P. 1
13 - desfăşurarea urmăririi penale

13 - desfăşurarea urmăririi penale

|Views: 96|Likes:
Published by Alexei Alinka

More info:

Published by: Alexei Alinka on May 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/29/2013

pdf

text

original

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA ACADEMIA M.A.

I “ŞTEFAN CEL MARE”

CATEDRA: “PROCEDURĂ PENALĂ ŞI CRIMINALISTICĂ” DISCIPLINA: “DREPT PROCESUAL PENAL”

PLAN CONSPECT
TEMA: Desfăşurarea urmăririi penale

Discutată şi aprobată la şedinţa catedrei „Procedură penală şi Criminalistică” proces – verbal nr. ___ din „___” _____________20___

A elaborat lectorul-asistent al catedrei locotenent major de poliţie Eugeniu Bargan

CHIŞINĂU – 2012

3.2. . 4. Clasarea cauzei penale. Procedura de reluare a urmăririi penale şi dispunerea investigaţiilor în vederea căutării învinuitului. 5. Disjungerea şi conexarea materialelor cauzei penale în faza de urmărire penală. 4.4. Ordinea procesuală de punere sub învinuire şi procedura înaintării acuzării. Scoaterea persoanei de sub urmărire penală. Caracteristica soluţiilor ce pot fi dispuse în faza de urmărire penală: 4.PLANUL LECŢIEI: 1. 3. 4. 6. 4. Consideraţiuni generale. 2. Încetarea urmăririi penale. Procedura de efectuare a acţiunilor de urmărire penală. Suspendarea urmăririi penale .1.

Desfăşurarea urmăririi penale constituie partea centrală a fazei de urmărire penală care înglobează în sine efectuarea tuturor acţiunilor de urmărire penală necesare pentru atingerea scopului procesului penal. Actualitatea acesui compartiment al urmăririi penalerezidă din fptul că anume aci se concentrează efortul principal din partea organelor de urmărire penală şi a procurorului în scopul stabilirii făptuitorului şi atragerii lui la răspundere penală. 2. încetarea. atunci va fi necesar consimţămîntul conducerii sau al proprietarului acestei . Consideraţiuni generale. Ordinea în care se vor efectua acţiunile de urmărire penală nu poate fi prestabilită urmînd ca persoana care efectuează urmărirea penală să se decidă care acţiune o va efectua la momentul respectiv. Astfel desfăşurarea urmăririi penale conţine efectuarea tuturor acţiunilor necesare de către procuror şi ofiţerul de urmărire penală imediat după începerea urmăririi penale şi pînă la terminarea acesteia şi transmiterea cauzei în instanţa de judecată. Legiuitorul a descris procedura de efectuare a fiecărei acţiuni de urmărire penală în partea generală a codului de procedură penală.).1. soluţiile ce pot fi dispuse de procuror în faza de urmărire penală (suspendarea. reieşind din circumstanţele concrete ale cauzei. precum şi măsurile procesuale de constrîngere sînt pasibile de realizare doar după pornirea urmăririi penale. În capitolul respectiv al codului de procedură penală legiuitorul a inclus dispoziţii legale privind: efectuarea acţiunilor de urmărire penală. Acţiunile de urmărire penală pentru efectuarea cărora este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie. dacă legea nu prevede altfel. Acţiunile procesuale se efectuează în strictă conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi numai după înregistrarea sesizării cu privire la infracţiune. investigaţiile în vederea căutării învinuitului. etc. În cazul în care. punerea sub învinuire. în incinta unei unităţi publice sau private se va efectua o acţiune de urmărire penală. iar în partea specială acesta a prevăzut anumite reguli aplicabile la efectuarea tuturor acţiunilor de urmărire penală. Procedura de efectuare a acţiunilor de urmărire penală.

unităţi sau cu autorizaţia procurorului. cu autorizaţia judecătorului de instrucţie. în cazurile . comunicărilor telegrafice şi a altor comunicări. însă despre efectuarea acţiunilor respective este informat imediat. contra semnătură. sau cu autorizaţia judecătorului de instrucţie. procurorul sau. părţii vătămate. organul de urmărire penală este obligat să înmîneze bănuitului. în baza ordonanţei motivate a procurorului. victimei. limitarea secretului corespondenţei. Ca excepţie. convorbirilor telefonice. Cercetarea. consimţămîntul sau autorizaţia pntru efectuarea acţiunilor procesuale nu sînt necesare. Acţiunile de urmărire penală la sediile reprezentanţelor diplomatice şi instituţiilor asimilate acestora. acţiunile de urmărire penală sub formă de percheziţie. Organul de urmărire penală este obligat să explice participanţilor la urmărirea penală drepturile şi obligaţiile lor şi despre aceasta se consemnează în procesul-verbal al acţiunii procesuale respective. judecătorul de instrucţie care urma să dea autorizaţia respectivă. precum şi alte acţiuni prevăzute de lege se efectuează cu autorizaţia judecătorului de instrucţie. precum şi în cazurile ce nu suferă amînare. În cazul infracţiunilor flagrante. iar în anumite cazuri prevăzute de Codul de procedură penală. Moldova şi aceste acţiuni se efectuează în prezenţa unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe al R. ridicarea de obiecte şi alte acţiuni procesuale la domiciliu pot fi efectuate doar cu consimţămîntul persoanei domiciliate la adresa respectivă. dar nu mai tîrziu de 24 de ore. cercetare la faţa locului în domiciliu şi punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziţiei pot fi efectuate fără autorizarea judecătorului de instrucţie. informaţia despre drepturile de care dispun şi obligaţiile pe care le au în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi să dea explicaţii asupra tuturor acestor drepturi şi obligaţii. domiciliului. Moldova. după caz. se cere prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe al R. Totodată. părţii civilmente responsabile şi reprezentanţilor lor legali în scris. percheziţia. învinuitului. părţii civile. Acţiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilităţii persoanei. În acest caz consimţămîntul pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală. se pot efectua numai de către procuror şi numai la cererea sau cu consimţămîntul reprezentantului diplomatic ori al conducătorului instituţiei asimilate reprezentanţei diplomatice şi în prezenţa acestora. precum şi în clădirile în care locuiesc membrii acestor reprezentanţe şi instituţii asimilate lor.

Punerea sub învinuire ocupă un loc deosebit în faza de urmărire penală. În cazul în care sunt temeiuri suficiente.infracţiunilor flagrantesauîn cazurile care nu suferă amînare. Ordinea procesuală de punere sub învinuire şi procedura înaintării acuzării. În aceste cazuri. Depunerea plîngerii nu suspendă exercitarea acţiunii atacate dacă persoana care efectuează urmărirea penală nu consideră aceasta necesar. după caz. Plîngerile împotriva acţiunilor organului de urmărire penală se adresează judecătorului de instrucţie. Acest act totalizează activitatea petrecută pînă la momentul dat caracterizînd probele acumulate şi . locul efectuării. responsabilii de executare. partea civilmente responsabilă şi reprezentanţii acestora. internarea persoanei într-o instituţie medicală pentru efectuarea expertizei. În caz de neîndeplinire a cerinţelor legitime ale organului de urmărire penală. termenul de efectuare a acţiunilor. metodele de fixare a rezultatelor şi alte date ce au importanţă pentru adoptare de către judecătorul de instrucţie a unei hotărîri legale şi întemeiate. iar în scop de control. i se prezintă materialele cauzei penale în care sunt argumentate acţiunile de urmărire penală efectuate. partea vătămată. rezultatele care trebuie să fie obţinute. forma de vinovăţie. ilegală. pe baza cărora se stabilesc acţiunile de urmărire penală necesare pentru a fi efectuate. apărătorul. Drept temei pentru a începe procedura autorizării efectuării acţiunilor de urmărire penală îl constituie ordonanţa motivată a organului investit cu astfel de împuterniciri şi demersul procurorului. indicîndu-se locul. timpul. învinuitul. prin încheiere motivată. Împotriva acţiunilor organului de urmărire penală poate înainta plîngere bănuitul. declară acţiunea de urmărire penală legală sau. luarea de probe pentru cercetare comparativă se face cu autorizarea judecătorului de instrucţie. În partea descriptivă a ordonanţei se descrie: fapta încriminată. consecinţele infracţiunii. judecătorul de instrucţie trebuie să fie informat despre efectuarea acestor acţiuni de urmărire penală în termen de 24 ore. efectuarea silită a examinării corporale. precum şi alte persoane ale căror drepturi şi interese au fost lezate de către organele de urmărire penală. judecătorul de instrucţie. 3. prin care se solicită acordul pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală. La ordonanţă se anexează materialele ce confirmă necesitatea efectuării acestor acţiuni. modul săvîrşirii acesteia. reprezentantul lor legal. partea civilă.

Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii preventive. învinuit. Raportul cu materialele cauzei penale se înaintează procurorului. după stabilirea identităţii învinuitului. Soluţionarea întemeiată a problemei despre punerea sub învinuire trebuie să continue la consolidarea legalităţii şi a ordinei de drept. Procurorul. apărător şi alte persoane care participă la această acţiune. procurorul dacă consideră că probele acumulate sunt suficiente. La prezentarea persoanei ce-i trebuie înaintată acuzarea i se verifică personalitatea. Învinuitului i se înmînează copia de pe ordonanţa de punere . În cazul în care există suficiente probe că infracţiunea a fost săvîrşită de o anumită persoană. a unui participant principal – învinuitul. Semnăturile se aplică pe ordonanţa de punere sub învinuire. organul de urmărire penală întocmeşte un raport cu propunerea de a pune persoana respectivă sub învinuire. Dacă. Întocmirea ordonanţei de punere sub învinuire serveşte ca garanţie în asigurarea inevitabilităţii răspunderii penale pentru infracţiunea săvîrşită şi este începutul atragerii la răspundere penală. indicîndu-se data şi ora punerii sub învinuire. Punerea sub învinuire contribuie la apariţia unui participant nou. la ocrotirea intereselor drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. dar nu mai tîrziu de ziua în care învinuitul s-a prezentat sau a fost adus în mod silit. În cazul în care învinuitul este tras la răspundere pentru săvîrşirea mai multor infracţiuni care urmează a fi încadrate juridic în baza diferitelor articole. îi aduce la cunoştinţă ordonanţa de punere sub învinuire şi îi explică conţinutul ei. Actul de punere în vedere a învinuirii constă în aducerea la cunoştinţă a persoanei învinuite şi a apărătorului a conţinutului ordonanţei de punere sub învinuire. aliniate sau puncte ale articolului din Codul penal. procurorul îi va explica învinuitului drepturile şi obligaţiile acestuia prevăzute în art. el emite o ordonanţă de punere sub învinuire a persoanei. Înaintarea acuzării învinuitului se face de către procuror în prezenţa apărătorului în decurs de 48 ore din momentul emiterii ordonanţei de punere sub învinuire.orientează activitatea de urmărire penală de mai departe. Se termină acest act cu semnarea ordonanţei de către procuror. după examinarea raportului organului de urmărire penală şi a materialelor cauzei. atunci organul de urmărire penală înaintează propuneri în raport şi în această privinţă. 66 CPP. la educarea cetăţenilor în spiritul respectării Constituţiei. în ordonanţă se arată care anume infracţiuni au fost săvîrşite şi articolele sau punctele articolelor care prevăd răspunderea pentru aceste infracţiuni. După înaintarea acuzării.

. După terminarea audierii învinuitul semnează fiecare pagină a procesului-verbal de audiere şi în întregime tot procesul-verbal. aceasta se menţionează în procesul-verbal al audierii. se petrec încă un şir de acţiuni de urmărire penală. procurorul este obligat să înainteze învinuitului o nouă acuzare sau să o completeze pe cea anterioară în conformitate cu prevederile articolelor respective din Codul de procedură penală. Aceste acţiuni de asemenea se consemnează în ordonanţa de punere sub învinuire. După înaintarea acuzării. Explicaţiile învinuitului se consemnează în procesul-verbal de la persoana I. Răspunsul se semnează de învinuit.dacă. Ca regulă.sub învinuire şi informaţia în scris privind drepturile şi obligaţiile lui. Dacă învinuitul acceptă să facă declaraţii. menţionînd că: „procesul-verbal l-am citit” sau „mia fost citit şi cele expuse corespund depoziţiilor făcute. aceasta se consemnează în procesul-verbal de către procuror. iar dacă învinuitul nu poate scrie sau refuză să scrie personal declaraţia. învinuitul imediat se audiază în prezenţa unui apărător ales sau numit din oficiu. care dau posibilitatea de a acumula probe noi care demonstrează participarea învinuitului la săvîrşirea a unei sau altei infracţiuni sau că învinuitul nu a săvîrşit careva infracţiuni. în afară de apărător. trebuie să asiste în mod obligatoriu pedagogul sau psihologul. recunoaşte parţial. precum şi reprezentantul legal al acestuia. În cazul în care învinuitul refuză să facă declaraţii. Audierea învinuitului de fiecare dată se începe cu întrebarea dacă acceptă să facă declaraţii asupra învinuirii care i se încriminează. cînd învinuitul este minor. La înaintarea acuzării. pentru care mai înainte i-a fost înaintată acuzarea. în cursul urmăririi penale. atunci procurorul îl întreabă dacă recunoaşte învinuirea înaintată. Învinuitul poate da unul din trei răspunsuri: recunoaşte vina. nu recunoaşte vina. careva obiecţii şi demersuri nu am” şi semnează. În legătură cu acest fapt ordonanţa de punere sub învinuire întocmită anterior trebuie să fie schimbată sau modificată. apoi i se propune să facă în scris explicaţii asupra învinuirii ce i se incriminează. apar temeiuri pentru schimbarea sau completarea acuzării înaintate învinuitului. cu înaintarea acuzării urmărirea penală nu se termină. care se efectuează în felul următor: .

255din Codul de procedură penală. Scoaterea persoanei de sub urmărirea penală poate fi dispusă în orice moment al fazi de urmărire penală de către procuror la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu. 275 pct. 1)–3). în cursul urmăririi penale. prin aceeaşi ordonanţă se dispune şi clasarea cauzei penale. inclusiv dacă fapta constituie o contravenţie. procurorul dispune scoaterea persoanei de sub urmărirea penală în privinţa acestui capăt de învinuire. dacă fapta penală nu se impută altei persoane şi nu este necesară continuarea procesului penal..dacă. 4. prin ordonanţă motivată.1. învinuirea înaintată nu s-a confirmat într-o anumită parte a ei. temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se dispune scoaterea de sub urmărire penală. care înlătură caracterul penal al faptei. 3) există cel puţin una din cauzele prevăzute la art. Scoaterea persoanei de sub urmărire penală. Scoaterea persoanei de sub urmărirea penală este actul de reabilitare şi finalizare în privinţa persoanei a oricăror acţiuni de urmărire penală în legătură cu fapta anterior imputată. ceea ce presupune faptul că persoana îşi pierde statutul procesual dobîndit anterior. . sînt anulate toate măsurile de constrîngere aplicate şi totodată sunt încetate acţiunile procesuale şi speciale de investigaţie începute anterior emiterii actului de scoatere de sub urmărire penală. precum şi informaţia privind condiţiile de intrare în vigoare şi ordinea de contestare a ordonanţei Concomitent cu scoaterea persoanei de sub urmărirea penală. 2) există vreuna din circumstanţele prevăzute la art. în cazul în care constată unul din temeiurile indicate mai sus. 4. Scoaterea persoanei de sub urmărirea penală are loc cînd aceasta are calitatea procesuală de bănuit sau învinuit şi se constată că: 1) fapta nu a fost săvîrşită de această persoană. ordonanţa de scoatere a persoani de sub urmărire penală trebuie să cuprindă datele privind persoana şi fapta la care se referă. Caracteristica soluţiilor ce pot fi dispuse în faza de urmărire penală. Persoana poate fi scoasă de sub urmărirea penală integral (pentru o faptă infracţională sau pntru mai multe fapte infracţionale) sau numai cu privire la un capăt de acuzare (în cazul în care persoana se bănuia de săvîrşirea mai multor fapte infracţionale). Pe lîngă elementele prevăzute la art. 35 din Codul penal.

2. procurorul trebuie să adopte o decizie. 3) persoana a săvîrşit o faptă prejudiciabilă fiind în stare de iresponsabilitate şi nu este necesară aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical. de către procuror prin ordonanţă. sau dispune o altă soluţie în conformitate cu prvederile Codului de procedură penală. temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se dispune încetarea urmăririi penale. în cazul în care pe temei de nereabilitare legea împiedică continuarea acesteia. 275 pct. 3) aplicarea măsurilor de siguranţă. precum şi dacă există cel puţin una din cauzele prevăzute la art. precum şi informaţia privind condiţiile de intrare în vigoare şi ordinea de contestare a ordonanţei. cu indicaţia respectivă. procurorul. Pe lîngă elementele prevăzute la art. restituie cauza penală organului de urmărire penală. 53 din Codul penal sau dacă se constată că: 1) plîngerea prealabilă a fost retrasă de către partea vătămată sau părţile s-au împăcat – în cazurile în care urmărirea penală poate fi pornită numai în baza plîngerii prealabile sau legea penală permite împăcarea. privind: 1) revocarea măsurii preventive şi a altor măsuri procesuale în modul prevăzut de lege. 255 Cod de procedură penală. ordonanţa de încetare a urmăririi penale trebuie să cuprindă datele privind persoana şi fapta la care se referă încetarea urmăririi penale. 4)–9) din Codul de procedură penală. Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei. . 2) persoana nu a atins vîrsta la care poate fi trasă la răspundere penală. prevăzute la art. fixînd termenul de urmărire penală. din oficiu sau la propunrea organului de urmărire penală. 2) restituirea cauţiunii în cazurile şi în modul prevăzut de lege. Încetarea urmăririi penale în privinţa persoanei poate fi dispusă în orice moment al urmăririi penale dacă se constată existenţa temeiurilor indicate mai sus. după caz. Încetarea urmăririi penale este actul de liberare a persoanei de răspunderea penală şi de finisare a acţiunilor procedurale. 4. La încetarea urmăririi penale. Încetarea urmăririi penale. în caz de ncsitate.Dacă se dispune scoaterea persoanei de sub urmărirea penală doar cu privire la un capăt de acuzare sau în cazul în care se constată că fapta nu a fost săvîrşită de aceastăpersoană ori dacă din alte considerente este necesară continuarea urmăririi penale.

inclusiv în cazul cererii de reabilitare a persoanei decedate. 55 din Codul penal. Clasarea procesului penal se dispune printr-o ordonanţă motivată a procurorului. Concomitent cu încetarea integrală a urmăririi penale. Din cele relatate constatăm că clasarea se poate dispun atît pînă la începerea urmăririi penale. după caz. atît şi după aceasta. procurorul. Dacă constată că nu este cazul să dispună încetarea urmăririi sau a dispus încetarea parţială ori dacă din alte considerente persistă necesitatea continuării procesului penal. fixînd termenul urmăririi penale. din oficiu sau la propunerea organului de urmărire penală. Clasarea cauzei penale. În acest caz. prin aceeaşi ordonanţă se procurorul dispune şi clasarea cauzei penale.3. restituie cauza penală organului de urmărire penală. explicîndu-li-se modul şi termenul de atac. Clasarea procesului penal este actul de finalizare a oricăror acţiuni procesuale într-o cauză penală sau pe marginea unei sesizări cu privire la infracţiune. sau ia o altă decizie în conformitate cu Codul d procdură penală. în condiţiile legii. iar dacă aplicarea sancţiunii contravenţionale nu ţine de competenţa procurorului. 1)–3) Cod de procedură penală. Dacă fapta constituie o contravenţie sau dacă liberarea de răspundere penală are loc în conformitate cu art. 4. cauza se transmite imediat instanţei de judecată spre examinare. fie concomitent cu încetarea urmăririi penale sau scoaterea integrală de sub urmărirea penală a persoanei. Copia de pe ordonanţa de clasare a cauzei penale se înmînează persoanelor interesate. urmărirea penală continuă. fie cînd în cauza penală nu este bănuit sau învinuit şi există una din circumstanţele prevăzute la art. 275 pct. . aplică sancţiunea contravenţională.4) încasarea cheltuielilor judiciare sau alte acţiuni prevăzute de lege. Încetarea urmăririi penale şi liberarea persoanei de răspundere penală nu pot avea loc contrar voinţei acesteia ori a reprezentantului legal. cu indicaţia respectivă. în cazul în care este de competenţa acestuia. procurorul. dacă fapta penală nu se impută altei persoane şi nu este necesară continuarea procesului penal.

infracţiuni de război sau alte infracţiuni prevăzute de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. • în caz de refuz privind lipsirea persoanei de imunitate sau în caz de refuz de extrădare a persoanei de către un stat străin. • 25 de ani de la săvîrşirea unei infracţiuni excepţional de grave. şi anume: • învinuitul a dispărut.4. Prescripţia se va întrerupe dacă pînă la expirarea termenului persoana va săvîrşi o infracţiune pentru care poate fi aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de 2 ani. • 5 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni mai puţin grave. dacă urmărirea penală nu poate fi terminată în lipsa acestei persoane. Potrivit prevederilor art. ori locul aflării lui nu este stabilit. • 15 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni grave. Suspendarea urmăririi penale. • 20 de ani de la săvîrşirea unei infracţiuni deosebit de grave. Lege penală ne spune că persoana urmează a fi liberată de răspundere penală dacă din ziua săvîrşirii infracţiunii au expiraturmătoarel termene: • 2 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni uşoare. Indiferent de faptul dacă a fot sau nu suspendată urmărirea penală persoana nu poate fi trasă la răspundere penală dacă de la data săvîrşirii infracţiunii au trecut 25 de ani şi prescripţia nu a fost întreruptă prin săvîrşirea unei noi infracţiuni. 2871 CPP urmărirea penală se suspendă în cazurile în care există unul din temeiurile ce îmiedică continuarea acesteia. sustrăgîndu-se de la urmărirea penală sau judecată. • nu este identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire. Pentru a nu admite scurgerea termenelor respective legiuitorul a prevăzut posibilitatea organelor de urmărire penală de a suspenda urmărirea penală pentru a nu admite scurgerea termenului şi evitarea răspunderii penale de către făptuitor. . Calcularea prescripţiei în acest caz începe din momentul săvîrşirii unei infracţiuni noi. Prescripţia nu se aplică persoanelor care au săvîrşit infracţiuni contra păcii şi securităţii omenirii.4. Termenele prescripţiei de tragere la răspundere penală se reduc pe jumătate pentru persoanele care la data săvîrşirii infracţiunii erau minori.

În cazul în care urmărirea penală este suspendată. Procurorul. atît direct. care îl împiedică sa ia parte la procesul penal. organul de urmărire penală este obligat să anunţe în scris persoanelee cointeresate şi să le explice dreptul de a contesta ordonanţa de suspendare a urmăririi penale la judecătorul de instrucţie. în cauza penală nu se admite efectuarea acţiunilor de urmărire penală. organul de urmărire penală este obligat să ia măsuri.• învinuitul s-a îmbolnăvit de o boală psihică sau de o altă boală gravă. în mod periodic. În ordonanţa rspectivă procurorul este obligat să stabilească termenul urmăririi penale. precum şi pentru identificarea persoanei care a săvîrşit infracţiunea acesta înaintează cauza penală procurorului împreună cu raportul său prin care solicită suspendarea urmăririi penale. de către procuror. în caz că nu este identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire. În cazul în care au dispărut temeiurile care au justificat suspendarea urmăririi penale. în cazul în care urmărirea penală nu poate fi continuată fără participarea tuturor învinuiţilor. Dacă în cauză sînt puse sub învinuire două sau mai multe persoane. în vederea identificării persoanei care poate să fie pusă sub învinuire. urmărirea penală poate fi reluată. În cazul în care în cursul urmăririi penale ofiţerul de urmărire penală constată unul din temeiurile enunţate mai sus. Despre suspendarea urmăririi penale. Despre reluarea urmăririi penale se comunică persoanelor cointeresate. Procurorul examinînd raportul şi materialel cauzei dacă constată că temeiurile s-au adeverit emite o ordonanţă de suspendare a urmăririi penale. iar temeiurile pentru suspendarea urmăririi penale nu se referă la toţi învinuiţii. . sau a apărut necesitatea efectuării unor acţiuni de urmărire penală. la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu. După suspendarea urmăririi penale. au fost luate toate măsurile pentru descoperirea lui. dar nu mai rar decît o dată la 6 luni. procurorul este în drept să disjungă cauza într-o procedură separată şi să suspende urmărirea penală în privinţa unor învinuiţi sau să suspende urmărirea în întreaga cauză penală. cît şi prin intermediul altor organe care exercită activitatea operativă de investigaţii. printr-o ordonanţă motivată. atestată printr-o concluzie medico-legală a unei instituţii medicale de stat. va verifica măsurile de căutare pentru identificarea persoanei. şiau fost efectuate toate acţiunile a căror efectuare este posibilă în lipsa învinuitului.

prin ordonanţă motivată. În cazul în care nu se cunoaşte locul unde se află persoana pusă sub învinuire. în ordonanţă. clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire au fost adoptate legal. după înaintarea învinuirii. clasare a cauzei penale sau scoatere de sub urmărire. Reluarea urmăririi penale poate fi dispusă şi de către judecătorul de instrucţie în cazul admiterii plîngerii depuse împotriva ordonanţei procurorului de încetare a urmăririi penale ori de clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire. se ascunde de organul de urmărire penală. sau din oficiu. urmărirea penală poate fi reluată nu mai tîrziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanţei de încetare a urmăririi penale. după ce a studiat-o. clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub urmărire. de Constituţia Republicii Moldova şi de alte legi naţionale. reluarea urmăririi penale poate avea loc numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente au afectat hotărîrea respectivă. de alte tratate internaţionale. căutarea învinuitului. printr-o ordonanţă dacă. care a afectat hotărîrea pronunţată constituie o încălcare esenţială a drepturilor şi libertăţilor garantate de Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În cazul descoperirii unui viciu fundamental. Procedura de reluare a urmăririi penale şi dispunerea investigaţiilor în vederea căutării învinuitului. se constată că nu a existat în fapt cauza care a determinat luarea acestor măsuri sau că a dispărut circumstanţa pe care se întemeia încetarea urmăririi penale. acesta înaintează procurorului propunere pentru dispunerea investigaţiilor în vederea găsirii învinuitului. . precum şi în cazul în care învinuitul. Reluarea urmăririi penale poate fi dispusă după încetarea urmăririi penale. dispune. În ordonanţă se va indica toată informaţia cunoscută privitor la persoana învinuitului care urmează să fie căutat. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente. în baza propunerii organului de urmărire penală. după clasarea cauzei penale sau după scoaterea persoanei de sub urmărire de către procurorul ierarhic superior procuroruluicare a dispus încetarea urmăririi penale. Investigaţiile în vederea căutării învinuitului. ulterior. În cazurile în care ordonanţele de încetare a urmăririi penale. Dacă există temeiuri pentru aplicarea faţă de învinuit a măsurii preventive procurorul.5. scoaterea persoanei de sub urmărire penală sau clasarea cauzei. dispune totodată aplicarea măsurii preventive în condiţiile legale. Procurorul.

în acest caz.pentru existenţa conexităţii. se cer două condiţii : de identitate privind termenii infracţiunilor: acelaşi loc şi acelaşi timp şi o condiţie de diversitate: mai multe fapte distincte. astfel de situaţii cel mai frecvent se întîlnesc anume în faza de urmărire penală. Astfel conform alin. a înlesni sau a ascunde comiterea altei infracţiuni ori este săvîrşită pentru a înlesni sau a asigura absolvirea de răspundere penală a făptuitorului altei infracţiuni . 6. favorizarea infractorilor. Cînd faptele sunt comise de mai multe persoane. Deşi legiutorul în capitolul „Desfăşurarea urmăririi penale” nu a prevăzut anumite dispoziţii legale în privinţa conexării sau disjungerii cauzelor penale. Disjungerea şi conexarea materialelor cauzei penale în faza de urmărire penală. iar nu în acte de participaţiune (de ex.: comiterea unui fals pentru a săvîrşi o înşelăciune. (3) al art. Procurorul care dispune efectuarea investigaţiilor în vederea găsirii învinuitului conduce această activitate şi verifică periodic desfăşurarea ei. 3) cînd o infracţiune este săvîrşită pentru a pregăti. în acelaşi timp şi în acelaşi loc . declaraţia minciunoasă).în cazul acestor infracţiuni nu există o .Investigaţiile în vederea găsirii învinuitului se efectuează de către organele abilitate prin lege cu asemenea atribuţii. se cere ca acestea să fi lucrat împreună (premeditat sau spontan). 42 CPP constituie conexitate a cauzelor penale cazurile: 1) cînd două sau mai multe infracţiuni sînt săvîrşite prin fapte diferite de una sau mai multe persoane împreună.infracţiunea trebuie să constea într-o faptă care este incriminată ca infracţiune de sine stătător. 4) cînd între două sau mai multe infracţiuni există legătură şi conexarea cauzelor se impune pentru buna înfăptuire a justiţiei .pentru existenţa acestui caz de conexitate se cer două condiţii: de identitate: privind persoana făptuitorului şi o condiţie de diversitate: privind (alternativ) termenii infracţiunii: în timp diferit ori în loc diferit. făcută posibilă sau ascunsă ori al cărei infractor a fost ajutat să se sustragă de la consecinţele penale ale faptei sale. 2) cînd două sau mai multe infracţiuni sînt săvîrşite de aceeaşi persoană în timp diferit ori în loc diferit . prevăzînd astfel de situaţii în capitolul „Competenţa instanţelor judecătoreşti”. Ceea ce caracterizează acest caz este legătura cauzală dintre infracţiunea mijloc şi infracţiunea a cărei săvîrşire a fost sprijinită.

: infracţiuni distincte avînd drept obiect punerea în circulaţie de monede sau valori falsificate sau de produse contrafăcute avînd aceeaşi provenienţă). care se transmite procurorului. Concomitent se transmite şi cauza de bază cu propunerea de înaintare a învinuirii şi dispunerea investigaţiilor în vederea depistării acestora. 476 CPP cauza penală în care a participat un minor se disjunge pe cît este posibil într-o procedură separată. Aceasta se datorează faptului că urmărirea penală în privinţa minorilor se efectuează conform unei proceduri speciale. Dacă în cauza penală sunt mai multe persoane bănuite. cauza este transmisă procurorului care le înaintează acuzarea şi după caz transmite cauza în instanţa competentă. mai rapid şi mai calitativ. materialele privind infracţiunea respectivă se disjung din cauza penală şi se examinează separat.legătură dintre cele proprii cazurilor de conexitate caracterizate (tipice) examinate mai sus. În asemenea situaţii cîteva cauze penale se reunesc în una pentru ca urmărirea penală să se efectueze mai uşor. În conformitate cu prevederile art. După reţinerea persoanelor în cauze. ci numai o apropiere întîmplătoare care constituie faptic o legătură cu relevanţă procesuală (de ex. Copiile raportului de autosesizare şi a materialelor disjunse rămîn în cauza penală din care au fost separate. Cazurile de disjungere sînt cazurile cînd dintr-o cauză penală se formează mai multe cauze penale. în privinţa persoanelor cărora li s-a înaintat acuzarea se disjunge un dosar separat. sau aducerea lor silită. iar careva dintre acestea se ascund de organul de urmărire penală şi respectiv nu li se poate înainta acuzarea. . Dacă în cadrul efectuării urmăririi penale se descoperă elementele altei infracţiuni.

Iu. Drept procesual penal. Cerbu. 4. I. Roman. V. Ursu. Петрухин И. Cartier Juridic. Ed. 7. S. 5. Уголовный процесс. D.. Vizdoagă.II. Chişinău 2005. Theodoru Gr. I. Dolea..Acte normative şi bibliografie recomandată: 1. Urmărirea penală. Moscova. S. 1997.Л.2003 2. vol.Iu. Roman. Rotaru „Drept procesual penal”. V. Ed. Sedleţki. 8. 2000.03. 1. Bucureşti. T. 3. учебник. Cartier Juridic. 1995. 1998. 2001.. Drept Procesual penal. Tratat de procedură penală (partea specială). Cerbu. Tratat de procedură penală. Codul de procedură penală al Republicii Moldova N 122-XV din 14. Neagu Ion. A. Partea Specială. Vizdoagă. Lichii Boris. . Partea Specială. Nistoreanu Gh. Volonciu Nicolae. Chişinău 2005. T. Rotaru „Codul de procedură penală. Dolea. Chişinău. 1996. Sedleţki. Bucureşti. Iaşi. A. Comentariu”. 6. D. Bucureşti. Ursu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->