REPREZENTĂRI ALE ABSENTEISMULUI ŞCOLAR

Cercetare Octombrie 2008

INTRODUCERE Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ţine numai de sfera

învăţământului, ci afectează atât elevul, cât şi familia şi comunitatea. Elevii care absentează la şcoala se confrunta cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează in mod regulat şcoala. In primul rând ei vor fi primele victime ale abandonului şcolar si ca o consecinţa a acestuia ,vor avea probleme in găsirea unui loc de munca sau in integrarea sociala. Cauzele absenteismului sunt numeroase , de la evitarea obţinerii unor note proaste pana la sărăcia crunta care ingradeste . Importanta este insa cunoaşterea acestor cauze, descoperirea lor in situaţii concrete si căutarea de modalitati eficiente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului. Lucrarea de fata isi propune sa ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului absenteismului , raportându-l la starea actuala a societatii romaneşti. Prima parte a lucrării prezintă o serie de cauze generale ce determina absenteismul şcolar, cu accent pe sărăcie , in relaţie directa cu absenteismul dar si cu ceilalţi factori determinanţi ai acestuia . De asemenea sunt descrise cele mai importante programe si parteneriate iniţiate de către Ministerul Educaţiei si Cercetării , in scopul combaterii acestui flagel; rezultatele obţinute in cadrul acestora, cat si efectele negative ce deriva din nefrecventarea cursurilor. Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realitatii sociale din România .Trebuie precizat ca efectele negative prezentate nu sunt neapărat dependente de absenteismul şcolar, dar acesta poate contribui in multe cazuri la amplificarea lor. In cea de-a doua parte este prezentata o ancheta sociologica realizată la nivelul jud. BistriţaNăsăud. Ancheta are ca scop identificarea cauzelor declanşatoare ale absenteismului, având ca suport pe de o parte reprezentările elevilor si a profesorilor, legate de fenomenul absenteismului şcolar, iar pe de alta parte documentele şcolare (cataloagele ). Iniţial, prin analiza documentelor şcolare , s-a putut sesiza cursul ascendent al absenteismului , pornind de la numărul de absente anual înregistrat in cataloagele şcolare. Amplificarea fenomenului absenteismului şcolar constituie una din motivaţiile de baza pentru efectuarea unei analize mai aprofundate a acestuia. Ca punct de plecare in ancheta s-au formulat patru ipoteze , ce au fost testate prin intermediul chestionarelor . CAPITOLUL I 1.1 EGALITATEA SANSELOR Egalitatea sanselor este un ideal catre care aspira invatamantul romanesc si nu numai . Si asta pentru ca nu se poate lua mostenirea genetica, materiala, sociala a fiecaruia si aduce la un numitor comun. Dar parca in Romania discriminarea materiala a ajuns la extrem. Daca de la anumite trepte in sus scoala le este unora inaccesibila, pentru altii constituie un lux facil, abordat de pe pozitiile tuturor posibilitatilor. Reactiile in fata situatiei actuale a invatamantului sunt diferite , in functie de posibilitati. Familiile

prospere apeleaza, ca mod de suplinire a invatamantului deficitar, la formele paralele ale pregatirii particulare, care cer investitii substantiale. O solutie aplicata de o parte a elitei financiare este educatia in strainatate la scoli de prestigiu, cu taxe mari si perspective superioare in marea provocare a formarii. Pentru ceilalti insa nu ramane decat acceptarea situatiei, intr-o complicitate neputincioasa. Evident , fenomenul se extinde si la nivel universitar. In timp ce unii urmeaza institutii autohtone, unele inapte a se adapta in spirit si calitate reperelor contemporane, altii frecventeza universitati americane sau europene, de faima carora isi leaga pragmatic viitorul.. Este potrivita in acest context oferirea unei definiţii a clasei sociale. Astfel, majoritatea sociologilor intrebuinteaza termenul pentru a desemna deosebirile socio-economice dintre grupurile de indivizi, in care se creează diferenţieri in privinţa prosperitatii materiale si a puterii. Mai multi autori (Bourdieu, Berger, Luckman) considera diferentele de clasa sociala ca fiind importante pentru existenta si menţinerea diferentelor dintre rezultatele şcolare ale tinerilor apartinand unor clase sociale diferite. Conform acestor teorii , apartenenţa la clasa influenteaza deciziile tinerilor si ale familiilor in punctele de bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite niveluri sau abandonarea studiilor după examene, testări sau alte modalitati de selectare),influenteaza opţiunile educaţionale , probabilitatea succesului in cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse si creează diferente in utilizarea resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai larga. Apartenenţa la clase sociale diferite conduce la următoarele presupuneri: 1Inegalitatea şanselor-copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (carti , bunuri si alimentaţie , petrecerea timpului liber, oportunitati de invatare suplimentara); 2Inegalitatea tratamentului social- se includ aici inegalitati care apar intre mediile de rezidenta si inegalitatea tratamentului in cadrul instituţiei şcolare si al claselor de studiu; 3Inegalitatea aspiraţiilor si asteptarilor - păstrarea statutului social sau realizarea mobilitatii sociale expectate comporta diferente pentru subiecţi din clase diferite. Conform unui studiu publicat in revista ,,Sociologie Romaneasca’’, deşi mobilitatea intergenerationala este predominant ascendenta, aceasta s-a realizat cu precădere intre categorii vecine si îndeosebi la niveluri inferioare ale scalei ierarhice. Exista discrepante majore intre medii rezidenţiale ( rural-urban), precum si persistenta inegalitatii de şanse in educaţie. In acest scop prezint declinul unor indicatori de analiza relevanţi pentru caracterizarea resurselor umane din România : amplificarea ratei de abandon şcolar care a atins cota de 23%; diminuarea capacitatii de promovare sociala prin educaţie-doar 5% din studenţi provin din unitati şcolare din mediul rural; participarea scăzuta a populaţiei la programele de invatare permanenta-doar 1,8%. Pentru ameliorarea acestor indicatori este necesara identificarea nevoilor de educaţie ale copiilor, deoarece şcoala trebuie sa se adapteze nevoilor copiilor de a invata. In funcţie de aceste nevoi se

va elabora un curriculum flexibil, cu obiective, continuturi, strategii abordate si mijloace de evaluare specifice. In realizarea acestui curriculum este imperativ sa se tina cont de principiile educaţiei copiilor , stabilite de UNESCO: 1.Principiul drepturilor egale-Toti copiii au drepturi egale. 2.Principiul egalizării şanselor - Sa dai şanse egale copiilor. 3.Principiul intervenţiei timpurii-Cerinta nu trebuie transformata in problema. 4.Principiul serviciilor individualizate si personalizate-In momentul in care exista cerinţe speciale sistemul trebuie sa fie pregătit. 5.Principiul parteneriatului-Trebuie sa lucrezi in parteneriat educaţional-o singura unitate de decizie si acţiune se poate face numai intre parteneri, intre instituţii, iar beneficiarii sunt parintii, profesorii si elevii . Nu trebuie confundata in acest sens egalitatea şanselor cu sintagma ,,educaţie pentru toti’’. C.Cucos arata ca prin aceasta sintagma se ocultează realitatea ca nu toate persoanele sunt capabile sa asimileze funcţiile educogene global si in acelaşi timp, fiind la fel de periculoasa in semnificaţii ca si apelul contrar :,,educaţie numai pentru unii’’. Astfel se arata ca educaţia nu poate fi pentru toţi, deoarece nu toţi pot suporta acelaşi tratament .E nevoie de o educaţie mobila, diferenţiata, in funcţie de posibilitatile diferitelor segmente de populaţie. ,,Societatea este obligata sa asigure cadrul de formare a tuturor după puterile fiecăruia. Pentru unii va da mai mult, pentru unii mai puţin. Dar ,întotdeauna, pornind de la ceea ce, in materie de educaţie, indivizii pot primi…’’(C.Cucos) 1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA

Rata abandonului şcolar a crescut de doua ori si jumatate intre anii 2001-2004 la nivelul primar si gimnazial.Astfel, Romania ajunge pe primul loc in Europa in aceasta privinta,cu un procent de 23,6%,ceea ce inseamna foarte mult, cam un sfert din populatia scolara.Unul din 5 elevi paraseste scoala, in principal din cauza saraciei familiei.Cum educatia precara este cauza si efect al sărăciei, acesti copii au toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor. De asemenea , se mai semnaleaza ca anul 2004 a atins un record de 259.853 de someri tineri , cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani ,cifra ce echivaleaza cu numarul de locuitori ai orasului Cluj de exemplu..Abandonul scolar in anul 2003-2004,pe niveluri de educatie, reprezinta 1,2%-inv primar, 1,7%inv gimnazial, si 8,5% -profesional. Procentul de 23,6% reprezinta rata de intrerupere prematura a studiilor elevilor /tinerilor din inv preuniversitar si universitar, include deci elevii care nu isi continua studiile la nivel preuniversitar si universitar.10% reprezinta decesul, migratia si abandonul. Conform raportului Comisiei Europene, 2004 , rata iesirilor din sistem la nivelul tarilor membre este de 20%.Un nivel mai ridicat se înregistrează in toate tarile din Europa de est si centrala.

Referitor la cauzalitatea sărăciei au fost emise mai multe teorii diferite. etnica.Din punct de vedere al acestei teorii. resemnare. cauze genetice-status social dependent de inteligenta.2. tara noastră continua sa se situeze pe un loc inferior . aproape jumătate din elevii in vârsta de 14 ani nu deţin diploma de capacitate sau nu promovează testarea naţionala. Complementara este perspectiva economica.saracia este o parte necesara a sistemului social . Intre toate aceste cauze exista o serie de interconditionari .3 CAUZELE ABSENTEISMULUI SCOLAR Cauzele absenteismului scolar sunt diverse. c)Perspectiva functionalista de abordare a sărăciei . Ratiunile imediate ale existentei impun orientari practice de interes imediat. cauze psihologice –neadaptare datorita personalitatii) si presupun blamarea victimei. Importante sunt doua abordări ale acestei teorii:1. culturala.1 Saracia –determinant al traseului individual Saracia este cea care controlează .Abandonul ca solutie ultima nu poate fi eradicat in acest context.Explicaţia politica a sărăciei . explicaţiile variind intre individ si sistemul social ca vinovaţi pentru aceasta stare de fapt. in cazul familiilor cu stare precara. datorita greşelilor personale si comportamentului lor deviant orientat spre gratificaţii uşoare si imediate: alcoolism. ele putand fi de natura sociala. Aceasta perspectiva apreciază ca săracii ar fi caracterizaţi de multe valori pozitive si modele comportamentale similare clasei medii. Avand in vedere amploarea acestui fenomen in multe zone ale lumii si influenta lui directa sau indirecta asupra celorlalte cauze ale absenteismului ce vor fi prezentate mai jos. consider necesara o incursiune in interiorul perspectivelor si teoriilor ce au vizat sărăcia de-a lungul timpului. si nu o criza a instituţiilor sociale.săracii fiind consideraţi victime si nu vinovaţi.Desi durata medie de frecventare a invatamantului a crescut .cauzele sărăciei sunt găsite in societate . Pragul sărăciei pentru a putea supravieţui. 1. lipsa de interes pentru procesele educaţionale si lipsa lor efectiva de interes de a se îndepărta de starea de sărăcie . educaţionala. iar rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial este in scădere. In mediul rural. b)Explicaţia economica si sociala a cauzalitatii sărăciei. accesul copiilor la şcoală . a) Explicaţia individual-psihologica a cauzalitatii sărăciei arata ca vinovaţi de starea de sărăcie sunt insisi săracii. fatalism. 1. Dupa anii obligatorii.3. evolutia in termenii scolasticii devine facultativa. ce considera ca sărăcia provine din sistemul de organizare economica bazat pe . geografica etc. dar situaţia lor de viata ii obliga sa dezvolte anumite trăsături subculturale mecanismul pieţei libere.sfera si natura sărăciei depinde de schimbările sociale rapide înregistrate in secolul XX. cauzele care duc la sărăcie sunt de natura patologica (indolenta si nepăsare.Cauzele sărăciei sunt identificate in disfuncţiile instituţionale ale societatii.ajungand la 15/16 ani .

dar si prin încercarea de a schimba patternurile comportamentale.Pentru cei săraci. o cultura proprie. Numărul alegerilor pozitive este restrâns si astfel apare o reproducere a modelelor din jurul lor. explicaţia politica arata ca sărăcia este un rezultat al logicii politicii desfasurate in diferite perioade de timp.Astfel se obţine imbunatatirea imaginii de sine . Adepţii acestei perspective arata ca pe lângă o serie de disfuncţii ale sărăciei. droguri). organizarea si restaurarea puterii care sa conducă la reducerea inegalitatilor si . ce determina . abuz de alcool si droguri. Desigur ca unii adulţi încearcă . arătând ca aceasta cultura presupune o internalizare a unui anumit tip de comportament. atunci aceşti indivizi vor accepta definiţiile ca atare si acest lucru se întâmpla in special când sursele de socializare (familie. pentru copiii lor. specifice. dar aceasta teorie a etichetării vrea sa sugereze un proces îndelungat si continuu de identificare a lor in raport cu condiţiile inadecvate de viata si cu imaginea lor sociala reflectata in percepţia celorlalte segmente sociale. mass media) aplica continuu astfel de etichete. f)Teoria etichetări sociale a săracilor. Complementara. Percepţia si autodefinirea ca sărac le consolidează existenta in sărăcie . la egalitate socio-economica. absenteism şcolar.1973). exista si o serie de funcţii pozitive ale acesteia (Herbert Gans. Soluţia pentru aceste situaţii ar fi eliminarea autodefinirii negative si o încurajare a redefinirii pozitive a situaţiei si posibilitatilor.concomitent cu creşterea si asigurarea unor şanse mai mari de obţinere a unor venituri. e)Perspectiva interactionista a sărăciei se concentrează asupra modului in care oamenii percep si definesc elementele care le influenteaza vieţile. aflaţi in majoritatea cazurilor in aceeaşi situaţie. in special din munca . pentru ei exista puţine modele pozitive la care sa se raporteze.ar constitui un factor de motivaţie pentru munca. fara dorinţa de a se schimba si de a avea succes. apatici. Orientarea programelor de combatere a sărăciei ar trebui sa se facă prin încurajarea investiţilor in aceste zone . societatea contribuie la perpetuarea sărăciei. Acest concept a fost lansat de Oscar Lewis(1966). In acest sens se susţine mobilizarea politica.implicit. principalul punct de referinţa îl constituie vecinii. cu norme si valori diferite . imorali. d)Teorii privind inegalitatile si conflictele sociale(marxism). Definirea mediului lor social si de viata din perspectiva lipsurilor .au la baza concepţia marxista a conflictelor de clasa. la acceptarea fatalista a situaţiei de sărac si evadarea din realitate prin comportamente deviante sau subterfugii compensatoare (alcoolism. Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de şomaj.prin etichetarea săracilor. Fara încurajare si auto încredere este mai probabil pentru un copil provenit dintr-o familie săraca sa aibă rezultate slabe si sa abandoneze şcoala. Daca săracii sunt definiţi ca lenesi. si care sa fie administrate in mod raţional si nu orientate spre gratificaţii imediate g) Explicaţia culturala a sărăciei –se considera ca săracii isi creează o lume a lor .duce la constituirea unei imagini negative de sine. şcoala. incompetenţi. sa pună accent pe educaţie .

2violenta in scoli si in familie Violenta şcolara este definita ca . membri ai unor familii restrânse.Este semnificativ faptul ca peste o treime dintre elevi percep spatiul scolar ca pe un mediu lipsit de securitate. ~un puternic sentiment al dependentei si inferioritatii si lipsa unei personalitati sociale.2 Alte cauze ale absenteismului: 1mărimea familiilor din care provin copiii Cei care nu frecventează şcoala si provin din familii numeroase sunt de doua ori mai mulţi decât cei cu aceeaşi situaţie şcolara. Copiii resimt mai acut decat profesorii sau parintii fenomenul de violenta. imitare . O. împingere. 1. orice forma de manifestare a unor comportamente precum :exprimarea inadecvata sau jignitoare.Orice copil din acest procent de 3% poate reprezenta un caz de absenteism si chiar abandon scolar din cauza violentei in scoli . Intr-un studiu efectuat de specialisti ai Institutului de Stiinte ale Educatiei si Institutul de Criminologie. comportament care intra sub incidenţa legii. tendinţe de gratificaţii imediate. fumatul in scoală si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar in vigoare’’. ~resemnare si fatalism.saracii isi creează propria lume.Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este estimata de specialisti la 2. apar seturi de credinţe si norme de comportament care includ atitudini de apatie.Lewis considera ca :1. cum ar fi poreclire. La nivel internațional lucrarile de specialitate sintetizeaza cateva tendinte asupra formelor de manifestare a violentei in scoala contemporana. Actele de violenta au loc atat in relatia elev-elev. din care refuza de cele mai multe ori sa evadeze..5%. ridica mari probleme in aproape toate unitățile de invatamant.experienta sexuala precoce si viata de familie instabila. ei sim țindu-se amenințata de colegi.3. rănire. comportament şcolar neadecvat :întârzierea la ore. discreditarea scolii . 2. schimbarea situaţiei determina schimbarea personalitatii . iar cea a tinerelor victime este de 3%. pana in urma cu 15 –20 de ani redus ca proportii. Fenomenul violentei in scoli. ci prin situaţia efectiva de viata. Fara indoiala ca acest fenomen nu este o inventie a contemporaneității. lovire.membrii claselor de jos au o inclinatie spre subcultura care tinde sa se permanentizeze. tachinare. se arata ca in 75% din scolile din tara noastra se inregistreaza acest fenomen. profesori si alte persoane din proximitatea scolii. Criticii modelului cultural al sărăciei arata ca comportamentul săracilor nu este explicabil prin patternurile considerate de cultura sărăciei. parasirea clasei in timpul orei. bruscare.ameninţare. ironizare.opunerea unei rezistente crescute la alte modele culturale. orientărilor si comportamentelor. Analizând modul de viata al săracilor a constatat ca in comunitatile sărace exista: ~un puternic sentiment al marginalizării si al neajutorarii. cat si intre elevi si profesori.dintre care amintim : trecerea de la . Astfel. 32% din ei declarand ca au asistat la astfel de evenimente in cadrul institutiilor de invatamant.

uneori. De exemplu. creşterea numărului fenomenelor de violenta grava in scoală. multiplicarea formelor de violenta asupra profesorilor.Violenta impotriva copiilor’’. domnul Pierre Paupard a apreciat ca situatia din tara noastra nu este diferita de cea a altor tari din Europa. Trebuie cunoscut faptul ca Romania este prima tara din Europa de sud-est in care s-a realizat acest important studiu sub egida UNICEF pentru Romania. Principalii factori şcolari generatori de violenta relevaţi in urma acestui studiu sunt: 1Dificultatile de comunicare elevi-profesori 2Subiectivitatea in evaluare 3Stilul didactic adoptat 4Programele şcolare prea încărcate si programul şcolar supra aglomerat Ancheta a arătat ca mediul şcolar reprezintă o sursa importanta de alimentare a comportamentelor violente ale elevilor. Studiile experimentale confirma faptul ca procesele cognitive sunt afectate de vizionarea de filme si programe tv . la forme mai subtile. la nivelul intregii tari au fost organizate o serie de seminarii si mese rotunde sub egida Consiliului Europei .Cercetatoarea M. mai puţin vizibile si de multe ori neconstientizate la nivelul actorilor. aceştia au cerut sprijinul oamenilor legii. care intra sub incidenţa legii ca urmare a escaladării violentei societale . unui adolescent de 16 ani. delicvenţii preluând scenariile gata realizate din filmele americane sau chiar de la emisiunile zilnice de ştiri. In ultima vreme . legitimata si încurajata . mai ales din mediul urban. situata la nivelul valorilor promovate. Astfel de cazuri se întâmpla in majoritatea şcolilor. Ei isi aleg victimele dintre colegii fragili. religioase. nesiguri in relatiile cu ceilalti. Când băiatul a mărturisit totul parintilor. S-a organizat un flagrant in urma căruia agresorul a fost prins. care au avut drept scop sensibilizarea opiniei publice si in mod deosebit a factorilor de decizie asupra acestui ingrijorator fenomen social. la Scoala Generala Nr. Rezultatele acestei prime cercetari au fost prezentate in cadrul Seminarului National . sub ameninţarea cu bătaia .Salvati copiii’’ si Ministerul Muncii . Organizatia . un elev de clasa a VIII-a a fost nevoit sa plătească taxa de protecţie timp de un an. cu deficiente de autocontrol.organizat de UNICEF pentru Romania.directa. cu toleranta redusa la frustrare si cu potential agresiv ridicat. mai subtile. dar se impun masuri organizate in vederea stoparii acestui fenomen. de statut social sau de gen. Balica propune astfel adoptarea unor masuri care sa permită reglarea tensiunilor si conflictelor interne.2 din Sighetul Marmatiei .cu motivatie redusa pentru studiu. Referitor la violenta ca motiv al absenteismului. la nivelul tipurilor de relaţii din spaţiul scolii si a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente. proliferarea violentelor in scoală care au ca fundament diferențe etnice.violenta fizica . mascate sub forma unei violente de tip simbolic. trebuie aratat ca cei mai multi autori ai conduitelor violente sunt baietii cu rezultate scolare mediocre sau slabe. Reprezentantul european. vizibila. Solidaritatii Sociale si Familiei...

27. la 15 sept.Au fost cuprinşi in studiu 39737 elevi. a detaliilor fiziologice . dar se insista asupra actelor de cruzime. rănind grav un grup de eleve. frecventa plecării acestora fiind mai ridicata in mediul rural(14.31 din Brasov a fost vandalizata de tâlhari pentru a zecea oara in ultimii ani. Acesta s-a realizat in trei etape: anchetarea pe baza de chestionar a dirigintilor/invatatorilor cu privire la elevii cu parinti plecaţi la munca in străinătate(1805 cadre didactice). copiii vin la scoală cu toate defectele familiei.17%).21% sunt taţi. 1migraţia populaţiei Prezent tot mai acut.87% din totalul elevilor inscrisi in inv.iar distribuţia la nivelul parintilor se prezintă astfel: 55. cel puţin la nivelul propus de mass media. Un alt aspect vizat este cel al desensibilizării emoţionale. in care se arata nu doar faptul ca oamenii suferă sau mor. centralizarea primara a datelor de către consilierii educativi ai şcolilor(110).Astfel ca. rar întâlnite cu ani in urma.Scoala este societatea in miniatura.54%) fata de mediul urban(12. tot mai vizibile la nivelul scolii. 5289 . aceştia reprezentând 83. intamplari identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvenţe actionale identice sau asemănătoare in viata reala. In mediul rural se întâlnesc cu 358 mai multe cazuri de plecarea ambilor parinti. respectiv 13. Din totalul elevilor studiaţi.97% mame. cat si de lipsa surselor de venit de la tara.un individ a aruncat o grenada in curtea scolii. De asemenea. inclusiv SAM. de zi . Pentru evidenţierea impactului emigrării parintilor asupra copiilor si implementarea unor strategii de diminuare a efectelor negative semnalate in rândul elevilor si implicarea partenerilor educaţionali in intervenţia asupra copiilor aflaţi in aceasta situaţie de risc. înspre violenta. conştient sau nu. fenomenul migraţiei forţei de munca determina o serie de consecinţe negative asupra copiilor.2004. s-a realizat in decembrie 2004/ianuarie 2005 un studiu cu sprijinul ISJ BistritaNasaud. insusindu-se in acelaşi timp mijloace de agresiune pe care oamenii sunt tentaţi sa le aplice. ca rezultat al vizionarii sistematice a unor episoade violente .saturate de agresivitate. Aceste acţiuni violente.Studiul a fost realizat de sociologul Dora Elisabeta Baba. are mari şanse sa transpună ceea ce se întâmpla pe ecran in plan real.hotii furând alimentele copiilor si distrugând tot ce le-a ieşit in cale. CJAP B-N. Gradinita nr.86% din cazuri sunt reprezentate de ambii parinti. strazii. denota faptul ca şcoala reflecta societatea. publicul obişnuit cu astfel de scene violente.31% au parinti emigraţi in străinătate. doua tinere de la un liceu din Constanta s-au bătut in văzul colegilor care le-au încurajat ca la un meci de K1. prelucrarea finala si analiza rezultatelor in cadrul CJAP.Încărcate cu informaţii si scene pe tema violentei. Cazuri concrete ale violentei in scoală sunt prezentate pe toate programele Tv: o fata de 17 ani a fost înjunghiata in biroul directoarei de iubitul ei. Persoanele in grija cărora au fost incredintati elevii sunt: in cazul plecării doar unuia . fapt explicabil atât prin sprijinul familiei extinse in îngrijirea copiilor(cu 380 mai mulţi copii sunt ingrijiti de bunici in mediul rural). gândirea si memoria indivizilor este orientata. 16. la nivelul judeţului B-N. in cadrul claselor I-XII.la liceul Jean Monet . comunitatii.

implicarea parintilor in viata scolii si conştientizarea acestora despre factori de risc asupra copiilor. implicarea elevilor. servirea mesei de prânz la cantina. CJAP.82% in mediul urban si 31. ceeea ce . rudele. politia.Câteva dintre aceste efecte negative duc la creşterea ratei absenteismului si abandonului şcolar (consumul de droguri.55%in mediul rural).22%). Efectele negative semnalate de către cadrele didactice cu privire la aceasta categorie sunt: scăderea performantelor şcolare(15. comunitatea. Acest fenomen determina abandonul şcolar.Aceste stereotipii . ong. rasism. anxietate(11. specialiştii.diferiti’’ conduce . xenofobie.63%). furie. problemele emoţionale..lipsa ambilor parinti este suplinita de bunici in proporţie de 24.60%). consum de droguri(0. sprijin afectiv si moral din partea cadrelor didactice.07%). iar persoanele cunoscute din afara relaţiilor de rudenie isi oferă sprijinul in proporţie de 3.29% din cazurile de îngrijire temporara. matusile. cel mai adesea. responsabilitatea creşterii si educării copilului revine celuilalt părinte(32. angajarea unui specialist in consiliere psihologica in fiecare scoală . familia.25%. crearea unor grupuri de dialog. probleme emoţionale -tristeţe. biserica si autoritatile locale.39%). teme corespunzătoare problemelor la dirigenţie. la dezinteres si indiferenta . infracţionalitate(0. consilierea cadrelor didactice . tulburări de comportament (3.72% din cazuri. implicarea vecinilor in supravegherea si informarea scolii.82%). infracţionalitatea). statul. probleme de comunicare(6.O alta manifestare a rezistentei umane fata de diversitate o reprezinta prejudecatile si stereotipiile. Considerând drept factori responsabili in ameliorarea efectelor negative asupra elevilor şcoala.92%). stres (7.in cele din urma. colegilor. consilierea elevilor in cauza de către specialişti. devenind factor cauzal pe doua direcţii: urmarea efectiva a parintilor in străinătate de către copii (312 cazuri) si inocularea ideii de inutilitate a muncii şcolare fata de munca peste graniţa in realizarea individului din punct de vedere material. grupuri de suport. supravegherea anturajului. asocierea elevilor in cauza. autoritatile locale. consilierea familiei de către specialişti. consiliul elevilor. consilierea/comunicarea eficienta cu elevii de către diriginţi. meditaţii/sprijin in efectuarea temelor. prietenilor in sprijinirea si comunicarea cu aceşti elevi. biserica. iritabilitate. 2cauze de natura etnica : Prezenta oamenilor . antisemitism) sau pozitiva (ceea ce gândim despre noi insine : arianism) generează consecinţe comportamentale care . unchii însumează 7.dintre parinti. antrenarea acestor elevi in activitati şcolare si extraşcolare.fie ele in forma lor negativa(ceea ce gandim despre ceilalti : intoleranta.98%). absenteism-manifestat in principal la nivelul liceului (9. vecinii. monitorizarea continua a rezultatelor şcolare si comportamentului acestor elevicomunicarea rezultatelor persoanelor care ii îngrijesc. in societatile . negativism. prietenii.urile. colaborarea cu politia de proximitate. in cadrul studiului menţionat se propun următoarele soluţii: întărirea comunicării scoală -familie. nu reprezinta altceva decat o forma de discriminare. tratarea diferenţiata/individuala.

valorile pe care si le asuma etc . Cotele ridicate de sărăcie si şomaj duc inevitabil la dependenta de protecţia sociala. 20% suferă de foame 1-2 zile pe luna. la varsta maritisului(12 ani). In aceste condiţii. dobândesc un grad sporit de periculozitate. mai ales ca copiii sunt implicati in atragerea de venituri pentru familie.iar din punct de vedere cultural . Nivelul şomajului este dezastruos: 46% dintre rromi sunt şomeri. daca in anumite circumstante profesorul pune mana pe umarul unui elev.. ca institutii educationale ele trebuie sa ia in considerare ce anume sa facă pentru a-i ajuta pe şcolari sa-si dezvolte identitati no-discriminatorii. Din punct de vedere economico-social . in mintea lui este un semn ca ii va muri cineva din familie. si nu educaţia instituţionalizata.1%. Conform raportului . in 2003. cu probleme de igiena elementara. De exemplu.absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi au cauze diferite : pe de o parte bogatia. Acesta este un motiv suficient pentru a nu mai . sa achiziţioneze si sa dezvolte cunostinte . cea mai mare parte a rromilor din regiune trăiesc in condiţii similare cu cele ale populaţiei din sudul Saharei . rromii sunt consideraţi o subcultura parazitara. iar in cazul copiilor si tinerilor rezultate şcolare slabe. sa conştientizeze modul in care el este organizat.Sunt cazuri de elevi in clasa a VI-a. iar 15% suferă permanent de foame.sa ia masuri adecvate pentru eliminarea lor. iar cealalta o constituie ruinele bordeielor. De asemenea. De aceea . la proiecte de integrare. formele pe care le ia . infracţionalitate si de integrare.Pe de alta parte.multiculturale. realizat de PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). Toate acestea pot avea consecinţe sociale reale . ONG-uri care lupta împotriva discriminării etc. De aceea pedagogii trebuie in primul rând sa conştientizeze propriile prejudecati si sa analizeze concepţiile care stau la baza sistemului educaţional. rromii sunt cei mai săraci din zona evaluata. Rata sărăciei severe la rromi este de 75. populaţia rroma se dovedeşte reticenta la educaţie . de exemplu. a resurselor si puterilor. comunitatea rroma este cea mai defavorizata din România . inadaptare funcţionala. Peste 50% din familiile rrome suferă de foame cel puţin 1-2 zile pe an.cum ar fi distribuţia inechitabila a bunurilor . parasesc definitiv bancile scolii. Instituţiile de invatamant trebuie sa determine daca vreuna din formele variate de discriminare este prezenta in interiorul ei si daca este asa . Etnicii romi sunt caraterizati in doua ipostaze antinomice. O minoritate importanta in Romania este cea rroma.divortati.Romii in Europa Centrala si de Est’’. deoarece fetele bogate.saracia este plaga ce loveste in primul rand etnia roma. atitudini si abilitaţi necesare pentru combaterea inechitatilor sub toate formele lor. Mai mult de jumătate dintre rromii intervievaţi de PNUD considera ca doar comerţul si muzica le pot aduce un venit. mai trebuie mentionat faptul ca etnicii romi sunt deosebit de superstitiosi. manifestări antisociale. sunt de asemenea şomeri. De la stiinta de carte si mortalitatea infantila la nutriţia de baza. ambele constituind o realitate sociala: una e cea construita in jurul siluetelor palatelor tiganesti . facand imposibila frecventa scolara. Alaturi de aceste doua aspecte. iar 85% dintre tinerii rromi cu studii medii. un grup social marginal.

dupa modelele neapropiate si aplicate fortat unui mediu inca inflexibil la prefaceri capitale. mecanismul functioneaza in baza unui impuls initial. imagine de sine proasta a copiilor romi. 3cauze culturale .de asemenea. In acest context.Profesorii abordeaza actul . intr-o metamorfoza profunda . Sfidandu-si propria finalitate. de fond. care sa acorde libertatea dezvoltarii spiritului in acord cu tendintele sau optiunile personale.imperturbabil. este necesara o buna cunoastere a obiceiurilor si traditiilor etniei rrome.Miza este imensa si justifica orice efort. mai ales ca cecul de alocatie nu ii este ridicat in urma a catorva absente. Vocatia poate .va stabili relatii si asocieri. el insusi trebuie sa parcurga o profunda reforma interioara.De aceea.Din interiorul unei discipline stapanite sub cooordonare calificata. proiectate dupa criterii suple.corn si alocatie.elevul se va apropia din necesitati cognitive ineluctabile de altele.In aceasta ecuatie. valorizarea scazuta a educatiei si institutiei scolare. profesorul joaca rolul primordial. Intra in conflict cu normele promovate de scoală. atitudine in virtutea careia sarcinile impuse prin autoritatea programei sunt neavenite. sub masca unei schimbari de ansamblu. 4cauze educationale Sistemul autohton al educatiei se afla intr-o situatie a carei gravitate este ignorata.in coordonata verticala si orizontala. Profesorii vad scoala ca pe o obligatie si ca spatiu al coercitiei. bilingvism.Impunerea acestuia reclama insa fundamentul unei programe emancipate de prejudecati didactice . dat de definitia neasumata a statului prioritar . insuficienta colaborare cu parintii si comunitatea. cultura eminamente orala a romilor. pentru ai incuraja in frecventarea scolii si pentru a nu declansa tensiuni intre cultura scolii si cultura familiei. fara proceduri de evaluare consistenta a substantei si calitatii. curriculum predominant monocultural. mentalitatea familiilor In familiile sărace copiii achizitioneaza atitudini.falimentare astazi. acestia vazand in institutia scolara un loc in care elevul trebuie sa se duca pentru a primi lapte . fortand noi orizonturi.Daca din clasele a V-a nu se mai primeste corn si lapte. isi va dezvolta o retea a cunoasterii tesuta laborios din centru catre margini. Perceptia parintilor cu nivel redus de instruire vizavi de scoala este simpla. dar executabile fortat.veni la scoala. Strategia dezvoltarii mentale pe o traiectorie in care spiritul se regaseste este modelul educational care trebuie sa restructureze invatamantul romanesc . nivelul redus de instruire al parintilor. Spre a-l putea onora. slaba motivatie devine infima in momentul in care unul dintre aceste motive dispare. manifestându-si refuzul fata de orice acumulare cognitiva. asteptand doar sa fie desteptata.mai exact .de forma. exista in stare latenta. alocatia poate cu greu sa se substituie motivatiei scolare. Alte cauze ce determina absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi sunt : analfabetismul parental si lipsa motivatiei pentru invatare. stiluri de munca si de viata diferite de cele care conduc la succes. concepte. marginalizarea si chiar izolarea copiilor romi in clase speciale.

aparent .scoala cere fara sa dea…’’ 5distantele mari de la domiciliu la scoala : Depopularea localitatilor rurale. in realitate . Peste 150 milioane de copii muncesc in intreaga lume. estimeaza Biroul International al Muncii(ILO). 2Exploatarea copiilor prin munca : Saracia. 1Raportul cerere –oferta pe piaţa muncii O ancheta realizata in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale arata ca cele mai multe posturi libere la finele anului 2004 au fost pentru absolventii scolii de arte si meserii(40%). devin impracticabile la vremea inghetului si a zapezii. Desi pentru transportul elevilor s-au pus la dispozitie de catre minister o serie de microbuze scolare. agricultura.In acest context. pe pozitii antitetice fata de institutie.Educatia ca sarcina de serviciu nu poate produce decat efecte mediocre.didactic in termenii datoriei prescrise de natura ocupatiei.De asemenea . Elevii se situeza .Astfel. 12 iunie – este Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor. prin reactie. chiar prin zone paduroase. Copiii lucreaza in industrie . rural. a dus la desfiintarea unor scoli si la transferul copiilor ramasi la alte scoli mai mari din zone invecinate. urmate de cele adresate absolventilor de liceu (29%). Cei care ies din ocupare pe piata forţei de munca sunt mai ales tineri intre 25 si 34 de ani.sa se regăsească in activitati care scapă cuantificărilor sau sa fie activi pe alte pieţe ale forţei de munca. copiii sunt nevoiti sa strabata kilometrii intregi pana la scoala. manifestata cu precadere in satele marginase. Dr. modelele traditionale de munca ale copiilor si izolarea satelor sunt principalele cauze care copilului in mediul urban si . intr-o pozitie surda . acasa. unele drumuri fac imposibil transportul cu masina.semn al cresterii economice.din străinătate. Sistemul de invatamant si de formare profesionala are astfel de pierdut. singura cale de acces fiind mersul pe jos. obiectivata variabil in ipostaze spontane ori in forme cronice de rezistenta precum blazarea sau rezistenta .o serie de drumuri practicabile in timpul primaverii-toamnei. Speranţa Parciog spune ca aceste investigatii dovedesc nevoia firmelor de personal .in categoria celor inactivi.. familiiile dezorganizate.000 de copii sunt exploatati prin munca numai in Romania. dar in acelasi timp arata ca aceasta crestere economica nu se reflecta in marimea numarului de posturi ocupate. servicii favorizeaza răspândirea muncii .N. Doar 1% dintre posturile libere necesitau studii postliceale sau de maiştri. conform I. nivelul scazut de educatie al parintilor. dintre care 70. de gimnaziu si de studii superioare (15%). pentru ca investiţia in instruire nu se regaseste in activitatea productiva. Ei nu intra in şomaj.S. ci trec. mai ales. O cauza poate sa fie lipsa de atractivitate a salariilor din domeniile pentru care şcoala pregateste forţa de munca. Este posibil ca . absenta la ore este explicabila.

dar si a parteneriatului educational . inversarea scarii valorice la nivelul societatii romanesti .. 4neimplicarea tuturor factorilor interesati in reducerea abs.6% . Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.O solutie ar putea fi crearea de clase speciale si angajarea unui personal calificat in aceste probleme. boli grave. Rezultatele studiului au fost adunate in lucrarea . 3incoerenta unor masuri concertate . coordonata de DR. precum fumatul. incercandu-se integrarea acestora in colectiv si supunerea la acelasi regim scolar ca si copiii normali. Vedetele de televiziune constituie modele pentru 36. împreuna cu o serie de organizaţii neguvernamentale. Un sondaj de opinie realizat in randul elevilor de catre I. Următorii paşi pe care-i fac aceşti tineri.Copiii care lucreaza nu mai au timp sa-si facă temele pentru acasă si au tendinţa de a fugi de la ore pentru adormi. sprijin material etc. pentru ca nu descopera codul adaptarii la orizontul de asteptare al acestora . din cauza ca sunt epuizaţi de munca. in gospodarie sau munca neplatita au efecte negative asupra performantelor scolare. aproape 2000 de copii au beneficiat in mod direct de asistenta.familia obtine statutul de model pentru 16. manuale. care acoperă toate zonele geografice si economice ale tarii. analfabetism. hrana. Alaturi de absenteism si abandon scolar pot fi mentionate si alte consecinte ale exploatarii copilului care se resimt imediat sau pe termen lung :accidente. De mentionat este faptul ca in numai 4 ani de activitate. consiliere. 5. Ştefan Popovici.iar oamenii de afaceri .Motivaţia invatarii si reuşita şcolara’’. Intr-un studiu publicat in 2004 de Weller se arata ca munca .nu stie sa-i seduca printr-o oferta greu de ignorat’’(Sorin Ivan). In tara noastră. ca mecanisme simple de a depasi starea de tensiune provocata de munca..domestice . fara a se lua in considerare stadiul actual in care se afla invatamantul rural fata de cel urban ca si posibilitatile diferite pe care le ofera cele doua medii.ascunsa’’ desfasurata de multi copii. dotarile tehnice etc. copiii cu probleme sunt trimisi in scoli normale.E releva care sunt segmentele sociale dominante din randul carora adolescentii ii recruteaza modelele. interministeriale pentru eficientizarea sistemelor de protectie sociala.S. cu sprijinul Biroului Internaţional al Muncii-Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor derulează in România proiecte care răspund fenomenului de exploatare sexuala si prin munca a copiilor.. si abandonului scolar Un exemplu il poate constitui faptul ca in urma desfiintarii unor scoli cu regim special. uniforme. dar si de stresul vieţii lor sociale.5% .Scoala devine neinteresanta pentru tot mai multi dintre discipolii sai.3% dintre cei chestionati.sportivii sunt modele pentru 13. forme de sclavie sau diverse aranjamente de munca.Eşantionul final îl reprezintă un număr de 2007 elevi ai unor scoli selectate din 17 judeţe. De exemplu intentia de a acorda calificative scolilor in functie de performantele obtinute. alcoolul si drogurile. conform cercetătorilor sunt viciile.

5% si oamenii de cultura. persoana de succes-9. Conform studiului I. actori. Copiii care inteleg educatia ca o obligaţie externa si coercitiva adera la un model existenţial empiric. cercetatori.neconcordante culturii romanesti . ii determina pe elevi sa se orienteze spre acele meserii care nu-i solicita prea mult intelectual si de pe urma carora pot trage maxim de foloase. sunt stresante si ofera o rasplata iluzorie.000-900.reprezinta modele pentru11. actor. Autorii studiului semnalează pericolul ca şcoala sa reprezinte . conforme cu aspiraţiile. au diminuat interesul elevilor pentru invatatura.. notorietatea-24.3%. in curând doar locul in care se obţin diplome.Atata timp cat olimpicii nationali sunt rasplatiti cu sume intre 350. cu problemele dificile pe care le ridica.E. al evoluţiei libere. deseori confuze si anarhice ale eului.nebunie’’materiala ce a cuprins societatea romaneasca de care elevii devin tot mai constienti. schimbarea acestor optiuni pare a fi justificata. iar nu o motivaţie intrinseca pentru invatare. credibilitatea si familia au întrunit procente variabile de 1-2. educaţia. Modelele cele mai putin atractive sunt profesorii -7..7%. O astfel de optica se obiectiveaza printr-o serie de manifestari atipice pentru conduita canonica a educatiei.Emisiunile de cultura.9%. înfiripat din valori pragmatice si repere instabile. transformati peste noapte in vedete.miraj al vedetelor’’ ce se manifesta asupra elevilor. vilele.4% .9%.sub pretextul lipsei de audienta cu emisiuni indoielnice. faima. dansatoare. elevii isi motiveaza alegerile unui anumit model in functie de : realizarea profesionala-30. moderatoare de show-uri tv. ce exista printre sportivi. incepand sa trateze scoala ca o pierdere de vreme si indepartandu-se treptat de latura spirituala.000 lei.prin artificii de imagine.Schimbarea optiunilor elevilor este explicabila prin aceasta. Viata reala. copiate dupa show-uri straine. cantareti.Castigurile banesti. inteligenta-16. medic. mai ales prin unitatile de invatamant particulare.. cantarete.9%. iar fetele fotomodele.Noile modele’’au dus in derizoriu meserii pana de curand cautate si respectate. Baietii doresc sa devina fotbalisti..cu pseudocompetente.4%. de stiinta .cu niste anonimi. jeep-urile constituie argumente ce-i determina pe tineri sa-si doreasca astfel de reusite . In acest context. Posibilitatile simple de a obtine o diploma.Adevaratele valori. Se remarca o schimbare evidenta in preferintele acestora pentru diferite profesii. Mirajul pseudo-vedetelor este accentuat si de mass-media care nu mai pun in evidenta si nu mai promoveaza competenta. personaje lipsite de vedetism. au fost inlocuite.2% din optiunile elevilor chestionati.. profesori etc. altruismul. iar un fotbalist primeste pentru un meci din campionat intre 1000-2000 euro.2%.Absenta de la . care intrunesc 1. frumuseţe fizica-10. care cer multa pregatire .S.8%. competentele sociale si interpersonale –15. precum cele de : profesor. care consacra supremaţia timpului neutru. scolii ii este tot mai greu sa faca fata acestui . banii-20. au fost inlocuite . bunătatea..Statutul de personalitate incepe sa fie definit prin numarul aparitiilor televizate.

In acelasi sens.dans.isi petrec o mare parte a timpului liber in zone de munca aducatoare de venituri suplimentare. Copiii.Astfel de centre constituie un sprijin pentru intreaga familie. actorii educationali-elevi si cadre didactice. elevii si tinerii evita situatiile creative. multi copii sunt obligati sa ia parte la muncile grele ale campului sau gospodariei.violenta.muzica desen..teatru) dar din pacate accesibila doar unora. trebuie sa se ia in calcul timpul liber al elevului. Atata timp cat 99% din studentii romani vor proveni din mediul urban.educatie ecologica. Pregatirea temelor trece pe planul al doilea. mediocritatea sunt semne distincte ale dezinteresului. recreative. biologice.Cel mai grav este cel de a irosi intregul beneficiu al timpului liber prin supradimensionarea efectelor de risc-oboseala. care prefera sa-si stie copiii in siguranta si hraniti pana la intoarcerea lor acasa.Managmentul timpului’’2004).Mai mult. prezenta decorativa. totul sub supraveghere profesionista. absenteism. In acest sens poate fi explicata necesitatea deschiderii unor centre de zi in scoli. foarte bogata (cercuri de creatie literara. epuizare. marginalizare etc. abandon care duc la randul lor la alte efecte negative :consum de alcool si tutun.odihna si timp liber) are efecte negative nebanuite..3 PROGRAME SI PROIECTE PENTRU PREVENIREA ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR Pentru a putea elimina o serie dintre cauzele ce determina absenteismul si ca o consecinta.dincolo de constrangerile profesionale. unde elevii sa ramana dupa ore(sau sa vina din timp . indiferenta fata de rolul invatarii in ecuatia devenirii.cursuri. Aceste centre sunt preferate de majoritatea parintilor ocupati. sa participe la activitati educative. Importanta si eficacitatea acestor centre creste. si pornind de la premisa ca educatia din scoala nu poate acoperi toate domeniile vietii in care exista nevoia si dreptul fiecarui individ de a se instrui .timp aflat la dispozitia individului si in care acesta poate decide ce sa faca .care primeste aici consiliere in diverse probleme medicale. abandonul scolar. familiale si sociale’’(Voiculescu/Tudor-. frustrare. Absenta unei balante echilibrate intre cei trei 8 (munca. 1. Ajunsi in mediul familial.Oboseala acumulata isi spune cuvantul in randamentul slab al invatamantului rural. . nu-si mai petrec timpul liber citind o carte sau construind un joc.inainte.educative.juridice.O definitie simpla a timpului liber arata ca acesta reprezinta . sa manance la pranz. daca invata dupa amiaza) si sa-si faca temele. se pot adauga ca alternative educationale oferta de activitati extrascolare ale actualelor Palate ale Copiilor. nu se poate vorbi de egalitate de sanse in mediul educational autohton.sport. avand in vedere faptul ca in mediul rural influenta scolii se termina odata cu programul.

Programul . se desfasoara in perioada noiembrie 2003-decembrie 2009 si este susţinut de trei parteneri importanţi: Banca Mondiala-60 milioane dolari. cinematografele.Se poate concluziona ca abandonul scolar al anumitor minoritari se . cu intenţia de a le oferi o luna de sărbătoare..Pentru acestia. fundaţia Prada desfasoara . care transforma valorile muncii.Alaturi de aceste oferte se inscriu si teatrele. . in sens unidirectional.Dar acest program nu a reusit deocamdata sa scada nivelul analfabetismului in aceste comunitati. multe ONG-uri si institutii ale societatii civile strang fonduri si organizeaza activitati artistice distractive. o resursa civilizatoare in etosul actiunii umane. cuantificat prin rezultate superioare si rate de promovare mai bune. minutios organizate. psihopedagogii organizeaza o multime de activitati instructive si recreative in timpul lor liber. Una dintre oportunitatile oferite are in vedere si reducerea abandonului si absenteismului şcolar prin crearea unor spatii educative prietenoase si motivante. tabere si cadouri de sarbatori .Pentru atingerea scopurilor acestui program au fost calificati meditatori scolari care sa mearga in comunitatile rome si sa le informeze despre posibilitatea de a-si relua studiile. trebuie ca familia si ei insisi sa se implice in gestionarea instructiva a timpului ramas dupa indeplinirea obligatiilor profesionale.circul sau bibliotecile publice. cei care beneficiaza din plin de activitati extrascolare. cu ocazia sărbătorilor de iarna. 2.Decembrie magic…cu prietenii tai (2003). timpul liber este. datoreaza unei inadecvari institutionale.Decembrie magic…in şcoala ta’’(2004)..Aceste alternative insa sunt aproape inexistente in mediul rural.deoarece aceste activitati nu mai sunt gratuite. prin întărirea legăturilor dintre comunitate si scoală. excursii. in valoare totala de 91 milioane de dolari.. creuzetul noilor valori. Programul multiculturalitatii se desfasoara. Printre cele mai importante programe si proiecte derulate la nivel de minister si inspectorate judetene se afla : 1. iar institutiile societatii civile le ofera spectacole. diverse activitati si spectacole in instituţii de protecţia copilului ..Proiectul pentru invatamantul rural ’’ Scopul programului îl constituie imbunatatirea accesului elevilor din mediul rural la un invatamant de calitate. Menţionez campaniile . ale credintei si familiei si confera calitate vietii individului. opera. sunt copiii cu cerinte educative speciale.integrati in invatamantul de masa. care isi propune imbunatatirea accesului la o educatie de calitate cu focalizare pe minoritatea roma si pe elevii cu cerinte educative speciale. Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate’’-program Phare finantat de Uniunea Europeana. . se pare.In cazul copiilor normali cu familie. Pentru copiii defavorizati.. care ofera reduceri substantiale pentru elevi. in societatea postindustriala. In mod paradoxal . cei cu handicap si cei aflati in casele de copii. muzeele.De sase ani. Pentru specialisti.

. Ialomiţa si Buzău. susţinerea sistemului educaţional .. prin cursuri organizate saptamanal ..educatiei pentru informatie’’in scoli. . In programul . In acest fel se incearca atragerea copiilor spre scoala. precum si pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale de nivel 1. prin : • • accesul scolilor la informatie si documentatie moderne .Proiectul .. nu au finalizat invatamantul gimnazial. .care trăiesc in condiţii de sărăcie in judeţele Calarasi . Şcolarizarea in acest program se desfasoara pe durata a patru ani.Şanse egale’’ .cursuri de zi. intr-un anumit domeniu. au abandonat pe parcurs si au depasit vârsta maxima legala pentru reinscrierea in invatamantul gimnazial . 4. are ca obiectiv fundamental .. 5. imbunatatirea nivelului de calificare a cadrelor didactice. copiii din invatamantul prescolar si invatamantul primar beneficiaza de corn si lapte gratuit. Proiectul isi propune .. 7. 6.proiect organizat si finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Olandei (programul Matra) si Centrul Educaţia 2000+.Educaţia pentru informaţie in mediul rural defavorizat’’ este un proiect bilateral francoroman care se înscrie in programul de relansare a invatamantului rural menţionat mai sus .Telurile proiectului sunt egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii din mediul urban si deschiderea sistemului educativ romanesc spre spatiul european..imbunatatirea” situaţiei copiilor rromi. .Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’este un proiect finanţat de UNICEF si pus in aplicare de Centrul Educaţia 2000+.Initiativa se refera la fetele de etnie roma intre 12 si 18 ani .A doua şansa’’ se pot înscrie persoane cu vârste peste 14 ani care au absolvit ciclul primar. asociat cu stimularea participării parintilor si elevilor rromi. mai ales a celor ce nu frecventeaza scoala din motive sociale.se desfasoara in 15 judeţe .diminuarea problemelor’’ legate de casatoria timpurie si graviditatea implicata. Mijloace de acţiune: burse şcolare pentru fete. profesorii. atât in domeniul educaţiei de baza. astfel încât aceştia sa-si poată completa si finaliza educaţia de baza din cadrul invatamantului obligatoriu. dar si comunitatea locala.A doua şansa’’.Guvernul Romaniei-30 milioane dolari si comunitatile locale.. principalii beneficiari fiind elevii. din motive sociale. iar durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev in parte.declanşat in 2001..îmbinând pregătirea in domeniul educaţiei de baza cu pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale.Laptele si cornul’’ In cadrul acestui program. .1 milion dolari. Constituirea Centrelor de Documentare si Informare(CDI)este rezultatul concret al punerii in practica a . pe fondul schimbării institutionale. cat si in cel al pregătirii profesionale . Programul are o durata flexibila. . printr-un model de dezvoltare şcolara. in funcţie de competentele demonstrate. Se pot înscrie si persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare ciclului gimnazial.Acest proiect vizează remedierea a doua aspecte negative ale sistemului educativ romanesc.A doua sansa’’ Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu varsta de peste 14 ani care. 3..

si desigur de un aparat financiar. adaptate populaţiei rrome. Pentru anul şcolar 2005-2006 au devenit beneficiari ai acestui program un număr de 27.asigurarea de facilitaţi minime’’ perioada 2003-2009. promovarea implicării parintilor si a comunitatii in via ța şcolara. fiind un fel de invatamant obligatoriu negratuit.. noi abordări in invatare. formarea cadrelor didactice rrome si nerrome. In acest sens organigrama Inspectoratelor Şcolare Judeţene a fost structurata astfel încât sa asigure initierea. Fondurile se ridica la aproximativ un milion de euro. având in vedere ca invatamantul obligatoriu este de 10 clase..In anul şcolar 2004-2005 Guvernul a decis sa acorde sprijin elevilor de liceu proveniţi din familii cu venituri insuficiente. educaţie incluziva. In anul şcolar 2005-2006 s-au înregistrat 60. Motivaţia frecventării cursurilor a fost întărita deoarece la un număr de absente nemotivate. scoli . Un neajuns este faptul ca acest program nu este destinat tuturor liceenilor. cei care nu beneficiază de bani pentru liceu nu beneficiază nici de întărirea motivaţionala a frecventării cursurilor. La aceasta suma elevul (părintele) trebuie sa adauge diferenţa. publicaţii.prietenoase”(friendly). materiale educaţionale pentru elevi si profesori.250 ROL pe membru de familie va primi 200 de euro sub forma de bonuri valorice pentru a-si putea cumpăra un calculator. care nu beneficiază de acest sprijin financiar.cat si prin . 9.000 de liceeni au avut banii necesari pentru a-si continua studiile. stagii de formare reţea de monitori. sunt obligaţi sa facă şcoala pe banii lor. Strategia acestuia presupune: facilitarea schimbării organizaţionale in sensul creşterii nivelului de participare a comunitatii.. judeţean si de unitate şcolara in funcţie de particularitatile specifice zonei si contextului. Dezvoltarea formarii continue a personalului din invatamantul preuniversitar ‘’perioada 2005-2009 .Constanta) -susţinerea iniţierii de proiecte la nivel regional.indrumarea si monitorizarea derulării proiectelor pentru reducerea abandonului si absenteismului -eficientizarea parteneriatului educational cu comunitatea locala prin initierea si implementarea de proiecte -eficientizarea consilierii elevilor si a parintilor atât prin programe la nivel național. alocaţia era retrasa. tabere multiculturale.si vizeaza 52 de scoli. seminarii. Îngrijorător este faptul ca au fost inregistrati un număr de 13.Bani de liceu’’..455 de elevi si studenţi cu un venit de zero lei /membru de familie.Euro 200’’ In cadrul acestui program fiecare elev cu un venit sub 506.Programul de infrastructura rurala’’ prin care 36 de scoli din judeţul Constanta vor beneficia de ... cei din clasele IX –X.. In urma acestui program peste 80.363 de beneficiari ai acestui program.. .570 elevi si studenţi. Proiectul este susţinut de un întreg aparat teoretic si administrativ: conferinţe naţionale. 8. 10. subproiect in cadrul programului Phare (jud. 11. ca factor crucial al succesului şcolar si social al copiilor si tinerilor romi. De asemenea..

Abandonul scolar : Nu este un fenomen izolat.Noica spunea ca toti te invata cum sa reusesti. sumarizarea. . Astfel in structura personalitatii sale ar trebui identificate o serie de trasaturi : sensibilitatea si dragostea pentru copii ..capacitatea de anticipare si cunoastere a elevilor . Bucuresti .Copii cu probleme comportamentale vor alege un mediu mai putin coercitiv decat scoala. exemple de modalitati eficiente de comunicare. tehnici de memorare.echilibrul afectiv .6 % dintre somerii inregistrati sunt tineri cu varsta sub 35 de ani. dintre tinerii cu studii superioare numai 6. sociale. C. dar e si infecund. pentru atingerea acestui obiectiv este necesara realizarea unui profil psihologic al profesorului de consiliere. s-a constituit intr-un cadru al formarii profesionale din perspectiva educatiei morale: ofera tipuri de strategii de abordare a unei situatii problematice in functie de reactiile elevului care are o anumita problema de comportare.capacitatea comportamentala . absenteismul.capacitatea de comunicare . adică refacerea imaginii de sine si a respectului de sine.Cateva date in acest sens se dovedesc elocvente : 28.4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante 1. 2. intitulat . intrerupta .. Nu numai ca e greu sa reusesti intotdeauna.Esecul repetat devine principala sursa a erodarii si instalarii sentimentului de neajutorare.’’ Esecul scolar poate fi corectat prin ceea ce se numeşte .empatia .energia .Centrele de Asistenta Psihopedagogica. ci rezultatul unui proces declansat cu mult timp in urma. In general. Notele proaste. Prin comparatie .orientare. imposibilitatea de a se adapta rigorilor vietii de elev sunt premise ale abandonului scolar.initierea de activitati scolare menite sa contribuie la reducerea absenteismului si abandonului scolar .Esecul scolar : absenta repetata de la cursuri duce la o acumulare de lacune.Kretzulescu.6% au nevoie de peste 24 de creatoare . 1.Celor care au facut numai clase primare le este necesara aceeasi durata in proportie de 76%. 85 % dintre tinerii fara scoala au nevoie de peste 24 de luni (2 ani) ca sa-si gaseasca un loc de munca.Dar o virtute mai mult mai mare si in orice caz mult mai utila decat tehnica de a reusi este de a sti ce sa faci cu nereusitele. fara scoala.. furnizarea de informaţii.perseverenta . adresarea întrebărilor . parafrazarea. neputinta de a tine pasul cu ceilalti. Un alt program realizat in cadrul Scolii Superioare Comerciale N.mobilitatea . observarea.întărirea eu-lui’’. de povestire. Aici se pot insusi sau aprofunda o serie de conduite deviante.MAI INTAI CARACTERUL’’. Abilitatile de baza in consiliere sunt următoarele: ascultarea activa. oferirea feed-back-ului. scoala putina. reflectarea. Copiii care au suferit un esec trebuie invatati sa treaca peste el si sa mearga mai departe. creeaza dificultati in evolutia ulterioara a tinerilor. probleme de disciplina. . de obicei cel al strazii. ce pun elevul in situatii dificile de invatare . ajunsi in fata responsabilitatilor familiale .

ce se perpetueaza si la nivelul descendentilor. 3.luni pentru gasirea unui loc de munca.. odată intrat in reţeaua densa a consumurilor de droguri.ce se regasesc in atitudinea elevului fata de scoala si de anumiti factori scolari. Federatia Internationala a Comunitatilor Educative(FICE)-Romania.Tentatiile sunt nenumărate. in care elevii fumatori pot sa-si exercita acest viciu. Oficiul National pentru Protectia Consumatorului nu face controale agentilor economici.rata saraciei este de numai 4. Saracia extrema are rata cea mai ridicata –25%intre oamenii care au terminat doar clasele primare. dar exista cazuri îngrijorătoare de copii cu vârste foarte scăzute . a Confederatiei Nationale a femeilor din Romania si a ISMB. deruleaza in sectorul 2 al capitalei doua programe antidrog. Pentru a preveni aceste vicii s-au realizat o serie de campanii de genul .Nu exista o lege clara care sa exprime fara echivoc ca sunt pedepsiti adulţii care încurajează tinerii si mai cu seama minorii spre comportament deviant sau chiar delicventa.cu prioritate in colegii . Astfel .licee si grupuri scolare :. mai ales ca dependenta anulează voinţa.in cazul categoriei de persoane cu studii superioare. care.Cunoaste si decide ‘’si . . absenteismul scolar determina abandonul scolar.o alta tentatie a timpului liber școlar. rezultat al lipsei de monitorizare a activitatii copilului de catre parinti si a atitudinii permisive a profesorului.ingreuneaza gasirea unui loc de munca.de obicei toaleta scolii..copiii fac ce vad’’. De aceea nu trebuie sa ne surprindă considerarea violentei atât cauza cat si efect pentru absenteismul şcolar.Violenta Intre absenteismul scolar si violenta exista o strânsa relaţie de intercondiţionare. iar printre ele se număra si consumul de droguri.Recurgand din nou la comparatii. avand ca tema vanzarea catre minori a alcoolului si tutunului. Tanarul . Inca din anul 2002. Rata saraciei afecteaza in proportie de 50. 5. al cărui capăt nu poate fi identificat: absenteismul poate duce la consum de droguri. Pentru a fuma nu trebuie neaparat sa parasesti incinta scolii..29%.5 % persoanele fara studii sau absolvente numai de ciclu primar.. in timp ce consumul de droguri pune elevul in imposibilitatea frecventării cursurilor si chiar abandon şcolar. iar rata saraciei extreme este de 1%. adeseori . Pe de alta parte. Un studiu realizat de ANA -Prelevanta consumului de droguri in România-arata ca cei mai expuşi pericolului consumului de droguri sunt tinerii intre 15 si 24 de ani. Este suficient sa iesi in pauza sau sa-ti prelungesti pauza daca nu ai chef de ore . Se creează un cerc vicios. Se poate afirma aici prezenta unui lant cauzal .Toxicomania Timpul liber nascut in urma nefrecventarii cursurilor necesita o alta intrebuintare.In fiecare școala exista un loc special.Fuga de la scoala :Este un comportament deviant.cu participarea directa a Agentiei Nationale Antidrog. Fuga de la scoala are diferite cauze .clase fara fumat’’ sau . dependenţi de droguri. cu greu poate ieşi.Ca o consecinta.Consum de alcool si tutun . 4. 6.Centrul de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri ‘’. lipsa unui loc de munca nu poate avea ca efect decat saracia.

Romania) 7. esecul scolar. saracia sunt principalele mecanisme care genereaza fenomenul excluderii sociale. Potrivit directorului FICE România. la nivelul ciclului gimnazial. Schimbând perspectiva . trebuie sa-i apropiem de scoala’’(Toma Mares. In condiţiile in care educaţia este singura şansa pentru realizarea socio-profesionala.Marginalizare si distantare culturala si sociala.Ca sa indepartam copiii de violenta. iar educatia constituie condiţia indispensabila a integrării si participării tinerilor la viata comunitatii.. CAPITOLUL II 2.altfel spus : .2003-2004 si 2004-2005 s-a obținut următoarea situație . ci ca nişte fenomene interdependente ce trebuie stopate. una din cauzele violentei in scoală este mediul de provenienţa al copilului: educaţia care ii este data acasă. In urma analizei documentelor școlare .Privind fenomenul violentei din perspectiva victimelor sale din scoli. pentru anii școlari 2002-2003 . Violenta este un răspuns al celor saraci la adresa societatii . ii remarcam pe cei care produc violenta.1 EVOLUTIA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR IN JUDEŢ Studiul de fata are ca subiect absenteismul şcolar în judeţul Bistriţa-Năsăud . presedinte FICE. condiţiile in care traieste împreuna cu familia. nivelul de pregătire al parintilor sau chiar violenta in familie. Pentru a putea oferi o imagine de ansamblu asupra situației frecventei in judeţ si pentru a putea reprezenta grafic evoluția absenteismului la nivel judeţean.Sau . putem intelege de ce violenta poate fi o cauza a absenteismului şcolar. absenteismul si abandonul şcolar nu trebuie privite sub aspect procentual.de aceea pentru a duce la scaderea agresiunilor si actelor violente este necesara frecventarea scolii si intregirea educatiei. au fost consultate documentele școlare (cataloagele).studiile facute de experti in politici educationale ai Comunitatii Europene evidenteaza faptul ca analfabetismul.

pentru invatamantul gimnazial.39 4 4. Rata abandonului şcolar la nivel local continua sa ramana destul de ridicata.09 Rata abandonului scolar 3 2 1 0 2002-2003 2003-2004 2004-2005 Figura 2.1-Evolutia absentelor in perioada 2002-2005 In ceea ce priveste abandonul scolar situatia este putin diferita.7 %.2 5 4.Evolutia absentelor in perioada 2002 18000 -2005 16000 15310 14000 12731 12000 13088 10000 To ta l nr. având in vedere ca in anul şcolar 2003-2004 rata abandonului şcolar la nivel naţional. avea o valoare de 1. situaţia începe sa se redreseze.a bse nte 8000 6000 4000 2000 0 2002 -2003 2003 -2004 2004 -2005 Figura 2.2-Evolutia abandonului şcolar in perioada 2002-2005 . Aceste fluctuaţii pot fi reprezentate grafic astfel: Evolutia abandonului scola r in pe rioada 2002-2 005 7 6 6.Se pot observa fluctuatiile pe care le inregistreaza abandonul şcolar : după o creştere destul de importanta in anul şcolar 2003-2004.

iar la clasa a VI-a valorile sunt cele mai mici . semestrul I Se observa ca la nivelul clasei a V.Evolutia absentelor pe clase.1290. Succesul şcolar in clasa a V-a depinde foarte mult de dirigintele pe care il va avea copilul .3. de capacitatile elevului de adaptare . Explicaţia acestor fluctuaţii se afla in faptul ca riscul de abandon şcolar este mai mare la început de ciclu şcolar. an scolar 2006-2007.a se înregistrează cele mai multe absente –2191. in clasa a V-a . de începerea ciclului gimnazial este normal ca mulţi copiii sa întâmpine greutati de adaptare sau sa fie nehotarati in continuarea studiilor. . Fiind vorba .0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2.

a. Procentual.4 –Distribuția absentelor pe clase .an scolar 2007/2008. nivelul este ceva mai scazut decat in clasa a VII. tocmai datorita finalitatii ciclului gimnazial. 0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2. s-a recurs la o comparaţie a datelor .sem I Pentru a determina sensul evoluţiei absenteismului in acest an. valorile nu sunt prea indepartate.In acelasi sens . singura exceptie facand-o clasa a V-a. la nivelul clasei a VIII-a .

va arata daca aceasta evolutie crescătoare este si reala . care pare a fi crescator.42 23. comparativ Grafic .66 17. mai exact din semestrul I. cu datele corespunzătoare din anul anterior (20062007) 2006-2007 Clasa a V a SEM I 838 2007-2008 SEM I 2191 1290 1979 1947 7407 Clasa aVI a 950 Clasa a VII 1814 a Clasa a VIII 1549 a Total absente 5151 Tabelul 2.12 27.40 2005-2006 24.61 16.74 Tabelul 2.sem I An scolar 2006-2007.5 Numarul mediu de absente pe nivele si ani scolari.86 27. Anii Clasa a V a Clasa a VI a Clasa a VII a Clasa a VIII a Media totala 2004-2005 9.4 Distributia comparativa a absentelor pe clase.87 23. datele brute ne indica sensul evolutiei absenteismului. evolutia comparativa poate fi reprezentata astfel: .din acest an (2007-2008 ). Un tabel ce va asocia numarul absentelor cu numarul de elevi pe fiecare nivel de varsta.97 11. respectiv 2007-2008 Din nou .48 27. Este adevărat ca in acest semestru s-au inregistrat mai multe absente decât in semestrul analog din anul 20042005 . la fiecare nivel de varsta.

61 23.Absenteismul scolar este un rezultat al scaderii importantei scolii in sistemul de valori al individului 2.Rata absenteismului este mai mare in cazul elevilor de etnie roma.Programul scolar incarcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoala 3.66 27.elev) ? 2.In ce masura apartenenta la etnia roma favorizeaza absenteismul scolar ? IPOTEZE : 1.2 MOTIVAREA STUDIULUI In urma analizei evolutiei absenteismului la nivel local.Ce loc ocupa scoala in sistemul de valori al individului(profesor. s-a concluzionat ca acesta este in continua crestere.anii scolari 2004/2005 si 2005/2006 30 27.97 10 5 0 Cls a V a Cls a VI a Cls a VII a Cls a VIII a Figura 2. respectiv a cadrelor didactice direct implicate. direct interesați de scaderea acestui fenomen.Dinamica absentelor in S em I.48 24. SCOP :Analiza reprezentarii absenteismului de catre elevii de varsta 10-14 ani.Care este relatia intre profilul profesorului si frecventarea cursurilor ? 4.42 25 20 16.86 27. INTREBARI de cercetare: 1.12 nr.Care este relatia intre programul scolar si atitudinea elevului fata de scoala ? 3. cat si din perspectiva profesorilor. Rezultatele studiului vor oferi o modalitate științifica si rationala de a construi si implementa o strategie prin care sa se urmărească diminuarea amplorii acestui fenomen negativ si a efectelor indezirabile ale acestuia.Profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventarii cursurilor 4.87 9. Intentia studiului este de a identifica adevaratele cauze ale unui astfel de comportament din perspectiva actorilor sai.cu referire la semestrul I 2.elevii. mediu de absente pe nivele 15 2004/2005 SI 2005/2006 SI 11. ca de altfel in majoritatea scolilor din tara. OBIECTIVE : .5-Dinamica absentelor in perioada 2004-2006.

starea sociala si diferitele riscuri la care ar putea fi expu și elevii clasei : risc de absenteism si abandon școlar.2008 . Studiul s-a centrat pe următorii indicatori . risc de abuz emoțional.31.Precizarea modalităților de petrecere a timpului școlar 6.Aprecierea programului si regulamentului scolar 3. 2.un scop cantitativ : obținerea unor informații legate de structura clasei. care se regăsesc in formularea întrebărilor pentru chestionar: -rolul scolii in viata elevului/profesorului -traseul de cariera -regulamentul scolar -programul scolar -surse de invatare -cauzele absenteismului -motivarea absentelor -modalitati alternative de petrecere a timpului scolar -consecintele absentelor -atitudini si roluri educative -profiluri de profesori In completarea datelor obţinute prin chestionar s-a apelat la documentele școlare si o serie de tabele completate de diriginții claselor V –VIII. Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distributiilor de frecventa. .09.un chestionar pentru profesori si diriginti.1. risc de abandon familial.2008 având ca subiecţi 250 de elevi din ciclul gimnazial. majoritatea fiind întrebări de opinie .Identificarea cauzelor absenteismului 5. risc de abuz fizic.10. un chestionar pentru elevi . componenta etnica .Determinarea relației dintre apartenenta la etnia roma si frecventa școlara 2. Datele au fost culese pe baza a doua chestionare : 1. axate in mare parte pe culegerea de informaţii concrete .Identificarea rolului scolii din perspectiva elevilor/a profesorilor 2.3 INSTRUMENTUL DE LUCRU Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate in perioada 20. format din 14 întrebări (8 închise si 7 deschise). format din 25 de întrebări ( 20 închise si 5 deschise).Determinarea gradului in care absenteismul influențează actul invatarii si rezultatele scolare 4. fiind insa si întrebări ce vizează opinia elevilor . Aceasta a avut un dublu scop : 1. risc de instituționalizare.

O prima ipoteza a cercetării leagă absenteismul şcolar de scăderea importantei scolii in sistemul de valori al individului. In continuare datele vor fi prezentate in funcţie de ipotezele propuse in aceasta cercetare. Deşi 38% nu au definit absenteismul din punctul lor de vedere .Se observa ca atât profesorii cat si elevii au definit şcoala . ea ocupand un loc important in sistemul valoric al elevilor. Nici unul din cei chestionati nu are probleme cu organizarea timpului. In acest timp elevii. iar numai 28% considera ca acesta este foarte incarcat. 37% înțeleg prin absenteism pierderea unor lecţii importante . un procent destul de ridicat . unii chiar lejer(5%). cale de reuşita in viata(42%). in vreme ce un procent de 1% nu stiu cum isi organizeaza timpul. considera . 21% doresc sa-si caute un loc de munca . imposibilitatea ajungerii la liceu –6%. note mici –5% si chiar corigenta-5%. 2. a doua familie (21%). Cea de-a doua ipoteza afirma ca programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoală.2% si lipsa prezentei la ore plictisitoare-2%. respectiv 26 % incarcat. ceva neimportant (10%). Faptul ca programul scolar este considerat rezonabil de aproape jumatate dintre elevii chestionati isi poate avea explicatia in buna organizare a timpului.4 REZULTATELE CERCETARII Absenteismul școlar este un fenomen negativ ce se înregistrează la nivelul fiecărei şcoli şi care este perceput ca atare de majoritatea elevilor (53%).risc de neintegrare sociala. ca acesta este optim-rezonabil (41%). raportandu-se la propriul lor program scolar . in timp ce profesorii afirma cu convingere ca programul scolar este incarcat si foarte incarcat. denota faptul ca acestia constientizeaza in mare parte importanta scolii in devenirea personala . investiţia de o viata(14 %). Orientarea spre cursurile liceale ale unui procent ridicat dintre elevi. prin raportare la activitatea lor in scoală. După terminarea clasei a VIII-a 73% si-au propus sa urmeze un liceu. se orienteaza spre integrarea rapida pe piata muncii pentru obtinerea unui venit . În urma anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate :Profesorii considera ca programul scolar al elevilor este foarte incarcat (50%) si incarcat(50%).Exista insa si o parte care asociază absenteismul cu libertatea –5% . in vreme ce 6% sunt nedecişi.De asemenea si procentul de 10% care considera scoala neimportanta este semnificativ. 44% bine.Pentru elevi şcoala este un loc unde invata (48%). Din pacate. respectiv a viziunii pe care o are despre aceasta. Astfel 55 % isi organizeaza timpul foarte bine.un scop calitativ : verificarea gradului de cunoaștere de către diriginți a propriei clase. in mare parte. Este foarte interesant de aflat de ce parerile elevilor legate de programul scolar sunt atat de variate. 2. obişnuinta. prioritar. Un raspuns il putem gasi analizand variantele oferite de elevi si profesori legate de principala sursa .din punctul de vedere al profesorilor . Şcoala reprezintă . un loc de munca (65%).

Astfel profesorii pretind ca principala sursa de invatare manualul (50%). profesorii. la prieteni (12%). jocul pe calculator(27%). Cunostintele nu sunt neapărat multe din punctul de vedere al posibilitatii elevilor de a le asimila. la manual pentru completarea si sistematizarea cunostintelor. 2.Astfel ca putini apelează.Cat despre bibliografie si Internet .Nu toate aceste activitati se desfasoara pe cont propriu . In lumina celor prezentate se poate afirma ca nu programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevilor fata de scoală. Elevii se axează in invatare pe caietul de notiţe (58%). in parte si din cauza ca profesorii nici nu le solicita. la magazine (2%).in urma răspunsurilor oferite de ei sunt: acasă (65%). unde alte surse ca internetul sau bibliografia . respectiv al preocupărilor actuale. ele înregistrează procente minimale de 3 %. ci mai degrabă programul şcolar neadecvat cerinţelor actuale. vizionarea de programe v (7%) sau citirea unor reviste (2%). in vreme ce restul isi petrec timpul cu prietenii (49%) .de invatare.uitând’’ sa apeleze la alte activitati complementare. in bar/cofetărie (7%). iar o parte din informaţii le reţin din clasa (lecţia profesorului). In ciuda acestui lucru continua sa lipsească de la ore. In aceste locuri. munca in agricultura(10%). decat sa se plimbe sau sa stea in localuri. Analizând datele se poate explica de ce elevii considera ca programul şcolar este relativ lejer : in primul rând invata doar strictul necesar (caietul de notiţe). scad standardele de performanta. convinşi ca programul şcolar este extrem de încărcat.familia (31%) sau colegii (11%). rezolvarea unor probleme (7%). fumatul(10%). respectiv 1%. Se remarca procentul mare de elevi (65%) care au răspuns ca pleacă acasă atunci când absentează. ci din punctul de vedere al utilitatii lor . analiza raspunsurilor profesorilor la aceleasi intrebari indica un nou loc in care elevii isi petrec orele si anume internetul –cafe din apropierea scolii (18%). pe strada (14%). Locurile cele mai frecvente in care isi petrec timpul când pleacă de la ore . cat si rezultatele şcolare in foarte mare măsura (59%) si in mare măsura (26%). discuţii cu prietenii (10%). doar 9%. lecţia profesorului(22%) si manualul (16 %).dorinta de a nu deconspira unul din locurile importante in care isi petrec timpul. Profesorii sunt si ei de acord ca invatatul si rezultatele şcolare sunt influenţate de absente. selectând din programa şcolara informaţiile considerate mai importante si . caietul de notite (25%) si lecţia susţinuta in clasa (25%). unii mai mult de 50 de ori.Nimic despre suplimentara. In al doilea rând . copiii considera ca este mai putin condamnabil faptul ca pleaca de la ore si stau acasa. Celelalte surse de invatare sunt neglijate.in baza principiului dezirabilităţii sociale. având probabil doua cauze principale: 1. principalele activitati sunt: plimbarea (27%).. Elevii sunt con știenți de faptul ca absentele le influențează atât invatatul –in foarte mare măsura (58%) si in mare măsura(15%). deşi acesta este sursa principala indicata de profesor. procent ce indica un grad de distorsionare a răspunsurilor. din păcate .

Desigur ca profesorii au putut sa aleaga variantele de mijloc din dorinta de a sublinia dezinteresul parintilor fata de activitatea copiilor.elevii se joaca pe calculator.7% -munca in agricultura-7% -dispensar-4% . Se pare ca acest joc nu se desfasoara neaparat la calculatorul personal.se poate conchide ca elevii au exagerat in afirmatii . in mare parte(27%). A treia ipoteza acestei cercetări stipulează ca profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventării cursurilor. Elevii afirma ca parintii cunosc situatia freventei lor scolare in totalitate (60%).se joaca pe net(32%) . isi ajuta parintii(25%) sau se plimba pe strada(7%). In acest timp profesorii afirma ca isi umplu timpul cu inutilitati (36%). la prieteni (9%). ceea ce duce la o serie de intrebari legate de responsabilitatea si interesul parintilor .Comparand cu raspunsurile oferite de profesori . respectiv doar unele aspecte (36%). a scopurilor si standardelor pe care si le-au stabilit in cresterea si educatia copiilor. Astfel se explica si procentul ridicat de elevi ce declara ca principala activitate este jocul pe calculator. la magazine(6%). acasa (26%). deoarece cadrele didactice arata ca parintii cunosc doar in mare parte (64%) situatia frecventei scolare a copiilor lor. Alte locuri in care profesorii spun ca isi petrec elevii timpul sunt pe strada (32%). fumeaza etc. in bar/cofetarie (9%). Cauzele principale ale absenteismului şcolar semnalate de elevi sunt: -mă plictisesc-25% -evit luarea unei note mici-18% -nu-mi place profesorul –13% -nu mă interesează materia-13% -particip la alte activitati –13% -nu inteleg ce mi se preda.

Toate acestea presupun un efort considerabil . Principala cauza este plictiseala (25%). problematizarea. reconsiderarea si readaptarea stilului didactic adoptat . nivel de vârsta. cunoaşterea celor mai noi metode . profilul profesorului (9%). Deşi profesorii menționează ca utilizează metode activ-participative ca brainstormingul.de aceea unele cadre sunt mai puţin dispuse sa se schimbe. Daca in cazul elevilor principala cauza a absentelor este plictiseala (25%). acestea se pare ca raman la rangul de intenţie.munca in gospodărie (14%). In acest scop se solicita o mai mare atenţie acordata metodelor utilizate de către profesor.C auzele absenteism ului scolar din perspectiva elevilor 7% 13% 4% 13% dezinteres pt. dezvoltare economica si sociala. opoziţiei specifice vârstei .6 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva elevilor După cum se poate observa cele mai multe cauze au legătura directa cu profilul profesorului.materie 13% profilul profesorului neintelegerea lectiei evitarea notelor mici plictiseala participarea la alte activitati 7% munca dispensar 18% 25% Figura 2. Stilul rutinier este mai greu de abandonat. plictiseala (5%). pentru profesori aceasta este lipsa de motivaţie (36%) . trebuie totuşi luate in seama si reconsiderata conduita didactica si revizuite strategiile didactice . . Alte cauze sunt acceptarea non-valorilor (27%). evitarea luării unei note mici (9%) . calitatea de dascăl presupune o continua perfecţionare . faptul ca lecţia propriu zisa nu suscita interesul elevului. Pe locul secund se afla evitarea luării unei note mici (18%). Din păcate (din fericire?!).in funcţie de clasa. Deşi unele cauze invocate pot fi manifestări ale teribilismului.

Este important de menţionat ca etnia elevilor a fost completata pe baza conceptului de heteroidentificare .toleranta . Pentru aceasta s-a întocmit un tabel de contingenţa având ca baza datele din tabele completate de diriginţii claselor referitor la etnia elevilor si la distribuţia acesteia in cadrul copiilor cu frecventa şcolara scăzuta. corectitudine.20% . colaborare.predare-invatare-evaluare”. Asta pentru ca profesorul nu este numai instructor. Relaţia profesor –elev n-ar trebui sa consiste numai in .4% Din răspunsurile elevilor. conştiinciozitate. mergând pe ideea ca felul in care este considerat cineva de către .. sa treacă toate absentele.corectitudinea .notele mari pe care le dau . ci si formatorul zilnic al elevului. Copiii asteapta din partea profesorului sa predea bine. profesorii punând insa un mai mare accent pe latura profesionala. colaborarea .apropierea faţă de ei .conştiinciozitatea -16% .28% . schimb de experienţa.sa noteze corect. profilul dezirabil al profesorului ar conţine următoarele calitati: comunicare. ci sa se pună accent pe colaborare.ca u z ele a b s en te is m u lu is co la rd in p e rsp ec tiv ap ro fes o rilo r 9 % 9 % 5 % 3 6 % lip s ad em o tiv a tie a c c e p ta re an o n -v a lo rilo r m u n c ain g o s p o d a rie e v ita re alu a r ii u n e in o tem ic i p ro filu lp ro fe s o ru lu i p lic tis e a la 1 4 % 2 7 % Figura 2. bun simt.4% .buna pregătire profesionala . sa nu strige .7 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva profesorilor Trăsăturile pe care profesorii consideră ca elevii le apreciază in mod deosebit la ei sunt: . simţul umorului. educaţie. O ultima ipoteza a lucrării de fata afirma ca rata absenteismului este direct proporţionala cu apartenenţa la etnia roma. lăsând pe un plan secund ceea ce elevii asteapta mai mult de la un profesor: comunicativitatea . Comparând răspunsurile se poate observa o suprapunere parţiala intre calitati. sa discute cu ei si pe alte teme decât cele referitoare la lecţia propriu zisa.28% . intelegere. sa-i ajute in unele probleme.

Aceste valori se înscriu in datele oferite de recesamantul din 2002 legate de pondere populaţiei cu studii gimnaziale in fiecare etnie. copiii pleacă de la ore acasă sau pur si simplu pe strada. valorile maxime se dispun pe diagonale . internetul –cafe sau chiar acasă . aceasta având un efect de discriminare si marginalizare a indivizilor respectivi. ei prefera sa plece de la şcoala in alte locuri mai plăcute lor ca strada . Din etnicii rromi 29.. De aceea.6 –Nivelul frecventei şcolare in funcţie de apartenenţa etnica (N=250) In tabel au fost trecute atât frecventele absolute .5% 20 / 47% 230(100%) 30/ 12.38%.loc unde invata’’. daca comunitatea considera pe cineva rrom/tigan. După cum se poate observa.65% . aceştia pun problema din perspectiva datoriei. am prezentat perspectiva profesorilor. Procentajul s-a calculat pe coloane pentru a arata influenta variabilei independente asupra variabilei dependente. Nivelul frecventei şcolare Ridicat Scăzut Romana Roma Total 210 /87. 2. Sintetizând cele doua perspective . unde prefera sa se joace pe calculator sau sa se plimbe in compania familiei sau a prietenilor.isi umplu timpul cu inutilitati’’ sau se joaca pe calculator. In situaţia de fata. Variabila independenta este apartenenţa etnica. Ei cred ca elevii pleacă de la şcoala din lipsa de motivaţie si din cauza ca accepta non-valorile. se ajunge la următoarele viziuni. După cum se poate observa cele doua perspective nu sunt dihotomice. unde .ceea ce ne arata ca relaţia dintre cele doua variabile este statistic semnificativa. Din cauza standardelor scăzute ale acestora .62%) si cea romana 31. cat si frecventele relative. nu neapărat cu plăcere.5% 23 /53% 53 (100%) 240 (100%) 43 (100% 283 (100%) Tabelul 2. respectiv a elevilor legate de tema abordata. din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o nota mica.comunitate determina un anumit comportament. diferenţa constând .. iar variabila dependenta este nivelul frecventei şcolare. ea va manifesta fata de el un tratament marcat adeseori de prejudecatile referitoare la rromi.in vreme ce pe locul I se afla etnia maghiara cu 39. 1.urmata de cea germana (39.60% au studii gimnaziale . Concomitent cu ipotezele cercetării.Perspectiva elevilor: Elevii vad şcoala ca un .Perspectiva profesorilor: Considerând şcoala un loc de munca .

Astfel . insa acest lucru nu minimalizează celelalte aspecte. voluntar sau nu. ce-i determina pe parinti sa-i trimită la cerşit. sunt predispuşi riscului şcolar si social (15 copiii). Nici o absenta nemotivata . cerşind bani sau mâncare. unde membrii familiei sunt mobilizaţi pentru obţinerea unor surse de subzistenta. tot atâtea sunt motivate. de exemplu . si implicit profesorii. absenteismul.Grafic .Procente mai scazute obtin observatia in fata clasei(3%) si cercetarea cauzelor(3%). Acest lucru se realizează prin neaplicarea regulamentului şcolar(scăderea notei la purtare la un anumit nr. La clasa a VIII. un număr de 77 de elevi au parinti plecaţi in străinătate. Ei sunt calatorii clandestini ai trenurilor ce leagă localitatea de celelalte sate.Florian Porcius’’. suferă din punct de vedere afectiv (44 copii) si au tendinţa evidenta spre indisciplina si violenta (21). in calitate de diriginti si profesori .∗ 1. Se poate ghici in aceasta perspectiva si un alt vinovat. In fiecare zi.cadrele chestionate au indicat ca principala masura discutiile cu parintii (41%). La nivelul localitatii Rodna . Alături de aceştia se înscriu si copiii de etnie rroma care . ajungând la distante de 50-60 km pentru a-si procura strictul necesar. Copiii cerşetori ai Rodnei sunt cunoscuţi de toţi cei din zona. Desigur ca am prezentat aceste doua viziuni prin însumarea valorilor dominante. după cum am arătat mai sus. Acest aspect este foarte des întâlnit in mediul rural.procentele se distribuie astfel : . copii de vârsta şcolara si preşcolara pot fi intalniti pe străzile Rodnei. Elevii in cauza . Orizontul şcolar al acestor copiii se limitează de cele mai multe ori la ciclul gimnazial sau in cel mai bun caz la o şcoala de arte si meserii. după afirmaţiile cadrelor didactice.5 MASURI pentru creşterea frecventei şcolare a elevilor Înainte de indicarea unor masuri care vizează înlăturarea cauzelor ce determina absenteismul şcolar este important de aratat ce s-a intreprins pana acum in acest scop la Scoala Generala .. Trebuie adăugat la cauze si faptul ca profesorii încurajează. profesorii pun accentul pe superficialitatea elevilor si lipsa acestora de motivaţie si mobilizare in asumarea sarcinilor şcolare. Daca elevii isi motivează absenta prin faptul ca şcoala . De asemenea deloc neglijabila este plecarea parintilor in străinătate.in asumarea responsabilitatii acestui comportament. pentru anul şcolar 2005-2006 . nu le trezeşte un real interes pentru studiu. de absente nemotivate) si prin omiterea trecerii absentelor sau prin motivarea ulterioara a acestora. vizite la domiciliul elevului(9%). indiferent de anotimp. au o slaba frecventa şcolara. De exemplu.a B.părintele. urmata de discutii cu elevul(16%). din totalul de 575 de absente pe semestrul I al acestui an şcolar. Aceasta are drept cauza principala sărăcia.Pe locul doi se afla scaderea notei la purtare (28%) . un procent important este cel al copiilor care absentează de la şcoala pentru a-si ajuta parintii in gospodărie .

Respectarea consecventa a regulilor. 2. Pentru a putea ajuta elevul sa frecventeze mai intens scoala.Revizuirea atitudinii profesorilor .Intensificarea comunicarii cu parintii . a tinutei si in primul rand initierea unei mai mari comunicari cu elevul. motivarea fara discernamant a absentelor si neaplicarea regulamentului incurajand elevul sa absenteze in continuare. desi scaderea notei la purtare se afla pe locul doi in topul masurilor luate de profesor .Cunoasterea si respectarea regulamentului scolar de catre profesori . pentru perspectivele lor. Acest parteneriat trebuie sa constientizeze si profesorii de responsabilitatea pe care o au in educatia copiilor si sa-i incurajezeze sa aprofundeze .In acest sens este indicata stabilirea unui parteneriat scoalafamilie . Numai un procent de 3% dintre profesori a indicat ca masura pentru prevenirea absenteismului cunoasterea cauzelor absenteismului.M a s u r i lu a teinc a z u le le v ilo rc ua b s e n t e 3 % 1 6 % 9 % 3 % 4 1 % d is c u tii c up a r in tii s c a d e r e an o t e i lap u r ta r e d is c u tii c ue le v u l o b s e rv a tieinfa tac la s e i v iz itelad o m ic iliu c e r c e ta re ac a u z e lo r 2 8 % Figura 2. sa-i ajute sa inteleaga implicatiile actelor si deciziilor lor.Ca urmare se recomanda : 1. Scoala trebuie sa convinga parintii sa se implice in viata scolara a copiilor lor. prelucrarea acestuia si elevilor. Acest lucru este un indicator al faptului ca profesorii .7-Masuri luate in cazul elevilor cu absente Analizand aceste masuri se remarca faptul ca .Aceste cauze nu pot fi determinate decat printr-o atenta observare a conduitei elevului. nu le aplica. rezultatul nu este cel scontat.Daca acest lucru se face in ideea de a ajuta elevul . Iar mai ales acestea din urma nu pot fi aflate decat printr-o comunicare sincera . 3. este foarte important ca profesorul sa cunoasca cauzele care il determina pe elev sa lipseasca de la ore. ca rezultat al apropierii profesor-elev. toti elevii chestionati au avut anul trecut media 10 la purtare. desi cunosc masurile ce ar trebui luate in astfel de cazuri (scaderea notei la purtare este prevazuta in regulamentul scolar). sa se implice in alegerile pe care acestia le fac. cunoasterea situatiei lui familiale si mai ales a problemelor care il preocupa. sa manifeste interes pentru situatia lor scolara.

datorita particularită ților de dezvoltare ale varstei sale . Trebuie conștientizat faptul ca admiterea la un nivel superior de invatamant se face in funcție de notele obținute la examenul de capacitate si de media din anii de gimnaziu. oferirea de note necorespunzatoare.. Alte masuri care ar trebui luate se refera la : 1Stilul de predare si evaluare Organizarea orei de curs intr-un mod neatractiv . organizare a studiului. 4. mai ales. notarea ritmica.Ericson.. . traversează criza . pe langa o solida pregatire de specialitate.marii copilării’’ sau criza școlarității . potrivit lui E. Utilizarea cu moderație a observației in fata clasei .Vina’’ este a ambelor parti : dirigintele care nu a încercat suficient sa cunoască si sa prezinte situația reala părintelui. iar orice mic progres înregistrat trebuie laudat si recompensat.relatiile de colaborare pe care le au cu parintii . Pentru evitarea acestor lucruri . precum si cultivarea interesului si a motivaţiei pentru învățare. se poate recurge la o astfel de metoda . Sa se ocupe de motivarea lor. ce include si prezenta la ora. daca se considera necesar. nu are capacitate de gândire critica(se afla in stadiul piagetian al operaţiilor concrete). De asemenea evaluarea inadecvata. pe de alta parte. 2Particularitățile elevilor cu probleme Profesorii trebuie sa trateze diferentiat si individualizat elevii cu probleme legate de frecventa școlara si cu risc de abandon.ar trebui instalata obiectivitatea. Comunicarea cu aceștia este esențiala. școlarul mic. adaptarea sarcinilor de invatare la ritmul lor intelectual. subiective creeaza frustrari in randul elevilor si priveaza profesorii de respectul cuvenit. Profesorului ii revine sarcina de a ajuta elevul sa-si formeze strategii eficiente de învățare. 3Particularitățile de vârsta ale copiilor Trebuie sa se tina cont de faptul ca. Faptul ca nici un profesor nu a putut afirma ca parintii cunosc in totalitate situatia frecventei școlare a copiilor este un indicator al gradului comunicării diriginte –familie.Numai după ce dirigintele s-a informat asupra cauzelor care l-au determinat pe elev sa lipsească . Evident . Astfel se sporește încrederea elevului in propriile posibilitati. respectiv părintele dezinteresat. știut fiind ca informarea părinților referitor la frecventa școlara intra in atributiile dirigintelui . De aceea cei care isi doresc note mari vor aprecia mai mult profesorii care ii supraevaluează si care ii iartă când nu s-au pregătit suficient. care nu implica activ elevul si nu leagă cunostintele predate de actualitate si de experienţa concreta a elevilor nu face decât sa îndepărteze elevul de realitatea şcolara.in acest sens sunt necesare din partea profesorului serioase cunoștințe psihopedagogice. la capacitatea de efort. profesorul trebuie sa de-a dovada de diplomatie si sa nu puna elevul intr-o situatie umilitoare. deoarece elevii trebuie sa accepte standardele de performanta promovate. a incercat sa discute cu el si cu părin ții in particular.sa fie capabili sa se autoevalueze si sa-si fixeze obiective pe care sa le poată atinge. Oricum.

Profesorii percep elevii dintr-o perspectiva specifica. Pe principiul autoidentificării.respectiv la ieșirea din acest interval aproximativ de vârsta. asumarea succesului si eșecului școlar. munca.creșterea copiilor înseamnă o constrângere continua a acestora încă din primele zile de viaţă. prezentă în primul rând. care să îmbine factorul educativ cu cel recreativ. 7Învăţământul preşcolar Se recomanda acordarea unei atenții sporite învăţământului preșcolar. procentul rromilor este extrem de scăzut. Ei trebuie responsabilizați . prin simplul fapt că. al propriilor sale capacitați. majoritatea rromilor se declara români . oficial. De aceea profesorilor nu trebuie să le fie teama ca îşi îndepărtează elevii daca renunță la o serie de concesii făcute până acum. dar si a studiului. De asemenea ar trebui sa li se sugereze diferite alternative de ocupare a timpului liber . De aceea sunt necesare o serie de masuri speciale pentru copiii rromi. Rolul de elev presupune respectarea regulilor. Cercetările referitoare la efectul Pygmalion arata ca elevii se comporta aşa cum sunt priviţi si in funcţie de expectanțele mediului. notarea ar fi şi ea după merit etc. Un rol important in gestionarea timpului liber al elevului il au activitățile extrașcolare.a importantei odihnei. elevii cunosc responsabilitățile rolului de profesor si elev.De aceea invatatorii trebuie sa acorde o mare aten ție raporturilor cu elevii. 4Particularitatile etnice După cum am subliniat in prezentarea rezultatelor. școlarul mic va pleca fie cu sentimentul sârguinței. de genul leneş .harnic. ci înscrierea in formarea fireasca a viitorului adult. fondata pe scheme reduc ționiste.mai ales inferioritate intelectuala .mici(6-11 ani). dar care nu o pot înlocui pentru ca sunt derivate ale ei. încadrați in programe cu reguli clare. s-ar comporta cu elevii in func ție de cum merită . Înainte de aceasta insa este necesar un alt demers :convingerea părinţilor ce aparțin acestei etnii să-si declare apartenenta etnică.competitivitate. Aceste constrângeri duc la formarea unor obiceiuri şi tendin țe interne care nu mai necesita constrângere. Nu este vorba aici de a forța elevul sa se supună unor reguli impuse. făcând imposibila atragerea acestor fonduri. conștienți fiind ca de natura acestor raporturi depinde viitoarea atitudine a elevului. Așa cum Durkheim arata . Teoretic. absenteismul școlar este dependent şi de apartenenta la etnia rroma. Exista o serie de proiecte ce vizează aceasta categorie (proiecte prezentate in capitolul I al lucrarii de fata) si este recomandat sa se incerce atragerea acestor proiecte si in aceasta zona. 5Timpul liber al elevului Elevii trebuie educa ți asupra modului in care sa-si gestioneze timpul . ei arătând că dacă ar fi profesori ar trece absentele întotdeauna . 6Responsabilitățile rolului de elev Elevii trebuie conștientizați asupra amplorii şi consecințelor negative ale absenteismului școlar. Statisticile arata ca . fie cu sentimentul inferiorității sale.

luarea de note proaste. Ca fenomen social absenteismul şcolar este in continua creştere . La terminarea scolii. abandonul şcolar este şi el în creştere. pe strada etc. se înregistrează fuga de la şcoala.. sunt copii care îşi petrec timpul școlar in internet cafe. înregistrând valori ridicate faţă de cerinţele unei societăţi moderne şi competitive. al tuturor celorlalte cauze ..Toţi trebuie sa colaboreze prin implicare. In funcţie de cauzele considerate ale absenteismului si abandonului şcolar.. Fără să se ia atitudine nu se pot obţine rezultate.masuri ce se conturează sub forma unor proiecte si programe. lipsa unui program stabil. prin relatiile stranse dintre locuitori si prin putinele locuri de divertisment oferite . îndepărtarea de realitatea şcolara. punând in prim plan sărăcia .culturali si sociali . oferirea de exemple pozitive.familie Localitatea. 8Relația școală – comunitate . apelând la o serie de statistici publicate. situaţii conflictuale intre elev si profesor . De aceea multe programe de dezvoltare se îndreaptă actualmente spre mediul rural.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’. marginalizarea sociala .ascunși de ochii lumii’’. este posibila supravegherea elevului si aceasta se poate face prin conlucrarea dintre familie. Ca efecte negative pe termen scurt. libertinajul. .Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate’’. aceste manifestări isi vor fi pus amprenta asupra personalitatii viitorului adult si asupra comportamentului social al acestuia. încercându-se astfel o apropiere de nivele intre rural si urban.. De asemenea trebuie luate in calcul si celelalte efecte negative . Ministerul Invatamantului si Cercetării a adoptat o serie de masuri pentru eradicarea acestora . se pot purta discuții cu proprietarii localurilor. . De aceea mulți prefera sa plece acasă unde sunt . pe termen lung: consumul de alcool si droguri.A doua şansa’’. violenta. geografici. In vederea sublinierii importantei frecventei şcolare s-au arătat principalele efecte negative ale absenteismului şcolar. CONCLUZII Iniţial am prezentat caracteristicile absenteismului si abandonului şcolar la nivel naţional. .Proiectul pentru invatamantul rural’’. Concret. Derivat al absenteismului. psihologici . Totuși. cu cat are loc la un nivel de educaţie mai jos . comunitate si școala. . fapt cauzat de o schimbare in sistemul de valori naţional. internetului si solicitarea ajutorului. promovare a valorilor. marcat de sărăcie si subfinantare.jumatate din elevii confruntați cu un eșec școlar pronunțat şi chiar cu abandon au avut greutăţi în ciclul primar in formarea deprinderilor de citit . Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului şcolar. eşecul şcolar. prin neprimirea elevilor in aceste spatii publice in timpul programului şcolar. Cele mai importante sunt : . Având in vedere tocmai acest spațiu restrâns al localității..scris. Un prim efect este abandonul şcolar care . direct sau indirect . limitează variantele copiilor de evadare din spațiul școlar. Trebuie subliniat ca aceste doua fenomene se manifesta preponderent in mediul rural.Şanse egale’’.ca determinant . cât şi in acceptarea unui program școlar organizat..Acestei cauze i se alătura o serie de determinanţi etnici. .cu atât scade şansele individului de a ocupa un post si de a se integra in societate.

aşezat sub semnul inadecvării: începând cu metodele didactice utilizate. Aceste cauze au fost determinate prin analiza răspunsurilor la doua chestionare aplicate. cu acţiuni concrete. modalităţi de realizare a unor lecţii. -stabilirea unui parteneriat şcoală-familie. Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri: -acordarea unei atenţii mai mari învăţământului preşcolar.să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. probleme pe care le întâmpina cu diferiţi profesori . Principalele cauze determinate se refera la componenta etnica (romii reprezintă o parte importanta în populaţia şcolară din unele şcoli ale judeţului). la profilul profesorului (nivelul de pregătire a acestora si conduita profesionala si sociala).atragerea unor programe ce vizează populaţia de etnie rroma. respectiv a dezorientării generale a societăţii noastre actuale. Necesitatea acestei cercetări se impune luând in calcul evoluţia ascendenta a absenteismului şcolar in ultimii ani.In ancheta sociologică am căutat sa prezint fenomenul absenteismului şcolar aşa cum este văzut de către elevii si profesorii din judeţ şi reliefând cauzele absenteismului specifice acestei zone. Ca o consecinţă a acestor inadecvări se naşte absenteismul şcolar românesc . până la planul de învăţământ şi programa şcolară . .. Fiecare şcoală are realitatea ei care. Aşa stând lucrurile nu ne rămâne decât sa adoptam poziţia propusă de M.organizarea unor activități extraşcolare menite sa atragă copilul spre activitatea scolii si pentru ca acesta instituite să-şi recâștige respectul meritat Aspectele menţionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeţean au la rândul lor alţi determinanţi‚ care ţin de sfera mai larga a societăţii. Analiza reprezentărilor profesorilor si elevilor arata ca ambele parţi nu sunt suficient de conştiente de repercusiunilor unor acţiuni si ca sunt prinşi in starea anomica dominanta. care înregistrează un procent de 25% din totalul părin ților copiilor. imposibil de stopat în contextul perpetuării unor criterii de selecţie ce nu se bazează pe competenţe şi valoare. cat si prin studierea documentelor şcolare si a datelor generale despre elevii scolii. Nimic nu ne permite sa ştim cum va fi lumea lor. oferă o imagine de ansamblu a învăţământului actual. Montessori şi . subsumata celorlalte. -eficientizarea comunicării profesor –elev prin instituirea unor teme la dirigenţie cu tematici ca: expectan țele elevilor legate de conduita profesorilor. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari. ca si rata îngrijorătoare a abandonului şcolar. relaţia elev-profesor şi la fenomenul migraţiei. . mijloacele de învăţământ avute la dispoziţie. centre de interes ale elevilor etc. Atunci să-i învăţăm să se adapteze…’ .

Editura Antet. 2001 2. 1999 7. Iaşi.Pedagogie.Giddens.1995 Polirom.Marginean. 2002 9.Proiectarea cercetării sociologice. Editura Bucuresti. Bucureşti.Durkheim. România in context european. Editura Alternative. Horst. Cluj-Napoca. Anthony –Sociologie . E .Zamfir C. Editura Ardealul. Adriana-Consiliere educationala. 2001 3.Bucureşti . 2002 5. Editura Institutul European. . Anne Gotman.Editura Economica. 1999 10.Siebert.Editura BicAll . Constantin. Polirom.Chelcea .Regulile metodei sociologice.Pedagogie constructivista.Sociologie. 2002 4.Traian . Iaşi.(coord) . 1996 8.2001 6. Editura Mesagerul. Alain Blanchet.Rotariu. ediţia a II-a. Iaşi. Jean-Claude Kaufmann-Ancheta si metodele ei.Francois de Singly. Editura Polirom. Ilut Petru (coord) . Septimiu -Metodologia cercetarii sociologice. Ion. &Zamfir E.BIBLIOGRAFIE : 1.Politici sociale. Cluj-Napoca.Cucos.Baban.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful