REPREZENTĂRI ALE ABSENTEISMULUI ŞCOLAR

Cercetare Octombrie 2008

INTRODUCERE Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ţine numai de sfera

învăţământului, ci afectează atât elevul, cât şi familia şi comunitatea. Elevii care absentează la şcoala se confrunta cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează in mod regulat şcoala. In primul rând ei vor fi primele victime ale abandonului şcolar si ca o consecinţa a acestuia ,vor avea probleme in găsirea unui loc de munca sau in integrarea sociala. Cauzele absenteismului sunt numeroase , de la evitarea obţinerii unor note proaste pana la sărăcia crunta care ingradeste . Importanta este insa cunoaşterea acestor cauze, descoperirea lor in situaţii concrete si căutarea de modalitati eficiente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului. Lucrarea de fata isi propune sa ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului absenteismului , raportându-l la starea actuala a societatii romaneşti. Prima parte a lucrării prezintă o serie de cauze generale ce determina absenteismul şcolar, cu accent pe sărăcie , in relaţie directa cu absenteismul dar si cu ceilalţi factori determinanţi ai acestuia . De asemenea sunt descrise cele mai importante programe si parteneriate iniţiate de către Ministerul Educaţiei si Cercetării , in scopul combaterii acestui flagel; rezultatele obţinute in cadrul acestora, cat si efectele negative ce deriva din nefrecventarea cursurilor. Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realitatii sociale din România .Trebuie precizat ca efectele negative prezentate nu sunt neapărat dependente de absenteismul şcolar, dar acesta poate contribui in multe cazuri la amplificarea lor. In cea de-a doua parte este prezentata o ancheta sociologica realizată la nivelul jud. BistriţaNăsăud. Ancheta are ca scop identificarea cauzelor declanşatoare ale absenteismului, având ca suport pe de o parte reprezentările elevilor si a profesorilor, legate de fenomenul absenteismului şcolar, iar pe de alta parte documentele şcolare (cataloagele ). Iniţial, prin analiza documentelor şcolare , s-a putut sesiza cursul ascendent al absenteismului , pornind de la numărul de absente anual înregistrat in cataloagele şcolare. Amplificarea fenomenului absenteismului şcolar constituie una din motivaţiile de baza pentru efectuarea unei analize mai aprofundate a acestuia. Ca punct de plecare in ancheta s-au formulat patru ipoteze , ce au fost testate prin intermediul chestionarelor . CAPITOLUL I 1.1 EGALITATEA SANSELOR Egalitatea sanselor este un ideal catre care aspira invatamantul romanesc si nu numai . Si asta pentru ca nu se poate lua mostenirea genetica, materiala, sociala a fiecaruia si aduce la un numitor comun. Dar parca in Romania discriminarea materiala a ajuns la extrem. Daca de la anumite trepte in sus scoala le este unora inaccesibila, pentru altii constituie un lux facil, abordat de pe pozitiile tuturor posibilitatilor. Reactiile in fata situatiei actuale a invatamantului sunt diferite , in functie de posibilitati. Familiile

prospere apeleaza, ca mod de suplinire a invatamantului deficitar, la formele paralele ale pregatirii particulare, care cer investitii substantiale. O solutie aplicata de o parte a elitei financiare este educatia in strainatate la scoli de prestigiu, cu taxe mari si perspective superioare in marea provocare a formarii. Pentru ceilalti insa nu ramane decat acceptarea situatiei, intr-o complicitate neputincioasa. Evident , fenomenul se extinde si la nivel universitar. In timp ce unii urmeaza institutii autohtone, unele inapte a se adapta in spirit si calitate reperelor contemporane, altii frecventeza universitati americane sau europene, de faima carora isi leaga pragmatic viitorul.. Este potrivita in acest context oferirea unei definiţii a clasei sociale. Astfel, majoritatea sociologilor intrebuinteaza termenul pentru a desemna deosebirile socio-economice dintre grupurile de indivizi, in care se creează diferenţieri in privinţa prosperitatii materiale si a puterii. Mai multi autori (Bourdieu, Berger, Luckman) considera diferentele de clasa sociala ca fiind importante pentru existenta si menţinerea diferentelor dintre rezultatele şcolare ale tinerilor apartinand unor clase sociale diferite. Conform acestor teorii , apartenenţa la clasa influenteaza deciziile tinerilor si ale familiilor in punctele de bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite niveluri sau abandonarea studiilor după examene, testări sau alte modalitati de selectare),influenteaza opţiunile educaţionale , probabilitatea succesului in cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse si creează diferente in utilizarea resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai larga. Apartenenţa la clase sociale diferite conduce la următoarele presupuneri: 1Inegalitatea şanselor-copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (carti , bunuri si alimentaţie , petrecerea timpului liber, oportunitati de invatare suplimentara); 2Inegalitatea tratamentului social- se includ aici inegalitati care apar intre mediile de rezidenta si inegalitatea tratamentului in cadrul instituţiei şcolare si al claselor de studiu; 3Inegalitatea aspiraţiilor si asteptarilor - păstrarea statutului social sau realizarea mobilitatii sociale expectate comporta diferente pentru subiecţi din clase diferite. Conform unui studiu publicat in revista ,,Sociologie Romaneasca’’, deşi mobilitatea intergenerationala este predominant ascendenta, aceasta s-a realizat cu precădere intre categorii vecine si îndeosebi la niveluri inferioare ale scalei ierarhice. Exista discrepante majore intre medii rezidenţiale ( rural-urban), precum si persistenta inegalitatii de şanse in educaţie. In acest scop prezint declinul unor indicatori de analiza relevanţi pentru caracterizarea resurselor umane din România : amplificarea ratei de abandon şcolar care a atins cota de 23%; diminuarea capacitatii de promovare sociala prin educaţie-doar 5% din studenţi provin din unitati şcolare din mediul rural; participarea scăzuta a populaţiei la programele de invatare permanenta-doar 1,8%. Pentru ameliorarea acestor indicatori este necesara identificarea nevoilor de educaţie ale copiilor, deoarece şcoala trebuie sa se adapteze nevoilor copiilor de a invata. In funcţie de aceste nevoi se

va elabora un curriculum flexibil, cu obiective, continuturi, strategii abordate si mijloace de evaluare specifice. In realizarea acestui curriculum este imperativ sa se tina cont de principiile educaţiei copiilor , stabilite de UNESCO: 1.Principiul drepturilor egale-Toti copiii au drepturi egale. 2.Principiul egalizării şanselor - Sa dai şanse egale copiilor. 3.Principiul intervenţiei timpurii-Cerinta nu trebuie transformata in problema. 4.Principiul serviciilor individualizate si personalizate-In momentul in care exista cerinţe speciale sistemul trebuie sa fie pregătit. 5.Principiul parteneriatului-Trebuie sa lucrezi in parteneriat educaţional-o singura unitate de decizie si acţiune se poate face numai intre parteneri, intre instituţii, iar beneficiarii sunt parintii, profesorii si elevii . Nu trebuie confundata in acest sens egalitatea şanselor cu sintagma ,,educaţie pentru toti’’. C.Cucos arata ca prin aceasta sintagma se ocultează realitatea ca nu toate persoanele sunt capabile sa asimileze funcţiile educogene global si in acelaşi timp, fiind la fel de periculoasa in semnificaţii ca si apelul contrar :,,educaţie numai pentru unii’’. Astfel se arata ca educaţia nu poate fi pentru toţi, deoarece nu toţi pot suporta acelaşi tratament .E nevoie de o educaţie mobila, diferenţiata, in funcţie de posibilitatile diferitelor segmente de populaţie. ,,Societatea este obligata sa asigure cadrul de formare a tuturor după puterile fiecăruia. Pentru unii va da mai mult, pentru unii mai puţin. Dar ,întotdeauna, pornind de la ceea ce, in materie de educaţie, indivizii pot primi…’’(C.Cucos) 1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA

Rata abandonului şcolar a crescut de doua ori si jumatate intre anii 2001-2004 la nivelul primar si gimnazial.Astfel, Romania ajunge pe primul loc in Europa in aceasta privinta,cu un procent de 23,6%,ceea ce inseamna foarte mult, cam un sfert din populatia scolara.Unul din 5 elevi paraseste scoala, in principal din cauza saraciei familiei.Cum educatia precara este cauza si efect al sărăciei, acesti copii au toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor. De asemenea , se mai semnaleaza ca anul 2004 a atins un record de 259.853 de someri tineri , cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani ,cifra ce echivaleaza cu numarul de locuitori ai orasului Cluj de exemplu..Abandonul scolar in anul 2003-2004,pe niveluri de educatie, reprezinta 1,2%-inv primar, 1,7%inv gimnazial, si 8,5% -profesional. Procentul de 23,6% reprezinta rata de intrerupere prematura a studiilor elevilor /tinerilor din inv preuniversitar si universitar, include deci elevii care nu isi continua studiile la nivel preuniversitar si universitar.10% reprezinta decesul, migratia si abandonul. Conform raportului Comisiei Europene, 2004 , rata iesirilor din sistem la nivelul tarilor membre este de 20%.Un nivel mai ridicat se înregistrează in toate tarile din Europa de est si centrala.

săracii fiind consideraţi victime si nu vinovaţi. ce considera ca sărăcia provine din sistemul de organizare economica bazat pe . geografica etc. educaţionala. cauze genetice-status social dependent de inteligenta. dar situaţia lor de viata ii obliga sa dezvolte anumite trăsături subculturale mecanismul pieţei libere. Intre toate aceste cauze exista o serie de interconditionari . Pragul sărăciei pentru a putea supravieţui. cauzele care duc la sărăcie sunt de natura patologica (indolenta si nepăsare. Aceasta perspectiva apreciază ca săracii ar fi caracterizaţi de multe valori pozitive si modele comportamentale similare clasei medii. evolutia in termenii scolasticii devine facultativa.Desi durata medie de frecventare a invatamantului a crescut .3. lipsa de interes pentru procesele educaţionale si lipsa lor efectiva de interes de a se îndepărta de starea de sărăcie .1 Saracia –determinant al traseului individual Saracia este cea care controlează . consider necesara o incursiune in interiorul perspectivelor si teoriilor ce au vizat sărăcia de-a lungul timpului.saracia este o parte necesara a sistemului social . datorita greşelilor personale si comportamentului lor deviant orientat spre gratificaţii uşoare si imediate: alcoolism.3 CAUZELE ABSENTEISMULUI SCOLAR Cauzele absenteismului scolar sunt diverse. Ratiunile imediate ale existentei impun orientari practice de interes imediat. b)Explicaţia economica si sociala a cauzalitatii sărăciei.2. si nu o criza a instituţiilor sociale. Avand in vedere amploarea acestui fenomen in multe zone ale lumii si influenta lui directa sau indirecta asupra celorlalte cauze ale absenteismului ce vor fi prezentate mai jos. ele putand fi de natura sociala. Importante sunt doua abordări ale acestei teorii:1. 1. in cazul familiilor cu stare precara.sfera si natura sărăciei depinde de schimbările sociale rapide înregistrate in secolul XX.Explicaţia politica a sărăciei . iar rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial este in scădere. etnica. cauze psihologice –neadaptare datorita personalitatii) si presupun blamarea victimei. aproape jumătate din elevii in vârsta de 14 ani nu deţin diploma de capacitate sau nu promovează testarea naţionala. In mediul rural.ajungand la 15/16 ani . resemnare. culturala. 1. Complementara este perspectiva economica.Cauzele sărăciei sunt identificate in disfuncţiile instituţionale ale societatii. Referitor la cauzalitatea sărăciei au fost emise mai multe teorii diferite. tara noastră continua sa se situeze pe un loc inferior .Din punct de vedere al acestei teorii.cauzele sărăciei sunt găsite in societate . Dupa anii obligatorii. explicaţiile variind intre individ si sistemul social ca vinovaţi pentru aceasta stare de fapt. c)Perspectiva functionalista de abordare a sărăciei . a) Explicaţia individual-psihologica a cauzalitatii sărăciei arata ca vinovaţi de starea de sărăcie sunt insisi săracii.Abandonul ca solutie ultima nu poate fi eradicat in acest context. accesul copiilor la şcoală . fatalism.

