Sunteți pe pagina 1din 3

Elev:Lungoci Ionut Ovidiu Clasa: X-A.F.

Hinduismul
Hinduismul este reprezentat de credinta n Brahman, fiint absolut, impersonal, creatoare a Universului. Brahmanul este Sinele suprem. Brahman este mai bine descris ca realitate infinit, omniprezent, omnipotent, incorporal, transcedent, con stiint infinit si fericire infinit. Conform Veda, Brahman exist dintotdeauna si va exista n veci. El este n toate lucrurile dar transcende toate lucrurile, el este sursa divin a ntregii Vie ti. Este absolutul divin: toti zeii religiei hinduse nu sunt dect fatete si ncarnri ale lui Brahman. Acest univers este n ntregime penetrat de Mine, n forma Mea nemanifestat. Toate existentele sunt n Mine, dar eu nu sunt n ele. n acelasi timp, nimic din ceea ce este creat nu este n Mine. Iat puterea mea supranatural! Eu sus tin toate existentele, Eu sunt prezent peste tot, ntruct sunt chiar sursa ntregii creatii. Asa cum n spatiul eterat se tine vntul puternic, suflnd peste tot, astfel s stiti c n mine se tin toate existentele. Etimologie Cuvntul hindu este legat de fluviul Indus si desemneaz pe locuitorii spatiului indian, nainte de sec. al XIX-lea neexistnd cuvntul hinduism. Etimologic vorbind sensul cuvntului este de origine persan si nseamn oamenii de dincolo de Indus. Acest cuvnt a fost inventat prin mimetism de la termenii cre stinism, iudaism, etc. Este religia care a primit numele (ca si iudaismul) dup numele poporului si nu al fondatorului sau doctrinei. Aparitia hinduismului Hinduismul, poate n msur mai mare dect orice alt religie, reprezint o colectie de mai multe credinte religioase. Conceptele spirituale ale triburilor ariene nomade ce au invadat continentul indian, s-au amestecat cu dogmele ce prevalau n Valea Indusului, formnd o religie unic, n sensul c, spre deosebire de altele, nu are un ntemeietor singular, bazndu-se n schimb pe o confederatie de zeitti locale. Hinduismul a aprut pe parcursul mileniului al doilea precrestin, n jurul anului 1500 i.Hr., fiind fondat de casta brahmanilor, format din preoti. Potrivit credintei hinduse, casta reprezint un atribut nnscut, fr de care un om nu -si poate gsi locul n societate si nu se poate cstori. Chiar si n prezent, brahmanii sunt singurii hindusi care au dreptul de a citi din Vede imnurile, versetele, incantatiile si tratatele ce dateaz din perioada invaziilor ariene si care sunt fundamentul nvtturilor hinduse. Upanisadele, lucrri elaborate pe baza Vedelor, reprezentau un compediu de speculatii metafizice si filozofice puse n circulatie n jurul anului 900 i.Hr. Aceste texte contin instructiuni asupra modului de viat al unui adept al hinduismului. Potrivit textelor Vedice, destinul unui hindus este determinat de toate actiunile sale si de consecintele acestora de-a lungul fazelor succesinve ale existentei. Destinul su este numit Karma. O viat corect n prezent constituie garantia unei existente mai bune mai trziu. O viat vicioas n prezent va avea drept consecinte rencarnarea ntr-

un animal inferior. Acest ciclu continuu al nasterii si mortii este ncheiat doar atunci cnd sufletul atinge o stare de perfectiune, printr-o viat ideal. Hinduismul este una dintre putinele religii ce divinizeaz animalele, desi adorarea animalelor are o important mai mic dect proslvirea divinittii ce clreste animalul respectiv. Uciderea vacilor si a punilor este strict interzis de ctre hindusii credinciosi. Aceast religie a fost modificat n ultimul secol prin adoptarea unor elemente cre stine. n prezent numrul adeptilor hinduismului este estimat la peste 450 de mil. Religii hinduite Religiile hinduite se manifest n multe forme. Conceptia de salvare a religiilor hinduite comport dou directii diferite: credinta ntr-o divinitate impersonal, n cadrul creia salvarea este considerat ca o eliberare din iluzia lumii fizice (naturale), urmat de unirea cu realitatea ultim, dup care, aidoma unei picturi de ap n ocean, individul se pierde n absolut si astfel nceteaz s mai existe, si credinta ntr-o divinitate personal, n care salvarea este privit ca o eliberare din lumea fizic, destinul sufletului fiind unirea cu un zeu, n ipostaz personal. Miscarea Hare Krishna Aceast religie hinduit, bazat pe credinta ntr-o divinitate personal, are ca doctrin mntuirea prin efortul propriu, care const, n principal, n abstinen ta de la comiterea celor patru pcate primare: practicarea jocurilor de noroc; consumul buturilor alcoolice; practicarea relatiilor extraconjugale si plcerea actului n afara procreatiei; consumul crnii de orice fel, pentru a nu se rencarna ca animale sau ca oameni pasibili mortii prin accidente. Alimentatia trebuie s constea n lapte, iaurt, nuci si fructe. Religiosii si rad prul, lsndu-si o codit, de care vor fi ridicati la cer de ctre zeul Krishna. Meditatia transcedental Religia, de origine hinduit, are n frunte pe Maharishi, adic guru (marele maestru). George Harrison si ulterior ceilalti componenti ai formatiei Beatles, n urma convingerilor proprii de a practica meditatia transcedental si datorit modei hippie, au reusit ntemeierea unei noi secte: Maharishi Karma Yoga, care nseamn unirea (yoga) cu brahma(n). Formele hinduismului Hinduism vedic (1500 450 i. Hr.) Hinduism brahmanic (450 i. Hr. 600 d. Hr.) Hinduism medieval ( 600 1000 d. Hr.). Hinduism modern (dup anul 1000 d. Hr.)