REPREZENTĂRI ALE ABSENTEISMULUI ŞCOLAR

Cercetare Octombrie 2008

INTRODUCERE Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ţine numai de sfera

învăţământului, ci afectează atât elevul, cât şi familia şi comunitatea. Elevii care absentează la şcoala se confrunta cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează in mod regulat şcoala. In primul rând ei vor fi primele victime ale abandonului şcolar si ca o consecinţa a acestuia ,vor avea probleme in găsirea unui loc de munca sau in integrarea sociala. Cauzele absenteismului sunt numeroase , de la evitarea obţinerii unor note proaste pana la sărăcia crunta care ingradeste . Importanta este insa cunoaşterea acestor cauze, descoperirea lor in situaţii concrete si căutarea de modalitati eficiente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului. Lucrarea de fata isi propune sa ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului absenteismului , raportându-l la starea actuala a societatii romaneşti. Prima parte a lucrării prezintă o serie de cauze generale ce determina absenteismul şcolar, cu accent pe sărăcie , in relaţie directa cu absenteismul dar si cu ceilalţi factori determinanţi ai acestuia . De asemenea sunt descrise cele mai importante programe si parteneriate iniţiate de către Ministerul Educaţiei si Cercetării , in scopul combaterii acestui flagel; rezultatele obţinute in cadrul acestora, cat si efectele negative ce deriva din nefrecventarea cursurilor. Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realitatii sociale din România .Trebuie precizat ca efectele negative prezentate nu sunt neapărat dependente de absenteismul şcolar, dar acesta poate contribui in multe cazuri la amplificarea lor. In cea de-a doua parte este prezentata o ancheta sociologica realizată la nivelul jud. BistriţaNăsăud. Ancheta are ca scop identificarea cauzelor declanşatoare ale absenteismului, având ca suport pe de o parte reprezentările elevilor si a profesorilor, legate de fenomenul absenteismului şcolar, iar pe de alta parte documentele şcolare (cataloagele ). Iniţial, prin analiza documentelor şcolare , s-a putut sesiza cursul ascendent al absenteismului , pornind de la numărul de absente anual înregistrat in cataloagele şcolare. Amplificarea fenomenului absenteismului şcolar constituie una din motivaţiile de baza pentru efectuarea unei analize mai aprofundate a acestuia. Ca punct de plecare in ancheta s-au formulat patru ipoteze , ce au fost testate prin intermediul chestionarelor . CAPITOLUL I 1.1 EGALITATEA SANSELOR Egalitatea sanselor este un ideal catre care aspira invatamantul romanesc si nu numai . Si asta pentru ca nu se poate lua mostenirea genetica, materiala, sociala a fiecaruia si aduce la un numitor comun. Dar parca in Romania discriminarea materiala a ajuns la extrem. Daca de la anumite trepte in sus scoala le este unora inaccesibila, pentru altii constituie un lux facil, abordat de pe pozitiile tuturor posibilitatilor. Reactiile in fata situatiei actuale a invatamantului sunt diferite , in functie de posibilitati. Familiile

prospere apeleaza, ca mod de suplinire a invatamantului deficitar, la formele paralele ale pregatirii particulare, care cer investitii substantiale. O solutie aplicata de o parte a elitei financiare este educatia in strainatate la scoli de prestigiu, cu taxe mari si perspective superioare in marea provocare a formarii. Pentru ceilalti insa nu ramane decat acceptarea situatiei, intr-o complicitate neputincioasa. Evident , fenomenul se extinde si la nivel universitar. In timp ce unii urmeaza institutii autohtone, unele inapte a se adapta in spirit si calitate reperelor contemporane, altii frecventeza universitati americane sau europene, de faima carora isi leaga pragmatic viitorul.. Este potrivita in acest context oferirea unei definiţii a clasei sociale. Astfel, majoritatea sociologilor intrebuinteaza termenul pentru a desemna deosebirile socio-economice dintre grupurile de indivizi, in care se creează diferenţieri in privinţa prosperitatii materiale si a puterii. Mai multi autori (Bourdieu, Berger, Luckman) considera diferentele de clasa sociala ca fiind importante pentru existenta si menţinerea diferentelor dintre rezultatele şcolare ale tinerilor apartinand unor clase sociale diferite. Conform acestor teorii , apartenenţa la clasa influenteaza deciziile tinerilor si ale familiilor in punctele de bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite niveluri sau abandonarea studiilor după examene, testări sau alte modalitati de selectare),influenteaza opţiunile educaţionale , probabilitatea succesului in cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse si creează diferente in utilizarea resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai larga. Apartenenţa la clase sociale diferite conduce la următoarele presupuneri: 1Inegalitatea şanselor-copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (carti , bunuri si alimentaţie , petrecerea timpului liber, oportunitati de invatare suplimentara); 2Inegalitatea tratamentului social- se includ aici inegalitati care apar intre mediile de rezidenta si inegalitatea tratamentului in cadrul instituţiei şcolare si al claselor de studiu; 3Inegalitatea aspiraţiilor si asteptarilor - păstrarea statutului social sau realizarea mobilitatii sociale expectate comporta diferente pentru subiecţi din clase diferite. Conform unui studiu publicat in revista ,,Sociologie Romaneasca’’, deşi mobilitatea intergenerationala este predominant ascendenta, aceasta s-a realizat cu precădere intre categorii vecine si îndeosebi la niveluri inferioare ale scalei ierarhice. Exista discrepante majore intre medii rezidenţiale ( rural-urban), precum si persistenta inegalitatii de şanse in educaţie. In acest scop prezint declinul unor indicatori de analiza relevanţi pentru caracterizarea resurselor umane din România : amplificarea ratei de abandon şcolar care a atins cota de 23%; diminuarea capacitatii de promovare sociala prin educaţie-doar 5% din studenţi provin din unitati şcolare din mediul rural; participarea scăzuta a populaţiei la programele de invatare permanenta-doar 1,8%. Pentru ameliorarea acestor indicatori este necesara identificarea nevoilor de educaţie ale copiilor, deoarece şcoala trebuie sa se adapteze nevoilor copiilor de a invata. In funcţie de aceste nevoi se

va elabora un curriculum flexibil, cu obiective, continuturi, strategii abordate si mijloace de evaluare specifice. In realizarea acestui curriculum este imperativ sa se tina cont de principiile educaţiei copiilor , stabilite de UNESCO: 1.Principiul drepturilor egale-Toti copiii au drepturi egale. 2.Principiul egalizării şanselor - Sa dai şanse egale copiilor. 3.Principiul intervenţiei timpurii-Cerinta nu trebuie transformata in problema. 4.Principiul serviciilor individualizate si personalizate-In momentul in care exista cerinţe speciale sistemul trebuie sa fie pregătit. 5.Principiul parteneriatului-Trebuie sa lucrezi in parteneriat educaţional-o singura unitate de decizie si acţiune se poate face numai intre parteneri, intre instituţii, iar beneficiarii sunt parintii, profesorii si elevii . Nu trebuie confundata in acest sens egalitatea şanselor cu sintagma ,,educaţie pentru toti’’. C.Cucos arata ca prin aceasta sintagma se ocultează realitatea ca nu toate persoanele sunt capabile sa asimileze funcţiile educogene global si in acelaşi timp, fiind la fel de periculoasa in semnificaţii ca si apelul contrar :,,educaţie numai pentru unii’’. Astfel se arata ca educaţia nu poate fi pentru toţi, deoarece nu toţi pot suporta acelaşi tratament .E nevoie de o educaţie mobila, diferenţiata, in funcţie de posibilitatile diferitelor segmente de populaţie. ,,Societatea este obligata sa asigure cadrul de formare a tuturor după puterile fiecăruia. Pentru unii va da mai mult, pentru unii mai puţin. Dar ,întotdeauna, pornind de la ceea ce, in materie de educaţie, indivizii pot primi…’’(C.Cucos) 1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA

Rata abandonului şcolar a crescut de doua ori si jumatate intre anii 2001-2004 la nivelul primar si gimnazial.Astfel, Romania ajunge pe primul loc in Europa in aceasta privinta,cu un procent de 23,6%,ceea ce inseamna foarte mult, cam un sfert din populatia scolara.Unul din 5 elevi paraseste scoala, in principal din cauza saraciei familiei.Cum educatia precara este cauza si efect al sărăciei, acesti copii au toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor. De asemenea , se mai semnaleaza ca anul 2004 a atins un record de 259.853 de someri tineri , cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani ,cifra ce echivaleaza cu numarul de locuitori ai orasului Cluj de exemplu..Abandonul scolar in anul 2003-2004,pe niveluri de educatie, reprezinta 1,2%-inv primar, 1,7%inv gimnazial, si 8,5% -profesional. Procentul de 23,6% reprezinta rata de intrerupere prematura a studiilor elevilor /tinerilor din inv preuniversitar si universitar, include deci elevii care nu isi continua studiile la nivel preuniversitar si universitar.10% reprezinta decesul, migratia si abandonul. Conform raportului Comisiei Europene, 2004 , rata iesirilor din sistem la nivelul tarilor membre este de 20%.Un nivel mai ridicat se înregistrează in toate tarile din Europa de est si centrala.

c)Perspectiva functionalista de abordare a sărăciei . cauze genetice-status social dependent de inteligenta.3. explicaţiile variind intre individ si sistemul social ca vinovaţi pentru aceasta stare de fapt. b)Explicaţia economica si sociala a cauzalitatii sărăciei. datorita greşelilor personale si comportamentului lor deviant orientat spre gratificaţii uşoare si imediate: alcoolism.2. culturala. Intre toate aceste cauze exista o serie de interconditionari .cauzele sărăciei sunt găsite in societate . evolutia in termenii scolasticii devine facultativa.Explicaţia politica a sărăciei . Complementara este perspectiva economica. Aceasta perspectiva apreciază ca săracii ar fi caracterizaţi de multe valori pozitive si modele comportamentale similare clasei medii. cauzele care duc la sărăcie sunt de natura patologica (indolenta si nepăsare.3 CAUZELE ABSENTEISMULUI SCOLAR Cauzele absenteismului scolar sunt diverse. Referitor la cauzalitatea sărăciei au fost emise mai multe teorii diferite. fatalism.Cauzele sărăciei sunt identificate in disfuncţiile instituţionale ale societatii. iar rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial este in scădere. Pragul sărăciei pentru a putea supravieţui. cauze psihologice –neadaptare datorita personalitatii) si presupun blamarea victimei. aproape jumătate din elevii in vârsta de 14 ani nu deţin diploma de capacitate sau nu promovează testarea naţionala. si nu o criza a instituţiilor sociale.Din punct de vedere al acestei teorii. geografica etc.ajungand la 15/16 ani .Desi durata medie de frecventare a invatamantului a crescut .saracia este o parte necesara a sistemului social . 1.săracii fiind consideraţi victime si nu vinovaţi. lipsa de interes pentru procesele educaţionale si lipsa lor efectiva de interes de a se îndepărta de starea de sărăcie . ce considera ca sărăcia provine din sistemul de organizare economica bazat pe . 1. consider necesara o incursiune in interiorul perspectivelor si teoriilor ce au vizat sărăcia de-a lungul timpului. Importante sunt doua abordări ale acestei teorii:1. in cazul familiilor cu stare precara. Ratiunile imediate ale existentei impun orientari practice de interes imediat.1 Saracia –determinant al traseului individual Saracia este cea care controlează . Dupa anii obligatorii.Abandonul ca solutie ultima nu poate fi eradicat in acest context. tara noastră continua sa se situeze pe un loc inferior . dar situaţia lor de viata ii obliga sa dezvolte anumite trăsături subculturale mecanismul pieţei libere. etnica. accesul copiilor la şcoală . Avand in vedere amploarea acestui fenomen in multe zone ale lumii si influenta lui directa sau indirecta asupra celorlalte cauze ale absenteismului ce vor fi prezentate mai jos.sfera si natura sărăciei depinde de schimbările sociale rapide înregistrate in secolul XX. In mediul rural. ele putand fi de natura sociala. resemnare. educaţionala. a) Explicaţia individual-psihologica a cauzalitatii sărăciei arata ca vinovaţi de starea de sărăcie sunt insisi săracii.

