P. 1
38668952-ABSENTEISM-cercetare

38668952-ABSENTEISM-cercetare

|Views: 24|Likes:
Published by Daniela Burca

More info:

Published by: Daniela Burca on May 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/29/2014

pdf

text

original

Sections

  • 1.1 EGALITATEA SANSELOR
  • 1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA
  • 1.3PROGRAME SI PROIECTE PENTRU PREVENIREA ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR
  • 1.4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante
  • 2.1EVOLUTIA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR IN JUDEŢ
  • 2.3 INSTRUMENTUL DE LUCRU
  • 2.4 REZULTATELE CERCETARII
  • 4Particularitatile etnice

REPREZENTĂRI ALE ABSENTEISMULUI ŞCOLAR

Cercetare Octombrie 2008

INTRODUCERE Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ţine numai de sfera

învăţământului, ci afectează atât elevul, cât şi familia şi comunitatea. Elevii care absentează la şcoala se confrunta cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează in mod regulat şcoala. In primul rând ei vor fi primele victime ale abandonului şcolar si ca o consecinţa a acestuia ,vor avea probleme in găsirea unui loc de munca sau in integrarea sociala. Cauzele absenteismului sunt numeroase , de la evitarea obţinerii unor note proaste pana la sărăcia crunta care ingradeste . Importanta este insa cunoaşterea acestor cauze, descoperirea lor in situaţii concrete si căutarea de modalitati eficiente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului. Lucrarea de fata isi propune sa ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului absenteismului , raportându-l la starea actuala a societatii romaneşti. Prima parte a lucrării prezintă o serie de cauze generale ce determina absenteismul şcolar, cu accent pe sărăcie , in relaţie directa cu absenteismul dar si cu ceilalţi factori determinanţi ai acestuia . De asemenea sunt descrise cele mai importante programe si parteneriate iniţiate de către Ministerul Educaţiei si Cercetării , in scopul combaterii acestui flagel; rezultatele obţinute in cadrul acestora, cat si efectele negative ce deriva din nefrecventarea cursurilor. Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realitatii sociale din România .Trebuie precizat ca efectele negative prezentate nu sunt neapărat dependente de absenteismul şcolar, dar acesta poate contribui in multe cazuri la amplificarea lor. In cea de-a doua parte este prezentata o ancheta sociologica realizată la nivelul jud. BistriţaNăsăud. Ancheta are ca scop identificarea cauzelor declanşatoare ale absenteismului, având ca suport pe de o parte reprezentările elevilor si a profesorilor, legate de fenomenul absenteismului şcolar, iar pe de alta parte documentele şcolare (cataloagele ). Iniţial, prin analiza documentelor şcolare , s-a putut sesiza cursul ascendent al absenteismului , pornind de la numărul de absente anual înregistrat in cataloagele şcolare. Amplificarea fenomenului absenteismului şcolar constituie una din motivaţiile de baza pentru efectuarea unei analize mai aprofundate a acestuia. Ca punct de plecare in ancheta s-au formulat patru ipoteze , ce au fost testate prin intermediul chestionarelor . CAPITOLUL I 1.1 EGALITATEA SANSELOR Egalitatea sanselor este un ideal catre care aspira invatamantul romanesc si nu numai . Si asta pentru ca nu se poate lua mostenirea genetica, materiala, sociala a fiecaruia si aduce la un numitor comun. Dar parca in Romania discriminarea materiala a ajuns la extrem. Daca de la anumite trepte in sus scoala le este unora inaccesibila, pentru altii constituie un lux facil, abordat de pe pozitiile tuturor posibilitatilor. Reactiile in fata situatiei actuale a invatamantului sunt diferite , in functie de posibilitati. Familiile

prospere apeleaza, ca mod de suplinire a invatamantului deficitar, la formele paralele ale pregatirii particulare, care cer investitii substantiale. O solutie aplicata de o parte a elitei financiare este educatia in strainatate la scoli de prestigiu, cu taxe mari si perspective superioare in marea provocare a formarii. Pentru ceilalti insa nu ramane decat acceptarea situatiei, intr-o complicitate neputincioasa. Evident , fenomenul se extinde si la nivel universitar. In timp ce unii urmeaza institutii autohtone, unele inapte a se adapta in spirit si calitate reperelor contemporane, altii frecventeza universitati americane sau europene, de faima carora isi leaga pragmatic viitorul.. Este potrivita in acest context oferirea unei definiţii a clasei sociale. Astfel, majoritatea sociologilor intrebuinteaza termenul pentru a desemna deosebirile socio-economice dintre grupurile de indivizi, in care se creează diferenţieri in privinţa prosperitatii materiale si a puterii. Mai multi autori (Bourdieu, Berger, Luckman) considera diferentele de clasa sociala ca fiind importante pentru existenta si menţinerea diferentelor dintre rezultatele şcolare ale tinerilor apartinand unor clase sociale diferite. Conform acestor teorii , apartenenţa la clasa influenteaza deciziile tinerilor si ale familiilor in punctele de bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite niveluri sau abandonarea studiilor după examene, testări sau alte modalitati de selectare),influenteaza opţiunile educaţionale , probabilitatea succesului in cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse si creează diferente in utilizarea resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai larga. Apartenenţa la clase sociale diferite conduce la următoarele presupuneri: 1Inegalitatea şanselor-copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (carti , bunuri si alimentaţie , petrecerea timpului liber, oportunitati de invatare suplimentara); 2Inegalitatea tratamentului social- se includ aici inegalitati care apar intre mediile de rezidenta si inegalitatea tratamentului in cadrul instituţiei şcolare si al claselor de studiu; 3Inegalitatea aspiraţiilor si asteptarilor - păstrarea statutului social sau realizarea mobilitatii sociale expectate comporta diferente pentru subiecţi din clase diferite. Conform unui studiu publicat in revista ,,Sociologie Romaneasca’’, deşi mobilitatea intergenerationala este predominant ascendenta, aceasta s-a realizat cu precădere intre categorii vecine si îndeosebi la niveluri inferioare ale scalei ierarhice. Exista discrepante majore intre medii rezidenţiale ( rural-urban), precum si persistenta inegalitatii de şanse in educaţie. In acest scop prezint declinul unor indicatori de analiza relevanţi pentru caracterizarea resurselor umane din România : amplificarea ratei de abandon şcolar care a atins cota de 23%; diminuarea capacitatii de promovare sociala prin educaţie-doar 5% din studenţi provin din unitati şcolare din mediul rural; participarea scăzuta a populaţiei la programele de invatare permanenta-doar 1,8%. Pentru ameliorarea acestor indicatori este necesara identificarea nevoilor de educaţie ale copiilor, deoarece şcoala trebuie sa se adapteze nevoilor copiilor de a invata. In funcţie de aceste nevoi se

va elabora un curriculum flexibil, cu obiective, continuturi, strategii abordate si mijloace de evaluare specifice. In realizarea acestui curriculum este imperativ sa se tina cont de principiile educaţiei copiilor , stabilite de UNESCO: 1.Principiul drepturilor egale-Toti copiii au drepturi egale. 2.Principiul egalizării şanselor - Sa dai şanse egale copiilor. 3.Principiul intervenţiei timpurii-Cerinta nu trebuie transformata in problema. 4.Principiul serviciilor individualizate si personalizate-In momentul in care exista cerinţe speciale sistemul trebuie sa fie pregătit. 5.Principiul parteneriatului-Trebuie sa lucrezi in parteneriat educaţional-o singura unitate de decizie si acţiune se poate face numai intre parteneri, intre instituţii, iar beneficiarii sunt parintii, profesorii si elevii . Nu trebuie confundata in acest sens egalitatea şanselor cu sintagma ,,educaţie pentru toti’’. C.Cucos arata ca prin aceasta sintagma se ocultează realitatea ca nu toate persoanele sunt capabile sa asimileze funcţiile educogene global si in acelaşi timp, fiind la fel de periculoasa in semnificaţii ca si apelul contrar :,,educaţie numai pentru unii’’. Astfel se arata ca educaţia nu poate fi pentru toţi, deoarece nu toţi pot suporta acelaşi tratament .E nevoie de o educaţie mobila, diferenţiata, in funcţie de posibilitatile diferitelor segmente de populaţie. ,,Societatea este obligata sa asigure cadrul de formare a tuturor după puterile fiecăruia. Pentru unii va da mai mult, pentru unii mai puţin. Dar ,întotdeauna, pornind de la ceea ce, in materie de educaţie, indivizii pot primi…’’(C.Cucos) 1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA

Rata abandonului şcolar a crescut de doua ori si jumatate intre anii 2001-2004 la nivelul primar si gimnazial.Astfel, Romania ajunge pe primul loc in Europa in aceasta privinta,cu un procent de 23,6%,ceea ce inseamna foarte mult, cam un sfert din populatia scolara.Unul din 5 elevi paraseste scoala, in principal din cauza saraciei familiei.Cum educatia precara este cauza si efect al sărăciei, acesti copii au toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor. De asemenea , se mai semnaleaza ca anul 2004 a atins un record de 259.853 de someri tineri , cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani ,cifra ce echivaleaza cu numarul de locuitori ai orasului Cluj de exemplu..Abandonul scolar in anul 2003-2004,pe niveluri de educatie, reprezinta 1,2%-inv primar, 1,7%inv gimnazial, si 8,5% -profesional. Procentul de 23,6% reprezinta rata de intrerupere prematura a studiilor elevilor /tinerilor din inv preuniversitar si universitar, include deci elevii care nu isi continua studiile la nivel preuniversitar si universitar.10% reprezinta decesul, migratia si abandonul. Conform raportului Comisiei Europene, 2004 , rata iesirilor din sistem la nivelul tarilor membre este de 20%.Un nivel mai ridicat se înregistrează in toate tarile din Europa de est si centrala.

in cazul familiilor cu stare precara. lipsa de interes pentru procesele educaţionale si lipsa lor efectiva de interes de a se îndepărta de starea de sărăcie . 1.3.1 Saracia –determinant al traseului individual Saracia este cea care controlează . Aceasta perspectiva apreciază ca săracii ar fi caracterizaţi de multe valori pozitive si modele comportamentale similare clasei medii. iar rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial este in scădere. tara noastră continua sa se situeze pe un loc inferior . consider necesara o incursiune in interiorul perspectivelor si teoriilor ce au vizat sărăcia de-a lungul timpului. educaţionala. cauzele care duc la sărăcie sunt de natura patologica (indolenta si nepăsare.3 CAUZELE ABSENTEISMULUI SCOLAR Cauzele absenteismului scolar sunt diverse. In mediul rural. accesul copiilor la şcoală . 1.2. si nu o criza a instituţiilor sociale.Din punct de vedere al acestei teorii.Abandonul ca solutie ultima nu poate fi eradicat in acest context. Complementara este perspectiva economica. culturala. geografica etc. datorita greşelilor personale si comportamentului lor deviant orientat spre gratificaţii uşoare si imediate: alcoolism. Referitor la cauzalitatea sărăciei au fost emise mai multe teorii diferite. ce considera ca sărăcia provine din sistemul de organizare economica bazat pe .saracia este o parte necesara a sistemului social .Desi durata medie de frecventare a invatamantului a crescut . cauze genetice-status social dependent de inteligenta.săracii fiind consideraţi victime si nu vinovaţi. dar situaţia lor de viata ii obliga sa dezvolte anumite trăsături subculturale mecanismul pieţei libere. explicaţiile variind intre individ si sistemul social ca vinovaţi pentru aceasta stare de fapt. cauze psihologice –neadaptare datorita personalitatii) si presupun blamarea victimei. Dupa anii obligatorii. evolutia in termenii scolasticii devine facultativa.cauzele sărăciei sunt găsite in societate . ele putand fi de natura sociala. resemnare. Pragul sărăciei pentru a putea supravieţui. aproape jumătate din elevii in vârsta de 14 ani nu deţin diploma de capacitate sau nu promovează testarea naţionala. etnica. a) Explicaţia individual-psihologica a cauzalitatii sărăciei arata ca vinovaţi de starea de sărăcie sunt insisi săracii. Importante sunt doua abordări ale acestei teorii:1. fatalism. c)Perspectiva functionalista de abordare a sărăciei . Ratiunile imediate ale existentei impun orientari practice de interes imediat. Avand in vedere amploarea acestui fenomen in multe zone ale lumii si influenta lui directa sau indirecta asupra celorlalte cauze ale absenteismului ce vor fi prezentate mai jos.Cauzele sărăciei sunt identificate in disfuncţiile instituţionale ale societatii.Explicaţia politica a sărăciei .sfera si natura sărăciei depinde de schimbările sociale rapide înregistrate in secolul XX. Intre toate aceste cauze exista o serie de interconditionari . b)Explicaţia economica si sociala a cauzalitatii sărăciei.ajungand la 15/16 ani .

Percepţia si autodefinirea ca sărac le consolidează existenta in sărăcie . Acest concept a fost lansat de Oscar Lewis(1966). Desigur ca unii adulţi încearcă . o cultura proprie. imorali. si care sa fie administrate in mod raţional si nu orientate spre gratificaţii imediate g) Explicaţia culturala a sărăciei –se considera ca săracii isi creează o lume a lor .1973).ar constitui un factor de motivaţie pentru munca. Orientarea programelor de combatere a sărăciei ar trebui sa se facă prin încurajarea investiţilor in aceste zone .dar si prin încercarea de a schimba patternurile comportamentale. cu norme si valori diferite . ce determina . exista si o serie de funcţii pozitive ale acesteia (Herbert Gans. Fara încurajare si auto încredere este mai probabil pentru un copil provenit dintr-o familie săraca sa aibă rezultate slabe si sa abandoneze şcoala.implicit. fara dorinţa de a se schimba si de a avea succes.duce la constituirea unei imagini negative de sine. in special din munca . Soluţia pentru aceste situaţii ar fi eliminarea autodefinirii negative si o încurajare a redefinirii pozitive a situaţiei si posibilitatilor. In acest sens se susţine mobilizarea politica. Definirea mediului lor social si de viata din perspectiva lipsurilor .au la baza concepţia marxista a conflictelor de clasa. sa pună accent pe educaţie .Pentru cei săraci. atunci aceşti indivizi vor accepta definiţiile ca atare si acest lucru se întâmpla in special când sursele de socializare (familie. pentru ei exista puţine modele pozitive la care sa se raporteze. dar aceasta teorie a etichetării vrea sa sugereze un proces îndelungat si continuu de identificare a lor in raport cu condiţiile inadecvate de viata si cu imaginea lor sociala reflectata in percepţia celorlalte segmente sociale. pentru copiii lor. mass media) aplica continuu astfel de etichete.Astfel se obţine imbunatatirea imaginii de sine . arătând ca aceasta cultura presupune o internalizare a unui anumit tip de comportament. Adepţii acestei perspective arata ca pe lângă o serie de disfuncţii ale sărăciei. d)Teorii privind inegalitatile si conflictele sociale(marxism). şcoala. abuz de alcool si droguri. apatici. explicaţia politica arata ca sărăcia este un rezultat al logicii politicii desfasurate in diferite perioade de timp. Daca săracii sunt definiţi ca lenesi. la acceptarea fatalista a situaţiei de sărac si evadarea din realitate prin comportamente deviante sau subterfugii compensatoare (alcoolism. droguri). organizarea si restaurarea puterii care sa conducă la reducerea inegalitatilor si . f)Teoria etichetări sociale a săracilor. incompetenţi. absenteism şcolar. specifice. Numărul alegerilor pozitive este restrâns si astfel apare o reproducere a modelelor din jurul lor.prin etichetarea săracilor. principalul punct de referinţa îl constituie vecinii. Complementara.concomitent cu creşterea si asigurarea unor şanse mai mari de obţinere a unor venituri. societatea contribuie la perpetuarea sărăciei. la egalitate socio-economica. e)Perspectiva interactionista a sărăciei se concentrează asupra modului in care oamenii percep si definesc elementele care le influenteaza vieţile. Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de şomaj. aflaţi in majoritatea cazurilor in aceeaşi situaţie.

comportament şcolar neadecvat :întârzierea la ore. rănire.Lewis considera ca :1. Astfel.Orice copil din acest procent de 3% poate reprezenta un caz de absenteism si chiar abandon scolar din cauza violentei in scoli . ~un puternic sentiment al dependentei si inferioritatii si lipsa unei personalitati sociale.opunerea unei rezistente crescute la alte modele culturale.saracii isi creează propria lume. tachinare.Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este estimata de specialisti la 2. schimbarea situaţiei determina schimbarea personalitatii . cum ar fi poreclire. ironizare. apar seturi de credinţe si norme de comportament care includ atitudini de apatie. pana in urma cu 15 –20 de ani redus ca proportii. se arata ca in 75% din scolile din tara noastra se inregistreaza acest fenomen. Fenomenul violentei in scoli. discreditarea scolii .. 1.Este semnificativ faptul ca peste o treime dintre elevi percep spatiul scolar ca pe un mediu lipsit de securitate. tendinţe de gratificaţii imediate. cat si intre elevi si profesori. fumatul in scoală si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar in vigoare’’. 2violenta in scoli si in familie Violenta şcolara este definita ca . orice forma de manifestare a unor comportamente precum :exprimarea inadecvata sau jignitoare. 2. ~resemnare si fatalism. parasirea clasei in timpul orei. Copiii resimt mai acut decat profesorii sau parintii fenomenul de violenta. 32% din ei declarand ca au asistat la astfel de evenimente in cadrul institutiilor de invatamant. ci prin situaţia efectiva de viata. ei sim țindu-se amenințata de colegi. profesori si alte persoane din proximitatea scolii. Actele de violenta au loc atat in relatia elev-elev. iar cea a tinerelor victime este de 3%. din care refuza de cele mai multe ori sa evadeze.experienta sexuala precoce si viata de familie instabila. Fara indoiala ca acest fenomen nu este o inventie a contemporaneității. imitare . Criticii modelului cultural al sărăciei arata ca comportamentul săracilor nu este explicabil prin patternurile considerate de cultura sărăciei.5%.membrii claselor de jos au o inclinatie spre subcultura care tinde sa se permanentizeze. La nivel internațional lucrarile de specialitate sintetizeaza cateva tendinte asupra formelor de manifestare a violentei in scoala contemporana. lovire. membri ai unor familii restrânse.dintre care amintim : trecerea de la . O. comportament care intra sub incidenţa legii.ameninţare.2 Alte cauze ale absenteismului: 1mărimea familiilor din care provin copiii Cei care nu frecventează şcoala si provin din familii numeroase sunt de doua ori mai mulţi decât cei cu aceeaşi situaţie şcolara. Intr-un studiu efectuat de specialisti ai Institutului de Stiinte ale Educatiei si Institutul de Criminologie. împingere. orientărilor si comportamentelor.3. Analizând modul de viata al săracilor a constatat ca in comunitatile sărace exista: ~un puternic sentiment al marginalizării si al neajutorarii. bruscare. ridica mari probleme in aproape toate unitățile de invatamant.

care au avut drept scop sensibilizarea opiniei publice si in mod deosebit a factorilor de decizie asupra acestui ingrijorator fenomen social. legitimata si încurajata . de statut social sau de gen. Solidaritatii Sociale si Familiei. cu deficiente de autocontrol. la forme mai subtile. mascate sub forma unei violente de tip simbolic.Cercetatoarea M.violenta fizica .organizat de UNICEF pentru Romania. situata la nivelul valorilor promovate. Balica propune astfel adoptarea unor masuri care sa permită reglarea tensiunilor si conflictelor interne. cu toleranta redusa la frustrare si cu potential agresiv ridicat. Studiile experimentale confirma faptul ca procesele cognitive sunt afectate de vizionarea de filme si programe tv . Trebuie cunoscut faptul ca Romania este prima tara din Europa de sud-est in care s-a realizat acest important studiu sub egida UNICEF pentru Romania. proliferarea violentelor in scoală care au ca fundament diferențe etnice. mai puţin vizibile si de multe ori neconstientizate la nivelul actorilor. mai subtile. care intra sub incidenţa legii ca urmare a escaladării violentei societale . domnul Pierre Paupard a apreciat ca situatia din tara noastra nu este diferita de cea a altor tari din Europa. S-a organizat un flagrant in urma căruia agresorul a fost prins.. un elev de clasa a VIII-a a fost nevoit sa plătească taxa de protecţie timp de un an. In ultima vreme . Ei isi aleg victimele dintre colegii fragili. De exemplu. Reprezentantul european.. multiplicarea formelor de violenta asupra profesorilor. Rezultatele acestei prime cercetari au fost prezentate in cadrul Seminarului National . Referitor la violenta ca motiv al absenteismului. Organizatia . uneori.directa. religioase. Astfel de cazuri se întâmpla in majoritatea şcolilor. dar se impun masuri organizate in vederea stoparii acestui fenomen. Principalii factori şcolari generatori de violenta relevaţi in urma acestui studiu sunt: 1Dificultatile de comunicare elevi-profesori 2Subiectivitatea in evaluare 3Stilul didactic adoptat 4Programele şcolare prea încărcate si programul şcolar supra aglomerat Ancheta a arătat ca mediul şcolar reprezintă o sursa importanta de alimentare a comportamentelor violente ale elevilor. nesiguri in relatiile cu ceilalti. unui adolescent de 16 ani. la Scoala Generala Nr.cu motivatie redusa pentru studiu.2 din Sighetul Marmatiei . creşterea numărului fenomenelor de violenta grava in scoală. aceştia au cerut sprijinul oamenilor legii. trebuie aratat ca cei mai multi autori ai conduitelor violente sunt baietii cu rezultate scolare mediocre sau slabe. sub ameninţarea cu bătaia . la nivelul intregii tari au fost organizate o serie de seminarii si mese rotunde sub egida Consiliului Europei . mai ales din mediul urban. vizibila.Violenta impotriva copiilor’’.Salvati copiii’’ si Ministerul Muncii . la nivelul tipurilor de relaţii din spaţiul scolii si a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente. Când băiatul a mărturisit totul parintilor. delicvenţii preluând scenariile gata realizate din filmele americane sau chiar de la emisiunile zilnice de ştiri.

iar distribuţia la nivelul parintilor se prezintă astfel: 55. are mari şanse sa transpună ceea ce se întâmpla pe ecran in plan real.2004. frecventa plecării acestora fiind mai ridicata in mediul rural(14.la liceul Jean Monet .31 din Brasov a fost vandalizata de tâlhari pentru a zecea oara in ultimii ani. comunitatii. gândirea si memoria indivizilor este orientata. ca rezultat al vizionarii sistematice a unor episoade violente .87% din totalul elevilor inscrisi in inv.31% au parinti emigraţi in străinătate.Încărcate cu informaţii si scene pe tema violentei. la nivelul judeţului B-N.97% mame.21% sunt taţi. cel puţin la nivelul propus de mass media. prelucrarea finala si analiza rezultatelor in cadrul CJAP. insusindu-se in acelaşi timp mijloace de agresiune pe care oamenii sunt tentaţi sa le aplice. 27. dar se insista asupra actelor de cruzime. aceştia reprezentând 83. tot mai vizibile la nivelul scolii. Persoanele in grija cărora au fost incredintati elevii sunt: in cazul plecării doar unuia . De asemenea. Din totalul elevilor studiaţi. Acesta s-a realizat in trei etape: anchetarea pe baza de chestionar a dirigintilor/invatatorilor cu privire la elevii cu parinti plecaţi la munca in străinătate(1805 cadre didactice). la 15 sept. fapt explicabil atât prin sprijinul familiei extinse in îngrijirea copiilor(cu 380 mai mulţi copii sunt ingrijiti de bunici in mediul rural). CJAP B-N. conştient sau nu. fenomenul migraţiei forţei de munca determina o serie de consecinţe negative asupra copiilor. 16.Studiul a fost realizat de sociologul Dora Elisabeta Baba. Gradinita nr.Au fost cuprinşi in studiu 39737 elevi. Cazuri concrete ale violentei in scoală sunt prezentate pe toate programele Tv: o fata de 17 ani a fost înjunghiata in biroul directoarei de iubitul ei. copiii vin la scoală cu toate defectele familiei. Aceste acţiuni violente. 5289 .Scoala este societatea in miniatura. in cadrul claselor I-XII. s-a realizat in decembrie 2004/ianuarie 2005 un studiu cu sprijinul ISJ BistritaNasaud.86% din cazuri sunt reprezentate de ambii parinti. rănind grav un grup de eleve.un individ a aruncat o grenada in curtea scolii. publicul obişnuit cu astfel de scene violente. inclusiv SAM. cat si de lipsa surselor de venit de la tara. strazii.hotii furând alimentele copiilor si distrugând tot ce le-a ieşit in cale. înspre violenta. denota faptul ca şcoala reflecta societatea. Pentru evidenţierea impactului emigrării parintilor asupra copiilor si implementarea unor strategii de diminuare a efectelor negative semnalate in rândul elevilor si implicarea partenerilor educaţionali in intervenţia asupra copiilor aflaţi in aceasta situaţie de risc. doua tinere de la un liceu din Constanta s-au bătut in văzul colegilor care le-au încurajat ca la un meci de K1. respectiv 13.Astfel ca. intamplari identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvenţe actionale identice sau asemănătoare in viata reala.saturate de agresivitate. de zi .54%) fata de mediul urban(12. rar întâlnite cu ani in urma. Un alt aspect vizat este cel al desensibilizării emoţionale. in care se arata nu doar faptul ca oamenii suferă sau mor. a detaliilor fiziologice . In mediul rural se întâlnesc cu 358 mai multe cazuri de plecarea ambilor parinti. centralizarea primara a datelor de către consilierii educativi ai şcolilor(110). 1migraţia populaţiei Prezent tot mai acut.17%).

matusile. supravegherea anturajului. prietenilor in sprijinirea si comunicarea cu aceşti elevi. angajarea unui specialist in consiliere psihologica in fiecare scoală . Considerând drept factori responsabili in ameliorarea efectelor negative asupra elevilor şcoala. devenind factor cauzal pe doua direcţii: urmarea efectiva a parintilor in străinătate de către copii (312 cazuri) si inocularea ideii de inutilitate a muncii şcolare fata de munca peste graniţa in realizarea individului din punct de vedere material. politia. xenofobie.lipsa ambilor parinti este suplinita de bunici in proporţie de 24. iar persoanele cunoscute din afara relaţiilor de rudenie isi oferă sprijinul in proporţie de 3. problemele emoţionale. CJAP. nu reprezinta altceva decat o forma de discriminare. consilierea cadrelor didactice . colegilor. iritabilitate.urile. stres (7. in societatile .22%). cel mai adesea.07%). teme corespunzătoare problemelor la dirigenţie. consilierea elevilor in cauza de către specialişti. consiliul elevilor.63%). 2cauze de natura etnica : Prezenta oamenilor . responsabilitatea creşterii si educării copilului revine celuilalt părinte(32.29% din cazurile de îngrijire temporara. Efectele negative semnalate de către cadrele didactice cu privire la aceasta categorie sunt: scăderea performantelor şcolare(15. consilierea familiei de către specialişti. asocierea elevilor in cauza. furie. monitorizarea continua a rezultatelor şcolare si comportamentului acestor elevicomunicarea rezultatelor persoanelor care ii îngrijesc. statul. familia.92%). biserica si autoritatile locale. servirea mesei de prânz la cantina.Aceste stereotipii . consum de droguri(0. sprijin afectiv si moral din partea cadrelor didactice. implicarea parintilor in viata scolii si conştientizarea acestora despre factori de risc asupra copiilor. vecinii.72% din cazuri.in cele din urma. colaborarea cu politia de proximitate. antrenarea acestor elevi in activitati şcolare si extraşcolare. meditaţii/sprijin in efectuarea temelor.39%).98%). ong.O alta manifestare a rezistentei umane fata de diversitate o reprezinta prejudecatile si stereotipiile. biserica.55%in mediul rural). tulburări de comportament (3. probleme emoţionale -tristeţe. tratarea diferenţiata/individuala. comunitatea. ceeea ce .Câteva dintre aceste efecte negative duc la creşterea ratei absenteismului si abandonului şcolar (consumul de droguri. in cadrul studiului menţionat se propun următoarele soluţii: întărirea comunicării scoală -familie.82% in mediul urban si 31. antisemitism) sau pozitiva (ceea ce gândim despre noi insine : arianism) generează consecinţe comportamentale care .diferiti’’ conduce .25%. autoritatile locale. anxietate(11. la dezinteres si indiferenta . infracţionalitatea). crearea unor grupuri de dialog. specialiştii. unchii însumează 7.60%). grupuri de suport. rudele. Acest fenomen determina abandonul şcolar.dintre parinti. absenteism-manifestat in principal la nivelul liceului (9.82%). negativism.fie ele in forma lor negativa(ceea ce gandim despre ceilalti : intoleranta. implicarea elevilor. prietenii. probleme de comunicare(6. consilierea/comunicarea eficienta cu elevii de către diriginţi. implicarea vecinilor in supravegherea si informarea scolii. rasism.. infracţionalitate(0.

mai trebuie mentionat faptul ca etnicii romi sunt deosebit de superstitiosi. Instituţiile de invatamant trebuie sa determine daca vreuna din formele variate de discriminare este prezenta in interiorul ei si daca este asa . daca in anumite circumstante profesorul pune mana pe umarul unui elev. Mai mult de jumătate dintre rromii intervievaţi de PNUD considera ca doar comerţul si muzica le pot aduce un venit. la proiecte de integrare. De aceea pedagogii trebuie in primul rând sa conştientizeze propriile prejudecati si sa analizeze concepţiile care stau la baza sistemului educaţional. Peste 50% din familiile rrome suferă de foame cel puţin 1-2 zile pe an. sunt de asemenea şomeri. iar in cazul copiilor si tinerilor rezultate şcolare slabe.saracia este plaga ce loveste in primul rand etnia roma. formele pe care le ia . in 2003. De exemplu. rromii sunt cei mai săraci din zona evaluata. in mintea lui este un semn ca ii va muri cineva din familie. infracţionalitate si de integrare. realizat de PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). dobândesc un grad sporit de periculozitate.Romii in Europa Centrala si de Est’’.multiculturale. iar 15% suferă permanent de foame.divortati. Conform raportului . sa conştientizeze modul in care el este organizat. In aceste condiţii.. populaţia rroma se dovedeşte reticenta la educaţie .valorile pe care si le asuma etc . ONG-uri care lupta împotriva discriminării etc. inadaptare funcţionala. mai ales ca copiii sunt implicati in atragerea de venituri pentru familie. si nu educaţia instituţionalizata. Cotele ridicate de sărăcie si şomaj duc inevitabil la dependenta de protecţia sociala. manifestări antisociale. Toate acestea pot avea consecinţe sociale reale . ambele constituind o realitate sociala: una e cea construita in jurul siluetelor palatelor tiganesti .Pe de alta parte.absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi au cauze diferite : pe de o parte bogatia. atitudini si abilitaţi necesare pentru combaterea inechitatilor sub toate formele lor. 20% suferă de foame 1-2 zile pe luna. O minoritate importanta in Romania este cea rroma.iar din punct de vedere cultural . un grup social marginal. sa achiziţioneze si sa dezvolte cunostinte .1%. Din punct de vedere economico-social . comunitatea rroma este cea mai defavorizata din România . iar cealalta o constituie ruinele bordeielor. Rata sărăciei severe la rromi este de 75.sa ia masuri adecvate pentru eliminarea lor. de exemplu. Nivelul şomajului este dezastruos: 46% dintre rromi sunt şomeri. De asemenea. la varsta maritisului(12 ani). De la stiinta de carte si mortalitatea infantila la nutriţia de baza. Acesta este un motiv suficient pentru a nu mai . ca institutii educationale ele trebuie sa ia in considerare ce anume sa facă pentru a-i ajuta pe şcolari sa-si dezvolte identitati no-discriminatorii. Alaturi de aceste doua aspecte. facand imposibila frecventa scolara. cu probleme de igiena elementara. iar 85% dintre tinerii rromi cu studii medii.cum ar fi distribuţia inechitabila a bunurilor . De aceea . parasesc definitiv bancile scolii. deoarece fetele bogate.Sunt cazuri de elevi in clasa a VI-a. a resurselor si puterilor. Etnicii romi sunt caraterizati in doua ipostaze antinomice. cea mai mare parte a rromilor din regiune trăiesc in condiţii similare cu cele ale populaţiei din sudul Saharei . rromii sunt consideraţi o subcultura parazitara.

va stabili relatii si asocieri.veni la scoala. Vocatia poate .In aceasta ecuatie. de fond. concepte. profesorul joaca rolul primordial. valorizarea scazuta a educatiei si institutiei scolare. intr-o metamorfoza profunda . exista in stare latenta.elevul se va apropia din necesitati cognitive ineluctabile de altele.falimentare astazi. atitudine in virtutea careia sarcinile impuse prin autoritatea programei sunt neavenite. fara proceduri de evaluare consistenta a substantei si calitatii. Intra in conflict cu normele promovate de scoală. mecanismul functioneaza in baza unui impuls initial. care sa acorde libertatea dezvoltarii spiritului in acord cu tendintele sau optiunile personale.mai exact . Strategia dezvoltarii mentale pe o traiectorie in care spiritul se regaseste este modelul educational care trebuie sa restructureze invatamantul romanesc . este necesara o buna cunoastere a obiceiurilor si traditiilor etniei rrome.De aceea. Sfidandu-si propria finalitate.Din interiorul unei discipline stapanite sub cooordonare calificata.Impunerea acestuia reclama insa fundamentul unei programe emancipate de prejudecati didactice . dar executabile fortat.de forma. Spre a-l putea onora. el insusi trebuie sa parcurga o profunda reforma interioara.Profesorii abordeaza actul . manifestându-si refuzul fata de orice acumulare cognitiva. proiectate dupa criterii suple. pentru ai incuraja in frecventarea scolii si pentru a nu declansa tensiuni intre cultura scolii si cultura familiei. stiluri de munca si de viata diferite de cele care conduc la succes. slaba motivatie devine infima in momentul in care unul dintre aceste motive dispare.in coordonata verticala si orizontala. isi va dezvolta o retea a cunoasterii tesuta laborios din centru catre margini. 4cauze educationale Sistemul autohton al educatiei se afla intr-o situatie a carei gravitate este ignorata. In acest context. fortand noi orizonturi. nivelul redus de instruire al parintilor.imperturbabil.corn si alocatie. insuficienta colaborare cu parintii si comunitatea. mai ales ca cecul de alocatie nu ii este ridicat in urma a catorva absente. mentalitatea familiilor In familiile sărace copiii achizitioneaza atitudini. marginalizarea si chiar izolarea copiilor romi in clase speciale. bilingvism.Miza este imensa si justifica orice efort. dat de definitia neasumata a statului prioritar . asteptand doar sa fie desteptata.Daca din clasele a V-a nu se mai primeste corn si lapte. curriculum predominant monocultural. acestia vazand in institutia scolara un loc in care elevul trebuie sa se duca pentru a primi lapte . imagine de sine proasta a copiilor romi. alocatia poate cu greu sa se substituie motivatiei scolare. Alte cauze ce determina absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi sunt : analfabetismul parental si lipsa motivatiei pentru invatare. Profesorii vad scoala ca pe o obligatie si ca spatiu al coercitiei. cultura eminamente orala a romilor. 3cauze culturale .dupa modelele neapropiate si aplicate fortat unui mediu inca inflexibil la prefaceri capitale. sub masca unei schimbari de ansamblu.de asemenea. Perceptia parintilor cu nivel redus de instruire vizavi de scoala este simpla.

urmate de cele adresate absolventilor de liceu (29%).S. absenta la ore este explicabila. Copiii lucreaza in industrie . Dr. nivelul scazut de educatie al parintilor. unele drumuri fac imposibil transportul cu masina. 2Exploatarea copiilor prin munca : Saracia. dar in acelasi timp arata ca aceasta crestere economica nu se reflecta in marimea numarului de posturi ocupate.Educatia ca sarcina de serviciu nu poate produce decat efecte mediocre. pe pozitii antitetice fata de institutie. Desi pentru transportul elevilor s-au pus la dispozitie de catre minister o serie de microbuze scolare. de gimnaziu si de studii superioare (15%).din străinătate. prin reactie. acasa. copiii sunt nevoiti sa strabata kilometrii intregi pana la scoala. chiar prin zone paduroase.In acest context. pentru ca investiţia in instruire nu se regaseste in activitatea productiva.000 de copii sunt exploatati prin munca numai in Romania. estimeaza Biroul International al Muncii(ILO). Peste 150 milioane de copii muncesc in intreaga lume.scoala cere fara sa dea…’’ 5distantele mari de la domiciliu la scoala : Depopularea localitatilor rurale. Cei care ies din ocupare pe piata forţei de munca sunt mai ales tineri intre 25 si 34 de ani. O cauza poate sa fie lipsa de atractivitate a salariilor din domeniile pentru care şcoala pregateste forţa de munca. modelele traditionale de munca ale copiilor si izolarea satelor sunt principalele cauze care copilului in mediul urban si . 1Raportul cerere –oferta pe piaţa muncii O ancheta realizata in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale arata ca cele mai multe posturi libere la finele anului 2004 au fost pentru absolventii scolii de arte si meserii(40%). Este posibil ca . devin impracticabile la vremea inghetului si a zapezii. Speranţa Parciog spune ca aceste investigatii dovedesc nevoia firmelor de personal .. rural. in realitate .N. mai ales.sa se regăsească in activitati care scapă cuantificărilor sau sa fie activi pe alte pieţe ale forţei de munca. Ei nu intra in şomaj. servicii favorizeaza răspândirea muncii . ci trec. singura cale de acces fiind mersul pe jos. agricultura.didactic in termenii datoriei prescrise de natura ocupatiei. obiectivata variabil in ipostaze spontane ori in forme cronice de rezistenta precum blazarea sau rezistenta . aparent . a dus la desfiintarea unor scoli si la transferul copiilor ramasi la alte scoli mai mari din zone invecinate. Elevii se situeza . Sistemul de invatamant si de formare profesionala are astfel de pierdut.De asemenea . dintre care 70. intr-o pozitie surda . Doar 1% dintre posturile libere necesitau studii postliceale sau de maiştri.semn al cresterii economice. manifestata cu precadere in satele marginase. 12 iunie – este Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor.in categoria celor inactivi.o serie de drumuri practicabile in timpul primaverii-toamnei. conform I. familiiile dezorganizate.Astfel.

si abandonului scolar Un exemplu il poate constitui faptul ca in urma desfiintarii unor scoli cu regim special.E releva care sunt segmentele sociale dominante din randul carora adolescentii ii recruteaza modelele. copiii cu probleme sunt trimisi in scoli normale. Ştefan Popovici.Scoala devine neinteresanta pentru tot mai multi dintre discipolii sai.. dotarile tehnice etc. Rezultatele studiului au fost adunate in lucrarea . precum fumatul. analfabetism. Alaturi de absenteism si abandon scolar pot fi mentionate si alte consecinte ale exploatarii copilului care se resimt imediat sau pe termen lung :accidente. interministeriale pentru eficientizarea sistemelor de protectie sociala. consiliere. sprijin material etc. inversarea scarii valorice la nivelul societatii romanesti . Următorii paşi pe care-i fac aceşti tineri. aproape 2000 de copii au beneficiat in mod direct de asistenta. alcoolul si drogurile. forme de sclavie sau diverse aranjamente de munca.iar oamenii de afaceri .domestice . 3incoerenta unor masuri concertate .nu stie sa-i seduca printr-o oferta greu de ignorat’’(Sorin Ivan). hrana. dar si a parteneriatului educational ..ascunsa’’ desfasurata de multi copii. In tara noastră. conform cercetătorilor sunt viciile. împreuna cu o serie de organizaţii neguvernamentale.S. ca mecanisme simple de a depasi starea de tensiune provocata de munca.familia obtine statutul de model pentru 16. Intr-un studiu publicat in 2004 de Weller se arata ca munca . uniforme. pentru ca nu descopera codul adaptarii la orizontul de asteptare al acestora . De exemplu intentia de a acorda calificative scolilor in functie de performantele obtinute.6% . dar si de stresul vieţii lor sociale.O solutie ar putea fi crearea de clase speciale si angajarea unui personal calificat in aceste probleme. 4neimplicarea tuturor factorilor interesati in reducerea abs. Un sondaj de opinie realizat in randul elevilor de catre I.Copiii care lucreaza nu mai au timp sa-si facă temele pentru acasă si au tendinţa de a fugi de la ore pentru adormi.3% dintre cei chestionati. 5. din cauza ca sunt epuizaţi de munca..Eşantionul final îl reprezintă un număr de 2007 elevi ai unor scoli selectate din 17 judeţe. fara a se lua in considerare stadiul actual in care se afla invatamantul rural fata de cel urban ca si posibilitatile diferite pe care le ofera cele doua medii. cu sprijinul Biroului Internaţional al Muncii-Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor derulează in România proiecte care răspund fenomenului de exploatare sexuala si prin munca a copiilor. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. in gospodarie sau munca neplatita au efecte negative asupra performantelor scolare. boli grave. De mentionat este faptul ca in numai 4 ani de activitate.5% . coordonata de DR. care acoperă toate zonele geografice si economice ale tarii. Vedetele de televiziune constituie modele pentru 36. manuale. incercandu-se integrarea acestora in colectiv si supunerea la acelasi regim scolar ca si copiii normali.sportivii sunt modele pentru 13.Motivaţia invatarii si reuşita şcolara’’.

au diminuat interesul elevilor pentru invatatura. in curând doar locul in care se obţin diplome.Emisiunile de cultura. persoana de succes-9. bunătatea.8%.7%. O astfel de optica se obiectiveaza printr-o serie de manifestari atipice pentru conduita canonica a educatiei. cu problemele dificile pe care le ridica.Absenta de la .Atata timp cat olimpicii nationali sunt rasplatiti cu sume intre 350. ii determina pe elevi sa se orienteze spre acele meserii care nu-i solicita prea mult intelectual si de pe urma carora pot trage maxim de foloase.. educaţia. In acest context.Adevaratele valori. Mirajul pseudo-vedetelor este accentuat si de mass-media care nu mai pun in evidenta si nu mai promoveaza competenta.5% si oamenii de cultura. notorietatea-24.2% din optiunile elevilor chestionati. au fost inlocuite. competentele sociale si interpersonale –15.. Posibilitatile simple de a obtine o diploma.Castigurile banesti. moderatoare de show-uri tv. iar un fotbalist primeste pentru un meci din campionat intre 1000-2000 euro. transformati peste noapte in vedete. Autorii studiului semnalează pericolul ca şcoala sa reprezinte . Conform studiului I.cu niste anonimi. incepand sa trateze scoala ca o pierdere de vreme si indepartandu-se treptat de latura spirituala.. elevii isi motiveaza alegerile unui anumit model in functie de : realizarea profesionala-30.sub pretextul lipsei de audienta cu emisiuni indoielnice. ce exista printre sportivi. cantarete. actor. inteligenta-16. al evoluţiei libere.4% . dansatoare.cu pseudocompetente.nebunie’’materiala ce a cuprins societatea romaneasca de care elevii devin tot mai constienti. banii-20..miraj al vedetelor’’ ce se manifesta asupra elevilor. personaje lipsite de vedetism. care consacra supremaţia timpului neutru.Statutul de personalitate incepe sa fie definit prin numarul aparitiilor televizate. de stiinta . frumuseţe fizica-10. cercetatori. care intrunesc 1..neconcordante culturii romanesti . vilele. iar fetele fotomodele. faima. înfiripat din valori pragmatice si repere instabile. cantareti.reprezinta modele pentru11. care cer multa pregatire . deseori confuze si anarhice ale eului.9%. medic. Copiii care inteleg educatia ca o obligaţie externa si coercitiva adera la un model existenţial empiric. sunt stresante si ofera o rasplata iluzorie. au fost inlocuite .Noile modele’’au dus in derizoriu meserii pana de curand cautate si respectate. actori.Schimbarea optiunilor elevilor este explicabila prin aceasta. Baietii doresc sa devina fotbalisti.S..000-900.9%. jeep-urile constituie argumente ce-i determina pe tineri sa-si doreasca astfel de reusite . scolii ii este tot mai greu sa faca fata acestui . precum cele de : profesor.9%.3%. Se remarca o schimbare evidenta in preferintele acestora pentru diferite profesii. credibilitatea si familia au întrunit procente variabile de 1-2. copiate dupa show-uri straine. Viata reala. mai ales prin unitatile de invatamant particulare.prin artificii de imagine.E. Modelele cele mai putin atractive sunt profesorii -7.000 lei. schimbarea acestor optiuni pare a fi justificata. conforme cu aspiraţiile. altruismul. profesori etc. iar nu o motivaţie intrinseca pentru invatare.2%.4%.

foarte bogata (cercuri de creatie literara. In acelasi sens.juridice.inainte. sa manance la pranz. mediocritatea sunt semne distincte ale dezinteresului. Absenta unei balante echilibrate intre cei trei 8 (munca.isi petrec o mare parte a timpului liber in zone de munca aducatoare de venituri suplimentare.violenta. abandon care duc la randul lor la alte efecte negative :consum de alcool si tutun. totul sub supraveghere profesionista. 1. nu-si mai petrec timpul liber citind o carte sau construind un joc. epuizare.Cel mai grav este cel de a irosi intregul beneficiu al timpului liber prin supradimensionarea efectelor de risc-oboseala. sa participe la activitati educative. prezenta decorativa. indiferenta fata de rolul invatarii in ecuatia devenirii. care prefera sa-si stie copiii in siguranta si hraniti pana la intoarcerea lor acasa.educative. actorii educationali-elevi si cadre didactice.cursuri.sport. abandonul scolar. trebuie sa se ia in calcul timpul liber al elevului. si pornind de la premisa ca educatia din scoala nu poate acoperi toate domeniile vietii in care exista nevoia si dreptul fiecarui individ de a se instrui . Pregatirea temelor trece pe planul al doilea.3 PROGRAME SI PROIECTE PENTRU PREVENIREA ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR Pentru a putea elimina o serie dintre cauzele ce determina absenteismul si ca o consecinta.dincolo de constrangerile profesionale. avand in vedere faptul ca in mediul rural influenta scolii se termina odata cu programul.teatru) dar din pacate accesibila doar unora. daca invata dupa amiaza) si sa-si faca temele. Importanta si eficacitatea acestor centre creste.Astfel de centre constituie un sprijin pentru intreaga familie. . nu se poate vorbi de egalitate de sanse in mediul educational autohton.. marginalizare etc. unde elevii sa ramana dupa ore(sau sa vina din timp .muzica desen. In acest sens poate fi explicata necesitatea deschiderii unor centre de zi in scoli. Atata timp cat 99% din studentii romani vor proveni din mediul urban. Copiii.O definitie simpla a timpului liber arata ca acesta reprezinta .Mai mult.Oboseala acumulata isi spune cuvantul in randamentul slab al invatamantului rural. multi copii sunt obligati sa ia parte la muncile grele ale campului sau gospodariei.care primeste aici consiliere in diverse probleme medicale. se pot adauga ca alternative educationale oferta de activitati extrascolare ale actualelor Palate ale Copiilor. recreative. frustrare..timp aflat la dispozitia individului si in care acesta poate decide ce sa faca .Managmentul timpului’’2004).odihna si timp liber) are efecte negative nebanuite. elevii si tinerii evita situatiile creative.dans. Aceste centre sunt preferate de majoritatea parintilor ocupati. familiale si sociale’’(Voiculescu/Tudor-. absenteism. biologice.educatie ecologica. Ajunsi in mediul familial.

De sase ani.. ale credintei si familiei si confera calitate vietii individului..Pentru acestia. care isi propune imbunatatirea accesului la o educatie de calitate cu focalizare pe minoritatea roma si pe elevii cu cerinte educative speciale.circul sau bibliotecile publice. Programul multiculturalitatii se desfasoara. .. excursii. cei cu handicap si cei aflati in casele de copii..Pentru atingerea scopurilor acestui program au fost calificati meditatori scolari care sa mearga in comunitatile rome si sa le informeze despre posibilitatea de a-si relua studiile. prin întărirea legăturilor dintre comunitate si scoală. cu intenţia de a le oferi o luna de sărbătoare.deoarece aceste activitati nu mai sunt gratuite. care transforma valorile muncii.Proiectul pentru invatamantul rural ’’ Scopul programului îl constituie imbunatatirea accesului elevilor din mediul rural la un invatamant de calitate. Printre cele mai importante programe si proiecte derulate la nivel de minister si inspectorate judetene se afla : 1.integrati in invatamantul de masa. .Decembrie magic…in şcoala ta’’(2004). creuzetul noilor valori. datoreaza unei inadecvari institutionale.Decembrie magic…cu prietenii tai (2003). diverse activitati si spectacole in instituţii de protecţia copilului . cinematografele. multe ONG-uri si institutii ale societatii civile strang fonduri si organizeaza activitati artistice distractive. minutios organizate. Pentru copiii defavorizati. Menţionez campaniile . cei care beneficiaza din plin de activitati extrascolare. o resursa civilizatoare in etosul actiunii umane. timpul liber este. iar institutiile societatii civile le ofera spectacole.Dar acest program nu a reusit deocamdata sa scada nivelul analfabetismului in aceste comunitati. in societatea postindustriala. 2. Programul . trebuie ca familia si ei insisi sa se implice in gestionarea instructiva a timpului ramas dupa indeplinirea obligatiilor profesionale. sunt copiii cu cerinte educative speciale. care ofera reduceri substantiale pentru elevi.Se poate concluziona ca abandonul scolar al anumitor minoritari se . in sens unidirectional. se pare. Una dintre oportunitatile oferite are in vedere si reducerea abandonului si absenteismului şcolar prin crearea unor spatii educative prietenoase si motivante. opera. fundaţia Prada desfasoara . cuantificat prin rezultate superioare si rate de promovare mai bune.Alaturi de aceste oferte se inscriu si teatrele. in valoare totala de 91 milioane de dolari.Aceste alternative insa sunt aproape inexistente in mediul rural.In cazul copiilor normali cu familie. psihopedagogii organizeaza o multime de activitati instructive si recreative in timpul lor liber. tabere si cadouri de sarbatori . Pentru specialisti. cu ocazia sărbătorilor de iarna. In mod paradoxal . muzeele. Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate’’-program Phare finantat de Uniunea Europeana.. se desfasoara in perioada noiembrie 2003-decembrie 2009 si este susţinut de trei parteneri importanţi: Banca Mondiala-60 milioane dolari.

imbunatatirea” situaţiei copiilor rromi.Proiectul .declanşat in 2001.educatiei pentru informatie’’in scoli. prin cursuri organizate saptamanal . . cat si in cel al pregătirii profesionale . are ca obiectiv fundamental . intr-un anumit domeniu.. au abandonat pe parcurs si au depasit vârsta maxima legala pentru reinscrierea in invatamantul gimnazial . copiii din invatamantul prescolar si invatamantul primar beneficiaza de corn si lapte gratuit. atât in domeniul educaţiei de baza.diminuarea problemelor’’ legate de casatoria timpurie si graviditatea implicata... in funcţie de competentele demonstrate.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’este un proiect finanţat de UNICEF si pus in aplicare de Centrul Educaţia 2000+..Telurile proiectului sunt egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii din mediul urban si deschiderea sistemului educativ romanesc spre spatiul european.Guvernul Romaniei-30 milioane dolari si comunitatile locale. Ialomiţa si Buzău. printr-un model de dezvoltare şcolara. 4. Şcolarizarea in acest program se desfasoara pe durata a patru ani.cursuri de zi.. Programul are o durata flexibila.Acest proiect vizează remedierea a doua aspecte negative ale sistemului educativ romanesc. Constituirea Centrelor de Documentare si Informare(CDI)este rezultatul concret al punerii in practica a .proiect organizat si finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Olandei (programul Matra) si Centrul Educaţia 2000+. nu au finalizat invatamantul gimnazial. din motive sociale.1 milion dolari. profesorii.A doua şansa’’ se pot înscrie persoane cu vârste peste 14 ani care au absolvit ciclul primar.. 7. In programul . Proiectul isi propune . astfel încât aceştia sa-si poată completa si finaliza educaţia de baza din cadrul invatamantului obligatoriu. pe fondul schimbării institutionale. asociat cu stimularea participării parintilor si elevilor rromi. . imbunatatirea nivelului de calificare a cadrelor didactice.. susţinerea sistemului educaţional .îmbinând pregătirea in domeniul educaţiei de baza cu pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale. precum si pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale de nivel 1.Laptele si cornul’’ In cadrul acestui program. .. principalii beneficiari fiind elevii.Educaţia pentru informaţie in mediul rural defavorizat’’ este un proiect bilateral francoroman care se înscrie in programul de relansare a invatamantului rural menţionat mai sus . mai ales a celor ce nu frecventeaza scoala din motive sociale.Initiativa se refera la fetele de etnie roma intre 12 si 18 ani . . dar si comunitatea locala. 5..A doua şansa’’.A doua sansa’’ Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu varsta de peste 14 ani care.. prin : • • accesul scolilor la informatie si documentatie moderne . 3.care trăiesc in condiţii de sărăcie in judeţele Calarasi . . Mijloace de acţiune: burse şcolare pentru fete. 6.se desfasoara in 15 judeţe . In acest fel se incearca atragerea copiilor spre scoala. iar durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev in parte. Se pot înscrie si persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare ciclului gimnazial.Şanse egale’’ .

formarea cadrelor didactice rrome si nerrome.. materiale educaţionale pentru elevi si profesori.prietenoase”(friendly). si desigur de un aparat financiar.si vizeaza 52 de scoli..Bani de liceu’’.Programul de infrastructura rurala’’ prin care 36 de scoli din judeţul Constanta vor beneficia de .asigurarea de facilitaţi minime’’ perioada 2003-2009. cei din clasele IX –X. Fondurile se ridica la aproximativ un milion de euro..Constanta) -susţinerea iniţierii de proiecte la nivel regional. ca factor crucial al succesului şcolar si social al copiilor si tinerilor romi. Motivaţia frecventării cursurilor a fost întărita deoarece la un număr de absente nemotivate. In acest sens organigrama Inspectoratelor Şcolare Judeţene a fost structurata astfel încât sa asigure initierea. fiind un fel de invatamant obligatoriu negratuit.indrumarea si monitorizarea derulării proiectelor pentru reducerea abandonului si absenteismului -eficientizarea parteneriatului educational cu comunitatea locala prin initierea si implementarea de proiecte -eficientizarea consilierii elevilor si a parintilor atât prin programe la nivel național. alocaţia era retrasa. publicaţii. La aceasta suma elevul (părintele) trebuie sa adauge diferenţa. Dezvoltarea formarii continue a personalului din invatamantul preuniversitar ‘’perioada 2005-2009 . promovarea implicării parintilor si a comunitatii in via ța şcolara.455 de elevi si studenţi cu un venit de zero lei /membru de familie. 8.In anul şcolar 2004-2005 Guvernul a decis sa acorde sprijin elevilor de liceu proveniţi din familii cu venituri insuficiente. In anul şcolar 2005-2006 s-au înregistrat 60. 10... având in vedere ca invatamantul obligatoriu este de 10 clase. 9.. Strategia acestuia presupune: facilitarea schimbării organizaţionale in sensul creşterii nivelului de participare a comunitatii. Proiectul este susţinut de un întreg aparat teoretic si administrativ: conferinţe naţionale.cat si prin . educaţie incluziva. In urma acestui program peste 80.363 de beneficiari ai acestui program.250 ROL pe membru de familie va primi 200 de euro sub forma de bonuri valorice pentru a-si putea cumpăra un calculator.570 elevi si studenţi. scoli ..000 de liceeni au avut banii necesari pentru a-si continua studiile. noi abordări in invatare.. adaptate populaţiei rrome. care nu beneficiază de acest sprijin financiar. stagii de formare reţea de monitori. 11. cei care nu beneficiază de bani pentru liceu nu beneficiază nici de întărirea motivaţionala a frecventării cursurilor. Un neajuns este faptul ca acest program nu este destinat tuturor liceenilor. Îngrijorător este faptul ca au fost inregistrati un număr de 13. sunt obligaţi sa facă şcoala pe banii lor..Euro 200’’ In cadrul acestui program fiecare elev cu un venit sub 506. subproiect in cadrul programului Phare (jud. . judeţean si de unitate şcolara in funcţie de particularitatile specifice zonei si contextului. seminarii. tabere multiculturale. Pentru anul şcolar 2005-2006 au devenit beneficiari ai acestui program un număr de 27. De asemenea.

adresarea întrebărilor .echilibrul afectiv .empatia . 1.Celor care au facut numai clase primare le este necesara aceeasi durata in proportie de 76%. Un alt program realizat in cadrul Scolii Superioare Comerciale N. Notele proaste.. Abilitatile de baza in consiliere sunt următoarele: ascultarea activa.capacitatea de comunicare . adică refacerea imaginii de sine si a respectului de sine.capacitatea comportamentala . Aici se pot insusi sau aprofunda o serie de conduite deviante. observarea. . Abandonul scolar : Nu este un fenomen izolat. reflectarea. ajunsi in fata responsabilitatilor familiale . Prin comparatie . intitulat . imposibilitatea de a se adapta rigorilor vietii de elev sunt premise ale abandonului scolar. dintre tinerii cu studii superioare numai 6.initierea de activitati scolare menite sa contribuie la reducerea absenteismului si abandonului scolar . creeaza dificultati in evolutia ulterioara a tinerilor. Copiii care au suferit un esec trebuie invatati sa treaca peste el si sa mearga mai departe.Esecul repetat devine principala sursa a erodarii si instalarii sentimentului de neajutorare.orientare. dar e si infecund. Bucuresti . .Kretzulescu.. ci rezultatul unui proces declansat cu mult timp in urma. scoala putina. In general. s-a constituit intr-un cadru al formarii profesionale din perspectiva educatiei morale: ofera tipuri de strategii de abordare a unei situatii problematice in functie de reactiile elevului care are o anumita problema de comportare.6% au nevoie de peste 24 de creatoare .perseverenta . C.. fara scoala. pentru atingerea acestui obiectiv este necesara realizarea unui profil psihologic al profesorului de consiliere.capacitatea de anticipare si cunoastere a elevilor . sumarizarea. Astfel in structura personalitatii sale ar trebui identificate o serie de trasaturi : sensibilitatea si dragostea pentru copii . Nu numai ca e greu sa reusesti intotdeauna. tehnici de memorare.Cateva date in acest sens se dovedesc elocvente : 28.Dar o virtute mai mult mai mare si in orice caz mult mai utila decat tehnica de a reusi este de a sti ce sa faci cu nereusitele. sociale. ce pun elevul in situatii dificile de invatare . intrerupta . probleme de disciplina. 85 % dintre tinerii fara scoala au nevoie de peste 24 de luni (2 ani) ca sa-si gaseasca un loc de munca.Esecul scolar : absenta repetata de la cursuri duce la o acumulare de lacune. de povestire.’’ Esecul scolar poate fi corectat prin ceea ce se numeşte . neputinta de a tine pasul cu ceilalti.MAI INTAI CARACTERUL’’. 2. absenteismul.6 % dintre somerii inregistrati sunt tineri cu varsta sub 35 de ani. de obicei cel al strazii.mobilitatea .4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante 1.întărirea eu-lui’’. parafrazarea.Noica spunea ca toti te invata cum sa reusesti. furnizarea de informaţii. exemple de modalitati eficiente de comunicare.Copii cu probleme comportamentale vor alege un mediu mai putin coercitiv decat scoala. oferirea feed-back-ului.energia .Centrele de Asistenta Psihopedagogica.

Fuga de la scoala are diferite cauze . Se poate afirma aici prezenta unui lant cauzal .o alta tentatie a timpului liber școlar. 5. Rata saraciei afecteaza in proportie de 50. Se creează un cerc vicios.Fuga de la scoala :Este un comportament deviant.copiii fac ce vad’’. Oficiul National pentru Protectia Consumatorului nu face controale agentilor economici. Astfel . cu greu poate ieşi.. odată intrat in reţeaua densa a consumurilor de droguri.5 % persoanele fara studii sau absolvente numai de ciclu primar.In fiecare școala exista un loc special..in cazul categoriei de persoane cu studii superioare. iar rata saraciei extreme este de 1%. Pe de alta parte. dar exista cazuri îngrijorătoare de copii cu vârste foarte scăzute . deruleaza in sectorul 2 al capitalei doua programe antidrog. ce se perpetueaza si la nivelul descendentilor. rezultat al lipsei de monitorizare a activitatii copilului de catre parinti si a atitudinii permisive a profesorului. absenteismul scolar determina abandonul scolar.rata saraciei este de numai 4. Federatia Internationala a Comunitatilor Educative(FICE)-Romania. Un studiu realizat de ANA -Prelevanta consumului de droguri in România-arata ca cei mai expuşi pericolului consumului de droguri sunt tinerii intre 15 si 24 de ani. al cărui capăt nu poate fi identificat: absenteismul poate duce la consum de droguri.Ca o consecinta. 4. a Confederatiei Nationale a femeilor din Romania si a ISMB. Pentru a preveni aceste vicii s-au realizat o serie de campanii de genul . .cu participarea directa a Agentiei Nationale Antidrog. Saracia extrema are rata cea mai ridicata –25%intre oamenii care au terminat doar clasele primare.luni pentru gasirea unui loc de munca. Pentru a fuma nu trebuie neaparat sa parasesti incinta scolii. iar printre ele se număra si consumul de droguri. care. in timp ce consumul de droguri pune elevul in imposibilitatea frecventării cursurilor si chiar abandon şcolar.. Tanarul .Centrul de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri ‘’.Toxicomania Timpul liber nascut in urma nefrecventarii cursurilor necesita o alta intrebuintare. avand ca tema vanzarea catre minori a alcoolului si tutunului. dependenţi de droguri.licee si grupuri scolare :.ingreuneaza gasirea unui loc de munca. adeseori .ce se regasesc in atitudinea elevului fata de scoala si de anumiti factori scolari.Tentatiile sunt nenumărate.clase fara fumat’’ sau .Nu exista o lege clara care sa exprime fara echivoc ca sunt pedepsiti adulţii care încurajează tinerii si mai cu seama minorii spre comportament deviant sau chiar delicventa.Consum de alcool si tutun . mai ales ca dependenta anulează voinţa.cu prioritate in colegii . in care elevii fumatori pot sa-si exercita acest viciu.de obicei toaleta scolii.Violenta Intre absenteismul scolar si violenta exista o strânsa relaţie de intercondiţionare. Este suficient sa iesi in pauza sau sa-ti prelungesti pauza daca nu ai chef de ore .. De aceea nu trebuie sa ne surprindă considerarea violentei atât cauza cat si efect pentru absenteismul şcolar. 3. Inca din anul 2002. 6.Recurgand din nou la comparatii.Cunoaste si decide ‘’si . lipsa unui loc de munca nu poate avea ca efect decat saracia.29%.

nivelul de pregătire al parintilor sau chiar violenta in familie..altfel spus : . saracia sunt principalele mecanisme care genereaza fenomenul excluderii sociale. Potrivit directorului FICE România. Violenta este un răspuns al celor saraci la adresa societatii .Ca sa indepartam copiii de violenta. CAPITOLUL II 2. iar educatia constituie condiţia indispensabila a integrării si participării tinerilor la viata comunitatii. Romania) 7.Sau . una din cauzele violentei in scoală este mediul de provenienţa al copilului: educaţia care ii este data acasă.Privind fenomenul violentei din perspectiva victimelor sale din scoli. Pentru a putea oferi o imagine de ansamblu asupra situației frecventei in judeţ si pentru a putea reprezenta grafic evoluția absenteismului la nivel judeţean.studiile facute de experti in politici educationale ai Comunitatii Europene evidenteaza faptul ca analfabetismul. absenteismul si abandonul şcolar nu trebuie privite sub aspect procentual. ii remarcam pe cei care produc violenta. presedinte FICE. Schimbând perspectiva . pentru anii școlari 2002-2003 . au fost consultate documentele școlare (cataloagele). putem intelege de ce violenta poate fi o cauza a absenteismului şcolar.de aceea pentru a duce la scaderea agresiunilor si actelor violente este necesara frecventarea scolii si intregirea educatiei. ci ca nişte fenomene interdependente ce trebuie stopate. trebuie sa-i apropiem de scoala’’(Toma Mares. In condiţiile in care educaţia este singura şansa pentru realizarea socio-profesionala.Marginalizare si distantare culturala si sociala. condiţiile in care traieste împreuna cu familia. esecul scolar.2003-2004 si 2004-2005 s-a obținut următoarea situație . In urma analizei documentelor școlare .1 EVOLUTIA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR IN JUDEŢ Studiul de fata are ca subiect absenteismul şcolar în judeţul Bistriţa-Năsăud . la nivelul ciclului gimnazial.

situaţia începe sa se redreseze. având in vedere ca in anul şcolar 2003-2004 rata abandonului şcolar la nivel naţional.39 4 4.Se pot observa fluctuatiile pe care le inregistreaza abandonul şcolar : după o creştere destul de importanta in anul şcolar 2003-2004.Evolutia absentelor in perioada 2002 18000 -2005 16000 15310 14000 12731 12000 13088 10000 To ta l nr. Aceste fluctuaţii pot fi reprezentate grafic astfel: Evolutia abandonului scola r in pe rioada 2002-2 005 7 6 6. avea o valoare de 1.2-Evolutia abandonului şcolar in perioada 2002-2005 . Rata abandonului şcolar la nivel local continua sa ramana destul de ridicata.1-Evolutia absentelor in perioada 2002-2005 In ceea ce priveste abandonul scolar situatia este putin diferita.a bse nte 8000 6000 4000 2000 0 2002 -2003 2003 -2004 2004 -2005 Figura 2.09 Rata abandonului scolar 3 2 1 0 2002-2003 2003-2004 2004-2005 Figura 2.2 5 4. pentru invatamantul gimnazial.7 %.

iar la clasa a VI-a valorile sunt cele mai mici . de începerea ciclului gimnazial este normal ca mulţi copiii sa întâmpine greutati de adaptare sau sa fie nehotarati in continuarea studiilor.0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2. semestrul I Se observa ca la nivelul clasei a V. de capacitatile elevului de adaptare .a se înregistrează cele mai multe absente –2191.Evolutia absentelor pe clase.3. Explicaţia acestor fluctuaţii se afla in faptul ca riscul de abandon şcolar este mai mare la început de ciclu şcolar. Succesul şcolar in clasa a V-a depinde foarte mult de dirigintele pe care il va avea copilul . Fiind vorba . in clasa a V-a . . an scolar 2006-2007.1290.

tocmai datorita finalitatii ciclului gimnazial. nivelul este ceva mai scazut decat in clasa a VII.a. valorile nu sunt prea indepartate. Procentual. 0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2. s-a recurs la o comparaţie a datelor .an scolar 2007/2008.4 –Distribuția absentelor pe clase . la nivelul clasei a VIII-a . singura exceptie facand-o clasa a V-a.In acelasi sens .sem I Pentru a determina sensul evoluţiei absenteismului in acest an.

din acest an (2007-2008 ). Este adevărat ca in acest semestru s-au inregistrat mai multe absente decât in semestrul analog din anul 20042005 . datele brute ne indica sensul evolutiei absenteismului. care pare a fi crescator.5 Numarul mediu de absente pe nivele si ani scolari. evolutia comparativa poate fi reprezentata astfel: .4 Distributia comparativa a absentelor pe clase.12 27. Un tabel ce va asocia numarul absentelor cu numarul de elevi pe fiecare nivel de varsta. la fiecare nivel de varsta. va arata daca aceasta evolutie crescătoare este si reala .48 27.42 23. mai exact din semestrul I.40 2005-2006 24. cu datele corespunzătoare din anul anterior (20062007) 2006-2007 Clasa a V a SEM I 838 2007-2008 SEM I 2191 1290 1979 1947 7407 Clasa aVI a 950 Clasa a VII 1814 a Clasa a VIII 1549 a Total absente 5151 Tabelul 2.74 Tabelul 2. comparativ Grafic . Anii Clasa a V a Clasa a VI a Clasa a VII a Clasa a VIII a Media totala 2004-2005 9. respectiv 2007-2008 Din nou .66 17.87 23.sem I An scolar 2006-2007.86 27.61 16.97 11.

48 24.elevii.Programul scolar incarcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoala 3. cat si din perspectiva profesorilor.Dinamica absentelor in S em I. INTREBARI de cercetare: 1.42 25 20 16.Profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventarii cursurilor 4.86 27. direct interesați de scaderea acestui fenomen. ca de altfel in majoritatea scolilor din tara.12 nr. Intentia studiului este de a identifica adevaratele cauze ale unui astfel de comportament din perspectiva actorilor sai. OBIECTIVE : .In ce masura apartenenta la etnia roma favorizeaza absenteismul scolar ? IPOTEZE : 1.2 MOTIVAREA STUDIULUI In urma analizei evolutiei absenteismului la nivel local.97 10 5 0 Cls a V a Cls a VI a Cls a VII a Cls a VIII a Figura 2.Absenteismul scolar este un rezultat al scaderii importantei scolii in sistemul de valori al individului 2. s-a concluzionat ca acesta este in continua crestere.5-Dinamica absentelor in perioada 2004-2006.61 23.Ce loc ocupa scoala in sistemul de valori al individului(profesor.87 9. respectiv a cadrelor didactice direct implicate.elev) ? 2.cu referire la semestrul I 2. mediu de absente pe nivele 15 2004/2005 SI 2005/2006 SI 11.Care este relatia intre programul scolar si atitudinea elevului fata de scoala ? 3.66 27. SCOP :Analiza reprezentarii absenteismului de catre elevii de varsta 10-14 ani. Rezultatele studiului vor oferi o modalitate științifica si rationala de a construi si implementa o strategie prin care sa se urmărească diminuarea amplorii acestui fenomen negativ si a efectelor indezirabile ale acestuia.Care este relatia intre profilul profesorului si frecventarea cursurilor ? 4.Rata absenteismului este mai mare in cazul elevilor de etnie roma.anii scolari 2004/2005 si 2005/2006 30 27.

Determinarea gradului in care absenteismul influențează actul invatarii si rezultatele scolare 4. care se regăsesc in formularea întrebărilor pentru chestionar: -rolul scolii in viata elevului/profesorului -traseul de cariera -regulamentul scolar -programul scolar -surse de invatare -cauzele absenteismului -motivarea absentelor -modalitati alternative de petrecere a timpului scolar -consecintele absentelor -atitudini si roluri educative -profiluri de profesori In completarea datelor obţinute prin chestionar s-a apelat la documentele școlare si o serie de tabele completate de diriginții claselor V –VIII.31.3 INSTRUMENTUL DE LUCRU Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate in perioada 20. starea sociala si diferitele riscuri la care ar putea fi expu și elevii clasei : risc de absenteism si abandon școlar. Datele au fost culese pe baza a doua chestionare : 1. risc de abandon familial.1. fiind insa si întrebări ce vizează opinia elevilor . un chestionar pentru elevi .10. format din 25 de întrebări ( 20 închise si 5 deschise). componenta etnica . Aceasta a avut un dublu scop : 1. format din 14 întrebări (8 închise si 7 deschise). risc de abuz fizic. Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distributiilor de frecventa.un scop cantitativ : obținerea unor informații legate de structura clasei.Identificarea rolului scolii din perspectiva elevilor/a profesorilor 2.Determinarea relației dintre apartenenta la etnia roma si frecventa școlara 2.un chestionar pentru profesori si diriginti. . Studiul s-a centrat pe următorii indicatori . risc de instituționalizare.Precizarea modalităților de petrecere a timpului școlar 6.Aprecierea programului si regulamentului scolar 3. majoritatea fiind întrebări de opinie . risc de abuz emoțional.09.2008 .Identificarea cauzelor absenteismului 5.2008 având ca subiecţi 250 de elevi din ciclul gimnazial. 2. axate in mare parte pe culegerea de informaţii concrete .

In acest timp elevii. iar numai 28% considera ca acesta este foarte incarcat. După terminarea clasei a VIII-a 73% si-au propus sa urmeze un liceu. a doua familie (21%). 21% doresc sa-si caute un loc de munca .De asemenea si procentul de 10% care considera scoala neimportanta este semnificativ. respectiv a viziunii pe care o are despre aceasta. In continuare datele vor fi prezentate in funcţie de ipotezele propuse in aceasta cercetare. În urma anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate :Profesorii considera ca programul scolar al elevilor este foarte incarcat (50%) si incarcat(50%).Se observa ca atât profesorii cat si elevii au definit şcoala . ea ocupand un loc important in sistemul valoric al elevilor.un scop calitativ : verificarea gradului de cunoaștere de către diriginți a propriei clase. 44% bine. 2. Orientarea spre cursurile liceale ale unui procent ridicat dintre elevi. Faptul ca programul scolar este considerat rezonabil de aproape jumatate dintre elevii chestionati isi poate avea explicatia in buna organizare a timpului.risc de neintegrare sociala. Astfel 55 % isi organizeaza timpul foarte bine. prin raportare la activitatea lor in scoală. Nici unul din cei chestionati nu are probleme cu organizarea timpului. investiţia de o viata(14 %). considera . Din pacate. in vreme ce 6% sunt nedecişi. obişnuinta. prioritar. raportandu-se la propriul lor program scolar . 2. Un raspuns il putem gasi analizand variantele oferite de elevi si profesori legate de principala sursa .2% si lipsa prezentei la ore plictisitoare-2%.din punctul de vedere al profesorilor .Exista insa si o parte care asociază absenteismul cu libertatea –5% . respectiv 26 % incarcat. un procent destul de ridicat . unii chiar lejer(5%). in timp ce profesorii afirma cu convingere ca programul scolar este incarcat si foarte incarcat. Cea de-a doua ipoteza afirma ca programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoală. in mare parte. ceva neimportant (10%). Este foarte interesant de aflat de ce parerile elevilor legate de programul scolar sunt atat de variate. imposibilitatea ajungerii la liceu –6%. in vreme ce un procent de 1% nu stiu cum isi organizeaza timpul. ca acesta este optim-rezonabil (41%). O prima ipoteza a cercetării leagă absenteismul şcolar de scăderea importantei scolii in sistemul de valori al individului. cale de reuşita in viata(42%). 37% înțeleg prin absenteism pierderea unor lecţii importante . Şcoala reprezintă . denota faptul ca acestia constientizeaza in mare parte importanta scolii in devenirea personala . Deşi 38% nu au definit absenteismul din punctul lor de vedere .Pentru elevi şcoala este un loc unde invata (48%). un loc de munca (65%). se orienteaza spre integrarea rapida pe piata muncii pentru obtinerea unui venit . note mici –5% si chiar corigenta-5%.4 REZULTATELE CERCETARII Absenteismul școlar este un fenomen negativ ce se înregistrează la nivelul fiecărei şcoli şi care este perceput ca atare de majoritatea elevilor (53%).

jocul pe calculator(27%).. selectând din programa şcolara informaţiile considerate mai importante si . principalele activitati sunt: plimbarea (27%). copiii considera ca este mai putin condamnabil faptul ca pleaca de la ore si stau acasa. cat si rezultatele şcolare in foarte mare măsura (59%) si in mare măsura (26%). In al doilea rând . la magazine (2%). la manual pentru completarea si sistematizarea cunostintelor. rezolvarea unor probleme (7%). Cunostintele nu sunt neapărat multe din punctul de vedere al posibilitatii elevilor de a le asimila. in bar/cofetărie (7%).Astfel profesorii pretind ca principala sursa de invatare manualul (50%). decat sa se plimbe sau sa stea in localuri. lecţia profesorului(22%) si manualul (16 %).dorinta de a nu deconspira unul din locurile importante in care isi petrec timpul. scad standardele de performanta. discuţii cu prietenii (10%).in urma răspunsurilor oferite de ei sunt: acasă (65%). Analizând datele se poate explica de ce elevii considera ca programul şcolar este relativ lejer : in primul rând invata doar strictul necesar (caietul de notiţe). unii mai mult de 50 de ori.de invatare. analiza raspunsurilor profesorilor la aceleasi intrebari indica un nou loc in care elevii isi petrec orele si anume internetul –cafe din apropierea scolii (18%). in parte si din cauza ca profesorii nici nu le solicita.in baza principiului dezirabilităţii sociale.Cat despre bibliografie si Internet . iar o parte din informaţii le reţin din clasa (lecţia profesorului). fumatul(10%). In ciuda acestui lucru continua sa lipsească de la ore.Nimic despre suplimentara. munca in agricultura(10%). convinşi ca programul şcolar este extrem de încărcat. deşi acesta este sursa principala indicata de profesor. Se remarca procentul mare de elevi (65%) care au răspuns ca pleacă acasă atunci când absentează. Locurile cele mai frecvente in care isi petrec timpul când pleacă de la ore . Celelalte surse de invatare sunt neglijate. caietul de notite (25%) si lecţia susţinuta in clasa (25%). vizionarea de programe v (7%) sau citirea unor reviste (2%).familia (31%) sau colegii (11%). profesorii. având probabil doua cauze principale: 1. Elevii sunt con știenți de faptul ca absentele le influențează atât invatatul –in foarte mare măsura (58%) si in mare măsura(15%). ci mai degrabă programul şcolar neadecvat cerinţelor actuale. respectiv 1%. unde alte surse ca internetul sau bibliografia .uitând’’ sa apeleze la alte activitati complementare. procent ce indica un grad de distorsionare a răspunsurilor. ci din punctul de vedere al utilitatii lor . ele înregistrează procente minimale de 3 %. din păcate . Profesorii sunt si ei de acord ca invatatul si rezultatele şcolare sunt influenţate de absente. in vreme ce restul isi petrec timpul cu prietenii (49%) . 2. Elevii se axează in invatare pe caietul de notiţe (58%).Nu toate aceste activitati se desfasoara pe cont propriu . pe strada (14%). doar 9%. respectiv al preocupărilor actuale.Astfel ca putini apelează. In lumina celor prezentate se poate afirma ca nu programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevilor fata de scoală. la prieteni (12%). In aceste locuri.

In acest timp profesorii afirma ca isi umplu timpul cu inutilitati (36%). Se pare ca acest joc nu se desfasoara neaparat la calculatorul personal.7% -munca in agricultura-7% -dispensar-4% .se poate conchide ca elevii au exagerat in afirmatii . A treia ipoteza acestei cercetări stipulează ca profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventării cursurilor. Elevii afirma ca parintii cunosc situatia freventei lor scolare in totalitate (60%). in bar/cofetarie (9%). Astfel se explica si procentul ridicat de elevi ce declara ca principala activitate este jocul pe calculator. Desigur ca profesorii au putut sa aleaga variantele de mijloc din dorinta de a sublinia dezinteresul parintilor fata de activitatea copiilor.elevii se joaca pe calculator. in mare parte(27%).se joaca pe net(32%) . deoarece cadrele didactice arata ca parintii cunosc doar in mare parte (64%) situatia frecventei scolare a copiilor lor. fumeaza etc. la prieteni (9%). Cauzele principale ale absenteismului şcolar semnalate de elevi sunt: -mă plictisesc-25% -evit luarea unei note mici-18% -nu-mi place profesorul –13% -nu mă interesează materia-13% -particip la alte activitati –13% -nu inteleg ce mi se preda. la magazine(6%).Comparand cu raspunsurile oferite de profesori . a scopurilor si standardelor pe care si le-au stabilit in cresterea si educatia copiilor. acasa (26%). isi ajuta parintii(25%) sau se plimba pe strada(7%). respectiv doar unele aspecte (36%). ceea ce duce la o serie de intrebari legate de responsabilitatea si interesul parintilor . Alte locuri in care profesorii spun ca isi petrec elevii timpul sunt pe strada (32%).

nivel de vârsta. Stilul rutinier este mai greu de abandonat. calitatea de dascăl presupune o continua perfecţionare . Daca in cazul elevilor principala cauza a absentelor este plictiseala (25%). In acest scop se solicita o mai mare atenţie acordata metodelor utilizate de către profesor. trebuie totuşi luate in seama si reconsiderata conduita didactica si revizuite strategiile didactice . evitarea luării unei note mici (9%) . .munca in gospodărie (14%). Principala cauza este plictiseala (25%). Din păcate (din fericire?!). Alte cauze sunt acceptarea non-valorilor (27%). Deşi unele cauze invocate pot fi manifestări ale teribilismului. faptul ca lecţia propriu zisa nu suscita interesul elevului. profilul profesorului (9%). Deşi profesorii menționează ca utilizează metode activ-participative ca brainstormingul. acestea se pare ca raman la rangul de intenţie. Pe locul secund se afla evitarea luării unei note mici (18%). cunoaşterea celor mai noi metode .6 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva elevilor După cum se poate observa cele mai multe cauze au legătura directa cu profilul profesorului. dezvoltare economica si sociala.de aceea unele cadre sunt mai puţin dispuse sa se schimbe. plictiseala (5%).in funcţie de clasa. problematizarea. Toate acestea presupun un efort considerabil .C auzele absenteism ului scolar din perspectiva elevilor 7% 13% 4% 13% dezinteres pt. pentru profesori aceasta este lipsa de motivaţie (36%) .materie 13% profilul profesorului neintelegerea lectiei evitarea notelor mici plictiseala participarea la alte activitati 7% munca dispensar 18% 25% Figura 2. opoziţiei specifice vârstei . reconsiderarea si readaptarea stilului didactic adoptat .

ci si formatorul zilnic al elevului. ci sa se pună accent pe colaborare. Asta pentru ca profesorul nu este numai instructor. sa-i ajute in unele probleme. bun simt. lăsând pe un plan secund ceea ce elevii asteapta mai mult de la un profesor: comunicativitatea .buna pregătire profesionala . Comparând răspunsurile se poate observa o suprapunere parţiala intre calitati. Este important de menţionat ca etnia elevilor a fost completata pe baza conceptului de heteroidentificare . corectitudine.4% .toleranta . profilul dezirabil al profesorului ar conţine următoarele calitati: comunicare. sa nu strige .predare-invatare-evaluare”. mergând pe ideea ca felul in care este considerat cineva de către . Relaţia profesor –elev n-ar trebui sa consiste numai in . profesorii punând insa un mai mare accent pe latura profesionala. sa treacă toate absentele. schimb de experienţa. Pentru aceasta s-a întocmit un tabel de contingenţa având ca baza datele din tabele completate de diriginţii claselor referitor la etnia elevilor si la distribuţia acesteia in cadrul copiilor cu frecventa şcolara scăzuta. colaborare.28% .notele mari pe care le dau .sa noteze corect. conştiinciozitate.20% .. colaborarea .ca u z ele a b s en te is m u lu is co la rd in p e rsp ec tiv ap ro fes o rilo r 9 % 9 % 5 % 3 6 % lip s ad em o tiv a tie a c c e p ta re an o n -v a lo rilo r m u n c ain g o s p o d a rie e v ita re alu a r ii u n e in o tem ic i p ro filu lp ro fe s o ru lu i p lic tis e a la 1 4 % 2 7 % Figura 2. intelegere.corectitudinea .4% Din răspunsurile elevilor.7 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva profesorilor Trăsăturile pe care profesorii consideră ca elevii le apreciază in mod deosebit la ei sunt: . simţul umorului. sa discute cu ei si pe alte teme decât cele referitoare la lecţia propriu zisa.28% .conştiinciozitatea -16% . O ultima ipoteza a lucrării de fata afirma ca rata absenteismului este direct proporţionala cu apartenenţa la etnia roma. educaţie. Copiii asteapta din partea profesorului sa predea bine.apropierea faţă de ei .

In situaţia de fata.65% . iar variabila dependenta este nivelul frecventei şcolare. Procentajul s-a calculat pe coloane pentru a arata influenta variabilei independente asupra variabilei dependente.5% 20 / 47% 230(100%) 30/ 12. ea va manifesta fata de el un tratament marcat adeseori de prejudecatile referitoare la rromi. Concomitent cu ipotezele cercetării. Sintetizând cele doua perspective . De aceea. cat si frecventele relative.Perspectiva profesorilor: Considerând şcoala un loc de munca . am prezentat perspectiva profesorilor.38%. Nivelul frecventei şcolare Ridicat Scăzut Romana Roma Total 210 /87. aceasta având un efect de discriminare si marginalizare a indivizilor respectivi. unde . Aceste valori se înscriu in datele oferite de recesamantul din 2002 legate de pondere populaţiei cu studii gimnaziale in fiecare etnie. copiii pleacă de la ore acasă sau pur si simplu pe strada. daca comunitatea considera pe cineva rrom/tigan.comunitate determina un anumit comportament.ceea ce ne arata ca relaţia dintre cele doua variabile este statistic semnificativa. ei prefera sa plece de la şcoala in alte locuri mai plăcute lor ca strada . Ei cred ca elevii pleacă de la şcoala din lipsa de motivaţie si din cauza ca accepta non-valorile. valorile maxime se dispun pe diagonale .. aceştia pun problema din perspectiva datoriei. După cum se poate observa. 2. nu neapărat cu plăcere.in vreme ce pe locul I se afla etnia maghiara cu 39. După cum se poate observa cele doua perspective nu sunt dihotomice.6 –Nivelul frecventei şcolare in funcţie de apartenenţa etnica (N=250) In tabel au fost trecute atât frecventele absolute .60% au studii gimnaziale .loc unde invata’’. se ajunge la următoarele viziuni. respectiv a elevilor legate de tema abordata. Din etnicii rromi 29. Din cauza standardelor scăzute ale acestora . 1. din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o nota mica.Perspectiva elevilor: Elevii vad şcoala ca un . unde prefera sa se joace pe calculator sau sa se plimbe in compania familiei sau a prietenilor. internetul –cafe sau chiar acasă .62%) si cea romana 31.isi umplu timpul cu inutilitati’’ sau se joaca pe calculator. diferenţa constând .urmata de cea germana (39. Variabila independenta este apartenenţa etnica.5% 23 /53% 53 (100%) 240 (100%) 43 (100% 283 (100%) Tabelul 2..

vizite la domiciliul elevului(9%). si implicit profesorii.Pe locul doi se afla scaderea notei la purtare (28%) . după cum am arătat mai sus. nu le trezeşte un real interes pentru studiu. La nivelul localitatii Rodna . in calitate de diriginti si profesori . Ei sunt calatorii clandestini ai trenurilor ce leagă localitatea de celelalte sate. Daca elevii isi motivează absenta prin faptul ca şcoala . de exemplu . De asemenea deloc neglijabila este plecarea parintilor in străinătate. Nici o absenta nemotivata . Copiii cerşetori ai Rodnei sunt cunoscuţi de toţi cei din zona. de absente nemotivate) si prin omiterea trecerii absentelor sau prin motivarea ulterioara a acestora. Aceasta are drept cauza principala sărăcia. insa acest lucru nu minimalizează celelalte aspecte.Grafic . Elevii in cauza .Procente mai scazute obtin observatia in fata clasei(3%) si cercetarea cauzelor(3%).părintele.5 MASURI pentru creşterea frecventei şcolare a elevilor Înainte de indicarea unor masuri care vizează înlăturarea cauzelor ce determina absenteismul şcolar este important de aratat ce s-a intreprins pana acum in acest scop la Scoala Generala .procentele se distribuie astfel : . pentru anul şcolar 2005-2006 .. absenteismul. urmata de discutii cu elevul(16%). De exemplu. cerşind bani sau mâncare.cadrele chestionate au indicat ca principala masura discutiile cu parintii (41%). unde membrii familiei sunt mobilizaţi pentru obţinerea unor surse de subzistenta. ce-i determina pe parinti sa-i trimită la cerşit. profesorii pun accentul pe superficialitatea elevilor si lipsa acestora de motivaţie si mobilizare in asumarea sarcinilor şcolare. sunt predispuşi riscului şcolar si social (15 copiii). copii de vârsta şcolara si preşcolara pot fi intalniti pe străzile Rodnei.a B. au o slaba frecventa şcolara. Se poate ghici in aceasta perspectiva si un alt vinovat. In fiecare zi.Florian Porcius’’. un procent important este cel al copiilor care absentează de la şcoala pentru a-si ajuta parintii in gospodărie . Acest lucru se realizează prin neaplicarea regulamentului şcolar(scăderea notei la purtare la un anumit nr.Astfel . La clasa a VIII. Trebuie adăugat la cauze si faptul ca profesorii încurajează.∗ 1. Alături de aceştia se înscriu si copiii de etnie rroma care . un număr de 77 de elevi au parinti plecaţi in străinătate. după afirmaţiile cadrelor didactice. suferă din punct de vedere afectiv (44 copii) si au tendinţa evidenta spre indisciplina si violenta (21). indiferent de anotimp. din totalul de 575 de absente pe semestrul I al acestui an şcolar. Orizontul şcolar al acestor copiii se limitează de cele mai multe ori la ciclul gimnazial sau in cel mai bun caz la o şcoala de arte si meserii. ajungând la distante de 50-60 km pentru a-si procura strictul necesar. Desigur ca am prezentat aceste doua viziuni prin însumarea valorilor dominante. voluntar sau nu. Acest aspect este foarte des întâlnit in mediul rural.in asumarea responsabilitatii acestui comportament. tot atâtea sunt motivate.

Numai un procent de 3% dintre profesori a indicat ca masura pentru prevenirea absenteismului cunoasterea cauzelor absenteismului.M a s u r i lu a teinc a z u le le v ilo rc ua b s e n t e 3 % 1 6 % 9 % 3 % 4 1 % d is c u tii c up a r in tii s c a d e r e an o t e i lap u r ta r e d is c u tii c ue le v u l o b s e rv a tieinfa tac la s e i v iz itelad o m ic iliu c e r c e ta re ac a u z e lo r 2 8 % Figura 2.In acest sens este indicata stabilirea unui parteneriat scoalafamilie . motivarea fara discernamant a absentelor si neaplicarea regulamentului incurajand elevul sa absenteze in continuare. pentru perspectivele lor. toti elevii chestionati au avut anul trecut media 10 la purtare. Pentru a putea ajuta elevul sa frecventeze mai intens scoala. cunoasterea situatiei lui familiale si mai ales a problemelor care il preocupa. sa-i ajute sa inteleaga implicatiile actelor si deciziilor lor. ca rezultat al apropierii profesor-elev. prelucrarea acestuia si elevilor. desi scaderea notei la purtare se afla pe locul doi in topul masurilor luate de profesor . 3. nu le aplica. este foarte important ca profesorul sa cunoasca cauzele care il determina pe elev sa lipseasca de la ore. 2. a tinutei si in primul rand initierea unei mai mari comunicari cu elevul.7-Masuri luate in cazul elevilor cu absente Analizand aceste masuri se remarca faptul ca . desi cunosc masurile ce ar trebui luate in astfel de cazuri (scaderea notei la purtare este prevazuta in regulamentul scolar).Daca acest lucru se face in ideea de a ajuta elevul .Cunoasterea si respectarea regulamentului scolar de catre profesori . sa se implice in alegerile pe care acestia le fac.Aceste cauze nu pot fi determinate decat printr-o atenta observare a conduitei elevului. Scoala trebuie sa convinga parintii sa se implice in viata scolara a copiilor lor. Acest lucru este un indicator al faptului ca profesorii .Respectarea consecventa a regulilor. Iar mai ales acestea din urma nu pot fi aflate decat printr-o comunicare sincera .Intensificarea comunicarii cu parintii . Acest parteneriat trebuie sa constientizeze si profesorii de responsabilitatea pe care o au in educatia copiilor si sa-i incurajezeze sa aprofundeze . rezultatul nu este cel scontat.Revizuirea atitudinii profesorilor .Ca urmare se recomanda : 1. sa manifeste interes pentru situatia lor scolara.

Trebuie conștientizat faptul ca admiterea la un nivel superior de invatamant se face in funcție de notele obținute la examenul de capacitate si de media din anii de gimnaziu. Alte masuri care ar trebui luate se refera la : 1Stilul de predare si evaluare Organizarea orei de curs intr-un mod neatractiv .. datorita particularită ților de dezvoltare ale varstei sale . . mai ales. ce include si prezenta la ora. 4. 2Particularitățile elevilor cu probleme Profesorii trebuie sa trateze diferentiat si individualizat elevii cu probleme legate de frecventa școlara si cu risc de abandon.. Sa se ocupe de motivarea lor. notarea ritmica. profesorul trebuie sa de-a dovada de diplomatie si sa nu puna elevul intr-o situatie umilitoare. a incercat sa discute cu el si cu părin ții in particular. traversează criza . nu are capacitate de gândire critica(se afla in stadiul piagetian al operaţiilor concrete). știut fiind ca informarea părinților referitor la frecventa școlara intra in atributiile dirigintelui . se poate recurge la o astfel de metoda . De asemenea evaluarea inadecvata. adaptarea sarcinilor de invatare la ritmul lor intelectual. Evident . daca se considera necesar. Faptul ca nici un profesor nu a putut afirma ca parintii cunosc in totalitate situatia frecventei școlare a copiilor este un indicator al gradului comunicării diriginte –familie.ar trebui instalata obiectivitatea. Comunicarea cu aceștia este esențiala. iar orice mic progres înregistrat trebuie laudat si recompensat.Numai după ce dirigintele s-a informat asupra cauzelor care l-au determinat pe elev sa lipsească . oferirea de note necorespunzatoare. subiective creeaza frustrari in randul elevilor si priveaza profesorii de respectul cuvenit. organizare a studiului.sa fie capabili sa se autoevalueze si sa-si fixeze obiective pe care sa le poată atinge. Profesorului ii revine sarcina de a ajuta elevul sa-si formeze strategii eficiente de învățare. la capacitatea de efort. Oricum. deoarece elevii trebuie sa accepte standardele de performanta promovate. De aceea cei care isi doresc note mari vor aprecia mai mult profesorii care ii supraevaluează si care ii iartă când nu s-au pregătit suficient. 3Particularitățile de vârsta ale copiilor Trebuie sa se tina cont de faptul ca. Pentru evitarea acestor lucruri . școlarul mic.relatiile de colaborare pe care le au cu parintii . respectiv părintele dezinteresat.Ericson.in acest sens sunt necesare din partea profesorului serioase cunoștințe psihopedagogice. precum si cultivarea interesului si a motivaţiei pentru învățare.Vina’’ este a ambelor parti : dirigintele care nu a încercat suficient sa cunoască si sa prezinte situația reala părintelui. care nu implica activ elevul si nu leagă cunostintele predate de actualitate si de experienţa concreta a elevilor nu face decât sa îndepărteze elevul de realitatea şcolara. potrivit lui E. Utilizarea cu moderație a observației in fata clasei .marii copilării’’ sau criza școlarității . pe langa o solida pregatire de specialitate. pe de alta parte. Astfel se sporește încrederea elevului in propriile posibilitati.

5Timpul liber al elevului Elevii trebuie educa ți asupra modului in care sa-si gestioneze timpul .competitivitate. al propriilor sale capacitați.mici(6-11 ani).mai ales inferioritate intelectuala . Așa cum Durkheim arata . Pe principiul autoidentificării. Profesorii percep elevii dintr-o perspectiva specifica. încadrați in programe cu reguli clare. prin simplul fapt că. ci înscrierea in formarea fireasca a viitorului adult. de genul leneş . elevii cunosc responsabilitățile rolului de profesor si elev. dar care nu o pot înlocui pentru ca sunt derivate ale ei. ei arătând că dacă ar fi profesori ar trece absentele întotdeauna . munca.De aceea invatatorii trebuie sa acorde o mare aten ție raporturilor cu elevii.respectiv la ieșirea din acest interval aproximativ de vârsta. Rolul de elev presupune respectarea regulilor.a importantei odihnei. făcând imposibila atragerea acestor fonduri. notarea ar fi şi ea după merit etc. fondata pe scheme reduc ționiste. Înainte de aceasta insa este necesar un alt demers :convingerea părinţilor ce aparțin acestei etnii să-si declare apartenenta etnică. majoritatea rromilor se declara români . școlarul mic va pleca fie cu sentimentul sârguinței. De asemenea ar trebui sa li se sugereze diferite alternative de ocupare a timpului liber . Un rol important in gestionarea timpului liber al elevului il au activitățile extrașcolare. De aceea profesorilor nu trebuie să le fie teama ca îşi îndepărtează elevii daca renunță la o serie de concesii făcute până acum.harnic. asumarea succesului si eșecului școlar. s-ar comporta cu elevii in func ție de cum merită . care să îmbine factorul educativ cu cel recreativ. prezentă în primul rând.creșterea copiilor înseamnă o constrângere continua a acestora încă din primele zile de viaţă. Ei trebuie responsabilizați . De aceea sunt necesare o serie de masuri speciale pentru copiii rromi. procentul rromilor este extrem de scăzut. conștienți fiind ca de natura acestor raporturi depinde viitoarea atitudine a elevului. 6Responsabilitățile rolului de elev Elevii trebuie conștientizați asupra amplorii şi consecințelor negative ale absenteismului școlar. Cercetările referitoare la efectul Pygmalion arata ca elevii se comporta aşa cum sunt priviţi si in funcţie de expectanțele mediului. 7Învăţământul preşcolar Se recomanda acordarea unei atenții sporite învăţământului preșcolar. dar si a studiului. fie cu sentimentul inferiorității sale. absenteismul școlar este dependent şi de apartenenta la etnia rroma. 4Particularitatile etnice După cum am subliniat in prezentarea rezultatelor. Nu este vorba aici de a forța elevul sa se supună unor reguli impuse. Aceste constrângeri duc la formarea unor obiceiuri şi tendin țe interne care nu mai necesita constrângere. Teoretic. oficial. Statisticile arata ca . Exista o serie de proiecte ce vizează aceasta categorie (proiecte prezentate in capitolul I al lucrarii de fata) si este recomandat sa se incerce atragerea acestor proiecte si in aceasta zona.

masuri ce se conturează sub forma unor proiecte si programe. In vederea sublinierii importantei frecventei şcolare s-au arătat principalele efecte negative ale absenteismului şcolar. Ministerul Invatamantului si Cercetării a adoptat o serie de masuri pentru eradicarea acestora . abandonul şcolar este şi el în creştere. se pot purta discuții cu proprietarii localurilor.Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate’’.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’.. Derivat al absenteismului. se înregistrează fuga de la şcoala. Totuși. sunt copii care îşi petrec timpul școlar in internet cafe. De aceea mulți prefera sa plece acasă unde sunt .ca determinant . cu cat are loc la un nivel de educaţie mai jos .Proiectul pentru invatamantul rural’’. CONCLUZII Iniţial am prezentat caracteristicile absenteismului si abandonului şcolar la nivel naţional. Un prim efect este abandonul şcolar care . . libertinajul. punând in prim plan sărăcia . internetului si solicitarea ajutorului. cât şi in acceptarea unui program școlar organizat.Şanse egale’’.. fapt cauzat de o schimbare in sistemul de valori naţional. luarea de note proaste. promovare a valorilor. Ca efecte negative pe termen scurt. De asemenea trebuie luate in calcul si celelalte efecte negative . La terminarea scolii. violenta. . psihologici . Fără să se ia atitudine nu se pot obţine rezultate. 8Relația școală – comunitate . marginalizarea sociala . . Trebuie subliniat ca aceste doua fenomene se manifesta preponderent in mediul rural.. limitează variantele copiilor de evadare din spațiul școlar.jumatate din elevii confruntați cu un eșec școlar pronunțat şi chiar cu abandon au avut greutăţi în ciclul primar in formarea deprinderilor de citit .A doua şansa’’. este posibila supravegherea elevului si aceasta se poate face prin conlucrarea dintre familie.cu atât scade şansele individului de a ocupa un post si de a se integra in societate. direct sau indirect . îndepărtarea de realitatea şcolara. comunitate si școala. Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului şcolar. . Concret.familie Localitatea. prin relatiile stranse dintre locuitori si prin putinele locuri de divertisment oferite . Cele mai importante sunt : .Acestei cauze i se alătura o serie de determinanţi etnici. oferirea de exemple pozitive.scris. In funcţie de cauzele considerate ale absenteismului si abandonului şcolar.. prin neprimirea elevilor in aceste spatii publice in timpul programului şcolar.. geografici. . marcat de sărăcie si subfinantare. apelând la o serie de statistici publicate. pe strada etc. situaţii conflictuale intre elev si profesor .. lipsa unui program stabil.Toţi trebuie sa colaboreze prin implicare. încercându-se astfel o apropiere de nivele intre rural si urban. De aceea multe programe de dezvoltare se îndreaptă actualmente spre mediul rural. pe termen lung: consumul de alcool si droguri. Ca fenomen social absenteismul şcolar este in continua creştere . eşecul şcolar.ascunși de ochii lumii’’.culturali si sociali . aceste manifestări isi vor fi pus amprenta asupra personalitatii viitorului adult si asupra comportamentului social al acestuia. înregistrând valori ridicate faţă de cerinţele unei societăţi moderne şi competitive. al tuturor celorlalte cauze . Având in vedere tocmai acest spațiu restrâns al localității.

care înregistrează un procent de 25% din totalul părin ților copiilor. mijloacele de învăţământ avute la dispoziţie.atragerea unor programe ce vizează populaţia de etnie rroma. oferă o imagine de ansamblu a învăţământului actual. Aceste cauze au fost determinate prin analiza răspunsurilor la doua chestionare aplicate. Analiza reprezentărilor profesorilor si elevilor arata ca ambele parţi nu sunt suficient de conştiente de repercusiunilor unor acţiuni si ca sunt prinşi in starea anomica dominanta. până la planul de învăţământ şi programa şcolară . Necesitatea acestei cercetări se impune luând in calcul evoluţia ascendenta a absenteismului şcolar in ultimii ani. subsumata celorlalte. Atunci să-i învăţăm să se adapteze…’ . aşezat sub semnul inadecvării: începând cu metodele didactice utilizate. centre de interes ale elevilor etc. imposibil de stopat în contextul perpetuării unor criterii de selecţie ce nu se bazează pe competenţe şi valoare. cat si prin studierea documentelor şcolare si a datelor generale despre elevii scolii. respectiv a dezorientării generale a societăţii noastre actuale.organizarea unor activități extraşcolare menite sa atragă copilul spre activitatea scolii si pentru ca acesta instituite să-şi recâștige respectul meritat Aspectele menţionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeţean au la rândul lor alţi determinanţi‚ care ţin de sfera mai larga a societăţii. probleme pe care le întâmpina cu diferiţi profesori . . la profilul profesorului (nivelul de pregătire a acestora si conduita profesionala si sociala).să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. -stabilirea unui parteneriat şcoală-familie.In ancheta sociologică am căutat sa prezint fenomenul absenteismului şcolar aşa cum este văzut de către elevii si profesorii din judeţ şi reliefând cauzele absenteismului specifice acestei zone. Nimic nu ne permite sa ştim cum va fi lumea lor. Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri: -acordarea unei atenţii mai mari învăţământului preşcolar. . -eficientizarea comunicării profesor –elev prin instituirea unor teme la dirigenţie cu tematici ca: expectan țele elevilor legate de conduita profesorilor. Montessori şi . Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari. Ca o consecinţă a acestor inadecvări se naşte absenteismul şcolar românesc .. Fiecare şcoală are realitatea ei care. Principalele cauze determinate se refera la componenta etnica (romii reprezintă o parte importanta în populaţia şcolară din unele şcoli ale judeţului). cu acţiuni concrete. ca si rata îngrijorătoare a abandonului şcolar. Aşa stând lucrurile nu ne rămâne decât sa adoptam poziţia propusă de M. modalităţi de realizare a unor lecţii. relaţia elev-profesor şi la fenomenul migraţiei.

Pedagogie constructivista. Adriana-Consiliere educationala.Sociologie. 2002 5.Regulile metodei sociologice. Cluj-Napoca. Editura Ardealul. Editura Polirom. Septimiu -Metodologia cercetarii sociologice.Traian . Iaşi. Editura Alternative.Chelcea . Editura Institutul European.Cucos. 2001 2.(coord) .Editura Economica.Durkheim. Anthony –Sociologie .Francois de Singly. 2002 4. Polirom.Zamfir C. România in context european. Editura Antet.Editura BicAll . Anne Gotman. Alain Blanchet.2001 6. 2002 9. 1999 10.Siebert.Politici sociale. E . ediţia a II-a. Editura Mesagerul.Giddens.Baban. 2001 3. Horst.Rotariu.Marginean. Editura Bucuresti.Bucureşti . Ilut Petru (coord) . 1996 8. Bucureşti. Iaşi. Ion.BIBLIOGRAFIE : 1. Iaşi.Proiectarea cercetării sociologice. 1999 7. Cluj-Napoca. Constantin.1995 Polirom.Pedagogie. Jean-Claude Kaufmann-Ancheta si metodele ei. . &Zamfir E.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->