Daca săracii sunt definiţi ca lenesi. o cultura proprie. Numărul alegerilor pozitive este restrâns si astfel apare o reproducere a modelelor din jurul lor. la egalitate socio-economica.au la baza concepţia marxista a conflictelor de clasa. sa pună accent pe educaţie . imorali. aflaţi in majoritatea cazurilor in aceeaşi situaţie. Adepţii acestei perspective arata ca pe lângă o serie de disfuncţii ale sărăciei. Fara încurajare si auto încredere este mai probabil pentru un copil provenit dintr-o familie săraca sa aibă rezultate slabe si sa abandoneze şcoala. Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de şomaj. e)Perspectiva interactionista a sărăciei se concentrează asupra modului in care oamenii percep si definesc elementele care le influenteaza vieţile. dar aceasta teorie a etichetării vrea sa sugereze un proces îndelungat si continuu de identificare a lor in raport cu condiţiile inadecvate de viata si cu imaginea lor sociala reflectata in percepţia celorlalte segmente sociale. apatici.duce la constituirea unei imagini negative de sine. arătând ca aceasta cultura presupune o internalizare a unui anumit tip de comportament. specifice. la acceptarea fatalista a situaţiei de sărac si evadarea din realitate prin comportamente deviante sau subterfugii compensatoare (alcoolism. şcoala.ar constitui un factor de motivaţie pentru munca. ce determina . pentru copiii lor. principalul punct de referinţa îl constituie vecinii. Soluţia pentru aceste situaţii ar fi eliminarea autodefinirii negative si o încurajare a redefinirii pozitive a situaţiei si posibilitatilor.Pentru cei săraci. Orientarea programelor de combatere a sărăciei ar trebui sa se facă prin încurajarea investiţilor in aceste zone . In acest sens se susţine mobilizarea politica. organizarea si restaurarea puterii care sa conducă la reducerea inegalitatilor si . mass media) aplica continuu astfel de etichete. fara dorinţa de a se schimba si de a avea succes. Complementara.concomitent cu creşterea si asigurarea unor şanse mai mari de obţinere a unor venituri. atunci aceşti indivizi vor accepta definiţiile ca atare si acest lucru se întâmpla in special când sursele de socializare (familie.implicit. si care sa fie administrate in mod raţional si nu orientate spre gratificaţii imediate g) Explicaţia culturala a sărăciei –se considera ca săracii isi creează o lume a lor . abuz de alcool si droguri. Acest concept a fost lansat de Oscar Lewis(1966).dar si prin încercarea de a schimba patternurile comportamentale. societatea contribuie la perpetuarea sărăciei. Desigur ca unii adulţi încearcă . pentru ei exista puţine modele pozitive la care sa se raporteze. Percepţia si autodefinirea ca sărac le consolidează existenta in sărăcie . incompetenţi. Definirea mediului lor social si de viata din perspectiva lipsurilor . cu norme si valori diferite . exista si o serie de funcţii pozitive ale acesteia (Herbert Gans. absenteism şcolar.prin etichetarea săracilor.Astfel se obţine imbunatatirea imaginii de sine . d)Teorii privind inegalitatile si conflictele sociale(marxism). explicaţia politica arata ca sărăcia este un rezultat al logicii politicii desfasurate in diferite perioade de timp. droguri). f)Teoria etichetări sociale a săracilor.1973). in special din munca .

O. Analizând modul de viata al săracilor a constatat ca in comunitatile sărace exista: ~un puternic sentiment al marginalizării si al neajutorarii. discreditarea scolii . Fenomenul violentei in scoli. 2violenta in scoli si in familie Violenta şcolara este definita ca . 32% din ei declarand ca au asistat la astfel de evenimente in cadrul institutiilor de invatamant.ameninţare.5%. fumatul in scoală si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar in vigoare’’. lovire. Intr-un studiu efectuat de specialisti ai Institutului de Stiinte ale Educatiei si Institutul de Criminologie. membri ai unor familii restrânse. bruscare. ~resemnare si fatalism. profesori si alte persoane din proximitatea scolii. cum ar fi poreclire. comportament şcolar neadecvat :întârzierea la ore. La nivel internațional lucrarile de specialitate sintetizeaza cateva tendinte asupra formelor de manifestare a violentei in scoala contemporana. orice forma de manifestare a unor comportamente precum :exprimarea inadecvata sau jignitoare.dintre care amintim : trecerea de la . se arata ca in 75% din scolile din tara noastra se inregistreaza acest fenomen.membrii claselor de jos au o inclinatie spre subcultura care tinde sa se permanentizeze. ei sim țindu-se amenințata de colegi. pana in urma cu 15 –20 de ani redus ca proportii.saracii isi creează propria lume.Lewis considera ca :1. ridica mari probleme in aproape toate unitățile de invatamant. din care refuza de cele mai multe ori sa evadeze. Criticii modelului cultural al sărăciei arata ca comportamentul săracilor nu este explicabil prin patternurile considerate de cultura sărăciei. Actele de violenta au loc atat in relatia elev-elev. apar seturi de credinţe si norme de comportament care includ atitudini de apatie. imitare . 1.opunerea unei rezistente crescute la alte modele culturale.Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este estimata de specialisti la 2. 2. Copiii resimt mai acut decat profesorii sau parintii fenomenul de violenta.experienta sexuala precoce si viata de familie instabila. iar cea a tinerelor victime este de 3%. ironizare. ci prin situaţia efectiva de viata.. tachinare. cat si intre elevi si profesori.3. Fara indoiala ca acest fenomen nu este o inventie a contemporaneității.Este semnificativ faptul ca peste o treime dintre elevi percep spatiul scolar ca pe un mediu lipsit de securitate. schimbarea situaţiei determina schimbarea personalitatii . tendinţe de gratificaţii imediate. comportament care intra sub incidenţa legii. Astfel.Orice copil din acest procent de 3% poate reprezenta un caz de absenteism si chiar abandon scolar din cauza violentei in scoli . împingere. orientărilor si comportamentelor. ~un puternic sentiment al dependentei si inferioritatii si lipsa unei personalitati sociale. rănire. parasirea clasei in timpul orei.2 Alte cauze ale absenteismului: 1mărimea familiilor din care provin copiii Cei care nu frecventează şcoala si provin din familii numeroase sunt de doua ori mai mulţi decât cei cu aceeaşi situaţie şcolara.

situata la nivelul valorilor promovate. cu deficiente de autocontrol.. care intra sub incidenţa legii ca urmare a escaladării violentei societale .2 din Sighetul Marmatiei .organizat de UNICEF pentru Romania. Balica propune astfel adoptarea unor masuri care sa permită reglarea tensiunilor si conflictelor interne. cu toleranta redusa la frustrare si cu potential agresiv ridicat. Astfel de cazuri se întâmpla in majoritatea şcolilor. Rezultatele acestei prime cercetari au fost prezentate in cadrul Seminarului National . mai subtile. Principalii factori şcolari generatori de violenta relevaţi in urma acestui studiu sunt: 1Dificultatile de comunicare elevi-profesori 2Subiectivitatea in evaluare 3Stilul didactic adoptat 4Programele şcolare prea încărcate si programul şcolar supra aglomerat Ancheta a arătat ca mediul şcolar reprezintă o sursa importanta de alimentare a comportamentelor violente ale elevilor. In ultima vreme . Când băiatul a mărturisit totul parintilor. sub ameninţarea cu bătaia . dar se impun masuri organizate in vederea stoparii acestui fenomen. la forme mai subtile. creşterea numărului fenomenelor de violenta grava in scoală. nesiguri in relatiile cu ceilalti. care au avut drept scop sensibilizarea opiniei publice si in mod deosebit a factorilor de decizie asupra acestui ingrijorator fenomen social. la nivelul tipurilor de relaţii din spaţiul scolii si a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente. mai ales din mediul urban.Violenta impotriva copiilor’’. Trebuie cunoscut faptul ca Romania este prima tara din Europa de sud-est in care s-a realizat acest important studiu sub egida UNICEF pentru Romania. Studiile experimentale confirma faptul ca procesele cognitive sunt afectate de vizionarea de filme si programe tv . Ei isi aleg victimele dintre colegii fragili.. S-a organizat un flagrant in urma căruia agresorul a fost prins. de statut social sau de gen. un elev de clasa a VIII-a a fost nevoit sa plătească taxa de protecţie timp de un an. mai puţin vizibile si de multe ori neconstientizate la nivelul actorilor. uneori. unui adolescent de 16 ani. Referitor la violenta ca motiv al absenteismului. domnul Pierre Paupard a apreciat ca situatia din tara noastra nu este diferita de cea a altor tari din Europa. delicvenţii preluând scenariile gata realizate din filmele americane sau chiar de la emisiunile zilnice de ştiri. mascate sub forma unei violente de tip simbolic.directa. proliferarea violentelor in scoală care au ca fundament diferențe etnice. Reprezentantul european. multiplicarea formelor de violenta asupra profesorilor.violenta fizica . la Scoala Generala Nr.cu motivatie redusa pentru studiu. De exemplu.Salvati copiii’’ si Ministerul Muncii . aceştia au cerut sprijinul oamenilor legii. la nivelul intregii tari au fost organizate o serie de seminarii si mese rotunde sub egida Consiliului Europei .Cercetatoarea M. trebuie aratat ca cei mai multi autori ai conduitelor violente sunt baietii cu rezultate scolare mediocre sau slabe. Solidaritatii Sociale si Familiei. religioase. vizibila. legitimata si încurajata . Organizatia .

in cadrul claselor I-XII. s-a realizat in decembrie 2004/ianuarie 2005 un studiu cu sprijinul ISJ BistritaNasaud. înspre violenta. strazii. cat si de lipsa surselor de venit de la tara.hotii furând alimentele copiilor si distrugând tot ce le-a ieşit in cale. inclusiv SAM.Scoala este societatea in miniatura. aceştia reprezentând 83.saturate de agresivitate. centralizarea primara a datelor de către consilierii educativi ai şcolilor(110). Gradinita nr. are mari şanse sa transpună ceea ce se întâmpla pe ecran in plan real.21% sunt taţi. intamplari identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvenţe actionale identice sau asemănătoare in viata reala. prelucrarea finala si analiza rezultatelor in cadrul CJAP. De asemenea. dar se insista asupra actelor de cruzime.un individ a aruncat o grenada in curtea scolii. In mediul rural se întâlnesc cu 358 mai multe cazuri de plecarea ambilor parinti.la liceul Jean Monet . respectiv 13.iar distribuţia la nivelul parintilor se prezintă astfel: 55. copiii vin la scoală cu toate defectele familiei. gândirea si memoria indivizilor este orientata. frecventa plecării acestora fiind mai ridicata in mediul rural(14.86% din cazuri sunt reprezentate de ambii parinti.Încărcate cu informaţii si scene pe tema violentei.Au fost cuprinşi in studiu 39737 elevi.31% au parinti emigraţi in străinătate. Cazuri concrete ale violentei in scoală sunt prezentate pe toate programele Tv: o fata de 17 ani a fost înjunghiata in biroul directoarei de iubitul ei. fenomenul migraţiei forţei de munca determina o serie de consecinţe negative asupra copiilor. Acesta s-a realizat in trei etape: anchetarea pe baza de chestionar a dirigintilor/invatatorilor cu privire la elevii cu parinti plecaţi la munca in străinătate(1805 cadre didactice). doua tinere de la un liceu din Constanta s-au bătut in văzul colegilor care le-au încurajat ca la un meci de K1. de zi . CJAP B-N. 5289 .Astfel ca.17%). denota faptul ca şcoala reflecta societatea. Persoanele in grija cărora au fost incredintati elevii sunt: in cazul plecării doar unuia . 1migraţia populaţiei Prezent tot mai acut.54%) fata de mediul urban(12.87% din totalul elevilor inscrisi in inv.2004.97% mame. insusindu-se in acelaşi timp mijloace de agresiune pe care oamenii sunt tentaţi sa le aplice. conştient sau nu. rănind grav un grup de eleve. publicul obişnuit cu astfel de scene violente. in care se arata nu doar faptul ca oamenii suferă sau mor. la 15 sept. Pentru evidenţierea impactului emigrării parintilor asupra copiilor si implementarea unor strategii de diminuare a efectelor negative semnalate in rândul elevilor si implicarea partenerilor educaţionali in intervenţia asupra copiilor aflaţi in aceasta situaţie de risc. comunitatii. 27.Studiul a fost realizat de sociologul Dora Elisabeta Baba. Un alt aspect vizat este cel al desensibilizării emoţionale. a detaliilor fiziologice .31 din Brasov a fost vandalizata de tâlhari pentru a zecea oara in ultimii ani. ca rezultat al vizionarii sistematice a unor episoade violente . Aceste acţiuni violente. fapt explicabil atât prin sprijinul familiei extinse in îngrijirea copiilor(cu 380 mai mulţi copii sunt ingrijiti de bunici in mediul rural). la nivelul judeţului B-N. rar întâlnite cu ani in urma. cel puţin la nivelul propus de mass media. 16. Din totalul elevilor studiaţi. tot mai vizibile la nivelul scolii.

92%). implicarea elevilor.63%).98%). ong.O alta manifestare a rezistentei umane fata de diversitate o reprezinta prejudecatile si stereotipiile.fie ele in forma lor negativa(ceea ce gandim despre ceilalti : intoleranta. supravegherea anturajului.Aceste stereotipii . Efectele negative semnalate de către cadrele didactice cu privire la aceasta categorie sunt: scăderea performantelor şcolare(15. furie.in cele din urma. tratarea diferenţiata/individuala. specialiştii. prietenilor in sprijinirea si comunicarea cu aceşti elevi. Considerând drept factori responsabili in ameliorarea efectelor negative asupra elevilor şcoala.39%). unchii însumează 7. consilierea familiei de către specialişti.29% din cazurile de îngrijire temporara. consilierea/comunicarea eficienta cu elevii de către diriginţi. antisemitism) sau pozitiva (ceea ce gândim despre noi insine : arianism) generează consecinţe comportamentale care . servirea mesei de prânz la cantina. antrenarea acestor elevi in activitati şcolare si extraşcolare. politia. iritabilitate. anxietate(11. familia. consum de droguri(0.diferiti’’ conduce .82%). infracţionalitatea). probleme de comunicare(6. rudele..60%).22%). probleme emoţionale -tristeţe. statul. in societatile . consilierea cadrelor didactice . stres (7. prietenii. crearea unor grupuri de dialog. iar persoanele cunoscute din afara relaţiilor de rudenie isi oferă sprijinul in proporţie de 3. meditaţii/sprijin in efectuarea temelor. colegilor. consiliul elevilor. rasism. vecinii.Câteva dintre aceste efecte negative duc la creşterea ratei absenteismului si abandonului şcolar (consumul de droguri. asocierea elevilor in cauza. biserica. 2cauze de natura etnica : Prezenta oamenilor .72% din cazuri. consilierea elevilor in cauza de către specialişti. sprijin afectiv si moral din partea cadrelor didactice. tulburări de comportament (3. problemele emoţionale. Acest fenomen determina abandonul şcolar. angajarea unui specialist in consiliere psihologica in fiecare scoală .25%. autoritatile locale. devenind factor cauzal pe doua direcţii: urmarea efectiva a parintilor in străinătate de către copii (312 cazuri) si inocularea ideii de inutilitate a muncii şcolare fata de munca peste graniţa in realizarea individului din punct de vedere material. biserica si autoritatile locale. negativism.82% in mediul urban si 31.dintre parinti. xenofobie. CJAP. teme corespunzătoare problemelor la dirigenţie. in cadrul studiului menţionat se propun următoarele soluţii: întărirea comunicării scoală -familie. comunitatea. nu reprezinta altceva decat o forma de discriminare. colaborarea cu politia de proximitate. cel mai adesea. implicarea parintilor in viata scolii si conştientizarea acestora despre factori de risc asupra copiilor.lipsa ambilor parinti este suplinita de bunici in proporţie de 24.07%). matusile.urile. implicarea vecinilor in supravegherea si informarea scolii. grupuri de suport. infracţionalitate(0. ceeea ce . monitorizarea continua a rezultatelor şcolare si comportamentului acestor elevicomunicarea rezultatelor persoanelor care ii îngrijesc. absenteism-manifestat in principal la nivelul liceului (9. la dezinteres si indiferenta .55%in mediul rural). responsabilitatea creşterii si educării copilului revine celuilalt părinte(32.

ca institutii educationale ele trebuie sa ia in considerare ce anume sa facă pentru a-i ajuta pe şcolari sa-si dezvolte identitati no-discriminatorii.. la proiecte de integrare. Cotele ridicate de sărăcie si şomaj duc inevitabil la dependenta de protecţia sociala. De aceea pedagogii trebuie in primul rând sa conştientizeze propriile prejudecati si sa analizeze concepţiile care stau la baza sistemului educaţional.valorile pe care si le asuma etc . cea mai mare parte a rromilor din regiune trăiesc in condiţii similare cu cele ale populaţiei din sudul Saharei . Alaturi de aceste doua aspecte. si nu educaţia instituţionalizata. iar 85% dintre tinerii rromi cu studii medii. rromii sunt cei mai săraci din zona evaluata. dobândesc un grad sporit de periculozitate. iar cealalta o constituie ruinele bordeielor. Instituţiile de invatamant trebuie sa determine daca vreuna din formele variate de discriminare este prezenta in interiorul ei si daca este asa . facand imposibila frecventa scolara. manifestări antisociale. deoarece fetele bogate. De asemenea. iar in cazul copiilor si tinerilor rezultate şcolare slabe. Acesta este un motiv suficient pentru a nu mai . realizat de PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). daca in anumite circumstante profesorul pune mana pe umarul unui elev. cu probleme de igiena elementara. ambele constituind o realitate sociala: una e cea construita in jurul siluetelor palatelor tiganesti .divortati. a resurselor si puterilor. infracţionalitate si de integrare. un grup social marginal.1%.sa ia masuri adecvate pentru eliminarea lor. comunitatea rroma este cea mai defavorizata din România . parasesc definitiv bancile scolii.cum ar fi distribuţia inechitabila a bunurilor . rromii sunt consideraţi o subcultura parazitara. Peste 50% din familiile rrome suferă de foame cel puţin 1-2 zile pe an. iar 15% suferă permanent de foame.Sunt cazuri de elevi in clasa a VI-a.iar din punct de vedere cultural .saracia este plaga ce loveste in primul rand etnia roma.multiculturale. ONG-uri care lupta împotriva discriminării etc. Etnicii romi sunt caraterizati in doua ipostaze antinomice. la varsta maritisului(12 ani). In aceste condiţii. populaţia rroma se dovedeşte reticenta la educaţie . De la stiinta de carte si mortalitatea infantila la nutriţia de baza. formele pe care le ia . Nivelul şomajului este dezastruos: 46% dintre rromi sunt şomeri. mai ales ca copiii sunt implicati in atragerea de venituri pentru familie. O minoritate importanta in Romania este cea rroma. De exemplu. in mintea lui este un semn ca ii va muri cineva din familie.Pe de alta parte. 20% suferă de foame 1-2 zile pe luna.Romii in Europa Centrala si de Est’’. De aceea .absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi au cauze diferite : pe de o parte bogatia. sunt de asemenea şomeri. in 2003. de exemplu. mai trebuie mentionat faptul ca etnicii romi sunt deosebit de superstitiosi. Toate acestea pot avea consecinţe sociale reale . sa conştientizeze modul in care el este organizat. atitudini si abilitaţi necesare pentru combaterea inechitatilor sub toate formele lor. Mai mult de jumătate dintre rromii intervievaţi de PNUD considera ca doar comerţul si muzica le pot aduce un venit. inadaptare funcţionala. Rata sărăciei severe la rromi este de 75. Conform raportului . sa achiziţioneze si sa dezvolte cunostinte . Din punct de vedere economico-social .

pentru ai incuraja in frecventarea scolii si pentru a nu declansa tensiuni intre cultura scolii si cultura familiei. Profesorii vad scoala ca pe o obligatie si ca spatiu al coercitiei.va stabili relatii si asocieri. 4cauze educationale Sistemul autohton al educatiei se afla intr-o situatie a carei gravitate este ignorata. Alte cauze ce determina absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi sunt : analfabetismul parental si lipsa motivatiei pentru invatare. imagine de sine proasta a copiilor romi. dar executabile fortat.veni la scoala. insuficienta colaborare cu parintii si comunitatea. sub masca unei schimbari de ansamblu. mai ales ca cecul de alocatie nu ii este ridicat in urma a catorva absente. nivelul redus de instruire al parintilor. fortand noi orizonturi. bilingvism.dupa modelele neapropiate si aplicate fortat unui mediu inca inflexibil la prefaceri capitale. Sfidandu-si propria finalitate. exista in stare latenta. atitudine in virtutea careia sarcinile impuse prin autoritatea programei sunt neavenite. mecanismul functioneaza in baza unui impuls initial. valorizarea scazuta a educatiei si institutiei scolare. Perceptia parintilor cu nivel redus de instruire vizavi de scoala este simpla. care sa acorde libertatea dezvoltarii spiritului in acord cu tendintele sau optiunile personale. cultura eminamente orala a romilor.De aceea. este necesara o buna cunoastere a obiceiurilor si traditiilor etniei rrome.Profesorii abordeaza actul . 3cauze culturale . isi va dezvolta o retea a cunoasterii tesuta laborios din centru catre margini.falimentare astazi.corn si alocatie.de asemenea.in coordonata verticala si orizontala. acestia vazand in institutia scolara un loc in care elevul trebuie sa se duca pentru a primi lapte . Intra in conflict cu normele promovate de scoală. asteptand doar sa fie desteptata. alocatia poate cu greu sa se substituie motivatiei scolare. Spre a-l putea onora.Daca din clasele a V-a nu se mai primeste corn si lapte. Strategia dezvoltarii mentale pe o traiectorie in care spiritul se regaseste este modelul educational care trebuie sa restructureze invatamantul romanesc .mai exact .elevul se va apropia din necesitati cognitive ineluctabile de altele. In acest context. profesorul joaca rolul primordial. intr-o metamorfoza profunda . mentalitatea familiilor In familiile sărace copiii achizitioneaza atitudini. el insusi trebuie sa parcurga o profunda reforma interioara. concepte.imperturbabil. de fond. manifestându-si refuzul fata de orice acumulare cognitiva.Din interiorul unei discipline stapanite sub cooordonare calificata.In aceasta ecuatie. slaba motivatie devine infima in momentul in care unul dintre aceste motive dispare. Vocatia poate . fara proceduri de evaluare consistenta a substantei si calitatii.de forma. curriculum predominant monocultural. stiluri de munca si de viata diferite de cele care conduc la succes.Miza este imensa si justifica orice efort. marginalizarea si chiar izolarea copiilor romi in clase speciale.Impunerea acestuia reclama insa fundamentul unei programe emancipate de prejudecati didactice . proiectate dupa criterii suple. dat de definitia neasumata a statului prioritar .

Desi pentru transportul elevilor s-au pus la dispozitie de catre minister o serie de microbuze scolare. Dr. Este posibil ca . Speranţa Parciog spune ca aceste investigatii dovedesc nevoia firmelor de personal .S. nivelul scazut de educatie al parintilor.N.. urmate de cele adresate absolventilor de liceu (29%).o serie de drumuri practicabile in timpul primaverii-toamnei. modelele traditionale de munca ale copiilor si izolarea satelor sunt principalele cauze care copilului in mediul urban si . intr-o pozitie surda . 12 iunie – este Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor. Copiii lucreaza in industrie . aparent . prin reactie. copiii sunt nevoiti sa strabata kilometrii intregi pana la scoala. in realitate .semn al cresterii economice.De asemenea . pentru ca investiţia in instruire nu se regaseste in activitatea productiva. unele drumuri fac imposibil transportul cu masina. Cei care ies din ocupare pe piata forţei de munca sunt mai ales tineri intre 25 si 34 de ani. O cauza poate sa fie lipsa de atractivitate a salariilor din domeniile pentru care şcoala pregateste forţa de munca. Peste 150 milioane de copii muncesc in intreaga lume. mai ales.didactic in termenii datoriei prescrise de natura ocupatiei. agricultura. pe pozitii antitetice fata de institutie. a dus la desfiintarea unor scoli si la transferul copiilor ramasi la alte scoli mai mari din zone invecinate. chiar prin zone paduroase. obiectivata variabil in ipostaze spontane ori in forme cronice de rezistenta precum blazarea sau rezistenta . de gimnaziu si de studii superioare (15%). singura cale de acces fiind mersul pe jos. acasa. ci trec. 2Exploatarea copiilor prin munca : Saracia. dar in acelasi timp arata ca aceasta crestere economica nu se reflecta in marimea numarului de posturi ocupate. manifestata cu precadere in satele marginase. familiiile dezorganizate. conform I. rural. Doar 1% dintre posturile libere necesitau studii postliceale sau de maiştri. Ei nu intra in şomaj.din străinătate.sa se regăsească in activitati care scapă cuantificărilor sau sa fie activi pe alte pieţe ale forţei de munca. 1Raportul cerere –oferta pe piaţa muncii O ancheta realizata in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale arata ca cele mai multe posturi libere la finele anului 2004 au fost pentru absolventii scolii de arte si meserii(40%). absenta la ore este explicabila.000 de copii sunt exploatati prin munca numai in Romania. Sistemul de invatamant si de formare profesionala are astfel de pierdut. Elevii se situeza .scoala cere fara sa dea…’’ 5distantele mari de la domiciliu la scoala : Depopularea localitatilor rurale.In acest context. servicii favorizeaza răspândirea muncii .in categoria celor inactivi. dintre care 70.Educatia ca sarcina de serviciu nu poate produce decat efecte mediocre.Astfel. estimeaza Biroul International al Muncii(ILO). devin impracticabile la vremea inghetului si a zapezii.

ca mecanisme simple de a depasi starea de tensiune provocata de munca.Motivaţia invatarii si reuşita şcolara’’. De exemplu intentia de a acorda calificative scolilor in functie de performantele obtinute. aproape 2000 de copii au beneficiat in mod direct de asistenta. fara a se lua in considerare stadiul actual in care se afla invatamantul rural fata de cel urban ca si posibilitatile diferite pe care le ofera cele doua medii.nu stie sa-i seduca printr-o oferta greu de ignorat’’(Sorin Ivan).O solutie ar putea fi crearea de clase speciale si angajarea unui personal calificat in aceste probleme. Vedetele de televiziune constituie modele pentru 36. hrana. forme de sclavie sau diverse aranjamente de munca. copiii cu probleme sunt trimisi in scoli normale. manuale. inversarea scarii valorice la nivelul societatii romanesti . In tara noastră. incercandu-se integrarea acestora in colectiv si supunerea la acelasi regim scolar ca si copiii normali.3% dintre cei chestionati. care acoperă toate zonele geografice si economice ale tarii. Intr-un studiu publicat in 2004 de Weller se arata ca munca . in gospodarie sau munca neplatita au efecte negative asupra performantelor scolare. din cauza ca sunt epuizaţi de munca. alcoolul si drogurile. sprijin material etc.Scoala devine neinteresanta pentru tot mai multi dintre discipolii sai.5% .Eşantionul final îl reprezintă un număr de 2007 elevi ai unor scoli selectate din 17 judeţe. Următorii paşi pe care-i fac aceşti tineri.domestice . Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Ştefan Popovici. uniforme.familia obtine statutul de model pentru 16. consiliere. dar si de stresul vieţii lor sociale.. interministeriale pentru eficientizarea sistemelor de protectie sociala. dar si a parteneriatului educational . dotarile tehnice etc. Rezultatele studiului au fost adunate in lucrarea . 5. coordonata de DR.iar oamenii de afaceri . împreuna cu o serie de organizaţii neguvernamentale. precum fumatul. 4neimplicarea tuturor factorilor interesati in reducerea abs. cu sprijinul Biroului Internaţional al Muncii-Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor derulează in România proiecte care răspund fenomenului de exploatare sexuala si prin munca a copiilor. 3incoerenta unor masuri concertate . analfabetism.. Alaturi de absenteism si abandon scolar pot fi mentionate si alte consecinte ale exploatarii copilului care se resimt imediat sau pe termen lung :accidente.E releva care sunt segmentele sociale dominante din randul carora adolescentii ii recruteaza modelele..ascunsa’’ desfasurata de multi copii. Un sondaj de opinie realizat in randul elevilor de catre I.sportivii sunt modele pentru 13.6% . De mentionat este faptul ca in numai 4 ani de activitate. si abandonului scolar Un exemplu il poate constitui faptul ca in urma desfiintarii unor scoli cu regim special. boli grave. pentru ca nu descopera codul adaptarii la orizontul de asteptare al acestora . conform cercetătorilor sunt viciile.Copiii care lucreaza nu mai au timp sa-si facă temele pentru acasă si au tendinţa de a fugi de la ore pentru adormi.S.

incepand sa trateze scoala ca o pierdere de vreme si indepartandu-se treptat de latura spirituala. banii-20. faima.9%.4% . actori. Mirajul pseudo-vedetelor este accentuat si de mass-media care nu mai pun in evidenta si nu mai promoveaza competenta. care intrunesc 1.S.Castigurile banesti. care consacra supremaţia timpului neutru. cu problemele dificile pe care le ridica.sub pretextul lipsei de audienta cu emisiuni indoielnice.9%. inteligenta-16.reprezinta modele pentru11.. dansatoare.. jeep-urile constituie argumente ce-i determina pe tineri sa-si doreasca astfel de reusite . care cer multa pregatire . transformati peste noapte in vedete.8%.Absenta de la .Emisiunile de cultura. Copiii care inteleg educatia ca o obligaţie externa si coercitiva adera la un model existenţial empiric. personaje lipsite de vedetism. conforme cu aspiraţiile. scolii ii este tot mai greu sa faca fata acestui . altruismul. Baietii doresc sa devina fotbalisti.7%.Noile modele’’au dus in derizoriu meserii pana de curand cautate si respectate. mai ales prin unitatile de invatamant particulare. înfiripat din valori pragmatice si repere instabile. medic. profesori etc. moderatoare de show-uri tv. notorietatea-24.4%. cercetatori. Conform studiului I.000 lei.. schimbarea acestor optiuni pare a fi justificata.E. Modelele cele mai putin atractive sunt profesorii -7.2%. au fost inlocuite . in curând doar locul in care se obţin diplome.Statutul de personalitate incepe sa fie definit prin numarul aparitiilor televizate.Adevaratele valori. Posibilitatile simple de a obtine o diploma. competentele sociale si interpersonale –15. au diminuat interesul elevilor pentru invatatura. O astfel de optica se obiectiveaza printr-o serie de manifestari atipice pentru conduita canonica a educatiei.Atata timp cat olimpicii nationali sunt rasplatiti cu sume intre 350.3%. Autorii studiului semnalează pericolul ca şcoala sa reprezinte . Viata reala. Se remarca o schimbare evidenta in preferintele acestora pentru diferite profesii. sunt stresante si ofera o rasplata iluzorie. cantarete.9%. actor. credibilitatea si familia au întrunit procente variabile de 1-2. au fost inlocuite. al evoluţiei libere.000-900. ce exista printre sportivi. educaţia. In acest context.neconcordante culturii romanesti .cu niste anonimi..5% si oamenii de cultura.. iar fetele fotomodele. iar un fotbalist primeste pentru un meci din campionat intre 1000-2000 euro. vilele. de stiinta . ii determina pe elevi sa se orienteze spre acele meserii care nu-i solicita prea mult intelectual si de pe urma carora pot trage maxim de foloase. deseori confuze si anarhice ale eului. copiate dupa show-uri straine.2% din optiunile elevilor chestionati. bunătatea..miraj al vedetelor’’ ce se manifesta asupra elevilor. precum cele de : profesor. frumuseţe fizica-10.nebunie’’materiala ce a cuprins societatea romaneasca de care elevii devin tot mai constienti. elevii isi motiveaza alegerile unui anumit model in functie de : realizarea profesionala-30.Schimbarea optiunilor elevilor este explicabila prin aceasta.prin artificii de imagine.cu pseudocompetente. persoana de succes-9. cantareti. iar nu o motivaţie intrinseca pentru invatare.

Pregatirea temelor trece pe planul al doilea. Absenta unei balante echilibrate intre cei trei 8 (munca. Atata timp cat 99% din studentii romani vor proveni din mediul urban. avand in vedere faptul ca in mediul rural influenta scolii se termina odata cu programul. . actorii educationali-elevi si cadre didactice. multi copii sunt obligati sa ia parte la muncile grele ale campului sau gospodariei. daca invata dupa amiaza) si sa-si faca temele. frustrare.care primeste aici consiliere in diverse probleme medicale.O definitie simpla a timpului liber arata ca acesta reprezinta . marginalizare etc. trebuie sa se ia in calcul timpul liber al elevului.Astfel de centre constituie un sprijin pentru intreaga familie. familiale si sociale’’(Voiculescu/Tudor-. biologice. In acest sens poate fi explicata necesitatea deschiderii unor centre de zi in scoli.. nu se poate vorbi de egalitate de sanse in mediul educational autohton.sport.juridice. In acelasi sens. Aceste centre sunt preferate de majoritatea parintilor ocupati. epuizare.educatie ecologica.odihna si timp liber) are efecte negative nebanuite. se pot adauga ca alternative educationale oferta de activitati extrascolare ale actualelor Palate ale Copiilor.Oboseala acumulata isi spune cuvantul in randamentul slab al invatamantului rural.isi petrec o mare parte a timpului liber in zone de munca aducatoare de venituri suplimentare.dans.dincolo de constrangerile profesionale. unde elevii sa ramana dupa ore(sau sa vina din timp . recreative. sa manance la pranz. abandonul scolar. elevii si tinerii evita situatiile creative. Importanta si eficacitatea acestor centre creste. si pornind de la premisa ca educatia din scoala nu poate acoperi toate domeniile vietii in care exista nevoia si dreptul fiecarui individ de a se instrui . absenteism. totul sub supraveghere profesionista. sa participe la activitati educative.inainte.cursuri.. foarte bogata (cercuri de creatie literara.Managmentul timpului’’2004).Cel mai grav este cel de a irosi intregul beneficiu al timpului liber prin supradimensionarea efectelor de risc-oboseala. care prefera sa-si stie copiii in siguranta si hraniti pana la intoarcerea lor acasa.timp aflat la dispozitia individului si in care acesta poate decide ce sa faca .3 PROGRAME SI PROIECTE PENTRU PREVENIREA ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR Pentru a putea elimina o serie dintre cauzele ce determina absenteismul si ca o consecinta. indiferenta fata de rolul invatarii in ecuatia devenirii.Mai mult.educative. nu-si mai petrec timpul liber citind o carte sau construind un joc. Ajunsi in mediul familial. abandon care duc la randul lor la alte efecte negative :consum de alcool si tutun. 1. prezenta decorativa.teatru) dar din pacate accesibila doar unora.muzica desen. Copiii. mediocritatea sunt semne distincte ale dezinteresului.violenta.

Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate’’-program Phare finantat de Uniunea Europeana.Pentru atingerea scopurilor acestui program au fost calificati meditatori scolari care sa mearga in comunitatile rome si sa le informeze despre posibilitatea de a-si relua studiile. psihopedagogii organizeaza o multime de activitati instructive si recreative in timpul lor liber. ale credintei si familiei si confera calitate vietii individului. 2.Decembrie magic…cu prietenii tai (2003). Pentru copiii defavorizati.Alaturi de aceste oferte se inscriu si teatrele. care ofera reduceri substantiale pentru elevi. sunt copiii cu cerinte educative speciale. Una dintre oportunitatile oferite are in vedere si reducerea abandonului si absenteismului şcolar prin crearea unor spatii educative prietenoase si motivante.Se poate concluziona ca abandonul scolar al anumitor minoritari se . timpul liber este. Programul . Menţionez campaniile . trebuie ca familia si ei insisi sa se implice in gestionarea instructiva a timpului ramas dupa indeplinirea obligatiilor profesionale. multe ONG-uri si institutii ale societatii civile strang fonduri si organizeaza activitati artistice distractive.circul sau bibliotecile publice. cei cu handicap si cei aflati in casele de copii. Pentru specialisti. Printre cele mai importante programe si proiecte derulate la nivel de minister si inspectorate judetene se afla : 1.Aceste alternative insa sunt aproape inexistente in mediul rural.Dar acest program nu a reusit deocamdata sa scada nivelul analfabetismului in aceste comunitati. se desfasoara in perioada noiembrie 2003-decembrie 2009 si este susţinut de trei parteneri importanţi: Banca Mondiala-60 milioane dolari. cu ocazia sărbătorilor de iarna. .Decembrie magic…in şcoala ta’’(2004).. tabere si cadouri de sarbatori . datoreaza unei inadecvari institutionale.. opera.Proiectul pentru invatamantul rural ’’ Scopul programului îl constituie imbunatatirea accesului elevilor din mediul rural la un invatamant de calitate. se pare. excursii.. Programul multiculturalitatii se desfasoara. fundaţia Prada desfasoara . cu intenţia de a le oferi o luna de sărbătoare. prin întărirea legăturilor dintre comunitate si scoală.In cazul copiilor normali cu familie. . In mod paradoxal .Pentru acestia. care transforma valorile muncii. creuzetul noilor valori. iar institutiile societatii civile le ofera spectacole. care isi propune imbunatatirea accesului la o educatie de calitate cu focalizare pe minoritatea roma si pe elevii cu cerinte educative speciale.deoarece aceste activitati nu mai sunt gratuite. cei care beneficiaza din plin de activitati extrascolare. minutios organizate. in sens unidirectional. o resursa civilizatoare in etosul actiunii umane. diverse activitati si spectacole in instituţii de protecţia copilului .integrati in invatamantul de masa. in valoare totala de 91 milioane de dolari. cinematografele. in societatea postindustriala.De sase ani.. muzeele.. cuantificat prin rezultate superioare si rate de promovare mai bune.

îmbinând pregătirea in domeniul educaţiei de baza cu pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale.. iar durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev in parte.cursuri de zi.. asociat cu stimularea participării parintilor si elevilor rromi.. din motive sociale. Programul are o durata flexibila. printr-un model de dezvoltare şcolara. . 4.imbunatatirea” situaţiei copiilor rromi. copiii din invatamantul prescolar si invatamantul primar beneficiaza de corn si lapte gratuit.care trăiesc in condiţii de sărăcie in judeţele Calarasi . 6. dar si comunitatea locala. In acest fel se incearca atragerea copiilor spre scoala.se desfasoara in 15 judeţe . 7. intr-un anumit domeniu.. Proiectul isi propune . precum si pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale de nivel 1. astfel încât aceştia sa-si poată completa si finaliza educaţia de baza din cadrul invatamantului obligatoriu.Şanse egale’’ .Laptele si cornul’’ In cadrul acestui program..A doua şansa’’ se pot înscrie persoane cu vârste peste 14 ani care au absolvit ciclul primar.1 milion dolari. prin cursuri organizate saptamanal .A doua şansa’’. are ca obiectiv fundamental . principalii beneficiari fiind elevii. nu au finalizat invatamantul gimnazial. . ..Educaţia pentru informaţie in mediul rural defavorizat’’ este un proiect bilateral francoroman care se înscrie in programul de relansare a invatamantului rural menţionat mai sus . Se pot înscrie si persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare ciclului gimnazial. susţinerea sistemului educaţional . atât in domeniul educaţiei de baza. mai ales a celor ce nu frecventeaza scoala din motive sociale. .declanşat in 2001. in funcţie de competentele demonstrate.A doua sansa’’ Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu varsta de peste 14 ani care. In programul ..Telurile proiectului sunt egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii din mediul urban si deschiderea sistemului educativ romanesc spre spatiul european. pe fondul schimbării institutionale.diminuarea problemelor’’ legate de casatoria timpurie si graviditatea implicata. . 5... Şcolarizarea in acest program se desfasoara pe durata a patru ani. au abandonat pe parcurs si au depasit vârsta maxima legala pentru reinscrierea in invatamantul gimnazial .Acest proiect vizează remedierea a doua aspecte negative ale sistemului educativ romanesc.educatiei pentru informatie’’in scoli. Mijloace de acţiune: burse şcolare pentru fete.proiect organizat si finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Olandei (programul Matra) si Centrul Educaţia 2000+.Proiectul .Guvernul Romaniei-30 milioane dolari si comunitatile locale.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’este un proiect finanţat de UNICEF si pus in aplicare de Centrul Educaţia 2000+. cat si in cel al pregătirii profesionale . profesorii.Initiativa se refera la fetele de etnie roma intre 12 si 18 ani . prin : • • accesul scolilor la informatie si documentatie moderne . Constituirea Centrelor de Documentare si Informare(CDI)este rezultatul concret al punerii in practica a . 3. Ialomiţa si Buzău.. imbunatatirea nivelului de calificare a cadrelor didactice.

In urma acestui program peste 80.prietenoase”(friendly). 8.. având in vedere ca invatamantul obligatoriu este de 10 clase. formarea cadrelor didactice rrome si nerrome.Constanta) -susţinerea iniţierii de proiecte la nivel regional.si vizeaza 52 de scoli.363 de beneficiari ai acestui program. Motivaţia frecventării cursurilor a fost întărita deoarece la un număr de absente nemotivate. Fondurile se ridica la aproximativ un milion de euro. seminarii. adaptate populaţiei rrome. .Euro 200’’ In cadrul acestui program fiecare elev cu un venit sub 506. Pentru anul şcolar 2005-2006 au devenit beneficiari ai acestui program un număr de 27. educaţie incluziva. noi abordări in invatare.000 de liceeni au avut banii necesari pentru a-si continua studiile. stagii de formare reţea de monitori. scoli . Dezvoltarea formarii continue a personalului din invatamantul preuniversitar ‘’perioada 2005-2009 .250 ROL pe membru de familie va primi 200 de euro sub forma de bonuri valorice pentru a-si putea cumpăra un calculator. alocaţia era retrasa. De asemenea. 11.Bani de liceu’’. Îngrijorător este faptul ca au fost inregistrati un număr de 13. cei care nu beneficiază de bani pentru liceu nu beneficiază nici de întărirea motivaţionala a frecventării cursurilor.asigurarea de facilitaţi minime’’ perioada 2003-2009. care nu beneficiază de acest sprijin financiar.. cei din clasele IX –X. Strategia acestuia presupune: facilitarea schimbării organizaţionale in sensul creşterii nivelului de participare a comunitatii.cat si prin . In anul şcolar 2005-2006 s-au înregistrat 60. sunt obligaţi sa facă şcoala pe banii lor.indrumarea si monitorizarea derulării proiectelor pentru reducerea abandonului si absenteismului -eficientizarea parteneriatului educational cu comunitatea locala prin initierea si implementarea de proiecte -eficientizarea consilierii elevilor si a parintilor atât prin programe la nivel național. La aceasta suma elevul (părintele) trebuie sa adauge diferenţa..455 de elevi si studenţi cu un venit de zero lei /membru de familie. si desigur de un aparat financiar. materiale educaţionale pentru elevi si profesori.. Un neajuns este faptul ca acest program nu este destinat tuturor liceenilor.. promovarea implicării parintilor si a comunitatii in via ța şcolara. judeţean si de unitate şcolara in funcţie de particularitatile specifice zonei si contextului. ca factor crucial al succesului şcolar si social al copiilor si tinerilor romi. 9. subproiect in cadrul programului Phare (jud. In acest sens organigrama Inspectoratelor Şcolare Judeţene a fost structurata astfel încât sa asigure initierea. tabere multiculturale.. 10.. Proiectul este susţinut de un întreg aparat teoretic si administrativ: conferinţe naţionale.Programul de infrastructura rurala’’ prin care 36 de scoli din judeţul Constanta vor beneficia de .. fiind un fel de invatamant obligatoriu negratuit.In anul şcolar 2004-2005 Guvernul a decis sa acorde sprijin elevilor de liceu proveniţi din familii cu venituri insuficiente.570 elevi si studenţi. publicaţii..

85 % dintre tinerii fara scoala au nevoie de peste 24 de luni (2 ani) ca sa-si gaseasca un loc de munca. absenteismul. parafrazarea. Abandonul scolar : Nu este un fenomen izolat. probleme de disciplina.orientare.perseverenta . . intitulat . Astfel in structura personalitatii sale ar trebui identificate o serie de trasaturi : sensibilitatea si dragostea pentru copii . dar e si infecund.Centrele de Asistenta Psihopedagogica.energia . dintre tinerii cu studii superioare numai 6... neputinta de a tine pasul cu ceilalti.echilibrul afectiv . Notele proaste. fara scoala. Nu numai ca e greu sa reusesti intotdeauna. furnizarea de informaţii. reflectarea.6% au nevoie de peste 24 de creatoare . creeaza dificultati in evolutia ulterioara a tinerilor. ajunsi in fata responsabilitatilor familiale .Copii cu probleme comportamentale vor alege un mediu mai putin coercitiv decat scoala..’’ Esecul scolar poate fi corectat prin ceea ce se numeşte .capacitatea de comunicare . adresarea întrebărilor .Noica spunea ca toti te invata cum sa reusesti. Un alt program realizat in cadrul Scolii Superioare Comerciale N.mobilitatea . sociale. Aici se pot insusi sau aprofunda o serie de conduite deviante.MAI INTAI CARACTERUL’’.empatia . imposibilitatea de a se adapta rigorilor vietii de elev sunt premise ale abandonului scolar. tehnici de memorare.Dar o virtute mai mult mai mare si in orice caz mult mai utila decat tehnica de a reusi este de a sti ce sa faci cu nereusitele.întărirea eu-lui’’.capacitatea comportamentala . de povestire. de obicei cel al strazii. . Copiii care au suferit un esec trebuie invatati sa treaca peste el si sa mearga mai departe. Bucuresti . s-a constituit intr-un cadru al formarii profesionale din perspectiva educatiei morale: ofera tipuri de strategii de abordare a unei situatii problematice in functie de reactiile elevului care are o anumita problema de comportare. C.Kretzulescu. pentru atingerea acestui obiectiv este necesara realizarea unui profil psihologic al profesorului de consiliere.Cateva date in acest sens se dovedesc elocvente : 28. 1. observarea.Celor care au facut numai clase primare le este necesara aceeasi durata in proportie de 76%. scoala putina.4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante 1. ce pun elevul in situatii dificile de invatare . sumarizarea. In general. Abilitatile de baza in consiliere sunt următoarele: ascultarea activa. exemple de modalitati eficiente de comunicare. adică refacerea imaginii de sine si a respectului de sine.6 % dintre somerii inregistrati sunt tineri cu varsta sub 35 de ani.Esecul repetat devine principala sursa a erodarii si instalarii sentimentului de neajutorare.initierea de activitati scolare menite sa contribuie la reducerea absenteismului si abandonului scolar . 2.capacitatea de anticipare si cunoastere a elevilor . Prin comparatie . ci rezultatul unui proces declansat cu mult timp in urma. oferirea feed-back-ului.Esecul scolar : absenta repetata de la cursuri duce la o acumulare de lacune. intrerupta .

mai ales ca dependenta anulează voinţa.licee si grupuri scolare :. 6.cu participarea directa a Agentiei Nationale Antidrog.in cazul categoriei de persoane cu studii superioare. iar printre ele se număra si consumul de droguri. Pe de alta parte.Nu exista o lege clara care sa exprime fara echivoc ca sunt pedepsiti adulţii care încurajează tinerii si mai cu seama minorii spre comportament deviant sau chiar delicventa.. lipsa unui loc de munca nu poate avea ca efect decat saracia. Fuga de la scoala are diferite cauze . a Confederatiei Nationale a femeilor din Romania si a ISMB.clase fara fumat’’ sau .Cunoaste si decide ‘’si . adeseori . iar rata saraciei extreme este de 1%. dar exista cazuri îngrijorătoare de copii cu vârste foarte scăzute . Pentru a preveni aceste vicii s-au realizat o serie de campanii de genul . avand ca tema vanzarea catre minori a alcoolului si tutunului.ce se regasesc in atitudinea elevului fata de scoala si de anumiti factori scolari. Pentru a fuma nu trebuie neaparat sa parasesti incinta scolii. 4.In fiecare școala exista un loc special. Inca din anul 2002. 3.29%.copiii fac ce vad’’. odată intrat in reţeaua densa a consumurilor de droguri. Astfel . Saracia extrema are rata cea mai ridicata –25%intre oamenii care au terminat doar clasele primare.Consum de alcool si tutun .. .o alta tentatie a timpului liber școlar. Federatia Internationala a Comunitatilor Educative(FICE)-Romania. in care elevii fumatori pot sa-si exercita acest viciu. in timp ce consumul de droguri pune elevul in imposibilitatea frecventării cursurilor si chiar abandon şcolar. Oficiul National pentru Protectia Consumatorului nu face controale agentilor economici.Centrul de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri ‘’. Tanarul .rata saraciei este de numai 4.Recurgand din nou la comparatii.luni pentru gasirea unui loc de munca.Ca o consecinta.Fuga de la scoala :Este un comportament deviant. absenteismul scolar determina abandonul scolar.de obicei toaleta scolii.ingreuneaza gasirea unui loc de munca.. rezultat al lipsei de monitorizare a activitatii copilului de catre parinti si a atitudinii permisive a profesorului. dependenţi de droguri. Se poate afirma aici prezenta unui lant cauzal .Toxicomania Timpul liber nascut in urma nefrecventarii cursurilor necesita o alta intrebuintare. Se creează un cerc vicios. Rata saraciei afecteaza in proportie de 50. Un studiu realizat de ANA -Prelevanta consumului de droguri in România-arata ca cei mai expuşi pericolului consumului de droguri sunt tinerii intre 15 si 24 de ani. De aceea nu trebuie sa ne surprindă considerarea violentei atât cauza cat si efect pentru absenteismul şcolar.cu prioritate in colegii .. cu greu poate ieşi. 5. care.5 % persoanele fara studii sau absolvente numai de ciclu primar.Violenta Intre absenteismul scolar si violenta exista o strânsa relaţie de intercondiţionare. deruleaza in sectorul 2 al capitalei doua programe antidrog. Este suficient sa iesi in pauza sau sa-ti prelungesti pauza daca nu ai chef de ore . al cărui capăt nu poate fi identificat: absenteismul poate duce la consum de droguri.Tentatiile sunt nenumărate. ce se perpetueaza si la nivelul descendentilor.

ii remarcam pe cei care produc violenta. Schimbând perspectiva ..Sau . pentru anii școlari 2002-2003 .Marginalizare si distantare culturala si sociala. esecul scolar. una din cauzele violentei in scoală este mediul de provenienţa al copilului: educaţia care ii este data acasă.studiile facute de experti in politici educationale ai Comunitatii Europene evidenteaza faptul ca analfabetismul. presedinte FICE. In urma analizei documentelor școlare .Privind fenomenul violentei din perspectiva victimelor sale din scoli. ci ca nişte fenomene interdependente ce trebuie stopate.1 EVOLUTIA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR IN JUDEŢ Studiul de fata are ca subiect absenteismul şcolar în judeţul Bistriţa-Năsăud . iar educatia constituie condiţia indispensabila a integrării si participării tinerilor la viata comunitatii. In condiţiile in care educaţia este singura şansa pentru realizarea socio-profesionala. la nivelul ciclului gimnazial.altfel spus : . au fost consultate documentele școlare (cataloagele). Romania) 7. condiţiile in care traieste împreuna cu familia. Violenta este un răspuns al celor saraci la adresa societatii . Pentru a putea oferi o imagine de ansamblu asupra situației frecventei in judeţ si pentru a putea reprezenta grafic evoluția absenteismului la nivel judeţean. trebuie sa-i apropiem de scoala’’(Toma Mares. CAPITOLUL II 2. Potrivit directorului FICE România. absenteismul si abandonul şcolar nu trebuie privite sub aspect procentual. nivelul de pregătire al parintilor sau chiar violenta in familie.de aceea pentru a duce la scaderea agresiunilor si actelor violente este necesara frecventarea scolii si intregirea educatiei.2003-2004 si 2004-2005 s-a obținut următoarea situație . saracia sunt principalele mecanisme care genereaza fenomenul excluderii sociale.Ca sa indepartam copiii de violenta. putem intelege de ce violenta poate fi o cauza a absenteismului şcolar.

având in vedere ca in anul şcolar 2003-2004 rata abandonului şcolar la nivel naţional.2 5 4. Aceste fluctuaţii pot fi reprezentate grafic astfel: Evolutia abandonului scola r in pe rioada 2002-2 005 7 6 6.09 Rata abandonului scolar 3 2 1 0 2002-2003 2003-2004 2004-2005 Figura 2. pentru invatamantul gimnazial.Se pot observa fluctuatiile pe care le inregistreaza abandonul şcolar : după o creştere destul de importanta in anul şcolar 2003-2004. situaţia începe sa se redreseze.Evolutia absentelor in perioada 2002 18000 -2005 16000 15310 14000 12731 12000 13088 10000 To ta l nr.1-Evolutia absentelor in perioada 2002-2005 In ceea ce priveste abandonul scolar situatia este putin diferita. Rata abandonului şcolar la nivel local continua sa ramana destul de ridicata.39 4 4.a bse nte 8000 6000 4000 2000 0 2002 -2003 2003 -2004 2004 -2005 Figura 2.7 %. avea o valoare de 1.2-Evolutia abandonului şcolar in perioada 2002-2005 .

Evolutia absentelor pe clase.1290. Fiind vorba .a se înregistrează cele mai multe absente –2191. an scolar 2006-2007. Succesul şcolar in clasa a V-a depinde foarte mult de dirigintele pe care il va avea copilul .3.0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2. de începerea ciclului gimnazial este normal ca mulţi copiii sa întâmpine greutati de adaptare sau sa fie nehotarati in continuarea studiilor. iar la clasa a VI-a valorile sunt cele mai mici . in clasa a V-a . de capacitatile elevului de adaptare . Explicaţia acestor fluctuaţii se afla in faptul ca riscul de abandon şcolar este mai mare la început de ciclu şcolar. semestrul I Se observa ca la nivelul clasei a V. .

la nivelul clasei a VIII-a .sem I Pentru a determina sensul evoluţiei absenteismului in acest an. 0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2. tocmai datorita finalitatii ciclului gimnazial. Procentual. valorile nu sunt prea indepartate.4 –Distribuția absentelor pe clase . singura exceptie facand-o clasa a V-a.a.an scolar 2007/2008. nivelul este ceva mai scazut decat in clasa a VII.In acelasi sens . s-a recurs la o comparaţie a datelor .

12 27. respectiv 2007-2008 Din nou . evolutia comparativa poate fi reprezentata astfel: . Anii Clasa a V a Clasa a VI a Clasa a VII a Clasa a VIII a Media totala 2004-2005 9. care pare a fi crescator.87 23. datele brute ne indica sensul evolutiei absenteismului.97 11.74 Tabelul 2. comparativ Grafic .66 17. Un tabel ce va asocia numarul absentelor cu numarul de elevi pe fiecare nivel de varsta.5 Numarul mediu de absente pe nivele si ani scolari. mai exact din semestrul I. la fiecare nivel de varsta.42 23. Este adevărat ca in acest semestru s-au inregistrat mai multe absente decât in semestrul analog din anul 20042005 .61 16.sem I An scolar 2006-2007.48 27. cu datele corespunzătoare din anul anterior (20062007) 2006-2007 Clasa a V a SEM I 838 2007-2008 SEM I 2191 1290 1979 1947 7407 Clasa aVI a 950 Clasa a VII 1814 a Clasa a VIII 1549 a Total absente 5151 Tabelul 2.4 Distributia comparativa a absentelor pe clase.40 2005-2006 24.86 27.din acest an (2007-2008 ). va arata daca aceasta evolutie crescătoare este si reala .

Absenteismul scolar este un rezultat al scaderii importantei scolii in sistemul de valori al individului 2.Care este relatia intre profilul profesorului si frecventarea cursurilor ? 4.Programul scolar incarcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoala 3. direct interesați de scaderea acestui fenomen.Care este relatia intre programul scolar si atitudinea elevului fata de scoala ? 3.2 MOTIVAREA STUDIULUI In urma analizei evolutiei absenteismului la nivel local. respectiv a cadrelor didactice direct implicate.elev) ? 2.61 23.Profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventarii cursurilor 4.87 9. cat si din perspectiva profesorilor.anii scolari 2004/2005 si 2005/2006 30 27.elevii. Rezultatele studiului vor oferi o modalitate științifica si rationala de a construi si implementa o strategie prin care sa se urmărească diminuarea amplorii acestui fenomen negativ si a efectelor indezirabile ale acestuia. s-a concluzionat ca acesta este in continua crestere.12 nr.66 27. mediu de absente pe nivele 15 2004/2005 SI 2005/2006 SI 11. OBIECTIVE : .42 25 20 16.5-Dinamica absentelor in perioada 2004-2006.97 10 5 0 Cls a V a Cls a VI a Cls a VII a Cls a VIII a Figura 2.Rata absenteismului este mai mare in cazul elevilor de etnie roma.Dinamica absentelor in S em I.86 27. Intentia studiului este de a identifica adevaratele cauze ale unui astfel de comportament din perspectiva actorilor sai. SCOP :Analiza reprezentarii absenteismului de catre elevii de varsta 10-14 ani.48 24. INTREBARI de cercetare: 1.cu referire la semestrul I 2.Ce loc ocupa scoala in sistemul de valori al individului(profesor.In ce masura apartenenta la etnia roma favorizeaza absenteismul scolar ? IPOTEZE : 1. ca de altfel in majoritatea scolilor din tara.

2.Identificarea rolului scolii din perspectiva elevilor/a profesorilor 2.Determinarea relației dintre apartenenta la etnia roma si frecventa școlara 2.Aprecierea programului si regulamentului scolar 3. format din 14 întrebări (8 închise si 7 deschise). starea sociala si diferitele riscuri la care ar putea fi expu și elevii clasei : risc de absenteism si abandon școlar.2008 având ca subiecţi 250 de elevi din ciclul gimnazial. risc de abuz emoțional. .10.1. componenta etnica .un scop cantitativ : obținerea unor informații legate de structura clasei. majoritatea fiind întrebări de opinie . fiind insa si întrebări ce vizează opinia elevilor . un chestionar pentru elevi .Determinarea gradului in care absenteismul influențează actul invatarii si rezultatele scolare 4. risc de abuz fizic.2008 . axate in mare parte pe culegerea de informaţii concrete . format din 25 de întrebări ( 20 închise si 5 deschise). Studiul s-a centrat pe următorii indicatori . care se regăsesc in formularea întrebărilor pentru chestionar: -rolul scolii in viata elevului/profesorului -traseul de cariera -regulamentul scolar -programul scolar -surse de invatare -cauzele absenteismului -motivarea absentelor -modalitati alternative de petrecere a timpului scolar -consecintele absentelor -atitudini si roluri educative -profiluri de profesori In completarea datelor obţinute prin chestionar s-a apelat la documentele școlare si o serie de tabele completate de diriginții claselor V –VIII. Aceasta a avut un dublu scop : 1.31. risc de abandon familial. Datele au fost culese pe baza a doua chestionare : 1.un chestionar pentru profesori si diriginti.09. risc de instituționalizare.3 INSTRUMENTUL DE LUCRU Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate in perioada 20.Identificarea cauzelor absenteismului 5. Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distributiilor de frecventa.Precizarea modalităților de petrecere a timpului școlar 6.

in timp ce profesorii afirma cu convingere ca programul scolar este incarcat si foarte incarcat. Nici unul din cei chestionati nu are probleme cu organizarea timpului. Cea de-a doua ipoteza afirma ca programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoală. un procent destul de ridicat . Orientarea spre cursurile liceale ale unui procent ridicat dintre elevi.Pentru elevi şcoala este un loc unde invata (48%). respectiv 26 % incarcat.4 REZULTATELE CERCETARII Absenteismul școlar este un fenomen negativ ce se înregistrează la nivelul fiecărei şcoli şi care este perceput ca atare de majoritatea elevilor (53%). iar numai 28% considera ca acesta este foarte incarcat. Din pacate. cale de reuşita in viata(42%). prioritar. Faptul ca programul scolar este considerat rezonabil de aproape jumatate dintre elevii chestionati isi poate avea explicatia in buna organizare a timpului.risc de neintegrare sociala. un loc de munca (65%).De asemenea si procentul de 10% care considera scoala neimportanta este semnificativ. ceva neimportant (10%).un scop calitativ : verificarea gradului de cunoaștere de către diriginți a propriei clase. 2. 44% bine. Astfel 55 % isi organizeaza timpul foarte bine. raportandu-se la propriul lor program scolar . note mici –5% si chiar corigenta-5%. Un raspuns il putem gasi analizand variantele oferite de elevi si profesori legate de principala sursa . Este foarte interesant de aflat de ce parerile elevilor legate de programul scolar sunt atat de variate. In continuare datele vor fi prezentate in funcţie de ipotezele propuse in aceasta cercetare. a doua familie (21%).Exista insa si o parte care asociază absenteismul cu libertatea –5% . in vreme ce un procent de 1% nu stiu cum isi organizeaza timpul. respectiv a viziunii pe care o are despre aceasta. prin raportare la activitatea lor in scoală. În urma anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate :Profesorii considera ca programul scolar al elevilor este foarte incarcat (50%) si incarcat(50%). 21% doresc sa-si caute un loc de munca .Se observa ca atât profesorii cat si elevii au definit şcoala . denota faptul ca acestia constientizeaza in mare parte importanta scolii in devenirea personala . Deşi 38% nu au definit absenteismul din punctul lor de vedere . se orienteaza spre integrarea rapida pe piata muncii pentru obtinerea unui venit .din punctul de vedere al profesorilor . O prima ipoteza a cercetării leagă absenteismul şcolar de scăderea importantei scolii in sistemul de valori al individului. 2. Şcoala reprezintă . in vreme ce 6% sunt nedecişi. ca acesta este optim-rezonabil (41%). in mare parte. ea ocupand un loc important in sistemul valoric al elevilor. obişnuinta. In acest timp elevii. imposibilitatea ajungerii la liceu –6%.2% si lipsa prezentei la ore plictisitoare-2%. investiţia de o viata(14 %). 37% înțeleg prin absenteism pierderea unor lecţii importante . După terminarea clasei a VIII-a 73% si-au propus sa urmeze un liceu. considera . unii chiar lejer(5%).

lecţia profesorului(22%) si manualul (16 %).Astfel profesorii pretind ca principala sursa de invatare manualul (50%). la prieteni (12%). respectiv 1%. profesorii. munca in agricultura(10%).de invatare. ci din punctul de vedere al utilitatii lor . in vreme ce restul isi petrec timpul cu prietenii (49%) . 2. rezolvarea unor probleme (7%).in baza principiului dezirabilităţii sociale.Nu toate aceste activitati se desfasoara pe cont propriu . deşi acesta este sursa principala indicata de profesor. In lumina celor prezentate se poate afirma ca nu programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevilor fata de scoală. convinşi ca programul şcolar este extrem de încărcat.. Profesorii sunt si ei de acord ca invatatul si rezultatele şcolare sunt influenţate de absente. unde alte surse ca internetul sau bibliografia . fumatul(10%). caietul de notite (25%) si lecţia susţinuta in clasa (25%). decat sa se plimbe sau sa stea in localuri. unii mai mult de 50 de ori. In aceste locuri. la magazine (2%). In ciuda acestui lucru continua sa lipsească de la ore. doar 9%. Elevii se axează in invatare pe caietul de notiţe (58%). copiii considera ca este mai putin condamnabil faptul ca pleaca de la ore si stau acasa. Celelalte surse de invatare sunt neglijate. scad standardele de performanta. in parte si din cauza ca profesorii nici nu le solicita. Analizând datele se poate explica de ce elevii considera ca programul şcolar este relativ lejer : in primul rând invata doar strictul necesar (caietul de notiţe). la manual pentru completarea si sistematizarea cunostintelor. in bar/cofetărie (7%). procent ce indica un grad de distorsionare a răspunsurilor. Se remarca procentul mare de elevi (65%) care au răspuns ca pleacă acasă atunci când absentează. ele înregistrează procente minimale de 3 %. principalele activitati sunt: plimbarea (27%). iar o parte din informaţii le reţin din clasa (lecţia profesorului). Locurile cele mai frecvente in care isi petrec timpul când pleacă de la ore .Astfel ca putini apelează. Elevii sunt con știenți de faptul ca absentele le influențează atât invatatul –in foarte mare măsura (58%) si in mare măsura(15%). având probabil doua cauze principale: 1.uitând’’ sa apeleze la alte activitati complementare. selectând din programa şcolara informaţiile considerate mai importante si . vizionarea de programe v (7%) sau citirea unor reviste (2%). cat si rezultatele şcolare in foarte mare măsura (59%) si in mare măsura (26%). Cunostintele nu sunt neapărat multe din punctul de vedere al posibilitatii elevilor de a le asimila. ci mai degrabă programul şcolar neadecvat cerinţelor actuale. In al doilea rând . jocul pe calculator(27%). din păcate .in urma răspunsurilor oferite de ei sunt: acasă (65%). analiza raspunsurilor profesorilor la aceleasi intrebari indica un nou loc in care elevii isi petrec orele si anume internetul –cafe din apropierea scolii (18%). respectiv al preocupărilor actuale.Nimic despre suplimentara. pe strada (14%). discuţii cu prietenii (10%).familia (31%) sau colegii (11%).Cat despre bibliografie si Internet .dorinta de a nu deconspira unul din locurile importante in care isi petrec timpul.

