REPREZENTĂRI ALE ABSENTEISMULUI ŞCOLAR

Cercetare Octombrie 2008

INTRODUCERE Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ţine numai de sfera

învăţământului, ci afectează atât elevul, cât şi familia şi comunitatea. Elevii care absentează la şcoala se confrunta cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează in mod regulat şcoala. In primul rând ei vor fi primele victime ale abandonului şcolar si ca o consecinţa a acestuia ,vor avea probleme in găsirea unui loc de munca sau in integrarea sociala. Cauzele absenteismului sunt numeroase , de la evitarea obţinerii unor note proaste pana la sărăcia crunta care ingradeste . Importanta este insa cunoaşterea acestor cauze, descoperirea lor in situaţii concrete si căutarea de modalitati eficiente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului. Lucrarea de fata isi propune sa ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului absenteismului , raportându-l la starea actuala a societatii romaneşti. Prima parte a lucrării prezintă o serie de cauze generale ce determina absenteismul şcolar, cu accent pe sărăcie , in relaţie directa cu absenteismul dar si cu ceilalţi factori determinanţi ai acestuia . De asemenea sunt descrise cele mai importante programe si parteneriate iniţiate de către Ministerul Educaţiei si Cercetării , in scopul combaterii acestui flagel; rezultatele obţinute in cadrul acestora, cat si efectele negative ce deriva din nefrecventarea cursurilor. Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realitatii sociale din România .Trebuie precizat ca efectele negative prezentate nu sunt neapărat dependente de absenteismul şcolar, dar acesta poate contribui in multe cazuri la amplificarea lor. In cea de-a doua parte este prezentata o ancheta sociologica realizată la nivelul jud. BistriţaNăsăud. Ancheta are ca scop identificarea cauzelor declanşatoare ale absenteismului, având ca suport pe de o parte reprezentările elevilor si a profesorilor, legate de fenomenul absenteismului şcolar, iar pe de alta parte documentele şcolare (cataloagele ). Iniţial, prin analiza documentelor şcolare , s-a putut sesiza cursul ascendent al absenteismului , pornind de la numărul de absente anual înregistrat in cataloagele şcolare. Amplificarea fenomenului absenteismului şcolar constituie una din motivaţiile de baza pentru efectuarea unei analize mai aprofundate a acestuia. Ca punct de plecare in ancheta s-au formulat patru ipoteze , ce au fost testate prin intermediul chestionarelor . CAPITOLUL I 1.1 EGALITATEA SANSELOR Egalitatea sanselor este un ideal catre care aspira invatamantul romanesc si nu numai . Si asta pentru ca nu se poate lua mostenirea genetica, materiala, sociala a fiecaruia si aduce la un numitor comun. Dar parca in Romania discriminarea materiala a ajuns la extrem. Daca de la anumite trepte in sus scoala le este unora inaccesibila, pentru altii constituie un lux facil, abordat de pe pozitiile tuturor posibilitatilor. Reactiile in fata situatiei actuale a invatamantului sunt diferite , in functie de posibilitati. Familiile

prospere apeleaza, ca mod de suplinire a invatamantului deficitar, la formele paralele ale pregatirii particulare, care cer investitii substantiale. O solutie aplicata de o parte a elitei financiare este educatia in strainatate la scoli de prestigiu, cu taxe mari si perspective superioare in marea provocare a formarii. Pentru ceilalti insa nu ramane decat acceptarea situatiei, intr-o complicitate neputincioasa. Evident , fenomenul se extinde si la nivel universitar. In timp ce unii urmeaza institutii autohtone, unele inapte a se adapta in spirit si calitate reperelor contemporane, altii frecventeza universitati americane sau europene, de faima carora isi leaga pragmatic viitorul.. Este potrivita in acest context oferirea unei definiţii a clasei sociale. Astfel, majoritatea sociologilor intrebuinteaza termenul pentru a desemna deosebirile socio-economice dintre grupurile de indivizi, in care se creează diferenţieri in privinţa prosperitatii materiale si a puterii. Mai multi autori (Bourdieu, Berger, Luckman) considera diferentele de clasa sociala ca fiind importante pentru existenta si menţinerea diferentelor dintre rezultatele şcolare ale tinerilor apartinand unor clase sociale diferite. Conform acestor teorii , apartenenţa la clasa influenteaza deciziile tinerilor si ale familiilor in punctele de bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite niveluri sau abandonarea studiilor după examene, testări sau alte modalitati de selectare),influenteaza opţiunile educaţionale , probabilitatea succesului in cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse si creează diferente in utilizarea resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai larga. Apartenenţa la clase sociale diferite conduce la următoarele presupuneri: 1Inegalitatea şanselor-copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (carti , bunuri si alimentaţie , petrecerea timpului liber, oportunitati de invatare suplimentara); 2Inegalitatea tratamentului social- se includ aici inegalitati care apar intre mediile de rezidenta si inegalitatea tratamentului in cadrul instituţiei şcolare si al claselor de studiu; 3Inegalitatea aspiraţiilor si asteptarilor - păstrarea statutului social sau realizarea mobilitatii sociale expectate comporta diferente pentru subiecţi din clase diferite. Conform unui studiu publicat in revista ,,Sociologie Romaneasca’’, deşi mobilitatea intergenerationala este predominant ascendenta, aceasta s-a realizat cu precădere intre categorii vecine si îndeosebi la niveluri inferioare ale scalei ierarhice. Exista discrepante majore intre medii rezidenţiale ( rural-urban), precum si persistenta inegalitatii de şanse in educaţie. In acest scop prezint declinul unor indicatori de analiza relevanţi pentru caracterizarea resurselor umane din România : amplificarea ratei de abandon şcolar care a atins cota de 23%; diminuarea capacitatii de promovare sociala prin educaţie-doar 5% din studenţi provin din unitati şcolare din mediul rural; participarea scăzuta a populaţiei la programele de invatare permanenta-doar 1,8%. Pentru ameliorarea acestor indicatori este necesara identificarea nevoilor de educaţie ale copiilor, deoarece şcoala trebuie sa se adapteze nevoilor copiilor de a invata. In funcţie de aceste nevoi se

va elabora un curriculum flexibil, cu obiective, continuturi, strategii abordate si mijloace de evaluare specifice. In realizarea acestui curriculum este imperativ sa se tina cont de principiile educaţiei copiilor , stabilite de UNESCO: 1.Principiul drepturilor egale-Toti copiii au drepturi egale. 2.Principiul egalizării şanselor - Sa dai şanse egale copiilor. 3.Principiul intervenţiei timpurii-Cerinta nu trebuie transformata in problema. 4.Principiul serviciilor individualizate si personalizate-In momentul in care exista cerinţe speciale sistemul trebuie sa fie pregătit. 5.Principiul parteneriatului-Trebuie sa lucrezi in parteneriat educaţional-o singura unitate de decizie si acţiune se poate face numai intre parteneri, intre instituţii, iar beneficiarii sunt parintii, profesorii si elevii . Nu trebuie confundata in acest sens egalitatea şanselor cu sintagma ,,educaţie pentru toti’’. C.Cucos arata ca prin aceasta sintagma se ocultează realitatea ca nu toate persoanele sunt capabile sa asimileze funcţiile educogene global si in acelaşi timp, fiind la fel de periculoasa in semnificaţii ca si apelul contrar :,,educaţie numai pentru unii’’. Astfel se arata ca educaţia nu poate fi pentru toţi, deoarece nu toţi pot suporta acelaşi tratament .E nevoie de o educaţie mobila, diferenţiata, in funcţie de posibilitatile diferitelor segmente de populaţie. ,,Societatea este obligata sa asigure cadrul de formare a tuturor după puterile fiecăruia. Pentru unii va da mai mult, pentru unii mai puţin. Dar ,întotdeauna, pornind de la ceea ce, in materie de educaţie, indivizii pot primi…’’(C.Cucos) 1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA

Rata abandonului şcolar a crescut de doua ori si jumatate intre anii 2001-2004 la nivelul primar si gimnazial.Astfel, Romania ajunge pe primul loc in Europa in aceasta privinta,cu un procent de 23,6%,ceea ce inseamna foarte mult, cam un sfert din populatia scolara.Unul din 5 elevi paraseste scoala, in principal din cauza saraciei familiei.Cum educatia precara este cauza si efect al sărăciei, acesti copii au toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor. De asemenea , se mai semnaleaza ca anul 2004 a atins un record de 259.853 de someri tineri , cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani ,cifra ce echivaleaza cu numarul de locuitori ai orasului Cluj de exemplu..Abandonul scolar in anul 2003-2004,pe niveluri de educatie, reprezinta 1,2%-inv primar, 1,7%inv gimnazial, si 8,5% -profesional. Procentul de 23,6% reprezinta rata de intrerupere prematura a studiilor elevilor /tinerilor din inv preuniversitar si universitar, include deci elevii care nu isi continua studiile la nivel preuniversitar si universitar.10% reprezinta decesul, migratia si abandonul. Conform raportului Comisiei Europene, 2004 , rata iesirilor din sistem la nivelul tarilor membre este de 20%.Un nivel mai ridicat se înregistrează in toate tarile din Europa de est si centrala.

ele putand fi de natura sociala. aproape jumătate din elevii in vârsta de 14 ani nu deţin diploma de capacitate sau nu promovează testarea naţionala. geografica etc.1 Saracia –determinant al traseului individual Saracia este cea care controlează .Cauzele sărăciei sunt identificate in disfuncţiile instituţionale ale societatii. in cazul familiilor cu stare precara. dar situaţia lor de viata ii obliga sa dezvolte anumite trăsături subculturale mecanismul pieţei libere. si nu o criza a instituţiilor sociale. cauze psihologice –neadaptare datorita personalitatii) si presupun blamarea victimei.saracia este o parte necesara a sistemului social . cauze genetice-status social dependent de inteligenta. fatalism. Aceasta perspectiva apreciază ca săracii ar fi caracterizaţi de multe valori pozitive si modele comportamentale similare clasei medii. a) Explicaţia individual-psihologica a cauzalitatii sărăciei arata ca vinovaţi de starea de sărăcie sunt insisi săracii. 1.sfera si natura sărăciei depinde de schimbările sociale rapide înregistrate in secolul XX. 1. Complementara este perspectiva economica.2. etnica. consider necesara o incursiune in interiorul perspectivelor si teoriilor ce au vizat sărăcia de-a lungul timpului. Ratiunile imediate ale existentei impun orientari practice de interes imediat.3 CAUZELE ABSENTEISMULUI SCOLAR Cauzele absenteismului scolar sunt diverse. datorita greşelilor personale si comportamentului lor deviant orientat spre gratificaţii uşoare si imediate: alcoolism. ce considera ca sărăcia provine din sistemul de organizare economica bazat pe .3. Intre toate aceste cauze exista o serie de interconditionari . Referitor la cauzalitatea sărăciei au fost emise mai multe teorii diferite. lipsa de interes pentru procesele educaţionale si lipsa lor efectiva de interes de a se îndepărta de starea de sărăcie .săracii fiind consideraţi victime si nu vinovaţi. Avand in vedere amploarea acestui fenomen in multe zone ale lumii si influenta lui directa sau indirecta asupra celorlalte cauze ale absenteismului ce vor fi prezentate mai jos. evolutia in termenii scolasticii devine facultativa. In mediul rural.Din punct de vedere al acestei teorii. accesul copiilor la şcoală . cauzele care duc la sărăcie sunt de natura patologica (indolenta si nepăsare. educaţionala. tara noastră continua sa se situeze pe un loc inferior .Explicaţia politica a sărăciei . b)Explicaţia economica si sociala a cauzalitatii sărăciei.ajungand la 15/16 ani .Desi durata medie de frecventare a invatamantului a crescut . iar rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial este in scădere. Pragul sărăciei pentru a putea supravieţui. culturala. explicaţiile variind intre individ si sistemul social ca vinovaţi pentru aceasta stare de fapt.cauzele sărăciei sunt găsite in societate . resemnare. Importante sunt doua abordări ale acestei teorii:1. c)Perspectiva functionalista de abordare a sărăciei . Dupa anii obligatorii.Abandonul ca solutie ultima nu poate fi eradicat in acest context.

Acest concept a fost lansat de Oscar Lewis(1966). pentru copiii lor. Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de şomaj. Numărul alegerilor pozitive este restrâns si astfel apare o reproducere a modelelor din jurul lor.Pentru cei săraci.duce la constituirea unei imagini negative de sine. organizarea si restaurarea puterii care sa conducă la reducerea inegalitatilor si . o cultura proprie.ar constitui un factor de motivaţie pentru munca. la acceptarea fatalista a situaţiei de sărac si evadarea din realitate prin comportamente deviante sau subterfugii compensatoare (alcoolism. absenteism şcolar. Daca săracii sunt definiţi ca lenesi. Soluţia pentru aceste situaţii ar fi eliminarea autodefinirii negative si o încurajare a redefinirii pozitive a situaţiei si posibilitatilor. imorali. specifice. Adepţii acestei perspective arata ca pe lângă o serie de disfuncţii ale sărăciei. explicaţia politica arata ca sărăcia este un rezultat al logicii politicii desfasurate in diferite perioade de timp. apatici. droguri). d)Teorii privind inegalitatile si conflictele sociale(marxism). Desigur ca unii adulţi încearcă . mass media) aplica continuu astfel de etichete. incompetenţi. pentru ei exista puţine modele pozitive la care sa se raporteze.1973). Definirea mediului lor social si de viata din perspectiva lipsurilor . societatea contribuie la perpetuarea sărăciei. dar aceasta teorie a etichetării vrea sa sugereze un proces îndelungat si continuu de identificare a lor in raport cu condiţiile inadecvate de viata si cu imaginea lor sociala reflectata in percepţia celorlalte segmente sociale. exista si o serie de funcţii pozitive ale acesteia (Herbert Gans. f)Teoria etichetări sociale a săracilor. fara dorinţa de a se schimba si de a avea succes. Complementara. şcoala.implicit. in special din munca .au la baza concepţia marxista a conflictelor de clasa. Orientarea programelor de combatere a sărăciei ar trebui sa se facă prin încurajarea investiţilor in aceste zone .Astfel se obţine imbunatatirea imaginii de sine . si care sa fie administrate in mod raţional si nu orientate spre gratificaţii imediate g) Explicaţia culturala a sărăciei –se considera ca săracii isi creează o lume a lor . In acest sens se susţine mobilizarea politica. principalul punct de referinţa îl constituie vecinii. cu norme si valori diferite . atunci aceşti indivizi vor accepta definiţiile ca atare si acest lucru se întâmpla in special când sursele de socializare (familie. Fara încurajare si auto încredere este mai probabil pentru un copil provenit dintr-o familie săraca sa aibă rezultate slabe si sa abandoneze şcoala.prin etichetarea săracilor. sa pună accent pe educaţie . ce determina . arătând ca aceasta cultura presupune o internalizare a unui anumit tip de comportament.concomitent cu creşterea si asigurarea unor şanse mai mari de obţinere a unor venituri.dar si prin încercarea de a schimba patternurile comportamentale. aflaţi in majoritatea cazurilor in aceeaşi situaţie. Percepţia si autodefinirea ca sărac le consolidează existenta in sărăcie . e)Perspectiva interactionista a sărăciei se concentrează asupra modului in care oamenii percep si definesc elementele care le influenteaza vieţile. abuz de alcool si droguri. la egalitate socio-economica.

Orice copil din acest procent de 3% poate reprezenta un caz de absenteism si chiar abandon scolar din cauza violentei in scoli . 2violenta in scoli si in familie Violenta şcolara este definita ca . Actele de violenta au loc atat in relatia elev-elev. ~resemnare si fatalism. imitare . cum ar fi poreclire. orice forma de manifestare a unor comportamente precum :exprimarea inadecvata sau jignitoare. 32% din ei declarand ca au asistat la astfel de evenimente in cadrul institutiilor de invatamant. rănire. Astfel. fumatul in scoală si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar in vigoare’’. Criticii modelului cultural al sărăciei arata ca comportamentul săracilor nu este explicabil prin patternurile considerate de cultura sărăciei. Fara indoiala ca acest fenomen nu este o inventie a contemporaneității. orientărilor si comportamentelor. ironizare. 1. La nivel internațional lucrarile de specialitate sintetizeaza cateva tendinte asupra formelor de manifestare a violentei in scoala contemporana. împingere. comportament şcolar neadecvat :întârzierea la ore. O.Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este estimata de specialisti la 2. cat si intre elevi si profesori. schimbarea situaţiei determina schimbarea personalitatii .. din care refuza de cele mai multe ori sa evadeze.ameninţare.saracii isi creează propria lume.5%. 2. ~un puternic sentiment al dependentei si inferioritatii si lipsa unei personalitati sociale.experienta sexuala precoce si viata de familie instabila. iar cea a tinerelor victime este de 3%. ei sim țindu-se amenințata de colegi. lovire. se arata ca in 75% din scolile din tara noastra se inregistreaza acest fenomen. comportament care intra sub incidenţa legii. apar seturi de credinţe si norme de comportament care includ atitudini de apatie.3. bruscare.2 Alte cauze ale absenteismului: 1mărimea familiilor din care provin copiii Cei care nu frecventează şcoala si provin din familii numeroase sunt de doua ori mai mulţi decât cei cu aceeaşi situaţie şcolara.dintre care amintim : trecerea de la . Intr-un studiu efectuat de specialisti ai Institutului de Stiinte ale Educatiei si Institutul de Criminologie.Lewis considera ca :1. discreditarea scolii . pana in urma cu 15 –20 de ani redus ca proportii. profesori si alte persoane din proximitatea scolii.membrii claselor de jos au o inclinatie spre subcultura care tinde sa se permanentizeze. tachinare. tendinţe de gratificaţii imediate. membri ai unor familii restrânse. parasirea clasei in timpul orei. Copiii resimt mai acut decat profesorii sau parintii fenomenul de violenta.opunerea unei rezistente crescute la alte modele culturale. ridica mari probleme in aproape toate unitățile de invatamant. Fenomenul violentei in scoli. ci prin situaţia efectiva de viata. Analizând modul de viata al săracilor a constatat ca in comunitatile sărace exista: ~un puternic sentiment al marginalizării si al neajutorarii.Este semnificativ faptul ca peste o treime dintre elevi percep spatiul scolar ca pe un mediu lipsit de securitate.

Ei isi aleg victimele dintre colegii fragili. mai ales din mediul urban. Studiile experimentale confirma faptul ca procesele cognitive sunt afectate de vizionarea de filme si programe tv . mai puţin vizibile si de multe ori neconstientizate la nivelul actorilor. Balica propune astfel adoptarea unor masuri care sa permită reglarea tensiunilor si conflictelor interne. De exemplu. Solidaritatii Sociale si Familiei. situata la nivelul valorilor promovate.. nesiguri in relatiile cu ceilalti. mascate sub forma unei violente de tip simbolic. dar se impun masuri organizate in vederea stoparii acestui fenomen.organizat de UNICEF pentru Romania. Organizatia . la forme mai subtile. In ultima vreme .Salvati copiii’’ si Ministerul Muncii . religioase. care au avut drept scop sensibilizarea opiniei publice si in mod deosebit a factorilor de decizie asupra acestui ingrijorator fenomen social. aceştia au cerut sprijinul oamenilor legii. Astfel de cazuri se întâmpla in majoritatea şcolilor. creşterea numărului fenomenelor de violenta grava in scoală.cu motivatie redusa pentru studiu. domnul Pierre Paupard a apreciat ca situatia din tara noastra nu este diferita de cea a altor tari din Europa.violenta fizica . proliferarea violentelor in scoală care au ca fundament diferențe etnice. trebuie aratat ca cei mai multi autori ai conduitelor violente sunt baietii cu rezultate scolare mediocre sau slabe. un elev de clasa a VIII-a a fost nevoit sa plătească taxa de protecţie timp de un an. la nivelul tipurilor de relaţii din spaţiul scolii si a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente. vizibila. mai subtile. legitimata si încurajata . S-a organizat un flagrant in urma căruia agresorul a fost prins.Violenta impotriva copiilor’’.directa. Referitor la violenta ca motiv al absenteismului. la Scoala Generala Nr. Principalii factori şcolari generatori de violenta relevaţi in urma acestui studiu sunt: 1Dificultatile de comunicare elevi-profesori 2Subiectivitatea in evaluare 3Stilul didactic adoptat 4Programele şcolare prea încărcate si programul şcolar supra aglomerat Ancheta a arătat ca mediul şcolar reprezintă o sursa importanta de alimentare a comportamentelor violente ale elevilor.Cercetatoarea M. de statut social sau de gen. uneori. multiplicarea formelor de violenta asupra profesorilor. delicvenţii preluând scenariile gata realizate din filmele americane sau chiar de la emisiunile zilnice de ştiri. cu toleranta redusa la frustrare si cu potential agresiv ridicat. cu deficiente de autocontrol. Trebuie cunoscut faptul ca Romania este prima tara din Europa de sud-est in care s-a realizat acest important studiu sub egida UNICEF pentru Romania. sub ameninţarea cu bătaia . la nivelul intregii tari au fost organizate o serie de seminarii si mese rotunde sub egida Consiliului Europei . unui adolescent de 16 ani. Reprezentantul european. Când băiatul a mărturisit totul parintilor.. care intra sub incidenţa legii ca urmare a escaladării violentei societale .2 din Sighetul Marmatiei . Rezultatele acestei prime cercetari au fost prezentate in cadrul Seminarului National .

21% sunt taţi.31% au parinti emigraţi in străinătate. aceştia reprezentând 83. a detaliilor fiziologice . Din totalul elevilor studiaţi. înspre violenta.Astfel ca. publicul obişnuit cu astfel de scene violente. fenomenul migraţiei forţei de munca determina o serie de consecinţe negative asupra copiilor. la nivelul judeţului B-N.Încărcate cu informaţii si scene pe tema violentei. cel puţin la nivelul propus de mass media. In mediul rural se întâlnesc cu 358 mai multe cazuri de plecarea ambilor parinti. strazii. ca rezultat al vizionarii sistematice a unor episoade violente .iar distribuţia la nivelul parintilor se prezintă astfel: 55. dar se insista asupra actelor de cruzime. Pentru evidenţierea impactului emigrării parintilor asupra copiilor si implementarea unor strategii de diminuare a efectelor negative semnalate in rândul elevilor si implicarea partenerilor educaţionali in intervenţia asupra copiilor aflaţi in aceasta situaţie de risc.87% din totalul elevilor inscrisi in inv. Un alt aspect vizat este cel al desensibilizării emoţionale. Persoanele in grija cărora au fost incredintati elevii sunt: in cazul plecării doar unuia . fapt explicabil atât prin sprijinul familiei extinse in îngrijirea copiilor(cu 380 mai mulţi copii sunt ingrijiti de bunici in mediul rural). gândirea si memoria indivizilor este orientata. 5289 . denota faptul ca şcoala reflecta societatea. doua tinere de la un liceu din Constanta s-au bătut in văzul colegilor care le-au încurajat ca la un meci de K1. de zi .17%). respectiv 13.la liceul Jean Monet . conştient sau nu. centralizarea primara a datelor de către consilierii educativi ai şcolilor(110). comunitatii.Au fost cuprinşi in studiu 39737 elevi.Scoala este societatea in miniatura. 1migraţia populaţiei Prezent tot mai acut. rar întâlnite cu ani in urma.Studiul a fost realizat de sociologul Dora Elisabeta Baba.hotii furând alimentele copiilor si distrugând tot ce le-a ieşit in cale. Cazuri concrete ale violentei in scoală sunt prezentate pe toate programele Tv: o fata de 17 ani a fost înjunghiata in biroul directoarei de iubitul ei. tot mai vizibile la nivelul scolii. CJAP B-N.31 din Brasov a fost vandalizata de tâlhari pentru a zecea oara in ultimii ani. Gradinita nr. cat si de lipsa surselor de venit de la tara. frecventa plecării acestora fiind mai ridicata in mediul rural(14.saturate de agresivitate. copiii vin la scoală cu toate defectele familiei. inclusiv SAM. insusindu-se in acelaşi timp mijloace de agresiune pe care oamenii sunt tentaţi sa le aplice. intamplari identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvenţe actionale identice sau asemănătoare in viata reala.2004. in cadrul claselor I-XII.54%) fata de mediul urban(12. are mari şanse sa transpună ceea ce se întâmpla pe ecran in plan real.86% din cazuri sunt reprezentate de ambii parinti. Acesta s-a realizat in trei etape: anchetarea pe baza de chestionar a dirigintilor/invatatorilor cu privire la elevii cu parinti plecaţi la munca in străinătate(1805 cadre didactice). 16. s-a realizat in decembrie 2004/ianuarie 2005 un studiu cu sprijinul ISJ BistritaNasaud.97% mame. rănind grav un grup de eleve. la 15 sept.un individ a aruncat o grenada in curtea scolii. 27. in care se arata nu doar faptul ca oamenii suferă sau mor. De asemenea. Aceste acţiuni violente. prelucrarea finala si analiza rezultatelor in cadrul CJAP.

antrenarea acestor elevi in activitati şcolare si extraşcolare. biserica si autoritatile locale. monitorizarea continua a rezultatelor şcolare si comportamentului acestor elevicomunicarea rezultatelor persoanelor care ii îngrijesc. unchii însumează 7.72% din cazuri.29% din cazurile de îngrijire temporara. anxietate(11.60%). supravegherea anturajului.fie ele in forma lor negativa(ceea ce gandim despre ceilalti : intoleranta.22%). tratarea diferenţiata/individuala. negativism.urile. prietenii. consilierea elevilor in cauza de către specialişti. la dezinteres si indiferenta . stres (7. crearea unor grupuri de dialog. prietenilor in sprijinirea si comunicarea cu aceşti elevi. consilierea familiei de către specialişti. matusile. familia. tulburări de comportament (3. ong. furie. colaborarea cu politia de proximitate. in societatile . biserica. implicarea vecinilor in supravegherea si informarea scolii. ceeea ce .in cele din urma. colegilor. politia.82%). infracţionalitate(0.55%in mediul rural). consilierea/comunicarea eficienta cu elevii de către diriginţi.25%. meditaţii/sprijin in efectuarea temelor.. vecinii. consiliul elevilor. Efectele negative semnalate de către cadrele didactice cu privire la aceasta categorie sunt: scăderea performantelor şcolare(15. iar persoanele cunoscute din afara relaţiilor de rudenie isi oferă sprijinul in proporţie de 3. autoritatile locale. iritabilitate. implicarea parintilor in viata scolii si conştientizarea acestora despre factori de risc asupra copiilor. responsabilitatea creşterii si educării copilului revine celuilalt părinte(32.Câteva dintre aceste efecte negative duc la creşterea ratei absenteismului si abandonului şcolar (consumul de droguri.82% in mediul urban si 31. CJAP. rudele.92%). antisemitism) sau pozitiva (ceea ce gândim despre noi insine : arianism) generează consecinţe comportamentale care . servirea mesei de prânz la cantina. grupuri de suport. nu reprezinta altceva decat o forma de discriminare. Acest fenomen determina abandonul şcolar. angajarea unui specialist in consiliere psihologica in fiecare scoală . infracţionalitatea). implicarea elevilor. asocierea elevilor in cauza.07%).63%).dintre parinti. Considerând drept factori responsabili in ameliorarea efectelor negative asupra elevilor şcoala. statul.39%). 2cauze de natura etnica : Prezenta oamenilor . specialiştii. xenofobie. devenind factor cauzal pe doua direcţii: urmarea efectiva a parintilor in străinătate de către copii (312 cazuri) si inocularea ideii de inutilitate a muncii şcolare fata de munca peste graniţa in realizarea individului din punct de vedere material. teme corespunzătoare problemelor la dirigenţie. consilierea cadrelor didactice .Aceste stereotipii . probleme de comunicare(6. problemele emoţionale. in cadrul studiului menţionat se propun următoarele soluţii: întărirea comunicării scoală -familie. rasism. sprijin afectiv si moral din partea cadrelor didactice.O alta manifestare a rezistentei umane fata de diversitate o reprezinta prejudecatile si stereotipiile.lipsa ambilor parinti este suplinita de bunici in proporţie de 24. absenteism-manifestat in principal la nivelul liceului (9. probleme emoţionale -tristeţe. consum de droguri(0.diferiti’’ conduce . cel mai adesea. comunitatea.98%).

sa achiziţioneze si sa dezvolte cunostinte . populaţia rroma se dovedeşte reticenta la educaţie . Rata sărăciei severe la rromi este de 75. parasesc definitiv bancile scolii. Etnicii romi sunt caraterizati in doua ipostaze antinomice.sa ia masuri adecvate pentru eliminarea lor. cu probleme de igiena elementara. rromii sunt consideraţi o subcultura parazitara. a resurselor si puterilor. In aceste condiţii.Pe de alta parte.Romii in Europa Centrala si de Est’’. De asemenea. iar cealalta o constituie ruinele bordeielor.absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi au cauze diferite : pe de o parte bogatia.iar din punct de vedere cultural . dobândesc un grad sporit de periculozitate. realizat de PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). sunt de asemenea şomeri.. Mai mult de jumătate dintre rromii intervievaţi de PNUD considera ca doar comerţul si muzica le pot aduce un venit. formele pe care le ia . manifestări antisociale.saracia este plaga ce loveste in primul rand etnia roma. O minoritate importanta in Romania este cea rroma.multiculturale. 20% suferă de foame 1-2 zile pe luna. ONG-uri care lupta împotriva discriminării etc. Acesta este un motiv suficient pentru a nu mai . Toate acestea pot avea consecinţe sociale reale . comunitatea rroma este cea mai defavorizata din România . cea mai mare parte a rromilor din regiune trăiesc in condiţii similare cu cele ale populaţiei din sudul Saharei .Sunt cazuri de elevi in clasa a VI-a. Conform raportului . iar in cazul copiilor si tinerilor rezultate şcolare slabe. sa conştientizeze modul in care el este organizat. si nu educaţia instituţionalizata. un grup social marginal.cum ar fi distribuţia inechitabila a bunurilor . in mintea lui este un semn ca ii va muri cineva din familie. Cotele ridicate de sărăcie si şomaj duc inevitabil la dependenta de protecţia sociala. De aceea pedagogii trebuie in primul rând sa conştientizeze propriile prejudecati si sa analizeze concepţiile care stau la baza sistemului educaţional. iar 85% dintre tinerii rromi cu studii medii. De aceea . mai ales ca copiii sunt implicati in atragerea de venituri pentru familie. De la stiinta de carte si mortalitatea infantila la nutriţia de baza. mai trebuie mentionat faptul ca etnicii romi sunt deosebit de superstitiosi. infracţionalitate si de integrare. Nivelul şomajului este dezastruos: 46% dintre rromi sunt şomeri. atitudini si abilitaţi necesare pentru combaterea inechitatilor sub toate formele lor.valorile pe care si le asuma etc . Din punct de vedere economico-social . la proiecte de integrare. de exemplu. daca in anumite circumstante profesorul pune mana pe umarul unui elev.1%. inadaptare funcţionala. in 2003. facand imposibila frecventa scolara. De exemplu. iar 15% suferă permanent de foame.divortati. la varsta maritisului(12 ani). Peste 50% din familiile rrome suferă de foame cel puţin 1-2 zile pe an. rromii sunt cei mai săraci din zona evaluata. Instituţiile de invatamant trebuie sa determine daca vreuna din formele variate de discriminare este prezenta in interiorul ei si daca este asa . deoarece fetele bogate. Alaturi de aceste doua aspecte. ca institutii educationale ele trebuie sa ia in considerare ce anume sa facă pentru a-i ajuta pe şcolari sa-si dezvolte identitati no-discriminatorii. ambele constituind o realitate sociala: una e cea construita in jurul siluetelor palatelor tiganesti .

isi va dezvolta o retea a cunoasterii tesuta laborios din centru catre margini. In acest context. Profesorii vad scoala ca pe o obligatie si ca spatiu al coercitiei. acestia vazand in institutia scolara un loc in care elevul trebuie sa se duca pentru a primi lapte . profesorul joaca rolul primordial. bilingvism. sub masca unei schimbari de ansamblu. manifestându-si refuzul fata de orice acumulare cognitiva.elevul se va apropia din necesitati cognitive ineluctabile de altele.falimentare astazi. insuficienta colaborare cu parintii si comunitatea. el insusi trebuie sa parcurga o profunda reforma interioara.de asemenea.In aceasta ecuatie. fortand noi orizonturi. Spre a-l putea onora. dar executabile fortat. nivelul redus de instruire al parintilor. 4cauze educationale Sistemul autohton al educatiei se afla intr-o situatie a carei gravitate este ignorata.imperturbabil.Miza este imensa si justifica orice efort. Sfidandu-si propria finalitate. asteptand doar sa fie desteptata. marginalizarea si chiar izolarea copiilor romi in clase speciale. Vocatia poate . concepte.Impunerea acestuia reclama insa fundamentul unei programe emancipate de prejudecati didactice . Perceptia parintilor cu nivel redus de instruire vizavi de scoala este simpla. pentru ai incuraja in frecventarea scolii si pentru a nu declansa tensiuni intre cultura scolii si cultura familiei. fara proceduri de evaluare consistenta a substantei si calitatii. mecanismul functioneaza in baza unui impuls initial.dupa modelele neapropiate si aplicate fortat unui mediu inca inflexibil la prefaceri capitale. este necesara o buna cunoastere a obiceiurilor si traditiilor etniei rrome.De aceea. slaba motivatie devine infima in momentul in care unul dintre aceste motive dispare.Daca din clasele a V-a nu se mai primeste corn si lapte.mai exact . imagine de sine proasta a copiilor romi.va stabili relatii si asocieri. intr-o metamorfoza profunda .veni la scoala. de fond. valorizarea scazuta a educatiei si institutiei scolare. exista in stare latenta. mentalitatea familiilor In familiile sărace copiii achizitioneaza atitudini. care sa acorde libertatea dezvoltarii spiritului in acord cu tendintele sau optiunile personale. Strategia dezvoltarii mentale pe o traiectorie in care spiritul se regaseste este modelul educational care trebuie sa restructureze invatamantul romanesc . cultura eminamente orala a romilor.corn si alocatie. Alte cauze ce determina absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi sunt : analfabetismul parental si lipsa motivatiei pentru invatare. dat de definitia neasumata a statului prioritar . alocatia poate cu greu sa se substituie motivatiei scolare. proiectate dupa criterii suple.Profesorii abordeaza actul . atitudine in virtutea careia sarcinile impuse prin autoritatea programei sunt neavenite. Intra in conflict cu normele promovate de scoală.in coordonata verticala si orizontala.de forma. curriculum predominant monocultural. 3cauze culturale . stiluri de munca si de viata diferite de cele care conduc la succes.Din interiorul unei discipline stapanite sub cooordonare calificata. mai ales ca cecul de alocatie nu ii este ridicat in urma a catorva absente.

chiar prin zone paduroase.N.S. a dus la desfiintarea unor scoli si la transferul copiilor ramasi la alte scoli mai mari din zone invecinate.De asemenea . mai ales. Este posibil ca .Astfel.din străinătate. dintre care 70. obiectivata variabil in ipostaze spontane ori in forme cronice de rezistenta precum blazarea sau rezistenta . urmate de cele adresate absolventilor de liceu (29%). servicii favorizeaza răspândirea muncii . Peste 150 milioane de copii muncesc in intreaga lume. copiii sunt nevoiti sa strabata kilometrii intregi pana la scoala.000 de copii sunt exploatati prin munca numai in Romania. Sistemul de invatamant si de formare profesionala are astfel de pierdut. 2Exploatarea copiilor prin munca : Saracia. absenta la ore este explicabila. Cei care ies din ocupare pe piata forţei de munca sunt mai ales tineri intre 25 si 34 de ani. pentru ca investiţia in instruire nu se regaseste in activitatea productiva. familiiile dezorganizate. Desi pentru transportul elevilor s-au pus la dispozitie de catre minister o serie de microbuze scolare.Educatia ca sarcina de serviciu nu poate produce decat efecte mediocre.. modelele traditionale de munca ale copiilor si izolarea satelor sunt principalele cauze care copilului in mediul urban si . singura cale de acces fiind mersul pe jos. in realitate .In acest context. ci trec. aparent . O cauza poate sa fie lipsa de atractivitate a salariilor din domeniile pentru care şcoala pregateste forţa de munca. Ei nu intra in şomaj. prin reactie.sa se regăsească in activitati care scapă cuantificărilor sau sa fie activi pe alte pieţe ale forţei de munca.o serie de drumuri practicabile in timpul primaverii-toamnei.didactic in termenii datoriei prescrise de natura ocupatiei. de gimnaziu si de studii superioare (15%). manifestata cu precadere in satele marginase. dar in acelasi timp arata ca aceasta crestere economica nu se reflecta in marimea numarului de posturi ocupate. devin impracticabile la vremea inghetului si a zapezii. Dr. rural. 12 iunie – este Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor. unele drumuri fac imposibil transportul cu masina. 1Raportul cerere –oferta pe piaţa muncii O ancheta realizata in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale arata ca cele mai multe posturi libere la finele anului 2004 au fost pentru absolventii scolii de arte si meserii(40%). Doar 1% dintre posturile libere necesitau studii postliceale sau de maiştri. Copiii lucreaza in industrie . acasa. conform I. agricultura.scoala cere fara sa dea…’’ 5distantele mari de la domiciliu la scoala : Depopularea localitatilor rurale. Speranţa Parciog spune ca aceste investigatii dovedesc nevoia firmelor de personal . estimeaza Biroul International al Muncii(ILO). Elevii se situeza . intr-o pozitie surda . pe pozitii antitetice fata de institutie. nivelul scazut de educatie al parintilor.semn al cresterii economice.in categoria celor inactivi.

împreuna cu o serie de organizaţii neguvernamentale.. aproape 2000 de copii au beneficiat in mod direct de asistenta.5% . Un sondaj de opinie realizat in randul elevilor de catre I. interministeriale pentru eficientizarea sistemelor de protectie sociala. care acoperă toate zonele geografice si economice ale tarii.E releva care sunt segmentele sociale dominante din randul carora adolescentii ii recruteaza modelele. 4neimplicarea tuturor factorilor interesati in reducerea abs. alcoolul si drogurile.O solutie ar putea fi crearea de clase speciale si angajarea unui personal calificat in aceste probleme. uniforme. hrana. pentru ca nu descopera codul adaptarii la orizontul de asteptare al acestora . Intr-un studiu publicat in 2004 de Weller se arata ca munca .3% dintre cei chestionati. sprijin material etc. boli grave. inversarea scarii valorice la nivelul societatii romanesti . cu sprijinul Biroului Internaţional al Muncii-Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor derulează in România proiecte care răspund fenomenului de exploatare sexuala si prin munca a copiilor. in gospodarie sau munca neplatita au efecte negative asupra performantelor scolare. analfabetism. forme de sclavie sau diverse aranjamente de munca.ascunsa’’ desfasurata de multi copii.. dar si a parteneriatului educational .nu stie sa-i seduca printr-o oferta greu de ignorat’’(Sorin Ivan). fara a se lua in considerare stadiul actual in care se afla invatamantul rural fata de cel urban ca si posibilitatile diferite pe care le ofera cele doua medii. conform cercetătorilor sunt viciile. Rezultatele studiului au fost adunate in lucrarea .Copiii care lucreaza nu mai au timp sa-si facă temele pentru acasă si au tendinţa de a fugi de la ore pentru adormi. manuale. dotarile tehnice etc.S. din cauza ca sunt epuizaţi de munca.domestice . Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. 5.6% . Alaturi de absenteism si abandon scolar pot fi mentionate si alte consecinte ale exploatarii copilului care se resimt imediat sau pe termen lung :accidente. In tara noastră. consiliere. ca mecanisme simple de a depasi starea de tensiune provocata de munca.Motivaţia invatarii si reuşita şcolara’’. De exemplu intentia de a acorda calificative scolilor in functie de performantele obtinute. copiii cu probleme sunt trimisi in scoli normale.Eşantionul final îl reprezintă un număr de 2007 elevi ai unor scoli selectate din 17 judeţe.iar oamenii de afaceri . 3incoerenta unor masuri concertate . De mentionat este faptul ca in numai 4 ani de activitate. dar si de stresul vieţii lor sociale. coordonata de DR.sportivii sunt modele pentru 13. Ştefan Popovici.Scoala devine neinteresanta pentru tot mai multi dintre discipolii sai.familia obtine statutul de model pentru 16. Următorii paşi pe care-i fac aceşti tineri. incercandu-se integrarea acestora in colectiv si supunerea la acelasi regim scolar ca si copiii normali. si abandonului scolar Un exemplu il poate constitui faptul ca in urma desfiintarii unor scoli cu regim special. Vedetele de televiziune constituie modele pentru 36.. precum fumatul.

Noile modele’’au dus in derizoriu meserii pana de curand cautate si respectate. vilele. educaţia.. schimbarea acestor optiuni pare a fi justificata.Statutul de personalitate incepe sa fie definit prin numarul aparitiilor televizate.Absenta de la . conforme cu aspiraţiile.. O astfel de optica se obiectiveaza printr-o serie de manifestari atipice pentru conduita canonica a educatiei. al evoluţiei libere. Autorii studiului semnalează pericolul ca şcoala sa reprezinte .reprezinta modele pentru11. faima. iar nu o motivaţie intrinseca pentru invatare.Emisiunile de cultura.5% si oamenii de cultura. care consacra supremaţia timpului neutru. altruismul.4% . bunătatea. dansatoare.000 lei. incepand sa trateze scoala ca o pierdere de vreme si indepartandu-se treptat de latura spirituala. scolii ii este tot mai greu sa faca fata acestui . precum cele de : profesor.cu pseudocompetente. Se remarca o schimbare evidenta in preferintele acestora pentru diferite profesii.Schimbarea optiunilor elevilor este explicabila prin aceasta.Castigurile banesti.3%. cu problemele dificile pe care le ridica.000-900. frumuseţe fizica-10. credibilitatea si familia au întrunit procente variabile de 1-2.4%. actori. cantareti.9%. au fost inlocuite.. In acest context. au fost inlocuite .S. sunt stresante si ofera o rasplata iluzorie.9%. cercetatori.2% din optiunile elevilor chestionati. care intrunesc 1. care cer multa pregatire .2%. Baietii doresc sa devina fotbalisti. inteligenta-16. iar un fotbalist primeste pentru un meci din campionat intre 1000-2000 euro.neconcordante culturii romanesti .. ii determina pe elevi sa se orienteze spre acele meserii care nu-i solicita prea mult intelectual si de pe urma carora pot trage maxim de foloase. mai ales prin unitatile de invatamant particulare. ce exista printre sportivi.. înfiripat din valori pragmatice si repere instabile.E. jeep-urile constituie argumente ce-i determina pe tineri sa-si doreasca astfel de reusite . moderatoare de show-uri tv. Posibilitatile simple de a obtine o diploma.8%. in curând doar locul in care se obţin diplome. Modelele cele mai putin atractive sunt profesorii -7. profesori etc.miraj al vedetelor’’ ce se manifesta asupra elevilor. personaje lipsite de vedetism. persoana de succes-9. copiate dupa show-uri straine.Atata timp cat olimpicii nationali sunt rasplatiti cu sume intre 350.sub pretextul lipsei de audienta cu emisiuni indoielnice.prin artificii de imagine. cantarete.. transformati peste noapte in vedete. deseori confuze si anarhice ale eului. de stiinta .7%. medic. Mirajul pseudo-vedetelor este accentuat si de mass-media care nu mai pun in evidenta si nu mai promoveaza competenta.cu niste anonimi.nebunie’’materiala ce a cuprins societatea romaneasca de care elevii devin tot mai constienti. Conform studiului I. iar fetele fotomodele. actor. au diminuat interesul elevilor pentru invatatura. banii-20. competentele sociale si interpersonale –15. Viata reala. elevii isi motiveaza alegerile unui anumit model in functie de : realizarea profesionala-30. Copiii care inteleg educatia ca o obligaţie externa si coercitiva adera la un model existenţial empiric.Adevaratele valori.9%. notorietatea-24.

O definitie simpla a timpului liber arata ca acesta reprezinta . marginalizare etc.inainte.isi petrec o mare parte a timpului liber in zone de munca aducatoare de venituri suplimentare.odihna si timp liber) are efecte negative nebanuite.muzica desen. si pornind de la premisa ca educatia din scoala nu poate acoperi toate domeniile vietii in care exista nevoia si dreptul fiecarui individ de a se instrui . actorii educationali-elevi si cadre didactice. mediocritatea sunt semne distincte ale dezinteresului.dans.sport.timp aflat la dispozitia individului si in care acesta poate decide ce sa faca . prezenta decorativa. sa manance la pranz.3 PROGRAME SI PROIECTE PENTRU PREVENIREA ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR Pentru a putea elimina o serie dintre cauzele ce determina absenteismul si ca o consecinta. frustrare.Mai mult. recreative.dincolo de constrangerile profesionale. nu se poate vorbi de egalitate de sanse in mediul educational autohton. totul sub supraveghere profesionista.educative. Atata timp cat 99% din studentii romani vor proveni din mediul urban. multi copii sunt obligati sa ia parte la muncile grele ale campului sau gospodariei. daca invata dupa amiaza) si sa-si faca temele. care prefera sa-si stie copiii in siguranta si hraniti pana la intoarcerea lor acasa. absenteism. nu-si mai petrec timpul liber citind o carte sau construind un joc. Copiii. biologice. Ajunsi in mediul familial.juridice. trebuie sa se ia in calcul timpul liber al elevului.Managmentul timpului’’2004). se pot adauga ca alternative educationale oferta de activitati extrascolare ale actualelor Palate ale Copiilor. . sa participe la activitati educative. familiale si sociale’’(Voiculescu/Tudor-.Cel mai grav este cel de a irosi intregul beneficiu al timpului liber prin supradimensionarea efectelor de risc-oboseala. Pregatirea temelor trece pe planul al doilea. Aceste centre sunt preferate de majoritatea parintilor ocupati.cursuri. indiferenta fata de rolul invatarii in ecuatia devenirii. unde elevii sa ramana dupa ore(sau sa vina din timp . Absenta unei balante echilibrate intre cei trei 8 (munca. elevii si tinerii evita situatiile creative.teatru) dar din pacate accesibila doar unora. In acelasi sens. abandonul scolar. foarte bogata (cercuri de creatie literara.Oboseala acumulata isi spune cuvantul in randamentul slab al invatamantului rural.Astfel de centre constituie un sprijin pentru intreaga familie. epuizare.care primeste aici consiliere in diverse probleme medicale. 1.. Importanta si eficacitatea acestor centre creste.. In acest sens poate fi explicata necesitatea deschiderii unor centre de zi in scoli.violenta. abandon care duc la randul lor la alte efecte negative :consum de alcool si tutun.educatie ecologica. avand in vedere faptul ca in mediul rural influenta scolii se termina odata cu programul.

sunt copiii cu cerinte educative speciale. Printre cele mai importante programe si proiecte derulate la nivel de minister si inspectorate judetene se afla : 1. fundaţia Prada desfasoara . . Pentru specialisti. psihopedagogii organizeaza o multime de activitati instructive si recreative in timpul lor liber. Menţionez campaniile .Alaturi de aceste oferte se inscriu si teatrele. cei cu handicap si cei aflati in casele de copii.. prin întărirea legăturilor dintre comunitate si scoală. In mod paradoxal . Pentru copiii defavorizati. in valoare totala de 91 milioane de dolari. opera.Se poate concluziona ca abandonul scolar al anumitor minoritari se . Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate’’-program Phare finantat de Uniunea Europeana. . timpul liber este.Decembrie magic…cu prietenii tai (2003). cu ocazia sărbătorilor de iarna.Decembrie magic…in şcoala ta’’(2004). 2.circul sau bibliotecile publice. muzeele. excursii..Aceste alternative insa sunt aproape inexistente in mediul rural. Una dintre oportunitatile oferite are in vedere si reducerea abandonului si absenteismului şcolar prin crearea unor spatii educative prietenoase si motivante.Pentru atingerea scopurilor acestui program au fost calificati meditatori scolari care sa mearga in comunitatile rome si sa le informeze despre posibilitatea de a-si relua studiile. care ofera reduceri substantiale pentru elevi..Proiectul pentru invatamantul rural ’’ Scopul programului îl constituie imbunatatirea accesului elevilor din mediul rural la un invatamant de calitate. cei care beneficiaza din plin de activitati extrascolare. minutios organizate. tabere si cadouri de sarbatori . cinematografele.integrati in invatamantul de masa. datoreaza unei inadecvari institutionale. diverse activitati si spectacole in instituţii de protecţia copilului . in societatea postindustriala. Programul .. care isi propune imbunatatirea accesului la o educatie de calitate cu focalizare pe minoritatea roma si pe elevii cu cerinte educative speciale.In cazul copiilor normali cu familie.. multe ONG-uri si institutii ale societatii civile strang fonduri si organizeaza activitati artistice distractive. se desfasoara in perioada noiembrie 2003-decembrie 2009 si este susţinut de trei parteneri importanţi: Banca Mondiala-60 milioane dolari. care transforma valorile muncii. cuantificat prin rezultate superioare si rate de promovare mai bune. Programul multiculturalitatii se desfasoara. creuzetul noilor valori.Pentru acestia.deoarece aceste activitati nu mai sunt gratuite. trebuie ca familia si ei insisi sa se implice in gestionarea instructiva a timpului ramas dupa indeplinirea obligatiilor profesionale. o resursa civilizatoare in etosul actiunii umane.Dar acest program nu a reusit deocamdata sa scada nivelul analfabetismului in aceste comunitati.De sase ani. ale credintei si familiei si confera calitate vietii individului. in sens unidirectional. cu intenţia de a le oferi o luna de sărbătoare. iar institutiile societatii civile le ofera spectacole. se pare.

iar durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev in parte.care trăiesc in condiţii de sărăcie in judeţele Calarasi .Laptele si cornul’’ In cadrul acestui program. 6..diminuarea problemelor’’ legate de casatoria timpurie si graviditatea implicata. intr-un anumit domeniu.Telurile proiectului sunt egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii din mediul urban si deschiderea sistemului educativ romanesc spre spatiul european. In programul . prin cursuri organizate saptamanal .A doua şansa’’ se pot înscrie persoane cu vârste peste 14 ani care au absolvit ciclul primar. atât in domeniul educaţiei de baza. .declanşat in 2001.Educaţia pentru informaţie in mediul rural defavorizat’’ este un proiect bilateral francoroman care se înscrie in programul de relansare a invatamantului rural menţionat mai sus . 4.A doua şansa’’.. .Şanse egale’’ .. nu au finalizat invatamantul gimnazial. 3. din motive sociale.se desfasoara in 15 judeţe .cursuri de zi. Se pot înscrie si persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare ciclului gimnazial. imbunatatirea nivelului de calificare a cadrelor didactice.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’este un proiect finanţat de UNICEF si pus in aplicare de Centrul Educaţia 2000+. printr-un model de dezvoltare şcolara...proiect organizat si finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Olandei (programul Matra) si Centrul Educaţia 2000+. .îmbinând pregătirea in domeniul educaţiei de baza cu pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale.imbunatatirea” situaţiei copiilor rromi. profesorii. Ialomiţa si Buzău.1 milion dolari..Proiectul .. are ca obiectiv fundamental .Initiativa se refera la fetele de etnie roma intre 12 si 18 ani .. Şcolarizarea in acest program se desfasoara pe durata a patru ani.Acest proiect vizează remedierea a doua aspecte negative ale sistemului educativ romanesc. dar si comunitatea locala. susţinerea sistemului educaţional . precum si pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale de nivel 1. au abandonat pe parcurs si au depasit vârsta maxima legala pentru reinscrierea in invatamantul gimnazial . in funcţie de competentele demonstrate. . principalii beneficiari fiind elevii.Guvernul Romaniei-30 milioane dolari si comunitatile locale. Proiectul isi propune . copiii din invatamantul prescolar si invatamantul primar beneficiaza de corn si lapte gratuit. In acest fel se incearca atragerea copiilor spre scoala. mai ales a celor ce nu frecventeaza scoala din motive sociale. cat si in cel al pregătirii profesionale . prin : • • accesul scolilor la informatie si documentatie moderne ..educatiei pentru informatie’’in scoli. .A doua sansa’’ Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu varsta de peste 14 ani care. asociat cu stimularea participării parintilor si elevilor rromi. pe fondul schimbării institutionale. Programul are o durata flexibila. 5. Mijloace de acţiune: burse şcolare pentru fete. 7. Constituirea Centrelor de Documentare si Informare(CDI)este rezultatul concret al punerii in practica a . astfel încât aceştia sa-si poată completa si finaliza educaţia de baza din cadrul invatamantului obligatoriu..

scoli . . cei care nu beneficiază de bani pentru liceu nu beneficiază nici de întărirea motivaţionala a frecventării cursurilor.570 elevi si studenţi.. Un neajuns este faptul ca acest program nu este destinat tuturor liceenilor.. stagii de formare reţea de monitori. adaptate populaţiei rrome.Euro 200’’ In cadrul acestui program fiecare elev cu un venit sub 506.In anul şcolar 2004-2005 Guvernul a decis sa acorde sprijin elevilor de liceu proveniţi din familii cu venituri insuficiente. In anul şcolar 2005-2006 s-au înregistrat 60.. De asemenea. promovarea implicării parintilor si a comunitatii in via ța şcolara.indrumarea si monitorizarea derulării proiectelor pentru reducerea abandonului si absenteismului -eficientizarea parteneriatului educational cu comunitatea locala prin initierea si implementarea de proiecte -eficientizarea consilierii elevilor si a parintilor atât prin programe la nivel național.000 de liceeni au avut banii necesari pentru a-si continua studiile. fiind un fel de invatamant obligatoriu negratuit. Dezvoltarea formarii continue a personalului din invatamantul preuniversitar ‘’perioada 2005-2009 . judeţean si de unitate şcolara in funcţie de particularitatile specifice zonei si contextului.Constanta) -susţinerea iniţierii de proiecte la nivel regional.prietenoase”(friendly). subproiect in cadrul programului Phare (jud..cat si prin .si vizeaza 52 de scoli. 9.Bani de liceu’’. In urma acestui program peste 80. noi abordări in invatare. Fondurile se ridica la aproximativ un milion de euro. tabere multiculturale.455 de elevi si studenţi cu un venit de zero lei /membru de familie. La aceasta suma elevul (părintele) trebuie sa adauge diferenţa. având in vedere ca invatamantul obligatoriu este de 10 clase.asigurarea de facilitaţi minime’’ perioada 2003-2009. alocaţia era retrasa. In acest sens organigrama Inspectoratelor Şcolare Judeţene a fost structurata astfel încât sa asigure initierea. 8. publicaţii. sunt obligaţi sa facă şcoala pe banii lor.Programul de infrastructura rurala’’ prin care 36 de scoli din judeţul Constanta vor beneficia de . materiale educaţionale pentru elevi si profesori.. seminarii.. cei din clasele IX –X. Proiectul este susţinut de un întreg aparat teoretic si administrativ: conferinţe naţionale. ca factor crucial al succesului şcolar si social al copiilor si tinerilor romi. care nu beneficiază de acest sprijin financiar.250 ROL pe membru de familie va primi 200 de euro sub forma de bonuri valorice pentru a-si putea cumpăra un calculator. Îngrijorător este faptul ca au fost inregistrati un număr de 13. educaţie incluziva. Strategia acestuia presupune: facilitarea schimbării organizaţionale in sensul creşterii nivelului de participare a comunitatii. formarea cadrelor didactice rrome si nerrome. Pentru anul şcolar 2005-2006 au devenit beneficiari ai acestui program un număr de 27.. 10...363 de beneficiari ai acestui program. Motivaţia frecventării cursurilor a fost întărita deoarece la un număr de absente nemotivate. 11. si desigur de un aparat financiar.

initierea de activitati scolare menite sa contribuie la reducerea absenteismului si abandonului scolar .6 % dintre somerii inregistrati sunt tineri cu varsta sub 35 de ani.energia . Abandonul scolar : Nu este un fenomen izolat. observarea.Esecul repetat devine principala sursa a erodarii si instalarii sentimentului de neajutorare. intrerupta . neputinta de a tine pasul cu ceilalti.6% au nevoie de peste 24 de creatoare .Copii cu probleme comportamentale vor alege un mediu mai putin coercitiv decat scoala.orientare. sociale. Aici se pot insusi sau aprofunda o serie de conduite deviante. adresarea întrebărilor . In general. furnizarea de informaţii.MAI INTAI CARACTERUL’’. de povestire..mobilitatea .Dar o virtute mai mult mai mare si in orice caz mult mai utila decat tehnica de a reusi este de a sti ce sa faci cu nereusitele. imposibilitatea de a se adapta rigorilor vietii de elev sunt premise ale abandonului scolar. Copiii care au suferit un esec trebuie invatati sa treaca peste el si sa mearga mai departe. . oferirea feed-back-ului. de obicei cel al strazii. Astfel in structura personalitatii sale ar trebui identificate o serie de trasaturi : sensibilitatea si dragostea pentru copii . adică refacerea imaginii de sine si a respectului de sine. . sumarizarea. creeaza dificultati in evolutia ulterioara a tinerilor.4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante 1. Nu numai ca e greu sa reusesti intotdeauna.capacitatea de comunicare . ci rezultatul unui proces declansat cu mult timp in urma. reflectarea.capacitatea comportamentala . exemple de modalitati eficiente de comunicare. Abilitatile de baza in consiliere sunt următoarele: ascultarea activa. tehnici de memorare. probleme de disciplina.Celor care au facut numai clase primare le este necesara aceeasi durata in proportie de 76%. s-a constituit intr-un cadru al formarii profesionale din perspectiva educatiei morale: ofera tipuri de strategii de abordare a unei situatii problematice in functie de reactiile elevului care are o anumita problema de comportare.. 1.capacitatea de anticipare si cunoastere a elevilor . 2. 85 % dintre tinerii fara scoala au nevoie de peste 24 de luni (2 ani) ca sa-si gaseasca un loc de munca.Esecul scolar : absenta repetata de la cursuri duce la o acumulare de lacune. Notele proaste.Centrele de Asistenta Psihopedagogica.. pentru atingerea acestui obiectiv este necesara realizarea unui profil psihologic al profesorului de consiliere.perseverenta .Cateva date in acest sens se dovedesc elocvente : 28.întărirea eu-lui’’.Noica spunea ca toti te invata cum sa reusesti. scoala putina.empatia . C.echilibrul afectiv . ajunsi in fata responsabilitatilor familiale . parafrazarea. dar e si infecund. ce pun elevul in situatii dificile de invatare . dintre tinerii cu studii superioare numai 6. fara scoala.’’ Esecul scolar poate fi corectat prin ceea ce se numeşte . absenteismul. Un alt program realizat in cadrul Scolii Superioare Comerciale N. Bucuresti . intitulat .Kretzulescu. Prin comparatie .

Saracia extrema are rata cea mai ridicata –25%intre oamenii care au terminat doar clasele primare.o alta tentatie a timpului liber școlar. in timp ce consumul de droguri pune elevul in imposibilitatea frecventării cursurilor si chiar abandon şcolar. 6. Se poate afirma aici prezenta unui lant cauzal . ce se perpetueaza si la nivelul descendentilor.rata saraciei este de numai 4. iar rata saraciei extreme este de 1%. iar printre ele se număra si consumul de droguri.Violenta Intre absenteismul scolar si violenta exista o strânsa relaţie de intercondiţionare.copiii fac ce vad’’.. odată intrat in reţeaua densa a consumurilor de droguri. Rata saraciei afecteaza in proportie de 50. Fuga de la scoala are diferite cauze . dependenţi de droguri. Inca din anul 2002.5 % persoanele fara studii sau absolvente numai de ciclu primar. Tanarul . lipsa unui loc de munca nu poate avea ca efect decat saracia.Ca o consecinta.In fiecare școala exista un loc special. dar exista cazuri îngrijorătoare de copii cu vârste foarte scăzute . deruleaza in sectorul 2 al capitalei doua programe antidrog.Fuga de la scoala :Este un comportament deviant. Pentru a preveni aceste vicii s-au realizat o serie de campanii de genul . Astfel .luni pentru gasirea unui loc de munca. absenteismul scolar determina abandonul scolar. adeseori . avand ca tema vanzarea catre minori a alcoolului si tutunului.cu participarea directa a Agentiei Nationale Antidrog. 3. al cărui capăt nu poate fi identificat: absenteismul poate duce la consum de droguri.Toxicomania Timpul liber nascut in urma nefrecventarii cursurilor necesita o alta intrebuintare. Oficiul National pentru Protectia Consumatorului nu face controale agentilor economici. cu greu poate ieşi.ce se regasesc in atitudinea elevului fata de scoala si de anumiti factori scolari.Nu exista o lege clara care sa exprime fara echivoc ca sunt pedepsiti adulţii care încurajează tinerii si mai cu seama minorii spre comportament deviant sau chiar delicventa.Consum de alcool si tutun . a Confederatiei Nationale a femeilor din Romania si a ISMB. mai ales ca dependenta anulează voinţa. Pe de alta parte.de obicei toaleta scolii. rezultat al lipsei de monitorizare a activitatii copilului de catre parinti si a atitudinii permisive a profesorului.Centrul de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri ‘’. Federatia Internationala a Comunitatilor Educative(FICE)-Romania.. 4. care. Un studiu realizat de ANA -Prelevanta consumului de droguri in România-arata ca cei mai expuşi pericolului consumului de droguri sunt tinerii intre 15 si 24 de ani. Pentru a fuma nu trebuie neaparat sa parasesti incinta scolii.in cazul categoriei de persoane cu studii superioare.Cunoaste si decide ‘’si ... .Recurgand din nou la comparatii. Este suficient sa iesi in pauza sau sa-ti prelungesti pauza daca nu ai chef de ore .clase fara fumat’’ sau . Se creează un cerc vicios. De aceea nu trebuie sa ne surprindă considerarea violentei atât cauza cat si efect pentru absenteismul şcolar.29%.licee si grupuri scolare :. in care elevii fumatori pot sa-si exercita acest viciu.cu prioritate in colegii .ingreuneaza gasirea unui loc de munca.Tentatiile sunt nenumărate. 5.

2003-2004 si 2004-2005 s-a obținut următoarea situație . In condiţiile in care educaţia este singura şansa pentru realizarea socio-profesionala. Pentru a putea oferi o imagine de ansamblu asupra situației frecventei in judeţ si pentru a putea reprezenta grafic evoluția absenteismului la nivel judeţean. Schimbând perspectiva .studiile facute de experti in politici educationale ai Comunitatii Europene evidenteaza faptul ca analfabetismul.Marginalizare si distantare culturala si sociala.Ca sa indepartam copiii de violenta. condiţiile in care traieste împreuna cu familia. Romania) 7. presedinte FICE. au fost consultate documentele școlare (cataloagele). putem intelege de ce violenta poate fi o cauza a absenteismului şcolar. Violenta este un răspuns al celor saraci la adresa societatii . esecul scolar. iar educatia constituie condiţia indispensabila a integrării si participării tinerilor la viata comunitatii. Potrivit directorului FICE România. absenteismul si abandonul şcolar nu trebuie privite sub aspect procentual. nivelul de pregătire al parintilor sau chiar violenta in familie. trebuie sa-i apropiem de scoala’’(Toma Mares. saracia sunt principalele mecanisme care genereaza fenomenul excluderii sociale.altfel spus : .. In urma analizei documentelor școlare . ci ca nişte fenomene interdependente ce trebuie stopate.Sau .Privind fenomenul violentei din perspectiva victimelor sale din scoli. CAPITOLUL II 2.1 EVOLUTIA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR IN JUDEŢ Studiul de fata are ca subiect absenteismul şcolar în judeţul Bistriţa-Năsăud . ii remarcam pe cei care produc violenta. la nivelul ciclului gimnazial. pentru anii școlari 2002-2003 .de aceea pentru a duce la scaderea agresiunilor si actelor violente este necesara frecventarea scolii si intregirea educatiei. una din cauzele violentei in scoală este mediul de provenienţa al copilului: educaţia care ii este data acasă.

09 Rata abandonului scolar 3 2 1 0 2002-2003 2003-2004 2004-2005 Figura 2.39 4 4. avea o valoare de 1.2 5 4.1-Evolutia absentelor in perioada 2002-2005 In ceea ce priveste abandonul scolar situatia este putin diferita.7 %. situaţia începe sa se redreseze.Evolutia absentelor in perioada 2002 18000 -2005 16000 15310 14000 12731 12000 13088 10000 To ta l nr.a bse nte 8000 6000 4000 2000 0 2002 -2003 2003 -2004 2004 -2005 Figura 2. Rata abandonului şcolar la nivel local continua sa ramana destul de ridicata. pentru invatamantul gimnazial.2-Evolutia abandonului şcolar in perioada 2002-2005 . Aceste fluctuaţii pot fi reprezentate grafic astfel: Evolutia abandonului scola r in pe rioada 2002-2 005 7 6 6.Se pot observa fluctuatiile pe care le inregistreaza abandonul şcolar : după o creştere destul de importanta in anul şcolar 2003-2004. având in vedere ca in anul şcolar 2003-2004 rata abandonului şcolar la nivel naţional.

3. Explicaţia acestor fluctuaţii se afla in faptul ca riscul de abandon şcolar este mai mare la început de ciclu şcolar. an scolar 2006-2007.a se înregistrează cele mai multe absente –2191. Fiind vorba . semestrul I Se observa ca la nivelul clasei a V. . de capacitatile elevului de adaptare .0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2.1290. de începerea ciclului gimnazial este normal ca mulţi copiii sa întâmpine greutati de adaptare sau sa fie nehotarati in continuarea studiilor.Evolutia absentelor pe clase. in clasa a V-a . Succesul şcolar in clasa a V-a depinde foarte mult de dirigintele pe care il va avea copilul . iar la clasa a VI-a valorile sunt cele mai mici .

nivelul este ceva mai scazut decat in clasa a VII. 0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2. singura exceptie facand-o clasa a V-a.sem I Pentru a determina sensul evoluţiei absenteismului in acest an.4 –Distribuția absentelor pe clase . s-a recurs la o comparaţie a datelor . tocmai datorita finalitatii ciclului gimnazial.a.In acelasi sens .an scolar 2007/2008. la nivelul clasei a VIII-a . valorile nu sunt prea indepartate. Procentual.

87 23. respectiv 2007-2008 Din nou .66 17.42 23.12 27.48 27.74 Tabelul 2.sem I An scolar 2006-2007. care pare a fi crescator. cu datele corespunzătoare din anul anterior (20062007) 2006-2007 Clasa a V a SEM I 838 2007-2008 SEM I 2191 1290 1979 1947 7407 Clasa aVI a 950 Clasa a VII 1814 a Clasa a VIII 1549 a Total absente 5151 Tabelul 2.5 Numarul mediu de absente pe nivele si ani scolari. la fiecare nivel de varsta. Anii Clasa a V a Clasa a VI a Clasa a VII a Clasa a VIII a Media totala 2004-2005 9.4 Distributia comparativa a absentelor pe clase. va arata daca aceasta evolutie crescătoare este si reala .din acest an (2007-2008 ).97 11. comparativ Grafic .40 2005-2006 24. Este adevărat ca in acest semestru s-au inregistrat mai multe absente decât in semestrul analog din anul 20042005 . mai exact din semestrul I.61 16. evolutia comparativa poate fi reprezentata astfel: . datele brute ne indica sensul evolutiei absenteismului.86 27. Un tabel ce va asocia numarul absentelor cu numarul de elevi pe fiecare nivel de varsta.

respectiv a cadrelor didactice direct implicate. mediu de absente pe nivele 15 2004/2005 SI 2005/2006 SI 11. Rezultatele studiului vor oferi o modalitate științifica si rationala de a construi si implementa o strategie prin care sa se urmărească diminuarea amplorii acestui fenomen negativ si a efectelor indezirabile ale acestuia.42 25 20 16. direct interesați de scaderea acestui fenomen.Care este relatia intre profilul profesorului si frecventarea cursurilor ? 4.Care este relatia intre programul scolar si atitudinea elevului fata de scoala ? 3.48 24.Dinamica absentelor in S em I.12 nr.66 27.Absenteismul scolar este un rezultat al scaderii importantei scolii in sistemul de valori al individului 2. OBIECTIVE : .elevii. s-a concluzionat ca acesta este in continua crestere. Intentia studiului este de a identifica adevaratele cauze ale unui astfel de comportament din perspectiva actorilor sai. ca de altfel in majoritatea scolilor din tara.In ce masura apartenenta la etnia roma favorizeaza absenteismul scolar ? IPOTEZE : 1.97 10 5 0 Cls a V a Cls a VI a Cls a VII a Cls a VIII a Figura 2.86 27.anii scolari 2004/2005 si 2005/2006 30 27.Programul scolar incarcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoala 3.61 23. cat si din perspectiva profesorilor.Profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventarii cursurilor 4.87 9.elev) ? 2. INTREBARI de cercetare: 1. SCOP :Analiza reprezentarii absenteismului de catre elevii de varsta 10-14 ani.cu referire la semestrul I 2.Rata absenteismului este mai mare in cazul elevilor de etnie roma.5-Dinamica absentelor in perioada 2004-2006.2 MOTIVAREA STUDIULUI In urma analizei evolutiei absenteismului la nivel local.Ce loc ocupa scoala in sistemul de valori al individului(profesor.

risc de abuz fizic.Determinarea gradului in care absenteismul influențează actul invatarii si rezultatele scolare 4.2008 .3 INSTRUMENTUL DE LUCRU Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate in perioada 20.Identificarea rolului scolii din perspectiva elevilor/a profesorilor 2.Aprecierea programului si regulamentului scolar 3.09.un scop cantitativ : obținerea unor informații legate de structura clasei. risc de abuz emoțional. un chestionar pentru elevi . format din 25 de întrebări ( 20 închise si 5 deschise). Aceasta a avut un dublu scop : 1. risc de instituționalizare. axate in mare parte pe culegerea de informaţii concrete . risc de abandon familial.Precizarea modalităților de petrecere a timpului școlar 6.31.Determinarea relației dintre apartenenta la etnia roma si frecventa școlara 2. . Datele au fost culese pe baza a doua chestionare : 1. care se regăsesc in formularea întrebărilor pentru chestionar: -rolul scolii in viata elevului/profesorului -traseul de cariera -regulamentul scolar -programul scolar -surse de invatare -cauzele absenteismului -motivarea absentelor -modalitati alternative de petrecere a timpului scolar -consecintele absentelor -atitudini si roluri educative -profiluri de profesori In completarea datelor obţinute prin chestionar s-a apelat la documentele școlare si o serie de tabele completate de diriginții claselor V –VIII. format din 14 întrebări (8 închise si 7 deschise). componenta etnica . majoritatea fiind întrebări de opinie . starea sociala si diferitele riscuri la care ar putea fi expu și elevii clasei : risc de absenteism si abandon școlar. 2. fiind insa si întrebări ce vizează opinia elevilor .10.2008 având ca subiecţi 250 de elevi din ciclul gimnazial. Studiul s-a centrat pe următorii indicatori .1.Identificarea cauzelor absenteismului 5. Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distributiilor de frecventa.un chestionar pentru profesori si diriginti.

În urma anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate :Profesorii considera ca programul scolar al elevilor este foarte incarcat (50%) si incarcat(50%). se orienteaza spre integrarea rapida pe piata muncii pentru obtinerea unui venit . in vreme ce 6% sunt nedecişi. cale de reuşita in viata(42%).De asemenea si procentul de 10% care considera scoala neimportanta este semnificativ. Şcoala reprezintă . Este foarte interesant de aflat de ce parerile elevilor legate de programul scolar sunt atat de variate. un loc de munca (65%).Pentru elevi şcoala este un loc unde invata (48%). 44% bine. 21% doresc sa-si caute un loc de munca .din punctul de vedere al profesorilor . respectiv a viziunii pe care o are despre aceasta.un scop calitativ : verificarea gradului de cunoaștere de către diriginți a propriei clase. in vreme ce un procent de 1% nu stiu cum isi organizeaza timpul.4 REZULTATELE CERCETARII Absenteismul școlar este un fenomen negativ ce se înregistrează la nivelul fiecărei şcoli şi care este perceput ca atare de majoritatea elevilor (53%). După terminarea clasei a VIII-a 73% si-au propus sa urmeze un liceu. investiţia de o viata(14 %). Nici unul din cei chestionati nu are probleme cu organizarea timpului. a doua familie (21%). Din pacate. in timp ce profesorii afirma cu convingere ca programul scolar este incarcat si foarte incarcat. Deşi 38% nu au definit absenteismul din punctul lor de vedere . imposibilitatea ajungerii la liceu –6%. Un raspuns il putem gasi analizand variantele oferite de elevi si profesori legate de principala sursa . ea ocupand un loc important in sistemul valoric al elevilor.Se observa ca atât profesorii cat si elevii au definit şcoala . 37% înțeleg prin absenteism pierderea unor lecţii importante . unii chiar lejer(5%). in mare parte. raportandu-se la propriul lor program scolar . iar numai 28% considera ca acesta este foarte incarcat. 2. respectiv 26 % incarcat. In continuare datele vor fi prezentate in funcţie de ipotezele propuse in aceasta cercetare. un procent destul de ridicat . Astfel 55 % isi organizeaza timpul foarte bine. 2. In acest timp elevii. prioritar.risc de neintegrare sociala. Cea de-a doua ipoteza afirma ca programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoală. Faptul ca programul scolar este considerat rezonabil de aproape jumatate dintre elevii chestionati isi poate avea explicatia in buna organizare a timpului.Exista insa si o parte care asociază absenteismul cu libertatea –5% . obişnuinta.2% si lipsa prezentei la ore plictisitoare-2%. O prima ipoteza a cercetării leagă absenteismul şcolar de scăderea importantei scolii in sistemul de valori al individului. denota faptul ca acestia constientizeaza in mare parte importanta scolii in devenirea personala . considera . note mici –5% si chiar corigenta-5%. Orientarea spre cursurile liceale ale unui procent ridicat dintre elevi. ca acesta este optim-rezonabil (41%). ceva neimportant (10%). prin raportare la activitatea lor in scoală.

analiza raspunsurilor profesorilor la aceleasi intrebari indica un nou loc in care elevii isi petrec orele si anume internetul –cafe din apropierea scolii (18%). In lumina celor prezentate se poate afirma ca nu programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevilor fata de scoală.Nu toate aceste activitati se desfasoara pe cont propriu . fumatul(10%). decat sa se plimbe sau sa stea in localuri. iar o parte din informaţii le reţin din clasa (lecţia profesorului).Astfel ca putini apelează.in baza principiului dezirabilităţii sociale. unde alte surse ca internetul sau bibliografia . ci mai degrabă programul şcolar neadecvat cerinţelor actuale. unii mai mult de 50 de ori. Analizând datele se poate explica de ce elevii considera ca programul şcolar este relativ lejer : in primul rând invata doar strictul necesar (caietul de notiţe). vizionarea de programe v (7%) sau citirea unor reviste (2%).de invatare. profesorii.. cat si rezultatele şcolare in foarte mare măsura (59%) si in mare măsura (26%). procent ce indica un grad de distorsionare a răspunsurilor. copiii considera ca este mai putin condamnabil faptul ca pleaca de la ore si stau acasa. Se remarca procentul mare de elevi (65%) care au răspuns ca pleacă acasă atunci când absentează. jocul pe calculator(27%). ci din punctul de vedere al utilitatii lor . principalele activitati sunt: plimbarea (27%). pe strada (14%). munca in agricultura(10%). Elevii se axează in invatare pe caietul de notiţe (58%). discuţii cu prietenii (10%).Nimic despre suplimentara. in parte si din cauza ca profesorii nici nu le solicita. Celelalte surse de invatare sunt neglijate. In aceste locuri.Cat despre bibliografie si Internet .familia (31%) sau colegii (11%). la prieteni (12%). In ciuda acestui lucru continua sa lipsească de la ore. 2. Elevii sunt con știenți de faptul ca absentele le influențează atât invatatul –in foarte mare măsura (58%) si in mare măsura(15%). in bar/cofetărie (7%). selectând din programa şcolara informaţiile considerate mai importante si .uitând’’ sa apeleze la alte activitati complementare. lecţia profesorului(22%) si manualul (16 %). deşi acesta este sursa principala indicata de profesor. Profesorii sunt si ei de acord ca invatatul si rezultatele şcolare sunt influenţate de absente. in vreme ce restul isi petrec timpul cu prietenii (49%) . scad standardele de performanta.dorinta de a nu deconspira unul din locurile importante in care isi petrec timpul. din păcate . convinşi ca programul şcolar este extrem de încărcat. ele înregistrează procente minimale de 3 %. Locurile cele mai frecvente in care isi petrec timpul când pleacă de la ore . respectiv al preocupărilor actuale. la magazine (2%). In al doilea rând . la manual pentru completarea si sistematizarea cunostintelor. respectiv 1%. având probabil doua cauze principale: 1.in urma răspunsurilor oferite de ei sunt: acasă (65%).Astfel profesorii pretind ca principala sursa de invatare manualul (50%). rezolvarea unor probleme (7%). caietul de notite (25%) si lecţia susţinuta in clasa (25%). doar 9%. Cunostintele nu sunt neapărat multe din punctul de vedere al posibilitatii elevilor de a le asimila.

respectiv doar unele aspecte (36%). In acest timp profesorii afirma ca isi umplu timpul cu inutilitati (36%). in mare parte(27%). a scopurilor si standardelor pe care si le-au stabilit in cresterea si educatia copiilor.elevii se joaca pe calculator. A treia ipoteza acestei cercetări stipulează ca profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventării cursurilor. Elevii afirma ca parintii cunosc situatia freventei lor scolare in totalitate (60%). la magazine(6%). Desigur ca profesorii au putut sa aleaga variantele de mijloc din dorinta de a sublinia dezinteresul parintilor fata de activitatea copiilor. la prieteni (9%).se poate conchide ca elevii au exagerat in afirmatii . in bar/cofetarie (9%). isi ajuta parintii(25%) sau se plimba pe strada(7%). fumeaza etc.7% -munca in agricultura-7% -dispensar-4% . deoarece cadrele didactice arata ca parintii cunosc doar in mare parte (64%) situatia frecventei scolare a copiilor lor. acasa (26%). Cauzele principale ale absenteismului şcolar semnalate de elevi sunt: -mă plictisesc-25% -evit luarea unei note mici-18% -nu-mi place profesorul –13% -nu mă interesează materia-13% -particip la alte activitati –13% -nu inteleg ce mi se preda.se joaca pe net(32%) . Alte locuri in care profesorii spun ca isi petrec elevii timpul sunt pe strada (32%).Comparand cu raspunsurile oferite de profesori . Se pare ca acest joc nu se desfasoara neaparat la calculatorul personal. Astfel se explica si procentul ridicat de elevi ce declara ca principala activitate este jocul pe calculator. ceea ce duce la o serie de intrebari legate de responsabilitatea si interesul parintilor .

. cunoaşterea celor mai noi metode . Deşi profesorii menționează ca utilizează metode activ-participative ca brainstormingul. trebuie totuşi luate in seama si reconsiderata conduita didactica si revizuite strategiile didactice .C auzele absenteism ului scolar din perspectiva elevilor 7% 13% 4% 13% dezinteres pt. plictiseala (5%). nivel de vârsta.munca in gospodărie (14%). Principala cauza este plictiseala (25%). In acest scop se solicita o mai mare atenţie acordata metodelor utilizate de către profesor. faptul ca lecţia propriu zisa nu suscita interesul elevului. Stilul rutinier este mai greu de abandonat. Din păcate (din fericire?!). pentru profesori aceasta este lipsa de motivaţie (36%) . Deşi unele cauze invocate pot fi manifestări ale teribilismului. Daca in cazul elevilor principala cauza a absentelor este plictiseala (25%). dezvoltare economica si sociala. Pe locul secund se afla evitarea luării unei note mici (18%).in funcţie de clasa. reconsiderarea si readaptarea stilului didactic adoptat . problematizarea. evitarea luării unei note mici (9%) . acestea se pare ca raman la rangul de intenţie.materie 13% profilul profesorului neintelegerea lectiei evitarea notelor mici plictiseala participarea la alte activitati 7% munca dispensar 18% 25% Figura 2. opoziţiei specifice vârstei .6 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva elevilor După cum se poate observa cele mai multe cauze au legătura directa cu profilul profesorului. profilul profesorului (9%).de aceea unele cadre sunt mai puţin dispuse sa se schimbe. Toate acestea presupun un efort considerabil . calitatea de dascăl presupune o continua perfecţionare . Alte cauze sunt acceptarea non-valorilor (27%).

predare-invatare-evaluare”.buna pregătire profesionala .4% Din răspunsurile elevilor. Copiii asteapta din partea profesorului sa predea bine. profesorii punând insa un mai mare accent pe latura profesionala. profilul dezirabil al profesorului ar conţine următoarele calitati: comunicare.apropierea faţă de ei . ci sa se pună accent pe colaborare. intelegere.sa noteze corect. Comparând răspunsurile se poate observa o suprapunere parţiala intre calitati.corectitudinea . educaţie. sa treacă toate absentele. mergând pe ideea ca felul in care este considerat cineva de către . colaborare. Asta pentru ca profesorul nu este numai instructor. bun simt. sa-i ajute in unele probleme. conştiinciozitate.notele mari pe care le dau . schimb de experienţa.4% . Relaţia profesor –elev n-ar trebui sa consiste numai in .28% .7 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva profesorilor Trăsăturile pe care profesorii consideră ca elevii le apreciază in mod deosebit la ei sunt: . sa discute cu ei si pe alte teme decât cele referitoare la lecţia propriu zisa. sa nu strige .toleranta . lăsând pe un plan secund ceea ce elevii asteapta mai mult de la un profesor: comunicativitatea .20% . Pentru aceasta s-a întocmit un tabel de contingenţa având ca baza datele din tabele completate de diriginţii claselor referitor la etnia elevilor si la distribuţia acesteia in cadrul copiilor cu frecventa şcolara scăzuta. ci si formatorul zilnic al elevului. O ultima ipoteza a lucrării de fata afirma ca rata absenteismului este direct proporţionala cu apartenenţa la etnia roma.conştiinciozitatea -16% . corectitudine.ca u z ele a b s en te is m u lu is co la rd in p e rsp ec tiv ap ro fes o rilo r 9 % 9 % 5 % 3 6 % lip s ad em o tiv a tie a c c e p ta re an o n -v a lo rilo r m u n c ain g o s p o d a rie e v ita re alu a r ii u n e in o tem ic i p ro filu lp ro fe s o ru lu i p lic tis e a la 1 4 % 2 7 % Figura 2.28% .. colaborarea . simţul umorului. Este important de menţionat ca etnia elevilor a fost completata pe baza conceptului de heteroidentificare .

unde prefera sa se joace pe calculator sau sa se plimbe in compania familiei sau a prietenilor.6 –Nivelul frecventei şcolare in funcţie de apartenenţa etnica (N=250) In tabel au fost trecute atât frecventele absolute . Concomitent cu ipotezele cercetării. iar variabila dependenta este nivelul frecventei şcolare. Aceste valori se înscriu in datele oferite de recesamantul din 2002 legate de pondere populaţiei cu studii gimnaziale in fiecare etnie. internetul –cafe sau chiar acasă .5% 23 /53% 53 (100%) 240 (100%) 43 (100% 283 (100%) Tabelul 2. ea va manifesta fata de el un tratament marcat adeseori de prejudecatile referitoare la rromi.comunitate determina un anumit comportament. In situaţia de fata.ceea ce ne arata ca relaţia dintre cele doua variabile este statistic semnificativa. valorile maxime se dispun pe diagonale . aceasta având un efect de discriminare si marginalizare a indivizilor respectivi.loc unde invata’’.5% 20 / 47% 230(100%) 30/ 12.. respectiv a elevilor legate de tema abordata.60% au studii gimnaziale . am prezentat perspectiva profesorilor. Procentajul s-a calculat pe coloane pentru a arata influenta variabilei independente asupra variabilei dependente. Nivelul frecventei şcolare Ridicat Scăzut Romana Roma Total 210 /87. Din etnicii rromi 29. După cum se poate observa. daca comunitatea considera pe cineva rrom/tigan.62%) si cea romana 31. diferenţa constând . Ei cred ca elevii pleacă de la şcoala din lipsa de motivaţie si din cauza ca accepta non-valorile. copiii pleacă de la ore acasă sau pur si simplu pe strada. Sintetizând cele doua perspective . aceştia pun problema din perspectiva datoriei. 1.isi umplu timpul cu inutilitati’’ sau se joaca pe calculator. 2.urmata de cea germana (39. Din cauza standardelor scăzute ale acestora . ei prefera sa plece de la şcoala in alte locuri mai plăcute lor ca strada .38%. Variabila independenta este apartenenţa etnica.65% .Perspectiva profesorilor: Considerând şcoala un loc de munca .Perspectiva elevilor: Elevii vad şcoala ca un . De aceea.in vreme ce pe locul I se afla etnia maghiara cu 39. cat si frecventele relative. nu neapărat cu plăcere. se ajunge la următoarele viziuni.. unde . din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o nota mica. După cum se poate observa cele doua perspective nu sunt dihotomice.

si implicit profesorii. de exemplu .Florian Porcius’’. insa acest lucru nu minimalizează celelalte aspecte. un număr de 77 de elevi au parinti plecaţi in străinătate. Acest lucru se realizează prin neaplicarea regulamentului şcolar(scăderea notei la purtare la un anumit nr. in calitate de diriginti si profesori . De exemplu. suferă din punct de vedere afectiv (44 copii) si au tendinţa evidenta spre indisciplina si violenta (21).. La clasa a VIII. Se poate ghici in aceasta perspectiva si un alt vinovat. Copiii cerşetori ai Rodnei sunt cunoscuţi de toţi cei din zona. după afirmaţiile cadrelor didactice. Daca elevii isi motivează absenta prin faptul ca şcoala . Ei sunt calatorii clandestini ai trenurilor ce leagă localitatea de celelalte sate.∗ 1. Aceasta are drept cauza principala sărăcia. au o slaba frecventa şcolara.in asumarea responsabilitatii acestui comportament. cerşind bani sau mâncare. unde membrii familiei sunt mobilizaţi pentru obţinerea unor surse de subzistenta.Procente mai scazute obtin observatia in fata clasei(3%) si cercetarea cauzelor(3%). profesorii pun accentul pe superficialitatea elevilor si lipsa acestora de motivaţie si mobilizare in asumarea sarcinilor şcolare.Astfel . Nici o absenta nemotivata . La nivelul localitatii Rodna . voluntar sau nu. Desigur ca am prezentat aceste doua viziuni prin însumarea valorilor dominante. după cum am arătat mai sus. In fiecare zi. ce-i determina pe parinti sa-i trimită la cerşit.Grafic .a B. De asemenea deloc neglijabila este plecarea parintilor in străinătate. tot atâtea sunt motivate. copii de vârsta şcolara si preşcolara pot fi intalniti pe străzile Rodnei. un procent important este cel al copiilor care absentează de la şcoala pentru a-si ajuta parintii in gospodărie . vizite la domiciliul elevului(9%). Alături de aceştia se înscriu si copiii de etnie rroma care . Elevii in cauza .Pe locul doi se afla scaderea notei la purtare (28%) . urmata de discutii cu elevul(16%).părintele. sunt predispuşi riscului şcolar si social (15 copiii). Orizontul şcolar al acestor copiii se limitează de cele mai multe ori la ciclul gimnazial sau in cel mai bun caz la o şcoala de arte si meserii. pentru anul şcolar 2005-2006 .5 MASURI pentru creşterea frecventei şcolare a elevilor Înainte de indicarea unor masuri care vizează înlăturarea cauzelor ce determina absenteismul şcolar este important de aratat ce s-a intreprins pana acum in acest scop la Scoala Generala .procentele se distribuie astfel : . Acest aspect este foarte des întâlnit in mediul rural. nu le trezeşte un real interes pentru studiu. Trebuie adăugat la cauze si faptul ca profesorii încurajează. din totalul de 575 de absente pe semestrul I al acestui an şcolar. ajungând la distante de 50-60 km pentru a-si procura strictul necesar. indiferent de anotimp. absenteismul. de absente nemotivate) si prin omiterea trecerii absentelor sau prin motivarea ulterioara a acestora.cadrele chestionate au indicat ca principala masura discutiile cu parintii (41%).

sa-i ajute sa inteleaga implicatiile actelor si deciziilor lor. cunoasterea situatiei lui familiale si mai ales a problemelor care il preocupa. motivarea fara discernamant a absentelor si neaplicarea regulamentului incurajand elevul sa absenteze in continuare. nu le aplica. pentru perspectivele lor. 3. a tinutei si in primul rand initierea unei mai mari comunicari cu elevul.Cunoasterea si respectarea regulamentului scolar de catre profesori .In acest sens este indicata stabilirea unui parteneriat scoalafamilie . desi scaderea notei la purtare se afla pe locul doi in topul masurilor luate de profesor . Numai un procent de 3% dintre profesori a indicat ca masura pentru prevenirea absenteismului cunoasterea cauzelor absenteismului. Acest parteneriat trebuie sa constientizeze si profesorii de responsabilitatea pe care o au in educatia copiilor si sa-i incurajezeze sa aprofundeze . rezultatul nu este cel scontat.7-Masuri luate in cazul elevilor cu absente Analizand aceste masuri se remarca faptul ca .Intensificarea comunicarii cu parintii . Iar mai ales acestea din urma nu pot fi aflate decat printr-o comunicare sincera .Aceste cauze nu pot fi determinate decat printr-o atenta observare a conduitei elevului. 2.M a s u r i lu a teinc a z u le le v ilo rc ua b s e n t e 3 % 1 6 % 9 % 3 % 4 1 % d is c u tii c up a r in tii s c a d e r e an o t e i lap u r ta r e d is c u tii c ue le v u l o b s e rv a tieinfa tac la s e i v iz itelad o m ic iliu c e r c e ta re ac a u z e lo r 2 8 % Figura 2. sa se implice in alegerile pe care acestia le fac. Pentru a putea ajuta elevul sa frecventeze mai intens scoala.Respectarea consecventa a regulilor. Scoala trebuie sa convinga parintii sa se implice in viata scolara a copiilor lor. desi cunosc masurile ce ar trebui luate in astfel de cazuri (scaderea notei la purtare este prevazuta in regulamentul scolar). prelucrarea acestuia si elevilor.Daca acest lucru se face in ideea de a ajuta elevul . ca rezultat al apropierii profesor-elev. sa manifeste interes pentru situatia lor scolara. Acest lucru este un indicator al faptului ca profesorii . este foarte important ca profesorul sa cunoasca cauzele care il determina pe elev sa lipseasca de la ore.Ca urmare se recomanda : 1.Revizuirea atitudinii profesorilor . toti elevii chestionati au avut anul trecut media 10 la purtare.

pe de alta parte. știut fiind ca informarea părinților referitor la frecventa școlara intra in atributiile dirigintelui . 2Particularitățile elevilor cu probleme Profesorii trebuie sa trateze diferentiat si individualizat elevii cu probleme legate de frecventa școlara si cu risc de abandon. Faptul ca nici un profesor nu a putut afirma ca parintii cunosc in totalitate situatia frecventei școlare a copiilor este un indicator al gradului comunicării diriginte –familie. Alte masuri care ar trebui luate se refera la : 1Stilul de predare si evaluare Organizarea orei de curs intr-un mod neatractiv . notarea ritmica. oferirea de note necorespunzatoare. ce include si prezenta la ora. respectiv părintele dezinteresat. datorita particularită ților de dezvoltare ale varstei sale . mai ales.relatiile de colaborare pe care le au cu parintii . daca se considera necesar. Trebuie conștientizat faptul ca admiterea la un nivel superior de invatamant se face in funcție de notele obținute la examenul de capacitate si de media din anii de gimnaziu. a incercat sa discute cu el si cu părin ții in particular. Utilizarea cu moderație a observației in fata clasei . Sa se ocupe de motivarea lor. profesorul trebuie sa de-a dovada de diplomatie si sa nu puna elevul intr-o situatie umilitoare.Ericson.. Evident .sa fie capabili sa se autoevalueze si sa-si fixeze obiective pe care sa le poată atinge.Numai după ce dirigintele s-a informat asupra cauzelor care l-au determinat pe elev sa lipsească . . care nu implica activ elevul si nu leagă cunostintele predate de actualitate si de experienţa concreta a elevilor nu face decât sa îndepărteze elevul de realitatea şcolara.Vina’’ este a ambelor parti : dirigintele care nu a încercat suficient sa cunoască si sa prezinte situația reala părintelui. De aceea cei care isi doresc note mari vor aprecia mai mult profesorii care ii supraevaluează si care ii iartă când nu s-au pregătit suficient. Profesorului ii revine sarcina de a ajuta elevul sa-si formeze strategii eficiente de învățare. De asemenea evaluarea inadecvata. potrivit lui E. pe langa o solida pregatire de specialitate. Pentru evitarea acestor lucruri . deoarece elevii trebuie sa accepte standardele de performanta promovate. organizare a studiului.marii copilării’’ sau criza școlarității .in acest sens sunt necesare din partea profesorului serioase cunoștințe psihopedagogice. la capacitatea de efort. școlarul mic.ar trebui instalata obiectivitatea. traversează criza . 4. 3Particularitățile de vârsta ale copiilor Trebuie sa se tina cont de faptul ca. se poate recurge la o astfel de metoda . nu are capacitate de gândire critica(se afla in stadiul piagetian al operaţiilor concrete). iar orice mic progres înregistrat trebuie laudat si recompensat. Oricum. adaptarea sarcinilor de invatare la ritmul lor intelectual. subiective creeaza frustrari in randul elevilor si priveaza profesorii de respectul cuvenit. Astfel se sporește încrederea elevului in propriile posibilitati. Comunicarea cu aceștia este esențiala.. precum si cultivarea interesului si a motivaţiei pentru învățare.

harnic.competitivitate. Cercetările referitoare la efectul Pygmalion arata ca elevii se comporta aşa cum sunt priviţi si in funcţie de expectanțele mediului. fie cu sentimentul inferiorității sale. s-ar comporta cu elevii in func ție de cum merită .a importantei odihnei. 6Responsabilitățile rolului de elev Elevii trebuie conștientizați asupra amplorii şi consecințelor negative ale absenteismului școlar. asumarea succesului si eșecului școlar. Nu este vorba aici de a forța elevul sa se supună unor reguli impuse. școlarul mic va pleca fie cu sentimentul sârguinței. fondata pe scheme reduc ționiste. conștienți fiind ca de natura acestor raporturi depinde viitoarea atitudine a elevului. majoritatea rromilor se declara români . prin simplul fapt că. notarea ar fi şi ea după merit etc. făcând imposibila atragerea acestor fonduri. Rolul de elev presupune respectarea regulilor. Teoretic. ci înscrierea in formarea fireasca a viitorului adult.respectiv la ieșirea din acest interval aproximativ de vârsta. de genul leneş . al propriilor sale capacitați. 7Învăţământul preşcolar Se recomanda acordarea unei atenții sporite învăţământului preșcolar. Un rol important in gestionarea timpului liber al elevului il au activitățile extrașcolare. 5Timpul liber al elevului Elevii trebuie educa ți asupra modului in care sa-si gestioneze timpul .creșterea copiilor înseamnă o constrângere continua a acestora încă din primele zile de viaţă. încadrați in programe cu reguli clare. dar si a studiului. Înainte de aceasta insa este necesar un alt demers :convingerea părinţilor ce aparțin acestei etnii să-si declare apartenenta etnică. oficial. De aceea profesorilor nu trebuie să le fie teama ca îşi îndepărtează elevii daca renunță la o serie de concesii făcute până acum. Pe principiul autoidentificării. De aceea sunt necesare o serie de masuri speciale pentru copiii rromi. absenteismul școlar este dependent şi de apartenenta la etnia rroma. Aceste constrângeri duc la formarea unor obiceiuri şi tendin țe interne care nu mai necesita constrângere. Profesorii percep elevii dintr-o perspectiva specifica. ei arătând că dacă ar fi profesori ar trece absentele întotdeauna . prezentă în primul rând. Exista o serie de proiecte ce vizează aceasta categorie (proiecte prezentate in capitolul I al lucrarii de fata) si este recomandat sa se incerce atragerea acestor proiecte si in aceasta zona. 4Particularitatile etnice După cum am subliniat in prezentarea rezultatelor. Statisticile arata ca .mai ales inferioritate intelectuala . De asemenea ar trebui sa li se sugereze diferite alternative de ocupare a timpului liber . dar care nu o pot înlocui pentru ca sunt derivate ale ei.De aceea invatatorii trebuie sa acorde o mare aten ție raporturilor cu elevii. Așa cum Durkheim arata . procentul rromilor este extrem de scăzut. care să îmbine factorul educativ cu cel recreativ. munca.mici(6-11 ani). elevii cunosc responsabilitățile rolului de profesor si elev. Ei trebuie responsabilizați .

.Acestei cauze i se alătura o serie de determinanţi etnici.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’. Ca efecte negative pe termen scurt. este posibila supravegherea elevului si aceasta se poate face prin conlucrarea dintre familie.Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate’’.. limitează variantele copiilor de evadare din spațiul școlar. Un prim efect este abandonul şcolar care . îndepărtarea de realitatea şcolara. comunitate si școala.jumatate din elevii confruntați cu un eșec școlar pronunțat şi chiar cu abandon au avut greutăţi în ciclul primar in formarea deprinderilor de citit .Şanse egale’’. prin neprimirea elevilor in aceste spatii publice in timpul programului şcolar. oferirea de exemple pozitive.familie Localitatea. La terminarea scolii. prin relatiile stranse dintre locuitori si prin putinele locuri de divertisment oferite . Cele mai importante sunt : . marcat de sărăcie si subfinantare. luarea de note proaste.ca determinant .Proiectul pentru invatamantul rural’’. se înregistrează fuga de la şcoala. aceste manifestări isi vor fi pus amprenta asupra personalitatii viitorului adult si asupra comportamentului social al acestuia. internetului si solicitarea ajutorului. libertinajul.A doua şansa’’. Ministerul Invatamantului si Cercetării a adoptat o serie de masuri pentru eradicarea acestora . . Ca fenomen social absenteismul şcolar este in continua creştere . violenta.scris.culturali si sociali . marginalizarea sociala . De aceea mulți prefera sa plece acasă unde sunt . direct sau indirect . situaţii conflictuale intre elev si profesor . .. geografici.. . Având in vedere tocmai acest spațiu restrâns al localității. înregistrând valori ridicate faţă de cerinţele unei societăţi moderne şi competitive. lipsa unui program stabil. Trebuie subliniat ca aceste doua fenomene se manifesta preponderent in mediul rural. Concret.. fapt cauzat de o schimbare in sistemul de valori naţional. psihologici . pe termen lung: consumul de alcool si droguri. apelând la o serie de statistici publicate. In vederea sublinierii importantei frecventei şcolare s-au arătat principalele efecte negative ale absenteismului şcolar. al tuturor celorlalte cauze .masuri ce se conturează sub forma unor proiecte si programe. De asemenea trebuie luate in calcul si celelalte efecte negative .Toţi trebuie sa colaboreze prin implicare. cât şi in acceptarea unui program școlar organizat. se pot purta discuții cu proprietarii localurilor. abandonul şcolar este şi el în creştere.ascunși de ochii lumii’’. Totuși. sunt copii care îşi petrec timpul școlar in internet cafe. 8Relația școală – comunitate . încercându-se astfel o apropiere de nivele intre rural si urban. Derivat al absenteismului. CONCLUZII Iniţial am prezentat caracteristicile absenteismului si abandonului şcolar la nivel naţional. Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului şcolar.. punând in prim plan sărăcia . In funcţie de cauzele considerate ale absenteismului si abandonului şcolar.. promovare a valorilor. pe strada etc.cu atât scade şansele individului de a ocupa un post si de a se integra in societate. cu cat are loc la un nivel de educaţie mai jos . . De aceea multe programe de dezvoltare se îndreaptă actualmente spre mediul rural. Fără să se ia atitudine nu se pot obţine rezultate. eşecul şcolar.

care înregistrează un procent de 25% din totalul părin ților copiilor. . Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari.să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. respectiv a dezorientării generale a societăţii noastre actuale. Principalele cauze determinate se refera la componenta etnica (romii reprezintă o parte importanta în populaţia şcolară din unele şcoli ale judeţului). Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri: -acordarea unei atenţii mai mari învăţământului preşcolar. -stabilirea unui parteneriat şcoală-familie.organizarea unor activități extraşcolare menite sa atragă copilul spre activitatea scolii si pentru ca acesta instituite să-şi recâștige respectul meritat Aspectele menţionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeţean au la rândul lor alţi determinanţi‚ care ţin de sfera mai larga a societăţii. .atragerea unor programe ce vizează populaţia de etnie rroma. cu acţiuni concrete. imposibil de stopat în contextul perpetuării unor criterii de selecţie ce nu se bazează pe competenţe şi valoare. Atunci să-i învăţăm să se adapteze…’ . cat si prin studierea documentelor şcolare si a datelor generale despre elevii scolii. Analiza reprezentărilor profesorilor si elevilor arata ca ambele parţi nu sunt suficient de conştiente de repercusiunilor unor acţiuni si ca sunt prinşi in starea anomica dominanta. până la planul de învăţământ şi programa şcolară . subsumata celorlalte. modalităţi de realizare a unor lecţii. Aşa stând lucrurile nu ne rămâne decât sa adoptam poziţia propusă de M. Ca o consecinţă a acestor inadecvări se naşte absenteismul şcolar românesc . probleme pe care le întâmpina cu diferiţi profesori . Fiecare şcoală are realitatea ei care. oferă o imagine de ansamblu a învăţământului actual.In ancheta sociologică am căutat sa prezint fenomenul absenteismului şcolar aşa cum este văzut de către elevii si profesorii din judeţ şi reliefând cauzele absenteismului specifice acestei zone. Nimic nu ne permite sa ştim cum va fi lumea lor. Aceste cauze au fost determinate prin analiza răspunsurilor la doua chestionare aplicate. mijloacele de învăţământ avute la dispoziţie.. Montessori şi . centre de interes ale elevilor etc. relaţia elev-profesor şi la fenomenul migraţiei. aşezat sub semnul inadecvării: începând cu metodele didactice utilizate. ca si rata îngrijorătoare a abandonului şcolar. Necesitatea acestei cercetări se impune luând in calcul evoluţia ascendenta a absenteismului şcolar in ultimii ani. la profilul profesorului (nivelul de pregătire a acestora si conduita profesionala si sociala). -eficientizarea comunicării profesor –elev prin instituirea unor teme la dirigenţie cu tematici ca: expectan țele elevilor legate de conduita profesorilor.

Cucos. Anthony –Sociologie . Anne Gotman.BIBLIOGRAFIE : 1. Jean-Claude Kaufmann-Ancheta si metodele ei. . 2001 3. Constantin. România in context european.Traian . 1999 10.Proiectarea cercetării sociologice. 1996 8. Editura Polirom.Zamfir C. Editura Antet.2001 6.Durkheim.Editura BicAll . Iaşi. Editura Institutul European. 1999 7.Rotariu.Bucureşti .Marginean. Editura Bucuresti. &Zamfir E.Francois de Singly. Editura Mesagerul.Giddens. Septimiu -Metodologia cercetarii sociologice.Siebert. 2002 9. Ion. Iaşi. Ilut Petru (coord) . 2002 4.Baban. ediţia a II-a. 2001 2. Cluj-Napoca.Chelcea . Editura Ardealul.Pedagogie constructivista. Cluj-Napoca.Sociologie. Polirom.Regulile metodei sociologice.Editura Economica.1995 Polirom. Alain Blanchet. 2002 5.(coord) . Horst.Politici sociale. Iaşi. Adriana-Consiliere educationala. Editura Alternative. Bucureşti. E .Pedagogie.