REPREZENTĂRI ALE ABSENTEISMULUI ŞCOLAR

Cercetare Octombrie 2008

INTRODUCERE Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ţine numai de sfera

învăţământului, ci afectează atât elevul, cât şi familia şi comunitatea. Elevii care absentează la şcoala se confrunta cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează in mod regulat şcoala. In primul rând ei vor fi primele victime ale abandonului şcolar si ca o consecinţa a acestuia ,vor avea probleme in găsirea unui loc de munca sau in integrarea sociala. Cauzele absenteismului sunt numeroase , de la evitarea obţinerii unor note proaste pana la sărăcia crunta care ingradeste . Importanta este insa cunoaşterea acestor cauze, descoperirea lor in situaţii concrete si căutarea de modalitati eficiente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului. Lucrarea de fata isi propune sa ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului absenteismului , raportându-l la starea actuala a societatii romaneşti. Prima parte a lucrării prezintă o serie de cauze generale ce determina absenteismul şcolar, cu accent pe sărăcie , in relaţie directa cu absenteismul dar si cu ceilalţi factori determinanţi ai acestuia . De asemenea sunt descrise cele mai importante programe si parteneriate iniţiate de către Ministerul Educaţiei si Cercetării , in scopul combaterii acestui flagel; rezultatele obţinute in cadrul acestora, cat si efectele negative ce deriva din nefrecventarea cursurilor. Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realitatii sociale din România .Trebuie precizat ca efectele negative prezentate nu sunt neapărat dependente de absenteismul şcolar, dar acesta poate contribui in multe cazuri la amplificarea lor. In cea de-a doua parte este prezentata o ancheta sociologica realizată la nivelul jud. BistriţaNăsăud. Ancheta are ca scop identificarea cauzelor declanşatoare ale absenteismului, având ca suport pe de o parte reprezentările elevilor si a profesorilor, legate de fenomenul absenteismului şcolar, iar pe de alta parte documentele şcolare (cataloagele ). Iniţial, prin analiza documentelor şcolare , s-a putut sesiza cursul ascendent al absenteismului , pornind de la numărul de absente anual înregistrat in cataloagele şcolare. Amplificarea fenomenului absenteismului şcolar constituie una din motivaţiile de baza pentru efectuarea unei analize mai aprofundate a acestuia. Ca punct de plecare in ancheta s-au formulat patru ipoteze , ce au fost testate prin intermediul chestionarelor . CAPITOLUL I 1.1 EGALITATEA SANSELOR Egalitatea sanselor este un ideal catre care aspira invatamantul romanesc si nu numai . Si asta pentru ca nu se poate lua mostenirea genetica, materiala, sociala a fiecaruia si aduce la un numitor comun. Dar parca in Romania discriminarea materiala a ajuns la extrem. Daca de la anumite trepte in sus scoala le este unora inaccesibila, pentru altii constituie un lux facil, abordat de pe pozitiile tuturor posibilitatilor. Reactiile in fata situatiei actuale a invatamantului sunt diferite , in functie de posibilitati. Familiile

prospere apeleaza, ca mod de suplinire a invatamantului deficitar, la formele paralele ale pregatirii particulare, care cer investitii substantiale. O solutie aplicata de o parte a elitei financiare este educatia in strainatate la scoli de prestigiu, cu taxe mari si perspective superioare in marea provocare a formarii. Pentru ceilalti insa nu ramane decat acceptarea situatiei, intr-o complicitate neputincioasa. Evident , fenomenul se extinde si la nivel universitar. In timp ce unii urmeaza institutii autohtone, unele inapte a se adapta in spirit si calitate reperelor contemporane, altii frecventeza universitati americane sau europene, de faima carora isi leaga pragmatic viitorul.. Este potrivita in acest context oferirea unei definiţii a clasei sociale. Astfel, majoritatea sociologilor intrebuinteaza termenul pentru a desemna deosebirile socio-economice dintre grupurile de indivizi, in care se creează diferenţieri in privinţa prosperitatii materiale si a puterii. Mai multi autori (Bourdieu, Berger, Luckman) considera diferentele de clasa sociala ca fiind importante pentru existenta si menţinerea diferentelor dintre rezultatele şcolare ale tinerilor apartinand unor clase sociale diferite. Conform acestor teorii , apartenenţa la clasa influenteaza deciziile tinerilor si ale familiilor in punctele de bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite niveluri sau abandonarea studiilor după examene, testări sau alte modalitati de selectare),influenteaza opţiunile educaţionale , probabilitatea succesului in cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse si creează diferente in utilizarea resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai larga. Apartenenţa la clase sociale diferite conduce la următoarele presupuneri: 1Inegalitatea şanselor-copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (carti , bunuri si alimentaţie , petrecerea timpului liber, oportunitati de invatare suplimentara); 2Inegalitatea tratamentului social- se includ aici inegalitati care apar intre mediile de rezidenta si inegalitatea tratamentului in cadrul instituţiei şcolare si al claselor de studiu; 3Inegalitatea aspiraţiilor si asteptarilor - păstrarea statutului social sau realizarea mobilitatii sociale expectate comporta diferente pentru subiecţi din clase diferite. Conform unui studiu publicat in revista ,,Sociologie Romaneasca’’, deşi mobilitatea intergenerationala este predominant ascendenta, aceasta s-a realizat cu precădere intre categorii vecine si îndeosebi la niveluri inferioare ale scalei ierarhice. Exista discrepante majore intre medii rezidenţiale ( rural-urban), precum si persistenta inegalitatii de şanse in educaţie. In acest scop prezint declinul unor indicatori de analiza relevanţi pentru caracterizarea resurselor umane din România : amplificarea ratei de abandon şcolar care a atins cota de 23%; diminuarea capacitatii de promovare sociala prin educaţie-doar 5% din studenţi provin din unitati şcolare din mediul rural; participarea scăzuta a populaţiei la programele de invatare permanenta-doar 1,8%. Pentru ameliorarea acestor indicatori este necesara identificarea nevoilor de educaţie ale copiilor, deoarece şcoala trebuie sa se adapteze nevoilor copiilor de a invata. In funcţie de aceste nevoi se

va elabora un curriculum flexibil, cu obiective, continuturi, strategii abordate si mijloace de evaluare specifice. In realizarea acestui curriculum este imperativ sa se tina cont de principiile educaţiei copiilor , stabilite de UNESCO: 1.Principiul drepturilor egale-Toti copiii au drepturi egale. 2.Principiul egalizării şanselor - Sa dai şanse egale copiilor. 3.Principiul intervenţiei timpurii-Cerinta nu trebuie transformata in problema. 4.Principiul serviciilor individualizate si personalizate-In momentul in care exista cerinţe speciale sistemul trebuie sa fie pregătit. 5.Principiul parteneriatului-Trebuie sa lucrezi in parteneriat educaţional-o singura unitate de decizie si acţiune se poate face numai intre parteneri, intre instituţii, iar beneficiarii sunt parintii, profesorii si elevii . Nu trebuie confundata in acest sens egalitatea şanselor cu sintagma ,,educaţie pentru toti’’. C.Cucos arata ca prin aceasta sintagma se ocultează realitatea ca nu toate persoanele sunt capabile sa asimileze funcţiile educogene global si in acelaşi timp, fiind la fel de periculoasa in semnificaţii ca si apelul contrar :,,educaţie numai pentru unii’’. Astfel se arata ca educaţia nu poate fi pentru toţi, deoarece nu toţi pot suporta acelaşi tratament .E nevoie de o educaţie mobila, diferenţiata, in funcţie de posibilitatile diferitelor segmente de populaţie. ,,Societatea este obligata sa asigure cadrul de formare a tuturor după puterile fiecăruia. Pentru unii va da mai mult, pentru unii mai puţin. Dar ,întotdeauna, pornind de la ceea ce, in materie de educaţie, indivizii pot primi…’’(C.Cucos) 1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA

Rata abandonului şcolar a crescut de doua ori si jumatate intre anii 2001-2004 la nivelul primar si gimnazial.Astfel, Romania ajunge pe primul loc in Europa in aceasta privinta,cu un procent de 23,6%,ceea ce inseamna foarte mult, cam un sfert din populatia scolara.Unul din 5 elevi paraseste scoala, in principal din cauza saraciei familiei.Cum educatia precara este cauza si efect al sărăciei, acesti copii au toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor. De asemenea , se mai semnaleaza ca anul 2004 a atins un record de 259.853 de someri tineri , cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani ,cifra ce echivaleaza cu numarul de locuitori ai orasului Cluj de exemplu..Abandonul scolar in anul 2003-2004,pe niveluri de educatie, reprezinta 1,2%-inv primar, 1,7%inv gimnazial, si 8,5% -profesional. Procentul de 23,6% reprezinta rata de intrerupere prematura a studiilor elevilor /tinerilor din inv preuniversitar si universitar, include deci elevii care nu isi continua studiile la nivel preuniversitar si universitar.10% reprezinta decesul, migratia si abandonul. Conform raportului Comisiei Europene, 2004 , rata iesirilor din sistem la nivelul tarilor membre este de 20%.Un nivel mai ridicat se înregistrează in toate tarile din Europa de est si centrala.

sfera si natura sărăciei depinde de schimbările sociale rapide înregistrate in secolul XX. Ratiunile imediate ale existentei impun orientari practice de interes imediat. geografica etc. cauze psihologice –neadaptare datorita personalitatii) si presupun blamarea victimei. etnica. 1. si nu o criza a instituţiilor sociale. Pragul sărăciei pentru a putea supravieţui.2. In mediul rural. a) Explicaţia individual-psihologica a cauzalitatii sărăciei arata ca vinovaţi de starea de sărăcie sunt insisi săracii. evolutia in termenii scolasticii devine facultativa. Avand in vedere amploarea acestui fenomen in multe zone ale lumii si influenta lui directa sau indirecta asupra celorlalte cauze ale absenteismului ce vor fi prezentate mai jos. datorita greşelilor personale si comportamentului lor deviant orientat spre gratificaţii uşoare si imediate: alcoolism.Cauzele sărăciei sunt identificate in disfuncţiile instituţionale ale societatii. 1. culturala. cauzele care duc la sărăcie sunt de natura patologica (indolenta si nepăsare. Intre toate aceste cauze exista o serie de interconditionari . ele putand fi de natura sociala. ce considera ca sărăcia provine din sistemul de organizare economica bazat pe . aproape jumătate din elevii in vârsta de 14 ani nu deţin diploma de capacitate sau nu promovează testarea naţionala. fatalism.Din punct de vedere al acestei teorii.saracia este o parte necesara a sistemului social .Abandonul ca solutie ultima nu poate fi eradicat in acest context. consider necesara o incursiune in interiorul perspectivelor si teoriilor ce au vizat sărăcia de-a lungul timpului. Importante sunt doua abordări ale acestei teorii:1. iar rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial este in scădere.cauzele sărăciei sunt găsite in societate . dar situaţia lor de viata ii obliga sa dezvolte anumite trăsături subculturale mecanismul pieţei libere.1 Saracia –determinant al traseului individual Saracia este cea care controlează . Dupa anii obligatorii.săracii fiind consideraţi victime si nu vinovaţi.ajungand la 15/16 ani . resemnare. b)Explicaţia economica si sociala a cauzalitatii sărăciei. Aceasta perspectiva apreciază ca săracii ar fi caracterizaţi de multe valori pozitive si modele comportamentale similare clasei medii. c)Perspectiva functionalista de abordare a sărăciei . Complementara este perspectiva economica. lipsa de interes pentru procesele educaţionale si lipsa lor efectiva de interes de a se îndepărta de starea de sărăcie . accesul copiilor la şcoală .Desi durata medie de frecventare a invatamantului a crescut . in cazul familiilor cu stare precara.3 CAUZELE ABSENTEISMULUI SCOLAR Cauzele absenteismului scolar sunt diverse. explicaţiile variind intre individ si sistemul social ca vinovaţi pentru aceasta stare de fapt. tara noastră continua sa se situeze pe un loc inferior . Referitor la cauzalitatea sărăciei au fost emise mai multe teorii diferite.3.Explicaţia politica a sărăciei . educaţionala. cauze genetice-status social dependent de inteligenta.

prin etichetarea săracilor. Daca săracii sunt definiţi ca lenesi. cu norme si valori diferite . mass media) aplica continuu astfel de etichete. organizarea si restaurarea puterii care sa conducă la reducerea inegalitatilor si . atunci aceşti indivizi vor accepta definiţiile ca atare si acest lucru se întâmpla in special când sursele de socializare (familie. societatea contribuie la perpetuarea sărăciei. f)Teoria etichetări sociale a săracilor.ar constitui un factor de motivaţie pentru munca. e)Perspectiva interactionista a sărăciei se concentrează asupra modului in care oamenii percep si definesc elementele care le influenteaza vieţile. exista si o serie de funcţii pozitive ale acesteia (Herbert Gans. o cultura proprie. Desigur ca unii adulţi încearcă . Soluţia pentru aceste situaţii ar fi eliminarea autodefinirii negative si o încurajare a redefinirii pozitive a situaţiei si posibilitatilor. Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de şomaj. pentru copiii lor. fara dorinţa de a se schimba si de a avea succes.concomitent cu creşterea si asigurarea unor şanse mai mari de obţinere a unor venituri. abuz de alcool si droguri. incompetenţi. la acceptarea fatalista a situaţiei de sărac si evadarea din realitate prin comportamente deviante sau subterfugii compensatoare (alcoolism.duce la constituirea unei imagini negative de sine. imorali. explicaţia politica arata ca sărăcia este un rezultat al logicii politicii desfasurate in diferite perioade de timp.dar si prin încercarea de a schimba patternurile comportamentale. sa pună accent pe educaţie . Adepţii acestei perspective arata ca pe lângă o serie de disfuncţii ale sărăciei. specifice.Pentru cei săraci. Acest concept a fost lansat de Oscar Lewis(1966). Definirea mediului lor social si de viata din perspectiva lipsurilor .Astfel se obţine imbunatatirea imaginii de sine . absenteism şcolar. droguri). In acest sens se susţine mobilizarea politica. in special din munca . Orientarea programelor de combatere a sărăciei ar trebui sa se facă prin încurajarea investiţilor in aceste zone . la egalitate socio-economica. arătând ca aceasta cultura presupune o internalizare a unui anumit tip de comportament.implicit. Percepţia si autodefinirea ca sărac le consolidează existenta in sărăcie . Fara încurajare si auto încredere este mai probabil pentru un copil provenit dintr-o familie săraca sa aibă rezultate slabe si sa abandoneze şcoala. apatici. principalul punct de referinţa îl constituie vecinii. şcoala. dar aceasta teorie a etichetării vrea sa sugereze un proces îndelungat si continuu de identificare a lor in raport cu condiţiile inadecvate de viata si cu imaginea lor sociala reflectata in percepţia celorlalte segmente sociale. si care sa fie administrate in mod raţional si nu orientate spre gratificaţii imediate g) Explicaţia culturala a sărăciei –se considera ca săracii isi creează o lume a lor . aflaţi in majoritatea cazurilor in aceeaşi situaţie.1973).au la baza concepţia marxista a conflictelor de clasa. ce determina . Numărul alegerilor pozitive este restrâns si astfel apare o reproducere a modelelor din jurul lor. Complementara. pentru ei exista puţine modele pozitive la care sa se raporteze. d)Teorii privind inegalitatile si conflictele sociale(marxism).

O. împingere. apar seturi de credinţe si norme de comportament care includ atitudini de apatie. fumatul in scoală si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar in vigoare’’. comportament şcolar neadecvat :întârzierea la ore. cat si intre elevi si profesori. La nivel internațional lucrarile de specialitate sintetizeaza cateva tendinte asupra formelor de manifestare a violentei in scoala contemporana. ~un puternic sentiment al dependentei si inferioritatii si lipsa unei personalitati sociale.dintre care amintim : trecerea de la .Orice copil din acest procent de 3% poate reprezenta un caz de absenteism si chiar abandon scolar din cauza violentei in scoli . cum ar fi poreclire. ironizare. din care refuza de cele mai multe ori sa evadeze.experienta sexuala precoce si viata de familie instabila. orice forma de manifestare a unor comportamente precum :exprimarea inadecvata sau jignitoare. Astfel.Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este estimata de specialisti la 2. 2violenta in scoli si in familie Violenta şcolara este definita ca . Analizând modul de viata al săracilor a constatat ca in comunitatile sărace exista: ~un puternic sentiment al marginalizării si al neajutorarii. iar cea a tinerelor victime este de 3%.Este semnificativ faptul ca peste o treime dintre elevi percep spatiul scolar ca pe un mediu lipsit de securitate. 1. profesori si alte persoane din proximitatea scolii. discreditarea scolii . 32% din ei declarand ca au asistat la astfel de evenimente in cadrul institutiilor de invatamant. Copiii resimt mai acut decat profesorii sau parintii fenomenul de violenta. comportament care intra sub incidenţa legii. se arata ca in 75% din scolile din tara noastra se inregistreaza acest fenomen.3. ~resemnare si fatalism.5%. parasirea clasei in timpul orei.opunerea unei rezistente crescute la alte modele culturale. bruscare. tachinare.ameninţare. orientărilor si comportamentelor. Fara indoiala ca acest fenomen nu este o inventie a contemporaneității.Lewis considera ca :1. Criticii modelului cultural al sărăciei arata ca comportamentul săracilor nu este explicabil prin patternurile considerate de cultura sărăciei.2 Alte cauze ale absenteismului: 1mărimea familiilor din care provin copiii Cei care nu frecventează şcoala si provin din familii numeroase sunt de doua ori mai mulţi decât cei cu aceeaşi situaţie şcolara. 2. ci prin situaţia efectiva de viata.. schimbarea situaţiei determina schimbarea personalitatii . lovire. Fenomenul violentei in scoli. membri ai unor familii restrânse. imitare . tendinţe de gratificaţii imediate. ei sim țindu-se amenințata de colegi. Intr-un studiu efectuat de specialisti ai Institutului de Stiinte ale Educatiei si Institutul de Criminologie.saracii isi creează propria lume. Actele de violenta au loc atat in relatia elev-elev. rănire.membrii claselor de jos au o inclinatie spre subcultura care tinde sa se permanentizeze. pana in urma cu 15 –20 de ani redus ca proportii. ridica mari probleme in aproape toate unitățile de invatamant.

cu toleranta redusa la frustrare si cu potential agresiv ridicat. Organizatia . S-a organizat un flagrant in urma căruia agresorul a fost prins.. unui adolescent de 16 ani. mascate sub forma unei violente de tip simbolic. situata la nivelul valorilor promovate. Solidaritatii Sociale si Familiei. mai subtile. legitimata si încurajata . la nivelul tipurilor de relaţii din spaţiul scolii si a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente. Reprezentantul european.2 din Sighetul Marmatiei . la forme mai subtile.directa. Când băiatul a mărturisit totul parintilor.violenta fizica . creşterea numărului fenomenelor de violenta grava in scoală.Violenta impotriva copiilor’’. vizibila. domnul Pierre Paupard a apreciat ca situatia din tara noastra nu este diferita de cea a altor tari din Europa. Principalii factori şcolari generatori de violenta relevaţi in urma acestui studiu sunt: 1Dificultatile de comunicare elevi-profesori 2Subiectivitatea in evaluare 3Stilul didactic adoptat 4Programele şcolare prea încărcate si programul şcolar supra aglomerat Ancheta a arătat ca mediul şcolar reprezintă o sursa importanta de alimentare a comportamentelor violente ale elevilor. mai ales din mediul urban. un elev de clasa a VIII-a a fost nevoit sa plătească taxa de protecţie timp de un an. Trebuie cunoscut faptul ca Romania este prima tara din Europa de sud-est in care s-a realizat acest important studiu sub egida UNICEF pentru Romania.Salvati copiii’’ si Ministerul Muncii .organizat de UNICEF pentru Romania. Studiile experimentale confirma faptul ca procesele cognitive sunt afectate de vizionarea de filme si programe tv . nesiguri in relatiile cu ceilalti. aceştia au cerut sprijinul oamenilor legii. Astfel de cazuri se întâmpla in majoritatea şcolilor. religioase. la nivelul intregii tari au fost organizate o serie de seminarii si mese rotunde sub egida Consiliului Europei . care au avut drept scop sensibilizarea opiniei publice si in mod deosebit a factorilor de decizie asupra acestui ingrijorator fenomen social. de statut social sau de gen.Cercetatoarea M. proliferarea violentelor in scoală care au ca fundament diferențe etnice. cu deficiente de autocontrol. De exemplu. Balica propune astfel adoptarea unor masuri care sa permită reglarea tensiunilor si conflictelor interne. Ei isi aleg victimele dintre colegii fragili. care intra sub incidenţa legii ca urmare a escaladării violentei societale . mai puţin vizibile si de multe ori neconstientizate la nivelul actorilor. la Scoala Generala Nr. delicvenţii preluând scenariile gata realizate din filmele americane sau chiar de la emisiunile zilnice de ştiri. trebuie aratat ca cei mai multi autori ai conduitelor violente sunt baietii cu rezultate scolare mediocre sau slabe. uneori. multiplicarea formelor de violenta asupra profesorilor. Rezultatele acestei prime cercetari au fost prezentate in cadrul Seminarului National . sub ameninţarea cu bătaia .cu motivatie redusa pentru studiu.. Referitor la violenta ca motiv al absenteismului. dar se impun masuri organizate in vederea stoparii acestui fenomen. In ultima vreme .

Gradinita nr. conştient sau nu. Persoanele in grija cărora au fost incredintati elevii sunt: in cazul plecării doar unuia .la liceul Jean Monet . Un alt aspect vizat este cel al desensibilizării emoţionale. copiii vin la scoală cu toate defectele familiei. centralizarea primara a datelor de către consilierii educativi ai şcolilor(110). insusindu-se in acelaşi timp mijloace de agresiune pe care oamenii sunt tentaţi sa le aplice. Aceste acţiuni violente. rar întâlnite cu ani in urma.un individ a aruncat o grenada in curtea scolii. denota faptul ca şcoala reflecta societatea.Încărcate cu informaţii si scene pe tema violentei. aceştia reprezentând 83.21% sunt taţi.31% au parinti emigraţi in străinătate. la 15 sept. Cazuri concrete ale violentei in scoală sunt prezentate pe toate programele Tv: o fata de 17 ani a fost înjunghiata in biroul directoarei de iubitul ei.saturate de agresivitate. 5289 . Acesta s-a realizat in trei etape: anchetarea pe baza de chestionar a dirigintilor/invatatorilor cu privire la elevii cu parinti plecaţi la munca in străinătate(1805 cadre didactice). doua tinere de la un liceu din Constanta s-au bătut in văzul colegilor care le-au încurajat ca la un meci de K1. ca rezultat al vizionarii sistematice a unor episoade violente .Astfel ca.iar distribuţia la nivelul parintilor se prezintă astfel: 55. In mediul rural se întâlnesc cu 358 mai multe cazuri de plecarea ambilor parinti.17%).Au fost cuprinşi in studiu 39737 elevi. cel puţin la nivelul propus de mass media. 16. CJAP B-N.86% din cazuri sunt reprezentate de ambii parinti.54%) fata de mediul urban(12. cat si de lipsa surselor de venit de la tara. De asemenea. 1migraţia populaţiei Prezent tot mai acut. strazii. de zi . gândirea si memoria indivizilor este orientata. Din totalul elevilor studiaţi. in cadrul claselor I-XII.97% mame. in care se arata nu doar faptul ca oamenii suferă sau mor. Pentru evidenţierea impactului emigrării parintilor asupra copiilor si implementarea unor strategii de diminuare a efectelor negative semnalate in rândul elevilor si implicarea partenerilor educaţionali in intervenţia asupra copiilor aflaţi in aceasta situaţie de risc. s-a realizat in decembrie 2004/ianuarie 2005 un studiu cu sprijinul ISJ BistritaNasaud. respectiv 13. a detaliilor fiziologice . la nivelul judeţului B-N.hotii furând alimentele copiilor si distrugând tot ce le-a ieşit in cale. înspre violenta. rănind grav un grup de eleve. are mari şanse sa transpună ceea ce se întâmpla pe ecran in plan real. comunitatii. 27. fenomenul migraţiei forţei de munca determina o serie de consecinţe negative asupra copiilor. intamplari identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvenţe actionale identice sau asemănătoare in viata reala. frecventa plecării acestora fiind mai ridicata in mediul rural(14.2004. dar se insista asupra actelor de cruzime. publicul obişnuit cu astfel de scene violente.87% din totalul elevilor inscrisi in inv. tot mai vizibile la nivelul scolii. fapt explicabil atât prin sprijinul familiei extinse in îngrijirea copiilor(cu 380 mai mulţi copii sunt ingrijiti de bunici in mediul rural). inclusiv SAM.Scoala este societatea in miniatura.31 din Brasov a fost vandalizata de tâlhari pentru a zecea oara in ultimii ani.Studiul a fost realizat de sociologul Dora Elisabeta Baba. prelucrarea finala si analiza rezultatelor in cadrul CJAP.

responsabilitatea creşterii si educării copilului revine celuilalt părinte(32. angajarea unui specialist in consiliere psihologica in fiecare scoală .25%. infracţionalitate(0. consilierea familiei de către specialişti. politia. asocierea elevilor in cauza. crearea unor grupuri de dialog. Acest fenomen determina abandonul şcolar. probleme emoţionale -tristeţe.98%). tratarea diferenţiata/individuala. nu reprezinta altceva decat o forma de discriminare. devenind factor cauzal pe doua direcţii: urmarea efectiva a parintilor in străinătate de către copii (312 cazuri) si inocularea ideii de inutilitate a muncii şcolare fata de munca peste graniţa in realizarea individului din punct de vedere material. xenofobie. tulburări de comportament (3.82% in mediul urban si 31. implicarea elevilor.. in societatile .lipsa ambilor parinti este suplinita de bunici in proporţie de 24. anxietate(11. in cadrul studiului menţionat se propun următoarele soluţii: întărirea comunicării scoală -familie. la dezinteres si indiferenta . antrenarea acestor elevi in activitati şcolare si extraşcolare. consiliul elevilor. consilierea elevilor in cauza de către specialişti. servirea mesei de prânz la cantina. cel mai adesea. colaborarea cu politia de proximitate.29% din cazurile de îngrijire temporara. iritabilitate. ong.O alta manifestare a rezistentei umane fata de diversitate o reprezinta prejudecatile si stereotipiile.92%).82%). probleme de comunicare(6. monitorizarea continua a rezultatelor şcolare si comportamentului acestor elevicomunicarea rezultatelor persoanelor care ii îngrijesc.in cele din urma.63%). stres (7.fie ele in forma lor negativa(ceea ce gandim despre ceilalti : intoleranta. Efectele negative semnalate de către cadrele didactice cu privire la aceasta categorie sunt: scăderea performantelor şcolare(15. rasism. implicarea vecinilor in supravegherea si informarea scolii. absenteism-manifestat in principal la nivelul liceului (9. unchii însumează 7.07%). teme corespunzătoare problemelor la dirigenţie. autoritatile locale.55%in mediul rural). matusile.39%). negativism.72% din cazuri. sprijin afectiv si moral din partea cadrelor didactice. specialiştii. vecinii.Aceste stereotipii . implicarea parintilor in viata scolii si conştientizarea acestora despre factori de risc asupra copiilor. antisemitism) sau pozitiva (ceea ce gândim despre noi insine : arianism) generează consecinţe comportamentale care . 2cauze de natura etnica : Prezenta oamenilor . biserica.Câteva dintre aceste efecte negative duc la creşterea ratei absenteismului si abandonului şcolar (consumul de droguri.60%). CJAP. meditaţii/sprijin in efectuarea temelor. Considerând drept factori responsabili in ameliorarea efectelor negative asupra elevilor şcoala. supravegherea anturajului. grupuri de suport. infracţionalitatea). prietenilor in sprijinirea si comunicarea cu aceşti elevi. biserica si autoritatile locale. comunitatea. problemele emoţionale. iar persoanele cunoscute din afara relaţiilor de rudenie isi oferă sprijinul in proporţie de 3.22%). rudele. colegilor. ceeea ce . furie. prietenii.dintre parinti.urile. statul.diferiti’’ conduce . familia. consum de droguri(0. consilierea cadrelor didactice . consilierea/comunicarea eficienta cu elevii de către diriginţi.

De la stiinta de carte si mortalitatea infantila la nutriţia de baza. Etnicii romi sunt caraterizati in doua ipostaze antinomice.sa ia masuri adecvate pentru eliminarea lor. rromii sunt consideraţi o subcultura parazitara. la proiecte de integrare. ONG-uri care lupta împotriva discriminării etc. in 2003. cea mai mare parte a rromilor din regiune trăiesc in condiţii similare cu cele ale populaţiei din sudul Saharei . Acesta este un motiv suficient pentru a nu mai .absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi au cauze diferite : pe de o parte bogatia. De exemplu.Romii in Europa Centrala si de Est’’.1%. De aceea pedagogii trebuie in primul rând sa conştientizeze propriile prejudecati si sa analizeze concepţiile care stau la baza sistemului educaţional. Toate acestea pot avea consecinţe sociale reale . de exemplu. Din punct de vedere economico-social . ca institutii educationale ele trebuie sa ia in considerare ce anume sa facă pentru a-i ajuta pe şcolari sa-si dezvolte identitati no-discriminatorii.Sunt cazuri de elevi in clasa a VI-a. cu probleme de igiena elementara. infracţionalitate si de integrare. Alaturi de aceste doua aspecte.Pe de alta parte. dobândesc un grad sporit de periculozitate. ambele constituind o realitate sociala: una e cea construita in jurul siluetelor palatelor tiganesti . iar cealalta o constituie ruinele bordeielor. la varsta maritisului(12 ani).cum ar fi distribuţia inechitabila a bunurilor . inadaptare funcţionala. manifestări antisociale. populaţia rroma se dovedeşte reticenta la educaţie . iar 15% suferă permanent de foame. un grup social marginal. Conform raportului . sa achiziţioneze si sa dezvolte cunostinte . formele pe care le ia . rromii sunt cei mai săraci din zona evaluata. De aceea . In aceste condiţii.saracia este plaga ce loveste in primul rand etnia roma. Cotele ridicate de sărăcie si şomaj duc inevitabil la dependenta de protecţia sociala. comunitatea rroma este cea mai defavorizata din România . deoarece fetele bogate. sunt de asemenea şomeri. si nu educaţia instituţionalizata. Mai mult de jumătate dintre rromii intervievaţi de PNUD considera ca doar comerţul si muzica le pot aduce un venit.. Nivelul şomajului este dezastruos: 46% dintre rromi sunt şomeri. a resurselor si puterilor. iar in cazul copiilor si tinerilor rezultate şcolare slabe. parasesc definitiv bancile scolii. iar 85% dintre tinerii rromi cu studii medii.multiculturale. mai ales ca copiii sunt implicati in atragerea de venituri pentru familie. in mintea lui este un semn ca ii va muri cineva din familie. Rata sărăciei severe la rromi este de 75. mai trebuie mentionat faptul ca etnicii romi sunt deosebit de superstitiosi. O minoritate importanta in Romania este cea rroma.valorile pe care si le asuma etc . De asemenea. Peste 50% din familiile rrome suferă de foame cel puţin 1-2 zile pe an.iar din punct de vedere cultural .divortati. facand imposibila frecventa scolara. realizat de PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). 20% suferă de foame 1-2 zile pe luna. atitudini si abilitaţi necesare pentru combaterea inechitatilor sub toate formele lor. daca in anumite circumstante profesorul pune mana pe umarul unui elev. sa conştientizeze modul in care el este organizat. Instituţiile de invatamant trebuie sa determine daca vreuna din formele variate de discriminare este prezenta in interiorul ei si daca este asa .

4cauze educationale Sistemul autohton al educatiei se afla intr-o situatie a carei gravitate este ignorata. Strategia dezvoltarii mentale pe o traiectorie in care spiritul se regaseste este modelul educational care trebuie sa restructureze invatamantul romanesc . curriculum predominant monocultural. isi va dezvolta o retea a cunoasterii tesuta laborios din centru catre margini. asteptand doar sa fie desteptata. Profesorii vad scoala ca pe o obligatie si ca spatiu al coercitiei.In aceasta ecuatie. el insusi trebuie sa parcurga o profunda reforma interioara.de asemenea. Sfidandu-si propria finalitate. Perceptia parintilor cu nivel redus de instruire vizavi de scoala este simpla. cultura eminamente orala a romilor.Impunerea acestuia reclama insa fundamentul unei programe emancipate de prejudecati didactice . dat de definitia neasumata a statului prioritar . exista in stare latenta. concepte. imagine de sine proasta a copiilor romi. Spre a-l putea onora. profesorul joaca rolul primordial. 3cauze culturale . fara proceduri de evaluare consistenta a substantei si calitatii. Alte cauze ce determina absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi sunt : analfabetismul parental si lipsa motivatiei pentru invatare.in coordonata verticala si orizontala. atitudine in virtutea careia sarcinile impuse prin autoritatea programei sunt neavenite. nivelul redus de instruire al parintilor. proiectate dupa criterii suple. dar executabile fortat. de fond. insuficienta colaborare cu parintii si comunitatea. Intra in conflict cu normele promovate de scoală. In acest context.mai exact . sub masca unei schimbari de ansamblu. valorizarea scazuta a educatiei si institutiei scolare.Miza este imensa si justifica orice efort.Daca din clasele a V-a nu se mai primeste corn si lapte. pentru ai incuraja in frecventarea scolii si pentru a nu declansa tensiuni intre cultura scolii si cultura familiei.dupa modelele neapropiate si aplicate fortat unui mediu inca inflexibil la prefaceri capitale. mai ales ca cecul de alocatie nu ii este ridicat in urma a catorva absente. care sa acorde libertatea dezvoltarii spiritului in acord cu tendintele sau optiunile personale.Profesorii abordeaza actul . bilingvism. este necesara o buna cunoastere a obiceiurilor si traditiilor etniei rrome. slaba motivatie devine infima in momentul in care unul dintre aceste motive dispare.imperturbabil.falimentare astazi. Vocatia poate . manifestându-si refuzul fata de orice acumulare cognitiva.corn si alocatie. acestia vazand in institutia scolara un loc in care elevul trebuie sa se duca pentru a primi lapte . mecanismul functioneaza in baza unui impuls initial.elevul se va apropia din necesitati cognitive ineluctabile de altele. mentalitatea familiilor In familiile sărace copiii achizitioneaza atitudini.va stabili relatii si asocieri. fortand noi orizonturi.veni la scoala. intr-o metamorfoza profunda . marginalizarea si chiar izolarea copiilor romi in clase speciale. alocatia poate cu greu sa se substituie motivatiei scolare.Din interiorul unei discipline stapanite sub cooordonare calificata.De aceea. stiluri de munca si de viata diferite de cele care conduc la succes.de forma.

copiii sunt nevoiti sa strabata kilometrii intregi pana la scoala. conform I. O cauza poate sa fie lipsa de atractivitate a salariilor din domeniile pentru care şcoala pregateste forţa de munca. Doar 1% dintre posturile libere necesitau studii postliceale sau de maiştri.didactic in termenii datoriei prescrise de natura ocupatiei.. dar in acelasi timp arata ca aceasta crestere economica nu se reflecta in marimea numarului de posturi ocupate.o serie de drumuri practicabile in timpul primaverii-toamnei. modelele traditionale de munca ale copiilor si izolarea satelor sunt principalele cauze care copilului in mediul urban si . nivelul scazut de educatie al parintilor.Astfel. pentru ca investiţia in instruire nu se regaseste in activitatea productiva. singura cale de acces fiind mersul pe jos. ci trec. Desi pentru transportul elevilor s-au pus la dispozitie de catre minister o serie de microbuze scolare. Peste 150 milioane de copii muncesc in intreaga lume. Ei nu intra in şomaj. devin impracticabile la vremea inghetului si a zapezii. absenta la ore este explicabila. 1Raportul cerere –oferta pe piaţa muncii O ancheta realizata in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale arata ca cele mai multe posturi libere la finele anului 2004 au fost pentru absolventii scolii de arte si meserii(40%). intr-o pozitie surda . in realitate . de gimnaziu si de studii superioare (15%). servicii favorizeaza răspândirea muncii .000 de copii sunt exploatati prin munca numai in Romania. prin reactie. Sistemul de invatamant si de formare profesionala are astfel de pierdut. rural.in categoria celor inactivi.semn al cresterii economice. Cei care ies din ocupare pe piata forţei de munca sunt mai ales tineri intre 25 si 34 de ani. 2Exploatarea copiilor prin munca : Saracia. 12 iunie – este Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor. Este posibil ca . obiectivata variabil in ipostaze spontane ori in forme cronice de rezistenta precum blazarea sau rezistenta . Elevii se situeza . acasa.De asemenea .In acest context. dintre care 70.din străinătate. estimeaza Biroul International al Muncii(ILO).scoala cere fara sa dea…’’ 5distantele mari de la domiciliu la scoala : Depopularea localitatilor rurale. pe pozitii antitetice fata de institutie. a dus la desfiintarea unor scoli si la transferul copiilor ramasi la alte scoli mai mari din zone invecinate.sa se regăsească in activitati care scapă cuantificărilor sau sa fie activi pe alte pieţe ale forţei de munca.Educatia ca sarcina de serviciu nu poate produce decat efecte mediocre. Dr. Copiii lucreaza in industrie . manifestata cu precadere in satele marginase. mai ales. chiar prin zone paduroase. unele drumuri fac imposibil transportul cu masina. Speranţa Parciog spune ca aceste investigatii dovedesc nevoia firmelor de personal . aparent . urmate de cele adresate absolventilor de liceu (29%).N. agricultura.S. familiiile dezorganizate.

Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. consiliere. in gospodarie sau munca neplatita au efecte negative asupra performantelor scolare.domestice . dar si de stresul vieţii lor sociale. ca mecanisme simple de a depasi starea de tensiune provocata de munca.. 5. interministeriale pentru eficientizarea sistemelor de protectie sociala. copiii cu probleme sunt trimisi in scoli normale. sprijin material etc. dotarile tehnice etc. Rezultatele studiului au fost adunate in lucrarea . 4neimplicarea tuturor factorilor interesati in reducerea abs. forme de sclavie sau diverse aranjamente de munca. conform cercetătorilor sunt viciile.Scoala devine neinteresanta pentru tot mai multi dintre discipolii sai.iar oamenii de afaceri . si abandonului scolar Un exemplu il poate constitui faptul ca in urma desfiintarii unor scoli cu regim special. analfabetism. Alaturi de absenteism si abandon scolar pot fi mentionate si alte consecinte ale exploatarii copilului care se resimt imediat sau pe termen lung :accidente.familia obtine statutul de model pentru 16. boli grave.O solutie ar putea fi crearea de clase speciale si angajarea unui personal calificat in aceste probleme. Următorii paşi pe care-i fac aceşti tineri. uniforme. Intr-un studiu publicat in 2004 de Weller se arata ca munca .Motivaţia invatarii si reuşita şcolara’’.E releva care sunt segmentele sociale dominante din randul carora adolescentii ii recruteaza modelele. Vedetele de televiziune constituie modele pentru 36. dar si a parteneriatului educational . In tara noastră. manuale.5% . împreuna cu o serie de organizaţii neguvernamentale. alcoolul si drogurile. De exemplu intentia de a acorda calificative scolilor in functie de performantele obtinute. coordonata de DR. Un sondaj de opinie realizat in randul elevilor de catre I.Copiii care lucreaza nu mai au timp sa-si facă temele pentru acasă si au tendinţa de a fugi de la ore pentru adormi. care acoperă toate zonele geografice si economice ale tarii. cu sprijinul Biroului Internaţional al Muncii-Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor derulează in România proiecte care răspund fenomenului de exploatare sexuala si prin munca a copiilor. din cauza ca sunt epuizaţi de munca.3% dintre cei chestionati.nu stie sa-i seduca printr-o oferta greu de ignorat’’(Sorin Ivan).. pentru ca nu descopera codul adaptarii la orizontul de asteptare al acestora . 3incoerenta unor masuri concertate . fara a se lua in considerare stadiul actual in care se afla invatamantul rural fata de cel urban ca si posibilitatile diferite pe care le ofera cele doua medii.S..6% . hrana. inversarea scarii valorice la nivelul societatii romanesti . incercandu-se integrarea acestora in colectiv si supunerea la acelasi regim scolar ca si copiii normali.ascunsa’’ desfasurata de multi copii. Ştefan Popovici. De mentionat este faptul ca in numai 4 ani de activitate. aproape 2000 de copii au beneficiat in mod direct de asistenta.sportivii sunt modele pentru 13.Eşantionul final îl reprezintă un număr de 2007 elevi ai unor scoli selectate din 17 judeţe. precum fumatul.

sunt stresante si ofera o rasplata iluzorie. mai ales prin unitatile de invatamant particulare. Mirajul pseudo-vedetelor este accentuat si de mass-media care nu mai pun in evidenta si nu mai promoveaza competenta.nebunie’’materiala ce a cuprins societatea romaneasca de care elevii devin tot mai constienti.miraj al vedetelor’’ ce se manifesta asupra elevilor.. iar fetele fotomodele. schimbarea acestor optiuni pare a fi justificata.Noile modele’’au dus in derizoriu meserii pana de curand cautate si respectate. Conform studiului I. cu problemele dificile pe care le ridica. al evoluţiei libere..Schimbarea optiunilor elevilor este explicabila prin aceasta..cu pseudocompetente. educaţia.000-900.Statutul de personalitate incepe sa fie definit prin numarul aparitiilor televizate.9%. dansatoare. iar nu o motivaţie intrinseca pentru invatare. care consacra supremaţia timpului neutru. moderatoare de show-uri tv. precum cele de : profesor. persoana de succes-9. competentele sociale si interpersonale –15.7%. frumuseţe fizica-10..Emisiunile de cultura. altruismul. Baietii doresc sa devina fotbalisti. profesori etc. credibilitatea si familia au întrunit procente variabile de 1-2. Autorii studiului semnalează pericolul ca şcoala sa reprezinte . Modelele cele mai putin atractive sunt profesorii -7.Atata timp cat olimpicii nationali sunt rasplatiti cu sume intre 350.3%. de stiinta .prin artificii de imagine. jeep-urile constituie argumente ce-i determina pe tineri sa-si doreasca astfel de reusite . faima. in curând doar locul in care se obţin diplome.Castigurile banesti.Absenta de la . iar un fotbalist primeste pentru un meci din campionat intre 1000-2000 euro.. au diminuat interesul elevilor pentru invatatura. actori.Adevaratele valori. au fost inlocuite. medic. bunătatea. vilele. deseori confuze si anarhice ale eului.4%. înfiripat din valori pragmatice si repere instabile. O astfel de optica se obiectiveaza printr-o serie de manifestari atipice pentru conduita canonica a educatiei. transformati peste noapte in vedete.2%.5% si oamenii de cultura.S. inteligenta-16. au fost inlocuite .sub pretextul lipsei de audienta cu emisiuni indoielnice. cantareti.cu niste anonimi. ce exista printre sportivi. Viata reala. actor.8%..9%.4% .reprezinta modele pentru11. care cer multa pregatire . banii-20.9%. Copiii care inteleg educatia ca o obligaţie externa si coercitiva adera la un model existenţial empiric. ii determina pe elevi sa se orienteze spre acele meserii care nu-i solicita prea mult intelectual si de pe urma carora pot trage maxim de foloase.000 lei.2% din optiunile elevilor chestionati.E. incepand sa trateze scoala ca o pierdere de vreme si indepartandu-se treptat de latura spirituala. conforme cu aspiraţiile. cercetatori. elevii isi motiveaza alegerile unui anumit model in functie de : realizarea profesionala-30. notorietatea-24. care intrunesc 1. In acest context. copiate dupa show-uri straine. Posibilitatile simple de a obtine o diploma. Se remarca o schimbare evidenta in preferintele acestora pentru diferite profesii. cantarete. personaje lipsite de vedetism. scolii ii este tot mai greu sa faca fata acestui .neconcordante culturii romanesti .

Pregatirea temelor trece pe planul al doilea.care primeste aici consiliere in diverse probleme medicale. epuizare. multi copii sunt obligati sa ia parte la muncile grele ale campului sau gospodariei.cursuri. abandon care duc la randul lor la alte efecte negative :consum de alcool si tutun.teatru) dar din pacate accesibila doar unora. Importanta si eficacitatea acestor centre creste. si pornind de la premisa ca educatia din scoala nu poate acoperi toate domeniile vietii in care exista nevoia si dreptul fiecarui individ de a se instrui .Mai mult. daca invata dupa amiaza) si sa-si faca temele..timp aflat la dispozitia individului si in care acesta poate decide ce sa faca . Aceste centre sunt preferate de majoritatea parintilor ocupati.dans. .isi petrec o mare parte a timpului liber in zone de munca aducatoare de venituri suplimentare. In acelasi sens. actorii educationali-elevi si cadre didactice.Oboseala acumulata isi spune cuvantul in randamentul slab al invatamantului rural. trebuie sa se ia in calcul timpul liber al elevului. care prefera sa-si stie copiii in siguranta si hraniti pana la intoarcerea lor acasa.dincolo de constrangerile profesionale.Managmentul timpului’’2004). abandonul scolar. Absenta unei balante echilibrate intre cei trei 8 (munca.Astfel de centre constituie un sprijin pentru intreaga familie.odihna si timp liber) are efecte negative nebanuite. nu-si mai petrec timpul liber citind o carte sau construind un joc. sa participe la activitati educative. Ajunsi in mediul familial. sa manance la pranz.educative. biologice. avand in vedere faptul ca in mediul rural influenta scolii se termina odata cu programul. 1. indiferenta fata de rolul invatarii in ecuatia devenirii..O definitie simpla a timpului liber arata ca acesta reprezinta . totul sub supraveghere profesionista.3 PROGRAME SI PROIECTE PENTRU PREVENIREA ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR Pentru a putea elimina o serie dintre cauzele ce determina absenteismul si ca o consecinta. unde elevii sa ramana dupa ore(sau sa vina din timp .violenta.educatie ecologica.juridice. frustrare.Cel mai grav este cel de a irosi intregul beneficiu al timpului liber prin supradimensionarea efectelor de risc-oboseala. elevii si tinerii evita situatiile creative. foarte bogata (cercuri de creatie literara. absenteism. nu se poate vorbi de egalitate de sanse in mediul educational autohton. Copiii. familiale si sociale’’(Voiculescu/Tudor-.sport. se pot adauga ca alternative educationale oferta de activitati extrascolare ale actualelor Palate ale Copiilor. prezenta decorativa. mediocritatea sunt semne distincte ale dezinteresului. In acest sens poate fi explicata necesitatea deschiderii unor centre de zi in scoli. recreative. Atata timp cat 99% din studentii romani vor proveni din mediul urban.muzica desen.inainte. marginalizare etc.

in valoare totala de 91 milioane de dolari. cei cu handicap si cei aflati in casele de copii. care isi propune imbunatatirea accesului la o educatie de calitate cu focalizare pe minoritatea roma si pe elevii cu cerinte educative speciale. cu intenţia de a le oferi o luna de sărbătoare. opera. sunt copiii cu cerinte educative speciale. Programul multiculturalitatii se desfasoara.Alaturi de aceste oferte se inscriu si teatrele. cei care beneficiaza din plin de activitati extrascolare. datoreaza unei inadecvari institutionale. Programul . care ofera reduceri substantiale pentru elevi. psihopedagogii organizeaza o multime de activitati instructive si recreative in timpul lor liber.Se poate concluziona ca abandonul scolar al anumitor minoritari se .. multe ONG-uri si institutii ale societatii civile strang fonduri si organizeaza activitati artistice distractive.. fundaţia Prada desfasoara .Decembrie magic…in şcoala ta’’(2004).. minutios organizate.circul sau bibliotecile publice. Pentru specialisti. excursii. in sens unidirectional. prin întărirea legăturilor dintre comunitate si scoală. 2.De sase ani. tabere si cadouri de sarbatori .Dar acest program nu a reusit deocamdata sa scada nivelul analfabetismului in aceste comunitati.deoarece aceste activitati nu mai sunt gratuite. se pare.integrati in invatamantul de masa.Aceste alternative insa sunt aproape inexistente in mediul rural.Decembrie magic…cu prietenii tai (2003).. trebuie ca familia si ei insisi sa se implice in gestionarea instructiva a timpului ramas dupa indeplinirea obligatiilor profesionale. Printre cele mai importante programe si proiecte derulate la nivel de minister si inspectorate judetene se afla : 1. Menţionez campaniile .Pentru atingerea scopurilor acestui program au fost calificati meditatori scolari care sa mearga in comunitatile rome si sa le informeze despre posibilitatea de a-si relua studiile. In mod paradoxal . . se desfasoara in perioada noiembrie 2003-decembrie 2009 si este susţinut de trei parteneri importanţi: Banca Mondiala-60 milioane dolari. creuzetul noilor valori. cuantificat prin rezultate superioare si rate de promovare mai bune.. . cu ocazia sărbătorilor de iarna. Una dintre oportunitatile oferite are in vedere si reducerea abandonului si absenteismului şcolar prin crearea unor spatii educative prietenoase si motivante. timpul liber este. care transforma valorile muncii. ale credintei si familiei si confera calitate vietii individului. in societatea postindustriala.Pentru acestia. Pentru copiii defavorizati. cinematografele. Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate’’-program Phare finantat de Uniunea Europeana. o resursa civilizatoare in etosul actiunii umane. iar institutiile societatii civile le ofera spectacole. diverse activitati si spectacole in instituţii de protecţia copilului .Proiectul pentru invatamantul rural ’’ Scopul programului îl constituie imbunatatirea accesului elevilor din mediul rural la un invatamant de calitate.In cazul copiilor normali cu familie. muzeele.

imbunatatirea nivelului de calificare a cadrelor didactice. .Acest proiect vizează remedierea a doua aspecte negative ale sistemului educativ romanesc.Laptele si cornul’’ In cadrul acestui program.îmbinând pregătirea in domeniul educaţiei de baza cu pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale. Programul are o durata flexibila. . 6. cat si in cel al pregătirii profesionale . asociat cu stimularea participării parintilor si elevilor rromi.care trăiesc in condiţii de sărăcie in judeţele Calarasi . din motive sociale. copiii din invatamantul prescolar si invatamantul primar beneficiaza de corn si lapte gratuit.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’este un proiect finanţat de UNICEF si pus in aplicare de Centrul Educaţia 2000+.diminuarea problemelor’’ legate de casatoria timpurie si graviditatea implicata.Şanse egale’’ . Şcolarizarea in acest program se desfasoara pe durata a patru ani..proiect organizat si finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Olandei (programul Matra) si Centrul Educaţia 2000+.A doua sansa’’ Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu varsta de peste 14 ani care.Telurile proiectului sunt egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii din mediul urban si deschiderea sistemului educativ romanesc spre spatiul european.Educaţia pentru informaţie in mediul rural defavorizat’’ este un proiect bilateral francoroman care se înscrie in programul de relansare a invatamantului rural menţionat mai sus ..A doua şansa’’.imbunatatirea” situaţiei copiilor rromi.. .. 5. Mijloace de acţiune: burse şcolare pentru fete..1 milion dolari. . 3.cursuri de zi. astfel încât aceştia sa-si poată completa si finaliza educaţia de baza din cadrul invatamantului obligatoriu. prin cursuri organizate saptamanal ..educatiei pentru informatie’’in scoli..Initiativa se refera la fetele de etnie roma intre 12 si 18 ani . are ca obiectiv fundamental . nu au finalizat invatamantul gimnazial. Se pot înscrie si persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare ciclului gimnazial. .declanşat in 2001. Proiectul isi propune .se desfasoara in 15 judeţe . in funcţie de competentele demonstrate. 7. atât in domeniul educaţiei de baza. Constituirea Centrelor de Documentare si Informare(CDI)este rezultatul concret al punerii in practica a . mai ales a celor ce nu frecventeaza scoala din motive sociale. dar si comunitatea locala. intr-un anumit domeniu. pe fondul schimbării institutionale. precum si pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale de nivel 1. iar durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev in parte..Guvernul Romaniei-30 milioane dolari si comunitatile locale. principalii beneficiari fiind elevii. In programul . susţinerea sistemului educaţional .. 4. prin : • • accesul scolilor la informatie si documentatie moderne .A doua şansa’’ se pot înscrie persoane cu vârste peste 14 ani care au absolvit ciclul primar. profesorii. Ialomiţa si Buzău. In acest fel se incearca atragerea copiilor spre scoala. au abandonat pe parcurs si au depasit vârsta maxima legala pentru reinscrierea in invatamantul gimnazial .Proiectul .. printr-un model de dezvoltare şcolara.

Constanta) -susţinerea iniţierii de proiecte la nivel regional. 8. seminarii. adaptate populaţiei rrome. 10. alocaţia era retrasa. care nu beneficiază de acest sprijin financiar. De asemenea. Dezvoltarea formarii continue a personalului din invatamantul preuniversitar ‘’perioada 2005-2009 . La aceasta suma elevul (părintele) trebuie sa adauge diferenţa. promovarea implicării parintilor si a comunitatii in via ța şcolara. ca factor crucial al succesului şcolar si social al copiilor si tinerilor romi. 9. având in vedere ca invatamantul obligatoriu este de 10 clase..363 de beneficiari ai acestui program. materiale educaţionale pentru elevi si profesori.Euro 200’’ In cadrul acestui program fiecare elev cu un venit sub 506. scoli .. si desigur de un aparat financiar.asigurarea de facilitaţi minime’’ perioada 2003-2009.Programul de infrastructura rurala’’ prin care 36 de scoli din judeţul Constanta vor beneficia de . In acest sens organigrama Inspectoratelor Şcolare Judeţene a fost structurata astfel încât sa asigure initierea... Un neajuns este faptul ca acest program nu este destinat tuturor liceenilor. stagii de formare reţea de monitori. In anul şcolar 2005-2006 s-au înregistrat 60.si vizeaza 52 de scoli.250 ROL pe membru de familie va primi 200 de euro sub forma de bonuri valorice pentru a-si putea cumpăra un calculator. educaţie incluziva. cei care nu beneficiază de bani pentru liceu nu beneficiază nici de întărirea motivaţionala a frecventării cursurilor. Strategia acestuia presupune: facilitarea schimbării organizaţionale in sensul creşterii nivelului de participare a comunitatii. 11... publicaţii. tabere multiculturale. fiind un fel de invatamant obligatoriu negratuit.indrumarea si monitorizarea derulării proiectelor pentru reducerea abandonului si absenteismului -eficientizarea parteneriatului educational cu comunitatea locala prin initierea si implementarea de proiecte -eficientizarea consilierii elevilor si a parintilor atât prin programe la nivel național.570 elevi si studenţi. Pentru anul şcolar 2005-2006 au devenit beneficiari ai acestui program un număr de 27. judeţean si de unitate şcolara in funcţie de particularitatile specifice zonei si contextului.cat si prin . Proiectul este susţinut de un întreg aparat teoretic si administrativ: conferinţe naţionale.455 de elevi si studenţi cu un venit de zero lei /membru de familie.. Motivaţia frecventării cursurilor a fost întărita deoarece la un număr de absente nemotivate.In anul şcolar 2004-2005 Guvernul a decis sa acorde sprijin elevilor de liceu proveniţi din familii cu venituri insuficiente. subproiect in cadrul programului Phare (jud.. In urma acestui program peste 80.000 de liceeni au avut banii necesari pentru a-si continua studiile. noi abordări in invatare. formarea cadrelor didactice rrome si nerrome.prietenoase”(friendly). . sunt obligaţi sa facă şcoala pe banii lor.. cei din clasele IX –X. Fondurile se ridica la aproximativ un milion de euro. Îngrijorător este faptul ca au fost inregistrati un număr de 13.Bani de liceu’’.

.initierea de activitati scolare menite sa contribuie la reducerea absenteismului si abandonului scolar . exemple de modalitati eficiente de comunicare. Un alt program realizat in cadrul Scolii Superioare Comerciale N.perseverenta .Kretzulescu. creeaza dificultati in evolutia ulterioara a tinerilor.6 % dintre somerii inregistrati sunt tineri cu varsta sub 35 de ani.. neputinta de a tine pasul cu ceilalti. . de povestire. Notele proaste. fara scoala.Noica spunea ca toti te invata cum sa reusesti. probleme de disciplina.capacitatea de comunicare .orientare.MAI INTAI CARACTERUL’’. Abilitatile de baza in consiliere sunt următoarele: ascultarea activa. intrerupta . s-a constituit intr-un cadru al formarii profesionale din perspectiva educatiei morale: ofera tipuri de strategii de abordare a unei situatii problematice in functie de reactiile elevului care are o anumita problema de comportare. dintre tinerii cu studii superioare numai 6. adică refacerea imaginii de sine si a respectului de sine. Aici se pot insusi sau aprofunda o serie de conduite deviante.Copii cu probleme comportamentale vor alege un mediu mai putin coercitiv decat scoala. 1.Centrele de Asistenta Psihopedagogica. 2.echilibrul afectiv . .Esecul scolar : absenta repetata de la cursuri duce la o acumulare de lacune. parafrazarea.Esecul repetat devine principala sursa a erodarii si instalarii sentimentului de neajutorare. de obicei cel al strazii.empatia ..Celor care au facut numai clase primare le este necesara aceeasi durata in proportie de 76%. Copiii care au suferit un esec trebuie invatati sa treaca peste el si sa mearga mai departe. dar e si infecund. sociale. Bucuresti .Cateva date in acest sens se dovedesc elocvente : 28. oferirea feed-back-ului. ce pun elevul in situatii dificile de invatare . tehnici de memorare.mobilitatea . 85 % dintre tinerii fara scoala au nevoie de peste 24 de luni (2 ani) ca sa-si gaseasca un loc de munca. imposibilitatea de a se adapta rigorilor vietii de elev sunt premise ale abandonului scolar. absenteismul. furnizarea de informaţii. scoala putina. intitulat .capacitatea de anticipare si cunoastere a elevilor . Nu numai ca e greu sa reusesti intotdeauna. sumarizarea.’’ Esecul scolar poate fi corectat prin ceea ce se numeşte .4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante 1. Astfel in structura personalitatii sale ar trebui identificate o serie de trasaturi : sensibilitatea si dragostea pentru copii . Abandonul scolar : Nu este un fenomen izolat. pentru atingerea acestui obiectiv este necesara realizarea unui profil psihologic al profesorului de consiliere. C. Prin comparatie . reflectarea. adresarea întrebărilor .6% au nevoie de peste 24 de creatoare .capacitatea comportamentala . observarea.întărirea eu-lui’’. In general. ci rezultatul unui proces declansat cu mult timp in urma.Dar o virtute mai mult mai mare si in orice caz mult mai utila decat tehnica de a reusi este de a sti ce sa faci cu nereusitele.energia . ajunsi in fata responsabilitatilor familiale .

ce se regasesc in atitudinea elevului fata de scoala si de anumiti factori scolari. rezultat al lipsei de monitorizare a activitatii copilului de catre parinti si a atitudinii permisive a profesorului. odată intrat in reţeaua densa a consumurilor de droguri. 4.Nu exista o lege clara care sa exprime fara echivoc ca sunt pedepsiti adulţii care încurajează tinerii si mai cu seama minorii spre comportament deviant sau chiar delicventa.luni pentru gasirea unui loc de munca. Pentru a preveni aceste vicii s-au realizat o serie de campanii de genul . dar exista cazuri îngrijorătoare de copii cu vârste foarte scăzute .rata saraciei este de numai 4.copiii fac ce vad’’. 3.cu prioritate in colegii . in care elevii fumatori pot sa-si exercita acest viciu.Recurgand din nou la comparatii. Pe de alta parte.de obicei toaleta scolii.Consum de alcool si tutun .Cunoaste si decide ‘’si . . deruleaza in sectorul 2 al capitalei doua programe antidrog. care.in cazul categoriei de persoane cu studii superioare. Un studiu realizat de ANA -Prelevanta consumului de droguri in România-arata ca cei mai expuşi pericolului consumului de droguri sunt tinerii intre 15 si 24 de ani.licee si grupuri scolare :.Tentatiile sunt nenumărate. in timp ce consumul de droguri pune elevul in imposibilitatea frecventării cursurilor si chiar abandon şcolar.ingreuneaza gasirea unui loc de munca. Federatia Internationala a Comunitatilor Educative(FICE)-Romania.cu participarea directa a Agentiei Nationale Antidrog. De aceea nu trebuie sa ne surprindă considerarea violentei atât cauza cat si efect pentru absenteismul şcolar. lipsa unui loc de munca nu poate avea ca efect decat saracia. ce se perpetueaza si la nivelul descendentilor. iar printre ele se număra si consumul de droguri.5 % persoanele fara studii sau absolvente numai de ciclu primar.Centrul de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri ‘’.. 5. Pentru a fuma nu trebuie neaparat sa parasesti incinta scolii. cu greu poate ieşi.. a Confederatiei Nationale a femeilor din Romania si a ISMB. Astfel . mai ales ca dependenta anulează voinţa.. Inca din anul 2002. Se creează un cerc vicios. dependenţi de droguri.Toxicomania Timpul liber nascut in urma nefrecventarii cursurilor necesita o alta intrebuintare. 6. Saracia extrema are rata cea mai ridicata –25%intre oamenii care au terminat doar clasele primare. Este suficient sa iesi in pauza sau sa-ti prelungesti pauza daca nu ai chef de ore . Oficiul National pentru Protectia Consumatorului nu face controale agentilor economici. iar rata saraciei extreme este de 1%. Tanarul .Fuga de la scoala :Este un comportament deviant.Ca o consecinta.In fiecare școala exista un loc special. Se poate afirma aici prezenta unui lant cauzal . adeseori .o alta tentatie a timpului liber școlar.Violenta Intre absenteismul scolar si violenta exista o strânsa relaţie de intercondiţionare. avand ca tema vanzarea catre minori a alcoolului si tutunului. al cărui capăt nu poate fi identificat: absenteismul poate duce la consum de droguri.. Fuga de la scoala are diferite cauze .29%.clase fara fumat’’ sau . absenteismul scolar determina abandonul scolar. Rata saraciei afecteaza in proportie de 50.

Privind fenomenul violentei din perspectiva victimelor sale din scoli. Potrivit directorului FICE România. putem intelege de ce violenta poate fi o cauza a absenteismului şcolar. ci ca nişte fenomene interdependente ce trebuie stopate.altfel spus : . presedinte FICE. In urma analizei documentelor școlare .studiile facute de experti in politici educationale ai Comunitatii Europene evidenteaza faptul ca analfabetismul.. saracia sunt principalele mecanisme care genereaza fenomenul excluderii sociale. ii remarcam pe cei care produc violenta. Schimbând perspectiva . iar educatia constituie condiţia indispensabila a integrării si participării tinerilor la viata comunitatii.Marginalizare si distantare culturala si sociala. Pentru a putea oferi o imagine de ansamblu asupra situației frecventei in judeţ si pentru a putea reprezenta grafic evoluția absenteismului la nivel judeţean. la nivelul ciclului gimnazial. trebuie sa-i apropiem de scoala’’(Toma Mares.2003-2004 si 2004-2005 s-a obținut următoarea situație . nivelul de pregătire al parintilor sau chiar violenta in familie. pentru anii școlari 2002-2003 . absenteismul si abandonul şcolar nu trebuie privite sub aspect procentual. Romania) 7. condiţiile in care traieste împreuna cu familia. una din cauzele violentei in scoală este mediul de provenienţa al copilului: educaţia care ii este data acasă. Violenta este un răspuns al celor saraci la adresa societatii .Sau . esecul scolar. In condiţiile in care educaţia este singura şansa pentru realizarea socio-profesionala. au fost consultate documentele școlare (cataloagele). CAPITOLUL II 2.Ca sa indepartam copiii de violenta.de aceea pentru a duce la scaderea agresiunilor si actelor violente este necesara frecventarea scolii si intregirea educatiei.1 EVOLUTIA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR IN JUDEŢ Studiul de fata are ca subiect absenteismul şcolar în judeţul Bistriţa-Năsăud .

2 5 4.a bse nte 8000 6000 4000 2000 0 2002 -2003 2003 -2004 2004 -2005 Figura 2.39 4 4. avea o valoare de 1. Rata abandonului şcolar la nivel local continua sa ramana destul de ridicata.1-Evolutia absentelor in perioada 2002-2005 In ceea ce priveste abandonul scolar situatia este putin diferita.2-Evolutia abandonului şcolar in perioada 2002-2005 .Evolutia absentelor in perioada 2002 18000 -2005 16000 15310 14000 12731 12000 13088 10000 To ta l nr.Se pot observa fluctuatiile pe care le inregistreaza abandonul şcolar : după o creştere destul de importanta in anul şcolar 2003-2004. Aceste fluctuaţii pot fi reprezentate grafic astfel: Evolutia abandonului scola r in pe rioada 2002-2 005 7 6 6.09 Rata abandonului scolar 3 2 1 0 2002-2003 2003-2004 2004-2005 Figura 2.7 %. având in vedere ca in anul şcolar 2003-2004 rata abandonului şcolar la nivel naţional. pentru invatamantul gimnazial. situaţia începe sa se redreseze.

semestrul I Se observa ca la nivelul clasei a V. Succesul şcolar in clasa a V-a depinde foarte mult de dirigintele pe care il va avea copilul . an scolar 2006-2007.0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2. Explicaţia acestor fluctuaţii se afla in faptul ca riscul de abandon şcolar este mai mare la început de ciclu şcolar. de capacitatile elevului de adaptare . .Evolutia absentelor pe clase. Fiind vorba .1290. de începerea ciclului gimnazial este normal ca mulţi copiii sa întâmpine greutati de adaptare sau sa fie nehotarati in continuarea studiilor. iar la clasa a VI-a valorile sunt cele mai mici . in clasa a V-a .a se înregistrează cele mai multe absente –2191.3.

tocmai datorita finalitatii ciclului gimnazial. singura exceptie facand-o clasa a V-a. nivelul este ceva mai scazut decat in clasa a VII. Procentual. s-a recurs la o comparaţie a datelor .In acelasi sens . 0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2.sem I Pentru a determina sensul evoluţiei absenteismului in acest an. la nivelul clasei a VIII-a .an scolar 2007/2008. valorile nu sunt prea indepartate.a.4 –Distribuția absentelor pe clase .

comparativ Grafic . Este adevărat ca in acest semestru s-au inregistrat mai multe absente decât in semestrul analog din anul 20042005 .48 27.86 27.12 27. respectiv 2007-2008 Din nou .40 2005-2006 24.sem I An scolar 2006-2007. datele brute ne indica sensul evolutiei absenteismului. va arata daca aceasta evolutie crescătoare este si reala .97 11.din acest an (2007-2008 ).66 17. Un tabel ce va asocia numarul absentelor cu numarul de elevi pe fiecare nivel de varsta. care pare a fi crescator.42 23.61 16.4 Distributia comparativa a absentelor pe clase. mai exact din semestrul I. la fiecare nivel de varsta.74 Tabelul 2. Anii Clasa a V a Clasa a VI a Clasa a VII a Clasa a VIII a Media totala 2004-2005 9.5 Numarul mediu de absente pe nivele si ani scolari. cu datele corespunzătoare din anul anterior (20062007) 2006-2007 Clasa a V a SEM I 838 2007-2008 SEM I 2191 1290 1979 1947 7407 Clasa aVI a 950 Clasa a VII 1814 a Clasa a VIII 1549 a Total absente 5151 Tabelul 2. evolutia comparativa poate fi reprezentata astfel: .87 23.

cat si din perspectiva profesorilor.cu referire la semestrul I 2.2 MOTIVAREA STUDIULUI In urma analizei evolutiei absenteismului la nivel local.48 24.Programul scolar incarcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoala 3.Absenteismul scolar este un rezultat al scaderii importantei scolii in sistemul de valori al individului 2. respectiv a cadrelor didactice direct implicate.Ce loc ocupa scoala in sistemul de valori al individului(profesor. OBIECTIVE : . direct interesați de scaderea acestui fenomen.97 10 5 0 Cls a V a Cls a VI a Cls a VII a Cls a VIII a Figura 2. Rezultatele studiului vor oferi o modalitate științifica si rationala de a construi si implementa o strategie prin care sa se urmărească diminuarea amplorii acestui fenomen negativ si a efectelor indezirabile ale acestuia.87 9.5-Dinamica absentelor in perioada 2004-2006.anii scolari 2004/2005 si 2005/2006 30 27. INTREBARI de cercetare: 1.Rata absenteismului este mai mare in cazul elevilor de etnie roma.Dinamica absentelor in S em I.Care este relatia intre programul scolar si atitudinea elevului fata de scoala ? 3. ca de altfel in majoritatea scolilor din tara.Care este relatia intre profilul profesorului si frecventarea cursurilor ? 4.In ce masura apartenenta la etnia roma favorizeaza absenteismul scolar ? IPOTEZE : 1. s-a concluzionat ca acesta este in continua crestere.61 23.12 nr. Intentia studiului este de a identifica adevaratele cauze ale unui astfel de comportament din perspectiva actorilor sai.66 27.42 25 20 16. mediu de absente pe nivele 15 2004/2005 SI 2005/2006 SI 11.Profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventarii cursurilor 4.elevii.elev) ? 2.86 27. SCOP :Analiza reprezentarii absenteismului de catre elevii de varsta 10-14 ani.

format din 25 de întrebări ( 20 închise si 5 deschise). starea sociala si diferitele riscuri la care ar putea fi expu și elevii clasei : risc de absenteism si abandon școlar. componenta etnica .Identificarea cauzelor absenteismului 5.2008 .3 INSTRUMENTUL DE LUCRU Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate in perioada 20. format din 14 întrebări (8 închise si 7 deschise).Precizarea modalităților de petrecere a timpului școlar 6. un chestionar pentru elevi .09. risc de instituționalizare. Aceasta a avut un dublu scop : 1.Determinarea gradului in care absenteismul influențează actul invatarii si rezultatele scolare 4. risc de abandon familial.Identificarea rolului scolii din perspectiva elevilor/a profesorilor 2.2008 având ca subiecţi 250 de elevi din ciclul gimnazial.un chestionar pentru profesori si diriginti. Datele au fost culese pe baza a doua chestionare : 1.Determinarea relației dintre apartenenta la etnia roma si frecventa școlara 2. care se regăsesc in formularea întrebărilor pentru chestionar: -rolul scolii in viata elevului/profesorului -traseul de cariera -regulamentul scolar -programul scolar -surse de invatare -cauzele absenteismului -motivarea absentelor -modalitati alternative de petrecere a timpului scolar -consecintele absentelor -atitudini si roluri educative -profiluri de profesori In completarea datelor obţinute prin chestionar s-a apelat la documentele școlare si o serie de tabele completate de diriginții claselor V –VIII. .31.un scop cantitativ : obținerea unor informații legate de structura clasei. majoritatea fiind întrebări de opinie . 2.Aprecierea programului si regulamentului scolar 3. Studiul s-a centrat pe următorii indicatori . Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distributiilor de frecventa.10. risc de abuz emoțional. axate in mare parte pe culegerea de informaţii concrete . risc de abuz fizic. fiind insa si întrebări ce vizează opinia elevilor .1.

un loc de munca (65%).4 REZULTATELE CERCETARII Absenteismul școlar este un fenomen negativ ce se înregistrează la nivelul fiecărei şcoli şi care este perceput ca atare de majoritatea elevilor (53%). Deşi 38% nu au definit absenteismul din punctul lor de vedere . Un raspuns il putem gasi analizand variantele oferite de elevi si profesori legate de principala sursa . a doua familie (21%). Orientarea spre cursurile liceale ale unui procent ridicat dintre elevi. Nici unul din cei chestionati nu are probleme cu organizarea timpului. Astfel 55 % isi organizeaza timpul foarte bine. cale de reuşita in viata(42%). denota faptul ca acestia constientizeaza in mare parte importanta scolii in devenirea personala . prin raportare la activitatea lor in scoală.din punctul de vedere al profesorilor . in vreme ce 6% sunt nedecişi. investiţia de o viata(14 %).Se observa ca atât profesorii cat si elevii au definit şcoala . Cea de-a doua ipoteza afirma ca programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoală. raportandu-se la propriul lor program scolar . se orienteaza spre integrarea rapida pe piata muncii pentru obtinerea unui venit .De asemenea si procentul de 10% care considera scoala neimportanta este semnificativ. Din pacate. O prima ipoteza a cercetării leagă absenteismul şcolar de scăderea importantei scolii in sistemul de valori al individului. in vreme ce un procent de 1% nu stiu cum isi organizeaza timpul. In acest timp elevii.un scop calitativ : verificarea gradului de cunoaștere de către diriginți a propriei clase. ca acesta este optim-rezonabil (41%). respectiv 26 % incarcat. 2. in mare parte. considera . În urma anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate :Profesorii considera ca programul scolar al elevilor este foarte incarcat (50%) si incarcat(50%).2% si lipsa prezentei la ore plictisitoare-2%. 2. După terminarea clasei a VIII-a 73% si-au propus sa urmeze un liceu.Exista insa si o parte care asociază absenteismul cu libertatea –5% . 44% bine. 21% doresc sa-si caute un loc de munca . prioritar. Şcoala reprezintă . imposibilitatea ajungerii la liceu –6%. ceva neimportant (10%).Pentru elevi şcoala este un loc unde invata (48%). obişnuinta. respectiv a viziunii pe care o are despre aceasta. Este foarte interesant de aflat de ce parerile elevilor legate de programul scolar sunt atat de variate. unii chiar lejer(5%). Faptul ca programul scolar este considerat rezonabil de aproape jumatate dintre elevii chestionati isi poate avea explicatia in buna organizare a timpului. un procent destul de ridicat . iar numai 28% considera ca acesta este foarte incarcat. 37% înțeleg prin absenteism pierderea unor lecţii importante . in timp ce profesorii afirma cu convingere ca programul scolar este incarcat si foarte incarcat. In continuare datele vor fi prezentate in funcţie de ipotezele propuse in aceasta cercetare.risc de neintegrare sociala. note mici –5% si chiar corigenta-5%. ea ocupand un loc important in sistemul valoric al elevilor.

doar 9%. respectiv 1%.Astfel profesorii pretind ca principala sursa de invatare manualul (50%). la prieteni (12%). respectiv al preocupărilor actuale.Nu toate aceste activitati se desfasoara pe cont propriu . in vreme ce restul isi petrec timpul cu prietenii (49%) . copiii considera ca este mai putin condamnabil faptul ca pleaca de la ore si stau acasa.familia (31%) sau colegii (11%). caietul de notite (25%) si lecţia susţinuta in clasa (25%). In ciuda acestui lucru continua sa lipsească de la ore. scad standardele de performanta. din păcate . Se remarca procentul mare de elevi (65%) care au răspuns ca pleacă acasă atunci când absentează. unii mai mult de 50 de ori. profesorii. convinşi ca programul şcolar este extrem de încărcat. procent ce indica un grad de distorsionare a răspunsurilor. pe strada (14%). ci mai degrabă programul şcolar neadecvat cerinţelor actuale. In al doilea rând . cat si rezultatele şcolare in foarte mare măsura (59%) si in mare măsura (26%).in baza principiului dezirabilităţii sociale. jocul pe calculator(27%).Cat despre bibliografie si Internet . Elevii se axează in invatare pe caietul de notiţe (58%). iar o parte din informaţii le reţin din clasa (lecţia profesorului). ele înregistrează procente minimale de 3 %. lecţia profesorului(22%) si manualul (16 %). Analizând datele se poate explica de ce elevii considera ca programul şcolar este relativ lejer : in primul rând invata doar strictul necesar (caietul de notiţe).dorinta de a nu deconspira unul din locurile importante in care isi petrec timpul. unde alte surse ca internetul sau bibliografia . in bar/cofetărie (7%). la magazine (2%). Elevii sunt con știenți de faptul ca absentele le influențează atât invatatul –in foarte mare măsura (58%) si in mare măsura(15%).Nimic despre suplimentara.uitând’’ sa apeleze la alte activitati complementare. Profesorii sunt si ei de acord ca invatatul si rezultatele şcolare sunt influenţate de absente. In aceste locuri. Locurile cele mai frecvente in care isi petrec timpul când pleacă de la ore . discuţii cu prietenii (10%). in parte si din cauza ca profesorii nici nu le solicita. ci din punctul de vedere al utilitatii lor . la manual pentru completarea si sistematizarea cunostintelor.Astfel ca putini apelează. rezolvarea unor probleme (7%). selectând din programa şcolara informaţiile considerate mai importante si . decat sa se plimbe sau sa stea in localuri. având probabil doua cauze principale: 1.. fumatul(10%). principalele activitati sunt: plimbarea (27%). In lumina celor prezentate se poate afirma ca nu programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevilor fata de scoală. Celelalte surse de invatare sunt neglijate. deşi acesta este sursa principala indicata de profesor. analiza raspunsurilor profesorilor la aceleasi intrebari indica un nou loc in care elevii isi petrec orele si anume internetul –cafe din apropierea scolii (18%). vizionarea de programe v (7%) sau citirea unor reviste (2%). munca in agricultura(10%).in urma răspunsurilor oferite de ei sunt: acasă (65%). 2. Cunostintele nu sunt neapărat multe din punctul de vedere al posibilitatii elevilor de a le asimila.de invatare.

Desigur ca profesorii au putut sa aleaga variantele de mijloc din dorinta de a sublinia dezinteresul parintilor fata de activitatea copiilor. isi ajuta parintii(25%) sau se plimba pe strada(7%). in bar/cofetarie (9%).7% -munca in agricultura-7% -dispensar-4% . deoarece cadrele didactice arata ca parintii cunosc doar in mare parte (64%) situatia frecventei scolare a copiilor lor. a scopurilor si standardelor pe care si le-au stabilit in cresterea si educatia copiilor.se poate conchide ca elevii au exagerat in afirmatii . Astfel se explica si procentul ridicat de elevi ce declara ca principala activitate este jocul pe calculator.Comparand cu raspunsurile oferite de profesori . Elevii afirma ca parintii cunosc situatia freventei lor scolare in totalitate (60%). respectiv doar unele aspecte (36%). acasa (26%). Se pare ca acest joc nu se desfasoara neaparat la calculatorul personal. la magazine(6%).elevii se joaca pe calculator. In acest timp profesorii afirma ca isi umplu timpul cu inutilitati (36%). Alte locuri in care profesorii spun ca isi petrec elevii timpul sunt pe strada (32%). ceea ce duce la o serie de intrebari legate de responsabilitatea si interesul parintilor .se joaca pe net(32%) . fumeaza etc. in mare parte(27%). A treia ipoteza acestei cercetări stipulează ca profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventării cursurilor. la prieteni (9%). Cauzele principale ale absenteismului şcolar semnalate de elevi sunt: -mă plictisesc-25% -evit luarea unei note mici-18% -nu-mi place profesorul –13% -nu mă interesează materia-13% -particip la alte activitati –13% -nu inteleg ce mi se preda.

nivel de vârsta. Alte cauze sunt acceptarea non-valorilor (27%).materie 13% profilul profesorului neintelegerea lectiei evitarea notelor mici plictiseala participarea la alte activitati 7% munca dispensar 18% 25% Figura 2. cunoaşterea celor mai noi metode . profilul profesorului (9%). . plictiseala (5%). Din păcate (din fericire?!). Pe locul secund se afla evitarea luării unei note mici (18%). Toate acestea presupun un efort considerabil . pentru profesori aceasta este lipsa de motivaţie (36%) . faptul ca lecţia propriu zisa nu suscita interesul elevului. reconsiderarea si readaptarea stilului didactic adoptat .in funcţie de clasa. In acest scop se solicita o mai mare atenţie acordata metodelor utilizate de către profesor. acestea se pare ca raman la rangul de intenţie. opoziţiei specifice vârstei .C auzele absenteism ului scolar din perspectiva elevilor 7% 13% 4% 13% dezinteres pt.de aceea unele cadre sunt mai puţin dispuse sa se schimbe. Daca in cazul elevilor principala cauza a absentelor este plictiseala (25%). calitatea de dascăl presupune o continua perfecţionare . Deşi unele cauze invocate pot fi manifestări ale teribilismului. Deşi profesorii menționează ca utilizează metode activ-participative ca brainstormingul.munca in gospodărie (14%).6 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva elevilor După cum se poate observa cele mai multe cauze au legătura directa cu profilul profesorului. problematizarea. Principala cauza este plictiseala (25%). Stilul rutinier este mai greu de abandonat. evitarea luării unei note mici (9%) . trebuie totuşi luate in seama si reconsiderata conduita didactica si revizuite strategiile didactice . dezvoltare economica si sociala.

Relaţia profesor –elev n-ar trebui sa consiste numai in . colaborare. O ultima ipoteza a lucrării de fata afirma ca rata absenteismului este direct proporţionala cu apartenenţa la etnia roma. mergând pe ideea ca felul in care este considerat cineva de către .toleranta . sa discute cu ei si pe alte teme decât cele referitoare la lecţia propriu zisa. corectitudine. Asta pentru ca profesorul nu este numai instructor.ca u z ele a b s en te is m u lu is co la rd in p e rsp ec tiv ap ro fes o rilo r 9 % 9 % 5 % 3 6 % lip s ad em o tiv a tie a c c e p ta re an o n -v a lo rilo r m u n c ain g o s p o d a rie e v ita re alu a r ii u n e in o tem ic i p ro filu lp ro fe s o ru lu i p lic tis e a la 1 4 % 2 7 % Figura 2. Pentru aceasta s-a întocmit un tabel de contingenţa având ca baza datele din tabele completate de diriginţii claselor referitor la etnia elevilor si la distribuţia acesteia in cadrul copiilor cu frecventa şcolara scăzuta.buna pregătire profesionala . intelegere.notele mari pe care le dau . profesorii punând insa un mai mare accent pe latura profesionala. Comparând răspunsurile se poate observa o suprapunere parţiala intre calitati. sa treacă toate absentele. sa nu strige .28% . Copiii asteapta din partea profesorului sa predea bine.4% Din răspunsurile elevilor.20% . conştiinciozitate.sa noteze corect.predare-invatare-evaluare”.apropierea faţă de ei . sa-i ajute in unele probleme.4% . profilul dezirabil al profesorului ar conţine următoarele calitati: comunicare.28% . ci sa se pună accent pe colaborare.7 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva profesorilor Trăsăturile pe care profesorii consideră ca elevii le apreciază in mod deosebit la ei sunt: . schimb de experienţa. colaborarea . bun simt. ci si formatorul zilnic al elevului. Este important de menţionat ca etnia elevilor a fost completata pe baza conceptului de heteroidentificare ..corectitudinea . simţul umorului. lăsând pe un plan secund ceea ce elevii asteapta mai mult de la un profesor: comunicativitatea .conştiinciozitatea -16% . educaţie.

respectiv a elevilor legate de tema abordata. copiii pleacă de la ore acasă sau pur si simplu pe strada.Perspectiva elevilor: Elevii vad şcoala ca un .6 –Nivelul frecventei şcolare in funcţie de apartenenţa etnica (N=250) In tabel au fost trecute atât frecventele absolute . unde .62%) si cea romana 31. Din etnicii rromi 29.5% 23 /53% 53 (100%) 240 (100%) 43 (100% 283 (100%) Tabelul 2.in vreme ce pe locul I se afla etnia maghiara cu 39.60% au studii gimnaziale . valorile maxime se dispun pe diagonale .65% . daca comunitatea considera pe cineva rrom/tigan.38%. unde prefera sa se joace pe calculator sau sa se plimbe in compania familiei sau a prietenilor. am prezentat perspectiva profesorilor. iar variabila dependenta este nivelul frecventei şcolare. diferenţa constând . aceasta având un efect de discriminare si marginalizare a indivizilor respectivi. Sintetizând cele doua perspective . Nivelul frecventei şcolare Ridicat Scăzut Romana Roma Total 210 /87.. ei prefera sa plece de la şcoala in alte locuri mai plăcute lor ca strada . 1. cat si frecventele relative. Ei cred ca elevii pleacă de la şcoala din lipsa de motivaţie si din cauza ca accepta non-valorile.comunitate determina un anumit comportament. din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o nota mica.ceea ce ne arata ca relaţia dintre cele doua variabile este statistic semnificativa. Variabila independenta este apartenenţa etnica. De aceea.Perspectiva profesorilor: Considerând şcoala un loc de munca . ea va manifesta fata de el un tratament marcat adeseori de prejudecatile referitoare la rromi. Procentajul s-a calculat pe coloane pentru a arata influenta variabilei independente asupra variabilei dependente. se ajunge la următoarele viziuni. In situaţia de fata. Aceste valori se înscriu in datele oferite de recesamantul din 2002 legate de pondere populaţiei cu studii gimnaziale in fiecare etnie. Concomitent cu ipotezele cercetării.5% 20 / 47% 230(100%) 30/ 12.. Din cauza standardelor scăzute ale acestora . După cum se poate observa. 2. aceştia pun problema din perspectiva datoriei.urmata de cea germana (39.isi umplu timpul cu inutilitati’’ sau se joaca pe calculator. nu neapărat cu plăcere.loc unde invata’’. După cum se poate observa cele doua perspective nu sunt dihotomice. internetul –cafe sau chiar acasă .

indiferent de anotimp. un procent important este cel al copiilor care absentează de la şcoala pentru a-si ajuta parintii in gospodărie .in asumarea responsabilitatii acestui comportament. cerşind bani sau mâncare. voluntar sau nu. Acest aspect este foarte des întâlnit in mediul rural. insa acest lucru nu minimalizează celelalte aspecte. tot atâtea sunt motivate. La clasa a VIII. La nivelul localitatii Rodna . De exemplu.cadrele chestionate au indicat ca principala masura discutiile cu parintii (41%).∗ 1. profesorii pun accentul pe superficialitatea elevilor si lipsa acestora de motivaţie si mobilizare in asumarea sarcinilor şcolare. Orizontul şcolar al acestor copiii se limitează de cele mai multe ori la ciclul gimnazial sau in cel mai bun caz la o şcoala de arte si meserii..Grafic . Ei sunt calatorii clandestini ai trenurilor ce leagă localitatea de celelalte sate. si implicit profesorii. Aceasta are drept cauza principala sărăcia. Acest lucru se realizează prin neaplicarea regulamentului şcolar(scăderea notei la purtare la un anumit nr.a B.5 MASURI pentru creşterea frecventei şcolare a elevilor Înainte de indicarea unor masuri care vizează înlăturarea cauzelor ce determina absenteismul şcolar este important de aratat ce s-a intreprins pana acum in acest scop la Scoala Generala .Florian Porcius’’.Procente mai scazute obtin observatia in fata clasei(3%) si cercetarea cauzelor(3%). ce-i determina pe parinti sa-i trimită la cerşit. după afirmaţiile cadrelor didactice.procentele se distribuie astfel : . după cum am arătat mai sus. in calitate de diriginti si profesori . vizite la domiciliul elevului(9%). De asemenea deloc neglijabila este plecarea parintilor in străinătate. suferă din punct de vedere afectiv (44 copii) si au tendinţa evidenta spre indisciplina si violenta (21). Elevii in cauza . Copiii cerşetori ai Rodnei sunt cunoscuţi de toţi cei din zona. de exemplu . Se poate ghici in aceasta perspectiva si un alt vinovat. Desigur ca am prezentat aceste doua viziuni prin însumarea valorilor dominante. urmata de discutii cu elevul(16%).Pe locul doi se afla scaderea notei la purtare (28%) . sunt predispuşi riscului şcolar si social (15 copiii). copii de vârsta şcolara si preşcolara pot fi intalniti pe străzile Rodnei. Trebuie adăugat la cauze si faptul ca profesorii încurajează.părintele. absenteismul. Daca elevii isi motivează absenta prin faptul ca şcoala . In fiecare zi. ajungând la distante de 50-60 km pentru a-si procura strictul necesar. nu le trezeşte un real interes pentru studiu. Alături de aceştia se înscriu si copiii de etnie rroma care .Astfel . au o slaba frecventa şcolara. pentru anul şcolar 2005-2006 . din totalul de 575 de absente pe semestrul I al acestui an şcolar. un număr de 77 de elevi au parinti plecaţi in străinătate. Nici o absenta nemotivata . de absente nemotivate) si prin omiterea trecerii absentelor sau prin motivarea ulterioara a acestora. unde membrii familiei sunt mobilizaţi pentru obţinerea unor surse de subzistenta.

Acest lucru este un indicator al faptului ca profesorii . nu le aplica. ca rezultat al apropierii profesor-elev. desi scaderea notei la purtare se afla pe locul doi in topul masurilor luate de profesor .Daca acest lucru se face in ideea de a ajuta elevul . Scoala trebuie sa convinga parintii sa se implice in viata scolara a copiilor lor. cunoasterea situatiei lui familiale si mai ales a problemelor care il preocupa.Cunoasterea si respectarea regulamentului scolar de catre profesori .In acest sens este indicata stabilirea unui parteneriat scoalafamilie . pentru perspectivele lor. sa-i ajute sa inteleaga implicatiile actelor si deciziilor lor. a tinutei si in primul rand initierea unei mai mari comunicari cu elevul. este foarte important ca profesorul sa cunoasca cauzele care il determina pe elev sa lipseasca de la ore.Respectarea consecventa a regulilor. desi cunosc masurile ce ar trebui luate in astfel de cazuri (scaderea notei la purtare este prevazuta in regulamentul scolar). motivarea fara discernamant a absentelor si neaplicarea regulamentului incurajand elevul sa absenteze in continuare.7-Masuri luate in cazul elevilor cu absente Analizand aceste masuri se remarca faptul ca . 2. prelucrarea acestuia si elevilor. toti elevii chestionati au avut anul trecut media 10 la purtare. Pentru a putea ajuta elevul sa frecventeze mai intens scoala. sa se implice in alegerile pe care acestia le fac.Revizuirea atitudinii profesorilor . Acest parteneriat trebuie sa constientizeze si profesorii de responsabilitatea pe care o au in educatia copiilor si sa-i incurajezeze sa aprofundeze . Iar mai ales acestea din urma nu pot fi aflate decat printr-o comunicare sincera .Ca urmare se recomanda : 1.M a s u r i lu a teinc a z u le le v ilo rc ua b s e n t e 3 % 1 6 % 9 % 3 % 4 1 % d is c u tii c up a r in tii s c a d e r e an o t e i lap u r ta r e d is c u tii c ue le v u l o b s e rv a tieinfa tac la s e i v iz itelad o m ic iliu c e r c e ta re ac a u z e lo r 2 8 % Figura 2.Intensificarea comunicarii cu parintii .Aceste cauze nu pot fi determinate decat printr-o atenta observare a conduitei elevului. Numai un procent de 3% dintre profesori a indicat ca masura pentru prevenirea absenteismului cunoasterea cauzelor absenteismului. sa manifeste interes pentru situatia lor scolara. rezultatul nu este cel scontat. 3.

daca se considera necesar. subiective creeaza frustrari in randul elevilor si priveaza profesorii de respectul cuvenit. Pentru evitarea acestor lucruri . Profesorului ii revine sarcina de a ajuta elevul sa-si formeze strategii eficiente de învățare.relatiile de colaborare pe care le au cu parintii . Astfel se sporește încrederea elevului in propriile posibilitati.Ericson. care nu implica activ elevul si nu leagă cunostintele predate de actualitate si de experienţa concreta a elevilor nu face decât sa îndepărteze elevul de realitatea şcolara. Faptul ca nici un profesor nu a putut afirma ca parintii cunosc in totalitate situatia frecventei școlare a copiilor este un indicator al gradului comunicării diriginte –familie.Vina’’ este a ambelor parti : dirigintele care nu a încercat suficient sa cunoască si sa prezinte situația reala părintelui. precum si cultivarea interesului si a motivaţiei pentru învățare. notarea ritmica. nu are capacitate de gândire critica(se afla in stadiul piagetian al operaţiilor concrete)... se poate recurge la o astfel de metoda . 3Particularitățile de vârsta ale copiilor Trebuie sa se tina cont de faptul ca. respectiv părintele dezinteresat. Comunicarea cu aceștia este esențiala. profesorul trebuie sa de-a dovada de diplomatie si sa nu puna elevul intr-o situatie umilitoare. deoarece elevii trebuie sa accepte standardele de performanta promovate. știut fiind ca informarea părinților referitor la frecventa școlara intra in atributiile dirigintelui . organizare a studiului.Numai după ce dirigintele s-a informat asupra cauzelor care l-au determinat pe elev sa lipsească . Oricum. De aceea cei care isi doresc note mari vor aprecia mai mult profesorii care ii supraevaluează si care ii iartă când nu s-au pregătit suficient. pe langa o solida pregatire de specialitate. oferirea de note necorespunzatoare. datorita particularită ților de dezvoltare ale varstei sale .ar trebui instalata obiectivitatea. 2Particularitățile elevilor cu probleme Profesorii trebuie sa trateze diferentiat si individualizat elevii cu probleme legate de frecventa școlara si cu risc de abandon. școlarul mic. pe de alta parte.sa fie capabili sa se autoevalueze si sa-si fixeze obiective pe care sa le poată atinge. Alte masuri care ar trebui luate se refera la : 1Stilul de predare si evaluare Organizarea orei de curs intr-un mod neatractiv . Trebuie conștientizat faptul ca admiterea la un nivel superior de invatamant se face in funcție de notele obținute la examenul de capacitate si de media din anii de gimnaziu. mai ales. ce include si prezenta la ora. la capacitatea de efort. a incercat sa discute cu el si cu părin ții in particular. potrivit lui E.in acest sens sunt necesare din partea profesorului serioase cunoștințe psihopedagogice.marii copilării’’ sau criza școlarității . traversează criza . iar orice mic progres înregistrat trebuie laudat si recompensat. 4. adaptarea sarcinilor de invatare la ritmul lor intelectual. Evident . De asemenea evaluarea inadecvata. Sa se ocupe de motivarea lor. . Utilizarea cu moderație a observației in fata clasei .

6Responsabilitățile rolului de elev Elevii trebuie conștientizați asupra amplorii şi consecințelor negative ale absenteismului școlar. școlarul mic va pleca fie cu sentimentul sârguinței. Statisticile arata ca . munca. Așa cum Durkheim arata . conștienți fiind ca de natura acestor raporturi depinde viitoarea atitudine a elevului. Nu este vorba aici de a forța elevul sa se supună unor reguli impuse. care să îmbine factorul educativ cu cel recreativ. procentul rromilor este extrem de scăzut. dar care nu o pot înlocui pentru ca sunt derivate ale ei. 4Particularitatile etnice După cum am subliniat in prezentarea rezultatelor.harnic. majoritatea rromilor se declara români . ei arătând că dacă ar fi profesori ar trece absentele întotdeauna . fondata pe scheme reduc ționiste. încadrați in programe cu reguli clare. Aceste constrângeri duc la formarea unor obiceiuri şi tendin țe interne care nu mai necesita constrângere. Pe principiul autoidentificării. absenteismul școlar este dependent şi de apartenenta la etnia rroma. De aceea profesorilor nu trebuie să le fie teama ca îşi îndepărtează elevii daca renunță la o serie de concesii făcute până acum. elevii cunosc responsabilitățile rolului de profesor si elev. De asemenea ar trebui sa li se sugereze diferite alternative de ocupare a timpului liber .mai ales inferioritate intelectuala . De aceea sunt necesare o serie de masuri speciale pentru copiii rromi. ci înscrierea in formarea fireasca a viitorului adult.a importantei odihnei.competitivitate.creșterea copiilor înseamnă o constrângere continua a acestora încă din primele zile de viaţă.respectiv la ieșirea din acest interval aproximativ de vârsta. asumarea succesului si eșecului școlar. Înainte de aceasta insa este necesar un alt demers :convingerea părinţilor ce aparțin acestei etnii să-si declare apartenenta etnică. Teoretic. dar si a studiului. s-ar comporta cu elevii in func ție de cum merită . notarea ar fi şi ea după merit etc. prezentă în primul rând. Rolul de elev presupune respectarea regulilor. 5Timpul liber al elevului Elevii trebuie educa ți asupra modului in care sa-si gestioneze timpul . Cercetările referitoare la efectul Pygmalion arata ca elevii se comporta aşa cum sunt priviţi si in funcţie de expectanțele mediului. 7Învăţământul preşcolar Se recomanda acordarea unei atenții sporite învăţământului preșcolar. fie cu sentimentul inferiorității sale. oficial. al propriilor sale capacitați. Profesorii percep elevii dintr-o perspectiva specifica. prin simplul fapt că.De aceea invatatorii trebuie sa acorde o mare aten ție raporturilor cu elevii.mici(6-11 ani). de genul leneş . Ei trebuie responsabilizați . făcând imposibila atragerea acestor fonduri. Exista o serie de proiecte ce vizează aceasta categorie (proiecte prezentate in capitolul I al lucrarii de fata) si este recomandat sa se incerce atragerea acestor proiecte si in aceasta zona. Un rol important in gestionarea timpului liber al elevului il au activitățile extrașcolare.

.Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate’’.. sunt copii care îşi petrec timpul școlar in internet cafe. apelând la o serie de statistici publicate. Ca efecte negative pe termen scurt. psihologici . promovare a valorilor. fapt cauzat de o schimbare in sistemul de valori naţional. abandonul şcolar este şi el în creştere. .scris.jumatate din elevii confruntați cu un eșec școlar pronunțat şi chiar cu abandon au avut greutăţi în ciclul primar in formarea deprinderilor de citit . Trebuie subliniat ca aceste doua fenomene se manifesta preponderent in mediul rural. este posibila supravegherea elevului si aceasta se poate face prin conlucrarea dintre familie. Ministerul Invatamantului si Cercetării a adoptat o serie de masuri pentru eradicarea acestora . cu cat are loc la un nivel de educaţie mai jos . cât şi in acceptarea unui program școlar organizat. situaţii conflictuale intre elev si profesor ..culturali si sociali . Un prim efect este abandonul şcolar care . înregistrând valori ridicate faţă de cerinţele unei societăţi moderne şi competitive. Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului şcolar. Derivat al absenteismului.. Concret. pe termen lung: consumul de alcool si droguri. libertinajul. Cele mai importante sunt : .cu atât scade şansele individului de a ocupa un post si de a se integra in societate. se pot purta discuții cu proprietarii localurilor. oferirea de exemple pozitive.Şanse egale’’. 8Relația școală – comunitate . direct sau indirect . marginalizarea sociala .Proiectul pentru invatamantul rural’’. pe strada etc. In funcţie de cauzele considerate ale absenteismului si abandonului şcolar.. eşecul şcolar. Având in vedere tocmai acest spațiu restrâns al localității. In vederea sublinierii importantei frecventei şcolare s-au arătat principalele efecte negative ale absenteismului şcolar. luarea de note proaste. .familie Localitatea. De aceea multe programe de dezvoltare se îndreaptă actualmente spre mediul rural.. se înregistrează fuga de la şcoala. încercându-se astfel o apropiere de nivele intre rural si urban.A doua şansa’’.ascunși de ochii lumii’’. lipsa unui program stabil.masuri ce se conturează sub forma unor proiecte si programe. . prin neprimirea elevilor in aceste spatii publice in timpul programului şcolar. . Totuși. punând in prim plan sărăcia . De asemenea trebuie luate in calcul si celelalte efecte negative . îndepărtarea de realitatea şcolara. .Acestei cauze i se alătura o serie de determinanţi etnici. aceste manifestări isi vor fi pus amprenta asupra personalitatii viitorului adult si asupra comportamentului social al acestuia. La terminarea scolii. marcat de sărăcie si subfinantare.ca determinant . comunitate si școala. violenta. Ca fenomen social absenteismul şcolar este in continua creştere . limitează variantele copiilor de evadare din spațiul școlar. al tuturor celorlalte cauze . Fără să se ia atitudine nu se pot obţine rezultate.Toţi trebuie sa colaboreze prin implicare. De aceea mulți prefera sa plece acasă unde sunt . CONCLUZII Iniţial am prezentat caracteristicile absenteismului si abandonului şcolar la nivel naţional.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’. geografici. internetului si solicitarea ajutorului. prin relatiile stranse dintre locuitori si prin putinele locuri de divertisment oferite .

organizarea unor activități extraşcolare menite sa atragă copilul spre activitatea scolii si pentru ca acesta instituite să-şi recâștige respectul meritat Aspectele menţionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeţean au la rândul lor alţi determinanţi‚ care ţin de sfera mai larga a societăţii. . oferă o imagine de ansamblu a învăţământului actual. -stabilirea unui parteneriat şcoală-familie.In ancheta sociologică am căutat sa prezint fenomenul absenteismului şcolar aşa cum este văzut de către elevii si profesorii din judeţ şi reliefând cauzele absenteismului specifice acestei zone. la profilul profesorului (nivelul de pregătire a acestora si conduita profesionala si sociala). Principalele cauze determinate se refera la componenta etnica (romii reprezintă o parte importanta în populaţia şcolară din unele şcoli ale judeţului). cu acţiuni concrete. ca si rata îngrijorătoare a abandonului şcolar. probleme pe care le întâmpina cu diferiţi profesori . Analiza reprezentărilor profesorilor si elevilor arata ca ambele parţi nu sunt suficient de conştiente de repercusiunilor unor acţiuni si ca sunt prinşi in starea anomica dominanta. Necesitatea acestei cercetări se impune luând in calcul evoluţia ascendenta a absenteismului şcolar in ultimii ani. mijloacele de învăţământ avute la dispoziţie. . Nimic nu ne permite sa ştim cum va fi lumea lor. Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri: -acordarea unei atenţii mai mari învăţământului preşcolar. care înregistrează un procent de 25% din totalul părin ților copiilor. respectiv a dezorientării generale a societăţii noastre actuale.. aşezat sub semnul inadecvării: începând cu metodele didactice utilizate. -eficientizarea comunicării profesor –elev prin instituirea unor teme la dirigenţie cu tematici ca: expectan țele elevilor legate de conduita profesorilor. imposibil de stopat în contextul perpetuării unor criterii de selecţie ce nu se bazează pe competenţe şi valoare. Aceste cauze au fost determinate prin analiza răspunsurilor la doua chestionare aplicate. Fiecare şcoală are realitatea ei care.să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.atragerea unor programe ce vizează populaţia de etnie rroma. Atunci să-i învăţăm să se adapteze…’ . centre de interes ale elevilor etc. până la planul de învăţământ şi programa şcolară . Aşa stând lucrurile nu ne rămâne decât sa adoptam poziţia propusă de M. modalităţi de realizare a unor lecţii. Ca o consecinţă a acestor inadecvări se naşte absenteismul şcolar românesc . relaţia elev-profesor şi la fenomenul migraţiei. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari. Montessori şi . cat si prin studierea documentelor şcolare si a datelor generale despre elevii scolii. subsumata celorlalte.

2002 9.Bucureşti . Iaşi.Cucos. Iaşi.BIBLIOGRAFIE : 1. Anthony –Sociologie . Editura Alternative.1995 Polirom. 1999 7. .Chelcea . 2002 5.Traian . Constantin.Baban. Anne Gotman. Editura Mesagerul. Editura Institutul European.Sociologie.Editura Economica. 1996 8. Editura Antet.Politici sociale. 2001 3. 1999 10.Marginean. Editura Polirom. E .(coord) .Francois de Singly. România in context european.Rotariu. Bucureşti. Adriana-Consiliere educationala.Pedagogie constructivista. &Zamfir E.Editura BicAll . Alain Blanchet.Proiectarea cercetării sociologice. Jean-Claude Kaufmann-Ancheta si metodele ei. Editura Bucuresti.Siebert. Horst.Giddens.2001 6. ediţia a II-a. Ion. Polirom.Pedagogie.Zamfir C. 2002 4. Editura Ardealul. 2001 2. Cluj-Napoca. Cluj-Napoca. Septimiu -Metodologia cercetarii sociologice.Durkheim. Iaşi.Regulile metodei sociologice. Ilut Petru (coord) .