la magazine(6%).Comparand cu raspunsurile oferite de profesori . acasa (26%).se joaca pe net(32%) . respectiv doar unele aspecte (36%).7% -munca in agricultura-7% -dispensar-4% . fumeaza etc. In acest timp profesorii afirma ca isi umplu timpul cu inutilitati (36%). deoarece cadrele didactice arata ca parintii cunosc doar in mare parte (64%) situatia frecventei scolare a copiilor lor. la prieteni (9%).se poate conchide ca elevii au exagerat in afirmatii . Elevii afirma ca parintii cunosc situatia freventei lor scolare in totalitate (60%). in mare parte(27%). Astfel se explica si procentul ridicat de elevi ce declara ca principala activitate este jocul pe calculator. Alte locuri in care profesorii spun ca isi petrec elevii timpul sunt pe strada (32%). A treia ipoteza acestei cercetări stipulează ca profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventării cursurilor. in bar/cofetarie (9%). Se pare ca acest joc nu se desfasoara neaparat la calculatorul personal. Cauzele principale ale absenteismului şcolar semnalate de elevi sunt: -mă plictisesc-25% -evit luarea unei note mici-18% -nu-mi place profesorul –13% -nu mă interesează materia-13% -particip la alte activitati –13% -nu inteleg ce mi se preda. Desigur ca profesorii au putut sa aleaga variantele de mijloc din dorinta de a sublinia dezinteresul parintilor fata de activitatea copiilor. ceea ce duce la o serie de intrebari legate de responsabilitatea si interesul parintilor .elevii se joaca pe calculator. isi ajuta parintii(25%) sau se plimba pe strada(7%). a scopurilor si standardelor pe care si le-au stabilit in cresterea si educatia copiilor.

plictiseala (5%). trebuie totuşi luate in seama si reconsiderata conduita didactica si revizuite strategiile didactice . Stilul rutinier este mai greu de abandonat. opoziţiei specifice vârstei .materie 13% profilul profesorului neintelegerea lectiei evitarea notelor mici plictiseala participarea la alte activitati 7% munca dispensar 18% 25% Figura 2. Toate acestea presupun un efort considerabil .de aceea unele cadre sunt mai puţin dispuse sa se schimbe. reconsiderarea si readaptarea stilului didactic adoptat . dezvoltare economica si sociala. evitarea luării unei note mici (9%) . In acest scop se solicita o mai mare atenţie acordata metodelor utilizate de către profesor. pentru profesori aceasta este lipsa de motivaţie (36%) .C auzele absenteism ului scolar din perspectiva elevilor 7% 13% 4% 13% dezinteres pt. Pe locul secund se afla evitarea luării unei note mici (18%). Principala cauza este plictiseala (25%). calitatea de dascăl presupune o continua perfecţionare . cunoaşterea celor mai noi metode .6 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva elevilor După cum se poate observa cele mai multe cauze au legătura directa cu profilul profesorului. Din păcate (din fericire?!). faptul ca lecţia propriu zisa nu suscita interesul elevului. nivel de vârsta. Daca in cazul elevilor principala cauza a absentelor este plictiseala (25%). Alte cauze sunt acceptarea non-valorilor (27%). problematizarea. Deşi profesorii menționează ca utilizează metode activ-participative ca brainstormingul.in funcţie de clasa. profilul profesorului (9%). acestea se pare ca raman la rangul de intenţie.munca in gospodărie (14%). . Deşi unele cauze invocate pot fi manifestări ale teribilismului.

apropierea faţă de ei . Pentru aceasta s-a întocmit un tabel de contingenţa având ca baza datele din tabele completate de diriginţii claselor referitor la etnia elevilor si la distribuţia acesteia in cadrul copiilor cu frecventa şcolara scăzuta. sa nu strige .20% .4% . corectitudine.predare-invatare-evaluare”. sa discute cu ei si pe alte teme decât cele referitoare la lecţia propriu zisa. Relaţia profesor –elev n-ar trebui sa consiste numai in . conştiinciozitate.7 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva profesorilor Trăsăturile pe care profesorii consideră ca elevii le apreciază in mod deosebit la ei sunt: . intelegere. lăsând pe un plan secund ceea ce elevii asteapta mai mult de la un profesor: comunicativitatea .. Copiii asteapta din partea profesorului sa predea bine. simţul umorului. profesorii punând insa un mai mare accent pe latura profesionala.toleranta . ci si formatorul zilnic al elevului. Asta pentru ca profesorul nu este numai instructor. colaborare.4% Din răspunsurile elevilor. schimb de experienţa. colaborarea .28% . O ultima ipoteza a lucrării de fata afirma ca rata absenteismului este direct proporţionala cu apartenenţa la etnia roma.corectitudinea .28% . Este important de menţionat ca etnia elevilor a fost completata pe baza conceptului de heteroidentificare . Comparând răspunsurile se poate observa o suprapunere parţiala intre calitati. sa-i ajute in unele probleme.conştiinciozitatea -16% .sa noteze corect. educaţie.notele mari pe care le dau .buna pregătire profesionala . profilul dezirabil al profesorului ar conţine următoarele calitati: comunicare. mergând pe ideea ca felul in care este considerat cineva de către . ci sa se pună accent pe colaborare. sa treacă toate absentele.ca u z ele a b s en te is m u lu is co la rd in p e rsp ec tiv ap ro fes o rilo r 9 % 9 % 5 % 3 6 % lip s ad em o tiv a tie a c c e p ta re an o n -v a lo rilo r m u n c ain g o s p o d a rie e v ita re alu a r ii u n e in o tem ic i p ro filu lp ro fe s o ru lu i p lic tis e a la 1 4 % 2 7 % Figura 2. bun simt.

iar variabila dependenta este nivelul frecventei şcolare.62%) si cea romana 31. daca comunitatea considera pe cineva rrom/tigan.5% 20 / 47% 230(100%) 30/ 12. După cum se poate observa. ea va manifesta fata de el un tratament marcat adeseori de prejudecatile referitoare la rromi.loc unde invata’’.5% 23 /53% 53 (100%) 240 (100%) 43 (100% 283 (100%) Tabelul 2.isi umplu timpul cu inutilitati’’ sau se joaca pe calculator. internetul –cafe sau chiar acasă .comunitate determina un anumit comportament. cat si frecventele relative. copiii pleacă de la ore acasă sau pur si simplu pe strada. Variabila independenta este apartenenţa etnica. Nivelul frecventei şcolare Ridicat Scăzut Romana Roma Total 210 /87.ceea ce ne arata ca relaţia dintre cele doua variabile este statistic semnificativa.Perspectiva elevilor: Elevii vad şcoala ca un . aceasta având un efect de discriminare si marginalizare a indivizilor respectivi. am prezentat perspectiva profesorilor. valorile maxime se dispun pe diagonale . ei prefera sa plece de la şcoala in alte locuri mai plăcute lor ca strada .Perspectiva profesorilor: Considerând şcoala un loc de munca . In situaţia de fata.. respectiv a elevilor legate de tema abordata. Din etnicii rromi 29.38%. nu neapărat cu plăcere. Procentajul s-a calculat pe coloane pentru a arata influenta variabilei independente asupra variabilei dependente. Ei cred ca elevii pleacă de la şcoala din lipsa de motivaţie si din cauza ca accepta non-valorile. 1. Sintetizând cele doua perspective . unde prefera sa se joace pe calculator sau sa se plimbe in compania familiei sau a prietenilor.in vreme ce pe locul I se afla etnia maghiara cu 39. Concomitent cu ipotezele cercetării.65% . De aceea. 2. Aceste valori se înscriu in datele oferite de recesamantul din 2002 legate de pondere populaţiei cu studii gimnaziale in fiecare etnie. din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o nota mica. aceştia pun problema din perspectiva datoriei. unde .urmata de cea germana (39..6 –Nivelul frecventei şcolare in funcţie de apartenenţa etnica (N=250) In tabel au fost trecute atât frecventele absolute . Din cauza standardelor scăzute ale acestora .60% au studii gimnaziale . se ajunge la următoarele viziuni. După cum se poate observa cele doua perspective nu sunt dihotomice. diferenţa constând .

Nici o absenta nemotivata . absenteismul. Copiii cerşetori ai Rodnei sunt cunoscuţi de toţi cei din zona. după afirmaţiile cadrelor didactice. un procent important este cel al copiilor care absentează de la şcoala pentru a-si ajuta parintii in gospodărie . In fiecare zi. Ei sunt calatorii clandestini ai trenurilor ce leagă localitatea de celelalte sate. Elevii in cauza . De asemenea deloc neglijabila este plecarea parintilor in străinătate. de exemplu .5 MASURI pentru creşterea frecventei şcolare a elevilor Înainte de indicarea unor masuri care vizează înlăturarea cauzelor ce determina absenteismul şcolar este important de aratat ce s-a intreprins pana acum in acest scop la Scoala Generala ..a B. in calitate de diriginti si profesori .Florian Porcius’’. un număr de 77 de elevi au parinti plecaţi in străinătate. Aceasta are drept cauza principala sărăcia. insa acest lucru nu minimalizează celelalte aspecte. ajungând la distante de 50-60 km pentru a-si procura strictul necesar. de absente nemotivate) si prin omiterea trecerii absentelor sau prin motivarea ulterioara a acestora. Trebuie adăugat la cauze si faptul ca profesorii încurajează. suferă din punct de vedere afectiv (44 copii) si au tendinţa evidenta spre indisciplina si violenta (21).Pe locul doi se afla scaderea notei la purtare (28%) .cadrele chestionate au indicat ca principala masura discutiile cu parintii (41%). Se poate ghici in aceasta perspectiva si un alt vinovat.Procente mai scazute obtin observatia in fata clasei(3%) si cercetarea cauzelor(3%). nu le trezeşte un real interes pentru studiu. ce-i determina pe parinti sa-i trimită la cerşit. din totalul de 575 de absente pe semestrul I al acestui an şcolar. vizite la domiciliul elevului(9%). La nivelul localitatii Rodna . Acest lucru se realizează prin neaplicarea regulamentului şcolar(scăderea notei la purtare la un anumit nr. pentru anul şcolar 2005-2006 . tot atâtea sunt motivate. sunt predispuşi riscului şcolar si social (15 copiii).procentele se distribuie astfel : .∗ 1. Desigur ca am prezentat aceste doua viziuni prin însumarea valorilor dominante. după cum am arătat mai sus. Orizontul şcolar al acestor copiii se limitează de cele mai multe ori la ciclul gimnazial sau in cel mai bun caz la o şcoala de arte si meserii. La clasa a VIII.părintele.Grafic . Daca elevii isi motivează absenta prin faptul ca şcoala . Acest aspect este foarte des întâlnit in mediul rural. urmata de discutii cu elevul(16%). indiferent de anotimp. copii de vârsta şcolara si preşcolara pot fi intalniti pe străzile Rodnei. unde membrii familiei sunt mobilizaţi pentru obţinerea unor surse de subzistenta. De exemplu. si implicit profesorii. voluntar sau nu.in asumarea responsabilitatii acestui comportament. Alături de aceştia se înscriu si copiii de etnie rroma care . au o slaba frecventa şcolara. profesorii pun accentul pe superficialitatea elevilor si lipsa acestora de motivaţie si mobilizare in asumarea sarcinilor şcolare. cerşind bani sau mâncare.Astfel .

Numai un procent de 3% dintre profesori a indicat ca masura pentru prevenirea absenteismului cunoasterea cauzelor absenteismului. desi cunosc masurile ce ar trebui luate in astfel de cazuri (scaderea notei la purtare este prevazuta in regulamentul scolar). cunoasterea situatiei lui familiale si mai ales a problemelor care il preocupa. 2.Respectarea consecventa a regulilor.Revizuirea atitudinii profesorilor .Aceste cauze nu pot fi determinate decat printr-o atenta observare a conduitei elevului. toti elevii chestionati au avut anul trecut media 10 la purtare. pentru perspectivele lor. Pentru a putea ajuta elevul sa frecventeze mai intens scoala. Scoala trebuie sa convinga parintii sa se implice in viata scolara a copiilor lor. nu le aplica.Daca acest lucru se face in ideea de a ajuta elevul .Cunoasterea si respectarea regulamentului scolar de catre profesori . prelucrarea acestuia si elevilor. a tinutei si in primul rand initierea unei mai mari comunicari cu elevul. Iar mai ales acestea din urma nu pot fi aflate decat printr-o comunicare sincera . desi scaderea notei la purtare se afla pe locul doi in topul masurilor luate de profesor .7-Masuri luate in cazul elevilor cu absente Analizand aceste masuri se remarca faptul ca . este foarte important ca profesorul sa cunoasca cauzele care il determina pe elev sa lipseasca de la ore. rezultatul nu este cel scontat.M a s u r i lu a teinc a z u le le v ilo rc ua b s e n t e 3 % 1 6 % 9 % 3 % 4 1 % d is c u tii c up a r in tii s c a d e r e an o t e i lap u r ta r e d is c u tii c ue le v u l o b s e rv a tieinfa tac la s e i v iz itelad o m ic iliu c e r c e ta re ac a u z e lo r 2 8 % Figura 2. sa se implice in alegerile pe care acestia le fac. 3. sa-i ajute sa inteleaga implicatiile actelor si deciziilor lor. Acest lucru este un indicator al faptului ca profesorii . sa manifeste interes pentru situatia lor scolara.In acest sens este indicata stabilirea unui parteneriat scoalafamilie . ca rezultat al apropierii profesor-elev.Intensificarea comunicarii cu parintii . motivarea fara discernamant a absentelor si neaplicarea regulamentului incurajand elevul sa absenteze in continuare.Ca urmare se recomanda : 1. Acest parteneriat trebuie sa constientizeze si profesorii de responsabilitatea pe care o au in educatia copiilor si sa-i incurajezeze sa aprofundeze .