Complementara.concomitent cu creşterea si asigurarea unor şanse mai mari de obţinere a unor venituri. arătând ca aceasta cultura presupune o internalizare a unui anumit tip de comportament. Numărul alegerilor pozitive este restrâns si astfel apare o reproducere a modelelor din jurul lor. in special din munca . pentru copiii lor.1973). incompetenţi. si care sa fie administrate in mod raţional si nu orientate spre gratificaţii imediate g) Explicaţia culturala a sărăciei –se considera ca săracii isi creează o lume a lor . absenteism şcolar. ce determina . sa pună accent pe educaţie . Definirea mediului lor social si de viata din perspectiva lipsurilor . la acceptarea fatalista a situaţiei de sărac si evadarea din realitate prin comportamente deviante sau subterfugii compensatoare (alcoolism. f)Teoria etichetări sociale a săracilor.dar si prin încercarea de a schimba patternurile comportamentale. atunci aceşti indivizi vor accepta definiţiile ca atare si acest lucru se întâmpla in special când sursele de socializare (familie. Acest concept a fost lansat de Oscar Lewis(1966). fara dorinţa de a se schimba si de a avea succes.duce la constituirea unei imagini negative de sine. mass media) aplica continuu astfel de etichete.au la baza concepţia marxista a conflictelor de clasa. Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de şomaj.prin etichetarea săracilor. o cultura proprie. exista si o serie de funcţii pozitive ale acesteia (Herbert Gans. Soluţia pentru aceste situaţii ar fi eliminarea autodefinirii negative si o încurajare a redefinirii pozitive a situaţiei si posibilitatilor. e)Perspectiva interactionista a sărăciei se concentrează asupra modului in care oamenii percep si definesc elementele care le influenteaza vieţile. Desigur ca unii adulţi încearcă . cu norme si valori diferite . şcoala. abuz de alcool si droguri. pentru ei exista puţine modele pozitive la care sa se raporteze.Astfel se obţine imbunatatirea imaginii de sine . principalul punct de referinţa îl constituie vecinii. droguri). societatea contribuie la perpetuarea sărăciei. d)Teorii privind inegalitatile si conflictele sociale(marxism). aflaţi in majoritatea cazurilor in aceeaşi situaţie.ar constitui un factor de motivaţie pentru munca. la egalitate socio-economica.Pentru cei săraci. explicaţia politica arata ca sărăcia este un rezultat al logicii politicii desfasurate in diferite perioade de timp. Percepţia si autodefinirea ca sărac le consolidează existenta in sărăcie . Adepţii acestei perspective arata ca pe lângă o serie de disfuncţii ale sărăciei. Fara încurajare si auto încredere este mai probabil pentru un copil provenit dintr-o familie săraca sa aibă rezultate slabe si sa abandoneze şcoala. imorali.implicit. Daca săracii sunt definiţi ca lenesi. Orientarea programelor de combatere a sărăciei ar trebui sa se facă prin încurajarea investiţilor in aceste zone . dar aceasta teorie a etichetării vrea sa sugereze un proces îndelungat si continuu de identificare a lor in raport cu condiţiile inadecvate de viata si cu imaginea lor sociala reflectata in percepţia celorlalte segmente sociale. specifice. organizarea si restaurarea puterii care sa conducă la reducerea inegalitatilor si . apatici. In acest sens se susţine mobilizarea politica.

Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este estimata de specialisti la 2.Lewis considera ca :1.Orice copil din acest procent de 3% poate reprezenta un caz de absenteism si chiar abandon scolar din cauza violentei in scoli .ameninţare.membrii claselor de jos au o inclinatie spre subcultura care tinde sa se permanentizeze.dintre care amintim : trecerea de la .opunerea unei rezistente crescute la alte modele culturale. Analizând modul de viata al săracilor a constatat ca in comunitatile sărace exista: ~un puternic sentiment al marginalizării si al neajutorarii. ei sim țindu-se amenințata de colegi. rănire. apar seturi de credinţe si norme de comportament care includ atitudini de apatie. comportament şcolar neadecvat :întârzierea la ore. 1. membri ai unor familii restrânse. orice forma de manifestare a unor comportamente precum :exprimarea inadecvata sau jignitoare. Actele de violenta au loc atat in relatia elev-elev.saracii isi creează propria lume. Fenomenul violentei in scoli. din care refuza de cele mai multe ori sa evadeze. tachinare.experienta sexuala precoce si viata de familie instabila. O. fumatul in scoală si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar in vigoare’’.Este semnificativ faptul ca peste o treime dintre elevi percep spatiul scolar ca pe un mediu lipsit de securitate. ~un puternic sentiment al dependentei si inferioritatii si lipsa unei personalitati sociale. tendinţe de gratificaţii imediate. bruscare. comportament care intra sub incidenţa legii. ridica mari probleme in aproape toate unitățile de invatamant.5%. ci prin situaţia efectiva de viata. discreditarea scolii . Copiii resimt mai acut decat profesorii sau parintii fenomenul de violenta. cum ar fi poreclire. ~resemnare si fatalism.3. orientărilor si comportamentelor. profesori si alte persoane din proximitatea scolii. cat si intre elevi si profesori. Astfel. Criticii modelului cultural al sărăciei arata ca comportamentul săracilor nu este explicabil prin patternurile considerate de cultura sărăciei. lovire. schimbarea situaţiei determina schimbarea personalitatii . împingere. imitare . 32% din ei declarand ca au asistat la astfel de evenimente in cadrul institutiilor de invatamant. ironizare.2 Alte cauze ale absenteismului: 1mărimea familiilor din care provin copiii Cei care nu frecventează şcoala si provin din familii numeroase sunt de doua ori mai mulţi decât cei cu aceeaşi situaţie şcolara.. Fara indoiala ca acest fenomen nu este o inventie a contemporaneității. iar cea a tinerelor victime este de 3%. se arata ca in 75% din scolile din tara noastra se inregistreaza acest fenomen. Intr-un studiu efectuat de specialisti ai Institutului de Stiinte ale Educatiei si Institutul de Criminologie. 2violenta in scoli si in familie Violenta şcolara este definita ca . 2. La nivel internațional lucrarile de specialitate sintetizeaza cateva tendinte asupra formelor de manifestare a violentei in scoala contemporana. parasirea clasei in timpul orei. pana in urma cu 15 –20 de ani redus ca proportii.

care intra sub incidenţa legii ca urmare a escaladării violentei societale . de statut social sau de gen. aceştia au cerut sprijinul oamenilor legii. la forme mai subtile. Organizatia ..organizat de UNICEF pentru Romania. Ei isi aleg victimele dintre colegii fragili. la Scoala Generala Nr. Balica propune astfel adoptarea unor masuri care sa permită reglarea tensiunilor si conflictelor interne. cu toleranta redusa la frustrare si cu potential agresiv ridicat.violenta fizica . vizibila. legitimata si încurajata . un elev de clasa a VIII-a a fost nevoit sa plătească taxa de protecţie timp de un an. mai puţin vizibile si de multe ori neconstientizate la nivelul actorilor. domnul Pierre Paupard a apreciat ca situatia din tara noastra nu este diferita de cea a altor tari din Europa. mascate sub forma unei violente de tip simbolic. situata la nivelul valorilor promovate. mai subtile.Cercetatoarea M. dar se impun masuri organizate in vederea stoparii acestui fenomen. care au avut drept scop sensibilizarea opiniei publice si in mod deosebit a factorilor de decizie asupra acestui ingrijorator fenomen social. unui adolescent de 16 ani. uneori. nesiguri in relatiile cu ceilalti. Astfel de cazuri se întâmpla in majoritatea şcolilor. trebuie aratat ca cei mai multi autori ai conduitelor violente sunt baietii cu rezultate scolare mediocre sau slabe. S-a organizat un flagrant in urma căruia agresorul a fost prins.Violenta impotriva copiilor’’..Salvati copiii’’ si Ministerul Muncii .directa. Rezultatele acestei prime cercetari au fost prezentate in cadrul Seminarului National .2 din Sighetul Marmatiei . mai ales din mediul urban. De exemplu. Studiile experimentale confirma faptul ca procesele cognitive sunt afectate de vizionarea de filme si programe tv . Când băiatul a mărturisit totul parintilor. Solidaritatii Sociale si Familiei. delicvenţii preluând scenariile gata realizate din filmele americane sau chiar de la emisiunile zilnice de ştiri. Principalii factori şcolari generatori de violenta relevaţi in urma acestui studiu sunt: 1Dificultatile de comunicare elevi-profesori 2Subiectivitatea in evaluare 3Stilul didactic adoptat 4Programele şcolare prea încărcate si programul şcolar supra aglomerat Ancheta a arătat ca mediul şcolar reprezintă o sursa importanta de alimentare a comportamentelor violente ale elevilor. In ultima vreme . proliferarea violentelor in scoală care au ca fundament diferențe etnice. religioase. sub ameninţarea cu bătaia . creşterea numărului fenomenelor de violenta grava in scoală. la nivelul tipurilor de relaţii din spaţiul scolii si a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente. la nivelul intregii tari au fost organizate o serie de seminarii si mese rotunde sub egida Consiliului Europei . Reprezentantul european. Referitor la violenta ca motiv al absenteismului. Trebuie cunoscut faptul ca Romania este prima tara din Europa de sud-est in care s-a realizat acest important studiu sub egida UNICEF pentru Romania.cu motivatie redusa pentru studiu. cu deficiente de autocontrol. multiplicarea formelor de violenta asupra profesorilor.

27. Aceste acţiuni violente. s-a realizat in decembrie 2004/ianuarie 2005 un studiu cu sprijinul ISJ BistritaNasaud.97% mame. In mediul rural se întâlnesc cu 358 mai multe cazuri de plecarea ambilor parinti. Din totalul elevilor studiaţi. centralizarea primara a datelor de către consilierii educativi ai şcolilor(110). frecventa plecării acestora fiind mai ridicata in mediul rural(14. Pentru evidenţierea impactului emigrării parintilor asupra copiilor si implementarea unor strategii de diminuare a efectelor negative semnalate in rândul elevilor si implicarea partenerilor educaţionali in intervenţia asupra copiilor aflaţi in aceasta situaţie de risc. copiii vin la scoală cu toate defectele familiei. înspre violenta. doua tinere de la un liceu din Constanta s-au bătut in văzul colegilor care le-au încurajat ca la un meci de K1. Gradinita nr. la 15 sept. are mari şanse sa transpună ceea ce se întâmpla pe ecran in plan real. 16. Acesta s-a realizat in trei etape: anchetarea pe baza de chestionar a dirigintilor/invatatorilor cu privire la elevii cu parinti plecaţi la munca in străinătate(1805 cadre didactice). Cazuri concrete ale violentei in scoală sunt prezentate pe toate programele Tv: o fata de 17 ani a fost înjunghiata in biroul directoarei de iubitul ei. in care se arata nu doar faptul ca oamenii suferă sau mor.Au fost cuprinşi in studiu 39737 elevi.hotii furând alimentele copiilor si distrugând tot ce le-a ieşit in cale. la nivelul judeţului B-N.54%) fata de mediul urban(12. aceştia reprezentând 83.31 din Brasov a fost vandalizata de tâlhari pentru a zecea oara in ultimii ani. inclusiv SAM.17%). gândirea si memoria indivizilor este orientata. fapt explicabil atât prin sprijinul familiei extinse in îngrijirea copiilor(cu 380 mai mulţi copii sunt ingrijiti de bunici in mediul rural). respectiv 13. tot mai vizibile la nivelul scolii.iar distribuţia la nivelul parintilor se prezintă astfel: 55.Scoala este societatea in miniatura. De asemenea. prelucrarea finala si analiza rezultatelor in cadrul CJAP. publicul obişnuit cu astfel de scene violente.Încărcate cu informaţii si scene pe tema violentei. rar întâlnite cu ani in urma. Un alt aspect vizat este cel al desensibilizării emoţionale.87% din totalul elevilor inscrisi in inv. strazii. a detaliilor fiziologice .Studiul a fost realizat de sociologul Dora Elisabeta Baba. conştient sau nu. dar se insista asupra actelor de cruzime.21% sunt taţi. 1migraţia populaţiei Prezent tot mai acut.un individ a aruncat o grenada in curtea scolii. fenomenul migraţiei forţei de munca determina o serie de consecinţe negative asupra copiilor.31% au parinti emigraţi in străinătate. rănind grav un grup de eleve.saturate de agresivitate. in cadrul claselor I-XII. de zi . denota faptul ca şcoala reflecta societatea. Persoanele in grija cărora au fost incredintati elevii sunt: in cazul plecării doar unuia . cat si de lipsa surselor de venit de la tara. insusindu-se in acelaşi timp mijloace de agresiune pe care oamenii sunt tentaţi sa le aplice.Astfel ca.86% din cazuri sunt reprezentate de ambii parinti. CJAP B-N. intamplari identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvenţe actionale identice sau asemănătoare in viata reala. comunitatii.2004. cel puţin la nivelul propus de mass media.la liceul Jean Monet . 5289 . ca rezultat al vizionarii sistematice a unor episoade violente .

xenofobie.92%).. in societatile . consilierea familiei de către specialişti. 2cauze de natura etnica : Prezenta oamenilor . implicarea parintilor in viata scolii si conştientizarea acestora despre factori de risc asupra copiilor.63%). implicarea elevilor. vecinii. iar persoanele cunoscute din afara relaţiilor de rudenie isi oferă sprijinul in proporţie de 3. antrenarea acestor elevi in activitati şcolare si extraşcolare. servirea mesei de prânz la cantina. probleme emoţionale -tristeţe. ong.29% din cazurile de îngrijire temporara. consilierea cadrelor didactice . cel mai adesea. sprijin afectiv si moral din partea cadrelor didactice. teme corespunzătoare problemelor la dirigenţie. problemele emoţionale. probleme de comunicare(6. rasism. tulburări de comportament (3.urile.lipsa ambilor parinti este suplinita de bunici in proporţie de 24. familia.22%). angajarea unui specialist in consiliere psihologica in fiecare scoală . statul.72% din cazuri.39%). ceeea ce .98%). nu reprezinta altceva decat o forma de discriminare. Efectele negative semnalate de către cadrele didactice cu privire la aceasta categorie sunt: scăderea performantelor şcolare(15.O alta manifestare a rezistentei umane fata de diversitate o reprezinta prejudecatile si stereotipiile. Considerând drept factori responsabili in ameliorarea efectelor negative asupra elevilor şcoala.dintre parinti. colegilor. unchii însumează 7. infracţionalitate(0. politia. biserica si autoritatile locale. negativism. rudele.Câteva dintre aceste efecte negative duc la creşterea ratei absenteismului si abandonului şcolar (consumul de droguri. tratarea diferenţiata/individuala. meditaţii/sprijin in efectuarea temelor. consilierea elevilor in cauza de către specialişti.diferiti’’ conduce .in cele din urma.Aceste stereotipii . infracţionalitatea). Acest fenomen determina abandonul şcolar. supravegherea anturajului. prietenii. consum de droguri(0.60%). devenind factor cauzal pe doua direcţii: urmarea efectiva a parintilor in străinătate de către copii (312 cazuri) si inocularea ideii de inutilitate a muncii şcolare fata de munca peste graniţa in realizarea individului din punct de vedere material. monitorizarea continua a rezultatelor şcolare si comportamentului acestor elevicomunicarea rezultatelor persoanelor care ii îngrijesc. iritabilitate. responsabilitatea creşterii si educării copilului revine celuilalt părinte(32. asocierea elevilor in cauza. furie.55%in mediul rural). la dezinteres si indiferenta .fie ele in forma lor negativa(ceea ce gandim despre ceilalti : intoleranta. grupuri de suport. prietenilor in sprijinirea si comunicarea cu aceşti elevi.07%).82%). biserica.25%. matusile. CJAP. colaborarea cu politia de proximitate. in cadrul studiului menţionat se propun următoarele soluţii: întărirea comunicării scoală -familie. comunitatea. specialiştii.82% in mediul urban si 31. consilierea/comunicarea eficienta cu elevii de către diriginţi. absenteism-manifestat in principal la nivelul liceului (9. implicarea vecinilor in supravegherea si informarea scolii. stres (7. autoritatile locale. crearea unor grupuri de dialog. anxietate(11. consiliul elevilor. antisemitism) sau pozitiva (ceea ce gândim despre noi insine : arianism) generează consecinţe comportamentale care .

ONG-uri care lupta împotriva discriminării etc. realizat de PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). dobândesc un grad sporit de periculozitate. Rata sărăciei severe la rromi este de 75. formele pe care le ia . Etnicii romi sunt caraterizati in doua ipostaze antinomice. la varsta maritisului(12 ani). in 2003.iar din punct de vedere cultural .multiculturale. De asemenea. cea mai mare parte a rromilor din regiune trăiesc in condiţii similare cu cele ale populaţiei din sudul Saharei . sa conştientizeze modul in care el este organizat. in mintea lui este un semn ca ii va muri cineva din familie. mai trebuie mentionat faptul ca etnicii romi sunt deosebit de superstitiosi.sa ia masuri adecvate pentru eliminarea lor.cum ar fi distribuţia inechitabila a bunurilor . si nu educaţia instituţionalizata. Nivelul şomajului este dezastruos: 46% dintre rromi sunt şomeri. sunt de asemenea şomeri. De aceea . infracţionalitate si de integrare.Romii in Europa Centrala si de Est’’. facand imposibila frecventa scolara.. Din punct de vedere economico-social . De exemplu. Cotele ridicate de sărăcie si şomaj duc inevitabil la dependenta de protecţia sociala. Alaturi de aceste doua aspecte. Toate acestea pot avea consecinţe sociale reale . manifestări antisociale. ca institutii educationale ele trebuie sa ia in considerare ce anume sa facă pentru a-i ajuta pe şcolari sa-si dezvolte identitati no-discriminatorii. a resurselor si puterilor. sa achiziţioneze si sa dezvolte cunostinte . ambele constituind o realitate sociala: una e cea construita in jurul siluetelor palatelor tiganesti . iar 15% suferă permanent de foame. 20% suferă de foame 1-2 zile pe luna. la proiecte de integrare. inadaptare funcţionala.Sunt cazuri de elevi in clasa a VI-a. cu probleme de igiena elementara. iar in cazul copiilor si tinerilor rezultate şcolare slabe.1%. de exemplu.absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi au cauze diferite : pe de o parte bogatia. Conform raportului .Pe de alta parte. mai ales ca copiii sunt implicati in atragerea de venituri pentru familie. Peste 50% din familiile rrome suferă de foame cel puţin 1-2 zile pe an. un grup social marginal.divortati. populaţia rroma se dovedeşte reticenta la educaţie . Acesta este un motiv suficient pentru a nu mai . In aceste condiţii. iar 85% dintre tinerii rromi cu studii medii.saracia este plaga ce loveste in primul rand etnia roma. Mai mult de jumătate dintre rromii intervievaţi de PNUD considera ca doar comerţul si muzica le pot aduce un venit. daca in anumite circumstante profesorul pune mana pe umarul unui elev. De la stiinta de carte si mortalitatea infantila la nutriţia de baza. deoarece fetele bogate. atitudini si abilitaţi necesare pentru combaterea inechitatilor sub toate formele lor. rromii sunt cei mai săraci din zona evaluata. iar cealalta o constituie ruinele bordeielor. parasesc definitiv bancile scolii.valorile pe care si le asuma etc . Instituţiile de invatamant trebuie sa determine daca vreuna din formele variate de discriminare este prezenta in interiorul ei si daca este asa . rromii sunt consideraţi o subcultura parazitara. comunitatea rroma este cea mai defavorizata din România . O minoritate importanta in Romania este cea rroma. De aceea pedagogii trebuie in primul rând sa conştientizeze propriile prejudecati si sa analizeze concepţiile care stau la baza sistemului educaţional.

curriculum predominant monocultural. mai ales ca cecul de alocatie nu ii este ridicat in urma a catorva absente. isi va dezvolta o retea a cunoasterii tesuta laborios din centru catre margini. fara proceduri de evaluare consistenta a substantei si calitatii. cultura eminamente orala a romilor. marginalizarea si chiar izolarea copiilor romi in clase speciale. Alte cauze ce determina absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi sunt : analfabetismul parental si lipsa motivatiei pentru invatare. Strategia dezvoltarii mentale pe o traiectorie in care spiritul se regaseste este modelul educational care trebuie sa restructureze invatamantul romanesc . dat de definitia neasumata a statului prioritar . imagine de sine proasta a copiilor romi. intr-o metamorfoza profunda . Sfidandu-si propria finalitate. valorizarea scazuta a educatiei si institutiei scolare. Profesorii vad scoala ca pe o obligatie si ca spatiu al coercitiei. concepte.Din interiorul unei discipline stapanite sub cooordonare calificata.Miza este imensa si justifica orice efort. proiectate dupa criterii suple. 3cauze culturale . mentalitatea familiilor In familiile sărace copiii achizitioneaza atitudini.In aceasta ecuatie. acestia vazand in institutia scolara un loc in care elevul trebuie sa se duca pentru a primi lapte . slaba motivatie devine infima in momentul in care unul dintre aceste motive dispare. asteptand doar sa fie desteptata. bilingvism.de asemenea. Intra in conflict cu normele promovate de scoală. alocatia poate cu greu sa se substituie motivatiei scolare. atitudine in virtutea careia sarcinile impuse prin autoritatea programei sunt neavenite. 4cauze educationale Sistemul autohton al educatiei se afla intr-o situatie a carei gravitate este ignorata. fortand noi orizonturi. care sa acorde libertatea dezvoltarii spiritului in acord cu tendintele sau optiunile personale. este necesara o buna cunoastere a obiceiurilor si traditiilor etniei rrome.Daca din clasele a V-a nu se mai primeste corn si lapte.Impunerea acestuia reclama insa fundamentul unei programe emancipate de prejudecati didactice . exista in stare latenta.veni la scoala. manifestându-si refuzul fata de orice acumulare cognitiva.dupa modelele neapropiate si aplicate fortat unui mediu inca inflexibil la prefaceri capitale.imperturbabil. In acest context. sub masca unei schimbari de ansamblu. de fond.falimentare astazi. el insusi trebuie sa parcurga o profunda reforma interioara. nivelul redus de instruire al parintilor. mecanismul functioneaza in baza unui impuls initial.Profesorii abordeaza actul . stiluri de munca si de viata diferite de cele care conduc la succes.de forma.De aceea. Vocatia poate . profesorul joaca rolul primordial. Spre a-l putea onora. dar executabile fortat.va stabili relatii si asocieri.corn si alocatie. insuficienta colaborare cu parintii si comunitatea.in coordonata verticala si orizontala. Perceptia parintilor cu nivel redus de instruire vizavi de scoala este simpla.elevul se va apropia din necesitati cognitive ineluctabile de altele.mai exact . pentru ai incuraja in frecventarea scolii si pentru a nu declansa tensiuni intre cultura scolii si cultura familiei.

Sistemul de invatamant si de formare profesionala are astfel de pierdut.din străinătate. Elevii se situeza . absenta la ore este explicabila. copiii sunt nevoiti sa strabata kilometrii intregi pana la scoala.scoala cere fara sa dea…’’ 5distantele mari de la domiciliu la scoala : Depopularea localitatilor rurale. familiiile dezorganizate.semn al cresterii economice. nivelul scazut de educatie al parintilor. rural. acasa.De asemenea . intr-o pozitie surda . estimeaza Biroul International al Muncii(ILO).in categoria celor inactivi. 2Exploatarea copiilor prin munca : Saracia. unele drumuri fac imposibil transportul cu masina. 1Raportul cerere –oferta pe piaţa muncii O ancheta realizata in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale arata ca cele mai multe posturi libere la finele anului 2004 au fost pentru absolventii scolii de arte si meserii(40%). conform I. Speranţa Parciog spune ca aceste investigatii dovedesc nevoia firmelor de personal .000 de copii sunt exploatati prin munca numai in Romania. chiar prin zone paduroase. pentru ca investiţia in instruire nu se regaseste in activitatea productiva. agricultura.S. singura cale de acces fiind mersul pe jos. Cei care ies din ocupare pe piata forţei de munca sunt mai ales tineri intre 25 si 34 de ani. Dr.Educatia ca sarcina de serviciu nu poate produce decat efecte mediocre. servicii favorizeaza răspândirea muncii . dintre care 70. Este posibil ca . Doar 1% dintre posturile libere necesitau studii postliceale sau de maiştri. in realitate . O cauza poate sa fie lipsa de atractivitate a salariilor din domeniile pentru care şcoala pregateste forţa de munca. Peste 150 milioane de copii muncesc in intreaga lume.N. Ei nu intra in şomaj. mai ales.didactic in termenii datoriei prescrise de natura ocupatiei. obiectivata variabil in ipostaze spontane ori in forme cronice de rezistenta precum blazarea sau rezistenta . ci trec. manifestata cu precadere in satele marginase.sa se regăsească in activitati care scapă cuantificărilor sau sa fie activi pe alte pieţe ale forţei de munca.Astfel. urmate de cele adresate absolventilor de liceu (29%). Desi pentru transportul elevilor s-au pus la dispozitie de catre minister o serie de microbuze scolare. prin reactie.o serie de drumuri practicabile in timpul primaverii-toamnei.In acest context. modelele traditionale de munca ale copiilor si izolarea satelor sunt principalele cauze care copilului in mediul urban si . aparent . de gimnaziu si de studii superioare (15%). 12 iunie – este Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor. devin impracticabile la vremea inghetului si a zapezii. Copiii lucreaza in industrie .. a dus la desfiintarea unor scoli si la transferul copiilor ramasi la alte scoli mai mari din zone invecinate. dar in acelasi timp arata ca aceasta crestere economica nu se reflecta in marimea numarului de posturi ocupate. pe pozitii antitetice fata de institutie.

3% dintre cei chestionati.sportivii sunt modele pentru 13.O solutie ar putea fi crearea de clase speciale si angajarea unui personal calificat in aceste probleme. consiliere. Intr-un studiu publicat in 2004 de Weller se arata ca munca .iar oamenii de afaceri . boli grave. forme de sclavie sau diverse aranjamente de munca. dotarile tehnice etc. copiii cu probleme sunt trimisi in scoli normale.domestice . De mentionat este faptul ca in numai 4 ani de activitate. care acoperă toate zonele geografice si economice ale tarii. Ştefan Popovici.familia obtine statutul de model pentru 16. 3incoerenta unor masuri concertate . ca mecanisme simple de a depasi starea de tensiune provocata de munca. alcoolul si drogurile. uniforme. In tara noastră. precum fumatul.. Rezultatele studiului au fost adunate in lucrarea . incercandu-se integrarea acestora in colectiv si supunerea la acelasi regim scolar ca si copiii normali. Alaturi de absenteism si abandon scolar pot fi mentionate si alte consecinte ale exploatarii copilului care se resimt imediat sau pe termen lung :accidente.E releva care sunt segmentele sociale dominante din randul carora adolescentii ii recruteaza modelele. interministeriale pentru eficientizarea sistemelor de protectie sociala. Următorii paşi pe care-i fac aceşti tineri.ascunsa’’ desfasurata de multi copii. din cauza ca sunt epuizaţi de munca. fara a se lua in considerare stadiul actual in care se afla invatamantul rural fata de cel urban ca si posibilitatile diferite pe care le ofera cele doua medii. 4neimplicarea tuturor factorilor interesati in reducerea abs. manuale.Motivaţia invatarii si reuşita şcolara’’.. si abandonului scolar Un exemplu il poate constitui faptul ca in urma desfiintarii unor scoli cu regim special. conform cercetătorilor sunt viciile. Vedetele de televiziune constituie modele pentru 36.Eşantionul final îl reprezintă un număr de 2007 elevi ai unor scoli selectate din 17 judeţe.S. analfabetism. cu sprijinul Biroului Internaţional al Muncii-Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor derulează in România proiecte care răspund fenomenului de exploatare sexuala si prin munca a copiilor. in gospodarie sau munca neplatita au efecte negative asupra performantelor scolare. împreuna cu o serie de organizaţii neguvernamentale.nu stie sa-i seduca printr-o oferta greu de ignorat’’(Sorin Ivan)..5% . Un sondaj de opinie realizat in randul elevilor de catre I.Scoala devine neinteresanta pentru tot mai multi dintre discipolii sai. pentru ca nu descopera codul adaptarii la orizontul de asteptare al acestora .Copiii care lucreaza nu mai au timp sa-si facă temele pentru acasă si au tendinţa de a fugi de la ore pentru adormi. 5. dar si a parteneriatului educational . Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. hrana.6% . aproape 2000 de copii au beneficiat in mod direct de asistenta. inversarea scarii valorice la nivelul societatii romanesti . coordonata de DR. sprijin material etc. dar si de stresul vieţii lor sociale. De exemplu intentia de a acorda calificative scolilor in functie de performantele obtinute.

conforme cu aspiraţiile. deseori confuze si anarhice ale eului. precum cele de : profesor. notorietatea-24.cu pseudocompetente. in curând doar locul in care se obţin diplome. iar nu o motivaţie intrinseca pentru invatare.2% din optiunile elevilor chestionati.. transformati peste noapte in vedete. Conform studiului I. persoana de succes-9. credibilitatea si familia au întrunit procente variabile de 1-2. personaje lipsite de vedetism.neconcordante culturii romanesti . actor.miraj al vedetelor’’ ce se manifesta asupra elevilor.3%. înfiripat din valori pragmatice si repere instabile. incepand sa trateze scoala ca o pierdere de vreme si indepartandu-se treptat de latura spirituala.000-900.Noile modele’’au dus in derizoriu meserii pana de curand cautate si respectate.9%.sub pretextul lipsei de audienta cu emisiuni indoielnice. schimbarea acestor optiuni pare a fi justificata. au fost inlocuite.prin artificii de imagine..nebunie’’materiala ce a cuprins societatea romaneasca de care elevii devin tot mai constienti.. inteligenta-16. scolii ii este tot mai greu sa faca fata acestui . Copiii care inteleg educatia ca o obligaţie externa si coercitiva adera la un model existenţial empiric.Statutul de personalitate incepe sa fie definit prin numarul aparitiilor televizate. educaţia. bunătatea.Emisiunile de cultura. Posibilitatile simple de a obtine o diploma.E.Adevaratele valori. cantarete. care consacra supremaţia timpului neutru. profesori etc. iar un fotbalist primeste pentru un meci din campionat intre 1000-2000 euro. O astfel de optica se obiectiveaza printr-o serie de manifestari atipice pentru conduita canonica a educatiei.. vilele.cu niste anonimi. competentele sociale si interpersonale –15. cercetatori.Castigurile banesti..7%. dansatoare. banii-20. Mirajul pseudo-vedetelor este accentuat si de mass-media care nu mai pun in evidenta si nu mai promoveaza competenta. Autorii studiului semnalează pericolul ca şcoala sa reprezinte .8%.Schimbarea optiunilor elevilor este explicabila prin aceasta. sunt stresante si ofera o rasplata iluzorie.2%. medic. moderatoare de show-uri tv. altruismul. cu problemele dificile pe care le ridica. Modelele cele mai putin atractive sunt profesorii -7. In acest context. ce exista printre sportivi. de stiinta . al evoluţiei libere.9%. Viata reala. copiate dupa show-uri straine. faima. elevii isi motiveaza alegerile unui anumit model in functie de : realizarea profesionala-30. Baietii doresc sa devina fotbalisti..5% si oamenii de cultura. jeep-urile constituie argumente ce-i determina pe tineri sa-si doreasca astfel de reusite . actori. ii determina pe elevi sa se orienteze spre acele meserii care nu-i solicita prea mult intelectual si de pe urma carora pot trage maxim de foloase. care intrunesc 1.S.Atata timp cat olimpicii nationali sunt rasplatiti cu sume intre 350. Se remarca o schimbare evidenta in preferintele acestora pentru diferite profesii. au diminuat interesul elevilor pentru invatatura. mai ales prin unitatile de invatamant particulare. au fost inlocuite . frumuseţe fizica-10.4% .4%. iar fetele fotomodele. cantareti.9%.Absenta de la .000 lei. care cer multa pregatire .reprezinta modele pentru11.

sa manance la pranz. unde elevii sa ramana dupa ore(sau sa vina din timp . abandonul scolar.Mai mult. epuizare. daca invata dupa amiaza) si sa-si faca temele.care primeste aici consiliere in diverse probleme medicale. . Atata timp cat 99% din studentii romani vor proveni din mediul urban.isi petrec o mare parte a timpului liber in zone de munca aducatoare de venituri suplimentare. abandon care duc la randul lor la alte efecte negative :consum de alcool si tutun. care prefera sa-si stie copiii in siguranta si hraniti pana la intoarcerea lor acasa. In acelasi sens. mediocritatea sunt semne distincte ale dezinteresului. actorii educationali-elevi si cadre didactice.timp aflat la dispozitia individului si in care acesta poate decide ce sa faca . Aceste centre sunt preferate de majoritatea parintilor ocupati.Managmentul timpului’’2004).. marginalizare etc.dans. frustrare. biologice. familiale si sociale’’(Voiculescu/Tudor-.dincolo de constrangerile profesionale. Absenta unei balante echilibrate intre cei trei 8 (munca.inainte. sa participe la activitati educative. absenteism. foarte bogata (cercuri de creatie literara.O definitie simpla a timpului liber arata ca acesta reprezinta . si pornind de la premisa ca educatia din scoala nu poate acoperi toate domeniile vietii in care exista nevoia si dreptul fiecarui individ de a se instrui .Oboseala acumulata isi spune cuvantul in randamentul slab al invatamantului rural.educative.violenta. Importanta si eficacitatea acestor centre creste. nu-si mai petrec timpul liber citind o carte sau construind un joc. indiferenta fata de rolul invatarii in ecuatia devenirii. Ajunsi in mediul familial.educatie ecologica. In acest sens poate fi explicata necesitatea deschiderii unor centre de zi in scoli. avand in vedere faptul ca in mediul rural influenta scolii se termina odata cu programul. Copiii.muzica desen.3 PROGRAME SI PROIECTE PENTRU PREVENIREA ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR Pentru a putea elimina o serie dintre cauzele ce determina absenteismul si ca o consecinta. totul sub supraveghere profesionista.cursuri. 1. se pot adauga ca alternative educationale oferta de activitati extrascolare ale actualelor Palate ale Copiilor.sport. Pregatirea temelor trece pe planul al doilea.Astfel de centre constituie un sprijin pentru intreaga familie. nu se poate vorbi de egalitate de sanse in mediul educational autohton.. multi copii sunt obligati sa ia parte la muncile grele ale campului sau gospodariei.juridice. recreative.Cel mai grav este cel de a irosi intregul beneficiu al timpului liber prin supradimensionarea efectelor de risc-oboseala.teatru) dar din pacate accesibila doar unora. trebuie sa se ia in calcul timpul liber al elevului.odihna si timp liber) are efecte negative nebanuite. elevii si tinerii evita situatiile creative. prezenta decorativa.

Se poate concluziona ca abandonul scolar al anumitor minoritari se . Menţionez campaniile . ale credintei si familiei si confera calitate vietii individului..Pentru acestia. creuzetul noilor valori.deoarece aceste activitati nu mai sunt gratuite. 2. psihopedagogii organizeaza o multime de activitati instructive si recreative in timpul lor liber. Pentru copiii defavorizati. care transforma valorile muncii. cu ocazia sărbătorilor de iarna. in valoare totala de 91 milioane de dolari. excursii. sunt copiii cu cerinte educative speciale. se pare. minutios organizate. care ofera reduceri substantiale pentru elevi.De sase ani..In cazul copiilor normali cu familie.integrati in invatamantul de masa.Dar acest program nu a reusit deocamdata sa scada nivelul analfabetismului in aceste comunitati. fundaţia Prada desfasoara . se desfasoara in perioada noiembrie 2003-decembrie 2009 si este susţinut de trei parteneri importanţi: Banca Mondiala-60 milioane dolari. cu intenţia de a le oferi o luna de sărbătoare. opera. Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate’’-program Phare finantat de Uniunea Europeana. diverse activitati si spectacole in instituţii de protecţia copilului .circul sau bibliotecile publice. cei cu handicap si cei aflati in casele de copii. multe ONG-uri si institutii ale societatii civile strang fonduri si organizeaza activitati artistice distractive. Programul .Alaturi de aceste oferte se inscriu si teatrele.. cei care beneficiaza din plin de activitati extrascolare.Decembrie magic…cu prietenii tai (2003)..Proiectul pentru invatamantul rural ’’ Scopul programului îl constituie imbunatatirea accesului elevilor din mediul rural la un invatamant de calitate.Decembrie magic…in şcoala ta’’(2004). datoreaza unei inadecvari institutionale.Aceste alternative insa sunt aproape inexistente in mediul rural. iar institutiile societatii civile le ofera spectacole. care isi propune imbunatatirea accesului la o educatie de calitate cu focalizare pe minoritatea roma si pe elevii cu cerinte educative speciale. Printre cele mai importante programe si proiecte derulate la nivel de minister si inspectorate judetene se afla : 1. trebuie ca familia si ei insisi sa se implice in gestionarea instructiva a timpului ramas dupa indeplinirea obligatiilor profesionale. in societatea postindustriala. Una dintre oportunitatile oferite are in vedere si reducerea abandonului si absenteismului şcolar prin crearea unor spatii educative prietenoase si motivante. muzeele. Programul multiculturalitatii se desfasoara. prin întărirea legăturilor dintre comunitate si scoală. . . cuantificat prin rezultate superioare si rate de promovare mai bune. cinematografele. In mod paradoxal . o resursa civilizatoare in etosul actiunii umane. tabere si cadouri de sarbatori . in sens unidirectional.Pentru atingerea scopurilor acestui program au fost calificati meditatori scolari care sa mearga in comunitatile rome si sa le informeze despre posibilitatea de a-si relua studiile. timpul liber este.. Pentru specialisti.

. precum si pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale de nivel 1..Şanse egale’’ . pe fondul schimbării institutionale. profesorii. Constituirea Centrelor de Documentare si Informare(CDI)este rezultatul concret al punerii in practica a .care trăiesc in condiţii de sărăcie in judeţele Calarasi . prin cursuri organizate saptamanal . . iar durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev in parte.. in funcţie de competentele demonstrate. Proiectul isi propune . mai ales a celor ce nu frecventeaza scoala din motive sociale. In programul . nu au finalizat invatamantul gimnazial. .cursuri de zi.. cat si in cel al pregătirii profesionale .. imbunatatirea nivelului de calificare a cadrelor didactice.declanşat in 2001. 6.Initiativa se refera la fetele de etnie roma intre 12 si 18 ani . In acest fel se incearca atragerea copiilor spre scoala. din motive sociale. 3. principalii beneficiari fiind elevii..A doua şansa’’ se pot înscrie persoane cu vârste peste 14 ani care au absolvit ciclul primar. . printr-un model de dezvoltare şcolara.educatiei pentru informatie’’in scoli.A doua şansa’’. Ialomiţa si Buzău. Mijloace de acţiune: burse şcolare pentru fete..imbunatatirea” situaţiei copiilor rromi.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’este un proiect finanţat de UNICEF si pus in aplicare de Centrul Educaţia 2000+. prin : • • accesul scolilor la informatie si documentatie moderne . susţinerea sistemului educaţional . Se pot înscrie si persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare ciclului gimnazial. au abandonat pe parcurs si au depasit vârsta maxima legala pentru reinscrierea in invatamantul gimnazial .îmbinând pregătirea in domeniul educaţiei de baza cu pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale.A doua sansa’’ Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu varsta de peste 14 ani care.se desfasoara in 15 judeţe .Laptele si cornul’’ In cadrul acestui program. intr-un anumit domeniu.1 milion dolari.. 5. are ca obiectiv fundamental .diminuarea problemelor’’ legate de casatoria timpurie si graviditatea implicata. Programul are o durata flexibila. copiii din invatamantul prescolar si invatamantul primar beneficiaza de corn si lapte gratuit.proiect organizat si finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Olandei (programul Matra) si Centrul Educaţia 2000+.Telurile proiectului sunt egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii din mediul urban si deschiderea sistemului educativ romanesc spre spatiul european.Proiectul .. 4. .Acest proiect vizează remedierea a doua aspecte negative ale sistemului educativ romanesc. dar si comunitatea locala. astfel încât aceştia sa-si poată completa si finaliza educaţia de baza din cadrul invatamantului obligatoriu.Guvernul Romaniei-30 milioane dolari si comunitatile locale. asociat cu stimularea participării parintilor si elevilor rromi. atât in domeniul educaţiei de baza. Şcolarizarea in acest program se desfasoara pe durata a patru ani.Educaţia pentru informaţie in mediul rural defavorizat’’ este un proiect bilateral francoroman care se înscrie in programul de relansare a invatamantului rural menţionat mai sus . 7...

Pentru anul şcolar 2005-2006 au devenit beneficiari ai acestui program un număr de 27. sunt obligaţi sa facă şcoala pe banii lor..250 ROL pe membru de familie va primi 200 de euro sub forma de bonuri valorice pentru a-si putea cumpăra un calculator.cat si prin . Proiectul este susţinut de un întreg aparat teoretic si administrativ: conferinţe naţionale.Programul de infrastructura rurala’’ prin care 36 de scoli din judeţul Constanta vor beneficia de . care nu beneficiază de acest sprijin financiar. Îngrijorător este faptul ca au fost inregistrati un număr de 13. De asemenea. 8. scoli .asigurarea de facilitaţi minime’’ perioada 2003-2009.indrumarea si monitorizarea derulării proiectelor pentru reducerea abandonului si absenteismului -eficientizarea parteneriatului educational cu comunitatea locala prin initierea si implementarea de proiecte -eficientizarea consilierii elevilor si a parintilor atât prin programe la nivel național. adaptate populaţiei rrome.570 elevi si studenţi.. subproiect in cadrul programului Phare (jud. Fondurile se ridica la aproximativ un milion de euro..Bani de liceu’’. In anul şcolar 2005-2006 s-au înregistrat 60.455 de elevi si studenţi cu un venit de zero lei /membru de familie.. 10. stagii de formare reţea de monitori. La aceasta suma elevul (părintele) trebuie sa adauge diferenţa. ca factor crucial al succesului şcolar si social al copiilor si tinerilor romi. publicaţii. 9.Euro 200’’ In cadrul acestui program fiecare elev cu un venit sub 506.. tabere multiculturale. seminarii. educaţie incluziva.In anul şcolar 2004-2005 Guvernul a decis sa acorde sprijin elevilor de liceu proveniţi din familii cu venituri insuficiente. In acest sens organigrama Inspectoratelor Şcolare Judeţene a fost structurata astfel încât sa asigure initierea. fiind un fel de invatamant obligatoriu negratuit.000 de liceeni au avut banii necesari pentru a-si continua studiile.si vizeaza 52 de scoli.prietenoase”(friendly).. cei din clasele IX –X. judeţean si de unitate şcolara in funcţie de particularitatile specifice zonei si contextului.. Dezvoltarea formarii continue a personalului din invatamantul preuniversitar ‘’perioada 2005-2009 .. materiale educaţionale pentru elevi si profesori. Motivaţia frecventării cursurilor a fost întărita deoarece la un număr de absente nemotivate.. promovarea implicării parintilor si a comunitatii in via ța şcolara. Un neajuns este faptul ca acest program nu este destinat tuturor liceenilor. .363 de beneficiari ai acestui program. alocaţia era retrasa. In urma acestui program peste 80. noi abordări in invatare. având in vedere ca invatamantul obligatoriu este de 10 clase. si desigur de un aparat financiar. Strategia acestuia presupune: facilitarea schimbării organizaţionale in sensul creşterii nivelului de participare a comunitatii. 11. cei care nu beneficiază de bani pentru liceu nu beneficiază nici de întărirea motivaţionala a frecventării cursurilor. formarea cadrelor didactice rrome si nerrome.Constanta) -susţinerea iniţierii de proiecte la nivel regional.

Dar o virtute mai mult mai mare si in orice caz mult mai utila decat tehnica de a reusi este de a sti ce sa faci cu nereusitele. Bucuresti .Noica spunea ca toti te invata cum sa reusesti.. intitulat . dar e si infecund. Astfel in structura personalitatii sale ar trebui identificate o serie de trasaturi : sensibilitatea si dragostea pentru copii ..capacitatea de anticipare si cunoastere a elevilor . observarea. tehnici de memorare. ajunsi in fata responsabilitatilor familiale .6% au nevoie de peste 24 de creatoare . neputinta de a tine pasul cu ceilalti.perseverenta ..orientare. scoala putina. In general. Nu numai ca e greu sa reusesti intotdeauna. 1. . ce pun elevul in situatii dificile de invatare .Copii cu probleme comportamentale vor alege un mediu mai putin coercitiv decat scoala. Aici se pot insusi sau aprofunda o serie de conduite deviante.energia .MAI INTAI CARACTERUL’’. Abilitatile de baza in consiliere sunt următoarele: ascultarea activa. sumarizarea. Abandonul scolar : Nu este un fenomen izolat. furnizarea de informaţii. Prin comparatie . imposibilitatea de a se adapta rigorilor vietii de elev sunt premise ale abandonului scolar. reflectarea.Esecul repetat devine principala sursa a erodarii si instalarii sentimentului de neajutorare. Notele proaste.Esecul scolar : absenta repetata de la cursuri duce la o acumulare de lacune. parafrazarea. adică refacerea imaginii de sine si a respectului de sine.întărirea eu-lui’’. C.capacitatea comportamentala . 85 % dintre tinerii fara scoala au nevoie de peste 24 de luni (2 ani) ca sa-si gaseasca un loc de munca.’’ Esecul scolar poate fi corectat prin ceea ce se numeşte . intrerupta .Kretzulescu.4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante 1. s-a constituit intr-un cadru al formarii profesionale din perspectiva educatiei morale: ofera tipuri de strategii de abordare a unei situatii problematice in functie de reactiile elevului care are o anumita problema de comportare. fara scoala.initierea de activitati scolare menite sa contribuie la reducerea absenteismului si abandonului scolar .6 % dintre somerii inregistrati sunt tineri cu varsta sub 35 de ani. 2.mobilitatea . de obicei cel al strazii. de povestire. oferirea feed-back-ului.Cateva date in acest sens se dovedesc elocvente : 28. probleme de disciplina. . absenteismul. adresarea întrebărilor . exemple de modalitati eficiente de comunicare. creeaza dificultati in evolutia ulterioara a tinerilor. sociale. Copiii care au suferit un esec trebuie invatati sa treaca peste el si sa mearga mai departe. Un alt program realizat in cadrul Scolii Superioare Comerciale N.capacitatea de comunicare .Centrele de Asistenta Psihopedagogica.Celor care au facut numai clase primare le este necesara aceeasi durata in proportie de 76%. pentru atingerea acestui obiectiv este necesara realizarea unui profil psihologic al profesorului de consiliere.echilibrul afectiv .empatia . ci rezultatul unui proces declansat cu mult timp in urma. dintre tinerii cu studii superioare numai 6.

5 % persoanele fara studii sau absolvente numai de ciclu primar. in care elevii fumatori pot sa-si exercita acest viciu.Cunoaste si decide ‘’si . ce se perpetueaza si la nivelul descendentilor. 4. Saracia extrema are rata cea mai ridicata –25%intre oamenii care au terminat doar clasele primare. 6. avand ca tema vanzarea catre minori a alcoolului si tutunului. care. Pentru a fuma nu trebuie neaparat sa parasesti incinta scolii.Tentatiile sunt nenumărate.Recurgand din nou la comparatii.29%. Inca din anul 2002. al cărui capăt nu poate fi identificat: absenteismul poate duce la consum de droguri. dependenţi de droguri. adeseori ..Centrul de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri ‘’. dar exista cazuri îngrijorătoare de copii cu vârste foarte scăzute . Federatia Internationala a Comunitatilor Educative(FICE)-Romania. Se poate afirma aici prezenta unui lant cauzal .Nu exista o lege clara care sa exprime fara echivoc ca sunt pedepsiti adulţii care încurajează tinerii si mai cu seama minorii spre comportament deviant sau chiar delicventa. Este suficient sa iesi in pauza sau sa-ti prelungesti pauza daca nu ai chef de ore .In fiecare școala exista un loc special. iar printre ele se număra si consumul de droguri.licee si grupuri scolare :. iar rata saraciei extreme este de 1%. absenteismul scolar determina abandonul scolar. Se creează un cerc vicios.de obicei toaleta scolii. odată intrat in reţeaua densa a consumurilor de droguri. cu greu poate ieşi.in cazul categoriei de persoane cu studii superioare.Fuga de la scoala :Este un comportament deviant.. mai ales ca dependenta anulează voinţa.. Un studiu realizat de ANA -Prelevanta consumului de droguri in România-arata ca cei mai expuşi pericolului consumului de droguri sunt tinerii intre 15 si 24 de ani.rata saraciei este de numai 4.ingreuneaza gasirea unui loc de munca. Fuga de la scoala are diferite cauze . a Confederatiei Nationale a femeilor din Romania si a ISMB. deruleaza in sectorul 2 al capitalei doua programe antidrog. in timp ce consumul de droguri pune elevul in imposibilitatea frecventării cursurilor si chiar abandon şcolar. Tanarul ..luni pentru gasirea unui loc de munca.cu participarea directa a Agentiei Nationale Antidrog. lipsa unui loc de munca nu poate avea ca efect decat saracia. Oficiul National pentru Protectia Consumatorului nu face controale agentilor economici. Pe de alta parte. 5. rezultat al lipsei de monitorizare a activitatii copilului de catre parinti si a atitudinii permisive a profesorului. Pentru a preveni aceste vicii s-au realizat o serie de campanii de genul . 3. Astfel .ce se regasesc in atitudinea elevului fata de scoala si de anumiti factori scolari. De aceea nu trebuie sa ne surprindă considerarea violentei atât cauza cat si efect pentru absenteismul şcolar. .o alta tentatie a timpului liber școlar.copiii fac ce vad’’.cu prioritate in colegii . Rata saraciei afecteaza in proportie de 50.Toxicomania Timpul liber nascut in urma nefrecventarii cursurilor necesita o alta intrebuintare.clase fara fumat’’ sau .Ca o consecinta.Violenta Intre absenteismul scolar si violenta exista o strânsa relaţie de intercondiţionare.Consum de alcool si tutun .

pentru anii școlari 2002-2003 . saracia sunt principalele mecanisme care genereaza fenomenul excluderii sociale. Violenta este un răspuns al celor saraci la adresa societatii . Romania) 7.Privind fenomenul violentei din perspectiva victimelor sale din scoli. trebuie sa-i apropiem de scoala’’(Toma Mares. esecul scolar.1 EVOLUTIA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR IN JUDEŢ Studiul de fata are ca subiect absenteismul şcolar în judeţul Bistriţa-Năsăud . Schimbând perspectiva .altfel spus : . Potrivit directorului FICE România.. la nivelul ciclului gimnazial. ii remarcam pe cei care produc violenta.Ca sa indepartam copiii de violenta. una din cauzele violentei in scoală este mediul de provenienţa al copilului: educaţia care ii este data acasă.2003-2004 si 2004-2005 s-a obținut următoarea situație .studiile facute de experti in politici educationale ai Comunitatii Europene evidenteaza faptul ca analfabetismul.de aceea pentru a duce la scaderea agresiunilor si actelor violente este necesara frecventarea scolii si intregirea educatiei. In urma analizei documentelor școlare . putem intelege de ce violenta poate fi o cauza a absenteismului şcolar.Marginalizare si distantare culturala si sociala. nivelul de pregătire al parintilor sau chiar violenta in familie. absenteismul si abandonul şcolar nu trebuie privite sub aspect procentual. iar educatia constituie condiţia indispensabila a integrării si participării tinerilor la viata comunitatii. condiţiile in care traieste împreuna cu familia. presedinte FICE. Pentru a putea oferi o imagine de ansamblu asupra situației frecventei in judeţ si pentru a putea reprezenta grafic evoluția absenteismului la nivel judeţean.Sau . In condiţiile in care educaţia este singura şansa pentru realizarea socio-profesionala. au fost consultate documentele școlare (cataloagele). CAPITOLUL II 2. ci ca nişte fenomene interdependente ce trebuie stopate.

Aceste fluctuaţii pot fi reprezentate grafic astfel: Evolutia abandonului scola r in pe rioada 2002-2 005 7 6 6.2 5 4.39 4 4.1-Evolutia absentelor in perioada 2002-2005 In ceea ce priveste abandonul scolar situatia este putin diferita.Se pot observa fluctuatiile pe care le inregistreaza abandonul şcolar : după o creştere destul de importanta in anul şcolar 2003-2004. situaţia începe sa se redreseze. având in vedere ca in anul şcolar 2003-2004 rata abandonului şcolar la nivel naţional.09 Rata abandonului scolar 3 2 1 0 2002-2003 2003-2004 2004-2005 Figura 2.a bse nte 8000 6000 4000 2000 0 2002 -2003 2003 -2004 2004 -2005 Figura 2.Evolutia absentelor in perioada 2002 18000 -2005 16000 15310 14000 12731 12000 13088 10000 To ta l nr. avea o valoare de 1. Rata abandonului şcolar la nivel local continua sa ramana destul de ridicata.2-Evolutia abandonului şcolar in perioada 2002-2005 .7 %. pentru invatamantul gimnazial.

de începerea ciclului gimnazial este normal ca mulţi copiii sa întâmpine greutati de adaptare sau sa fie nehotarati in continuarea studiilor.3. Fiind vorba . .Evolutia absentelor pe clase. semestrul I Se observa ca la nivelul clasei a V. Succesul şcolar in clasa a V-a depinde foarte mult de dirigintele pe care il va avea copilul . an scolar 2006-2007.0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2.a se înregistrează cele mai multe absente –2191.1290. iar la clasa a VI-a valorile sunt cele mai mici . in clasa a V-a . Explicaţia acestor fluctuaţii se afla in faptul ca riscul de abandon şcolar este mai mare la început de ciclu şcolar. de capacitatile elevului de adaptare .

singura exceptie facand-o clasa a V-a.In acelasi sens . la nivelul clasei a VIII-a . valorile nu sunt prea indepartate.an scolar 2007/2008. Procentual.a. s-a recurs la o comparaţie a datelor .4 –Distribuția absentelor pe clase .sem I Pentru a determina sensul evoluţiei absenteismului in acest an. tocmai datorita finalitatii ciclului gimnazial. nivelul este ceva mai scazut decat in clasa a VII. 0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2.

respectiv 2007-2008 Din nou . datele brute ne indica sensul evolutiei absenteismului.12 27. Este adevărat ca in acest semestru s-au inregistrat mai multe absente decât in semestrul analog din anul 20042005 .4 Distributia comparativa a absentelor pe clase. evolutia comparativa poate fi reprezentata astfel: . comparativ Grafic .66 17.40 2005-2006 24.86 27.48 27.din acest an (2007-2008 ). Anii Clasa a V a Clasa a VI a Clasa a VII a Clasa a VIII a Media totala 2004-2005 9.97 11. va arata daca aceasta evolutie crescătoare este si reala .42 23. mai exact din semestrul I.sem I An scolar 2006-2007.87 23.74 Tabelul 2.61 16. cu datele corespunzătoare din anul anterior (20062007) 2006-2007 Clasa a V a SEM I 838 2007-2008 SEM I 2191 1290 1979 1947 7407 Clasa aVI a 950 Clasa a VII 1814 a Clasa a VIII 1549 a Total absente 5151 Tabelul 2.5 Numarul mediu de absente pe nivele si ani scolari. la fiecare nivel de varsta. care pare a fi crescator. Un tabel ce va asocia numarul absentelor cu numarul de elevi pe fiecare nivel de varsta.

respectiv a cadrelor didactice direct implicate.Dinamica absentelor in S em I.12 nr. cat si din perspectiva profesorilor. direct interesați de scaderea acestui fenomen.anii scolari 2004/2005 si 2005/2006 30 27.87 9.66 27.48 24.In ce masura apartenenta la etnia roma favorizeaza absenteismul scolar ? IPOTEZE : 1.86 27.Rata absenteismului este mai mare in cazul elevilor de etnie roma.Ce loc ocupa scoala in sistemul de valori al individului(profesor.Programul scolar incarcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoala 3.2 MOTIVAREA STUDIULUI In urma analizei evolutiei absenteismului la nivel local.Care este relatia intre profilul profesorului si frecventarea cursurilor ? 4. mediu de absente pe nivele 15 2004/2005 SI 2005/2006 SI 11. Rezultatele studiului vor oferi o modalitate științifica si rationala de a construi si implementa o strategie prin care sa se urmărească diminuarea amplorii acestui fenomen negativ si a efectelor indezirabile ale acestuia. INTREBARI de cercetare: 1.Care este relatia intre programul scolar si atitudinea elevului fata de scoala ? 3.97 10 5 0 Cls a V a Cls a VI a Cls a VII a Cls a VIII a Figura 2. ca de altfel in majoritatea scolilor din tara.elev) ? 2.5-Dinamica absentelor in perioada 2004-2006. s-a concluzionat ca acesta este in continua crestere.Profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventarii cursurilor 4. Intentia studiului este de a identifica adevaratele cauze ale unui astfel de comportament din perspectiva actorilor sai.Absenteismul scolar este un rezultat al scaderii importantei scolii in sistemul de valori al individului 2. SCOP :Analiza reprezentarii absenteismului de catre elevii de varsta 10-14 ani.elevii.61 23.42 25 20 16. OBIECTIVE : .cu referire la semestrul I 2.

risc de abandon familial. starea sociala si diferitele riscuri la care ar putea fi expu și elevii clasei : risc de absenteism si abandon școlar. Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distributiilor de frecventa.Aprecierea programului si regulamentului scolar 3.1. Datele au fost culese pe baza a doua chestionare : 1.2008 având ca subiecţi 250 de elevi din ciclul gimnazial. risc de abuz emoțional. .Identificarea cauzelor absenteismului 5. Aceasta a avut un dublu scop : 1. format din 14 întrebări (8 închise si 7 deschise). majoritatea fiind întrebări de opinie . 2. risc de abuz fizic.un scop cantitativ : obținerea unor informații legate de structura clasei. care se regăsesc in formularea întrebărilor pentru chestionar: -rolul scolii in viata elevului/profesorului -traseul de cariera -regulamentul scolar -programul scolar -surse de invatare -cauzele absenteismului -motivarea absentelor -modalitati alternative de petrecere a timpului scolar -consecintele absentelor -atitudini si roluri educative -profiluri de profesori In completarea datelor obţinute prin chestionar s-a apelat la documentele școlare si o serie de tabele completate de diriginții claselor V –VIII. axate in mare parte pe culegerea de informaţii concrete . format din 25 de întrebări ( 20 închise si 5 deschise).Determinarea relației dintre apartenenta la etnia roma si frecventa școlara 2.09.2008 . Studiul s-a centrat pe următorii indicatori .10.3 INSTRUMENTUL DE LUCRU Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate in perioada 20. risc de instituționalizare.Precizarea modalităților de petrecere a timpului școlar 6.Identificarea rolului scolii din perspectiva elevilor/a profesorilor 2. fiind insa si întrebări ce vizează opinia elevilor .Determinarea gradului in care absenteismul influențează actul invatarii si rezultatele scolare 4.31. un chestionar pentru elevi .un chestionar pentru profesori si diriginti. componenta etnica .

in timp ce profesorii afirma cu convingere ca programul scolar este incarcat si foarte incarcat. prin raportare la activitatea lor in scoală.Pentru elevi şcoala este un loc unde invata (48%). un procent destul de ridicat . Nici unul din cei chestionati nu are probleme cu organizarea timpului. In continuare datele vor fi prezentate in funcţie de ipotezele propuse in aceasta cercetare. denota faptul ca acestia constientizeaza in mare parte importanta scolii in devenirea personala . ea ocupand un loc important in sistemul valoric al elevilor. 37% înțeleg prin absenteism pierderea unor lecţii importante . ceva neimportant (10%). cale de reuşita in viata(42%). După terminarea clasei a VIII-a 73% si-au propus sa urmeze un liceu. un loc de munca (65%).2% si lipsa prezentei la ore plictisitoare-2%.Exista insa si o parte care asociază absenteismul cu libertatea –5% .din punctul de vedere al profesorilor . iar numai 28% considera ca acesta este foarte incarcat.Se observa ca atât profesorii cat si elevii au definit şcoala . in vreme ce 6% sunt nedecişi. Un raspuns il putem gasi analizand variantele oferite de elevi si profesori legate de principala sursa . in vreme ce un procent de 1% nu stiu cum isi organizeaza timpul. unii chiar lejer(5%). respectiv a viziunii pe care o are despre aceasta. 2. Este foarte interesant de aflat de ce parerile elevilor legate de programul scolar sunt atat de variate. se orienteaza spre integrarea rapida pe piata muncii pentru obtinerea unui venit . obişnuinta. ca acesta este optim-rezonabil (41%).un scop calitativ : verificarea gradului de cunoaștere de către diriginți a propriei clase. O prima ipoteza a cercetării leagă absenteismul şcolar de scăderea importantei scolii in sistemul de valori al individului. Cea de-a doua ipoteza afirma ca programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoală. note mici –5% si chiar corigenta-5%.4 REZULTATELE CERCETARII Absenteismul școlar este un fenomen negativ ce se înregistrează la nivelul fiecărei şcoli şi care este perceput ca atare de majoritatea elevilor (53%). Din pacate. Şcoala reprezintă . raportandu-se la propriul lor program scolar . In acest timp elevii. respectiv 26 % incarcat. 2. Deşi 38% nu au definit absenteismul din punctul lor de vedere . imposibilitatea ajungerii la liceu –6%. În urma anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate :Profesorii considera ca programul scolar al elevilor este foarte incarcat (50%) si incarcat(50%).De asemenea si procentul de 10% care considera scoala neimportanta este semnificativ. Astfel 55 % isi organizeaza timpul foarte bine. investiţia de o viata(14 %). considera . a doua familie (21%). 21% doresc sa-si caute un loc de munca . Faptul ca programul scolar este considerat rezonabil de aproape jumatate dintre elevii chestionati isi poate avea explicatia in buna organizare a timpului. Orientarea spre cursurile liceale ale unui procent ridicat dintre elevi. prioritar.risc de neintegrare sociala. 44% bine. in mare parte.

Elevii se axează in invatare pe caietul de notiţe (58%). Cunostintele nu sunt neapărat multe din punctul de vedere al posibilitatii elevilor de a le asimila.in baza principiului dezirabilităţii sociale. unde alte surse ca internetul sau bibliografia . convinşi ca programul şcolar este extrem de încărcat. Elevii sunt con știenți de faptul ca absentele le influențează atât invatatul –in foarte mare măsura (58%) si in mare măsura(15%). ele înregistrează procente minimale de 3 %. in parte si din cauza ca profesorii nici nu le solicita. din păcate .dorinta de a nu deconspira unul din locurile importante in care isi petrec timpul.Cat despre bibliografie si Internet . respectiv al preocupărilor actuale. ci mai degrabă programul şcolar neadecvat cerinţelor actuale. in bar/cofetărie (7%). 2. doar 9%. discuţii cu prietenii (10%). scad standardele de performanta. munca in agricultura(10%). decat sa se plimbe sau sa stea in localuri. analiza raspunsurilor profesorilor la aceleasi intrebari indica un nou loc in care elevii isi petrec orele si anume internetul –cafe din apropierea scolii (18%). având probabil doua cauze principale: 1. profesorii. la prieteni (12%). lecţia profesorului(22%) si manualul (16 %).. caietul de notite (25%) si lecţia susţinuta in clasa (25%).Astfel ca putini apelează. principalele activitati sunt: plimbarea (27%). procent ce indica un grad de distorsionare a răspunsurilor. copiii considera ca este mai putin condamnabil faptul ca pleaca de la ore si stau acasa. in vreme ce restul isi petrec timpul cu prietenii (49%) . In lumina celor prezentate se poate afirma ca nu programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevilor fata de scoală. fumatul(10%).Astfel profesorii pretind ca principala sursa de invatare manualul (50%). selectând din programa şcolara informaţiile considerate mai importante si . Locurile cele mai frecvente in care isi petrec timpul când pleacă de la ore . rezolvarea unor probleme (7%).familia (31%) sau colegii (11%). respectiv 1%.Nu toate aceste activitati se desfasoara pe cont propriu . deşi acesta este sursa principala indicata de profesor. la manual pentru completarea si sistematizarea cunostintelor. jocul pe calculator(27%). Celelalte surse de invatare sunt neglijate. cat si rezultatele şcolare in foarte mare măsura (59%) si in mare măsura (26%). Analizând datele se poate explica de ce elevii considera ca programul şcolar este relativ lejer : in primul rând invata doar strictul necesar (caietul de notiţe). In ciuda acestui lucru continua sa lipsească de la ore. pe strada (14%). In aceste locuri. Se remarca procentul mare de elevi (65%) care au răspuns ca pleacă acasă atunci când absentează. iar o parte din informaţii le reţin din clasa (lecţia profesorului). unii mai mult de 50 de ori. la magazine (2%). ci din punctul de vedere al utilitatii lor .in urma răspunsurilor oferite de ei sunt: acasă (65%). Profesorii sunt si ei de acord ca invatatul si rezultatele şcolare sunt influenţate de absente.uitând’’ sa apeleze la alte activitati complementare. In al doilea rând .de invatare. vizionarea de programe v (7%) sau citirea unor reviste (2%).Nimic despre suplimentara.

se joaca pe net(32%) . a scopurilor si standardelor pe care si le-au stabilit in cresterea si educatia copiilor. respectiv doar unele aspecte (36%).Comparand cu raspunsurile oferite de profesori . Elevii afirma ca parintii cunosc situatia freventei lor scolare in totalitate (60%). la magazine(6%). acasa (26%).se poate conchide ca elevii au exagerat in afirmatii . In acest timp profesorii afirma ca isi umplu timpul cu inutilitati (36%). in bar/cofetarie (9%). A treia ipoteza acestei cercetări stipulează ca profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventării cursurilor. Alte locuri in care profesorii spun ca isi petrec elevii timpul sunt pe strada (32%). la prieteni (9%). Cauzele principale ale absenteismului şcolar semnalate de elevi sunt: -mă plictisesc-25% -evit luarea unei note mici-18% -nu-mi place profesorul –13% -nu mă interesează materia-13% -particip la alte activitati –13% -nu inteleg ce mi se preda. ceea ce duce la o serie de intrebari legate de responsabilitatea si interesul parintilor .7% -munca in agricultura-7% -dispensar-4% .elevii se joaca pe calculator. isi ajuta parintii(25%) sau se plimba pe strada(7%). Astfel se explica si procentul ridicat de elevi ce declara ca principala activitate este jocul pe calculator. Desigur ca profesorii au putut sa aleaga variantele de mijloc din dorinta de a sublinia dezinteresul parintilor fata de activitatea copiilor. fumeaza etc. Se pare ca acest joc nu se desfasoara neaparat la calculatorul personal. in mare parte(27%). deoarece cadrele didactice arata ca parintii cunosc doar in mare parte (64%) situatia frecventei scolare a copiilor lor.

C auzele absenteism ului scolar din perspectiva elevilor 7% 13% 4% 13% dezinteres pt. Deşi profesorii menționează ca utilizează metode activ-participative ca brainstormingul. opoziţiei specifice vârstei . trebuie totuşi luate in seama si reconsiderata conduita didactica si revizuite strategiile didactice . profilul profesorului (9%). Daca in cazul elevilor principala cauza a absentelor este plictiseala (25%). Alte cauze sunt acceptarea non-valorilor (27%). dezvoltare economica si sociala. Toate acestea presupun un efort considerabil . In acest scop se solicita o mai mare atenţie acordata metodelor utilizate de către profesor. cunoaşterea celor mai noi metode . reconsiderarea si readaptarea stilului didactic adoptat .in funcţie de clasa.materie 13% profilul profesorului neintelegerea lectiei evitarea notelor mici plictiseala participarea la alte activitati 7% munca dispensar 18% 25% Figura 2. faptul ca lecţia propriu zisa nu suscita interesul elevului. problematizarea. pentru profesori aceasta este lipsa de motivaţie (36%) . calitatea de dascăl presupune o continua perfecţionare .de aceea unele cadre sunt mai puţin dispuse sa se schimbe.6 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva elevilor După cum se poate observa cele mai multe cauze au legătura directa cu profilul profesorului. plictiseala (5%). .munca in gospodărie (14%). Stilul rutinier este mai greu de abandonat. acestea se pare ca raman la rangul de intenţie. Pe locul secund se afla evitarea luării unei note mici (18%). Din păcate (din fericire?!). nivel de vârsta. evitarea luării unei note mici (9%) . Deşi unele cauze invocate pot fi manifestări ale teribilismului. Principala cauza este plictiseala (25%).

Asta pentru ca profesorul nu este numai instructor. Relaţia profesor –elev n-ar trebui sa consiste numai in . profesorii punând insa un mai mare accent pe latura profesionala.28% .notele mari pe care le dau . simţul umorului.28% . corectitudine. sa treacă toate absentele.sa noteze corect. Este important de menţionat ca etnia elevilor a fost completata pe baza conceptului de heteroidentificare .buna pregătire profesionala . schimb de experienţa.. sa discute cu ei si pe alte teme decât cele referitoare la lecţia propriu zisa. ci si formatorul zilnic al elevului. conştiinciozitate. lăsând pe un plan secund ceea ce elevii asteapta mai mult de la un profesor: comunicativitatea .4% Din răspunsurile elevilor. educaţie. Copiii asteapta din partea profesorului sa predea bine. sa nu strige . colaborarea .corectitudinea . Comparând răspunsurile se poate observa o suprapunere parţiala intre calitati.predare-invatare-evaluare”. profilul dezirabil al profesorului ar conţine următoarele calitati: comunicare. sa-i ajute in unele probleme. colaborare.7 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva profesorilor Trăsăturile pe care profesorii consideră ca elevii le apreciază in mod deosebit la ei sunt: . mergând pe ideea ca felul in care este considerat cineva de către .ca u z ele a b s en te is m u lu is co la rd in p e rsp ec tiv ap ro fes o rilo r 9 % 9 % 5 % 3 6 % lip s ad em o tiv a tie a c c e p ta re an o n -v a lo rilo r m u n c ain g o s p o d a rie e v ita re alu a r ii u n e in o tem ic i p ro filu lp ro fe s o ru lu i p lic tis e a la 1 4 % 2 7 % Figura 2. ci sa se pună accent pe colaborare.20% .4% . Pentru aceasta s-a întocmit un tabel de contingenţa având ca baza datele din tabele completate de diriginţii claselor referitor la etnia elevilor si la distribuţia acesteia in cadrul copiilor cu frecventa şcolara scăzuta. O ultima ipoteza a lucrării de fata afirma ca rata absenteismului este direct proporţionala cu apartenenţa la etnia roma.conştiinciozitatea -16% . intelegere. bun simt.apropierea faţă de ei .toleranta .

65% .in vreme ce pe locul I se afla etnia maghiara cu 39. daca comunitatea considera pe cineva rrom/tigan.isi umplu timpul cu inutilitati’’ sau se joaca pe calculator.5% 23 /53% 53 (100%) 240 (100%) 43 (100% 283 (100%) Tabelul 2. diferenţa constând . valorile maxime se dispun pe diagonale .loc unde invata’’. aceasta având un efect de discriminare si marginalizare a indivizilor respectivi. Ei cred ca elevii pleacă de la şcoala din lipsa de motivaţie si din cauza ca accepta non-valorile. De aceea. aceştia pun problema din perspectiva datoriei. unde .38%.60% au studii gimnaziale .5% 20 / 47% 230(100%) 30/ 12.urmata de cea germana (39.62%) si cea romana 31. Procentajul s-a calculat pe coloane pentru a arata influenta variabilei independente asupra variabilei dependente... Sintetizând cele doua perspective . cat si frecventele relative. din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o nota mica. se ajunge la următoarele viziuni. respectiv a elevilor legate de tema abordata.6 –Nivelul frecventei şcolare in funcţie de apartenenţa etnica (N=250) In tabel au fost trecute atât frecventele absolute . copiii pleacă de la ore acasă sau pur si simplu pe strada.ceea ce ne arata ca relaţia dintre cele doua variabile este statistic semnificativa. nu neapărat cu plăcere. iar variabila dependenta este nivelul frecventei şcolare. unde prefera sa se joace pe calculator sau sa se plimbe in compania familiei sau a prietenilor. am prezentat perspectiva profesorilor.comunitate determina un anumit comportament. internetul –cafe sau chiar acasă .Perspectiva elevilor: Elevii vad şcoala ca un . 1. ei prefera sa plece de la şcoala in alte locuri mai plăcute lor ca strada . După cum se poate observa. După cum se poate observa cele doua perspective nu sunt dihotomice. Nivelul frecventei şcolare Ridicat Scăzut Romana Roma Total 210 /87. Din etnicii rromi 29. In situaţia de fata. ea va manifesta fata de el un tratament marcat adeseori de prejudecatile referitoare la rromi. 2. Aceste valori se înscriu in datele oferite de recesamantul din 2002 legate de pondere populaţiei cu studii gimnaziale in fiecare etnie. Din cauza standardelor scăzute ale acestora .Perspectiva profesorilor: Considerând şcoala un loc de munca . Concomitent cu ipotezele cercetării. Variabila independenta este apartenenţa etnica.

pentru anul şcolar 2005-2006 . si implicit profesorii.Procente mai scazute obtin observatia in fata clasei(3%) si cercetarea cauzelor(3%).Grafic . in calitate de diriginti si profesori .părintele. sunt predispuşi riscului şcolar si social (15 copiii). Copiii cerşetori ai Rodnei sunt cunoscuţi de toţi cei din zona..∗ 1. după afirmaţiile cadrelor didactice. Ei sunt calatorii clandestini ai trenurilor ce leagă localitatea de celelalte sate. unde membrii familiei sunt mobilizaţi pentru obţinerea unor surse de subzistenta. Daca elevii isi motivează absenta prin faptul ca şcoala . cerşind bani sau mâncare. de absente nemotivate) si prin omiterea trecerii absentelor sau prin motivarea ulterioara a acestora. Nici o absenta nemotivata . de exemplu . ce-i determina pe parinti sa-i trimită la cerşit.a B. copii de vârsta şcolara si preşcolara pot fi intalniti pe străzile Rodnei.procentele se distribuie astfel : .Pe locul doi se afla scaderea notei la purtare (28%) . au o slaba frecventa şcolara. Acest aspect este foarte des întâlnit in mediul rural. Acest lucru se realizează prin neaplicarea regulamentului şcolar(scăderea notei la purtare la un anumit nr. un procent important este cel al copiilor care absentează de la şcoala pentru a-si ajuta parintii in gospodărie . De asemenea deloc neglijabila este plecarea parintilor in străinătate. profesorii pun accentul pe superficialitatea elevilor si lipsa acestora de motivaţie si mobilizare in asumarea sarcinilor şcolare. urmata de discutii cu elevul(16%). indiferent de anotimp. după cum am arătat mai sus.cadrele chestionate au indicat ca principala masura discutiile cu parintii (41%). Trebuie adăugat la cauze si faptul ca profesorii încurajează. nu le trezeşte un real interes pentru studiu.Florian Porcius’’. ajungând la distante de 50-60 km pentru a-si procura strictul necesar. La nivelul localitatii Rodna . Elevii in cauza . suferă din punct de vedere afectiv (44 copii) si au tendinţa evidenta spre indisciplina si violenta (21). insa acest lucru nu minimalizează celelalte aspecte. Se poate ghici in aceasta perspectiva si un alt vinovat. La clasa a VIII.in asumarea responsabilitatii acestui comportament. din totalul de 575 de absente pe semestrul I al acestui an şcolar. voluntar sau nu. absenteismul. Orizontul şcolar al acestor copiii se limitează de cele mai multe ori la ciclul gimnazial sau in cel mai bun caz la o şcoala de arte si meserii. un număr de 77 de elevi au parinti plecaţi in străinătate. Aceasta are drept cauza principala sărăcia.5 MASURI pentru creşterea frecventei şcolare a elevilor Înainte de indicarea unor masuri care vizează înlăturarea cauzelor ce determina absenteismul şcolar este important de aratat ce s-a intreprins pana acum in acest scop la Scoala Generala . De exemplu.Astfel . tot atâtea sunt motivate. vizite la domiciliul elevului(9%). Desigur ca am prezentat aceste doua viziuni prin însumarea valorilor dominante. Alături de aceştia se înscriu si copiii de etnie rroma care . In fiecare zi.

rezultatul nu este cel scontat. nu le aplica. motivarea fara discernamant a absentelor si neaplicarea regulamentului incurajand elevul sa absenteze in continuare.Cunoasterea si respectarea regulamentului scolar de catre profesori . Acest lucru este un indicator al faptului ca profesorii . prelucrarea acestuia si elevilor. desi cunosc masurile ce ar trebui luate in astfel de cazuri (scaderea notei la purtare este prevazuta in regulamentul scolar). este foarte important ca profesorul sa cunoasca cauzele care il determina pe elev sa lipseasca de la ore. sa-i ajute sa inteleaga implicatiile actelor si deciziilor lor. 2.7-Masuri luate in cazul elevilor cu absente Analizand aceste masuri se remarca faptul ca . Pentru a putea ajuta elevul sa frecventeze mai intens scoala.Aceste cauze nu pot fi determinate decat printr-o atenta observare a conduitei elevului. cunoasterea situatiei lui familiale si mai ales a problemelor care il preocupa.M a s u r i lu a teinc a z u le le v ilo rc ua b s e n t e 3 % 1 6 % 9 % 3 % 4 1 % d is c u tii c up a r in tii s c a d e r e an o t e i lap u r ta r e d is c u tii c ue le v u l o b s e rv a tieinfa tac la s e i v iz itelad o m ic iliu c e r c e ta re ac a u z e lo r 2 8 % Figura 2.Intensificarea comunicarii cu parintii . Iar mai ales acestea din urma nu pot fi aflate decat printr-o comunicare sincera .Respectarea consecventa a regulilor. a tinutei si in primul rand initierea unei mai mari comunicari cu elevul. Scoala trebuie sa convinga parintii sa se implice in viata scolara a copiilor lor. pentru perspectivele lor.Ca urmare se recomanda : 1. sa se implice in alegerile pe care acestia le fac.In acest sens este indicata stabilirea unui parteneriat scoalafamilie . Numai un procent de 3% dintre profesori a indicat ca masura pentru prevenirea absenteismului cunoasterea cauzelor absenteismului. 3. ca rezultat al apropierii profesor-elev. desi scaderea notei la purtare se afla pe locul doi in topul masurilor luate de profesor .Revizuirea atitudinii profesorilor . toti elevii chestionati au avut anul trecut media 10 la purtare. sa manifeste interes pentru situatia lor scolara.Daca acest lucru se face in ideea de a ajuta elevul . Acest parteneriat trebuie sa constientizeze si profesorii de responsabilitatea pe care o au in educatia copiilor si sa-i incurajezeze sa aprofundeze .

pe de alta parte. iar orice mic progres înregistrat trebuie laudat si recompensat. la capacitatea de efort. daca se considera necesar. care nu implica activ elevul si nu leagă cunostintele predate de actualitate si de experienţa concreta a elevilor nu face decât sa îndepărteze elevul de realitatea şcolara. oferirea de note necorespunzatoare. mai ales. Utilizarea cu moderație a observației in fata clasei . Evident .Ericson. De asemenea evaluarea inadecvata. profesorul trebuie sa de-a dovada de diplomatie si sa nu puna elevul intr-o situatie umilitoare. știut fiind ca informarea părinților referitor la frecventa școlara intra in atributiile dirigintelui . nu are capacitate de gândire critica(se afla in stadiul piagetian al operaţiilor concrete). Profesorului ii revine sarcina de a ajuta elevul sa-si formeze strategii eficiente de învățare. .Numai după ce dirigintele s-a informat asupra cauzelor care l-au determinat pe elev sa lipsească . 3Particularitățile de vârsta ale copiilor Trebuie sa se tina cont de faptul ca. Astfel se sporește încrederea elevului in propriile posibilitati. a incercat sa discute cu el si cu părin ții in particular.marii copilării’’ sau criza școlarității . Trebuie conștientizat faptul ca admiterea la un nivel superior de invatamant se face in funcție de notele obținute la examenul de capacitate si de media din anii de gimnaziu. se poate recurge la o astfel de metoda . Alte masuri care ar trebui luate se refera la : 1Stilul de predare si evaluare Organizarea orei de curs intr-un mod neatractiv .ar trebui instalata obiectivitatea. Sa se ocupe de motivarea lor.in acest sens sunt necesare din partea profesorului serioase cunoștințe psihopedagogice. respectiv părintele dezinteresat. Pentru evitarea acestor lucruri . deoarece elevii trebuie sa accepte standardele de performanta promovate. adaptarea sarcinilor de invatare la ritmul lor intelectual. Oricum.Vina’’ este a ambelor parti : dirigintele care nu a încercat suficient sa cunoască si sa prezinte situația reala părintelui. subiective creeaza frustrari in randul elevilor si priveaza profesorii de respectul cuvenit. școlarul mic. potrivit lui E. pe langa o solida pregatire de specialitate. organizare a studiului. Comunicarea cu aceștia este esențiala. notarea ritmica.. 2Particularitățile elevilor cu probleme Profesorii trebuie sa trateze diferentiat si individualizat elevii cu probleme legate de frecventa școlara si cu risc de abandon.. De aceea cei care isi doresc note mari vor aprecia mai mult profesorii care ii supraevaluează si care ii iartă când nu s-au pregătit suficient. traversează criza . precum si cultivarea interesului si a motivaţiei pentru învățare.sa fie capabili sa se autoevalueze si sa-si fixeze obiective pe care sa le poată atinge. Faptul ca nici un profesor nu a putut afirma ca parintii cunosc in totalitate situatia frecventei școlare a copiilor este un indicator al gradului comunicării diriginte –familie. 4. datorita particularită ților de dezvoltare ale varstei sale . ce include si prezenta la ora.relatiile de colaborare pe care le au cu parintii .

elevii cunosc responsabilitățile rolului de profesor si elev. făcând imposibila atragerea acestor fonduri. școlarul mic va pleca fie cu sentimentul sârguinței. Profesorii percep elevii dintr-o perspectiva specifica. oficial. al propriilor sale capacitați. 7Învăţământul preşcolar Se recomanda acordarea unei atenții sporite învăţământului preșcolar. Cercetările referitoare la efectul Pygmalion arata ca elevii se comporta aşa cum sunt priviţi si in funcţie de expectanțele mediului. absenteismul școlar este dependent şi de apartenenta la etnia rroma.mai ales inferioritate intelectuala . De aceea profesorilor nu trebuie să le fie teama ca îşi îndepărtează elevii daca renunță la o serie de concesii făcute până acum. Exista o serie de proiecte ce vizează aceasta categorie (proiecte prezentate in capitolul I al lucrarii de fata) si este recomandat sa se incerce atragerea acestor proiecte si in aceasta zona. munca. De asemenea ar trebui sa li se sugereze diferite alternative de ocupare a timpului liber . fie cu sentimentul inferiorității sale. procentul rromilor este extrem de scăzut.respectiv la ieșirea din acest interval aproximativ de vârsta. Ei trebuie responsabilizați . De aceea sunt necesare o serie de masuri speciale pentru copiii rromi. fondata pe scheme reduc ționiste. prin simplul fapt că. 4Particularitatile etnice După cum am subliniat in prezentarea rezultatelor. Pe principiul autoidentificării.competitivitate.a importantei odihnei.De aceea invatatorii trebuie sa acorde o mare aten ție raporturilor cu elevii. asumarea succesului si eșecului școlar. Nu este vorba aici de a forța elevul sa se supună unor reguli impuse. conștienți fiind ca de natura acestor raporturi depinde viitoarea atitudine a elevului.harnic. majoritatea rromilor se declara români . ci înscrierea in formarea fireasca a viitorului adult. de genul leneş .creșterea copiilor înseamnă o constrângere continua a acestora încă din primele zile de viaţă. încadrați in programe cu reguli clare. ei arătând că dacă ar fi profesori ar trece absentele întotdeauna . Statisticile arata ca . Așa cum Durkheim arata . 5Timpul liber al elevului Elevii trebuie educa ți asupra modului in care sa-si gestioneze timpul . care să îmbine factorul educativ cu cel recreativ. 6Responsabilitățile rolului de elev Elevii trebuie conștientizați asupra amplorii şi consecințelor negative ale absenteismului școlar. prezentă în primul rând. Înainte de aceasta insa este necesar un alt demers :convingerea părinţilor ce aparțin acestei etnii să-si declare apartenenta etnică. s-ar comporta cu elevii in func ție de cum merită . Teoretic. dar si a studiului. Rolul de elev presupune respectarea regulilor. Aceste constrângeri duc la formarea unor obiceiuri şi tendin țe interne care nu mai necesita constrângere. notarea ar fi şi ea după merit etc.mici(6-11 ani). Un rol important in gestionarea timpului liber al elevului il au activitățile extrașcolare. dar care nu o pot înlocui pentru ca sunt derivate ale ei.

geografici. încercându-se astfel o apropiere de nivele intre rural si urban. direct sau indirect . libertinajul. Concret. Având in vedere tocmai acest spațiu restrâns al localității. Un prim efect este abandonul şcolar care . In vederea sublinierii importantei frecventei şcolare s-au arătat principalele efecte negative ale absenteismului şcolar.Proiectul pentru invatamantul rural’’. eşecul şcolar.culturali si sociali .A doua şansa’’. apelând la o serie de statistici publicate. fapt cauzat de o schimbare in sistemul de valori naţional. aceste manifestări isi vor fi pus amprenta asupra personalitatii viitorului adult si asupra comportamentului social al acestuia. marcat de sărăcie si subfinantare. Ministerul Invatamantului si Cercetării a adoptat o serie de masuri pentru eradicarea acestora .Toţi trebuie sa colaboreze prin implicare.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’. Totuși. Ca fenomen social absenteismul şcolar este in continua creştere . . De aceea mulți prefera sa plece acasă unde sunt .masuri ce se conturează sub forma unor proiecte si programe. promovare a valorilor. cu cat are loc la un nivel de educaţie mai jos . pe strada etc.. Derivat al absenteismului. .Şanse egale’’. Trebuie subliniat ca aceste doua fenomene se manifesta preponderent in mediul rural.familie Localitatea. CONCLUZII Iniţial am prezentat caracteristicile absenteismului si abandonului şcolar la nivel naţional. al tuturor celorlalte cauze .Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate’’. situaţii conflictuale intre elev si profesor . . este posibila supravegherea elevului si aceasta se poate face prin conlucrarea dintre familie.ascunși de ochii lumii’’. Cele mai importante sunt : .. De asemenea trebuie luate in calcul si celelalte efecte negative . punând in prim plan sărăcia .Acestei cauze i se alătura o serie de determinanţi etnici. . lipsa unui program stabil. îndepărtarea de realitatea şcolara. abandonul şcolar este şi el în creştere. 8Relația școală – comunitate . Ca efecte negative pe termen scurt. cât şi in acceptarea unui program școlar organizat. comunitate si școala.. marginalizarea sociala .scris. luarea de note proaste. psihologici . sunt copii care îşi petrec timpul școlar in internet cafe. limitează variantele copiilor de evadare din spațiul școlar. se înregistrează fuga de la şcoala.cu atât scade şansele individului de a ocupa un post si de a se integra in societate. De aceea multe programe de dezvoltare se îndreaptă actualmente spre mediul rural. pe termen lung: consumul de alcool si droguri. prin relatiile stranse dintre locuitori si prin putinele locuri de divertisment oferite .. Fără să se ia atitudine nu se pot obţine rezultate.ca determinant .. se pot purta discuții cu proprietarii localurilor. violenta. internetului si solicitarea ajutorului. înregistrând valori ridicate faţă de cerinţele unei societăţi moderne şi competitive.. La terminarea scolii.jumatate din elevii confruntați cu un eșec școlar pronunțat şi chiar cu abandon au avut greutăţi în ciclul primar in formarea deprinderilor de citit . Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului şcolar. prin neprimirea elevilor in aceste spatii publice in timpul programului şcolar. In funcţie de cauzele considerate ale absenteismului si abandonului şcolar. . oferirea de exemple pozitive.

Ca o consecinţă a acestor inadecvări se naşte absenteismul şcolar românesc . -eficientizarea comunicării profesor –elev prin instituirea unor teme la dirigenţie cu tematici ca: expectan țele elevilor legate de conduita profesorilor. imposibil de stopat în contextul perpetuării unor criterii de selecţie ce nu se bazează pe competenţe şi valoare. Analiza reprezentărilor profesorilor si elevilor arata ca ambele parţi nu sunt suficient de conştiente de repercusiunilor unor acţiuni si ca sunt prinşi in starea anomica dominanta. mijloacele de învăţământ avute la dispoziţie. care înregistrează un procent de 25% din totalul părin ților copiilor. Aceste cauze au fost determinate prin analiza răspunsurilor la doua chestionare aplicate. Atunci să-i învăţăm să se adapteze…’ .organizarea unor activități extraşcolare menite sa atragă copilul spre activitatea scolii si pentru ca acesta instituite să-şi recâștige respectul meritat Aspectele menţionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeţean au la rândul lor alţi determinanţi‚ care ţin de sfera mai larga a societăţii. la profilul profesorului (nivelul de pregătire a acestora si conduita profesionala si sociala). Nimic nu ne permite sa ştim cum va fi lumea lor. oferă o imagine de ansamblu a învăţământului actual. . Aşa stând lucrurile nu ne rămâne decât sa adoptam poziţia propusă de M. Fiecare şcoală are realitatea ei care. -stabilirea unui parteneriat şcoală-familie. .. aşezat sub semnul inadecvării: începând cu metodele didactice utilizate. până la planul de învăţământ şi programa şcolară . Necesitatea acestei cercetări se impune luând in calcul evoluţia ascendenta a absenteismului şcolar in ultimii ani. Principalele cauze determinate se refera la componenta etnica (romii reprezintă o parte importanta în populaţia şcolară din unele şcoli ale judeţului).In ancheta sociologică am căutat sa prezint fenomenul absenteismului şcolar aşa cum este văzut de către elevii si profesorii din judeţ şi reliefând cauzele absenteismului specifice acestei zone. respectiv a dezorientării generale a societăţii noastre actuale.atragerea unor programe ce vizează populaţia de etnie rroma.să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. centre de interes ale elevilor etc. subsumata celorlalte. Montessori şi . cu acţiuni concrete. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari. modalităţi de realizare a unor lecţii. cat si prin studierea documentelor şcolare si a datelor generale despre elevii scolii. Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri: -acordarea unei atenţii mai mari învăţământului preşcolar. ca si rata îngrijorătoare a abandonului şcolar. relaţia elev-profesor şi la fenomenul migraţiei. probleme pe care le întâmpina cu diferiţi profesori .

1999 10. Adriana-Consiliere educationala.Marginean. Ilut Petru (coord) .Pedagogie constructivista. Polirom. . Constantin.Cucos.Rotariu.Pedagogie. Iaşi.Traian .(coord) . Horst. Cluj-Napoca. Anne Gotman. Editura Mesagerul. 2002 9. Iaşi.Editura Economica.Baban. 2002 5. Editura Polirom.Giddens. 2001 3. 1996 8.Proiectarea cercetării sociologice.Politici sociale. 1999 7.Zamfir C.Siebert.Chelcea . ediţia a II-a. Cluj-Napoca. România in context european. Jean-Claude Kaufmann-Ancheta si metodele ei.2001 6.Francois de Singly.Regulile metodei sociologice. Editura Bucuresti. Bucureşti. E .Editura BicAll . Editura Institutul European. Anthony –Sociologie . Alain Blanchet.Durkheim.Bucureşti .BIBLIOGRAFIE : 1. Editura Alternative. Septimiu -Metodologia cercetarii sociologice. Ion. &Zamfir E. 2001 2. 2002 4. Editura Ardealul. Iaşi. Editura Antet.1995 Polirom.Sociologie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful