Sunteți pe pagina 1din 182

Zbor Lin:

Ghid pentru Prevenirea Traficului de Tineri

Editat de către Alison Boak, Amy Boldosser, şi Ofronama Biu

Prefaţă de către Alison Boak, MPH

ş i Ofronama Biu Prefa ţă de c ă tre Alison Boak, MPH Publicat ca parte

Publicat ca parte componentă a Proiectului pentru Prevenirea Traficului de Adolescenţi (PPTA)

Finanţat generos de către Fondul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Femeilor (UNIFEM)

Tradus şi multiplicat în limba română de către Winrock International cu suportul financiar acordat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID)

Punctele de vedere exprimate în această carte aparţin autorilor şi nu reprezintă în mod necesar punctele

de vedre ale UNIFEM, Naţiunilor Unite sau altor organizaţii afiliate acesteia.

© 2003 Organizaţia Internaţională pentru Adolescenţi.

Toate drepturile rezervate.

Traducerea acestei publicaţii în alte limbi afară de limba engleză, estonă, letonă, lituaniană şi rusă este

permisă pentru organizaţiile neguvernamentale şi grupurile non-profit. Această publicaţie poate fi citată sau

reprodusă, parţial sau total, cu condiţia recunoaşterii sursei de informaţie. Nu se permite reproducerea

materialului în scopuri comerciale fără aprobarea prealabilă în scris a Organizaţiei Internaţionale pentru

Adolescenţi. Vă rugăm să contactaţi Alison Boak, Iofa, P.O. Box 25792, Brooklyn, NY 11202, SUA; e-mail:

Winrock International apreciază generozitatea Organizaţiei Internaţionale pentru Tineret, cu care a fost oferită permisiunea de a publica această lucrare în Republica Moldova. Noi Perspective pentru Femei, proiect finanţat de Guvernul SUA prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Intenţională (USAID), oferă oportunităţi pentru un viitor mai bun femeilor din Republica Moldova, cu vârsta cuprinsă între 16-24 de ani, prin programe de dezvoltare a posibilităţilor economice, de prevenire a situaţiilor de criză şi o reţea complexă de servicii de asistenţă. Winrock International vă oferă traducerea publicaţiei date în limba română.

Prezenta publicaţie în Republica Moldova а fost posibilă datorită suportului Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), Misiunea pentru Ucraina, Belarus şi Moldova, conform termenilor grantului N. 121-A-00-04-00009-00. Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin autorului şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID.

Prefaţă

Alison Boak, MPH

Atunci când m-am întors în SUA în 1996 după ce am locuit şi activat în Letonia timp de trei ani, prima dată în

calitate de voluntar al Corpului Păcii şi apoi ca bursier Fulbright, am dat de un articol în ziarul New York Times

întitulat “Traficanţii Sexului Comercial consideră Femeile Slave Naive – o Marfă Uşor de Realizat.” Acest articol

a fost prima informaţie pe care am auzit-o despre traficul de fiinţe umane din fosta Uniune Sovietică, în pofida

experienţei mele de lucru cu tinerii din această regiune timp de mai mult de trei ani. Nu am auzit despre traficul

de fiinţe umane în cadrul activităţii mele cu organizaţiile din comunitate în Letonia sau orice alte ţări din Europa

de Est pe care deseori le-am vizitat. Am început să întreb colegii mei din regiune dacă au auzit ceva despre

traficul de fiinţe umane sau dacă au întâlnit vre-o victimă în cadrul activităţii lor. Nici o persoană nu părea să

ştie ceva despre acest fenomen stânjenitor. Un an mai târziu, am întâlnit pe Dr. Tatiana Kurova, Preşedintele

GENDERS, o organizaţie din comunitate care realizează programe pentru identificarea şi acordarea ajutorului

necesar prostituatelor din Letonia. Dr. Kurova a indicat că unele dintre femei care au venit la centrul GENDERS

erau victime ale traficului de fiinţe umane. Am discutat pe larg experienţa ei de lucru cu persoanele traficate din

Letonia, multe dintre care erau persoane tinere, am discutat privitor la lipsa cunoştinţelor şi răspunsurilor la

această problemă în regiunea ţărilor Baltice.

Proiectul pentru Prevenirea Traficului de Adolescenţi (PPTA) a fost elaborat de către Organizaţia Internaţională

pentru Adolescenţi (IOFA) ca răspuns la apariţia problemei traficului de tineri în Letonia şi Europa de Est şi ca

răspuns la necesitatea de a avea un program model pentru a împiedica în mod eficient tinerii să devină

victime ale traficului de fiinţe umane. Modelul PPTA, primul program de iniţiativă pentru prevenirea traficării

tinerilor al IOFA, reprezintă primul program comprehensiv pentru prevenirea traficului elaborat în special

pentru tineri, inclusiv copii, adolescenţii şi tinerii adulţi.

Partenerii proiectului – IOFA, Consiliul Centrului pentru Ocrotirea Sănătăţii Tinerilor din Letonia, şi GENDERS –

şi-au unit eforturile pentru a crea, testa şi implementa un program pentru prevenirea traficului de tineri care le va

da posibilitatea de a lua decizii în baza informaţiei privind munca peste hotare. Dreptul tinerilor de a trăi, lucra, şi

călători liber sunt principiile cheie puse la baza programului model al PPTA. În decursul perioadei de doi ani,

partenerii proiectului au lucrat în colaborare strânsă pentru a implementa mai multe programe educaţionale

pentru realizarea schimbărilor, care au avut ca scop prevenirea tinerilor, atât băieţi, cât şi fete care erau de

vârsta cuprinsă între 14-25 ani, de a deveni victime ale traficului de fiinţe umane. Împreună cu partenerii

proiectului am elaborat Curriculum-ul PPTA pentru Prevenirea Traficului de Tineri şi Zbor Lin, un film

documentar de 30 minute care împărtăşeşte speranţele, visurile şi experienţele tinerilor din Letonia odată ce ei

pleacă peste hotare în căutare de serviciu, aventuri şi oportunităţi. Filmul, ca şi toate activităţile programului

model PPTA îi învăţă pe tineri că plecarea peste hotare la lucru are atât beneficii cât şi riscuri, inclusiv riscul de a

fi traficaţi şi le ajută să înveţe cum să se protejeze.

Există încă mult lucru ce urmează a fi efectuat de către noi. Totuşi, datorită parteneriatelor durabile am

dezvoltat şi spiritul nostru de colaborare, sunt sigur că împreună vom continua să obţinem succes semnificativ

pentru prevenirea tinerilor de a deveni victime ale traficului de fiinţe umane. Sper ca acest ghid să Vă inspire

pentru a adera la noi şi a parcurge această cale pentru protejarea tinerilor.

Alison Boak Co-Director Organizaţia Internaţională pentru Adolescenţi (IOFA)

Mai 2003

Zbor Lin

1

Proiect pentru prevenirea traficului de adolescenţi în Letonia (PPTA - Letonia)

Partenerii de proiect

Organizaţia Internaţională pentru Adolescenţi (IOFA) Bazată în Statele Unite, Organizaţia Internaţională pentru Adolescenţi (IOFA) este o organizaţie nonprofit, nonguvernamentală, menită să îmbunătăţească sănătatea şi bunăstarea tinerilor din lumea întreagă. IOFA lucrează în parteneriat cu persoane individuale, organizaţii locale, universităţi şi guverne la elaborarea şi implementarea unor programe şi servicii susţinute pentru tineret. Două dintre iniţiativele programatice ale IOFA includ 1) Prevenirea traficului de tineri şi 2) Dezvoltarea liderismului printre fete. IOFA activează în instruirea şi susţinerea persoanelor tinere care sunt expuse riscului de trafic de fiinţe umane, atât în ţara de destinaţie, cât şi în ţările care trimit persoanele traficate. IOFA lucrează în strânsă colaborare cu tinerii şi ONG-urile care acordă servicii tinerilor în statele baltice, începând cu anul 1999, şi continuă să joace un rol decisiv în prevenirea traficului de adolescenţi în regiune, prin acordarea de asistenţă ONG-urilor locale efectuând cercetare, instruire, creare a coaliţiilor şi implementare a proiectelor.

Consiliul centrului pentru ocrotirea sănătăţii tinerilor din Letonia (CCOSTL) Consiliul Centrului pentru ocrotirea sănătăţii tinerilor din Letonia (CCOSTL) este o organizaţie umbrelă pentru 14 centre de tineret din întreaga Letonie. Centrele, recunoscute ca centre care oferă instruire şi o gamă largă de servicii necesare şi fără prejudicii în domeniul sănătăţii reproductive, oferă adolescenţilor programe educaţionale, consiliere şi examinări efectuate de către personal şi consilieri bine instruiţi. CCOSTL este una din organizaţiile de frunte din Letonia care activează în prevenirea traficului de persoane tinere.

Organizaţia comunităţii tinerilor GENDERS GENDERS oferă suport social şi instruire persoanelor tinere din Letonia, în special victimelor violenţei, tinerilor exploataţi sexual, lucrătorilor sexului comercial/prostituatelor, lesbienelor şi homosexualilor, persoanelor HIV pozitive şi familiilor lor. GENDERS găzduieşte unicul adăpost (shelter) din Letonia, în special pentru femeile tinere care sunt victime ale violenţei domestice şi a traficului de fiinţe umane. GENDERS este extrem de activă în prevenirea traficului de fiinţe umane în rândul persoanelor tinere şi efectuează pe larg activităţi pentru identificarea persoanelor care au nevoie de asistenţă şi consiliere, oferind această asistenţă prostituatelor tinere.

Zbor Lin

2

Mulţumiri

Zbor Lin: Ghid pentru Prevenirea Traficului de Tineri reflectă eforturile multor persoane din întreaga lume.

Proiectul pentru Prevenirea Traficului de Adolescenţi (PPTA) şi acest ghid nu ar fi fost posibil de elaborat fără curajul a două femei ferme care au fost printre primele care au activat în domeniul de prevenire a traficului de fiinţe umane în Letonia: Tatjana Kurova, Doctor în ştiinţe, care reprezintă inspiraţie pentru fiecare persoană cu care se întâlneşte şi unul din experţii principali din lume în domeniul traficului de fiinţe umane, şi Vita Karklina, a cărei dedicare pentru protecţia persoanelor tinere în Letonia este de neîntrecut.

Sincere mulţumiri tuturor autorilor care şi-au oferit atât de generos timpul şi experienţa lor pentru ca acest proiect să devină realitate: Ofronama Biu, Amy Boldosser, Florrie Burke, Laurentiu Ciobanica, Irena Dawid-Olczyk, Janet Forester, Kenneth Griffin, Vita Karklina, Lisa Kurbiel, Tatjana Kurova, Mia Spangenberg, Jennifer Stanger, şi Sari Yoshioka.

Mulţumim, de asemenea, echipei noastre de redacţie şi editare: Cheryl Archbald, Eva Bazant, Ofronama Biu, Amy Boldosser, Debra Jones, şi Nicholas Sensley. Îndeosebi mulţumim lui. Ofronama Biu şi Amy Boldosser a căror energie şi dedicare proiectului trebuie să fie înalt apreciate.

Mulţumiri speciale adresăm lui Kenneth Griffin, Doctor în ştiinţe, care a efectuat cercetarea pentru Proiectul pentru Prevenirea Traficului de Adolescenţi (PPTA), fiind tot timpul disponibil de a oferi sfaturi şi asistenţă de expert.

Mulţumim producătorului de filme Amala Lane pentru acest nume, Zbor Lin şi pentru sprijinul acordat proiectului.

Mulţumim multor oameni extraordinari din Letonia, inclusiv D-nei Ginta Luce, a cărei capacităţi organizaţionale şi de management financiar a asigurat succesul proiectului; D-nei Ilze Bartkevica, care a demonstrat o energie extraordinară, entuziasm şi dedicare proiectului şi D-lor Maris Biezaitis şi Kaspers Vendelis, pentru talentele lor de autori grafici.

Şi, în final, mulţumim în deosebi lui: Zina Mounla, Yasmine Thiam, Heike Alefsen, şi Osnat Lubrani de la UNIFEM pentru dedicarea lor proiectului. Viziunea şi înţelegerea problemei traficului de fiinţe umane le aparţine, ceea ce a dus la finanţarea Proiectului pentru Prevenirea Traficului de Adolescenţi, în timpul când alţi donatori nu recunoscuse încă problema traficului de fiinţe umane şi necesitatea programelor de prevenire a traficului pentru tineri.

Zbor Lin

3

Zbor Lin

4

Introducere: Cum trebuie folosit acest ghid

Ghidul Zbor lin a fost conceptualizat de către Alison Boak, MPH, Director pentru Educaţie şi Instruire în cadrul Proiectului pentru prevenirea traficului de adolescenţi, susţinut de către Fondul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Femeilor (UNIFEM). Scopul ghidului este antrenarea profesorilor, consultanţilor în problematica de tineret, sau pe oricine lucrează sau manifestă interes faţă de tineret, într-un mod de abordare multilateral pentru prevenirea riscului de a deveni victime ale traficului internaţional de fiinţe umane. Zbor lin este conceput ca un instrument simplu şi practic pentru înţelegerea problemei complexe a traficului de fiinţe umane. Acest ghid prezintă chestiunea menţionată într-o limbă uşor de înţeles, şi oferă instrucţiuni pas cu pas pentru a pregăti şi instrui tineretul în problema traficului de fiinţe umane. Nu sunt necesare cunoştinţe obţinute anterior, sau experienţă de lucru în domeniul traficului de fiinţe umane.

Partea 1

Ce este traficul de fiinţe umane?

Partea 1 a acestui ghid introduce cititorii în fenomenul complex al traficului de fiinţe umane. În Capitolul 1 este definită şi descrisă în termeni uşor de înţeles noţiunea de traficare a tinerilor. Capitolul 2 examinează de ce traficul de tineri este o violare a drepturilor umane, prin explicarea conceptului de drepturi umane şi explicarea legilor internaţionale existente de protejare a acestora. Capitolul 3 examinează factorii care îi impun pe tineri să migreze pentru muncă şi care contribuie la creşterea riscului lor de a deveni victime ale traficului de fiinţe umane. Capitolul final de asemenea prezintă unele din cercetările existente în problema traficului de fiinţe umane şi, în special, a traficului de tineri, pentru a ajuta cititorii să înţeleagă proporţia globală a problemei.

Partea 2

Strategiile de prevenire a traficului de fiinţe umane

Partea a 2-a ghidează cititorii prin elaborarea şi implementarea unui program de prevenire a traficului de tineri În Capitolul 4, partenerii de proiect din Proiectul de prevenire a traficului de adolescenţi (PPTA) împărtăşesc cu cititorii lecţiile învăţate pe parcursul implementării de succes a programului lor de prevenire a traficului de tineri în Letonia. Capitolul 5 prezintă planurile-modele de lecţii, activităţile şi materialele de lucru elaborate ca parte a proiectului PPTA, pe care cititorii le pot copia pentru a le folosi în propriile lor programe. Capitolul 6 oferă instrucţiuni pas cu pas pentru elaborarea şi implementarea unei campanii informaţionale de prevenire a traficului. Capitolul 7 descrie un proces de oferire de consiliere pentru persoanele tinere care planifică să plece la muncă peste hotare, pentru a-i ajuta să se protejeze şi să nu devină victime ale traficului de persoane. În sfârşit, Capitolul 8 prezintă o analiză a resurselor de muncă de peste hotare lipsite de risc.

Partea 3

Advocacy pentru persoanele traficate şi drepturile lor

Partea a 3-a a prezentului ghid este dedicată susţinerii victimelor şi înfruntarea nevoilor speciale ale acestora. Capitolul 8 prezintă o privire generală asupra strategiilor de identificare şi o evaluare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane. Capitolul 9 oferă strategii pentru consilierii care lucrează cu victimele traficului. Capitolul 10 subliniază importanţa colaborării dintre organizaţiile neguvernamentale, guverne, organele de drept, şi mass-media în combaterea traficului de fiinţe umane. Capitolul 11, capitolul final al ghidului, prezintă o listă extinsă de resurse asupra aspectului de trafic de fiinţe umane. Legătura inversă (feedback), primită din partea dumneavoastră, este salutabilă şi importantă. Vă rugăm să trimiteţi comentariile, întrebările şi sugestiile Dvs. către Alison Boak, Organizaţia Internaţională pentru Adolescenţi P.O. Box 25792, Brooklyn, NY 11202, USA; e-mail: iofa@iofa.org. Vă mulţumim pentru interesul manifestat faţă de protecţia tinerilor din lume!

Zbor Lin

5

Cuprins

PARTEA 1

Ce este traficul de fiinţe umane?

Capitolul 1

Introducere în problematica traficului de tineri

11

Alison Boak, MPH, Amy Boldosser, Organizaţia Internaţională pentru Adolescenţi (IOFA) şi Lisa Kurbiel, Diviziunea programului de combatere a traficului de copii/Protecţia copilului, UNICEF

Capitolul 2

Traficul de tineri: o violare a drepturilor omului

17

Lisa Kurbiel, Diviziunea programului de combatere a traficului de copii/Protecţia copilului, UNICEF

Capitolul 3

Ce cunoaştem despre traficul de tineri: cercetarea şi realităţile globale

25

Amy Boldosser, Organizaţia Internaţională pentru Adolescenţi (IOFA)

PARTEA 2

Strategiile de prevenire a traficului de fiinţe umane

Capitolul 4

Prevenirea traficului de tineri: lecţii însuşite din Proiectul

pentru Prevenirea Traficului de Adolescenţi (PPTA)

39

Alison Boak, MPH, Organizaţia Internaţională pentru Adolescenţi (IOFA), Vita Karklina, Magistru în arte (MA), Consiliul Centrului de Ocrotire a Sănătăţii Tinerilor din Letonia, şi Tatjana Kurova, Doctor în ştiinţe medicale (MD), GENDERS

Capitolul 5

Prevenirea traficului de tineri: planurile lecţiilor şi activităţile Proiectului pentru Prevenirea Traficului de Adolescenţi (PPTA)

51

Vita Karklina, MA, Consiliul Centrului pentru Ocrotirea Sănătăţii tinerilor din Letonia şi Alison Boak, MPH, Organizaţia Internaţională pentru Adolescenţi (IOFA)

Capitolul 6

Prevenirea traficului de tineri: elaborarea unei campanii

informaţionale eficientă

Alison Boak, Organizaţia Internaţională pentru Adolescenţi (IOFA),

Laurentiu Ciobanica, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), şi

Kenneth Griffin, Phd, MPH, Institutul pentru Cercetări de Prevenire,

Departamentul Sănătăţii Publice, Colegiul Medical Weill, Universitatea Cornell

79

Zbor Lin

6

Capitolul 7

Prevenirea traficului de fiinţe umane: asigurarea consultaţiilor înainte de plecarea peste hotare pentru persoanele tinere

99

Alison Boak, MPH, Organizaţia Internaţională pentru Adolescenţi (IOFA)

PARTEA 3

Advocacy şi Drepturile Persoanelor Traficate

Capitolul 8

Identificarea şi evaluarea victimelor traficului

107

Jenny Stanger şi Sari Yoshioka, Magistru în domeniul muncii sociale (MSW), Coaliţia pentru Lichidarea Sclaviei şi Traficului (CAST)

 

Capitolul 9

Consilierea victimelor traficului de fiinţe umane

119

Florrie Burke, M.Ed., MA, LMFT, Safe Horizon

Capitolul 10

Advocacy: modul de colaborare al organizaţiilor din comunitate cu Guvernul, agenţiile/organele de drept şi mass-media pentru elaborarea unei strategii comprehensive în domeniul traficului

159

Ofronama Biu and Irena Dawid-Olczyk, La Strada

Capitolul 11

Resursele privind traficul de fiinţe umane

167

Mia Spangenberg, MA Expert independent în domeniul traficului de fiinţe umane

Zbor Lin

7

Zbor Lin

8

Partea 1 Ce este traficul de fiinţe umane? globală a problemei.
Partea 1
Ce este traficul de fiinţe umane?
globală a problemei.

Partea 1 a acestui ghid introduce cititorii în fenomenul complex al traficului de fiinţe umane. Capitolul 1 defineşte şi descrie, în termini uşor de înţeles, noţiunea de trafic a tinerilor. Capitolul 2 examinează de ce traficul de tineri este o violare a drepturilor umane, prin explicarea conceptului de drepturi umane şi explicarea legilor internaţionale existente de protejare a acestora. Capitolul 3 examinează factorii care îi impun pe tineri să migreze pentru muncă şi care contribuie la creşterea riscului ca ei să devină victime ale traficului de fiinţe umane. Capitolul final prezintă de asemenea materiale de cercetare în domeniul traficului de fiinţe umane, şi în special, a traficului de tineri, ajutând cititorii să înţeleagă anvergura

Zbor Lin

9

Zbor Lin

10

1 Introducere în problematica traficului de tineri
1
Introducere în problematica
traficului de tineri

Zbor Lin

11

Zbor lin: Ghid pentru prevenirea traficului de tineri

Capitolul 1 Introducere în problematica traficului de tineri

Alison Boak, MPH, şi Amy Boldosser, Organizaţia Internaţională pentru Adolescenţi (IOFA) şi Lisa Kurbiel, Diviziunea Programul de Combatere a Traficului de Copii/ Protecţia Copilului, UNICEF

Introducere: Ce este traficul de tineri?

În lumea întreagă, persoanele tinere tot mai mult îşi părăsesc locurile natale în căutarea unor oportunităţi de muncă şi a unei vieţi mai bune. Când o persoană părăseşte casa pentru a pleca să locuiască sau să muncească într-un alt loc, acest fapt este cunoscut ca migraţie. Persoanele tinere pot migra într-o altă ţară sau în ţara proprie pentru a studia, câştiga bani, sau, pur şi simplu, pentru a călători şi a căuta aventuri. Uneori tinerii migrează pentru a scăpa de dificultăţile economice, abuzuri, război sau catastrofe ecologice. În majoritatea cazurilor de plecare a tinerilor peste hotare, experienţa lor este pozitivă, şi întoarcerea lor acasă este fericită. Ei învaţă lucruri noi şi obţin noi abilităţi pe care le pot aplica în ţara lor natală. Din nefericire, odată cu creşterea numărului de persoane tinere care migrează pentru a obţine un loc de muncă, creşte şi numărul persoanelor tinere care se întorc acasă cu răni fizice şi psihologice adânci, sau a celor care nu se pot întoarce acasă, întrucât au devenit victime ale comerţului mereu crescând de persoane, care se numeşte trafic de fiinţe umane.

Primul pas spre prevenirea faptului ca tinerii din comunitatea dumneavoastră să devină victime ale traficului de fiinţe umane, este înţelegerea cum sunt traficaţi tinerii. Chestiunea privind traficul de persoane tinere este foarte complexă şi definiţiile legale ale traficului de persoane variază de la ţară la ţară. În acest capitol, noţiunea de trafic de tineri este definită şi descrisă într-o limbă uşor de înţeles. Pentru mai multe informaţii despre traficul de fiinţe umane, vedeţi Capitolul 11 Resurse despre traficul de fiinţe umane.

Definiţii

Traficul de tineri constituie manipularea criminală a copiilor, adolescenţilor şi a persoanelor mature tinere care doresc, au nevoie sau sunt forţate să migreze pentru o viaţă mai bună. Tinerii-victime ale traficului de persoane, sunt recrutate, transportate, şi exploatate de către criminali, cunoscuţi ca traficanţi.

Traficanţii sunt criminalii care participă în oricare parte a procesului de traficare de persoane ce include recrutarea, transportarea şi exploatarea persoanelor tinere. Aceştia pot fi câţiva traficanţi implicaţi în traficarea unei persoane tinere. Traficanţii pot fi parte a unui grup criminal organizat, sau ei pot activa în mod independent. Ei pot fi străini, sau pot fi membri ai comunităţii. Traficanţi nu sunt doar bărbaţii. Femeile, precum şi tineretul, şi băieţi şi fete, de asemenea, lucrează ca traficanţi.

Zbor Lin

12

Elemente ale traficului de tineri

Tinerii sunt recrutaţi de către traficanţi Traficanţii, la această etapă cunoscuţi ca recrutori, recrutează persoane tinere pe care le mint cu promisiuni despre locuri de muncă bine plătite, despre căsătorii, o viaţă mai bună, bani sau posesiuni materiale. Deşi recrutorii îi consideră pe toţi oamenii tineri ca potenţiale victime, ei pot ţinti către tinerii cel mai vulnerabili, cum sunt cei care au fugit de acasă, locuiesc în stradă, sunt săraci, sau provin din familii cu probleme. Pentru a câştiga încrederea unei persoane tinere, traficantul poate încerca să-i protejeze, să-i arate prietenie şi chiar poate pretinde că este îndrăgostit de potenţiala victimă a traficării. De aceea, tinerii pot fi traficaţi de persoane pe care le consideră drept cunoştinţele sau prietenii săi. Tinerii pot fi traficaţi chiar şi de către rude. În unele cazuri când încercarea de recrutare nu a avut succes, traficanţii pot recurge la răpirea victimei.

Tinerii sunt transportaţi După ce traficanţii au recrutat o persoană tânără, ei duc această persoană într-un loc departe de casa lui/ei, unde el sau ea poate fi mai uşor exploatat/ă şi controlat/ă. Traficanţii pot transporta persoana într-o altă ţară unde el/ea nu cunoaşte pe nimeni, nu vorbeşte limba şi nu cunoaşte cultura acestei ţări. Traficanţii pot transporta victimele peste hotarele naţionale şi internaţionale, folosind documente contrafăcute, paşapoarte şi vize false. Totuşi, pentru a trafica persoane, nu e neapărată nevoie să fie trecute hotarele internaţionale. De exemplu, persoanele tinere pot fi traficate din sate în oraşele din propria ţară.

Tinerii sunt exploataţi După ce persoana tânără a fost transportată de acasă, traficanţii o pot forţa să se prostitueze, să cerşească, sau să lucreze pe plantaţii sau în gospodării agricole, mine, pieţe, fabrici sau case private. Traficanţii pot controla victimele şi le pot forţa la lucru fizic şi/sau sexual, folosind abuzul sau ameninţarea cu violenţa împotriva familiei de acasă a acestei persoane. Adesea traficanţii confiscă paşaportul persoanei, astfel încât el sau ea nu are nici o dovadă a identităţii sale, sau a ţării de origine. Întrucât victimele traficului de tineri se află, de obicei, ilegal în ţară, mulţi traficanţi ameninţă persoanele traficate că vor fi arestate dacă vor fi descoperite de poliţie. Aceste ameninţări trezesc frica faţă de reprezentanţii justiţiei şi împiedică victimele să se adreseze autorităţilor după ajutor. Tinerii traficaţi sunt adesea înfricoşaţi , şi pe bună seamă. De multe ori tinerii nu ştiu unde să caute ajutor, şi se pot simţi prinşi în cursă.

Persoanele tinere traficate deseori lucrează în condiţii de muncă primejdioase. Li se oferă puţin timp de odihnă; nu au servicii de ocrotire a sănătăţii; şi sunt lipsiţi de grija şi protecţia familiilor lor. Persoanele traficate sunt forţate să lucreze foarte mult şi, de obicei, nu li se permite să frecventeze şcoala, întrucât asta ar reduce timpul lor de lucru. Tinerii traficaţi pot fi vânduţi de la o persoană la alta. Victimele tinere pot fi forţate să lucreze ca să întoarcă traficanţilor săi cheltuielile pentru călătoria acestor victime, pentru documentele false, hrană şi alte cheltuieli. Realitatea nefericită e că aceste datorii nu pot fi

Zbor Lin

13

plătite niciodată, căci traficanţii umflă mereu suma acestor datorii pentru a păstra victima sub control.

Victimele traficului de tineri de obicei sunt de acord să accepte lucrul sau oportunitatea care li se oferă, de plecare de acasă (cu excepţia cazurilor de răpire a victimelor), fiindcă traficanţii îi induc în eroare cu promisiuni false despre un lucru bun şi condiţii bune de muncă. Este important de menţionat, chiar dacă o persoană tânără a fost de acord să migreze pentru a obţine o oportunitate de lucru, chiar şi în acest caz, el sau ea pot fi victime ale traficului de fiinţe umane.

Dacă o persoană tânără pleacă peste hotare pentru a efectua o muncă pentru care el sau

ea

şi-a dat acordul, şi dacă lucrează la locul şi în condiţiile care i-au fost promise, aceasta

se

consideră migraţie. Dar dacă o persoană tânără şi-a dat consimţământul să plece la

lucru peste hotare fiindcă a fost indusă în eroare despre felul de lucru oferit sau fiindcă a fost ameninţată şi forţată să plece, aceasta se consideră traficare. O persoană tânără poate consimţi să migreze, dar o persoană tânără nu poate consimţi să fie traficată şi exploatată. Faptul că o persoană tânără a consimţit să lucreze, nu înseamnă că a consimţit să fie exploatată, abuzată, exploatată sau ameninţată cu violenţă, şi ţinută în condiţii de muncă forţată, servitudine sau practici de sclavie.

Traficarea tinerilor

în comparaţie cu contrabanda

Pe lângă înţelegerea diferenţei dintre migraţie şi traficul de tineri, este de asemenea important de a cunoaşte diferenţa dintre traficul de tineri şi contrabandă. Contrabandă este transportarea unei persoane, cu consimţământul ei, într-o altă ţară pe cale ilegală, în schimbul unei plăţi. Când o persoană tânără nu poate găsi o cale de migrare legală într-o altă ţară pentru a găsi un loc de muncă sau pentru a scăpa de abuzuri sau dificultăţi acasă, el sau ea pot încerca să folosească contrabanda ca o cale ilegală de a ajunge în altă ţară. De exemplu, Lena plăteşte unui bărbat suma de 500$ SUA pentru ca acesta să o ascundă în camionul lui şi să o transporte în Germania. După trecerea hotarului, Lena părăseşte persoana menţionată şi pe viitor ei nu vor mai avea nici un contact. Acesta este un exemplu de contrabandă. Întrucât ea a trecut hotarul prin contrabandă, Lena este considerată imigrantă ilegală în Germania, dar ea poate reuşi să obţină un loc de lucru ilegal, cu puterile proprii. Deşi ea încă este expusă riscului de a fi exploatată ca muncitor ilegal, şi poate fi deportată dacă va fi descoperită de către autorităţi, Lena nu a fost traficată.

Dacă contrabanda necesită consimţământul tânărului şi este o tranzacţie de o singură dată, traficarea implică un element de decepţie sau constrângere şi exploatarea ulterioară

a tânărului/ei prin plasarea lui/ei în condiţii de muncă forţată, servitudine, sau practici similare sclaviei. De exemplu, un bărbat se apropie de Lena lângă o cafenea şi îi oferă

un loc de muncă ca vânzătoare, bine plătit, în Germania. El îi spune că îi va plăti drumul

şi va obţine o viză pentru ea. Ei se înţeleg că ea îi va plăti aceste datorii după ce va începe

Zbor Lin

14

să lucreze. Odată ajunsă în Germania, Lena teste forţată de acest bărbat să lucreze la o fabrică ore lungi de lucru ca să-i întoarcă banii pe care el i-a cheltuit ca să o aducă în Germania şi care ameninţă să o bată dacă ea va încerca să plece. Acesta este un exemplu de trafic de tineri.

Cum are loc traficul de persoane Istoria Lienei, o femeie de 23 de ani din Letonia

Am plecat din Letonia fiindcă nu mă înţelegeam bine cu familia mea. Am început să locuiesc împreună cu o prietenă. Am avut câteva oferte ocazionale de lucru, dar până la urmă nu aveam bani nici pentru mâncare. Prietena mea mi-a spus ca are o prietenă care a plecat peste hotare. Deci, eu am telefonat acestei persoane care mi-a spus să telefonez unei anumite doamne. Această doamnă mi-a spus că aşi putea câştiga bani buni. Am contactat această doamnă şi apoi ne-am întâlnit. Ea mi-a împrumutat 3000$, ca plată pentru locul de muncă primit şi pentru cheltuielile de drum. Noi am semnat un acord că am să-i întorc banii înapoi. Când am întrebat-o despre ce fel de lucru este vorba, mi-a răspuns că este vorba despre un bar în Danemarca. Aceasta-i tot.

Numai la momentul urcării mele în avion doamna m-a întrebat dacă ştiu despre ce fel de lucru este vorba. Ea mi-a spus că voi practica prostituţia şi m-a întrebat dacă sunt de acord cu acest lucru. La acel moment eu nu gândeam. Eu pur şi simplu am urcat în avion şi am plecat în Danemarca.

La primul etaj al clădirii se afla un bar, la etajul al doilea se aflau camerele unde trebuia să locuim, să luăm masa şi să lucrăm. Eu nu mai făcusem aşa ceva mai înainte. La început era foarte, foarte greu. Am început să plâng. Plângeam toate. Proveneam din mai multe locuri – Ungaria, Turcia, Rusia. Dar majoritatea fetelor proveneau din Letonia. Şi niciuna dintre noi nu cunoştea limba locală. Dar nu era important ce limbă vorbeam - rusă sau letonă. Cel mai important lucru era că noi toate vroiam să plecăm acasă. Dar cum? Cum era posibil acest lucru?

Părea imposibil să pot plăti datoria. Şi acea femeie s-a supărat şi m-a vândut în Germania. Într-o noapte , a venit poliţia, ne-a luat toate hainele şi banii şi ne-a pus în închisoare. Niciodată nu m- am simţit mai rău.

Aveam paşaportul la mine şi în curând ei ne-au trimis acasă. Când m-am întors în Letonia, femeia m-a găsit foarte repede şi mă ameninţa mereu. Şi a zis că voi fi răpită sau omorâtă. Nu ştiu cât timp voi mai fi în siguranţă.

Zbor Lin

15

Zbor Lin

16

2 Traficul tinerilor: O violare a drepturilor omului
2
Traficul tinerilor: O violare a
drepturilor omului

Zbor Lin

17

Zbor lin: Ghid pentru prevenirea traficului de tineri

Capitolul 2 Traficul de tineri: violarea drepturilor omului

Lisa Kurbiel, Diviziunea Programului de combatere a traficului de copii/ Protecţia copilului, UNICEF

Introducere: Prevenirea traficării tinerilor – o abordare bazată pe drepturile omului

Acest manual de instruire destinat educării persoanelor tinere în problema traficului de fiinţe umane prin instruirea lor despre drepturile lor umane. Legea asupra drepturilor umane este un instrument puternic în protecţia libertăţilor fundamentale şi demnităţii umane a tuturor indivizilor, inclusiv a tinerilor.

Această abordare cere ca drepturile umane ale persoanelor traficate să se afle în centrul tuturor eforturilor de prevenire şi combatere a traficului, de protecţie, asistenţă şi de asigurare a reabilitării victimelor traficului de fiinţe umane. Dat fiind că nerespectarea drepturilor umane fundamentale constituie şi cauza, şi consecinţa traficului de fiinţe umane, protecţia tuturor drepturilor omului trebuie să fie plasată în centrul tuturor măsurilor de prevenire şi combatere a traficului de persoane umane.1

În rezultatul traficării, tinerii suferă consecinţe fizice, psihologice şi psihosociale şi rămân extrem de vulnerabili la exploatare. Victimelor traficului trebuie să li se asigure asistenţă şi protecţie conformă vârstei. Trebuie ţinut cont de drepturile şi nevoile lor speciale în ceea ce priveşte legile, politicile, programele, şi intervenţiile.2

Modul de abordare a prevenirii traficării tineretului, bazată pe drepturile omului, preţuiesc tinerii ca fiinţe umane şi, în general, se axează pe persoana tânără. Această abordare cere recunoaşterea a mai multor factori implicaţi în crearea unui mediu în care toate persoanele tinere să fie protejate împotriva violenţei şi exploatării. Această noţiune este constituită pe convingerea că lumea potrivită pentru toţi tinerii este lumea în care tinerii au cel mai bun start posibil în viaţă, şi au oportunităţi ample de dezvoltare a capacităţilor lor într-un mediu suportiv şi fără de primejdii.

Mai mult decât atât, abordarea bazată pe drepturile omului cere ca interesele superioare ale persoanei tinere să fie primordiale la efectuarea tuturor acţiunilor care se referă la tinerii traficaţi - oricine ar îndeplini aceste activităţi - instituţii de asistenţă socială publice sau private, curţi de justiţie, autorităţi administrative sau organe legislative. Viziunea asupra traficării bazată pe drepturile omului îi împuternicesc pe tineri şi promovează respect faţă de viziunile lor.

1 Vedeţi , Comisarul Înalt la ONU pentru Drepturile Omului ' Principiile şi instrucţiunile recomandate în Drepturile Omului şi Traficul de fiinţe Umane. Documentul a fost înaintat Consiliului Economic şi Social al ONU, la 20 mai 2002.

2 Ibidem

Zbor Lin

18

Acest capitol este împărţit în două secţiuni. Secţiunea 1 introduce noţiunea de drepturi ale omului şi discută legile internaţionale existente privind protecţia drepturilor omului. Secţiunea a 2-a explică de ce traficul tinerilor constituie o violare a drepturilor umane.

Secţiunea 1 Ce reprezintă drepturile omului?

Drepturile omului sunt în mod obişnuit înţelese ca drepturi inerente ale fiinţei umane. Conceptul de drepturi umane confirmă că fiecare fiinţă umană are dreptul să se bucure de drepturile umane fără distincţie de rasă, culoare, sex, limbă, religie, politică sau altă opinie, provenienţă naţională sau socială, proprietate, statut de naştere sau alt statut.

Exemplele de drepturi ale omului includ:

1. Dreptul la viaţă, libertate şi securitate

2. Libertatea persoanei de a nu fi supusă la tortură, cruzime, tratare sau pedeapsă inumană

3. Libertatea de mişcare şi a locului de trai

4. Dreptul la independenţă

5. Dreptul la sănătate

Naţiunile Unite ( de obicei se foloseşte formula ONU) există pentru a menţine şi apăra drepturile omului. Astăzi, din ONU fac parte aproape toate naţiunile lumii. La momentul intrării Statelor în ONU, ele îşi exprimă acordul de a accepta obligaţiile care se conţin în Carta ONU, un tratat internaţional care stabileşte principiile de bază ale relaţiilor internaţionale, inclusiv legea asupra drepturilor umane. Legea privind drepturile omului garantează drepturile omului prin protecţia persoanelor individuale şi grupurilor împotriva acţiunilor care intră în conflict cu libertăţile fundamentale şi demnitatea umană. Legile asupra drepturilor umane sunt exprimate în tratate, în legile internaţionale tradiţionale, şi stabilesc totalitatea de principii şi alte surse legale. Legea asupra drepturilor umane plasează asupra Statelor-membre ale ONU obligaţia de a activa într-un anumit mod, şi interzic anumite alte activităţi. Totuşi, legea nu stabileşte drepturile omului. Drepturile omului sunt drepturi inerente care sunt atribuite fiecărei persoane ca o consecinţă a faptului naşterii sale ca fiinţă umană. Tratatele şi alte surse legale servesc în mod oficial pentru protecţia drepturilor indivizilor şi grupurilor de persoane împotriva acţiunilor, sau lipsei de acţiuni ale guvernelor, când aceste fapte intră în conflict cu posedarea drepturilor umane.

Zbor Lin

19

Ce reprezintă Naţiunile Unite?

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a fost înfiinţată la 24 octombrie 1945, de către 51 de ţări care şi-au luat obligaţia să păstreze pacea prin cooperare internaţională şi securitate colectivă. În prezent, aproape toate naţiunile din lume deţin calitatea de membru al ONU, organizaţia întrunind un număr de 191 de ţări.

Când statele devin membre ale ONU, ele îşi exprimă acordul de a accepta obligaţiile înscrise în Carta ONU, un tratat internaţional care stabileşte principiile de bază ale relaţiilor internaţionale. În conformitate cu Carta, ONU are patru scopuri:

1. Să menţină pacea şi securitatea internaţională;

2. Să dezvolte relaţiile de prietenie între naţiuni;

3. Să coopereze în rezolvarea problemelor internaţionale şi în promovarea

respectului pentru drepturile omului; şi

4. Să

constituie un centru de armonizare a acţiunilor întreprinse de naţiuni.

ONU nu este un guvern mondial şi nu elaborează legi. Totuşi, organizaţia posedă instrumente de rezolvare a conflictelor internaţionale şi formulează politicile în problemele care afectează lumea. La ONU, toate Statele-membre, mari şi mici, bogate şi sărace, cu viziuni politice diferite şi sisteme sociale diferite – au un glas şi un vot în acest proces.

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, proclamată de către Asamblea Generală ONU, 1948, stabileşte drepturile şi libertăţile de bază care sunt atribuite tuturor femeilor şi bărbaţilor – printre ele dreptul la viaţă , libertate şi naţionalitate; libertatea gândirii, conştiinţă şi religie; dreptul la muncă şi la educaţie; dreptul la hrană şi adăpost; şi dreptul de participare la guvernare.

Declaraţia a pus temelia a mai mult de 80 de convenţii şi declaraţii asupra drepturilor umane. Acestea includ două Acorduri Internaţionale; convenţiile pentru eliminarea discriminării rasiale şi discriminării împotriva femeii; convenţia cu privire la drepturile copilului, împotriva torturii şi altor tratări sau pedepse degradante, statutul de refugiat, prevenirea şi pedeapsa crimei şi a genocidului; declaraţiile privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase, sau lingvistice, dreptul la dezvoltare, şi drepturile apărătorilor drepturilor omului.

Pentru mai multe informaţii despre Naţiunile Unite vedeţi http://www.un.org/.

Textul integru al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului http://www.un.org/Overview/rights.html.

Zbor Lin

20

Mai jos urmează unele din cele mai importante caracteristici ale drepturilor omului:

• Drepturile omului se bazează pe respectul pentru demnitate şi pe valoarea fiecărui om;

• Drepturile omului sunt universale, ceea ce înseamnă că ele sunt aplicate în mod egal şi

fără discriminarea tuturor oamenilor. Drepturile omului nu sunt nişte lucruri pe care o persoană mai bogată le dă unei persoane mai sărace, ele nu sunt proprietatea unui mic grup select, şi care sunt date ca o favoare sau un cadou. Tinerii din ţările sărace au drepturi egale cu tinerii din ţările prospere. Drepturile omului se aplică în mod egal oamenilor tuturor grupurilor de vârsta. Ele nu apar în mod miraculos la momentul trecerii persoanei tinere la majorat, nici nu se termină când persoana împlineşte vârsta de 18 ani;

• Drepturile omului sunt inalienabile. Aceasta înseamnă că nimănui nu i se pot refuza

drepturile omului, cu excepţia unor situaţii specifice (de exemplu, dreptul la libertate poate fi

restricţionat dacă o persoană este recunoscută de către judecată vinovată de o crimă);

• Drepturile omului sunt indivizibile, intercorelate şi interdependente. Nu este suficient

de a respecta doar unele drepturi umane, iar altele nu. De aceea, toate drepturile omului trebuie să fie privite ca egale în esenţa sa pentru asigurarea demnităţii şi valorii fiecărei persoane.

Convenţia cu privire la drepturile copilului (CDC), aprobată efectiv de fiecare ţară din lume, este cel mai universal acceptat instrument al drepturilor umane în istorie. Textul integral al Convenţiei Drepturilor Copilului (CDC) este accesibil la http://www.unicef.org/crc/. CDC descrie drepturile fundamentale ale copiilor, copii fiind definite toate persoanele de până la vârsta de 18 ani. Fără nici o discriminare aceste drepturi umane includ supravieţuirea; oportunitatea persoanei de a se dezvolta la potenţialul său cel mai deplin; protecţia împotriva influenţelor dăunătoare, abuzului şi exploatării, participarea totală la viaţa familiei, viaţa culturală şi socială. CDC se ghidează după patru principii principale arătate în tabelul de pe următoarea pagină.

Zbor Lin

21

Patru principii ale Convenţiei cu privire la drepturile copilului (CDC)

Principiul nediscriminării (Articolul 2)

Principiul interesului superior al copilului (Articolul 3)

Principiul dreptului la viaţă, supravieţuire, şi dezvoltare (Articolul 6)

Principiul respectului faţă de viziunile copilului (Articolul 12)

În conformitate cu principiul nediscriminării, fiecare copil este împuternicit cu dreptul la drepturile stabilite în CDC, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau de alt ordin, origine naţională, etnică sau socială, proprietate, dizabilitate, statut de naştere sau de a ltă natură.

Principiul interesului superior al copilului susţine

a abordare axată asupra copilului. Această

abordare îi obligă pe cei autorizaţi să revadă legislaţia, regulamentele, politicile şi programele într-un mod care să aibă un efect pozitiv asupra promovării sau respectării drepturilor copilului. Acest principiu se aplică faţă de toate acţiunile cu referinţă la copii îndeplinite de orice tip de instituţie socială, fie ea publică sau privată, de curţi de justiţie, organe administrative sau legislative, sau de societatea civilă. Principiul dat subliniază faptul că şi guvernul, şi societatea civilă au obligaţii clare faţă de copii şi faţă de interesul superior al copilului.

Dreptul copilului la viaţă prevede protejarea copiilor de situaţiile, inclusiv conflictele, ce ar putea întrerupe viaţa lor. Componentele referitoare la supravieţuire şi dezvoltare prevăd luarea de către ţări a tuturor măsurilor pentru ca copilul să nu moară din cauza bolilor, malnutriţiei, sau din alte cauze.

Principiul respectului faţă de viziunile copilului stabileşte că opiniile copilului sunt importante, şi viziunile lui trebuie luate în vedere ori de câte

ori se ia o decizie cu referire la bunăstarea lui.

Copiilor trebuie să li se dea oportunitatea de a participa la luarea deciziilor care îi afectează,

într-un mod care să fie adecvat vârstei şi capacităţilor lor de dezvoltare.

Zbor Lin

22

Alte articole importante ale CDC sunt:

Articolul 19

nepăsării, tratării brutale sau exploatării, inclusiv împotriva abuzului sexual.

Protecţia împotriva violenţei fizice şi mintale,

nedreptăţii, abuzului,

Articolul 32 Protecţia împotriva exploatării economice sau îndeplinirii oricăror munci care pot fi dăunătoare, pot intra în conflict cu educaţia, sau pot fi dăunătoare pentru sănătatea copilului sau pentru dezvoltarea lui fizică, mintală, spirituală, morală sau socială.

Articolul 34 Protecţia împotriva tuturor formelor de exploatare sexuală sau abuzului sexual.

Articolul 35 Protecţia împotriva răpirii, vânzării sau traficării copiilor în orice scopuri.

În anul 2000, ONU a ratificat Protocolul Opţional al CDC asupra Vânzării copiilor, Prostituării copiilor şi pornografiei infantile. Statele care au ratificat acest protocol trebuie să adopte măsuri adecvate de protecţie a drepturilor şi intereselor copiilor-victime – inclusiv recunoaşterea şi vulnerabilitatea copiilor-victime, prin informarea copiilor-victime despre drepturile lor, asigurarea serviciilor adecvate pentru a susţine victimele, protejarea intimităţii şi a identităţii victimelor, şi evitând tergiversările inutile în urmărirea judiciară a cazurilor.

Secţia 2 De ce traficul tinerilor este o violare a drepturilor omului?

Atunci când sunt traficaţi, tinerilor li se neagă necesităţile lor esenţiale, fiindu-le nerespectate drepturile umane fundamentale garantate de Declaraţia Naţiunilor Unite a Drepturilor Omului şi CDC.

Traficarea este un pericol pentru sănătatea mintală şi fizică a tinerilor. Traficarea ameninţă supravieţuirea şi influenţează în mod distructiv viaţa lor de mai departe. Tinerii traficaţi sunt puşi în situaţii de stres psihologic extrem, ceea ce duce la traume psihologice, depresii, şi, posibil, chiar la sinucidere. Aceste efecte pot influenţa întreaga viaţă şi pot împiedica serios dezvoltarea fizică, psihologică şi socială a copilului.3

Cele mai evidente consecinţe ale traficării tinerilor pentru prostituţie includ abuzul fizic, epuizarea extremă, foamea şi chiar moartea. În cazurile de traficare a tinerilor pentru exploatare sexuală, riscurile de sănătate, astfel ca bolile sexual transmisibile, în special HIV/SIDA sunt o ameninţare majoră. Tinerii sunt supuşi abuzului sexual, violurilor şi altor forme de violenţă. Făptuitorii traficării pot folosi tortura psihologică şi abuzul pentru a înfrânge victimele, în special în cazurile când toate etapele de traficare - recrutarea, transportarea, şi exploatarea - sunt efectuate de unele şi aceleaşi organizaţii criminale.

3 Traficul de femei şi copii în Asia şi Europa, Regeringskansliet, Ministerul Afacerilor Externe, 2001.

Zbor Lin

23

Tinerii care au fost victime ale traficului de fiinţe umane pentru industria sexului, sunt adesea stigmatizaţi, împreună cu familiile lor, astfel făcând întoarcerea acasă a acestor persoane tinere şi mai grea. Şi familia, şi comunitatea poate respinge aceşti tineri victime, mai ales dacă ele suferă de o boală sexual transmisibilă, sau de alte suferinţe. Se poate întâmpla ca aceşti tineri să nu se poată reuni cu cei de-o vârstă cu ei, să nu poată crea relaţii, să nu se poată angaja în serviciu. Atunci tinerii pot fi din nou implicaţi într-o situaţie de traficare a fiinţelor umane, din cauza lipsei resurselor financiare şi a oportunităţilor limitate.4

Tinerii traficaţi sunt adesea trataţi de către agenţii justiţiei ca nişte criminali, nu ca victime. De multe ori, tinerii traficaţi sunt pedepsiţi mai mult decât făptuitorii crimelor, astfel continuându-se tendinţa şi succesul acelor criminali care abuzează şi exploatează tinerii. Tinerii traficaţi sunt adesea arestaţi şi învinuiţi pentru migraţie ilegală şi prostituţie; în rezultat, deseori ei sunt deportaţi înapoi în ţara lor de origine. Tinerele victime rar au documentele sau permise de reşedinţă, ceea ce îi lipseşte de protecţia legilor naţionale ale ţării pe teritoriul căreia se află. Barierele de limbă pot complica situaţia acestor persoane; şi, frica de agenţii justiţiei poate împiedica primirea de către tineri a ajutorului juridic sau informarea de către aceşti tineri a organelor de rigoare despre făptuitorii criminali.5

Traficul de tineri subminează eforturile de protejare si eliminare a discriminării împotriva persoanelor tinere. Abordarea bazată pe drepturile omului este esenţială în combaterea fenomenului de traficare a tineretului

4 Vezi , de ex., UNICEF, Traficul de Fiinţe umane în Europa de Sud-Est: Situaţia curentă şi Reacţiile la traficul de fiinţe umane în

Albania, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Federală Iugoslavia, Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Moldova ş i

România (iunie 2002). Vedeţi, de asemenea, Human Rights Watch, Speranţele trădate: Traficul de femei şi fete către Bosnia şi Herţegovina (de după conflict) în vederea prostituţiei forţate” (noiembrie 2002).

5 Id.

6 Şeful Secţiei pentru protecţia copilului,

Congressional Human Rights Caucus, 6 iunie 2002.

Karin

Landgren,

UNICEF:

Darea de seamă la

Briefingul asupra Traficului de copii,

Zbor Lin

24

3 globale Ce cunoa ş tem despre traficul de tineri: cercetarea ş i realit ăţ
3 globale Ce cunoa ş tem despre traficul de tineri: cercetarea ş i realit ăţ
3 globale Ce cunoa ş tem despre traficul de tineri: cercetarea ş i realit ăţ

3

globale
globale
3 globale Ce cunoa ş tem despre traficul de tineri: cercetarea ş i realit ăţ ile
3 globale Ce cunoa ş tem despre traficul de tineri: cercetarea ş i realit ăţ ile
3 globale Ce cunoa ş tem despre traficul de tineri: cercetarea ş i realit ăţ ile

Ce cunoaştem despre traficul de

tineri: cercetarea şi realităţile

3 globale Ce cunoa ş tem despre traficul de tineri: cercetarea ş i realit ăţ ile
3 globale Ce cunoa ş tem despre traficul de tineri: cercetarea ş i realit ăţ ile