Culturi profitabile fructe

Cireul, cultura la care Romnia este pe locul 3 n lume ca productivitate

Mircea Marin 6-05-2013 5617 citiri 99 recomandri 3 comentarii cerintele pietei: Snt puine culturi n care dup criteriul productivitii sntem n top 3 mondial. Fr investiii mari, aproape fr subvenii i practic ignorat de politicile agricole la nivel naional cireul ne plaseaz deasupra unor ri care au i mari ferme i bani i tehnologie i cercetare. Cireul (Prunus Avium, etc) este unul dintre cei mai darnici dintre pomi. Valorificarea cireului este multidimensional innd att de ce se poate face cu produsele sale ct i n jurul su. Cireele snt trecute n lista aromelor fine a buctarilor i distilatorilor i a fructelor cu coninut mare de anti-oxidani a nutriionitilor i fito-terapeuilor. Lemnul de cire este asociat cu luxul de ctre productorii de mobilier i artizani. Livezile de cire snt considerate adevrate paradisuri terapeutice de ctre psihoterapeui. Sub toate aceste aspecte cultivarea i exploatarea cireului este susinut de o cerere n cretere continu. La nivel mondial Romnia este pe locul 3 n ce privete randamentul obinut (119425 Hg/ha), pe locul pe locul 8 n ce privete producia (81842 tone) i pe 18 n

ce privete suprafaa recoltat (6853 ha). Cultura cireului asigur prosperitatea multor familii n regiunile n care aceasta este cultura specific-tradiional aducnd venituri peste media adus de producia agricol. De regul producia se face n livada motenit, pe suprafee de maximum 5 ha (chiar i n zonele unde per ansamblu cultura este dominant permind coagularea loturilor individuale n uniti asociative), de ctre proprietari.

Gradul de susinere cte subvenii naionale sau europene primesc cultivatorii este aproape de zero cei mai muli dintre proprietari de livezi avnd suprafee mai mici dec cele eligibile. Gradul de tehnologizare ct tiin produs de cercettori i specialiti este nglobat n producie este mic (n Romnia, multe institute de cercetri agricole au fost nchise din lips de fonduri, facultile de agronomie, chiar dac fac cercetare snt aproape rupte de agricultura real). De asemenea gradul de mecanizare utilaje, unelte mecanice este de asemenea mic (crua cu cai, scara, prjina snt cele mai rspndite unelte). Gradul de valorificare numrul de forme din care fermierii scot bani din livezile de ciree este foarte mic practic doar din vnzarea fructelor proaspete. n cteva cuvinte, n Romnia, cultura cireului se face ca n Evul Mediu, iar valorificarea ca n Epoca de Piatr. Cireoaia (Bistria-Nsud), Turcineti (Gorj) snt dou cazuri n care cultura cireului asigur prosperitatea comunitii O prosperitate evident prin muli indicatori care sar n ochi precum numrul i mrcile autourismelor, numrul caselor cu nivel, al garajelor i al utilitilor (centrale proprii, etc). Cireele produse n cele dou comuniti nu ajung n niciun hypermarket din Romnia niciun mare retailer de pe piaa autohton nu pare s fie interesat de aceste fructe dei acestea snt promovate local prin

festivaluri ale cireelor sau trguri i srbtori oamenii vnd la poarta gospodriei productorilor doar pe hrtie care o duc n piee sau chiar exportatorilor care le duc n strintate (Moldova, Ungaria, Italia, Rusia, Finlanda) . Prosperitatea de care se bucur oamenii din cele dou comune mari productoare este mult sub potenial productorii primesc de fapt foarte puin pentru ce produc i exploateaz foarte puin din formele de valorificare ale culturii cireului. De unde vine productivitatea? Productivitatea este un dar al solului foarte bun, al climatului local propice, al muncii oamenilor i al unor secrete vechi (precum port-altoiul sbatic, aa cum fac cei de la Cireoaia, care dau pomului domesticit ceva din robusteea celui slbatic) ns puse toate cap la cap, tot ine de domeniul miracolului naturii. Cum fac alii? Slovenia e pe primul loc Miracolul naturii are i el limite slovenii i elveienii au productiviti de trei i de dou ori mai mari ca noi, doar c ei au tiut s aduge management, cunoatere i bani (foarte muli bani). Slovenii au cea mai mare productivitate din lume (341532 Hg/ha), snt pe locul 47 n privina contribuiei la recolta mondial (4235 tone), i pe locul 64 n ce privete suprafaa alocat livezilor de cire 124 hectare. Fac aici o parantez slovenii au livezi de ciree de 124 de hectare asta e de 6 ori mai puin ct au ranii de la Cireoaia unde snt 600 de hectare. Ce poi s spui? Mai n glum mai n serios: c Slovenia este cel mai competitiv deluor de la Cireoaia. Nu a fi prea departe de adevr. Producia naional de ciree a Sloveniei este concentrat la Gorika Brda i ea o comun (este drept cam ct trei comune romneti). Gorika Brda are o tradiie secular n ce privete cultivarea cireilor fructele produse aici ajungeau direct pe masa mpratului de la Viena i pe cea a arului de la Petersburg, fiind recunoascute ca un brand avant la lettre: cireele de Gorizia. Soiul care fcea faima Goriziei nu s-a pstrat gusturile aristocrailor de acum 2-3 veacuri erau mai complicate dect cele ale consumatorului de azi pentru consumatorul de azi horticultorii sloveni au creat un soi mai economic numit Brika hrustavka (derivat din Bigarreau) promovat ca soi naional (dei este un Bigarreau, dar deh, unii tiu semnificaia cuvntului branduire i nu mai fac att caz c nu au nicio contribuie la patrimoniul universal). Sectorul este puternic subvenionat. Mai nti pentru c marea majoritate a cireilor snt plantai printre rndurile de vi de vie (de fapt Gorika Brda este cea mai important podgorie a Sloveniei) fermierii aplic pentru subveniile alocate ambelor culturi banii venind din fondurile europene pe agricultur (526 EUR/ha). Mai nti pentru c statul

finaneaz cercetarea astfel nct aceast s pun la dispoziia fermierilor soiuri i puiei productivi la preuri accesibile. Pe lng asta slovenii se pricep s valorifice cireele produse la Brda sub aproape toate aspectele ce in de procesarea i utilizarea acestor fructe Turismul local (Gorica, numit i Toscana Sloveniei, este o regiune turistic important) promoveaz savoarea cireei ca parte a identitii locale. Ar veni ceva de genul Gorica are gust de cirea amintind un pic de cireele de Gorizia din vremea Habsburgilor i Romanovilor. Practic orice poate fi fcut din i cu ciree este gtit sau produs n variant local dulcea de ciree sloven, gem de ciree sloven, peltea i jeleu de ciree sloven, tart de ciree sloven, strudel cu ciree sloven (nu vei scapa de el n niciun restaurant cu specific local sau internaional), lichior de ciree etc. Reeta elveian Ca i slovenii, elveienii cultiv cireele pentru a le valorifica sub form de materie prim n produse cu valoare adugat mare. Elveienii au asociat aroma de ciree cu ciocolata (al treilea produs naional dup banking, i ceasornicrie) cu faricarea de lichioruri naionale (aromate sau nearomate avnd la baza cireele), dar i cu terapia din livad. Fermierul elveian este unul dintre cei mai linitii fermieri din lume el muncete din pur plcere veniturile sale fiind acoperite n proporie de 71% din subvenii. Doar n Coreea de Sud exist un grad mai mare de subvenionare a agriculturii. Toate cheltuielile ce privesc sporirea gradului de cunoatere aplicat n producia agricol servicii oferite de specialti, cu puiei de calitate, cu soiuri noi rezistente i productive snt deductibile. n aceste condiii devine explicabil de ce elveienii au a doua productivitate la nivel mondial (248393 Hg/ha) n ce privete cireele. Elveienii cultiv ciree pentru a produce Kirsch (sau Kirschwasser ap de ciree), un brandy translucid, fr culoare, uor (doar uor) aromat obinut din dubla distilare a cireelor amare. Cireele snt fermentate n ntregime, att pulpa ct i smburele smburele contribuind la arom cu o not de migdal. Lucrul care face Kirsch-ul att de apreciat printre attea i attea lichioruri pe baz de ciree i viine este faptul c nu este dulce. Practic fiecare proprietar elveian de livad de ciree are i o distilerie n care produce Kirsch pstrnd n acest scop o mare parte din recolta obinut, uneori chiar mai mare dect cea oferit pieei ca fruct proaspt s productorilor de ingredente pentru ciocolatieri i cofetari i chiar marilor branduri de kirsh care au distilerii industriale. Terapia florilor de cire

Elveienii au o contribuie proprie la gama de moduri de valorificare a culturilor de ciree: ei scot bani nu doar din ce produce livada ci i din faptul c livada exist. Livada de ciree este o atracie turistic. Iniial aceasta a fost doar o form de recreere n linitea livezii, departe de oraul stresant i de artificalitatea hotelurilor. Ulterior inspirai de rolul pe care cireii n floare l au n meditaia intoist (Japonia, sakura) unii pshihologi au propus ceva ce s-ar numi cherry-therapy prescriind pacienilor s i petreac n momentul nfloririi cireilor cteva sptmni, poate ntreaga lun n livad preul acestor sejururi n livezile nflorite rivalizeaz cu cel al unor pachete turistice exotice pentru c sezonul e scurt, cererea mare (i provenind de la mari manageri, staruri stresate, caete ncoronate) i capaciti de primire mici.

Sortimentul cuprinde soiuri romanesti si straine adaptate diverselor zone de cultura, care se esaloneaza la maturare din 10 mai pana in 15-20 iulie. Cele mai importante soiuri sunt:

Cea mai timpurie (Fruheste der Mark) - este un soi de vigoare mijlocie, autosteril cu fructe mici, alungite, cu o depresiune in zona punctului stilar, de culoare rosie-inchisa, cu insusiri gustative mediocre. Se matureaza la mijlocul lunii mai. Bigarreau Morreau - soi viguros, autosteril, are fructul mijlociu-mare, larg cordiform, de culoare rosu-viu, lucios, pulpa pietroasa, bine colorata, de calitate buna. Se matureaza in a doua jumatate a lunii mai. Bigarreau Burat - soi de vigoare mijlocie, autosteril, foarte productiv, cu fructul mare, cordiform, rosu-viu, pulpa semipietroasa. Se matureaza la sfarsit de mai. Negre de Bistrita - soi de vigoare mare, fructul mijlociu, rosu-vinetiu, cu o depresiune in varf, cu pulpa semipietroasa, colorata, de calitate buna. Se matureaza la sfarsit de mai si inceput de iunie. Sam - are vigoare mijlocie, formeaza ramuri de schelet groase, are fructe mari, sferice, cu pulpa semipietroasa, cu gust satisfacator, bun pentru industrializare. Soiul este rezistent la crapare si se matureaza in prima decada a lunii iunie. Cerna - are vigoare mijlocie, este autosteril, este bun polenizator, are fructul mare, tronconic, cu pielita rosie stralucitoare, pulpa rosie semipietroasa si gust echilibrat. Se matureaza la mijlocul lunii iunie. Ponoare - soi de vigoare mijlocie-mare, autosteril, cu o buna capacitate de productie, are fructe mijlocii, de culoare rosie, cu pulpa semipietroasa si gust dulce-acrisor.

Van - are vigoare medie, este autosteril, precoce si productiv, are fructul mare, sferic-trunchiat, de culoare rosie, pulpa pietroasa, rezistent la crapare, de calitate foarte buna. Se matureaza in ultima decada din iunie. Rubin - soi de vigoare supramijlocie, autosteril, cu mare capacitate de fructificare, fructul mare, cordiform, de culoare rosu-rubiniu stralucitor, pulpa pietroasa, foarte bun pentru masa. Se matureaza la sfarsitul lunii iunie. Pietroase de Cotnari - are vigoare mijlocie-mare, este autosteril, produce foarte mult, fructul este mare, cordiform-rotunjit, galben-auriu, acoperit cu rosu-corai, pulpa pietroasa, suculenta de calitate foarte buna. Se matureaza la sfarsit de iunie. Gersmersdorf - soi foarte viguros, autosteril, cu fructul foarte mare, larg cordiform, rosu-inchis, cu pulpa pietroasa de calitate foarte buna. Se matureaza in decada a treia a lunii iunie. Armonia - este un soi viguros, cu fructe mari, cordiform rotunjite, de culoare galbena, marmorate cu rosu-aprins, cu pulpa pietroasa, dulce si armonios acidulata, foarte bun pentru masa. Se matureaza la sfarsit de iunie si inceput de iulie. Stella - soi de vigoare mijlocie, autofertil, are fructul mijlociu-mare, ovoid-alungit, rosu-anilin, cu pulpa pietroasa, foarte bun pentru masa. Se matureaza in decada a treia a lunii iunie. Stella compact - are vigoare mijlocie-mica, fructifica exclusiv pe buchete, are portul compact. Fructele sunt mijlocii-mari, cordiform-ovoidala, asemanator cu Stella, cu peduncul scurt si gros. Pulpa este pietroasa, cu gust echilibrat si destul de rezistent la crapare. Se matureaza la sfarsit de iunie si inceput de iulie. Hedelfinger - soi viguros, autosteril, foarte productiv, cu fructul mare, ovoid-alungit, rosuviolaceu, pulpa pietroasa, semiaderenta la sambure, de calitate foarte buna pentru masa si industrializare. Se matureaza la sfarsit de iunie si inceput de iulie. Lambert compact - soi de vigoare mijlocie, cu fructul mare, scurt cordiform, de culoare rosieinchis, pulpa pietroasa, gust placut. Se matureaza in prima jumatate a lunii iulie. Uriase de Bistrita - este soi de vigoare mare, autosteril, are fructe mari si foarte mari, sferictrunchiate, pana la ovosferice, bombate pe partea dorsala, de culoare rosie. Pulpa este rosie, pietroasa, suculenta, cu gust dulce si armonios acidulat. Se matureaza in prima jumatate a lunii iulie. Silva - soi autosteril, viguros, cu fructul mic-mijlociu, de culoare neagra si gustul amar. Se matureaza la sfarsit de iunie. Amara - soi viguros, cu fructul mijlociu, negru si gust amar. Se matureaza in prima decada a lunii iulie. Romania se situeaza pe primele locuri in Europa la productia de cirese, iar judetele din Moldova (Galati, Vrancea, Vaslui, Botosani, Neamt, Bacau, Iasi), realizeaza peste 70 % din recolta de cirese a tarii.

pregatirea cireselor:

7.4. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la speciile cires si visin Obtinerea de recolte mari si fructe de buna calitate, este corelata cu o buna stare de sanatate a pomilor. In conditiile tarii noastre prin neglijarea bolilor si daunatorilor la cires si visin se poate pierde circa 45-100% din recolta soiurilor cu coacere mijlocie si tarzie (Victoria Suta, 1976). Bolile si daunatorii care ataca in mod frecvent ciresul si visinul in tara noastra sunt: antracnoza frunzelor de cires (Cocomice hiemalis), ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila), moniloza (Monilia laxa, Monilia fructigena), paduchele din San Jos (Quadraspidiotus perniciosus), paduchele negru al ciresului (Myzus cerasi), musca cireselor (Rhagoletis cerasi), acarieni, viespea neagra a frunzelor de cires, cotarul verde, insecte minatoare etc. In faza de buton alb si dupa inflorire se utilizeaza, de regula, fungicide sistemice care protejeaza frunzisul si fructele fata de principalii patogeni, o perioada mai indelungata fata de cele de contact si in general nu pateaza fructele. Dintre acestea mentionam ca foarte eficace produsele Bavistin DF, Saprol, Score, Folicur solo, Derosal 50 S.C., etc. Dupa recoltare, pe langa produsele cuprice, se recomanda si cele de contact: Captadin, Folpan, Dithane. Pentru combaterea daunatorilor se pot folosi insecticidele Decis, Karate, Calypso, Mospilan, Victenon etc. Toate produsele folosite pot fi inlocuite cu alte produse cu acelasi spectru de actiune. De remarcat faptul ca ciresul si visinul necesita mult mai putine tratamente decat alte specii pomicole.

AMBALAREA:

5. Produsele se ambaleaza n ambalaje de desfacere si/sau de transport. Produsele ambalate n mod individual n pelicula nu pot fi considerate ca preambalate. 6. n calitate de ambalaj pot fi folosite numai materiale autorizate de organul central de specialitate al administra_iei publice n domeniul ocrotirii sanata_ii n conformitate cu Regulile si normativele sanitaro-epidemiologice pentru materialele folosite in sectorul alimentar nr. 06.10.3.67, din 2004 aprobate de Ministerul Sanata_ii si Protec_iei Sociale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.168171/583 din 16.12.2005) si Normativele igienice privind reziduurile preparatelor de uz fitosanitar n obiectele mediului nconjurator nr. 6335 din 21 august 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248 din 19.12.2003 art. 359). 7. Materialele de ambalaj trebuie sa fie noi si curate. Igiena ambalajului, inclusiv a materialelor utilizate n ambalaj, se asigura de catre agentul economic. 8. Materialele de ambalaj trebuie alese n dependen_a de exigen_ele produsului, de

metoda de ambalare, de metoda de preracire, de rezisten_a, disponibilitate si de clauzele contractuale. Materialele de ambalaj stocate trebuie depozitate n zone curate, nchise si protejate adecvat de patrunderea daunatorilor si contaminan_ilor. 9. Ambalajul trebuie sa men_ina caracteristicile de calitate ale produselor ambalate pe parcursul procesului de transportare si comercializare si trebuie sa protejeze de influen_ele mediului exterior. n condi_ii normale si prevazute de utilizare, ambalajul nu trebuie sa transfere produselor contaminan_i n cantita_i care ar putea aduce o schimbare inacceptabila n compozi_ia produselor sau o deteriorare a caracteristicilor organoleptice ale acestora n conformitate cu Hotarrea Guvernuluii nr. 957 din 21 august 2007 cu privire la aprobarea Reglementarii tehnice Fructe si legume proaspete destinate consumului uman ca atare. . 10. Ambalajul trebuie proiectat n asa fel nct sa asigure stabilitatea optima pe timpul manipularii. Se folosesc n acest scop materiale auxiliare de amortizare si de calare. 11. Ambalajul trebuie sa reziste la: 1) manipulare grosiera la ncarcare si descarcare; 2) compresia produsa de greutatea altor containere superioare; 3) impact si vibra_ie n timpul transportarii; 4) umiditate nalta n timpul racirii preliminare, tranzitului si depozitarii; 5) praf, lumina si alte radia_ii, temperatura, presiune; 6) ac_iunea factorilor de natura biologica (microorganisme, insecte, rozatoare etc). 12. Ambalajul trebuie sa ndeplineasca cumulativ urmatoarele cerin_e: 1) sa identifice si sa prezinte produsul si producatorul / importatorul; 2) sa informeze corect si deplin consumatorul privind nivelul caracteristicilor de baza ale produsului;

3) sa comunice date legate de modul de utilizare a produsului si a naturii ambalajului. 13. Importatorii, producatorii de ambalaje furnizeaza informa_iile si recomandarile necesare privind materialele de ambalaj. Materialele utilizate se clasifica: 1) din mucava: saci, cutii, containere, lazi, panere, nvelis, captuseala, umplutura, tavi, cosuri, despar_itoare si foi intermediare; 2) din hrtie: saci, coli de acoperit, captuseala, garnituri; 3) din lemn: lazi, cosuri, cutii, tavi, palete; 4) din material plastic: lazi, palete, cutii, tavi, saci, pungi, sacule_e, folii, containere, pelicula de ambalaj, despar_itoare, captuseala; 5) material spongios: cutii, tavi, saci, captuseala, despar_itoare. Ambalajele trebuie sa fie destinate scopului utilizarii lor pentru fructe si legume. 14. Cosurile, cutiile, lazile, tavile si sacii se considera containere de transport. Cutiile din carton din fibre, pentru produsele ambalate n stare umeda sau cu ghea_a, trebuie impregnate cu ceara sau acoperite cu un material hidrofug. La lipirea cutiilor trebuie aplicat un material adeziv rezistent la apa. 15. Containerele si paletele din lemn trebuie sa fie conforme Standardului interna_ional privind masurile fitosanitare nr. 15 ndrumar privind reglementarea materialelor de ambalaj din lemn n comer_ul interna_ional publicat n Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30-33 din 25 februarie 2005. 16. Containerele care se reutilizeaza trebuie sa fie cura_ate si dezinfectate temeinic. 17. Urmatoarele materiale se adauga la containere pentru a conferi rezisten_a si protec_ie suplimentara produselor: 1) captuseala - pentru a asigura umiditatea necesara la transportarea sparanghelului; captuseala cu bioxid de sulf la reducerea altera_iilor la transportarea strugurilor; captuseala cu permanganat de potasiu - n cutiile pentru transportarea bananelor pentru contribuirea absorb_iei etilenei; 2) sacii sau materialele din pelicula de polietilena - pentru a re_ine umiditatea:

a) polietilena perforata trebuie utilizata pentru majoritatea produselor pentru a permite schimbul de gaze si a evita umiditatea excesiva; b) polietilena solida - pentru ambalarea ermetica a produselor si asigurarea atmosferei modificate, prin reducerea cantita_ii de oxigen disponibil pentru respira_ie si coacere. Se aplica pentru banane, capsune, rosii si citrice. 18. Se respecta urmatoarele metode de ambalare ale produselor: 1) ambalare pe teren produsele se aseaza n ambalaje n timpul recoltarii; 2) ambalare n hala produsele aduse de pe teren snt prelucrate sau ambalate n ncapere sau sub acoperis; 3) reambalare produsele snt sortate repetat si puse ntr-un container cu o capacitate mai mica pentru vnzarea cu amanuntul. 19. Ca ambalare a produselor poate fi selectat unul dintre urmatoarele tipuri: 1) umplere la volum; 2) ambalare n tavi sau celule; 3) ambalare-asezare produsele snt asezate cu grija n container; 4) ambalare sau preambalare pentru consumator cantita_i relativ mici de produse snt ambalate, cntarite si etichetate pentru comercializare cu amanuntul; 5) nvelire n pelicula retractabila produsele snt nvelite cu pelicula, separat si ermetic, pentru a reduce pierderea de umiditate. Pelicula poate fi tratata cu fungicide sau alte substan_e chimice autorizate n conformitate cu Legea nr. 119 din 22.06.2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar si la fertilizan_i si Hotarrea Guvernului nr. 1045 din 05.10.2005 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la importul, stocarea, comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar si a fertilizan_ilor; 6) atmosfera modificata ambalare individuala pentru consumator, containerele de transport sau paletele snt ermetizate cu ajutorul peliculei sau sacilor de polietilena. 20. Containerele de transport trebuie sa fie calibrate si umplute corect n scopul evitarii deteriorarii containerelor si a produselor. Trebuie sa se evite umplerea excesiva si umplerea insuficienta, care sa provoace deprecierea produselor.

21. Trebuie sa se utilizeze unita_i de ncarcatura pe palete, care trebuie sa asigure: 1) manipularea redusa a containerelor de transport separate; 2) reducerea deteriorarii containerelor si a produselor din interiorul acestora; 3) eficien_a opera_iunilor la centrele de distribu_ie. 22. Unita_ile de ncarcatura pot avea una din urmatoarele caracteristici: 1) palete standard din lemn sau foi intermediare, cum ar fi: 1200 x 1000 mm, 800 x 1000 mm, 800 x 1200mm, 1000 x 1200 mm; 2) suporturi cu fixare reciproca ntre cutii; 3) cutii cu orificii pentru circularea aerului; 4) material care fixeaza cutiile pentru a preveni alunecarea orizontala; 5) plasa din masa plastica n jurul paletei cu cutii; 6) corniere din carton, masa plastica sau metal; 7) curele din plastic sau metal n jurul cornierelor si cutiilor. 23. Paletele din lemn trebuie sa fie suficient de rezistente de a nu-si modifica forma n timpul depozitarii. Trebuie sa fie asigurate condi_iile necesare pentru manipulare cu ncarcatoare cu furca si platforme-ascensor. Baza paletei nu trebuie sa mpiedice circula_ia aerului. 24. n cazul ncarcaturilor sub forma de palete cu containere de transport nefixate cu curele sau plasa, cel pu_in trei straturi superioare trebuiesc stivuite intercalat, pentru asigurarea stabilita_ii. Transportatorul trebuie sa foloseasca pelicula de ambalaj, banda adeziva sau clei la straturile superioare, adaugator la stivuirea intercalata. Containerele trebuie sa fie suficient de rezistente pentru stivuire intercalata fara a se prabusi. 25. n containerele de transport foile intermediare se stivuiesc intercalat, se nvelesc cu pelicula de ambalaj sau n alt mod si se fixeaza cu corniere si curele. 26. Foile intermediare, facute din carton, din fibre sau plastic, trebuie sa fie suficient de rezistente, iar cele folosite n condi_ii de umiditate sporita trebuie impregnate cu ceara. Foile impregnate, folosite n vehicule, trebuiesc dotate cu orificii pentru circularea aerului sub ncarcatura. Nu se recomanda folosirea foilor intermediare n

utilajele de transport frigorifice cu canale mai pu_in adnci n podea. 27. Expeditorul este obligat sa furnizeze si sa aplice etichete pe ambalaje si containere. Etichetele aplicate pe colete trebuie sa aiba forma unui patrat cu latura de 100 mm si sa con_ina informa_ii privind produsele. De asemenea, pe ambalajul utilizat, avnd forma unui dreptunghi trebuiesc aplicate etichete de manipulare, ce stipuleaza condi_iile de manipulare. DEPOZITAREA: 56. Producatorii trebuie sa stabileasca si sa comunice n forma scrisa condi_iile si durata de depozitare. 57. Pe parcursul depozitarii trebuie sa se asigure: 1) condi_iile de depozitare a produselor prin buna func_ionarea a dispozitivelor frigorifice si urmarirea permanenta a modului de func_ionare a acestora; 2) utilajele frigorifice nu trebuiesc suprancarcate; 3) depozitarea produselor are loc n condi_ii n care se evita contaminarea acestora cu agen_i patogeni; 4) pe parcursul depozitarii trebuie respectata igiena si compatibilitatea produselor. 58. Temperatura de depozitare nu trebuie sa aiba oscila_ii mai mari de 1,5o C - 2oC. Pentru masurarea temperaturii din spa_iul de depozitare se utilizeaza att instrumente ce permit nregistrarea acestui parametru la un moment dat (denumite termometre), ct si instrumente ce ofera posibilitatea nregistrarii evolu_iei parametrului men_ionat pe o perioada oarecare de timp (denumite termografe). 59. Reglarea umidita_ii din spa_iile de depozitare poate nsemna, dupa caz, reducerea excesului de umiditate (prin amplasarea de vase con_innd var nestins, clorura de calciu, silicagel etc. - substan_e care absorb vaporii de apa) sau ridicarea umidita_ii (prin stropirea cu apa a pardoselii depozitului mprastierea de

rumegus umezit de lemn, ventilarea spa_iului de depozitare sau folosirea unor umidificatoare electrice). 60. ntre containere si podea trebuie sa fie suficient spa_iu pentru a permite circula_ia aerului. Aerul trebuie sa circule n ntreaga ncapere de depozitare. Trebuie efectuat controlul si dirijarea con_inutului aerului din spa_iul de depozitare, n scopul evitarii modificarii compozi_iei aerului din interior n timp si impurificarii lui cu particule de praf sau cu diferite gaze. 61. Depozitarea produselor se face pentru fiecare tip de produs n parte dupa cum urmeaza: 1) merele pentru depozitarea de lunga durata se ambaleaza n lazi cu capacitatea de 25 kg, n rnduri despar_ite cu hrtie pergament. Umiditatea cea mai avantajoasa pentru reducerea pierderilor n greutate este de 93%, dar se admite si men_inerea ei la 85%, pentru a se limita dezvoltarea mucegaiurilor. Durata de conservare poate atinge un an, n func_ie de caracteristicile soiului; 2) perele temperatura si umiditatea de depozitare snt de la 0C pna la minus 1C si respectiv de la 90% pna la 95%. Condi_iile si durata de depozitare snt, n func_ie de soi, circa 4 si 6 luni; 3) gutui temperatura de la 00C pna la minus 0,5C si umiditatea relativa a aerului de 90%, durata de pastrare este de 3-4 luni; 4) strugurii pot fi trata_i cu bioxid de sulf nainte de introducerea n frigorifer, astfel se distrug toate microorganismele fixate pe suprafa_a boabelor. Temperatura de depozitare este de la minus 0,5C pna la minus 1,5C si umiditatea de la 80% pna la 85%. Durata de pastrare este de circa 3-5 luni, prin scaderea umidita_ii relative pna la 75%; 5) citricele din cauza mirosului lor trebuie depozitate n camere speciale. Se

depoziteaza ntr-un stadiu de maturitate optima, pu_in verzi, urmnd ca maturarea sa se faca n timpul depozitarii. Maturarea poate fi accelerata ntr-o camera a carei atmosfera con_ine 1/5000 1/20000 (n volum) etilena. Temperatura de depozitare este de la 0C pna la 4C, n func_ie de soi; lamile se depoziteaza la temperatura de la 10C pna la 14C. Umiditatea este de la 85% pna la 90% si este mai pu_in importanta dect la celelalte fructe. Durata de depozitare este de circa 2-6 luni; 6) piersicele temperatura de depozitare este de la 0C pna la 1C, iar umiditatea de la 83% pna la 85%, astfel pot fi pastrate circa 3 saptamni fara pierderea aromei si a culorii pulpei. Agentul economic trebuie sa _ina cont ca peste acest termen scade nivelul calita_ii produselor; 7) caisele la temperatura de la 0C pna la 1C si umiditate relativa de 90% se pastreaza 15-21 de zile, cu condi_ia unei bune ambalari. Se recolteaza la maturitatea tehnica. La temperatura de 6C se depoziteaza pe un termen de circa 10 zile; 8) ciresele si visinele la temperatura de la minus 1C pna la minus 0,5C, durata de pastrare este de 14-21 zile pentru cirese si de 5-7 zile pentru visine, umiditatea relativa a aerului este de circa 90%; 9) prunele ambalarea trebuie executata cu grija, pentru a se pastra stratul de ceara protectoare, care formeaza pruina de la suprafa_a fructelor. La temperatura de la 0C pna la 0,5C, cu o umiditate relativa a aerului de la 90% pna la 95%. Depozitarea are loc pe o perioada de 3-4 saptamni; 10) capsunele - ambalajele folosite trebuie sa con_ina maximum de la 4 pna la 5 kg fructe. La temperatura de 0C si umiditatea relativa a aerului de 90% se pot pastra

circa 7 zile; 11) coacaza la temperatura de 00C si umiditatea relativa a aerului de 90%; 12) zmeura la temperatura de 00C si umiditatea relativa a aerului de la 85% pna la 90%; 13) bananele maturarea lor are loc n timpul depozitarii. La temperatura de la 10C pna la 12C si umiditatea relativa a aerului de la 90% pna la 95% se pastreaza circa 1-2 luni. Cnd ncep sa se ngalbeneasca, se reduce umiditatea relativa la 80%; 14) tomate rosii ambalarea se face n doua sau trei rnduri n lazi. La temperatura de la 0C pna la 1C se depoziteaza circa 4-5 saptamni. La tomatele verzi, temperatura poate fi usor mai ridicata - de la 1,6C pna la 10C, pentru a se permite maturarea. Umiditatea aerului va fi de la 85% pna la 90%; 15) patlagele vinete la temperatura de la 7C pna la 10C si umiditate relativa a aerului de la 85% pna la 95%, se pastreaza circa o saptamna; 16) ardei grasi, lungi si gogosari durata pastrarii este de 14-15 zile la temperatura de la 8C pna la 100C (nainte de maturare) si de la 1C pna la 20C la maturitatea deplina, umiditatea relativa de 95%. Se poate efectua opera_ia de umezire a ardeilor, dar numai la temperaturi de la 5C pna la 70C. Transportul de durata (livrarea) se face concomitent cu preracirea de la 7C pna la 100C, umiditatea relativa de 95% si ventila_ie lenta; 17) mazarea verde la temperatura de la 2C pna la 4C si umiditate relativa a aerului de 85%, se pastreaza circa 2-3 saptamni; 18) fasolea verde la temperatura de la 1C pna la 2C si umiditate relativa a aerului de la 85% pna la 90%, se pastreaza circa 2-3 saptamni. Soiul are o mare importan_a n atingerea unor durate maxime n pastrare; 19) castrave_i la temperatura de la 6C pna la 100C, si umiditate relativa a aerului

de la 80% pna la 90%, se pastreaza circa 2-3 saptamni. Snt sensibili la varia_iile de temperatura si de umiditate. Livrarea se face pe loturi iar transportul de durata se face n condi_ii de preracire la temperatura de la 7C pna la 100C si umiditate relativa de 95%; 20) varza alba si rosie la temperatura de la 0C pna la minus 1C si umiditate relativa a aerului de la 85% pna la 90% se poate pastra circa trei luni, cu condi_ia cura_arii foilor exterioare. Pentru marirea duratei de pastrare, se recurge la ozonizarea aerului; 21) conopida la temperatura de la 0C pna la minus 1C si umiditate relativa a aerului de la 85% pna la 90%, se pastreaza, n func_ie de soi, circa patru saptamni si mai mult. Ozonizarea permite prelungirea duratei de pastrare. Nu se cura_a foile verzi exterioare; 22) salata si spanac la temperatura de circa 10C si umiditate relativa a aerului de la 95% pna la 96%. Durata de pastrare este de circa doua saptamni, dar poate fi prelungita pna la o luna; 23) ceapa ceapa cu apa multa se supune racirii lente si se pastreaza cinci luni la temperatura de la 0C pna la 12C si la umiditate relativa a aerului de la 60% pna la 65%. Ceapa obisnuita se pastreaza, la temperatura de la 0C pna la 12C si umiditate relativa a aerului de la 65% pna la 70%, timp de circa 6-7 luni. La temperatura de minus 3C se poate pastra circa 8 luni, producndu-se o usoara congelare, n acest caz, decongelarea trebuie efectuata foarte lent. Ceapa se ambaleaza n saci de polietilena perfora_i sau din plasa de sfoara; 24) usturoi la temperatura de la minus 20C pna la minus 30C si umiditatea relativa a aerului de la 75% pna la 85%; 25) sfecla rosie se pastreaza circa 3-4 luni la temperatura de 0C si la umiditate

relativa a aerului de la 75% pna la 80%; 26) morcovi la temperatura de 0C si umiditate relativa a aerului de la 90% pna la 95% se pastreaza circa 4-5 luni; 27) _elina la temperatura de 0C si umiditate relativa a aerului de la 95% pna la 98%, se pastreaza circa 3-4 luni; 28) pastrnac la temperatura de la 0C pna la minus 1C si umiditate relativa a aerului de la 90% pna la 95% se pastreaza circa 5 luni; 29) patrunjel la temperatura de la 0C pna la 10C si umiditate relativa a aerului de la 90% pna la 95% pe o durata de pastrare de 5-6 luni; 30) cartofi se pastreaza n vrac, n saci sau lazi. n cazul stivuirii n vrac, nal_imea poate atinge de la 3m pna la 4m, fiind necesare canale de aerisire prin stive, spa_ii libere ntre stive, precum si ntre stive si pere_i. Cartofii pentru samn_a se depoziteaza la temperatura de la 2C pna la 4C, iar cei pentru alimenta_ie la temperatura de la 4C pna la 5C. n prima perioada de depozitare a lor (2-3 luni) temperatura se men_ine de la 4C pna la 6C, iar n perioada ulterioara se coboara de la 3,5C pna la 4C, umiditatea relativa a aerului este de la 90% pna la 95%; 31) kiwi depozitarea se face n lazi stivuite si asezate pe gratare, la o temperatura de 12C si o umiditate relativa a aerului de la 85% pna la 90%. n aceste condi_ii ele se pastreaza circa 2-5 saptamni; 32) mango temperatura de la 18C pna la 22C si umiditatea relativa a aerului de la 85% pna la 90%. A se evita depozitarea la temperaturi mai nalte de 25C; 33) ananas se pastreaza stivuite n lazi la temperatura de la 7C pna la 10C si umiditatea relativa a aerului de 90%, o perioada de circa 2-4 saptamani; 34) rodii la temperatura de la 5C pna la 6C, umiditatea relativa a aerului de la

90% pna la 98%; 35) alte fructe si legume la temperatura de la 0C pna la 4C si umiditate relativa a aerului de la 85% pna la 95%, _innd cont de specificul si natura fiecarui tip de produs. 62. Ceapa, fructele de culturi nucifere, fructele citrice si cartofii trebuiesc transportate si se depozitate fiecare separat. Merele, perele, bananele, piersicele, prunele, zamosii, avocado, tomatele si alte produse care produc etilena nu trebuie transportate si depozitate mpreuna cu salata verde, varza, morcovi, castrave_i, ardei grasi, dovleac. Perele si merele se transporta si se depoziteaza separat de cartofi, de varza, ceapa, _elina. _elina - separat de ceapa sau morcov. Ardeiul gras, ananasul, fructele citrice - separat de oricare legume cu miros puternic. ETICHETAREA:
Etichetele produselor alimentare nu au doar rol decorativ, ele trebuie sa contina informatii exacte. Daca acestea sunt incorecte, pe langa consecintele teribile pentru consumatori, in special pentru cei care sufera de alergii sau de intolerante alimentare, trebuie sa fie avute in vedere de catre comercianti atat raspunderea contraventionala pe care acestia o pot avea pentru incalcarea normelor aplicabile in domeniul etichetarii, precum si raspunderea civila fata de consumatorul afectat. Diversificarea sortimentului de marfuri si cresterea gradului de prelucrare a produselor au amplificat in ultima perioada functiile etichetei. Daca la inceput eticheta servea la identificarea simpla si rapida a produselor, in prezent ea raspunde unor nevoi concrete ale comerciantilor de promovare a produsului pe piata. In plus, regulile specificate de legislatia in vigoare impun respectarea unor cerinte minime de informare in domeniul etichetarii, prezentate pe larg in cele ce urmeaza. Scopul etichetarii este de a oferi consumatorilor informatiile necesare, suficiente, verificabile si usor de comparat, astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare, precum si de a cunoaste eventualele riscuri la care ar putea fi expusi prin consumul produsului respectiv. Legislatia aplicabila in domeniul etichetarii produselor alimentare este cuprinsa, pe de o parte, in reglementari cu caracter general, respectiv OG nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor (OG nr. 21/1992) si Legea nr. 296/2004 privind Codul Consumului (Codul Consumului), precum si in reglementari special aplicabile acestui tip de produse, respectiv

produsele alimentare, principalul act normativ in acest domeniu fiind HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. In baza prevederilor Codului Consumului, eticheta este definita ca fiind orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia. Una dintre principalele cerinte pe care trebuie sa le intruneasca informatiile de pe etichetele produselor este ca acestea sa fie inscrise in limba romana, indiferent de tara producatoare, fara a se exclude totodata prezentarea lor si in alte limbi. Etichetele trebuie sa fie vizibile, lizibile si inscriptionate intr-un mod care sa nu permita stergerea lor. In plus, informatiile cuprinse pe eticheta produselor alimentare nu trebuie sa induca in eroare consumatorii, la achizitionarea produselor, in privinta: - caracteristicilor alimentului si in special a naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii, durabilitatii, originii sau provenientei sale, precum si a metodelor de fabricatie sau de productie; - atribuirii de efecte sau proprietati alimentelor pe care acestea nu le poseda; - sugestiei ca alimentul are caracteristici speciale, atunci cand - in realitate - toate produsele similare au astfel de caracteristici. Ce trebuie sa contina eticheta unui produs alimentar: In baza prevederilor HG nr. 106/2002, etichetele produselor alimentare trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele elemente: 1. Denumirea sub care este vandut alimentul aceasta trebuie sa corespunda naturii, genului, speciei, sortimentului sau proprietatilor alimentului ori materiilor prime utilizate in procesul de fabricatie; 2. Lista cuprinzand ingredientele, respectiv substantele (inclusiv aditivii) utilizate la producerea sau prepararea unui aliment; 3. Cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, exprimata in procente; 4. Cantitatea neta pentru alimentele preambalate (se face prin unitati de volum pentru produsele lichide si prin unitati de masa pentru celelalte produse, utilizandu-se, dupa caz, litrul, centilitrul, mililitrul, kilogramul sau gramul); 5. Data durabilitatii minimale sau, dupa caz, data-limita de consum. Data durabilitatii minimale reprezinta data pana la care produsele alimentare isi pastreaza caracteristicile specifice, in conditii de depozitare corespunzatoare. Data durabilitatii minimale se impune in cazul acelor produse care mai pot fi consumate si dupa perioada inscrisa pe ambalaj. Acestea sunt alimentele care nu afecteaza sanatatea, doar ca dupa data respectiva pot sa isi mai piarda unele calitati: gust, miros, culoare. In aceasta categorie pot intra biscuitii sau pesmetul, care nu isi pierd calitatile dupa depasirea perioadei respective, produsele de panificatie etc. Data-limita de consum reprezinta data pana la care produsele care din punct de vedere microbiologic au un grad ridicat de perisabilitate si sunt susceptibile ca dupa un timp scurt sa prezinte un pericol imediat pentru sanatatea consumatorilor isi pastreaza caracteristicile specifice, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si pastrare. De impact este etichetarea constand in urmatoarele expresii: data limita de consum sau expira la data de. Acestea indica faptul ca

dupa data inscrisa pe ambalaj produsul nu trebuie consumat, deoarece devine periculos pentru sanatate. In aceasta categorie intra produsele care sufera modificari microbiologice intr-o perioada scurta de timp, producatorul fiind obligat sa le retraga de pe piata si sa le distruga dupa data de expirare. Este cazul produselor lactate, al branzeturilor, al oualor si al altor produse perisabile. MARCAREA CIRESELOR:

3.4.2 - Strategii de marcare Marcarea reprezinta operatiunea de atribuire a unui nume de marca unui produs; n unele cazuri acesta dobndeste o notorietate att de mare nct ajunge sa se identifice cu produsul generic. Marcarea este o componenta esentiala a strategiei de produs a companiei, o reclama pentru produsele firmei, un mijloc important de cstigare si fidelizare a clientelei. Strategii de marcare.
Abonare/Inregistrare

POLITICA BUSINESS SOCIAL INTERNATIONAL LIFESTAR INCREDIBIL SPORT AUTO

Strinii sunt nnebunii dup cireele romneti. Mai muli comerciani de peste hotare s-au interesat deja de roadele rii noastre. Satul bistriean Cireoaia, este, aa cum i spune i numele, raiul cireelor. n fiecare an, dup cules, roadele se adun n mijlocul satului, iar comerciaii aleg ce i ct s cumpere. Nu exist cas n sat care s nu aib civa pomi fructiferi. Cele peste 400 de familii din localitate au reuit, n ultimii ani, s-i vnd fructele la export, direct din curte. i anul acesta, civa comerciani strini ateapt deja recolta.

La ei n ar, iarna a distrus livezile, aa c sunt nevoii s cumpere ciree din strintate. Adic de la noi din ar. Motiv pentru care productorii din Cireoaia sper s obin un pre mai bun la fructe vara aceasta. Oamenii reuesc, ntr-un an bun, s ctige suficieni bani din ciree pentru a-i ntreine familiile i livezile, pn cnd pomii rodesc din nou. Nu este tocmai uor, dac ne gndim c doar jumtate din ncasri rmn n buzunarele oamenilor. Singura mhnire a oamenilor este c cireele lor nu sunt att de apreciate la noi n ar pe ct i-ar dori ei. Romnii cumpr cireele mari i frumoase, dar mai puin gustoase din import.

25C BUCURESTI

Urmareste-ne

Ponta, catre romani: Noi ne luptam,...

Ponta:Tara ar putea deveni...

Mesajul de Pasti al presedintelui...

Guantanamo Bay, cea mai scumpa...

Crin Antonescu nu mai este favoritul...

Ponta vrea pedepse aspre pentru...

9AM Business In satul cireselor, fructele pleaca la export, direct din curti

29 Septembrie 2007, 12:06 in Business

In satul cireselor, fructele pleaca la export, direct din curti

Cei peste 1.600 de localnici din satul Ciresoaia, comuna Branistea din Bistrita, mari cultivatori de fructe, au ajuns sa-si vanda marfa numai la export, fara intermediari si direct din curte, cu preturi mult mai mari decat le-ar obtine in tara, de la firmele de profil.
Detalii: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/73639/In-satulcireselor-fructele-pleaca-la-export-direct-din-curti.html#ixzz2SiaA0YXu Follow us: @9AM on Twitter | 9AM.ro on Facebook

Strinii sunt nnebunii dup cireele romneti. Mai muli comerciani de peste hotare s-au interesat deja de roadele rii noastre. Satul bistriean Cireoaia, este, aa cum i spune i

numele, raiul cireelor. n fiecare an, dup cules, roadele se adun n mijlocul satului, iar comerciaii aleg ce i ct s cumpere. Nu exist cas n sat care s nu aib civa pomi fructiferi. Cele peste 400 de familii din localitate au reuit, n ultimii ani, s-i vnd fructele la export, direct din curte. i anul acesta, civa comerciani strini ateapt deja recolta. La ei n ar, iarna a distrus livezile, aa c sunt nevoii s cumpere ciree din strintate. Adic de la noi din ar. Motiv pentru care productorii din Cireoaia sper s obin un pre mai bun la fructe vara aceasta. Oamenii reuesc, ntr-un an bun, s ctige suficieni bani din ciree pentru a-i ntreine familiile i livezile, pn cnd pomii rodesc din nou. Nu este tocmai uor, dac ne gndim c doar jumtate din ncasri rmn n buzunarele oamenilor. Singura mhnire a oamenilor este c cireele lor nu sunt att de apreciate la noi n ar pe ct i-ar dori ei. Romnii cumpr cireele mari i frumoase, dar mai puin gustoase din import.