REPREZENTĂRI ALE ABSENTEISMULUI ŞCOLAR

Cercetare Octombrie 2008

INTRODUCERE Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ţine numai de sfera

învăţământului, ci afectează atât elevul, cât şi familia şi comunitatea. Elevii care absentează la şcoala se confrunta cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează in mod regulat şcoala. In primul rând ei vor fi primele victime ale abandonului şcolar si ca o consecinţa a acestuia ,vor avea probleme in găsirea unui loc de munca sau in integrarea sociala. Cauzele absenteismului sunt numeroase , de la evitarea obţinerii unor note proaste pana la sărăcia crunta care ingradeste . Importanta este insa cunoaşterea acestor cauze, descoperirea lor in situaţii concrete si căutarea de modalitati eficiente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului. Lucrarea de fata isi propune sa ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului absenteismului , raportându-l la starea actuala a societatii romaneşti. Prima parte a lucrării prezintă o serie de cauze generale ce determina absenteismul şcolar, cu accent pe sărăcie , in relaţie directa cu absenteismul dar si cu ceilalţi factori determinanţi ai acestuia . De asemenea sunt descrise cele mai importante programe si parteneriate iniţiate de către Ministerul Educaţiei si Cercetării , in scopul combaterii acestui flagel; rezultatele obţinute in cadrul acestora, cat si efectele negative ce deriva din nefrecventarea cursurilor. Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realitatii sociale din România .Trebuie precizat ca efectele negative prezentate nu sunt neapărat dependente de absenteismul şcolar, dar acesta poate contribui in multe cazuri la amplificarea lor. In cea de-a doua parte este prezentata o ancheta sociologica realizată la nivelul jud. BistriţaNăsăud. Ancheta are ca scop identificarea cauzelor declanşatoare ale absenteismului, având ca suport pe de o parte reprezentările elevilor si a profesorilor, legate de fenomenul absenteismului şcolar, iar pe de alta parte documentele şcolare (cataloagele ). Iniţial, prin analiza documentelor şcolare , s-a putut sesiza cursul ascendent al absenteismului , pornind de la numărul de absente anual înregistrat in cataloagele şcolare. Amplificarea fenomenului absenteismului şcolar constituie una din motivaţiile de baza pentru efectuarea unei analize mai aprofundate a acestuia. Ca punct de plecare in ancheta s-au formulat patru ipoteze , ce au fost testate prin intermediul chestionarelor . CAPITOLUL I 1.1 EGALITATEA SANSELOR Egalitatea sanselor este un ideal catre care aspira invatamantul romanesc si nu numai . Si asta pentru ca nu se poate lua mostenirea genetica, materiala, sociala a fiecaruia si aduce la un numitor comun. Dar parca in Romania discriminarea materiala a ajuns la extrem. Daca de la anumite trepte in sus scoala le este unora inaccesibila, pentru altii constituie un lux facil, abordat de pe pozitiile tuturor posibilitatilor. Reactiile in fata situatiei actuale a invatamantului sunt diferite , in functie de posibilitati. Familiile

prospere apeleaza, ca mod de suplinire a invatamantului deficitar, la formele paralele ale pregatirii particulare, care cer investitii substantiale. O solutie aplicata de o parte a elitei financiare este educatia in strainatate la scoli de prestigiu, cu taxe mari si perspective superioare in marea provocare a formarii. Pentru ceilalti insa nu ramane decat acceptarea situatiei, intr-o complicitate neputincioasa. Evident , fenomenul se extinde si la nivel universitar. In timp ce unii urmeaza institutii autohtone, unele inapte a se adapta in spirit si calitate reperelor contemporane, altii frecventeza universitati americane sau europene, de faima carora isi leaga pragmatic viitorul.. Este potrivita in acest context oferirea unei definiţii a clasei sociale. Astfel, majoritatea sociologilor intrebuinteaza termenul pentru a desemna deosebirile socio-economice dintre grupurile de indivizi, in care se creează diferenţieri in privinţa prosperitatii materiale si a puterii. Mai multi autori (Bourdieu, Berger, Luckman) considera diferentele de clasa sociala ca fiind importante pentru existenta si menţinerea diferentelor dintre rezultatele şcolare ale tinerilor apartinand unor clase sociale diferite. Conform acestor teorii , apartenenţa la clasa influenteaza deciziile tinerilor si ale familiilor in punctele de bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite niveluri sau abandonarea studiilor după examene, testări sau alte modalitati de selectare),influenteaza opţiunile educaţionale , probabilitatea succesului in cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse si creează diferente in utilizarea resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai larga. Apartenenţa la clase sociale diferite conduce la următoarele presupuneri: 1Inegalitatea şanselor-copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (carti , bunuri si alimentaţie , petrecerea timpului liber, oportunitati de invatare suplimentara); 2Inegalitatea tratamentului social- se includ aici inegalitati care apar intre mediile de rezidenta si inegalitatea tratamentului in cadrul instituţiei şcolare si al claselor de studiu; 3Inegalitatea aspiraţiilor si asteptarilor - păstrarea statutului social sau realizarea mobilitatii sociale expectate comporta diferente pentru subiecţi din clase diferite. Conform unui studiu publicat in revista ,,Sociologie Romaneasca’’, deşi mobilitatea intergenerationala este predominant ascendenta, aceasta s-a realizat cu precădere intre categorii vecine si îndeosebi la niveluri inferioare ale scalei ierarhice. Exista discrepante majore intre medii rezidenţiale ( rural-urban), precum si persistenta inegalitatii de şanse in educaţie. In acest scop prezint declinul unor indicatori de analiza relevanţi pentru caracterizarea resurselor umane din România : amplificarea ratei de abandon şcolar care a atins cota de 23%; diminuarea capacitatii de promovare sociala prin educaţie-doar 5% din studenţi provin din unitati şcolare din mediul rural; participarea scăzuta a populaţiei la programele de invatare permanenta-doar 1,8%. Pentru ameliorarea acestor indicatori este necesara identificarea nevoilor de educaţie ale copiilor, deoarece şcoala trebuie sa se adapteze nevoilor copiilor de a invata. In funcţie de aceste nevoi se

va elabora un curriculum flexibil, cu obiective, continuturi, strategii abordate si mijloace de evaluare specifice. In realizarea acestui curriculum este imperativ sa se tina cont de principiile educaţiei copiilor , stabilite de UNESCO: 1.Principiul drepturilor egale-Toti copiii au drepturi egale. 2.Principiul egalizării şanselor - Sa dai şanse egale copiilor. 3.Principiul intervenţiei timpurii-Cerinta nu trebuie transformata in problema. 4.Principiul serviciilor individualizate si personalizate-In momentul in care exista cerinţe speciale sistemul trebuie sa fie pregătit. 5.Principiul parteneriatului-Trebuie sa lucrezi in parteneriat educaţional-o singura unitate de decizie si acţiune se poate face numai intre parteneri, intre instituţii, iar beneficiarii sunt parintii, profesorii si elevii . Nu trebuie confundata in acest sens egalitatea şanselor cu sintagma ,,educaţie pentru toti’’. C.Cucos arata ca prin aceasta sintagma se ocultează realitatea ca nu toate persoanele sunt capabile sa asimileze funcţiile educogene global si in acelaşi timp, fiind la fel de periculoasa in semnificaţii ca si apelul contrar :,,educaţie numai pentru unii’’. Astfel se arata ca educaţia nu poate fi pentru toţi, deoarece nu toţi pot suporta acelaşi tratament .E nevoie de o educaţie mobila, diferenţiata, in funcţie de posibilitatile diferitelor segmente de populaţie. ,,Societatea este obligata sa asigure cadrul de formare a tuturor după puterile fiecăruia. Pentru unii va da mai mult, pentru unii mai puţin. Dar ,întotdeauna, pornind de la ceea ce, in materie de educaţie, indivizii pot primi…’’(C.Cucos) 1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA

Rata abandonului şcolar a crescut de doua ori si jumatate intre anii 2001-2004 la nivelul primar si gimnazial.Astfel, Romania ajunge pe primul loc in Europa in aceasta privinta,cu un procent de 23,6%,ceea ce inseamna foarte mult, cam un sfert din populatia scolara.Unul din 5 elevi paraseste scoala, in principal din cauza saraciei familiei.Cum educatia precara este cauza si efect al sărăciei, acesti copii au toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor. De asemenea , se mai semnaleaza ca anul 2004 a atins un record de 259.853 de someri tineri , cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani ,cifra ce echivaleaza cu numarul de locuitori ai orasului Cluj de exemplu..Abandonul scolar in anul 2003-2004,pe niveluri de educatie, reprezinta 1,2%-inv primar, 1,7%inv gimnazial, si 8,5% -profesional. Procentul de 23,6% reprezinta rata de intrerupere prematura a studiilor elevilor /tinerilor din inv preuniversitar si universitar, include deci elevii care nu isi continua studiile la nivel preuniversitar si universitar.10% reprezinta decesul, migratia si abandonul. Conform raportului Comisiei Europene, 2004 , rata iesirilor din sistem la nivelul tarilor membre este de 20%.Un nivel mai ridicat se înregistrează in toate tarile din Europa de est si centrala.

cauze genetice-status social dependent de inteligenta.Desi durata medie de frecventare a invatamantului a crescut . Complementara este perspectiva economica. etnica. Ratiunile imediate ale existentei impun orientari practice de interes imediat. c)Perspectiva functionalista de abordare a sărăciei . geografica etc. b)Explicaţia economica si sociala a cauzalitatii sărăciei.cauzele sărăciei sunt găsite in societate . tara noastră continua sa se situeze pe un loc inferior . In mediul rural. accesul copiilor la şcoală . culturala. 1. Dupa anii obligatorii.3 CAUZELE ABSENTEISMULUI SCOLAR Cauzele absenteismului scolar sunt diverse. evolutia in termenii scolasticii devine facultativa.Cauzele sărăciei sunt identificate in disfuncţiile instituţionale ale societatii. Referitor la cauzalitatea sărăciei au fost emise mai multe teorii diferite. ce considera ca sărăcia provine din sistemul de organizare economica bazat pe . 1. Aceasta perspectiva apreciază ca săracii ar fi caracterizaţi de multe valori pozitive si modele comportamentale similare clasei medii. a) Explicaţia individual-psihologica a cauzalitatii sărăciei arata ca vinovaţi de starea de sărăcie sunt insisi săracii. aproape jumătate din elevii in vârsta de 14 ani nu deţin diploma de capacitate sau nu promovează testarea naţionala.1 Saracia –determinant al traseului individual Saracia este cea care controlează . dar situaţia lor de viata ii obliga sa dezvolte anumite trăsături subculturale mecanismul pieţei libere. lipsa de interes pentru procesele educaţionale si lipsa lor efectiva de interes de a se îndepărta de starea de sărăcie . resemnare. datorita greşelilor personale si comportamentului lor deviant orientat spre gratificaţii uşoare si imediate: alcoolism.3. Avand in vedere amploarea acestui fenomen in multe zone ale lumii si influenta lui directa sau indirecta asupra celorlalte cauze ale absenteismului ce vor fi prezentate mai jos.ajungand la 15/16 ani . iar rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial este in scădere. explicaţiile variind intre individ si sistemul social ca vinovaţi pentru aceasta stare de fapt. fatalism. in cazul familiilor cu stare precara.Abandonul ca solutie ultima nu poate fi eradicat in acest context.săracii fiind consideraţi victime si nu vinovaţi. cauzele care duc la sărăcie sunt de natura patologica (indolenta si nepăsare.Din punct de vedere al acestei teorii. educaţionala. consider necesara o incursiune in interiorul perspectivelor si teoriilor ce au vizat sărăcia de-a lungul timpului.saracia este o parte necesara a sistemului social .sfera si natura sărăciei depinde de schimbările sociale rapide înregistrate in secolul XX. cauze psihologice –neadaptare datorita personalitatii) si presupun blamarea victimei.Explicaţia politica a sărăciei . ele putand fi de natura sociala. Intre toate aceste cauze exista o serie de interconditionari . Pragul sărăciei pentru a putea supravieţui. si nu o criza a instituţiilor sociale.2. Importante sunt doua abordări ale acestei teorii:1.

e)Perspectiva interactionista a sărăciei se concentrează asupra modului in care oamenii percep si definesc elementele care le influenteaza vieţile.dar si prin încercarea de a schimba patternurile comportamentale. ce determina . abuz de alcool si droguri. Adepţii acestei perspective arata ca pe lângă o serie de disfuncţii ale sărăciei. droguri). incompetenţi. cu norme si valori diferite . principalul punct de referinţa îl constituie vecinii. Soluţia pentru aceste situaţii ar fi eliminarea autodefinirii negative si o încurajare a redefinirii pozitive a situaţiei si posibilitatilor. mass media) aplica continuu astfel de etichete.1973). f)Teoria etichetări sociale a săracilor. atunci aceşti indivizi vor accepta definiţiile ca atare si acest lucru se întâmpla in special când sursele de socializare (familie. fara dorinţa de a se schimba si de a avea succes. pentru copiii lor. arătând ca aceasta cultura presupune o internalizare a unui anumit tip de comportament. Desigur ca unii adulţi încearcă . pentru ei exista puţine modele pozitive la care sa se raporteze. o cultura proprie.prin etichetarea săracilor. specifice.Pentru cei săraci. Percepţia si autodefinirea ca sărac le consolidează existenta in sărăcie . imorali. Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de şomaj. dar aceasta teorie a etichetării vrea sa sugereze un proces îndelungat si continuu de identificare a lor in raport cu condiţiile inadecvate de viata si cu imaginea lor sociala reflectata in percepţia celorlalte segmente sociale. Fara încurajare si auto încredere este mai probabil pentru un copil provenit dintr-o familie săraca sa aibă rezultate slabe si sa abandoneze şcoala.Astfel se obţine imbunatatirea imaginii de sine . in special din munca . Daca săracii sunt definiţi ca lenesi. societatea contribuie la perpetuarea sărăciei.ar constitui un factor de motivaţie pentru munca.implicit. apatici. d)Teorii privind inegalitatile si conflictele sociale(marxism). Complementara.duce la constituirea unei imagini negative de sine. absenteism şcolar. si care sa fie administrate in mod raţional si nu orientate spre gratificaţii imediate g) Explicaţia culturala a sărăciei –se considera ca săracii isi creează o lume a lor . Orientarea programelor de combatere a sărăciei ar trebui sa se facă prin încurajarea investiţilor in aceste zone . Acest concept a fost lansat de Oscar Lewis(1966). exista si o serie de funcţii pozitive ale acesteia (Herbert Gans. In acest sens se susţine mobilizarea politica. explicaţia politica arata ca sărăcia este un rezultat al logicii politicii desfasurate in diferite perioade de timp. Definirea mediului lor social si de viata din perspectiva lipsurilor . Numărul alegerilor pozitive este restrâns si astfel apare o reproducere a modelelor din jurul lor. aflaţi in majoritatea cazurilor in aceeaşi situaţie. sa pună accent pe educaţie . la egalitate socio-economica.au la baza concepţia marxista a conflictelor de clasa. la acceptarea fatalista a situaţiei de sărac si evadarea din realitate prin comportamente deviante sau subterfugii compensatoare (alcoolism. şcoala. organizarea si restaurarea puterii care sa conducă la reducerea inegalitatilor si .concomitent cu creşterea si asigurarea unor şanse mai mari de obţinere a unor venituri.

5%. imitare . ei sim țindu-se amenințata de colegi. 1. Fenomenul violentei in scoli. bruscare. orientărilor si comportamentelor.saracii isi creează propria lume. cum ar fi poreclire. tachinare. fumatul in scoală si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar in vigoare’’.Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este estimata de specialisti la 2. Astfel. Analizând modul de viata al săracilor a constatat ca in comunitatile sărace exista: ~un puternic sentiment al marginalizării si al neajutorarii. Fara indoiala ca acest fenomen nu este o inventie a contemporaneității.experienta sexuala precoce si viata de familie instabila.Lewis considera ca :1. iar cea a tinerelor victime este de 3%.Este semnificativ faptul ca peste o treime dintre elevi percep spatiul scolar ca pe un mediu lipsit de securitate. ci prin situaţia efectiva de viata. din care refuza de cele mai multe ori sa evadeze. se arata ca in 75% din scolile din tara noastra se inregistreaza acest fenomen. Criticii modelului cultural al sărăciei arata ca comportamentul săracilor nu este explicabil prin patternurile considerate de cultura sărăciei. schimbarea situaţiei determina schimbarea personalitatii . profesori si alte persoane din proximitatea scolii. împingere. Copiii resimt mai acut decat profesorii sau parintii fenomenul de violenta. pana in urma cu 15 –20 de ani redus ca proportii. comportament şcolar neadecvat :întârzierea la ore. 2violenta in scoli si in familie Violenta şcolara este definita ca .dintre care amintim : trecerea de la . parasirea clasei in timpul orei. tendinţe de gratificaţii imediate. ridica mari probleme in aproape toate unitățile de invatamant. cat si intre elevi si profesori.2 Alte cauze ale absenteismului: 1mărimea familiilor din care provin copiii Cei care nu frecventează şcoala si provin din familii numeroase sunt de doua ori mai mulţi decât cei cu aceeaşi situaţie şcolara. Intr-un studiu efectuat de specialisti ai Institutului de Stiinte ale Educatiei si Institutul de Criminologie. apar seturi de credinţe si norme de comportament care includ atitudini de apatie. comportament care intra sub incidenţa legii.ameninţare. ~un puternic sentiment al dependentei si inferioritatii si lipsa unei personalitati sociale..Orice copil din acest procent de 3% poate reprezenta un caz de absenteism si chiar abandon scolar din cauza violentei in scoli . discreditarea scolii .membrii claselor de jos au o inclinatie spre subcultura care tinde sa se permanentizeze. O. La nivel internațional lucrarile de specialitate sintetizeaza cateva tendinte asupra formelor de manifestare a violentei in scoala contemporana. orice forma de manifestare a unor comportamente precum :exprimarea inadecvata sau jignitoare. rănire. ~resemnare si fatalism. ironizare. lovire. 32% din ei declarand ca au asistat la astfel de evenimente in cadrul institutiilor de invatamant. membri ai unor familii restrânse. Actele de violenta au loc atat in relatia elev-elev. 2.3.opunerea unei rezistente crescute la alte modele culturale.

vizibila.Cercetatoarea M. trebuie aratat ca cei mai multi autori ai conduitelor violente sunt baietii cu rezultate scolare mediocre sau slabe. nesiguri in relatiile cu ceilalti. legitimata si încurajata . Când băiatul a mărturisit totul parintilor. Organizatia . Astfel de cazuri se întâmpla in majoritatea şcolilor. proliferarea violentelor in scoală care au ca fundament diferențe etnice. Principalii factori şcolari generatori de violenta relevaţi in urma acestui studiu sunt: 1Dificultatile de comunicare elevi-profesori 2Subiectivitatea in evaluare 3Stilul didactic adoptat 4Programele şcolare prea încărcate si programul şcolar supra aglomerat Ancheta a arătat ca mediul şcolar reprezintă o sursa importanta de alimentare a comportamentelor violente ale elevilor. Ei isi aleg victimele dintre colegii fragili. Reprezentantul european. cu deficiente de autocontrol. Referitor la violenta ca motiv al absenteismului. care intra sub incidenţa legii ca urmare a escaladării violentei societale . mai subtile. mascate sub forma unei violente de tip simbolic.cu motivatie redusa pentru studiu.directa. mai ales din mediul urban. unui adolescent de 16 ani. la forme mai subtile. Rezultatele acestei prime cercetari au fost prezentate in cadrul Seminarului National .violenta fizica . situata la nivelul valorilor promovate. multiplicarea formelor de violenta asupra profesorilor. la nivelul tipurilor de relaţii din spaţiul scolii si a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente. uneori. Solidaritatii Sociale si Familiei. la Scoala Generala Nr. un elev de clasa a VIII-a a fost nevoit sa plătească taxa de protecţie timp de un an. delicvenţii preluând scenariile gata realizate din filmele americane sau chiar de la emisiunile zilnice de ştiri. sub ameninţarea cu bătaia . De exemplu. dar se impun masuri organizate in vederea stoparii acestui fenomen. aceştia au cerut sprijinul oamenilor legii. S-a organizat un flagrant in urma căruia agresorul a fost prins. care au avut drept scop sensibilizarea opiniei publice si in mod deosebit a factorilor de decizie asupra acestui ingrijorator fenomen social. domnul Pierre Paupard a apreciat ca situatia din tara noastra nu este diferita de cea a altor tari din Europa.. mai puţin vizibile si de multe ori neconstientizate la nivelul actorilor. Trebuie cunoscut faptul ca Romania este prima tara din Europa de sud-est in care s-a realizat acest important studiu sub egida UNICEF pentru Romania.. creşterea numărului fenomenelor de violenta grava in scoală. cu toleranta redusa la frustrare si cu potential agresiv ridicat.Violenta impotriva copiilor’’.organizat de UNICEF pentru Romania. Balica propune astfel adoptarea unor masuri care sa permită reglarea tensiunilor si conflictelor interne. la nivelul intregii tari au fost organizate o serie de seminarii si mese rotunde sub egida Consiliului Europei . de statut social sau de gen. In ultima vreme . religioase.2 din Sighetul Marmatiei .Salvati copiii’’ si Ministerul Muncii . Studiile experimentale confirma faptul ca procesele cognitive sunt afectate de vizionarea de filme si programe tv .

denota faptul ca şcoala reflecta societatea. centralizarea primara a datelor de către consilierii educativi ai şcolilor(110). respectiv 13. in care se arata nu doar faptul ca oamenii suferă sau mor.Studiul a fost realizat de sociologul Dora Elisabeta Baba. s-a realizat in decembrie 2004/ianuarie 2005 un studiu cu sprijinul ISJ BistritaNasaud.Au fost cuprinşi in studiu 39737 elevi. Din totalul elevilor studiaţi. cat si de lipsa surselor de venit de la tara.un individ a aruncat o grenada in curtea scolii.97% mame. insusindu-se in acelaşi timp mijloace de agresiune pe care oamenii sunt tentaţi sa le aplice.la liceul Jean Monet . fapt explicabil atât prin sprijinul familiei extinse in îngrijirea copiilor(cu 380 mai mulţi copii sunt ingrijiti de bunici in mediul rural).21% sunt taţi. 1migraţia populaţiei Prezent tot mai acut.31% au parinti emigraţi in străinătate. ca rezultat al vizionarii sistematice a unor episoade violente .hotii furând alimentele copiilor si distrugând tot ce le-a ieşit in cale.iar distribuţia la nivelul parintilor se prezintă astfel: 55. Pentru evidenţierea impactului emigrării parintilor asupra copiilor si implementarea unor strategii de diminuare a efectelor negative semnalate in rândul elevilor si implicarea partenerilor educaţionali in intervenţia asupra copiilor aflaţi in aceasta situaţie de risc. Gradinita nr.saturate de agresivitate. conştient sau nu. 16. inclusiv SAM. rar întâlnite cu ani in urma. copiii vin la scoală cu toate defectele familiei. la nivelul judeţului B-N.54%) fata de mediul urban(12. intamplari identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvenţe actionale identice sau asemănătoare in viata reala. frecventa plecării acestora fiind mai ridicata in mediul rural(14.86% din cazuri sunt reprezentate de ambii parinti. doua tinere de la un liceu din Constanta s-au bătut in văzul colegilor care le-au încurajat ca la un meci de K1. înspre violenta. Cazuri concrete ale violentei in scoală sunt prezentate pe toate programele Tv: o fata de 17 ani a fost înjunghiata in biroul directoarei de iubitul ei. CJAP B-N.Încărcate cu informaţii si scene pe tema violentei. De asemenea.17%). are mari şanse sa transpună ceea ce se întâmpla pe ecran in plan real. la 15 sept.2004. publicul obişnuit cu astfel de scene violente. in cadrul claselor I-XII. Un alt aspect vizat este cel al desensibilizării emoţionale.Scoala este societatea in miniatura. fenomenul migraţiei forţei de munca determina o serie de consecinţe negative asupra copiilor.31 din Brasov a fost vandalizata de tâlhari pentru a zecea oara in ultimii ani. 5289 . gândirea si memoria indivizilor este orientata. cel puţin la nivelul propus de mass media. prelucrarea finala si analiza rezultatelor in cadrul CJAP. dar se insista asupra actelor de cruzime. tot mai vizibile la nivelul scolii.Astfel ca. aceştia reprezentând 83. Acesta s-a realizat in trei etape: anchetarea pe baza de chestionar a dirigintilor/invatatorilor cu privire la elevii cu parinti plecaţi la munca in străinătate(1805 cadre didactice). a detaliilor fiziologice . Persoanele in grija cărora au fost incredintati elevii sunt: in cazul plecării doar unuia . strazii. Aceste acţiuni violente. rănind grav un grup de eleve. 27.87% din totalul elevilor inscrisi in inv. In mediul rural se întâlnesc cu 358 mai multe cazuri de plecarea ambilor parinti. comunitatii. de zi .

matusile. angajarea unui specialist in consiliere psihologica in fiecare scoală . unchii însumează 7. 2cauze de natura etnica : Prezenta oamenilor . nu reprezinta altceva decat o forma de discriminare. la dezinteres si indiferenta . in societatile .60%). infracţionalitate(0. sprijin afectiv si moral din partea cadrelor didactice. consilierea cadrelor didactice . meditaţii/sprijin in efectuarea temelor.lipsa ambilor parinti este suplinita de bunici in proporţie de 24. biserica si autoritatile locale.fie ele in forma lor negativa(ceea ce gandim despre ceilalti : intoleranta.55%in mediul rural). teme corespunzătoare problemelor la dirigenţie. in cadrul studiului menţionat se propun următoarele soluţii: întărirea comunicării scoală -familie.O alta manifestare a rezistentei umane fata de diversitate o reprezinta prejudecatile si stereotipiile. absenteism-manifestat in principal la nivelul liceului (9. iritabilitate.Câteva dintre aceste efecte negative duc la creşterea ratei absenteismului si abandonului şcolar (consumul de droguri.29% din cazurile de îngrijire temporara.dintre parinti.82% in mediul urban si 31. responsabilitatea creşterii si educării copilului revine celuilalt părinte(32. anxietate(11. familia. antrenarea acestor elevi in activitati şcolare si extraşcolare.in cele din urma. negativism.urile. consiliul elevilor.92%). cel mai adesea. implicarea vecinilor in supravegherea si informarea scolii. furie. autoritatile locale. supravegherea anturajului. probleme emoţionale -tristeţe. iar persoanele cunoscute din afara relaţiilor de rudenie isi oferă sprijinul in proporţie de 3. prietenii. asocierea elevilor in cauza. antisemitism) sau pozitiva (ceea ce gândim despre noi insine : arianism) generează consecinţe comportamentale care . ong. grupuri de suport. vecinii. stres (7. Efectele negative semnalate de către cadrele didactice cu privire la aceasta categorie sunt: scăderea performantelor şcolare(15. colegilor. prietenilor in sprijinirea si comunicarea cu aceşti elevi.98%). tratarea diferenţiata/individuala.. CJAP. devenind factor cauzal pe doua direcţii: urmarea efectiva a parintilor in străinătate de către copii (312 cazuri) si inocularea ideii de inutilitate a muncii şcolare fata de munca peste graniţa in realizarea individului din punct de vedere material. implicarea parintilor in viata scolii si conştientizarea acestora despre factori de risc asupra copiilor. rudele. Acest fenomen determina abandonul şcolar. consilierea/comunicarea eficienta cu elevii de către diriginţi.22%). monitorizarea continua a rezultatelor şcolare si comportamentului acestor elevicomunicarea rezultatelor persoanelor care ii îngrijesc. xenofobie. consum de droguri(0.25%. consilierea elevilor in cauza de către specialişti.82%). Considerând drept factori responsabili in ameliorarea efectelor negative asupra elevilor şcoala. specialiştii. infracţionalitatea). colaborarea cu politia de proximitate.07%). problemele emoţionale. comunitatea. implicarea elevilor. politia. servirea mesei de prânz la cantina.Aceste stereotipii .72% din cazuri. statul.39%). probleme de comunicare(6. crearea unor grupuri de dialog. tulburări de comportament (3. ceeea ce . consilierea familiei de către specialişti. rasism.diferiti’’ conduce .63%). biserica.

iar in cazul copiilor si tinerilor rezultate şcolare slabe. 20% suferă de foame 1-2 zile pe luna. la proiecte de integrare.absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi au cauze diferite : pe de o parte bogatia. sunt de asemenea şomeri. rromii sunt consideraţi o subcultura parazitara. deoarece fetele bogate. iar 15% suferă permanent de foame. in 2003. De aceea . Nivelul şomajului este dezastruos: 46% dintre rromi sunt şomeri. sa achiziţioneze si sa dezvolte cunostinte . De asemenea. atitudini si abilitaţi necesare pentru combaterea inechitatilor sub toate formele lor. ONG-uri care lupta împotriva discriminării etc. mai ales ca copiii sunt implicati in atragerea de venituri pentru familie. dobândesc un grad sporit de periculozitate. Instituţiile de invatamant trebuie sa determine daca vreuna din formele variate de discriminare este prezenta in interiorul ei si daca este asa . ambele constituind o realitate sociala: una e cea construita in jurul siluetelor palatelor tiganesti . In aceste condiţii. de exemplu. infracţionalitate si de integrare. Conform raportului . a resurselor si puterilor. manifestări antisociale. Alaturi de aceste doua aspecte. Din punct de vedere economico-social . daca in anumite circumstante profesorul pune mana pe umarul unui elev. Cotele ridicate de sărăcie si şomaj duc inevitabil la dependenta de protecţia sociala. De exemplu.Pe de alta parte. Acesta este un motiv suficient pentru a nu mai . populaţia rroma se dovedeşte reticenta la educaţie .saracia este plaga ce loveste in primul rand etnia roma. De aceea pedagogii trebuie in primul rând sa conştientizeze propriile prejudecati si sa analizeze concepţiile care stau la baza sistemului educaţional.divortati. O minoritate importanta in Romania este cea rroma. realizat de PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). cea mai mare parte a rromilor din regiune trăiesc in condiţii similare cu cele ale populaţiei din sudul Saharei . si nu educaţia instituţionalizata.Sunt cazuri de elevi in clasa a VI-a.cum ar fi distribuţia inechitabila a bunurilor . in mintea lui este un semn ca ii va muri cineva din familie. iar cealalta o constituie ruinele bordeielor. parasesc definitiv bancile scolii.Romii in Europa Centrala si de Est’’. iar 85% dintre tinerii rromi cu studii medii.sa ia masuri adecvate pentru eliminarea lor. Peste 50% din familiile rrome suferă de foame cel puţin 1-2 zile pe an. inadaptare funcţionala. ca institutii educationale ele trebuie sa ia in considerare ce anume sa facă pentru a-i ajuta pe şcolari sa-si dezvolte identitati no-discriminatorii. comunitatea rroma este cea mai defavorizata din România . De la stiinta de carte si mortalitatea infantila la nutriţia de baza. Rata sărăciei severe la rromi este de 75. facand imposibila frecventa scolara.multiculturale. Toate acestea pot avea consecinţe sociale reale .valorile pe care si le asuma etc . un grup social marginal.iar din punct de vedere cultural . sa conştientizeze modul in care el este organizat.. Etnicii romi sunt caraterizati in doua ipostaze antinomice. cu probleme de igiena elementara. rromii sunt cei mai săraci din zona evaluata. formele pe care le ia . mai trebuie mentionat faptul ca etnicii romi sunt deosebit de superstitiosi. la varsta maritisului(12 ani). Mai mult de jumătate dintre rromii intervievaţi de PNUD considera ca doar comerţul si muzica le pot aduce un venit.1%.

marginalizarea si chiar izolarea copiilor romi in clase speciale. In acest context. Alte cauze ce determina absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi sunt : analfabetismul parental si lipsa motivatiei pentru invatare.De aceea.mai exact .Daca din clasele a V-a nu se mai primeste corn si lapte. Strategia dezvoltarii mentale pe o traiectorie in care spiritul se regaseste este modelul educational care trebuie sa restructureze invatamantul romanesc . de fond.veni la scoala. este necesara o buna cunoastere a obiceiurilor si traditiilor etniei rrome. alocatia poate cu greu sa se substituie motivatiei scolare. cultura eminamente orala a romilor. dar executabile fortat. 4cauze educationale Sistemul autohton al educatiei se afla intr-o situatie a carei gravitate este ignorata. bilingvism. fortand noi orizonturi. isi va dezvolta o retea a cunoasterii tesuta laborios din centru catre margini.Miza este imensa si justifica orice efort. valorizarea scazuta a educatiei si institutiei scolare. Vocatia poate .In aceasta ecuatie. nivelul redus de instruire al parintilor. mecanismul functioneaza in baza unui impuls initial.Profesorii abordeaza actul . Spre a-l putea onora. profesorul joaca rolul primordial. Sfidandu-si propria finalitate.de forma. acestia vazand in institutia scolara un loc in care elevul trebuie sa se duca pentru a primi lapte .corn si alocatie. proiectate dupa criterii suple. el insusi trebuie sa parcurga o profunda reforma interioara. mai ales ca cecul de alocatie nu ii este ridicat in urma a catorva absente. insuficienta colaborare cu parintii si comunitatea.elevul se va apropia din necesitati cognitive ineluctabile de altele. asteptand doar sa fie desteptata.Din interiorul unei discipline stapanite sub cooordonare calificata.falimentare astazi. mentalitatea familiilor In familiile sărace copiii achizitioneaza atitudini. sub masca unei schimbari de ansamblu.de asemenea. slaba motivatie devine infima in momentul in care unul dintre aceste motive dispare. care sa acorde libertatea dezvoltarii spiritului in acord cu tendintele sau optiunile personale. Perceptia parintilor cu nivel redus de instruire vizavi de scoala este simpla. Intra in conflict cu normele promovate de scoală.dupa modelele neapropiate si aplicate fortat unui mediu inca inflexibil la prefaceri capitale.in coordonata verticala si orizontala. pentru ai incuraja in frecventarea scolii si pentru a nu declansa tensiuni intre cultura scolii si cultura familiei.Impunerea acestuia reclama insa fundamentul unei programe emancipate de prejudecati didactice . 3cauze culturale . atitudine in virtutea careia sarcinile impuse prin autoritatea programei sunt neavenite. stiluri de munca si de viata diferite de cele care conduc la succes. Profesorii vad scoala ca pe o obligatie si ca spatiu al coercitiei. intr-o metamorfoza profunda .va stabili relatii si asocieri. imagine de sine proasta a copiilor romi. manifestându-si refuzul fata de orice acumulare cognitiva. exista in stare latenta.imperturbabil. dat de definitia neasumata a statului prioritar . curriculum predominant monocultural. fara proceduri de evaluare consistenta a substantei si calitatii. concepte.

estimeaza Biroul International al Muncii(ILO). singura cale de acces fiind mersul pe jos. aparent .o serie de drumuri practicabile in timpul primaverii-toamnei.Educatia ca sarcina de serviciu nu poate produce decat efecte mediocre. Cei care ies din ocupare pe piata forţei de munca sunt mai ales tineri intre 25 si 34 de ani. rural. de gimnaziu si de studii superioare (15%). pe pozitii antitetice fata de institutie.N. in realitate . Este posibil ca . Elevii se situeza . copiii sunt nevoiti sa strabata kilometrii intregi pana la scoala. nivelul scazut de educatie al parintilor.Astfel. Peste 150 milioane de copii muncesc in intreaga lume. Dr. dar in acelasi timp arata ca aceasta crestere economica nu se reflecta in marimea numarului de posturi ocupate. a dus la desfiintarea unor scoli si la transferul copiilor ramasi la alte scoli mai mari din zone invecinate.De asemenea . urmate de cele adresate absolventilor de liceu (29%).didactic in termenii datoriei prescrise de natura ocupatiei. ci trec. unele drumuri fac imposibil transportul cu masina. 1Raportul cerere –oferta pe piaţa muncii O ancheta realizata in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale arata ca cele mai multe posturi libere la finele anului 2004 au fost pentru absolventii scolii de arte si meserii(40%).din străinătate. manifestata cu precadere in satele marginase.000 de copii sunt exploatati prin munca numai in Romania. mai ales. Sistemul de invatamant si de formare profesionala are astfel de pierdut. acasa. Doar 1% dintre posturile libere necesitau studii postliceale sau de maiştri. dintre care 70.semn al cresterii economice. absenta la ore este explicabila.sa se regăsească in activitati care scapă cuantificărilor sau sa fie activi pe alte pieţe ale forţei de munca. O cauza poate sa fie lipsa de atractivitate a salariilor din domeniile pentru care şcoala pregateste forţa de munca. devin impracticabile la vremea inghetului si a zapezii. Speranţa Parciog spune ca aceste investigatii dovedesc nevoia firmelor de personal . prin reactie. Desi pentru transportul elevilor s-au pus la dispozitie de catre minister o serie de microbuze scolare.scoala cere fara sa dea…’’ 5distantele mari de la domiciliu la scoala : Depopularea localitatilor rurale. 12 iunie – este Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor. 2Exploatarea copiilor prin munca : Saracia. Ei nu intra in şomaj.In acest context. pentru ca investiţia in instruire nu se regaseste in activitatea productiva. Copiii lucreaza in industrie . agricultura. chiar prin zone paduroase. modelele traditionale de munca ale copiilor si izolarea satelor sunt principalele cauze care copilului in mediul urban si .. conform I. servicii favorizeaza răspândirea muncii .S.in categoria celor inactivi. obiectivata variabil in ipostaze spontane ori in forme cronice de rezistenta precum blazarea sau rezistenta . familiiile dezorganizate. intr-o pozitie surda .

ca mecanisme simple de a depasi starea de tensiune provocata de munca. Următorii paşi pe care-i fac aceşti tineri. manuale. coordonata de DR..iar oamenii de afaceri . din cauza ca sunt epuizaţi de munca. 4neimplicarea tuturor factorilor interesati in reducerea abs. sprijin material etc. Ştefan Popovici.. De mentionat este faptul ca in numai 4 ani de activitate. In tara noastră. Un sondaj de opinie realizat in randul elevilor de catre I..E releva care sunt segmentele sociale dominante din randul carora adolescentii ii recruteaza modelele. fara a se lua in considerare stadiul actual in care se afla invatamantul rural fata de cel urban ca si posibilitatile diferite pe care le ofera cele doua medii. dar si de stresul vieţii lor sociale. aproape 2000 de copii au beneficiat in mod direct de asistenta. alcoolul si drogurile. 5. care acoperă toate zonele geografice si economice ale tarii.Motivaţia invatarii si reuşita şcolara’’.Eşantionul final îl reprezintă un număr de 2007 elevi ai unor scoli selectate din 17 judeţe. cu sprijinul Biroului Internaţional al Muncii-Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor derulează in România proiecte care răspund fenomenului de exploatare sexuala si prin munca a copiilor.O solutie ar putea fi crearea de clase speciale si angajarea unui personal calificat in aceste probleme. uniforme. pentru ca nu descopera codul adaptarii la orizontul de asteptare al acestora . 3incoerenta unor masuri concertate . Rezultatele studiului au fost adunate in lucrarea . precum fumatul. De exemplu intentia de a acorda calificative scolilor in functie de performantele obtinute. interministeriale pentru eficientizarea sistemelor de protectie sociala.familia obtine statutul de model pentru 16. inversarea scarii valorice la nivelul societatii romanesti . consiliere. conform cercetătorilor sunt viciile. incercandu-se integrarea acestora in colectiv si supunerea la acelasi regim scolar ca si copiii normali. hrana. si abandonului scolar Un exemplu il poate constitui faptul ca in urma desfiintarii unor scoli cu regim special. împreuna cu o serie de organizaţii neguvernamentale. analfabetism.ascunsa’’ desfasurata de multi copii. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.sportivii sunt modele pentru 13.5% . dotarile tehnice etc. boli grave.3% dintre cei chestionati. Vedetele de televiziune constituie modele pentru 36. forme de sclavie sau diverse aranjamente de munca.Scoala devine neinteresanta pentru tot mai multi dintre discipolii sai. Intr-un studiu publicat in 2004 de Weller se arata ca munca .6% .domestice . in gospodarie sau munca neplatita au efecte negative asupra performantelor scolare. copiii cu probleme sunt trimisi in scoli normale.S.nu stie sa-i seduca printr-o oferta greu de ignorat’’(Sorin Ivan). dar si a parteneriatului educational . Alaturi de absenteism si abandon scolar pot fi mentionate si alte consecinte ale exploatarii copilului care se resimt imediat sau pe termen lung :accidente.Copiii care lucreaza nu mai au timp sa-si facă temele pentru acasă si au tendinţa de a fugi de la ore pentru adormi.

frumuseţe fizica-10.9%. faima.9%.Noile modele’’au dus in derizoriu meserii pana de curand cautate si respectate. care cer multa pregatire . moderatoare de show-uri tv. In acest context. Se remarca o schimbare evidenta in preferintele acestora pentru diferite profesii. incepand sa trateze scoala ca o pierdere de vreme si indepartandu-se treptat de latura spirituala. dansatoare.5% si oamenii de cultura. altruismul. au fost inlocuite . Posibilitatile simple de a obtine o diploma. sunt stresante si ofera o rasplata iluzorie. medic.000-900. înfiripat din valori pragmatice si repere instabile.. Copiii care inteleg educatia ca o obligaţie externa si coercitiva adera la un model existenţial empiric.neconcordante culturii romanesti .sub pretextul lipsei de audienta cu emisiuni indoielnice. precum cele de : profesor. ii determina pe elevi sa se orienteze spre acele meserii care nu-i solicita prea mult intelectual si de pe urma carora pot trage maxim de foloase. conforme cu aspiraţiile.S.Emisiunile de cultura.cu niste anonimi. personaje lipsite de vedetism. iar un fotbalist primeste pentru un meci din campionat intre 1000-2000 euro. copiate dupa show-uri straine. persoana de succes-9. Mirajul pseudo-vedetelor este accentuat si de mass-media care nu mai pun in evidenta si nu mai promoveaza competenta.E. iar fetele fotomodele. educaţia. banii-20..8%. vilele..7%.reprezinta modele pentru11. Modelele cele mai putin atractive sunt profesorii -7. cercetatori.cu pseudocompetente. Baietii doresc sa devina fotbalisti. O astfel de optica se obiectiveaza printr-o serie de manifestari atipice pentru conduita canonica a educatiei. in curând doar locul in care se obţin diplome. scolii ii este tot mai greu sa faca fata acestui . cantarete. actor. iar nu o motivaţie intrinseca pentru invatare. schimbarea acestor optiuni pare a fi justificata. care consacra supremaţia timpului neutru.4% . care intrunesc 1. cu problemele dificile pe care le ridica.prin artificii de imagine. jeep-urile constituie argumente ce-i determina pe tineri sa-si doreasca astfel de reusite .. au diminuat interesul elevilor pentru invatatura.Absenta de la .nebunie’’materiala ce a cuprins societatea romaneasca de care elevii devin tot mai constienti. al evoluţiei libere. transformati peste noapte in vedete.2%. Viata reala. cantareti. profesori etc.Statutul de personalitate incepe sa fie definit prin numarul aparitiilor televizate. de stiinta . Autorii studiului semnalează pericolul ca şcoala sa reprezinte . inteligenta-16. credibilitatea si familia au întrunit procente variabile de 1-2. competentele sociale si interpersonale –15. bunătatea. au fost inlocuite. Conform studiului I..4%.Castigurile banesti.2% din optiunile elevilor chestionati.Atata timp cat olimpicii nationali sunt rasplatiti cu sume intre 350. actori. mai ales prin unitatile de invatamant particulare. elevii isi motiveaza alegerile unui anumit model in functie de : realizarea profesionala-30. deseori confuze si anarhice ale eului.3%.9%. ce exista printre sportivi..miraj al vedetelor’’ ce se manifesta asupra elevilor.Adevaratele valori.000 lei.Schimbarea optiunilor elevilor este explicabila prin aceasta. notorietatea-24.

elevii si tinerii evita situatiile creative.Managmentul timpului’’2004). marginalizare etc. Copiii. abandon care duc la randul lor la alte efecte negative :consum de alcool si tutun. nu se poate vorbi de egalitate de sanse in mediul educational autohton.educatie ecologica.Astfel de centre constituie un sprijin pentru intreaga familie. In acelasi sens.dincolo de constrangerile profesionale.teatru) dar din pacate accesibila doar unora.Cel mai grav este cel de a irosi intregul beneficiu al timpului liber prin supradimensionarea efectelor de risc-oboseala.dans. frustrare. Absenta unei balante echilibrate intre cei trei 8 (munca. Ajunsi in mediul familial. trebuie sa se ia in calcul timpul liber al elevului. multi copii sunt obligati sa ia parte la muncile grele ale campului sau gospodariei.care primeste aici consiliere in diverse probleme medicale. avand in vedere faptul ca in mediul rural influenta scolii se termina odata cu programul.isi petrec o mare parte a timpului liber in zone de munca aducatoare de venituri suplimentare. 1. Atata timp cat 99% din studentii romani vor proveni din mediul urban. recreative. indiferenta fata de rolul invatarii in ecuatia devenirii.O definitie simpla a timpului liber arata ca acesta reprezinta . Aceste centre sunt preferate de majoritatea parintilor ocupati. familiale si sociale’’(Voiculescu/Tudor-. care prefera sa-si stie copiii in siguranta si hraniti pana la intoarcerea lor acasa. si pornind de la premisa ca educatia din scoala nu poate acoperi toate domeniile vietii in care exista nevoia si dreptul fiecarui individ de a se instrui . epuizare.3 PROGRAME SI PROIECTE PENTRU PREVENIREA ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR Pentru a putea elimina o serie dintre cauzele ce determina absenteismul si ca o consecinta. prezenta decorativa.timp aflat la dispozitia individului si in care acesta poate decide ce sa faca . Importanta si eficacitatea acestor centre creste. foarte bogata (cercuri de creatie literara. sa participe la activitati educative. mediocritatea sunt semne distincte ale dezinteresului.cursuri. totul sub supraveghere profesionista..inainte. actorii educationali-elevi si cadre didactice.muzica desen. absenteism. nu-si mai petrec timpul liber citind o carte sau construind un joc. unde elevii sa ramana dupa ore(sau sa vina din timp . Pregatirea temelor trece pe planul al doilea. In acest sens poate fi explicata necesitatea deschiderii unor centre de zi in scoli.juridice.violenta. abandonul scolar.educative.Mai mult. . daca invata dupa amiaza) si sa-si faca temele.Oboseala acumulata isi spune cuvantul in randamentul slab al invatamantului rural.. biologice.odihna si timp liber) are efecte negative nebanuite. se pot adauga ca alternative educationale oferta de activitati extrascolare ale actualelor Palate ale Copiilor. sa manance la pranz.sport.

Pentru specialisti.circul sau bibliotecile publice. In mod paradoxal . in societatea postindustriala. multe ONG-uri si institutii ale societatii civile strang fonduri si organizeaza activitati artistice distractive. se pare.deoarece aceste activitati nu mai sunt gratuite. opera.De sase ani. cuantificat prin rezultate superioare si rate de promovare mai bune. timpul liber este. ale credintei si familiei si confera calitate vietii individului. tabere si cadouri de sarbatori . se desfasoara in perioada noiembrie 2003-decembrie 2009 si este susţinut de trei parteneri importanţi: Banca Mondiala-60 milioane dolari.Decembrie magic…in şcoala ta’’(2004). Pentru copiii defavorizati. psihopedagogii organizeaza o multime de activitati instructive si recreative in timpul lor liber. iar institutiile societatii civile le ofera spectacole. muzeele. Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate’’-program Phare finantat de Uniunea Europeana. trebuie ca familia si ei insisi sa se implice in gestionarea instructiva a timpului ramas dupa indeplinirea obligatiilor profesionale. creuzetul noilor valori. care isi propune imbunatatirea accesului la o educatie de calitate cu focalizare pe minoritatea roma si pe elevii cu cerinte educative speciale. cei care beneficiaza din plin de activitati extrascolare. in sens unidirectional. cu ocazia sărbătorilor de iarna.integrati in invatamantul de masa.Dar acest program nu a reusit deocamdata sa scada nivelul analfabetismului in aceste comunitati. 2.Se poate concluziona ca abandonul scolar al anumitor minoritari se .. minutios organizate. cinematografele. sunt copiii cu cerinte educative speciale..Decembrie magic…cu prietenii tai (2003). fundaţia Prada desfasoara ..Alaturi de aceste oferte se inscriu si teatrele.. Programul . care ofera reduceri substantiale pentru elevi. in valoare totala de 91 milioane de dolari. Printre cele mai importante programe si proiecte derulate la nivel de minister si inspectorate judetene se afla : 1. .Aceste alternative insa sunt aproape inexistente in mediul rural. . datoreaza unei inadecvari institutionale.Pentru atingerea scopurilor acestui program au fost calificati meditatori scolari care sa mearga in comunitatile rome si sa le informeze despre posibilitatea de a-si relua studiile. excursii. Menţionez campaniile . diverse activitati si spectacole in instituţii de protecţia copilului .Pentru acestia.In cazul copiilor normali cu familie. Programul multiculturalitatii se desfasoara.Proiectul pentru invatamantul rural ’’ Scopul programului îl constituie imbunatatirea accesului elevilor din mediul rural la un invatamant de calitate. care transforma valorile muncii.. Una dintre oportunitatile oferite are in vedere si reducerea abandonului si absenteismului şcolar prin crearea unor spatii educative prietenoase si motivante. cei cu handicap si cei aflati in casele de copii. o resursa civilizatoare in etosul actiunii umane. prin întărirea legăturilor dintre comunitate si scoală. cu intenţia de a le oferi o luna de sărbătoare.

proiect organizat si finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Olandei (programul Matra) si Centrul Educaţia 2000+. 4.diminuarea problemelor’’ legate de casatoria timpurie si graviditatea implicata. precum si pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale de nivel 1.. iar durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev in parte.Acest proiect vizează remedierea a doua aspecte negative ale sistemului educativ romanesc.. principalii beneficiari fiind elevii. 7..A doua şansa’’. Ialomiţa si Buzău. .1 milion dolari. imbunatatirea nivelului de calificare a cadrelor didactice. dar si comunitatea locala.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’este un proiect finanţat de UNICEF si pus in aplicare de Centrul Educaţia 2000+.Laptele si cornul’’ In cadrul acestui program.se desfasoara in 15 judeţe . intr-un anumit domeniu. ..cursuri de zi.Şanse egale’’ . Proiectul isi propune . Şcolarizarea in acest program se desfasoara pe durata a patru ani. au abandonat pe parcurs si au depasit vârsta maxima legala pentru reinscrierea in invatamantul gimnazial . prin : • • accesul scolilor la informatie si documentatie moderne . din motive sociale... 3. are ca obiectiv fundamental .Initiativa se refera la fetele de etnie roma intre 12 si 18 ani . astfel încât aceştia sa-si poată completa si finaliza educaţia de baza din cadrul invatamantului obligatoriu.Educaţia pentru informaţie in mediul rural defavorizat’’ este un proiect bilateral francoroman care se înscrie in programul de relansare a invatamantului rural menţionat mai sus . Mijloace de acţiune: burse şcolare pentru fete.A doua sansa’’ Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu varsta de peste 14 ani care. Se pot înscrie si persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare ciclului gimnazial.Proiectul .. 5.Telurile proiectului sunt egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii din mediul urban si deschiderea sistemului educativ romanesc spre spatiul european. asociat cu stimularea participării parintilor si elevilor rromi. profesorii.îmbinând pregătirea in domeniul educaţiei de baza cu pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale.A doua şansa’’ se pot înscrie persoane cu vârste peste 14 ani care au absolvit ciclul primar. atât in domeniul educaţiei de baza. Constituirea Centrelor de Documentare si Informare(CDI)este rezultatul concret al punerii in practica a . 6.. in funcţie de competentele demonstrate. printr-un model de dezvoltare şcolara. cat si in cel al pregătirii profesionale . . . Programul are o durata flexibila.declanşat in 2001. nu au finalizat invatamantul gimnazial. In acest fel se incearca atragerea copiilor spre scoala.care trăiesc in condiţii de sărăcie in judeţele Calarasi .. pe fondul schimbării institutionale.imbunatatirea” situaţiei copiilor rromi.educatiei pentru informatie’’in scoli. prin cursuri organizate saptamanal . . susţinerea sistemului educaţional .. copiii din invatamantul prescolar si invatamantul primar beneficiaza de corn si lapte gratuit. mai ales a celor ce nu frecventeaza scoala din motive sociale.Guvernul Romaniei-30 milioane dolari si comunitatile locale. In programul .

tabere multiculturale. La aceasta suma elevul (părintele) trebuie sa adauge diferenţa. In acest sens organigrama Inspectoratelor Şcolare Judeţene a fost structurata astfel încât sa asigure initierea.Constanta) -susţinerea iniţierii de proiecte la nivel regional. scoli . De asemenea.. fiind un fel de invatamant obligatoriu negratuit.Bani de liceu’’. Îngrijorător este faptul ca au fost inregistrati un număr de 13.asigurarea de facilitaţi minime’’ perioada 2003-2009.indrumarea si monitorizarea derulării proiectelor pentru reducerea abandonului si absenteismului -eficientizarea parteneriatului educational cu comunitatea locala prin initierea si implementarea de proiecte -eficientizarea consilierii elevilor si a parintilor atât prin programe la nivel național.si vizeaza 52 de scoli. educaţie incluziva. materiale educaţionale pentru elevi si profesori. formarea cadrelor didactice rrome si nerrome. si desigur de un aparat financiar.250 ROL pe membru de familie va primi 200 de euro sub forma de bonuri valorice pentru a-si putea cumpăra un calculator. adaptate populaţiei rrome.000 de liceeni au avut banii necesari pentru a-si continua studiile. Strategia acestuia presupune: facilitarea schimbării organizaţionale in sensul creşterii nivelului de participare a comunitatii. Dezvoltarea formarii continue a personalului din invatamantul preuniversitar ‘’perioada 2005-2009 . judeţean si de unitate şcolara in funcţie de particularitatile specifice zonei si contextului. 11. 8. 10. subproiect in cadrul programului Phare (jud.. cei care nu beneficiază de bani pentru liceu nu beneficiază nici de întărirea motivaţionala a frecventării cursurilor.In anul şcolar 2004-2005 Guvernul a decis sa acorde sprijin elevilor de liceu proveniţi din familii cu venituri insuficiente.... Pentru anul şcolar 2005-2006 au devenit beneficiari ai acestui program un număr de 27.Programul de infrastructura rurala’’ prin care 36 de scoli din judeţul Constanta vor beneficia de . Un neajuns este faptul ca acest program nu este destinat tuturor liceenilor. 9. având in vedere ca invatamantul obligatoriu este de 10 clase. ca factor crucial al succesului şcolar si social al copiilor si tinerilor romi. Motivaţia frecventării cursurilor a fost întărita deoarece la un număr de absente nemotivate. publicaţii.. seminarii. sunt obligaţi sa facă şcoala pe banii lor. stagii de formare reţea de monitori. In urma acestui program peste 80. Proiectul este susţinut de un întreg aparat teoretic si administrativ: conferinţe naţionale. Fondurile se ridica la aproximativ un milion de euro.cat si prin .570 elevi si studenţi.. noi abordări in invatare.prietenoase”(friendly).363 de beneficiari ai acestui program. cei din clasele IX –X. promovarea implicării parintilor si a comunitatii in via ța şcolara.Euro 200’’ In cadrul acestui program fiecare elev cu un venit sub 506. care nu beneficiază de acest sprijin financiar.. .455 de elevi si studenţi cu un venit de zero lei /membru de familie. In anul şcolar 2005-2006 s-au înregistrat 60.. alocaţia era retrasa.

In general. . Un alt program realizat in cadrul Scolii Superioare Comerciale N.capacitatea comportamentala . ci rezultatul unui proces declansat cu mult timp in urma.Noica spunea ca toti te invata cum sa reusesti.Esecul repetat devine principala sursa a erodarii si instalarii sentimentului de neajutorare. scoala putina.capacitatea de comunicare .’’ Esecul scolar poate fi corectat prin ceea ce se numeşte .capacitatea de anticipare si cunoastere a elevilor . neputinta de a tine pasul cu ceilalti. Astfel in structura personalitatii sale ar trebui identificate o serie de trasaturi : sensibilitatea si dragostea pentru copii . intrerupta . Nu numai ca e greu sa reusesti intotdeauna. observarea. dar e si infecund. imposibilitatea de a se adapta rigorilor vietii de elev sunt premise ale abandonului scolar. Aici se pot insusi sau aprofunda o serie de conduite deviante.empatia .întărirea eu-lui’’.echilibrul afectiv . 85 % dintre tinerii fara scoala au nevoie de peste 24 de luni (2 ani) ca sa-si gaseasca un loc de munca. Prin comparatie . intitulat . fara scoala.initierea de activitati scolare menite sa contribuie la reducerea absenteismului si abandonului scolar . Copiii care au suferit un esec trebuie invatati sa treaca peste el si sa mearga mai departe. furnizarea de informaţii.4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante 1. absenteismul. exemple de modalitati eficiente de comunicare.mobilitatea .Cateva date in acest sens se dovedesc elocvente : 28.energia . Bucuresti . tehnici de memorare.. reflectarea. adresarea întrebărilor .orientare. parafrazarea. C.Dar o virtute mai mult mai mare si in orice caz mult mai utila decat tehnica de a reusi este de a sti ce sa faci cu nereusitele. creeaza dificultati in evolutia ulterioara a tinerilor. dintre tinerii cu studii superioare numai 6. de povestire.. Abandonul scolar : Nu este un fenomen izolat. de obicei cel al strazii.Copii cu probleme comportamentale vor alege un mediu mai putin coercitiv decat scoala.Celor care au facut numai clase primare le este necesara aceeasi durata in proportie de 76%.perseverenta . s-a constituit intr-un cadru al formarii profesionale din perspectiva educatiei morale: ofera tipuri de strategii de abordare a unei situatii problematice in functie de reactiile elevului care are o anumita problema de comportare. sociale. 2. oferirea feed-back-ului.Esecul scolar : absenta repetata de la cursuri duce la o acumulare de lacune.MAI INTAI CARACTERUL’’. pentru atingerea acestui obiectiv este necesara realizarea unui profil psihologic al profesorului de consiliere.Kretzulescu. Notele proaste. adică refacerea imaginii de sine si a respectului de sine.6 % dintre somerii inregistrati sunt tineri cu varsta sub 35 de ani. 1. sumarizarea.6% au nevoie de peste 24 de creatoare . probleme de disciplina. ajunsi in fata responsabilitatilor familiale . ce pun elevul in situatii dificile de invatare .Centrele de Asistenta Psihopedagogica. .. Abilitatile de baza in consiliere sunt următoarele: ascultarea activa.

ingreuneaza gasirea unui loc de munca. 5. rezultat al lipsei de monitorizare a activitatii copilului de catre parinti si a atitudinii permisive a profesorului.. Este suficient sa iesi in pauza sau sa-ti prelungesti pauza daca nu ai chef de ore .clase fara fumat’’ sau . De aceea nu trebuie sa ne surprindă considerarea violentei atât cauza cat si efect pentru absenteismul şcolar. dependenţi de droguri. iar printre ele se număra si consumul de droguri.licee si grupuri scolare :. 4.Fuga de la scoala :Este un comportament deviant. Un studiu realizat de ANA -Prelevanta consumului de droguri in România-arata ca cei mai expuşi pericolului consumului de droguri sunt tinerii intre 15 si 24 de ani. iar rata saraciei extreme este de 1%.. Saracia extrema are rata cea mai ridicata –25%intre oamenii care au terminat doar clasele primare.cu prioritate in colegii . absenteismul scolar determina abandonul scolar. lipsa unui loc de munca nu poate avea ca efect decat saracia. avand ca tema vanzarea catre minori a alcoolului si tutunului. Se creează un cerc vicios.Tentatiile sunt nenumărate.o alta tentatie a timpului liber școlar. dar exista cazuri îngrijorătoare de copii cu vârste foarte scăzute . al cărui capăt nu poate fi identificat: absenteismul poate duce la consum de droguri. Rata saraciei afecteaza in proportie de 50. Pentru a preveni aceste vicii s-au realizat o serie de campanii de genul .Ca o consecinta.29%.Violenta Intre absenteismul scolar si violenta exista o strânsa relaţie de intercondiţionare. mai ales ca dependenta anulează voinţa.Centrul de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri ‘’.de obicei toaleta scolii.Recurgand din nou la comparatii...Nu exista o lege clara care sa exprime fara echivoc ca sunt pedepsiti adulţii care încurajează tinerii si mai cu seama minorii spre comportament deviant sau chiar delicventa.rata saraciei este de numai 4.5 % persoanele fara studii sau absolvente numai de ciclu primar. 6. a Confederatiei Nationale a femeilor din Romania si a ISMB. Astfel . Oficiul National pentru Protectia Consumatorului nu face controale agentilor economici.Consum de alcool si tutun . . Pe de alta parte. Se poate afirma aici prezenta unui lant cauzal .ce se regasesc in atitudinea elevului fata de scoala si de anumiti factori scolari. Tanarul .Cunoaste si decide ‘’si .In fiecare școala exista un loc special. Fuga de la scoala are diferite cauze .cu participarea directa a Agentiei Nationale Antidrog.copiii fac ce vad’’. cu greu poate ieşi.Toxicomania Timpul liber nascut in urma nefrecventarii cursurilor necesita o alta intrebuintare. odată intrat in reţeaua densa a consumurilor de droguri. care. in timp ce consumul de droguri pune elevul in imposibilitatea frecventării cursurilor si chiar abandon şcolar. Federatia Internationala a Comunitatilor Educative(FICE)-Romania. 3. ce se perpetueaza si la nivelul descendentilor. in care elevii fumatori pot sa-si exercita acest viciu. Pentru a fuma nu trebuie neaparat sa parasesti incinta scolii. deruleaza in sectorul 2 al capitalei doua programe antidrog.in cazul categoriei de persoane cu studii superioare.luni pentru gasirea unui loc de munca. adeseori . Inca din anul 2002.

In urma analizei documentelor școlare . esecul scolar. ci ca nişte fenomene interdependente ce trebuie stopate.Sau . Violenta este un răspuns al celor saraci la adresa societatii . trebuie sa-i apropiem de scoala’’(Toma Mares. Schimbând perspectiva . ii remarcam pe cei care produc violenta. In condiţiile in care educaţia este singura şansa pentru realizarea socio-profesionala.de aceea pentru a duce la scaderea agresiunilor si actelor violente este necesara frecventarea scolii si intregirea educatiei. nivelul de pregătire al parintilor sau chiar violenta in familie. au fost consultate documentele școlare (cataloagele). iar educatia constituie condiţia indispensabila a integrării si participării tinerilor la viata comunitatii.studiile facute de experti in politici educationale ai Comunitatii Europene evidenteaza faptul ca analfabetismul.altfel spus : . la nivelul ciclului gimnazial.Marginalizare si distantare culturala si sociala.Ca sa indepartam copiii de violenta. una din cauzele violentei in scoală este mediul de provenienţa al copilului: educaţia care ii este data acasă. Romania) 7. presedinte FICE. condiţiile in care traieste împreuna cu familia.Privind fenomenul violentei din perspectiva victimelor sale din scoli. absenteismul si abandonul şcolar nu trebuie privite sub aspect procentual. pentru anii școlari 2002-2003 . Pentru a putea oferi o imagine de ansamblu asupra situației frecventei in judeţ si pentru a putea reprezenta grafic evoluția absenteismului la nivel judeţean. saracia sunt principalele mecanisme care genereaza fenomenul excluderii sociale.2003-2004 si 2004-2005 s-a obținut următoarea situație .1 EVOLUTIA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR IN JUDEŢ Studiul de fata are ca subiect absenteismul şcolar în judeţul Bistriţa-Năsăud . putem intelege de ce violenta poate fi o cauza a absenteismului şcolar. CAPITOLUL II 2.. Potrivit directorului FICE România.

avea o valoare de 1.09 Rata abandonului scolar 3 2 1 0 2002-2003 2003-2004 2004-2005 Figura 2. având in vedere ca in anul şcolar 2003-2004 rata abandonului şcolar la nivel naţional. situaţia începe sa se redreseze. Rata abandonului şcolar la nivel local continua sa ramana destul de ridicata.1-Evolutia absentelor in perioada 2002-2005 In ceea ce priveste abandonul scolar situatia este putin diferita. Aceste fluctuaţii pot fi reprezentate grafic astfel: Evolutia abandonului scola r in pe rioada 2002-2 005 7 6 6.Se pot observa fluctuatiile pe care le inregistreaza abandonul şcolar : după o creştere destul de importanta in anul şcolar 2003-2004.2-Evolutia abandonului şcolar in perioada 2002-2005 .39 4 4. pentru invatamantul gimnazial.2 5 4.Evolutia absentelor in perioada 2002 18000 -2005 16000 15310 14000 12731 12000 13088 10000 To ta l nr.a bse nte 8000 6000 4000 2000 0 2002 -2003 2003 -2004 2004 -2005 Figura 2.7 %.

Explicaţia acestor fluctuaţii se afla in faptul ca riscul de abandon şcolar este mai mare la început de ciclu şcolar. an scolar 2006-2007. . in clasa a V-a .3. semestrul I Se observa ca la nivelul clasei a V. iar la clasa a VI-a valorile sunt cele mai mici .1290. Fiind vorba . de începerea ciclului gimnazial este normal ca mulţi copiii sa întâmpine greutati de adaptare sau sa fie nehotarati in continuarea studiilor. de capacitatile elevului de adaptare . Succesul şcolar in clasa a V-a depinde foarte mult de dirigintele pe care il va avea copilul .Evolutia absentelor pe clase.a se înregistrează cele mai multe absente –2191.0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2.

tocmai datorita finalitatii ciclului gimnazial. s-a recurs la o comparaţie a datelor .4 –Distribuția absentelor pe clase . singura exceptie facand-o clasa a V-a.an scolar 2007/2008.In acelasi sens . valorile nu sunt prea indepartate. 0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2. nivelul este ceva mai scazut decat in clasa a VII. Procentual. la nivelul clasei a VIII-a .a.sem I Pentru a determina sensul evoluţiei absenteismului in acest an.

4 Distributia comparativa a absentelor pe clase.48 27. care pare a fi crescator. Un tabel ce va asocia numarul absentelor cu numarul de elevi pe fiecare nivel de varsta. evolutia comparativa poate fi reprezentata astfel: .87 23.sem I An scolar 2006-2007. respectiv 2007-2008 Din nou . mai exact din semestrul I. Este adevărat ca in acest semestru s-au inregistrat mai multe absente decât in semestrul analog din anul 20042005 .5 Numarul mediu de absente pe nivele si ani scolari. va arata daca aceasta evolutie crescătoare este si reala . datele brute ne indica sensul evolutiei absenteismului. comparativ Grafic .86 27. cu datele corespunzătoare din anul anterior (20062007) 2006-2007 Clasa a V a SEM I 838 2007-2008 SEM I 2191 1290 1979 1947 7407 Clasa aVI a 950 Clasa a VII 1814 a Clasa a VIII 1549 a Total absente 5151 Tabelul 2. Anii Clasa a V a Clasa a VI a Clasa a VII a Clasa a VIII a Media totala 2004-2005 9. la fiecare nivel de varsta.40 2005-2006 24.66 17.12 27.74 Tabelul 2.97 11.61 16.42 23.din acest an (2007-2008 ).

Intentia studiului este de a identifica adevaratele cauze ale unui astfel de comportament din perspectiva actorilor sai.Dinamica absentelor in S em I.66 27.Rata absenteismului este mai mare in cazul elevilor de etnie roma.86 27.Ce loc ocupa scoala in sistemul de valori al individului(profesor.12 nr.Programul scolar incarcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoala 3. ca de altfel in majoritatea scolilor din tara. s-a concluzionat ca acesta este in continua crestere. direct interesați de scaderea acestui fenomen. SCOP :Analiza reprezentarii absenteismului de catre elevii de varsta 10-14 ani. cat si din perspectiva profesorilor.elev) ? 2.5-Dinamica absentelor in perioada 2004-2006.48 24.2 MOTIVAREA STUDIULUI In urma analizei evolutiei absenteismului la nivel local.42 25 20 16. OBIECTIVE : .Absenteismul scolar este un rezultat al scaderii importantei scolii in sistemul de valori al individului 2.cu referire la semestrul I 2.87 9. respectiv a cadrelor didactice direct implicate. INTREBARI de cercetare: 1.Profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventarii cursurilor 4.In ce masura apartenenta la etnia roma favorizeaza absenteismul scolar ? IPOTEZE : 1.elevii. mediu de absente pe nivele 15 2004/2005 SI 2005/2006 SI 11.97 10 5 0 Cls a V a Cls a VI a Cls a VII a Cls a VIII a Figura 2.61 23.Care este relatia intre profilul profesorului si frecventarea cursurilor ? 4. Rezultatele studiului vor oferi o modalitate științifica si rationala de a construi si implementa o strategie prin care sa se urmărească diminuarea amplorii acestui fenomen negativ si a efectelor indezirabile ale acestuia.Care este relatia intre programul scolar si atitudinea elevului fata de scoala ? 3.anii scolari 2004/2005 si 2005/2006 30 27.

Aprecierea programului si regulamentului scolar 3.Determinarea relației dintre apartenenta la etnia roma si frecventa școlara 2.2008 . care se regăsesc in formularea întrebărilor pentru chestionar: -rolul scolii in viata elevului/profesorului -traseul de cariera -regulamentul scolar -programul scolar -surse de invatare -cauzele absenteismului -motivarea absentelor -modalitati alternative de petrecere a timpului scolar -consecintele absentelor -atitudini si roluri educative -profiluri de profesori In completarea datelor obţinute prin chestionar s-a apelat la documentele școlare si o serie de tabele completate de diriginții claselor V –VIII. format din 25 de întrebări ( 20 închise si 5 deschise).10. 2. risc de abandon familial.31. Studiul s-a centrat pe următorii indicatori . risc de abuz fizic.3 INSTRUMENTUL DE LUCRU Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate in perioada 20.09. Aceasta a avut un dublu scop : 1. Datele au fost culese pe baza a doua chestionare : 1.Determinarea gradului in care absenteismul influențează actul invatarii si rezultatele scolare 4.un scop cantitativ : obținerea unor informații legate de structura clasei.2008 având ca subiecţi 250 de elevi din ciclul gimnazial. componenta etnica .Identificarea rolului scolii din perspectiva elevilor/a profesorilor 2.Precizarea modalităților de petrecere a timpului școlar 6.1. risc de instituționalizare. Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distributiilor de frecventa.Identificarea cauzelor absenteismului 5. majoritatea fiind întrebări de opinie . format din 14 întrebări (8 închise si 7 deschise).un chestionar pentru profesori si diriginti. . un chestionar pentru elevi . risc de abuz emoțional. starea sociala si diferitele riscuri la care ar putea fi expu și elevii clasei : risc de absenteism si abandon școlar. axate in mare parte pe culegerea de informaţii concrete . fiind insa si întrebări ce vizează opinia elevilor .

respectiv a viziunii pe care o are despre aceasta. prin raportare la activitatea lor in scoală. Deşi 38% nu au definit absenteismul din punctul lor de vedere .4 REZULTATELE CERCETARII Absenteismul școlar este un fenomen negativ ce se înregistrează la nivelul fiecărei şcoli şi care este perceput ca atare de majoritatea elevilor (53%). In acest timp elevii. ea ocupand un loc important in sistemul valoric al elevilor.De asemenea si procentul de 10% care considera scoala neimportanta este semnificativ.din punctul de vedere al profesorilor . 37% înțeleg prin absenteism pierderea unor lecţii importante . Faptul ca programul scolar este considerat rezonabil de aproape jumatate dintre elevii chestionati isi poate avea explicatia in buna organizare a timpului. 2. În urma anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate :Profesorii considera ca programul scolar al elevilor este foarte incarcat (50%) si incarcat(50%). un loc de munca (65%). Şcoala reprezintă . După terminarea clasei a VIII-a 73% si-au propus sa urmeze un liceu. ceva neimportant (10%).2% si lipsa prezentei la ore plictisitoare-2%. obişnuinta. 2. Astfel 55 % isi organizeaza timpul foarte bine. raportandu-se la propriul lor program scolar . imposibilitatea ajungerii la liceu –6%.Pentru elevi şcoala este un loc unde invata (48%). O prima ipoteza a cercetării leagă absenteismul şcolar de scăderea importantei scolii in sistemul de valori al individului. iar numai 28% considera ca acesta este foarte incarcat. Cea de-a doua ipoteza afirma ca programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoală. prioritar. cale de reuşita in viata(42%). in timp ce profesorii afirma cu convingere ca programul scolar este incarcat si foarte incarcat.un scop calitativ : verificarea gradului de cunoaștere de către diriginți a propriei clase. denota faptul ca acestia constientizeaza in mare parte importanta scolii in devenirea personala . ca acesta este optim-rezonabil (41%). 44% bine.risc de neintegrare sociala. Orientarea spre cursurile liceale ale unui procent ridicat dintre elevi. un procent destul de ridicat . in vreme ce 6% sunt nedecişi. a doua familie (21%). investiţia de o viata(14 %). Nici unul din cei chestionati nu are probleme cu organizarea timpului.Se observa ca atât profesorii cat si elevii au definit şcoala . in mare parte. unii chiar lejer(5%). Este foarte interesant de aflat de ce parerile elevilor legate de programul scolar sunt atat de variate. In continuare datele vor fi prezentate in funcţie de ipotezele propuse in aceasta cercetare.Exista insa si o parte care asociază absenteismul cu libertatea –5% . Din pacate. se orienteaza spre integrarea rapida pe piata muncii pentru obtinerea unui venit . in vreme ce un procent de 1% nu stiu cum isi organizeaza timpul. note mici –5% si chiar corigenta-5%. 21% doresc sa-si caute un loc de munca . respectiv 26 % incarcat. Un raspuns il putem gasi analizand variantele oferite de elevi si profesori legate de principala sursa . considera .

procent ce indica un grad de distorsionare a răspunsurilor. având probabil doua cauze principale: 1. din păcate . decat sa se plimbe sau sa stea in localuri. ele înregistrează procente minimale de 3 %. caietul de notite (25%) si lecţia susţinuta in clasa (25%). ci din punctul de vedere al utilitatii lor . principalele activitati sunt: plimbarea (27%). fumatul(10%). Celelalte surse de invatare sunt neglijate. scad standardele de performanta.uitând’’ sa apeleze la alte activitati complementare. In ciuda acestui lucru continua sa lipsească de la ore. Locurile cele mai frecvente in care isi petrec timpul când pleacă de la ore . iar o parte din informaţii le reţin din clasa (lecţia profesorului). in vreme ce restul isi petrec timpul cu prietenii (49%) .in urma răspunsurilor oferite de ei sunt: acasă (65%). unde alte surse ca internetul sau bibliografia .Nimic despre suplimentara. convinşi ca programul şcolar este extrem de încărcat. respectiv 1%. Analizând datele se poate explica de ce elevii considera ca programul şcolar este relativ lejer : in primul rând invata doar strictul necesar (caietul de notiţe). rezolvarea unor probleme (7%). lecţia profesorului(22%) si manualul (16 %).de invatare.dorinta de a nu deconspira unul din locurile importante in care isi petrec timpul.Nu toate aceste activitati se desfasoara pe cont propriu . unii mai mult de 50 de ori. In al doilea rând . analiza raspunsurilor profesorilor la aceleasi intrebari indica un nou loc in care elevii isi petrec orele si anume internetul –cafe din apropierea scolii (18%). copiii considera ca este mai putin condamnabil faptul ca pleaca de la ore si stau acasa. ci mai degrabă programul şcolar neadecvat cerinţelor actuale. 2. discuţii cu prietenii (10%). In aceste locuri.. la magazine (2%).Cat despre bibliografie si Internet .Astfel profesorii pretind ca principala sursa de invatare manualul (50%).familia (31%) sau colegii (11%). respectiv al preocupărilor actuale.Astfel ca putini apelează. cat si rezultatele şcolare in foarte mare măsura (59%) si in mare măsura (26%). la manual pentru completarea si sistematizarea cunostintelor. in bar/cofetărie (7%). munca in agricultura(10%). in parte si din cauza ca profesorii nici nu le solicita. vizionarea de programe v (7%) sau citirea unor reviste (2%). selectând din programa şcolara informaţiile considerate mai importante si . doar 9%. deşi acesta este sursa principala indicata de profesor. profesorii. In lumina celor prezentate se poate afirma ca nu programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevilor fata de scoală. Cunostintele nu sunt neapărat multe din punctul de vedere al posibilitatii elevilor de a le asimila. pe strada (14%). Elevii se axează in invatare pe caietul de notiţe (58%). jocul pe calculator(27%).in baza principiului dezirabilităţii sociale. Profesorii sunt si ei de acord ca invatatul si rezultatele şcolare sunt influenţate de absente. Elevii sunt con știenți de faptul ca absentele le influențează atât invatatul –in foarte mare măsura (58%) si in mare măsura(15%). la prieteni (12%). Se remarca procentul mare de elevi (65%) care au răspuns ca pleacă acasă atunci când absentează.

elevii se joaca pe calculator. In acest timp profesorii afirma ca isi umplu timpul cu inutilitati (36%). a scopurilor si standardelor pe care si le-au stabilit in cresterea si educatia copiilor. A treia ipoteza acestei cercetări stipulează ca profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventării cursurilor. deoarece cadrele didactice arata ca parintii cunosc doar in mare parte (64%) situatia frecventei scolare a copiilor lor. la magazine(6%). in bar/cofetarie (9%). Astfel se explica si procentul ridicat de elevi ce declara ca principala activitate este jocul pe calculator. fumeaza etc. Cauzele principale ale absenteismului şcolar semnalate de elevi sunt: -mă plictisesc-25% -evit luarea unei note mici-18% -nu-mi place profesorul –13% -nu mă interesează materia-13% -particip la alte activitati –13% -nu inteleg ce mi se preda. Desigur ca profesorii au putut sa aleaga variantele de mijloc din dorinta de a sublinia dezinteresul parintilor fata de activitatea copiilor.Comparand cu raspunsurile oferite de profesori . Alte locuri in care profesorii spun ca isi petrec elevii timpul sunt pe strada (32%). in mare parte(27%). Elevii afirma ca parintii cunosc situatia freventei lor scolare in totalitate (60%). Se pare ca acest joc nu se desfasoara neaparat la calculatorul personal. acasa (26%). respectiv doar unele aspecte (36%).7% -munca in agricultura-7% -dispensar-4% . isi ajuta parintii(25%) sau se plimba pe strada(7%).se poate conchide ca elevii au exagerat in afirmatii . ceea ce duce la o serie de intrebari legate de responsabilitatea si interesul parintilor .se joaca pe net(32%) . la prieteni (9%).

nivel de vârsta.munca in gospodărie (14%).materie 13% profilul profesorului neintelegerea lectiei evitarea notelor mici plictiseala participarea la alte activitati 7% munca dispensar 18% 25% Figura 2. acestea se pare ca raman la rangul de intenţie. Pe locul secund se afla evitarea luării unei note mici (18%). evitarea luării unei note mici (9%) . trebuie totuşi luate in seama si reconsiderata conduita didactica si revizuite strategiile didactice . Din păcate (din fericire?!). profilul profesorului (9%).in funcţie de clasa. Deşi profesorii menționează ca utilizează metode activ-participative ca brainstormingul. Stilul rutinier este mai greu de abandonat. pentru profesori aceasta este lipsa de motivaţie (36%) . In acest scop se solicita o mai mare atenţie acordata metodelor utilizate de către profesor. . dezvoltare economica si sociala. Deşi unele cauze invocate pot fi manifestări ale teribilismului.de aceea unele cadre sunt mai puţin dispuse sa se schimbe. cunoaşterea celor mai noi metode . problematizarea. reconsiderarea si readaptarea stilului didactic adoptat . plictiseala (5%). Principala cauza este plictiseala (25%). Daca in cazul elevilor principala cauza a absentelor este plictiseala (25%). opoziţiei specifice vârstei .6 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva elevilor După cum se poate observa cele mai multe cauze au legătura directa cu profilul profesorului. calitatea de dascăl presupune o continua perfecţionare . Toate acestea presupun un efort considerabil .C auzele absenteism ului scolar din perspectiva elevilor 7% 13% 4% 13% dezinteres pt. faptul ca lecţia propriu zisa nu suscita interesul elevului. Alte cauze sunt acceptarea non-valorilor (27%).

schimb de experienţa. Copiii asteapta din partea profesorului sa predea bine.4% . Pentru aceasta s-a întocmit un tabel de contingenţa având ca baza datele din tabele completate de diriginţii claselor referitor la etnia elevilor si la distribuţia acesteia in cadrul copiilor cu frecventa şcolara scăzuta. ci sa se pună accent pe colaborare. Asta pentru ca profesorul nu este numai instructor.toleranta . lăsând pe un plan secund ceea ce elevii asteapta mai mult de la un profesor: comunicativitatea .28% .28% .corectitudinea . intelegere. colaborarea . educaţie. Comparând răspunsurile se poate observa o suprapunere parţiala intre calitati. sa treacă toate absentele.4% Din răspunsurile elevilor. ci si formatorul zilnic al elevului.buna pregătire profesionala .notele mari pe care le dau .sa noteze corect.predare-invatare-evaluare”.20% . sa-i ajute in unele probleme. simţul umorului. corectitudine. mergând pe ideea ca felul in care este considerat cineva de către . Relaţia profesor –elev n-ar trebui sa consiste numai in .ca u z ele a b s en te is m u lu is co la rd in p e rsp ec tiv ap ro fes o rilo r 9 % 9 % 5 % 3 6 % lip s ad em o tiv a tie a c c e p ta re an o n -v a lo rilo r m u n c ain g o s p o d a rie e v ita re alu a r ii u n e in o tem ic i p ro filu lp ro fe s o ru lu i p lic tis e a la 1 4 % 2 7 % Figura 2. bun simt.. sa discute cu ei si pe alte teme decât cele referitoare la lecţia propriu zisa. Este important de menţionat ca etnia elevilor a fost completata pe baza conceptului de heteroidentificare .apropierea faţă de ei . O ultima ipoteza a lucrării de fata afirma ca rata absenteismului este direct proporţionala cu apartenenţa la etnia roma. sa nu strige .7 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva profesorilor Trăsăturile pe care profesorii consideră ca elevii le apreciază in mod deosebit la ei sunt: . profesorii punând insa un mai mare accent pe latura profesionala. conştiinciozitate. profilul dezirabil al profesorului ar conţine următoarele calitati: comunicare.conştiinciozitatea -16% . colaborare.

Concomitent cu ipotezele cercetării.62%) si cea romana 31.isi umplu timpul cu inutilitati’’ sau se joaca pe calculator. După cum se poate observa. am prezentat perspectiva profesorilor. 1. ei prefera sa plece de la şcoala in alte locuri mai plăcute lor ca strada .5% 23 /53% 53 (100%) 240 (100%) 43 (100% 283 (100%) Tabelul 2. Din cauza standardelor scăzute ale acestora .loc unde invata’’.38%. Sintetizând cele doua perspective . diferenţa constând .60% au studii gimnaziale . se ajunge la următoarele viziuni. daca comunitatea considera pe cineva rrom/tigan.ceea ce ne arata ca relaţia dintre cele doua variabile este statistic semnificativa.. unde . Din etnicii rromi 29. Procentajul s-a calculat pe coloane pentru a arata influenta variabilei independente asupra variabilei dependente.in vreme ce pe locul I se afla etnia maghiara cu 39. internetul –cafe sau chiar acasă .65% . copiii pleacă de la ore acasă sau pur si simplu pe strada.urmata de cea germana (39. aceasta având un efect de discriminare si marginalizare a indivizilor respectivi. respectiv a elevilor legate de tema abordata. Ei cred ca elevii pleacă de la şcoala din lipsa de motivaţie si din cauza ca accepta non-valorile. In situaţia de fata.Perspectiva profesorilor: Considerând şcoala un loc de munca . 2. unde prefera sa se joace pe calculator sau sa se plimbe in compania familiei sau a prietenilor. Variabila independenta este apartenenţa etnica.. iar variabila dependenta este nivelul frecventei şcolare. După cum se poate observa cele doua perspective nu sunt dihotomice. din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o nota mica.6 –Nivelul frecventei şcolare in funcţie de apartenenţa etnica (N=250) In tabel au fost trecute atât frecventele absolute . Aceste valori se înscriu in datele oferite de recesamantul din 2002 legate de pondere populaţiei cu studii gimnaziale in fiecare etnie.5% 20 / 47% 230(100%) 30/ 12. aceştia pun problema din perspectiva datoriei. Nivelul frecventei şcolare Ridicat Scăzut Romana Roma Total 210 /87. De aceea. cat si frecventele relative.comunitate determina un anumit comportament. valorile maxime se dispun pe diagonale . nu neapărat cu plăcere.Perspectiva elevilor: Elevii vad şcoala ca un . ea va manifesta fata de el un tratament marcat adeseori de prejudecatile referitoare la rromi.

Pe locul doi se afla scaderea notei la purtare (28%) .5 MASURI pentru creşterea frecventei şcolare a elevilor Înainte de indicarea unor masuri care vizează înlăturarea cauzelor ce determina absenteismul şcolar este important de aratat ce s-a intreprins pana acum in acest scop la Scoala Generala . cerşind bani sau mâncare. De exemplu. De asemenea deloc neglijabila este plecarea parintilor in străinătate. indiferent de anotimp. Aceasta are drept cauza principala sărăcia. din totalul de 575 de absente pe semestrul I al acestui an şcolar. ce-i determina pe parinti sa-i trimită la cerşit. Copiii cerşetori ai Rodnei sunt cunoscuţi de toţi cei din zona. după afirmaţiile cadrelor didactice. absenteismul. nu le trezeşte un real interes pentru studiu. de exemplu .Procente mai scazute obtin observatia in fata clasei(3%) si cercetarea cauzelor(3%). profesorii pun accentul pe superficialitatea elevilor si lipsa acestora de motivaţie si mobilizare in asumarea sarcinilor şcolare. au o slaba frecventa şcolara.Grafic . tot atâtea sunt motivate. un număr de 77 de elevi au parinti plecaţi in străinătate. un procent important este cel al copiilor care absentează de la şcoala pentru a-si ajuta parintii in gospodărie . Orizontul şcolar al acestor copiii se limitează de cele mai multe ori la ciclul gimnazial sau in cel mai bun caz la o şcoala de arte si meserii.procentele se distribuie astfel : . unde membrii familiei sunt mobilizaţi pentru obţinerea unor surse de subzistenta.Florian Porcius’’. copii de vârsta şcolara si preşcolara pot fi intalniti pe străzile Rodnei.∗ 1.Astfel . Acest lucru se realizează prin neaplicarea regulamentului şcolar(scăderea notei la purtare la un anumit nr. Nici o absenta nemotivata . ajungând la distante de 50-60 km pentru a-si procura strictul necesar. vizite la domiciliul elevului(9%). in calitate de diriginti si profesori . Se poate ghici in aceasta perspectiva si un alt vinovat. pentru anul şcolar 2005-2006 .. si implicit profesorii.cadrele chestionate au indicat ca principala masura discutiile cu parintii (41%). de absente nemotivate) si prin omiterea trecerii absentelor sau prin motivarea ulterioara a acestora. după cum am arătat mai sus.a B. Alături de aceştia se înscriu si copiii de etnie rroma care . insa acest lucru nu minimalizează celelalte aspecte. Acest aspect este foarte des întâlnit in mediul rural. La clasa a VIII. voluntar sau nu. Trebuie adăugat la cauze si faptul ca profesorii încurajează. La nivelul localitatii Rodna . Ei sunt calatorii clandestini ai trenurilor ce leagă localitatea de celelalte sate. Elevii in cauza . sunt predispuşi riscului şcolar si social (15 copiii). In fiecare zi. urmata de discutii cu elevul(16%). Desigur ca am prezentat aceste doua viziuni prin însumarea valorilor dominante.in asumarea responsabilitatii acestui comportament. suferă din punct de vedere afectiv (44 copii) si au tendinţa evidenta spre indisciplina si violenta (21). Daca elevii isi motivează absenta prin faptul ca şcoala .părintele.

7-Masuri luate in cazul elevilor cu absente Analizand aceste masuri se remarca faptul ca .Respectarea consecventa a regulilor. sa-i ajute sa inteleaga implicatiile actelor si deciziilor lor. rezultatul nu este cel scontat. sa se implice in alegerile pe care acestia le fac. toti elevii chestionati au avut anul trecut media 10 la purtare. motivarea fara discernamant a absentelor si neaplicarea regulamentului incurajand elevul sa absenteze in continuare. 2. Acest lucru este un indicator al faptului ca profesorii .Revizuirea atitudinii profesorilor . Iar mai ales acestea din urma nu pot fi aflate decat printr-o comunicare sincera .Daca acest lucru se face in ideea de a ajuta elevul . Numai un procent de 3% dintre profesori a indicat ca masura pentru prevenirea absenteismului cunoasterea cauzelor absenteismului.M a s u r i lu a teinc a z u le le v ilo rc ua b s e n t e 3 % 1 6 % 9 % 3 % 4 1 % d is c u tii c up a r in tii s c a d e r e an o t e i lap u r ta r e d is c u tii c ue le v u l o b s e rv a tieinfa tac la s e i v iz itelad o m ic iliu c e r c e ta re ac a u z e lo r 2 8 % Figura 2. nu le aplica. cunoasterea situatiei lui familiale si mai ales a problemelor care il preocupa. desi cunosc masurile ce ar trebui luate in astfel de cazuri (scaderea notei la purtare este prevazuta in regulamentul scolar).Intensificarea comunicarii cu parintii .In acest sens este indicata stabilirea unui parteneriat scoalafamilie . a tinutei si in primul rand initierea unei mai mari comunicari cu elevul. desi scaderea notei la purtare se afla pe locul doi in topul masurilor luate de profesor .Aceste cauze nu pot fi determinate decat printr-o atenta observare a conduitei elevului.Cunoasterea si respectarea regulamentului scolar de catre profesori . 3. prelucrarea acestuia si elevilor. Scoala trebuie sa convinga parintii sa se implice in viata scolara a copiilor lor.Ca urmare se recomanda : 1. sa manifeste interes pentru situatia lor scolara. este foarte important ca profesorul sa cunoasca cauzele care il determina pe elev sa lipseasca de la ore. ca rezultat al apropierii profesor-elev. Acest parteneriat trebuie sa constientizeze si profesorii de responsabilitatea pe care o au in educatia copiilor si sa-i incurajezeze sa aprofundeze . pentru perspectivele lor. Pentru a putea ajuta elevul sa frecventeze mai intens scoala.

Evident . Profesorului ii revine sarcina de a ajuta elevul sa-si formeze strategii eficiente de învățare.. știut fiind ca informarea părinților referitor la frecventa școlara intra in atributiile dirigintelui . potrivit lui E.Numai după ce dirigintele s-a informat asupra cauzelor care l-au determinat pe elev sa lipsească . Faptul ca nici un profesor nu a putut afirma ca parintii cunosc in totalitate situatia frecventei școlare a copiilor este un indicator al gradului comunicării diriginte –familie.relatiile de colaborare pe care le au cu parintii . precum si cultivarea interesului si a motivaţiei pentru învățare. Alte masuri care ar trebui luate se refera la : 1Stilul de predare si evaluare Organizarea orei de curs intr-un mod neatractiv . respectiv părintele dezinteresat. De asemenea evaluarea inadecvata. nu are capacitate de gândire critica(se afla in stadiul piagetian al operaţiilor concrete). subiective creeaza frustrari in randul elevilor si priveaza profesorii de respectul cuvenit. 2Particularitățile elevilor cu probleme Profesorii trebuie sa trateze diferentiat si individualizat elevii cu probleme legate de frecventa școlara si cu risc de abandon. pe langa o solida pregatire de specialitate. 3Particularitățile de vârsta ale copiilor Trebuie sa se tina cont de faptul ca. notarea ritmica. Trebuie conștientizat faptul ca admiterea la un nivel superior de invatamant se face in funcție de notele obținute la examenul de capacitate si de media din anii de gimnaziu. se poate recurge la o astfel de metoda . datorita particularită ților de dezvoltare ale varstei sale . Comunicarea cu aceștia este esențiala. ce include si prezenta la ora. De aceea cei care isi doresc note mari vor aprecia mai mult profesorii care ii supraevaluează si care ii iartă când nu s-au pregătit suficient.in acest sens sunt necesare din partea profesorului serioase cunoștințe psihopedagogice. Pentru evitarea acestor lucruri . Astfel se sporește încrederea elevului in propriile posibilitati. care nu implica activ elevul si nu leagă cunostintele predate de actualitate si de experienţa concreta a elevilor nu face decât sa îndepărteze elevul de realitatea şcolara. organizare a studiului. iar orice mic progres înregistrat trebuie laudat si recompensat. a incercat sa discute cu el si cu părin ții in particular.Ericson..ar trebui instalata obiectivitatea. pe de alta parte. Oricum.Vina’’ este a ambelor parti : dirigintele care nu a încercat suficient sa cunoască si sa prezinte situația reala părintelui. Utilizarea cu moderație a observației in fata clasei . școlarul mic. profesorul trebuie sa de-a dovada de diplomatie si sa nu puna elevul intr-o situatie umilitoare. daca se considera necesar. Sa se ocupe de motivarea lor. oferirea de note necorespunzatoare. 4. adaptarea sarcinilor de invatare la ritmul lor intelectual. deoarece elevii trebuie sa accepte standardele de performanta promovate. la capacitatea de efort. mai ales. . traversează criza .marii copilării’’ sau criza școlarității .sa fie capabili sa se autoevalueze si sa-si fixeze obiective pe care sa le poată atinge.

s-ar comporta cu elevii in func ție de cum merită . elevii cunosc responsabilitățile rolului de profesor si elev. fondata pe scheme reduc ționiste. conștienți fiind ca de natura acestor raporturi depinde viitoarea atitudine a elevului. munca. Exista o serie de proiecte ce vizează aceasta categorie (proiecte prezentate in capitolul I al lucrarii de fata) si este recomandat sa se incerce atragerea acestor proiecte si in aceasta zona. De aceea profesorilor nu trebuie să le fie teama ca îşi îndepărtează elevii daca renunță la o serie de concesii făcute până acum. Aceste constrângeri duc la formarea unor obiceiuri şi tendin țe interne care nu mai necesita constrângere. 4Particularitatile etnice După cum am subliniat in prezentarea rezultatelor. ei arătând că dacă ar fi profesori ar trece absentele întotdeauna . procentul rromilor este extrem de scăzut. de genul leneş .mici(6-11 ani). Înainte de aceasta insa este necesar un alt demers :convingerea părinţilor ce aparțin acestei etnii să-si declare apartenenta etnică. prin simplul fapt că. notarea ar fi şi ea după merit etc. Așa cum Durkheim arata . școlarul mic va pleca fie cu sentimentul sârguinței. dar care nu o pot înlocui pentru ca sunt derivate ale ei. Teoretic. 6Responsabilitățile rolului de elev Elevii trebuie conștientizați asupra amplorii şi consecințelor negative ale absenteismului școlar. prezentă în primul rând. fie cu sentimentul inferiorității sale. Cercetările referitoare la efectul Pygmalion arata ca elevii se comporta aşa cum sunt priviţi si in funcţie de expectanțele mediului.respectiv la ieșirea din acest interval aproximativ de vârsta.mai ales inferioritate intelectuala . De aceea sunt necesare o serie de masuri speciale pentru copiii rromi. făcând imposibila atragerea acestor fonduri. încadrați in programe cu reguli clare. dar si a studiului. majoritatea rromilor se declara români .competitivitate. 7Învăţământul preşcolar Se recomanda acordarea unei atenții sporite învăţământului preșcolar. Un rol important in gestionarea timpului liber al elevului il au activitățile extrașcolare. Profesorii percep elevii dintr-o perspectiva specifica.creșterea copiilor înseamnă o constrângere continua a acestora încă din primele zile de viaţă. care să îmbine factorul educativ cu cel recreativ.harnic. Pe principiul autoidentificării. Rolul de elev presupune respectarea regulilor. oficial. asumarea succesului si eșecului școlar.a importantei odihnei.De aceea invatatorii trebuie sa acorde o mare aten ție raporturilor cu elevii. 5Timpul liber al elevului Elevii trebuie educa ți asupra modului in care sa-si gestioneze timpul . Ei trebuie responsabilizați . absenteismul școlar este dependent şi de apartenenta la etnia rroma. al propriilor sale capacitați. ci înscrierea in formarea fireasca a viitorului adult. Nu este vorba aici de a forța elevul sa se supună unor reguli impuse. Statisticile arata ca . De asemenea ar trebui sa li se sugereze diferite alternative de ocupare a timpului liber .

libertinajul.ascunși de ochii lumii’’.jumatate din elevii confruntați cu un eșec școlar pronunțat şi chiar cu abandon au avut greutăţi în ciclul primar in formarea deprinderilor de citit . lipsa unui program stabil. Având in vedere tocmai acest spațiu restrâns al localității. Cele mai importante sunt : . comunitate si școala. Derivat al absenteismului. Totuși. încercându-se astfel o apropiere de nivele intre rural si urban. fapt cauzat de o schimbare in sistemul de valori naţional. prin relatiile stranse dintre locuitori si prin putinele locuri de divertisment oferite . Un prim efect este abandonul şcolar care . . limitează variantele copiilor de evadare din spațiul școlar. .Toţi trebuie sa colaboreze prin implicare. . este posibila supravegherea elevului si aceasta se poate face prin conlucrarea dintre familie.A doua şansa’’. punând in prim plan sărăcia . psihologici ... Concret.masuri ce se conturează sub forma unor proiecte si programe. De aceea mulți prefera sa plece acasă unde sunt . De aceea multe programe de dezvoltare se îndreaptă actualmente spre mediul rural. Trebuie subliniat ca aceste doua fenomene se manifesta preponderent in mediul rural. geografici. al tuturor celorlalte cauze . La terminarea scolii. oferirea de exemple pozitive. . aceste manifestări isi vor fi pus amprenta asupra personalitatii viitorului adult si asupra comportamentului social al acestuia.. In vederea sublinierii importantei frecventei şcolare s-au arătat principalele efecte negative ale absenteismului şcolar. marcat de sărăcie si subfinantare. înregistrând valori ridicate faţă de cerinţele unei societăţi moderne şi competitive. violenta. apelând la o serie de statistici publicate. îndepărtarea de realitatea şcolara. cu cat are loc la un nivel de educaţie mai jos . CONCLUZII Iniţial am prezentat caracteristicile absenteismului si abandonului şcolar la nivel naţional.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’.cu atât scade şansele individului de a ocupa un post si de a se integra in societate. In funcţie de cauzele considerate ale absenteismului si abandonului şcolar. internetului si solicitarea ajutorului. Fără să se ia atitudine nu se pot obţine rezultate.Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate’’.ca determinant ..Şanse egale’’. De asemenea trebuie luate in calcul si celelalte efecte negative . Ca efecte negative pe termen scurt. sunt copii care îşi petrec timpul școlar in internet cafe. direct sau indirect . marginalizarea sociala .Acestei cauze i se alătura o serie de determinanţi etnici. 8Relația școală – comunitate . . prin neprimirea elevilor in aceste spatii publice in timpul programului şcolar.. Ca fenomen social absenteismul şcolar este in continua creştere . luarea de note proaste. eşecul şcolar. Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului şcolar.scris. promovare a valorilor. situaţii conflictuale intre elev si profesor . pe termen lung: consumul de alcool si droguri.familie Localitatea.. se pot purta discuții cu proprietarii localurilor. se înregistrează fuga de la şcoala.Proiectul pentru invatamantul rural’’. Ministerul Invatamantului si Cercetării a adoptat o serie de masuri pentru eradicarea acestora .culturali si sociali . pe strada etc. abandonul şcolar este şi el în creştere. cât şi in acceptarea unui program școlar organizat.

-stabilirea unui parteneriat şcoală-familie. Analiza reprezentărilor profesorilor si elevilor arata ca ambele parţi nu sunt suficient de conştiente de repercusiunilor unor acţiuni si ca sunt prinşi in starea anomica dominanta. care înregistrează un procent de 25% din totalul părin ților copiilor. până la planul de învăţământ şi programa şcolară . imposibil de stopat în contextul perpetuării unor criterii de selecţie ce nu se bazează pe competenţe şi valoare. la profilul profesorului (nivelul de pregătire a acestora si conduita profesionala si sociala).. Ca o consecinţă a acestor inadecvări se naşte absenteismul şcolar românesc . Fiecare şcoală are realitatea ei care. modalităţi de realizare a unor lecţii. mijloacele de învăţământ avute la dispoziţie. Atunci să-i învăţăm să se adapteze…’ . Aşa stând lucrurile nu ne rămâne decât sa adoptam poziţia propusă de M. respectiv a dezorientării generale a societăţii noastre actuale. Principalele cauze determinate se refera la componenta etnica (romii reprezintă o parte importanta în populaţia şcolară din unele şcoli ale judeţului). Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari. . ca si rata îngrijorătoare a abandonului şcolar. .In ancheta sociologică am căutat sa prezint fenomenul absenteismului şcolar aşa cum este văzut de către elevii si profesorii din judeţ şi reliefând cauzele absenteismului specifice acestei zone. cat si prin studierea documentelor şcolare si a datelor generale despre elevii scolii. oferă o imagine de ansamblu a învăţământului actual.atragerea unor programe ce vizează populaţia de etnie rroma. Nimic nu ne permite sa ştim cum va fi lumea lor. centre de interes ale elevilor etc. probleme pe care le întâmpina cu diferiţi profesori . -eficientizarea comunicării profesor –elev prin instituirea unor teme la dirigenţie cu tematici ca: expectan țele elevilor legate de conduita profesorilor. Montessori şi . Aceste cauze au fost determinate prin analiza răspunsurilor la doua chestionare aplicate. aşezat sub semnul inadecvării: începând cu metodele didactice utilizate. Necesitatea acestei cercetări se impune luând in calcul evoluţia ascendenta a absenteismului şcolar in ultimii ani. Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri: -acordarea unei atenţii mai mari învăţământului preşcolar.să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. relaţia elev-profesor şi la fenomenul migraţiei.organizarea unor activități extraşcolare menite sa atragă copilul spre activitatea scolii si pentru ca acesta instituite să-şi recâștige respectul meritat Aspectele menţionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeţean au la rândul lor alţi determinanţi‚ care ţin de sfera mai larga a societăţii. subsumata celorlalte. cu acţiuni concrete.

ediţia a II-a.Regulile metodei sociologice. Adriana-Consiliere educationala. Anthony –Sociologie . Cluj-Napoca.Politici sociale.Rotariu. 2001 3.Giddens. Anne Gotman. .Marginean. 2001 2. Cluj-Napoca. Iaşi. Polirom. Septimiu -Metodologia cercetarii sociologice.BIBLIOGRAFIE : 1.Proiectarea cercetării sociologice.Bucureşti . Alain Blanchet.Editura Economica.2001 6. 1999 10. România in context european. Constantin. 2002 9.Sociologie.Chelcea .Siebert. Editura Institutul European. Jean-Claude Kaufmann-Ancheta si metodele ei. &Zamfir E.1995 Polirom. 2002 4. Editura Polirom. Editura Ardealul. Iaşi.Pedagogie constructivista. Horst.Durkheim.Baban. Ion. Ilut Petru (coord) .Francois de Singly. 2002 5.Traian . Bucureşti. Editura Antet. 1996 8.Pedagogie.Zamfir C. Editura Bucuresti. Editura Mesagerul.Cucos.(coord) . Editura Alternative. 1999 7. Iaşi.Editura BicAll . E .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful