd nu este plătită pentru munca prestată. În aceste situaţii practice se ajunge de la situaţia de prostituţie la cea de traffic de persoane.

Următoarele situaţii ne vor ajuta să distingem între prostituţie şi traficul de persoane, vor sublinia elementele definitorii:

Existenţa unei persoane care recrutează persoanele ce urmează a fi traficate; acesta promite o slujbă şi/sau facilitarea trecerii graniţei; Încheierea unui contract informal între cel care intenţionează să migreze şi traficant prin care este exprimat acordul în ceea ce priveşte condiţiile deplasării pe baza unor informaţii considerate de viitorul emigrant satisfăcătoare şi mulţumitoare (cazurile de răpire nu sunt luate în considerare în acest studiu); Perfectarea aranjamentelor necesare transportului şi/sau procurarea de documente necesare pentru trecerea frontierei, situaţii ce presupun implicarea reţelelor de crimă organizată, reţele care de multe ori includ actori din mai multe ţări; Traficantul aranjează transportul persoanelor recrutate peste mai multe frontiere; vicitmele sunt vîndute mai multor cumpărători; Informaţia prealabilă asupra condiţiilor de muncă peste hotarele ţării de origine se dovedesc a fi parţial sau total false. De la venirea lor în ţara de destinaţie, care e de multe ori alta decît cea specificată anterior, victimele sunt constrînse de persoana care ”le deţine” să efectueze o muncă specifică pentru un salariu foarte mic. Victimele sunt tratate astfel ca nişte obiecte: sunt vîndute, cumpărate şi evaluate în conformitate cu cererea de pe piaţă şi profitul aşteptat. 7

Studiile de pînă acum efectuate în Europa de Est au arătat că marea majoritate a celor care devin victime ale traficului de persoane sunt fetele tinere aflate în căutarea unui loc de muncă într-o ţară din vestul Europei. Acestora le lipsesc resursele umane şi sociale de a face faţă situaţiilor dificile din viaţă şi sunt cu uşurinţă păcălite de cei care le recrutează prin promisiuni care oferă rezolvări la situaţiile lor. Le sunt promise locuri de muncă bine plătite, dar sfîrşesc prin a fi traficate şi exploatate pentru servicii sexuale. Cu toate acestea, nu toate situaţiile în care aceste fete îşi manifestă dorinţa de a emigra vor sfîrşi prin a fi traficate, însă această dorinţă de a părăsi ţara este o premiză foarte importantă, definitorie pentru ca situaţia de a fi traficată să se materializeze. O altă condiţie ca tinerele fete să devină victime ale traficului de persoane este înclinaţia lor de a încălca regulile sau normele sociale şi ale comunităţii. 8 Pornind de la acest cadru de analiză vom încerca să evaluăm vulnerabilitatea tinerelor fete din Republica Moldova la acest fenomen al traficului de persoane.

6 Salt, (2000) Trafficking and Smuggling. A European Perspective

7 Lăzăroiu, S., Alexandru, Monica (2003) Who is the next victim?, Report for International Organization for Migration

8 Lăzăroiu, S., Ulrich S. (2003)

3. Factori ai vulnerabilităţii

3.1. Conceptul de ”vulnerabilitate”

Vulnerabilitatea tinerelor femei din Republica Moldova la traficul de fiinţe umane este un concept operaţional, rezultat în urma interviurilor cu grupul nostru ţintă (persoane de sex feminin, 16-35 de ani). În chestionarul nostru am introdus indicatori specifici cu privire la condiţiile prealabile de a cataloga o persoană ca fiind vulnerabilă sau nu: situaţia de recrutare şi înclinaţia lor de a încălca reguli.

Referitor la situaţia de recrutare, întrebarea din chestionar s-a referit la situaţia tipică, şi anume, la o persoană care oferă o slujbă bine plătită în altă ţară şi oferirea de ajutor, asistenţă pentru ca ea să ajungă la destinaţia respectivă.

Indicator 1. Vulnerabilitatea la situaţia de recrutare M21a. Situaţia 1: Dacă o persoană de încredere ţi-ar propune să mergi să lucrezi în altă ţară, pentru o slujbă bine plătită, şi ţi-ar promite că va aranja toate formalităţile, în ce măsură ai fi dispusă să mergi să lucrezi acolo? M21b. Situaţia 2: Dacă cineva ţi-ar propune să mergi să lucrezi în altă ţară, pentru o slujbă bine plătită, şi ţi-ar promite că va aranja toate formalităţile, în ce măsură ai fi dispusă să mergi să lucrezi acolo?

45% 40% 40% 40% Situaţia 1 Situaţia 2 35% 30% 22% 25% 21% 20% 14%
45%
40% 40%
40%
Situaţia 1
Situaţia 2
35%
30%
22%
25%
21%
20%
14%
13%
15%
9%
8%
7%
7%
10%
6%
6%
6%
4%
5%
0%
În foarte mică
măsură/Deloc
În mică măsură În mare măsură În foarte mare
măsură
Depinde de
Depinde de
NŞ/NR
slujbă
persoană
 

În foarte

În

% rînd

Eşantion total

mică

măsură/

În mică

măsură

În mare

măsură

foarte

mare

Depinde

de slujbă

Depinde

de

persoană

NŞ/

NR

 

deloc

măsură

Vîrstă

16-24 ani

39%

22%

14%

5%

6%

8%

6%

25-35 ani

45%

16%

12%

5%

8%

7%

7%

Educaţie

Studii medii incomplete Şc. generală/profesională Liceu/Colegiu Studii superioare/Masterat/Doctorat

42%

21%

12%

5%

5%

9%

6%

43%

21%

11%

5%

8%

7%

5%

33%

24%

17%

3%

6%

6%

11%

35%

17%

20%

7%

8%

6%

6%

Stare

Nu a fost căsătorită Altă situaţie

39%

23%

14%

4%

6%

8%

5%

civilă

42%

17%

12%

6%

8%

6%

9%

Venitul

Mai puţin de 800 de lei

40%

20%

12%

7%

7%

9%

5%

gospodăriei Între 801-1750 lei Mai mult de 1750 lei

39%

23%

13%

4%

6%

8%

6%

36%

22%

15%

4%

9%

8%

5%

 

NŞ/NR

46%

18%

14%

3%

5%

5%

9%

Rezidenţă

Urban

37%

19%

15%

8%

8%

6%

7%

Rural

42%

22%

13%

4%

6%

8%

6%

Zonă

Nord

43%

15%

14%

5%

7%

9%

7%

Centru

46%

22%

13%

4%

5%

8%

4%

Sud

27%

30%

14%

6%

9%

5%

9%

Total

40%

21%

13%

5%

7%

8%

6%

Întrebarea a fost formulată diferit pentru fiecare jumătate de eşantion. Pentru prima jumătate, întrebarea menţiona o persoană de încredere (situaţia 1), iar pentru cealaltă jumătate întrebarea omitea intenţionat expresia ”o persoană de încredere”, înlocuind-o cu ”cineva” (siatuaţia 2). Acest tip de experiment a fost proiectat pentru a descoperi rolul jucat de factorul încredere în acceptarea unei oferte de muncă este hotare. Rezultatele arată că rata de acceptare a unei astfel de situaţii se situează în jurul a 18% 9 , iar încrederea în intermediar s-a dovedit a fi un factor neimportant; aceasta înseamnă că într-o situaţie ipotetică de recrutare încrederea sau neîncrederea în persoana care face propunerea nu va fi chestionată. Pe lîngă aceste persoane se mai adaugă procentul celor care au declarat spontan că răspunsul lor ar depinde de tipul slujbei (7%) sau ar depinde de persoana care le-ar face propunerea (8%). Această rată de acceptare este mai ridicată în rîndul fetelor din mediul urban, a celor cu studii superioare, fete care locuiesc împreună cu familia.

Pentru a doua condiţie de vulnerabilitate am folosit în sondajul nostru indicatori care să măsoare înclinaţia tinerelor din Republica Moldova de a încălca reguli sau norme sociale pentru a-şi realiza scopuri importante în viaţă.

Indicator 2. Vulnerabilitatea şi înclinaţia de a încălca reguli

M3. Pentru a obţine ceea ce îţi doreşti cel mai mult în viaţă în ce măsură aţi fi dispusă

În foarte mare + Mare măsură

a. Să nu ţin cont de nici o regulă

27%

b. Să mă căsătoresc cu o persoană pe care nu o iubesc

8%

c. Să spun lucruri neadevărate

10%

d. Să mă despart pentru o perioadă mai lungă de părinţi/fraţi

26%

a. Să renunţ definitiv la persoana cea mai dragă

6%

Cei care au răspuns ”În foarte mare măsurăşi în ”Mare măsură” la aceşti indicatori au evidenţiat următoarea situaţie:

Au respins toţi indicatorii

50%

Au acceptat 1 indicator

33%

Au acceptat 2 indicatori

12%

Au acceptat 3 indicatori

3%

Au acceptat 4 indicatori

1%

Au acceptat 5 indicatori

1%

Pentru a determina vulnerabilitatea la trafic, indicatorul care exprimă prima condiţie (înclinaţia de a accepta oferta cuiva de a lucra în străinătate) a fost combinat cu indexul înclinaţiei de a încălca reguli. Rezultatele au arătat că este un risc ridicat de a fi traficate pentru acele tinere femei care:

Ar accepta a slujbă de la un intermediar, indiferent dacă persoana este de încredere sau nu, sau ar accepta în funcţie de abilitatea traficantului de a o convinge, impresiona. Sunt înclinate să încalce cel puţin două reguli pentru a-şi atinge scopurile.

Un alt grup este cel al tinerelor femei cu risc mediu de a fi traficate, tinere care ar accepta o slujbă propusă de un intermediar şi care ar încălca doar o regulă din cele menţionate mai sus.

Şi, în final, grupul cu risc scăzut de a fi traficate al femeilor care fie nu ar accepta un loc de muncă peste hotare, fie nu ar fi dispuse să încalce vreo regulă din cele menţionate mai sus.

Distribuţia respondentelor pe cele trei grupuri de risc arată în felul următor:

Risc ridicat

6%

Risc moderat

12%

Risc scăzut

82%

Analiza pe mai departe a vulnerabilităţii se va referi cu precădere la grupurile cu risc ridicat şi mediu. Analizele vor lua în calcul compararea acestor grupuri (cu risc ridicat şi mediu) cu cele din grupul cu risc scăzut, evidenţiind care este profilul grupului cu vulnerabilitate ridicată şi medie, oferind răspunsuri la întrebări de genul: cine sunt aceste fete în termeni de atitutdini, valori şi comportamente? Care este mediul familial în care trăiesc?

9 Procent cumulat pentru răspnsurile ”În mare măsurăşi ”În foarte mare măsură

Rezultate

M3. Pentru a obţine ceea ce îţi doreşti cel mai mult în viaţă în ce măsură aţi fi dispusă

În foarte

În mare

În mică

În foarte mică măsură/ deloc

NŞ/

mare

măsură

măsură

măsură

NR

a. Să nu ţin cont de nici o regulă

11%

16%