precum si cultivarea interesului si a motivaţiei pentru învățare. Profesorului ii revine sarcina de a ajuta elevul sa-si formeze strategii eficiente de învățare. la capacitatea de efort. oferirea de note necorespunzatoare. care nu implica activ elevul si nu leagă cunostintele predate de actualitate si de experienţa concreta a elevilor nu face decât sa îndepărteze elevul de realitatea şcolara. Evident . Utilizarea cu moderație a observației in fata clasei . Faptul ca nici un profesor nu a putut afirma ca parintii cunosc in totalitate situatia frecventei școlare a copiilor este un indicator al gradului comunicării diriginte –familie. mai ales. subiective creeaza frustrari in randul elevilor si priveaza profesorii de respectul cuvenit. Sa se ocupe de motivarea lor. De aceea cei care isi doresc note mari vor aprecia mai mult profesorii care ii supraevaluează si care ii iartă când nu s-au pregătit suficient. traversează criza . pe langa o solida pregatire de specialitate. 2Particularitățile elevilor cu probleme Profesorii trebuie sa trateze diferentiat si individualizat elevii cu probleme legate de frecventa școlara si cu risc de abandon.ar trebui instalata obiectivitatea.. Oricum. potrivit lui E. Pentru evitarea acestor lucruri .Numai după ce dirigintele s-a informat asupra cauzelor care l-au determinat pe elev sa lipsească .marii copilării’’ sau criza școlarității . nu are capacitate de gândire critica(se afla in stadiul piagetian al operaţiilor concrete). se poate recurge la o astfel de metoda . adaptarea sarcinilor de invatare la ritmul lor intelectual. Comunicarea cu aceștia este esențiala. Alte masuri care ar trebui luate se refera la : 1Stilul de predare si evaluare Organizarea orei de curs intr-un mod neatractiv . deoarece elevii trebuie sa accepte standardele de performanta promovate. notarea ritmica.Vina’’ este a ambelor parti : dirigintele care nu a încercat suficient sa cunoască si sa prezinte situația reala părintelui. datorita particularită ților de dezvoltare ale varstei sale . organizare a studiului. Trebuie conștientizat faptul ca admiterea la un nivel superior de invatamant se face in funcție de notele obținute la examenul de capacitate si de media din anii de gimnaziu. a incercat sa discute cu el si cu părin ții in particular.Ericson. . Astfel se sporește încrederea elevului in propriile posibilitati.in acest sens sunt necesare din partea profesorului serioase cunoștințe psihopedagogice. știut fiind ca informarea părinților referitor la frecventa școlara intra in atributiile dirigintelui . pe de alta parte. 3Particularitățile de vârsta ale copiilor Trebuie sa se tina cont de faptul ca.relatiile de colaborare pe care le au cu parintii . ce include si prezenta la ora. profesorul trebuie sa de-a dovada de diplomatie si sa nu puna elevul intr-o situatie umilitoare.sa fie capabili sa se autoevalueze si sa-si fixeze obiective pe care sa le poată atinge. De asemenea evaluarea inadecvata. 4. iar orice mic progres înregistrat trebuie laudat si recompensat. respectiv părintele dezinteresat.. școlarul mic. daca se considera necesar.

Ei trebuie responsabilizați . făcând imposibila atragerea acestor fonduri. majoritatea rromilor se declara români . 7Învăţământul preşcolar Se recomanda acordarea unei atenții sporite învăţământului preșcolar. conștienți fiind ca de natura acestor raporturi depinde viitoarea atitudine a elevului.mai ales inferioritate intelectuala . 4Particularitatile etnice După cum am subliniat in prezentarea rezultatelor. Aceste constrângeri duc la formarea unor obiceiuri şi tendin țe interne care nu mai necesita constrângere. dar si a studiului. Înainte de aceasta insa este necesar un alt demers :convingerea părinţilor ce aparțin acestei etnii să-si declare apartenenta etnică. Așa cum Durkheim arata . ei arătând că dacă ar fi profesori ar trece absentele întotdeauna . De aceea sunt necesare o serie de masuri speciale pentru copiii rromi.competitivitate.mici(6-11 ani). absenteismul școlar este dependent şi de apartenenta la etnia rroma. Statisticile arata ca . 6Responsabilitățile rolului de elev Elevii trebuie conștientizați asupra amplorii şi consecințelor negative ale absenteismului școlar. s-ar comporta cu elevii in func ție de cum merită .respectiv la ieșirea din acest interval aproximativ de vârsta. care să îmbine factorul educativ cu cel recreativ. de genul leneş .creșterea copiilor înseamnă o constrângere continua a acestora încă din primele zile de viaţă. De asemenea ar trebui sa li se sugereze diferite alternative de ocupare a timpului liber .De aceea invatatorii trebuie sa acorde o mare aten ție raporturilor cu elevii. fondata pe scheme reduc ționiste. Teoretic. Pe principiul autoidentificării. dar care nu o pot înlocui pentru ca sunt derivate ale ei. notarea ar fi şi ea după merit etc. Profesorii percep elevii dintr-o perspectiva specifica. elevii cunosc responsabilitățile rolului de profesor si elev. Cercetările referitoare la efectul Pygmalion arata ca elevii se comporta aşa cum sunt priviţi si in funcţie de expectanțele mediului.harnic. Rolul de elev presupune respectarea regulilor. prezentă în primul rând. Un rol important in gestionarea timpului liber al elevului il au activitățile extrașcolare. Nu este vorba aici de a forța elevul sa se supună unor reguli impuse. asumarea succesului si eșecului școlar. prin simplul fapt că. 5Timpul liber al elevului Elevii trebuie educa ți asupra modului in care sa-si gestioneze timpul . munca.a importantei odihnei. încadrați in programe cu reguli clare. al propriilor sale capacitați. procentul rromilor este extrem de scăzut. oficial. De aceea profesorilor nu trebuie să le fie teama ca îşi îndepărtează elevii daca renunță la o serie de concesii făcute până acum. ci înscrierea in formarea fireasca a viitorului adult. școlarul mic va pleca fie cu sentimentul sârguinței. fie cu sentimentul inferiorității sale. Exista o serie de proiecte ce vizează aceasta categorie (proiecte prezentate in capitolul I al lucrarii de fata) si este recomandat sa se incerce atragerea acestor proiecte si in aceasta zona.

fapt cauzat de o schimbare in sistemul de valori naţional. Fără să se ia atitudine nu se pot obţine rezultate. Trebuie subliniat ca aceste doua fenomene se manifesta preponderent in mediul rural. comunitate si școala. Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului şcolar. încercându-se astfel o apropiere de nivele intre rural si urban.Şanse egale’’.Proiectul pentru invatamantul rural’’. pe strada etc. luarea de note proaste. . abandonul şcolar este şi el în creştere.A doua şansa’’. Totuși..ca determinant . psihologici . prin relatiile stranse dintre locuitori si prin putinele locuri de divertisment oferite .. punând in prim plan sărăcia . situaţii conflictuale intre elev si profesor . Ca fenomen social absenteismul şcolar este in continua creştere . marcat de sărăcie si subfinantare. . geografici. Ministerul Invatamantului si Cercetării a adoptat o serie de masuri pentru eradicarea acestora ..familie Localitatea. cu cat are loc la un nivel de educaţie mai jos . se înregistrează fuga de la şcoala. In vederea sublinierii importantei frecventei şcolare s-au arătat principalele efecte negative ale absenteismului şcolar. îndepărtarea de realitatea şcolara. libertinajul. violenta.cu atât scade şansele individului de a ocupa un post si de a se integra in societate. De aceea multe programe de dezvoltare se îndreaptă actualmente spre mediul rural. este posibila supravegherea elevului si aceasta se poate face prin conlucrarea dintre familie. marginalizarea sociala . apelând la o serie de statistici publicate.. se pot purta discuții cu proprietarii localurilor. Derivat al absenteismului.Toţi trebuie sa colaboreze prin implicare. pe termen lung: consumul de alcool si droguri. promovare a valorilor.scris. limitează variantele copiilor de evadare din spațiul școlar. cât şi in acceptarea unui program școlar organizat. Cele mai importante sunt : . In funcţie de cauzele considerate ale absenteismului si abandonului şcolar. lipsa unui program stabil. Având in vedere tocmai acest spațiu restrâns al localității.ascunși de ochii lumii’’. direct sau indirect . CONCLUZII Iniţial am prezentat caracteristicile absenteismului si abandonului şcolar la nivel naţional. .Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’.Acestei cauze i se alătura o serie de determinanţi etnici. De aceea mulți prefera sa plece acasă unde sunt . internetului si solicitarea ajutorului.culturali si sociali .Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate’’. aceste manifestări isi vor fi pus amprenta asupra personalitatii viitorului adult si asupra comportamentului social al acestuia. La terminarea scolii.jumatate din elevii confruntați cu un eșec școlar pronunțat şi chiar cu abandon au avut greutăţi în ciclul primar in formarea deprinderilor de citit . eşecul şcolar. sunt copii care îşi petrec timpul școlar in internet cafe. Un prim efect este abandonul şcolar care ..masuri ce se conturează sub forma unor proiecte si programe. Ca efecte negative pe termen scurt. prin neprimirea elevilor in aceste spatii publice in timpul programului şcolar. înregistrând valori ridicate faţă de cerinţele unei societăţi moderne şi competitive. . oferirea de exemple pozitive. Concret. 8Relația școală – comunitate .. De asemenea trebuie luate in calcul si celelalte efecte negative . . al tuturor celorlalte cauze .

organizarea unor activități extraşcolare menite sa atragă copilul spre activitatea scolii si pentru ca acesta instituite să-şi recâștige respectul meritat Aspectele menţionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeţean au la rândul lor alţi determinanţi‚ care ţin de sfera mai larga a societăţii. Principalele cauze determinate se refera la componenta etnica (romii reprezintă o parte importanta în populaţia şcolară din unele şcoli ale judeţului). Necesitatea acestei cercetări se impune luând in calcul evoluţia ascendenta a absenteismului şcolar in ultimii ani. Montessori şi .atragerea unor programe ce vizează populaţia de etnie rroma. cu acţiuni concrete. Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri: -acordarea unei atenţii mai mari învăţământului preşcolar. Ca o consecinţă a acestor inadecvări se naşte absenteismul şcolar românesc . Aceste cauze au fost determinate prin analiza răspunsurilor la doua chestionare aplicate. mijloacele de învăţământ avute la dispoziţie. . -stabilirea unui parteneriat şcoală-familie. Aşa stând lucrurile nu ne rămâne decât sa adoptam poziţia propusă de M.In ancheta sociologică am căutat sa prezint fenomenul absenteismului şcolar aşa cum este văzut de către elevii si profesorii din judeţ şi reliefând cauzele absenteismului specifice acestei zone. . la profilul profesorului (nivelul de pregătire a acestora si conduita profesionala si sociala). până la planul de învăţământ şi programa şcolară .să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. ca si rata îngrijorătoare a abandonului şcolar. respectiv a dezorientării generale a societăţii noastre actuale.. cat si prin studierea documentelor şcolare si a datelor generale despre elevii scolii. oferă o imagine de ansamblu a învăţământului actual. aşezat sub semnul inadecvării: începând cu metodele didactice utilizate. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari. Analiza reprezentărilor profesorilor si elevilor arata ca ambele parţi nu sunt suficient de conştiente de repercusiunilor unor acţiuni si ca sunt prinşi in starea anomica dominanta. relaţia elev-profesor şi la fenomenul migraţiei. subsumata celorlalte. -eficientizarea comunicării profesor –elev prin instituirea unor teme la dirigenţie cu tematici ca: expectan țele elevilor legate de conduita profesorilor. modalităţi de realizare a unor lecţii. probleme pe care le întâmpina cu diferiţi profesori . Nimic nu ne permite sa ştim cum va fi lumea lor. care înregistrează un procent de 25% din totalul părin ților copiilor. centre de interes ale elevilor etc. imposibil de stopat în contextul perpetuării unor criterii de selecţie ce nu se bazează pe competenţe şi valoare. Fiecare şcoală are realitatea ei care. Atunci să-i învăţăm să se adapteze…’ .

Chelcea . Ion. Editura Bucuresti. Adriana-Consiliere educationala.Marginean. România in context european.Siebert.Durkheim. &Zamfir E.Francois de Singly.Giddens. Iaşi.Pedagogie constructivista. Septimiu -Metodologia cercetarii sociologice.Zamfir C.Baban.BIBLIOGRAFIE : 1. Ilut Petru (coord) . Bucureşti. Editura Polirom. 1999 10. Editura Mesagerul. . Anne Gotman. Iaşi.Sociologie. Cluj-Napoca.Editura Economica. 2001 3.2001 6. Cluj-Napoca.Regulile metodei sociologice.Politici sociale. Polirom.Cucos. Alain Blanchet. Horst. ediţia a II-a.Bucureşti . 2001 2. Editura Alternative.1995 Polirom. Jean-Claude Kaufmann-Ancheta si metodele ei.Proiectarea cercetării sociologice.Editura BicAll . 2002 5. 1996 8. E . 1999 7. Constantin.Pedagogie. 2002 4.Rotariu. Iaşi. Editura Institutul European.(coord) . 2002 9. Editura Ardealul.Traian . Anthony –Sociologie . Editura Antet.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful