REPREZENTRI ALE ABSENTEISMULUI COLAR

Cercetare Octombrie 2008

INTRODUCERE Absenteismul se constituie ntr-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ine numai de sfera

nvmntului, ci afecteaz att elevul, ct i familia i comunitatea. Elevii care absenteaz la coala se confrunta cu mai multe probleme dect colegii lor care frecventeaz in mod regulat coala. In primul rnd ei vor fi primele victime ale abandonului colar si ca o consecina a acestuia ,vor avea probleme in gsirea unui loc de munca sau in integrarea sociala. Cauzele absenteismului sunt numeroase , de la evitarea obinerii unor note proaste pana la srcia crunta care ingradeste . Importanta este insa cunoaterea acestor cauze, descoperirea lor in situaii concrete si cutarea de modalitati eficiente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului. Lucrarea de fata isi propune sa ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului absenteismului , raportndu-l la starea actuala a societatii romaneti. Prima parte a lucrrii prezint o serie de cauze generale ce determina absenteismul colar, cu accent pe srcie , in relaie directa cu absenteismul dar si cu ceilali factori determinani ai acestuia . De asemenea sunt descrise cele mai importante programe si parteneriate iniiate de ctre Ministerul Educaiei si Cercetrii , in scopul combaterii acestui flagel; rezultatele obinute in cadrul acestora, cat si efectele negative ce deriva din nefrecventarea cursurilor. Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realitatii sociale din Romnia .Trebuie precizat ca efectele negative prezentate nu sunt neaprat dependente de absenteismul colar, dar acesta poate contribui in multe cazuri la amplificarea lor. In cea de-a doua parte este prezentata o ancheta sociologica realizat la nivelul jud. BistriaNsud. Ancheta are ca scop identificarea cauzelor declanatoare ale absenteismului, avnd ca suport pe de o parte reprezentrile elevilor si a profesorilor, legate de fenomenul absenteismului colar, iar pe de alta parte documentele colare (cataloagele ). Iniial, prin analiza documentelor colare , s-a putut sesiza cursul ascendent al absenteismului , pornind de la numrul de absente anual nregistrat in cataloagele colare. Amplificarea fenomenului absenteismului colar constituie una din motivaiile de baza pentru efectuarea unei analize mai aprofundate a acestuia. Ca punct de plecare in ancheta s-au formulat patru ipoteze , ce au fost testate prin intermediul chestionarelor . CAPITOLUL I 1.1 EGALITATEA SANSELOR Egalitatea sanselor este un ideal catre care aspira invatamantul romanesc si nu numai . Si asta pentru ca nu se poate lua mostenirea genetica, materiala, sociala a fiecaruia si aduce la un numitor comun. Dar parca in Romania discriminarea materiala a ajuns la extrem. Daca de la anumite trepte in sus scoala le este unora inaccesibila, pentru altii constituie un lux facil, abordat de pe pozitiile tuturor posibilitatilor. Reactiile in fata situatiei actuale a invatamantului sunt diferite , in functie de posibilitati. Familiile

prospere apeleaza, ca mod de suplinire a invatamantului deficitar, la formele paralele ale pregatirii particulare, care cer investitii substantiale. O solutie aplicata de o parte a elitei financiare este educatia in strainatate la scoli de prestigiu, cu taxe mari si perspective superioare in marea provocare a formarii. Pentru ceilalti insa nu ramane decat acceptarea situatiei, intr-o complicitate neputincioasa. Evident , fenomenul se extinde si la nivel universitar. In timp ce unii urmeaza institutii autohtone, unele inapte a se adapta in spirit si calitate reperelor contemporane, altii frecventeza universitati americane sau europene, de faima carora isi leaga pragmatic viitorul.. Este potrivita in acest context oferirea unei definiii a clasei sociale. Astfel, majoritatea sociologilor intrebuinteaza termenul pentru a desemna deosebirile socio-economice dintre grupurile de indivizi, in care se creeaz diferenieri in privina prosperitatii materiale si a puterii. Mai multi autori (Bourdieu, Berger, Luckman) considera diferentele de clasa sociala ca fiind importante pentru existenta si meninerea diferentelor dintre rezultatele colare ale tinerilor apartinand unor clase sociale diferite. Conform acestor teorii , apartenena la clasa influenteaza deciziile tinerilor si ale familiilor in punctele de bifurcaie (continuarea studiilor pe diferite niveluri sau abandonarea studiilor dup examene, testri sau alte modalitati de selectare),influenteaza opiunile educaionale , probabilitatea succesului in cazul diferitelor opiuni educaionale, accesul la resurse si creeaz diferente in utilizarea resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai larga. Apartenena la clase sociale diferite conduce la urmtoarele presupuneri: 1Inegalitatea anselor-copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (carti , bunuri si alimentaie , petrecerea timpului liber, oportunitati de invatare suplimentara); 2Inegalitatea tratamentului social- se includ aici inegalitati care apar intre mediile de rezidenta si inegalitatea tratamentului in cadrul instituiei colare si al claselor de studiu; 3Inegalitatea aspiraiilor si asteptarilor - pstrarea statutului social sau realizarea mobilitatii sociale expectate comporta diferente pentru subieci din clase diferite. Conform unui studiu publicat in revista ,,Sociologie Romaneasca, dei mobilitatea intergenerationala este predominant ascendenta, aceasta s-a realizat cu precdere intre categorii vecine si ndeosebi la niveluri inferioare ale scalei ierarhice. Exista discrepante majore intre medii rezideniale ( rural-urban), precum si persistenta inegalitatii de anse in educaie. In acest scop prezint declinul unor indicatori de analiza relevani pentru caracterizarea resurselor umane din Romnia : amplificarea ratei de abandon colar care a atins cota de 23%; diminuarea capacitatii de promovare sociala prin educaie-doar 5% din studeni provin din unitati colare din mediul rural; participarea sczuta a populaiei la programele de invatare permanenta-doar 1,8%. Pentru ameliorarea acestor indicatori este necesara identificarea nevoilor de educaie ale copiilor, deoarece coala trebuie sa se adapteze nevoilor copiilor de a invata. In funcie de aceste nevoi se

va elabora un curriculum flexibil, cu obiective, continuturi, strategii abordate si mijloace de evaluare specifice. In realizarea acestui curriculum este imperativ sa se tina cont de principiile educaiei copiilor , stabilite de UNESCO: 1.Principiul drepturilor egale-Toti copiii au drepturi egale. 2.Principiul egalizrii anselor - Sa dai anse egale copiilor. 3.Principiul interveniei timpurii-Cerinta nu trebuie transformata in problema. 4.Principiul serviciilor individualizate si personalizate-In momentul in care exista cerine speciale sistemul trebuie sa fie pregtit. 5.Principiul parteneriatului-Trebuie sa lucrezi in parteneriat educaional-o singura unitate de decizie si aciune se poate face numai intre parteneri, intre instituii, iar beneficiarii sunt parintii, profesorii si elevii . Nu trebuie confundata in acest sens egalitatea anselor cu sintagma ,,educaie pentru toti. C.Cucos arata ca prin aceasta sintagma se oculteaz realitatea ca nu toate persoanele sunt capabile sa asimileze funciile educogene global si in acelai timp, fiind la fel de periculoasa in semnificaii ca si apelul contrar :,,educaie numai pentru unii. Astfel se arata ca educaia nu poate fi pentru toi, deoarece nu toi pot suporta acelai tratament .E nevoie de o educaie mobila, difereniata, in funcie de posibilitatile diferitelor segmente de populaie. ,,Societatea este obligata sa asigure cadrul de formare a tuturor dup puterile fiecruia. Pentru unii va da mai mult, pentru unii mai puin. Dar ,ntotdeauna, pornind de la ceea ce, in materie de educaie, indivizii pot primi(C.Cucos) 1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA

Rata abandonului colar a crescut de doua ori si jumatate intre anii 2001-2004 la nivelul primar si gimnazial.Astfel, Romania ajunge pe primul loc in Europa in aceasta privinta,cu un procent de 23,6%,ceea ce inseamna foarte mult, cam un sfert din populatia scolara.Unul din 5 elevi paraseste scoala, in principal din cauza saraciei familiei.Cum educatia precara este cauza si efect al srciei, acesti copii au toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor. De asemenea , se mai semnaleaza ca anul 2004 a atins un record de 259.853 de someri tineri , cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani ,cifra ce echivaleaza cu numarul de locuitori ai orasului Cluj de exemplu..Abandonul scolar in anul 2003-2004,pe niveluri de educatie, reprezinta 1,2%-inv primar, 1,7%inv gimnazial, si 8,5% -profesional. Procentul de 23,6% reprezinta rata de intrerupere prematura a studiilor elevilor /tinerilor din inv preuniversitar si universitar, include deci elevii care nu isi continua studiile la nivel preuniversitar si universitar.10% reprezinta decesul, migratia si abandonul. Conform raportului Comisiei Europene, 2004 , rata iesirilor din sistem la nivelul tarilor membre este de 20%.Un nivel mai ridicat se nregistreaz in toate tarile din Europa de est si centrala.

Desi durata medie de frecventare a invatamantului a crescut ,ajungand la 15/16 ani , tara noastr continua sa se situeze pe un loc inferior , iar rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial este in scdere. In mediul rural, aproape jumtate din elevii in vrsta de 14 ani nu dein diploma de capacitate sau nu promoveaz testarea naionala. 1.3 CAUZELE ABSENTEISMULUI SCOLAR Cauzele absenteismului scolar sunt diverse, ele putand fi de natura sociala, culturala, educaionala, etnica, geografica etc. Intre toate aceste cauze exista o serie de interconditionari . 1.3.1 Saracia determinant al traseului individual Saracia este cea care controleaz , in cazul familiilor cu stare precara, accesul copiilor la coal . Dupa anii obligatorii, evolutia in termenii scolasticii devine facultativa. Ratiunile imediate ale existentei impun orientari practice de interes imediat.Abandonul ca solutie ultima nu poate fi eradicat in acest context. Avand in vedere amploarea acestui fenomen in multe zone ale lumii si influenta lui directa sau indirecta asupra celorlalte cauze ale absenteismului ce vor fi prezentate mai jos, consider necesara o incursiune in interiorul perspectivelor si teoriilor ce au vizat srcia de-a lungul timpului. Referitor la cauzalitatea srciei au fost emise mai multe teorii diferite, explicaiile variind intre individ si sistemul social ca vinovai pentru aceasta stare de fapt. a) Explicaia individual-psihologica a cauzalitatii srciei arata ca vinovai de starea de srcie sunt insisi sracii, datorita greelilor personale si comportamentului lor deviant orientat spre gratificaii uoare si imediate: alcoolism, lipsa de interes pentru procesele educaionale si lipsa lor efectiva de interes de a se ndeprta de starea de srcie .Din punct de vedere al acestei teorii, cauzele care duc la srcie sunt de natura patologica (indolenta si nepsare, resemnare, fatalism; cauze genetice-status social dependent de inteligenta; cauze psihologice neadaptare datorita personalitatii) si presupun blamarea victimei. b)Explicaia economica si sociala a cauzalitatii srciei- cauzele srciei sunt gsite in societate ,sracii fiind considerai victime si nu vinovai. Aceasta perspectiva apreciaz ca sracii ar fi caracterizai de multe valori pozitive si modele comportamentale similare clasei medii, dar situaia lor de viata ii obliga sa dezvolte anumite trsturi subculturale mecanismul pieei libere. c)Perspectiva functionalista de abordare a srciei .Explicaia politica a srciei .Cauzele srciei sunt identificate in disfunciile instituionale ale societatii. Importante sunt doua abordri ale acestei teorii:1.sfera si natura srciei depinde de schimbrile sociale rapide nregistrate in secolul XX;2,saracia este o parte necesara a sistemului social , si nu o criza a instituiilor sociale. Pragul srciei pentru a putea supravieui. Complementara este perspectiva economica, ce considera ca srcia provine din sistemul de organizare economica bazat pe

ar constitui un factor de motivaie pentru munca. Adepii acestei perspective arata ca pe lng o serie de disfuncii ale srciei, exista si o serie de funcii pozitive ale acesteia (Herbert Gans,1973). Complementara, explicaia politica arata ca srcia este un rezultat al logicii politicii desfasurate in diferite perioade de timp. d)Teorii privind inegalitatile si conflictele sociale(marxism)- au la baza concepia marxista a conflictelor de clasa. In acest sens se susine mobilizarea politica, organizarea si restaurarea puterii care sa conduc la reducerea inegalitatilor si ,implicit, la egalitate socio-economica. e)Perspectiva interactionista a srciei se concentreaz asupra modului in care oamenii percep si definesc elementele care le influenteaza vieile. Percepia si autodefinirea ca srac le consolideaz existenta in srcie .Pentru cei sraci, principalul punct de referina l constituie vecinii, aflai in majoritatea cazurilor in aceeai situaie. Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de omaj, absenteism colar, abuz de alcool si droguri, pentru ei exista puine modele pozitive la care sa se raporteze. Numrul alegerilor pozitive este restrns si astfel apare o reproducere a modelelor din jurul lor. Orientarea programelor de combatere a srciei ar trebui sa se fac prin ncurajarea investiilor in aceste zone ,dar si prin ncercarea de a schimba patternurile comportamentale. f)Teoria etichetri sociale a sracilor- prin etichetarea sracilor, societatea contribuie la perpetuarea srciei. Daca sracii sunt definii ca lenesi, incompeteni, imorali, apatici, fara dorina de a se schimba si de a avea succes, atunci aceti indivizi vor accepta definiiile ca atare si acest lucru se ntmpla in special cnd sursele de socializare (familie, coala, mass media) aplica continuu astfel de etichete. Fara ncurajare si auto ncredere este mai probabil pentru un copil provenit dintr-o familie sraca sa aib rezultate slabe si sa abandoneze coala. Desigur ca unii aduli ncearc , pentru copiii lor, sa pun accent pe educaie , dar aceasta teorie a etichetrii vrea sa sugereze un proces ndelungat si continuu de identificare a lor in raport cu condiiile inadecvate de viata si cu imaginea lor sociala reflectata in percepia celorlalte segmente sociale. Definirea mediului lor social si de viata din perspectiva lipsurilor ,duce la constituirea unei imagini negative de sine, la acceptarea fatalista a situaiei de srac si evadarea din realitate prin comportamente deviante sau subterfugii compensatoare (alcoolism, droguri). Soluia pentru aceste situaii ar fi eliminarea autodefinirii negative si o ncurajare a redefinirii pozitive a situaiei si posibilitatilor.Astfel se obine imbunatatirea imaginii de sine ,concomitent cu creterea si asigurarea unor anse mai mari de obinere a unor venituri, in special din munca , si care sa fie administrate in mod raional si nu orientate spre gratificaii imediate g) Explicaia culturala a srciei se considera ca sracii isi creeaz o lume a lor , o cultura proprie. Acest concept a fost lansat de Oscar Lewis(1966), artnd ca aceasta cultura presupune o internalizare a unui anumit tip de comportament, cu norme si valori diferite , specifice, ce determina

opunerea unei rezistente crescute la alte modele culturale. O.Lewis considera ca :1.membrii claselor de jos au o inclinatie spre subcultura care tinde sa se permanentizeze; 2.saracii isi creeaz propria lume, din care refuza de cele mai multe ori sa evadeze. Analiznd modul de viata al sracilor a constatat ca in comunitatile srace exista: ~un puternic sentiment al marginalizrii si al neajutorarii; ~un puternic sentiment al dependentei si inferioritatii si lipsa unei personalitati sociale; ~resemnare si fatalism. Astfel, apar seturi de credine si norme de comportament care includ atitudini de apatie, tendine de gratificaii imediate,experienta sexuala precoce si viata de familie instabila, discreditarea scolii . Criticii modelului cultural al srciei arata ca comportamentul sracilor nu este explicabil prin patternurile considerate de cultura srciei, ci prin situaia efectiva de viata; schimbarea situaiei determina schimbarea personalitatii , orientrilor si comportamentelor. 1.3.2 Alte cauze ale absenteismului: 1mrimea familiilor din care provin copiii Cei care nu frecventeaz coala si provin din familii numeroase sunt de doua ori mai muli dect cei cu aceeai situaie colara, membri ai unor familii restrnse. 2violenta in scoli si in familie Violenta colara este definita ca ,, orice forma de manifestare a unor comportamente precum :exprimarea inadecvata sau jignitoare, cum ar fi poreclire, tachinare, ironizare, imitare ,ameninare; bruscare, mpingere, lovire, rnire; comportament care intra sub incidena legii; comportament colar neadecvat :ntrzierea la ore, parasirea clasei in timpul orei, fumatul in scoal si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului colar in vigoare. Fenomenul violentei in scoli, pana in urma cu 15 20 de ani redus ca proportii, ridica mari probleme in aproape toate unitile de invatamant. Intr-un studiu efectuat de specialisti ai Institutului de Stiinte ale Educatiei si Institutul de Criminologie, se arata ca in 75% din scolile din tara noastra se inregistreaza acest fenomen. Actele de violenta au loc atat in relatia elev-elev, cat si intre elevi si profesori.Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este estimata de specialisti la 2,5%, iar cea a tinerelor victime este de 3%.Orice copil din acest procent de 3% poate reprezenta un caz de absenteism si chiar abandon scolar din cauza violentei in scoli . Copiii resimt mai acut decat profesorii sau parintii fenomenul de violenta, 32% din ei declarand ca au asistat la astfel de evenimente in cadrul institutiilor de invatamant.Este semnificativ faptul ca peste o treime dintre elevi percep spatiul scolar ca pe un mediu lipsit de securitate, ei sim indu-se ameninata de colegi, profesori si alte persoane din proximitatea scolii. Fara indoiala ca acest fenomen nu este o inventie a contemporaneitii. La nivel internaional lucrarile de specialitate sintetizeaza cateva tendinte asupra formelor de manifestare a violentei in scoala contemporana,dintre care amintim : trecerea de la

violenta fizica ,directa, vizibila, legitimata si ncurajata , uneori, la forme mai subtile, mascate sub forma unei violente de tip simbolic, situata la nivelul valorilor promovate, la nivelul tipurilor de relaii din spaiul scolii si a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente; proliferarea violentelor in scoal care au ca fundament diferene etnice, religioase, de statut social sau de gen; multiplicarea formelor de violenta asupra profesorilor; creterea numrului fenomenelor de violenta grava in scoal, care intra sub incidena legii ca urmare a escaladrii violentei societale . Principalii factori colari generatori de violenta relevai in urma acestui studiu sunt: 1Dificultatile de comunicare elevi-profesori 2Subiectivitatea in evaluare 3Stilul didactic adoptat 4Programele colare prea ncrcate si programul colar supra aglomerat Ancheta a artat ca mediul colar reprezint o sursa importanta de alimentare a comportamentelor violente ale elevilor.Cercetatoarea M. Balica propune astfel adoptarea unor masuri care sa permit reglarea tensiunilor si conflictelor interne, mai subtile, mai puin vizibile si de multe ori neconstientizate la nivelul actorilor. In ultima vreme , la nivelul intregii tari au fost organizate o serie de seminarii si mese rotunde sub egida Consiliului Europei , care au avut drept scop sensibilizarea opiniei publice si in mod deosebit a factorilor de decizie asupra acestui ingrijorator fenomen social. Trebuie cunoscut faptul ca Romania este prima tara din Europa de sud-est in care s-a realizat acest important studiu sub egida UNICEF pentru Romania. Reprezentantul european, domnul Pierre Paupard a apreciat ca situatia din tara noastra nu este diferita de cea a altor tari din Europa, dar se impun masuri organizate in vederea stoparii acestui fenomen. Rezultatele acestei prime cercetari au fost prezentate in cadrul Seminarului National ,,Violenta impotriva copiilor,organizat de UNICEF pentru Romania, Organizatia ,,Salvati copiii si Ministerul Muncii , Solidaritatii Sociale si Familiei. Referitor la violenta ca motiv al absenteismului, trebuie aratat ca cei mai multi autori ai conduitelor violente sunt baietii cu rezultate scolare mediocre sau slabe,cu motivatie redusa pentru studiu, cu deficiente de autocontrol, cu toleranta redusa la frustrare si cu potential agresiv ridicat. Ei isi aleg victimele dintre colegii fragili, nesiguri in relatiile cu ceilalti. De exemplu, la Scoala Generala Nr.2 din Sighetul Marmatiei , un elev de clasa a VIII-a a fost nevoit sa plteasc taxa de protecie timp de un an, sub ameninarea cu btaia , unui adolescent de 16 ani. Cnd biatul a mrturisit totul parintilor, acetia au cerut sprijinul oamenilor legii. S-a organizat un flagrant in urma cruia agresorul a fost prins. Astfel de cazuri se ntmpla in majoritatea colilor, mai ales din mediul urban, delicvenii prelund scenariile gata realizate din filmele americane sau chiar de la emisiunile zilnice de tiri. Studiile experimentale confirma faptul ca procesele cognitive sunt afectate de vizionarea de filme si programe tv

saturate de agresivitate.ncrcate cu informaii si scene pe tema violentei, gndirea si memoria indivizilor este orientata, contient sau nu, nspre violenta. De asemenea, intamplari identice sau asemntoare cu cele din filme vor degaja secvene actionale identice sau asemntoare in viata reala, insusindu-se in acelai timp mijloace de agresiune pe care oamenii sunt tentai sa le aplice. Un alt aspect vizat este cel al desensibilizrii emoionale, ca rezultat al vizionarii sistematice a unor episoade violente , in care se arata nu doar faptul ca oamenii sufer sau mor, dar se insista asupra actelor de cruzime, a detaliilor fiziologice .Astfel ca, publicul obinuit cu astfel de scene violente, are mari anse sa transpun ceea ce se ntmpla pe ecran in plan real. Cazuri concrete ale violentei in scoal sunt prezentate pe toate programele Tv: o fata de 17 ani a fost njunghiata in biroul directoarei de iubitul ei; Gradinita nr.31 din Brasov a fost vandalizata de tlhari pentru a zecea oara in ultimii ani,hotii furnd alimentele copiilor si distrugnd tot ce le-a ieit in cale; doua tinere de la un liceu din Constanta s-au btut in vzul colegilor care le-au ncurajat ca la un meci de K1;la liceul Jean Monet ,un individ a aruncat o grenada in curtea scolii, rnind grav un grup de eleve. Aceste aciuni violente, rar ntlnite cu ani in urma, denota faptul ca coala reflecta societatea, copiii vin la scoal cu toate defectele familiei, strazii, comunitatii.Scoala este societatea in miniatura, cel puin la nivelul propus de mass media. 1migraia populaiei Prezent tot mai acut, fenomenul migraiei forei de munca determina o serie de consecine negative asupra copiilor, tot mai vizibile la nivelul scolii. Pentru evidenierea impactului emigrrii parintilor asupra copiilor si implementarea unor strategii de diminuare a efectelor negative semnalate in rndul elevilor si implicarea partenerilor educaionali in intervenia asupra copiilor aflai in aceasta situaie de risc, s-a realizat in decembrie 2004/ianuarie 2005 un studiu cu sprijinul ISJ BistritaNasaud.Studiul a fost realizat de sociologul Dora Elisabeta Baba, CJAP B-N. Acesta s-a realizat in trei etape: anchetarea pe baza de chestionar a dirigintilor/invatatorilor cu privire la elevii cu parinti plecai la munca in strintate(1805 cadre didactice), centralizarea primara a datelor de ctre consilierii educativi ai colilor(110), prelucrarea finala si analiza rezultatelor in cadrul CJAP.Au fost cuprini in studiu 39737 elevi, acetia reprezentnd 83,87% din totalul elevilor inscrisi in inv. de zi , in cadrul claselor I-XII, inclusiv SAM, la 15 sept.2004, la nivelul judeului B-N. Din totalul elevilor studiai, 5289 , respectiv 13,31% au parinti emigrai in strintate, frecventa plecrii acestora fiind mai ridicata in mediul rural(14,54%) fata de mediul urban(12,17%),iar distribuia la nivelul parintilor se prezint astfel: 55,21% sunt tai, 16,97% mame, 27,86% din cazuri sunt reprezentate de ambii parinti. In mediul rural se ntlnesc cu 358 mai multe cazuri de plecarea ambilor parinti, fapt explicabil att prin sprijinul familiei extinse in ngrijirea copiilor(cu 380 mai muli copii sunt ingrijiti de bunici in mediul rural), cat si de lipsa surselor de venit de la tara. Persoanele in grija crora au fost incredintati elevii sunt: in cazul plecrii doar unuia

dintre parinti, responsabilitatea creterii si educrii copilului revine celuilalt printe(32,82% in mediul urban si 31,55%in mediul rural),lipsa ambilor parinti este suplinita de bunici in proporie de 24,72% din cazuri, matusile, unchii nsumeaz 7,29% din cazurile de ngrijire temporara, iar persoanele cunoscute din afara relaiilor de rudenie isi ofer sprijinul in proporie de 3,25%. Acest fenomen determina abandonul colar, devenind factor cauzal pe doua direcii: urmarea efectiva a parintilor in strintate de ctre copii (312 cazuri) si inocularea ideii de inutilitate a muncii colare fata de munca peste grania in realizarea individului din punct de vedere material. Efectele negative semnalate de ctre cadrele didactice cu privire la aceasta categorie sunt: scderea performantelor colare(15,82%), probleme emoionale -tristee, iritabilitate, negativism, furie, anxietate(11,98%), absenteism-manifestat in principal la nivelul liceului (9,22%), stres (7,07%), probleme de comunicare(6,92%), tulburri de comportament (3,63%), consum de droguri(0,60%), infracionalitate(0,39%).Cteva dintre aceste efecte negative duc la creterea ratei absenteismului si abandonului colar (consumul de droguri, problemele emoionale, infracionalitatea). Considernd drept factori responsabili in ameliorarea efectelor negative asupra elevilor coala, familia, autoritatile locale, comunitatea, specialitii, statul, biserica, CJAP, ong- urile, politia, prietenii, rudele, vecinii, consiliul elevilor, in cadrul studiului menionat se propun urmtoarele soluii: ntrirea comunicrii scoal -familie, antrenarea acestor elevi in activitati colare si extracolare, consilierea elevilor in cauza de ctre specialiti, consilierea/comunicarea eficienta cu elevii de ctre dirigini, angajarea unui specialist in consiliere psihologica in fiecare scoal , meditaii/sprijin in efectuarea temelor, sprijin afectiv si moral din partea cadrelor didactice, monitorizarea continua a rezultatelor colare si comportamentului acestor elevicomunicarea rezultatelor persoanelor care ii ngrijesc, implicarea elevilor, colegilor, prietenilor in sprijinirea si comunicarea cu aceti elevi, crearea unor grupuri de dialog, grupuri de suport, teme corespunztoare problemelor la dirigenie, implicarea parintilor in viata scolii si contientizarea acestora despre factori de risc asupra copiilor, consilierea familiei de ctre specialiti, colaborarea cu politia de proximitate, biserica si autoritatile locale, consilierea cadrelor didactice , supravegherea anturajului, tratarea difereniata/individuala, asocierea elevilor in cauza, implicarea vecinilor in supravegherea si informarea scolii, servirea mesei de prnz la cantina. 2cauze de natura etnica : Prezenta oamenilor ,,diferiti conduce , cel mai adesea, la dezinteres si indiferenta , ceeea ce ,in cele din urma, nu reprezinta altceva decat o forma de discriminare.O alta manifestare a rezistentei umane fata de diversitate o reprezinta prejudecatile si stereotipiile.Aceste stereotipii ,fie ele in forma lor negativa(ceea ce gandim despre ceilalti : intoleranta, xenofobie, rasism, antisemitism) sau pozitiva (ceea ce gndim despre noi insine : arianism) genereaz consecine comportamentale care , in societatile

multiculturale, dobndesc un grad sporit de periculozitate. Toate acestea pot avea consecine sociale reale ,cum ar fi distribuia inechitabila a bunurilor , a resurselor si puterilor, iar in cazul copiilor si tinerilor rezultate colare slabe, inadaptare funcionala, manifestri antisociale. Instituiile de invatamant trebuie sa determine daca vreuna din formele variate de discriminare este prezenta in interiorul ei si daca este asa ,sa ia masuri adecvate pentru eliminarea lor. De asemenea, ca institutii educationale ele trebuie sa ia in considerare ce anume sa fac pentru a-i ajuta pe colari sa-si dezvolte identitati no-discriminatorii, sa achiziioneze si sa dezvolte cunostinte , atitudini si abilitai necesare pentru combaterea inechitatilor sub toate formele lor. De aceea pedagogii trebuie in primul rnd sa contientizeze propriile prejudecati si sa analizeze concepiile care stau la baza sistemului educaional, sa contientizeze modul in care el este organizat, formele pe care le ia ,valorile pe care si le asuma etc . O minoritate importanta in Romania este cea rroma. Din punct de vedere economico-social , comunitatea rroma este cea mai defavorizata din Romnia ,iar din punct de vedere cultural , rromii sunt considerai o subcultura parazitara, un grup social marginal, cu probleme de igiena elementara, infracionalitate si de integrare. Conform raportului ,,Romii in Europa Centrala si de Est, realizat de PNUD (Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare), in 2003, rromii sunt cei mai sraci din zona evaluata. De la stiinta de carte si mortalitatea infantila la nutriia de baza, cea mai mare parte a rromilor din regiune triesc in condiii similare cu cele ale populaiei din sudul Saharei . Rata srciei severe la rromi este de 75,1%. Peste 50% din familiile rrome sufer de foame cel puin 1-2 zile pe an, 20% sufer de foame 1-2 zile pe luna, iar 15% sufer permanent de foame. Nivelul omajului este dezastruos: 46% dintre rromi sunt omeri, iar 85% dintre tinerii rromi cu studii medii, sunt de asemenea omeri. Cotele ridicate de srcie si omaj duc inevitabil la dependenta de protecia sociala. In aceste condiii, populaia rroma se dovedete reticenta la educaie , la proiecte de integrare, ONG-uri care lupta mpotriva discriminrii etc. Mai mult de jumtate dintre rromii intervievai de PNUD considera ca doar comerul si muzica le pot aduce un venit, si nu educaia instituionalizata. Etnicii romi sunt caraterizati in doua ipostaze antinomice, ambele constituind o realitate sociala: una e cea construita in jurul siluetelor palatelor tiganesti , iar cealalta o constituie ruinele bordeielor. De aceea ,absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi au cauze diferite : pe de o parte bogatia, deoarece fetele bogate, la varsta maritisului(12 ani), parasesc definitiv bancile scolii.Sunt cazuri de elevi in clasa a VI-a, de exemplu,divortati.Pe de alta parte,saracia este plaga ce loveste in primul rand etnia roma, facand imposibila frecventa scolara, mai ales ca copiii sunt implicati in atragerea de venituri pentru familie. Alaturi de aceste doua aspecte, mai trebuie mentionat faptul ca etnicii romi sunt deosebit de superstitiosi. De exemplu, daca in anumite circumstante profesorul pune mana pe umarul unui elev, in mintea lui este un semn ca ii va muri cineva din familie. Acesta este un motiv suficient pentru a nu mai

veni la scoala.De aceea, este necesara o buna cunoastere a obiceiurilor si traditiilor etniei rrome, pentru ai incuraja in frecventarea scolii si pentru a nu declansa tensiuni intre cultura scolii si cultura familiei. Alte cauze ce determina absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi sunt : analfabetismul parental si lipsa motivatiei pentru invatare, bilingvism, cultura eminamente orala a romilor, valorizarea scazuta a educatiei si institutiei scolare, insuficienta colaborare cu parintii si comunitatea, curriculum predominant monocultural, imagine de sine proasta a copiilor romi, marginalizarea si chiar izolarea copiilor romi in clase speciale. 3cauze culturale , nivelul redus de instruire al parintilor, mentalitatea familiilor In familiile srace copiii achizitioneaza atitudini, concepte, stiluri de munca si de viata diferite de cele care conduc la succes. Intra in conflict cu normele promovate de scoal, manifestndu-si refuzul fata de orice acumulare cognitiva. Perceptia parintilor cu nivel redus de instruire vizavi de scoala este simpla, acestia vazand in institutia scolara un loc in care elevul trebuie sa se duca pentru a primi lapte ,corn si alocatie. In acest context, slaba motivatie devine infima in momentul in care unul dintre aceste motive dispare.Daca din clasele a V-a nu se mai primeste corn si lapte, alocatia poate cu greu sa se substituie motivatiei scolare, mai ales ca cecul de alocatie nu ii este ridicat in urma a catorva absente. 4cauze educationale Sistemul autohton al educatiei se afla intr-o situatie a carei gravitate este ignorata,in coordonata verticala si orizontala, sub masca unei schimbari de ansamblu,mai exact ,de forma,dupa modelele neapropiate si aplicate fortat unui mediu inca inflexibil la prefaceri capitale. Sfidandu-si propria finalitate, mecanismul functioneaza in baza unui impuls initial, dat de definitia neasumata a statului prioritar ,imperturbabil, fara proceduri de evaluare consistenta a substantei si calitatii. Strategia dezvoltarii mentale pe o traiectorie in care spiritul se regaseste este modelul educational care trebuie sa restructureze invatamantul romanesc , intr-o metamorfoza profunda , de fond.Impunerea acestuia reclama insa fundamentul unei programe emancipate de prejudecati didactice ,falimentare astazi, proiectate dupa criterii suple, care sa acorde libertatea dezvoltarii spiritului in acord cu tendintele sau optiunile personale. Vocatia poate ,de asemenea, exista in stare latenta, asteptand doar sa fie desteptata.Din interiorul unei discipline stapanite sub cooordonare calificata,elevul se va apropia din necesitati cognitive ineluctabile de altele,va stabili relatii si asocieri, isi va dezvolta o retea a cunoasterii tesuta laborios din centru catre margini, fortand noi orizonturi.Miza este imensa si justifica orice efort.In aceasta ecuatie, profesorul joaca rolul primordial. Spre a-l putea onora, el insusi trebuie sa parcurga o profunda reforma interioara. Profesorii vad scoala ca pe o obligatie si ca spatiu al coercitiei, atitudine in virtutea careia sarcinile impuse prin autoritatea programei sunt neavenite, dar executabile fortat.Profesorii abordeaza actul

didactic in termenii datoriei prescrise de natura ocupatiei.Educatia ca sarcina de serviciu nu poate produce decat efecte mediocre. Elevii se situeza , prin reactie, pe pozitii antitetice fata de institutie, intr-o pozitie surda , obiectivata variabil in ipostaze spontane ori in forme cronice de rezistenta precum blazarea sau rezistenta ,,scoala cere fara sa dea 5distantele mari de la domiciliu la scoala : Depopularea localitatilor rurale, manifestata cu precadere in satele marginase, a dus la desfiintarea unor scoli si la transferul copiilor ramasi la alte scoli mai mari din zone invecinate. Desi pentru transportul elevilor s-au pus la dispozitie de catre minister o serie de microbuze scolare, unele drumuri fac imposibil transportul cu masina, singura cale de acces fiind mersul pe jos.De asemenea ,o serie de drumuri practicabile in timpul primaverii-toamnei, devin impracticabile la vremea inghetului si a zapezii.Astfel, copiii sunt nevoiti sa strabata kilometrii intregi pana la scoala, chiar prin zone paduroase.In acest context, absenta la ore este explicabila. 1Raportul cerere oferta pe piaa muncii O ancheta realizata in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale arata ca cele mai multe posturi libere la finele anului 2004 au fost pentru absolventii scolii de arte si meserii(40%), urmate de cele adresate absolventilor de liceu (29%), de gimnaziu si de studii superioare (15%). Doar 1% dintre posturile libere necesitau studii postliceale sau de maitri. Dr. Sperana Parciog spune ca aceste investigatii dovedesc nevoia firmelor de personal ,semn al cresterii economice, dar in acelasi timp arata ca aceasta crestere economica nu se reflecta in marimea numarului de posturi ocupate. Cei care ies din ocupare pe piata forei de munca sunt mai ales tineri intre 25 si 34 de ani. Ei nu intra in omaj, ci trec, aparent ,in categoria celor inactivi. Este posibil ca , in realitate ,sa se regseasc in activitati care scap cuantificrilor sau sa fie activi pe alte piee ale forei de munca,din strintate. Sistemul de invatamant si de formare profesionala are astfel de pierdut, pentru ca investiia in instruire nu se regaseste in activitatea productiva. O cauza poate sa fie lipsa de atractivitate a salariilor din domeniile pentru care coala pregateste fora de munca. 2Exploatarea copiilor prin munca : Saracia, familiiile dezorganizate, nivelul scazut de educatie al parintilor, modelele traditionale de munca ale copiilor si izolarea satelor sunt principalele cauze care copilului in mediul urban si , mai ales, rural. 12 iunie este Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor. Peste 150 milioane de copii muncesc in intreaga lume, estimeaza Biroul International al Muncii(ILO), dintre care 70.000 de copii sunt exploatati prin munca numai in Romania, conform I.N.S. Copiii lucreaza in industrie , agricultura, acasa, servicii favorizeaza rspndirea muncii

domestice , forme de sclavie sau diverse aranjamente de munca. Alaturi de absenteism si abandon scolar pot fi mentionate si alte consecinte ale exploatarii copilului care se resimt imediat sau pe termen lung :accidente, boli grave, analfabetism. Intr-un studiu publicat in 2004 de Weller se arata ca munca ,,ascunsa desfasurata de multi copii, in gospodarie sau munca neplatita au efecte negative asupra performantelor scolare.Copiii care lucreaza nu mai au timp sa-si fac temele pentru acas si au tendina de a fugi de la ore pentru adormi, din cauza ca sunt epuizai de munca. Urmtorii pai pe care-i fac aceti tineri, conform cercettorilor sunt viciile, precum fumatul, alcoolul si drogurile, ca mecanisme simple de a depasi starea de tensiune provocata de munca, dar si de stresul vieii lor sociale. In tara noastr, Inspectoratul colar al Municipiului Bucureti, mpreuna cu o serie de organizaii neguvernamentale, cu sprijinul Biroului Internaional al Muncii-Programul Internaional pentru Eliminarea Muncii Copiilor deruleaz in Romnia proiecte care rspund fenomenului de exploatare sexuala si prin munca a copiilor. De mentionat este faptul ca in numai 4 ani de activitate, aproape 2000 de copii au beneficiat in mod direct de asistenta, consiliere, hrana, uniforme, manuale, sprijin material etc. 3incoerenta unor masuri concertate , interministeriale pentru eficientizarea sistemelor de protectie sociala, dar si a parteneriatului educational . De exemplu intentia de a acorda calificative scolilor in functie de performantele obtinute, dotarile tehnice etc, fara a se lua in considerare stadiul actual in care se afla invatamantul rural fata de cel urban ca si posibilitatile diferite pe care le ofera cele doua medii. 4neimplicarea tuturor factorilor interesati in reducerea abs. si abandonului scolar Un exemplu il poate constitui faptul ca in urma desfiintarii unor scoli cu regim special, copiii cu probleme sunt trimisi in scoli normale, incercandu-se integrarea acestora in colectiv si supunerea la acelasi regim scolar ca si copiii normali.O solutie ar putea fi crearea de clase speciale si angajarea unui personal calificat in aceste probleme. 5. inversarea scarii valorice la nivelul societatii romanesti ,,Scoala devine neinteresanta pentru tot mai multi dintre discipolii sai, pentru ca nu descopera codul adaptarii la orizontul de asteptare al acestora ,nu stie sa-i seduca printr-o oferta greu de ignorat(Sorin Ivan). Un sondaj de opinie realizat in randul elevilor de catre I.S.E releva care sunt segmentele sociale dominante din randul carora adolescentii ii recruteaza modelele.Eantionul final l reprezint un numr de 2007 elevi ai unor scoli selectate din 17 judee, care acoper toate zonele geografice si economice ale tarii. Rezultatele studiului au fost adunate in lucrarea ,,Motivaia invatarii si reuita colara, coordonata de DR. tefan Popovici. Vedetele de televiziune constituie modele pentru 36,5% ;familia obtine statutul de model pentru 16,6% ;sportivii sunt modele pentru 13,3% dintre cei chestionati,iar oamenii de afaceri

reprezinta modele pentru11,2%. Se remarca o schimbare evidenta in preferintele acestora pentru diferite profesii. Baietii doresc sa devina fotbalisti, iar fetele fotomodele, moderatoare de show-uri tv, cantarete, dansatoare.Castigurile banesti, faima, vilele, jeep-urile constituie argumente ce-i determina pe tineri sa-si doreasca astfel de reusite . Viata reala, cu problemele dificile pe care le ridica, ii determina pe elevi sa se orienteze spre acele meserii care nu-i solicita prea mult intelectual si de pe urma carora pot trage maxim de foloase.,,Noile modeleau dus in derizoriu meserii pana de curand cautate si respectate, precum cele de : profesor, medic, actor, care cer multa pregatire , sunt stresante si ofera o rasplata iluzorie. Modelele cele mai putin atractive sunt profesorii -7,5% si oamenii de cultura, care intrunesc 1,2% din optiunile elevilor chestionati.Atata timp cat olimpicii nationali sunt rasplatiti cu sume intre 350.000-900.000 lei, iar un fotbalist primeste pentru un meci din campionat intre 1000-2000 euro, schimbarea acestor optiuni pare a fi justificata. Conform studiului I.S.E. elevii isi motiveaza alegerile unui anumit model in functie de : realizarea profesionala-30,4% ; notorietatea-24,7%; banii-20,3%; inteligenta-16,8%; competentele sociale si interpersonale 15,9%; frumusee fizica-10,4%; persoana de succes-9.9%.; buntatea, altruismul, educaia, credibilitatea si familia au ntrunit procente variabile de 1-2,9%. Autorii studiului semnaleaz pericolul ca coala sa reprezinte , in curnd doar locul in care se obin diplome, iar nu o motivaie intrinseca pentru invatare. Posibilitatile simple de a obtine o diploma, mai ales prin unitatile de invatamant particulare, au diminuat interesul elevilor pentru invatatura. Mirajul pseudo-vedetelor este accentuat si de mass-media care nu mai pun in evidenta si nu mai promoveaza competenta.Statutul de personalitate incepe sa fie definit prin numarul aparitiilor televizate.Adevaratele valori, personaje lipsite de vedetism, ce exista printre sportivi, actori, cantareti, cercetatori, profesori etc., au fost inlocuite ,prin artificii de imagine,cu niste anonimi,cu pseudocompetente, transformati peste noapte in vedete.Emisiunile de cultura, de stiinta , au fost inlocuite,sub pretextul lipsei de audienta cu emisiuni indoielnice, copiate dupa show-uri straine,neconcordante culturii romanesti .Schimbarea optiunilor elevilor este explicabila prin aceasta,,nebuniemateriala ce a cuprins societatea romaneasca de care elevii devin tot mai constienti, incepand sa trateze scoala ca o pierdere de vreme si indepartandu-se treptat de latura spirituala. In acest context, scolii ii este tot mai greu sa faca fata acestui ,,miraj al vedetelor ce se manifesta asupra elevilor. Copiii care inteleg educatia ca o obligaie externa si coercitiva adera la un model existenial empiric, nfiripat din valori pragmatice si repere instabile, care consacra supremaia timpului neutru, al evoluiei libere, conforme cu aspiraiile, deseori confuze si anarhice ale eului. O astfel de optica se obiectiveaza printr-o serie de manifestari atipice pentru conduita canonica a educatiei.Absenta de la

cursuri, prezenta decorativa, indiferenta fata de rolul invatarii in ecuatia devenirii, mediocritatea sunt semne distincte ale dezinteresului.

1.3

PROGRAME

SI

PROIECTE

PENTRU

PREVENIREA

ABSENTEISMULUI

SI

ABANDONULUI SCOLAR Pentru a putea elimina o serie dintre cauzele ce determina absenteismul si ca o consecinta, abandonul scolar, trebuie sa se ia in calcul timpul liber al elevului.O definitie simpla a timpului liber arata ca acesta reprezinta ,,timp aflat la dispozitia individului si in care acesta poate decide ce sa faca ,dincolo de constrangerile profesionale, biologice, familiale si sociale(Voiculescu/Tudor-,,Managmentul timpului2004). Copiii, elevii si tinerii evita situatiile creative, nu-si mai petrec timpul liber citind o carte sau construind un joc.Mai mult, actorii educationali-elevi si cadre didactice- isi petrec o mare parte a timpului liber in zone de munca aducatoare de venituri suplimentare. Absenta unei balante echilibrate intre cei trei 8 (munca,odihna si timp liber) are efecte negative nebanuite.Cel mai grav este cel de a irosi intregul beneficiu al timpului liber prin supradimensionarea efectelor de risc-oboseala, frustrare, epuizare, absenteism, abandon care duc la randul lor la alte efecte negative :consum de alcool si tutun,violenta, marginalizare etc. In acest sens poate fi explicata necesitatea deschiderii unor centre de zi in scoli, unde elevii sa ramana dupa ore(sau sa vina din timp ,inainte, daca invata dupa amiaza) si sa-si faca temele, sa manance la pranz, sa participe la activitati educative, recreative, totul sub supraveghere profesionista.Astfel de centre constituie un sprijin pentru intreaga familie,care primeste aici consiliere in diverse probleme medicale,juridice,educative. Aceste centre sunt preferate de majoritatea parintilor ocupati, care prefera sa-si stie copiii in siguranta si hraniti pana la intoarcerea lor acasa. Importanta si eficacitatea acestor centre creste, avand in vedere faptul ca in mediul rural influenta scolii se termina odata cu programul. Ajunsi in mediul familial, multi copii sunt obligati sa ia parte la muncile grele ale campului sau gospodariei. Pregatirea temelor trece pe planul al doilea.Oboseala acumulata isi spune cuvantul in randamentul slab al invatamantului rural. Atata timp cat 99% din studentii romani vor proveni din mediul urban, nu se poate vorbi de egalitate de sanse in mediul educational autohton. In acelasi sens, si pornind de la premisa ca educatia din scoala nu poate acoperi toate domeniile vietii in care exista nevoia si dreptul fiecarui individ de a se instrui , se pot adauga ca alternative educationale oferta de activitati extrascolare ale actualelor Palate ale Copiilor, foarte bogata (cercuri de creatie literara,educatie ecologica,sport,muzica desen,dans,teatru) dar din pacate accesibila doar unora,

deoarece aceste activitati nu mai sunt gratuite.Alaturi de aceste oferte se inscriu si teatrele, cinematografele, muzeele, opera,circul sau bibliotecile publice, care ofera reduceri substantiale pentru elevi.Aceste alternative insa sunt aproape inexistente in mediul rural. In mod paradoxal , cei care beneficiaza din plin de activitati extrascolare, minutios organizate, sunt copiii cu cerinte educative speciale, cei cu handicap si cei aflati in casele de copii.Pentru acestia, psihopedagogii organizeaza o multime de activitati instructive si recreative in timpul lor liber, iar institutiile societatii civile le ofera spectacole, excursii, tabere si cadouri de sarbatori .In cazul copiilor normali cu familie, trebuie ca familia si ei insisi sa se implice in gestionarea instructiva a timpului ramas dupa indeplinirea obligatiilor profesionale. Pentru specialisti, timpul liber este, in societatea postindustriala, o resursa civilizatoare in etosul actiunii umane, creuzetul noilor valori, care transforma valorile muncii, ale credintei si familiei si confera calitate vietii individului. Printre cele mai importante programe si proiecte derulate la nivel de minister si inspectorate judetene se afla : 1. ,, Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate-program Phare finantat de Uniunea Europeana, care isi propune imbunatatirea accesului la o educatie de calitate cu focalizare pe minoritatea roma si pe elevii cu cerinte educative speciale,integrati in invatamantul de masa.Pentru atingerea scopurilor acestui program au fost calificati meditatori scolari care sa mearga in comunitatile rome si sa le informeze despre posibilitatea de a-si relua studiile.Dar acest program nu a reusit deocamdata sa scada nivelul analfabetismului in aceste comunitati. datoreaza unei inadecvari institutionale. Pentru copiii defavorizati, multe ONG-uri si institutii ale societatii civile strang fonduri si organizeaza activitati artistice distractive.De sase ani, fundaia Prada desfasoara , cu ocazia srbtorilor de iarna, diverse activitati si spectacole in instituii de protecia copilului , cu intenia de a le oferi o luna de srbtoare. Menionez campaniile ,,Decembrie magiccu prietenii tai (2003);,,Decembrie magicin coala ta(2004). 2. ,,Proiectul pentru invatamantul rural Scopul programului l constituie imbunatatirea accesului elevilor din mediul rural la un invatamant de calitate, cuantificat prin rezultate superioare si rate de promovare mai bune, prin ntrirea legturilor dintre comunitate si scoal. Una dintre oportunitatile oferite are in vedere si reducerea abandonului si absenteismului colar prin crearea unor spatii educative prietenoase si motivante. Programul , in valoare totala de 91 milioane de dolari, se desfasoara in perioada noiembrie 2003-decembrie 2009 si este susinut de trei parteneri importani: Banca Mondiala-60 milioane dolari, Programul multiculturalitatii se desfasoara, se pare, in sens unidirectional.Se poate concluziona ca abandonul scolar al anumitor minoritari se

Guvernul Romaniei-30 milioane dolari si comunitatile locale- 1 milion dolari. 3. ,,Educaia pentru informaie in mediul rural defavorizat este un proiect bilateral francoroman care se nscrie in programul de relansare a invatamantului rural menionat mai sus .Acest proiect vizeaz remedierea a doua aspecte negative ale sistemului educativ romanesc, prin : accesul scolilor la informatie si documentatie moderne ; imbunatatirea nivelului de calificare a cadrelor didactice.

Constituirea Centrelor de Documentare si Informare(CDI)este rezultatul concret al punerii in practica a ,,educatiei pentru informatiein scoli, principalii beneficiari fiind elevii, profesorii, dar si comunitatea locala.Telurile proiectului sunt egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii din mediul urban si deschiderea sistemului educativ romanesc spre spatiul european. 4. ,,Laptele si cornul In cadrul acestui program, copiii din invatamantul prescolar si invatamantul primar beneficiaza de corn si lapte gratuit. In acest fel se incearca atragerea copiilor spre scoala, mai ales a celor ce nu frecventeaza scoala din motive sociale. 5. ,,A doua sansa Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu varsta de peste 14 ani care, din motive sociale, nu au finalizat invatamantul gimnazial, astfel nct acetia sa-si poat completa si finaliza educaia de baza din cadrul invatamantului obligatoriu, precum si pregtirea pentru obinerea unei calificri profesionale de nivel 1, intr-un anumit domeniu. In programul ,,A doua ansa se pot nscrie persoane cu vrste peste 14 ani care au absolvit ciclul primar. Se pot nscrie si persoane care au parcurs o parte din clasele corespunztoare ciclului gimnazial, au abandonat pe parcurs si au depasit vrsta maxima legala pentru reinscrierea in invatamantul gimnazial ,cursuri de zi. colarizarea in acest program se desfasoara pe durata a patru ani, prin cursuri organizate saptamanal ,mbinnd pregtirea in domeniul educaiei de baza cu pregtirea pentru obinerea calificrii profesionale. Programul are o durata flexibila, iar durata standard de colarizare se poate micora pentru fiecare elev in parte, in funcie de competentele demonstrate, att in domeniul educaiei de baza, cat si in cel al pregtirii profesionale . 6. ,,Sa construim mpreuna imaginea fiicelor noastreeste un proiect finanat de UNICEF si pus in aplicare de Centrul Educaia 2000+.Initiativa se refera la fetele de etnie roma intre 12 si 18 ani ,care triesc in condiii de srcie in judeele Calarasi , Ialomia si Buzu. Proiectul isi propune ,,diminuarea problemelor legate de casatoria timpurie si graviditatea implicata. Mijloace de aciune: burse colare pentru fete, susinerea sistemului educaional ,,A doua ansa. 7. ,,anse egale - proiect organizat si finanat de Ministerul Afacerilor Externe al Olandei (programul Matra) si Centrul Educaia 2000+, are ca obiectiv fundamental ,,imbunatatirea situaiei copiilor rromi, printr-un model de dezvoltare colara, asociat cu stimularea participrii parintilor si elevilor rromi, pe fondul schimbrii institutionale.Proiectul ,declanat in 2001,se desfasoara in 15 judee

si vizeaza 52 de scoli. Strategia acestuia presupune: facilitarea schimbrii organizaionale in sensul creterii nivelului de participare a comunitatii; educaie incluziva; materiale educaionale pentru elevi si profesori; noi abordri in invatare, adaptate populaiei rrome; formarea cadrelor didactice rrome si nerrome; promovarea implicrii parintilor si a comunitatii in via a colara, ca factor crucial al succesului colar si social al copiilor si tinerilor romi; Proiectul este susinut de un ntreg aparat teoretic si administrativ: conferine naionale, seminarii, stagii de formare reea de monitori, scoli ,,prietenoase(friendly), tabere multiculturale, publicaii, si desigur de un aparat financiar. Fondurile se ridica la aproximativ un milion de euro. 8. ,,Bani de liceu- In anul colar 2004-2005 Guvernul a decis sa acorde sprijin elevilor de liceu provenii din familii cu venituri insuficiente. In urma acestui program peste 80.000 de liceeni au avut banii necesari pentru a-si continua studiile. Motivaia frecventrii cursurilor a fost ntrita deoarece la un numr de absente nemotivate, alocaia era retrasa. In anul colar 2005-2006 s-au nregistrat 60.363 de beneficiari ai acestui program. Un neajuns este faptul ca acest program nu este destinat tuturor liceenilor, cei care nu beneficiaz de bani pentru liceu nu beneficiaz nici de ntrirea motivaionala a frecventrii cursurilor. De asemenea, avnd in vedere ca invatamantul obligatoriu este de 10 clase, cei din clasele IX X, care nu beneficiaz de acest sprijin financiar, sunt obligai sa fac coala pe banii lor, fiind un fel de invatamant obligatoriu negratuit. 9.,,Euro 200 In cadrul acestui program fiecare elev cu un venit sub 506.250 ROL pe membru de familie va primi 200 de euro sub forma de bonuri valorice pentru a-si putea cumpra un calculator. La aceasta suma elevul (printele) trebuie sa adauge diferena. Pentru anul colar 2005-2006 au devenit beneficiari ai acestui program un numr de 27.570 elevi si studeni. ngrijortor este faptul ca au fost inregistrati un numr de 13.455 de elevi si studeni cu un venit de zero lei /membru de familie. 10.,,Programul de infrastructura rurala prin care 36 de scoli din judeul Constanta vor beneficia de ,,asigurarea de facilitai minime perioada 2003-2009. 11.,, Dezvoltarea formarii continue a personalului din invatamantul preuniversitar perioada 2005-2009 , subproiect in cadrul programului Phare (jud.Constanta) -susinerea iniierii de proiecte la nivel regional, judeean si de unitate colara in funcie de particularitatile specifice zonei si contextului. In acest sens organigrama Inspectoratelor colare Judeene a fost structurata astfel nct sa asigure initierea,indrumarea si monitorizarea derulrii proiectelor pentru reducerea abandonului si absenteismului -eficientizarea parteneriatului educational cu comunitatea locala prin initierea si implementarea de proiecte -eficientizarea consilierii elevilor si a parintilor att prin programe la nivel naional,cat si prin

Centrele de Asistenta Psihopedagogica; pentru atingerea acestui obiectiv este necesara realizarea unui profil psihologic al profesorului de consiliere- orientare. Astfel in structura personalitatii sale ar trebui identificate o serie de trasaturi : sensibilitatea si dragostea pentru copii ;capacitatea de anticipare si cunoastere a elevilor ;empatia ;echilibrul afectiv ;capacitatea comportamentala . Abilitatile de baza in consiliere sunt urmtoarele: ascultarea activa; observarea; adresarea ntrebrilor ; oferirea feed-back-ului; furnizarea de informaii; parafrazarea; sumarizarea; reflectarea. - initierea de activitati scolare menite sa contribuie la reducerea absenteismului si abandonului scolar . Un alt program realizat in cadrul Scolii Superioare Comerciale N.Kretzulescu, Bucuresti , intitulat ,,MAI INTAI CARACTERUL, s-a constituit intr-un cadru al formarii profesionale din perspectiva educatiei morale: ofera tipuri de strategii de abordare a unei situatii problematice in functie de reactiile elevului care are o anumita problema de comportare, exemple de modalitati eficiente de comunicare, tehnici de memorare, de povestire. 1.4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante 1.Esecul scolar : absenta repetata de la cursuri duce la o acumulare de lacune, ce pun elevul in situatii dificile de invatare .Esecul repetat devine principala sursa a erodarii si instalarii sentimentului de neajutorare. Copiii care au suferit un esec trebuie invatati sa treaca peste el si sa mearga mai departe. C.Noica spunea ca toti te invata cum sa reusesti. ,,Dar o virtute mai mult mai mare si in orice caz mult mai utila decat tehnica de a reusi este de a sti ce sa faci cu nereusitele. Nu numai ca e greu sa reusesti intotdeauna, dar e si infecund. Esecul scolar poate fi corectat prin ceea ce se numete ,,ntrirea eu-lui, adic refacerea imaginii de sine si a respectului de sine. 2. Abandonul scolar : Nu este un fenomen izolat, ci rezultatul unui proces declansat cu mult timp in urma. Notele proaste, neputinta de a tine pasul cu ceilalti, probleme de disciplina, absenteismul, imposibilitatea de a se adapta rigorilor vietii de elev sunt premise ale abandonului scolar.Copii cu probleme comportamentale vor alege un mediu mai putin coercitiv decat scoala, de obicei cel al strazii. Aici se pot insusi sau aprofunda o serie de conduite deviante. In general, scoala putina, intrerupta , creeaza dificultati in evolutia ulterioara a tinerilor, ajunsi in fata responsabilitatilor familiale , sociale.Cateva date in acest sens se dovedesc elocvente : 28,6 % dintre somerii inregistrati sunt tineri cu varsta sub 35 de ani, fara scoala. 85 % dintre tinerii fara scoala au nevoie de peste 24 de luni (2 ani) ca sa-si gaseasca un loc de munca.Celor care au facut numai clase primare le este necesara aceeasi durata in proportie de 76%. Prin comparatie , dintre tinerii cu studii superioare numai 6,6% au nevoie de peste 24 de creatoare ;capacitatea de comunicare ;energia ;perseverenta ;mobilitatea

luni pentru gasirea unui loc de munca. Rata saraciei afecteaza in proportie de 50,5 % persoanele fara studii sau absolvente numai de ciclu primar. Saracia extrema are rata cea mai ridicata 25%intre oamenii care au terminat doar clasele primare.Recurgand din nou la comparatii,in cazul categoriei de persoane cu studii superioare,rata saraciei este de numai 4,29%, iar rata saraciei extreme este de 1%. Se poate afirma aici prezenta unui lant cauzal , ce se perpetueaza si la nivelul descendentilor. Astfel , absenteismul scolar determina abandonul scolar, care, adeseori ,ingreuneaza gasirea unui loc de munca.Ca o consecinta, lipsa unui loc de munca nu poate avea ca efect decat saracia. 3.Fuga de la scoala :Este un comportament deviant, rezultat al lipsei de monitorizare a activitatii copilului de catre parinti si a atitudinii permisive a profesorului. Fuga de la scoala are diferite cauze ,ce se regasesc in atitudinea elevului fata de scoala si de anumiti factori scolari. 4.Toxicomania Timpul liber nascut in urma nefrecventarii cursurilor necesita o alta intrebuintare.Tentatiile sunt nenumrate, iar printre ele se numra si consumul de droguri. Un studiu realizat de ANA -Prelevanta consumului de droguri in Romnia-arata ca cei mai expui pericolului consumului de droguri sunt tinerii intre 15 si 24 de ani, dar exista cazuri ngrijortoare de copii cu vrste foarte sczute , dependeni de droguri. Tanarul , odat intrat in reeaua densa a consumurilor de droguri, cu greu poate iei, mai ales ca dependenta anuleaz voina. Se creeaz un cerc vicios, al crui capt nu poate fi identificat: absenteismul poate duce la consum de droguri, in timp ce consumul de droguri pune elevul in imposibilitatea frecventrii cursurilor si chiar abandon colar. Inca din anul 2002, Federatia Internationala a Comunitatilor Educative(FICE)-Romania,cu participarea directa a Agentiei Nationale Antidrog, a Confederatiei Nationale a femeilor din Romania si a ISMB, deruleaza in sectorul 2 al capitalei doua programe antidrog,cu prioritate in colegii ,licee si grupuri scolare :,,Cunoaste si decide si ,,Centrul de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri . 5.Consum de alcool si tutun - o alta tentatie a timpului liber colar. Pentru a fuma nu trebuie neaparat sa parasesti incinta scolii. Este suficient sa iesi in pauza sau sa-ti prelungesti pauza daca nu ai chef de ore .In fiecare coala exista un loc special,de obicei toaleta scolii, in care elevii fumatori pot sa-si exercita acest viciu. Pentru a preveni aceste vicii s-au realizat o serie de campanii de genul ,,clase fara fumat sau ,,copiii fac ce vad. Pe de alta parte, Oficiul National pentru Protectia Consumatorului nu face controale agentilor economici, avand ca tema vanzarea catre minori a alcoolului si tutunului.Nu exista o lege clara care sa exprime fara echivoc ca sunt pedepsiti adulii care ncurajeaz tinerii si mai cu seama minorii spre comportament deviant sau chiar delicventa. 6.Violenta Intre absenteismul scolar si violenta exista o strnsa relaie de intercondiionare. De aceea nu trebuie sa ne surprind considerarea violentei att cauza cat si efect pentru absenteismul colar.

Privind fenomenul violentei din perspectiva victimelor sale din scoli, putem intelege de ce violenta poate fi o cauza a absenteismului colar. Schimbnd perspectiva , ii remarcam pe cei care produc violenta. Potrivit directorului FICE Romnia, una din cauzele violentei in scoal este mediul de proveniena al copilului: educaia care ii este data acas, condiiile in care traieste mpreuna cu familia, nivelul de pregtire al parintilor sau chiar violenta in familie. Violenta este un rspuns al celor saraci la adresa societatii ;de aceea pentru a duce la scaderea agresiunilor si actelor violente este necesara frecventarea scolii si intregirea educatiei.Sau ,altfel spus : ,,Ca sa indepartam copiii de violenta, trebuie sa-i apropiem de scoala(Toma Mares, presedinte FICE, Romania) 7.Marginalizare si distantare culturala si sociala- studiile facute de experti in politici educationale ai Comunitatii Europene evidenteaza faptul ca analfabetismul, esecul scolar, saracia sunt principalele mecanisme care genereaza fenomenul excluderii sociale, iar educatia constituie condiia indispensabila a integrrii si participrii tinerilor la viata comunitatii. In condiiile in care educaia este singura ansa pentru realizarea socio-profesionala, absenteismul si abandonul colar nu trebuie privite sub aspect procentual, ci ca nite fenomene interdependente ce trebuie stopate. CAPITOLUL II 2.1 EVOLUTIA ABSENTEISMULUI COLAR IN JUDE Studiul de fata are ca subiect absenteismul colar n judeul Bistria-Nsud , la nivelul ciclului gimnazial. Pentru a putea oferi o imagine de ansamblu asupra situaiei frecventei in jude si pentru a putea reprezenta grafic evoluia absenteismului la nivel judeean, au fost consultate documentele colare (cataloagele). In urma analizei documentelor colare , pentru anii colari 2002-2003 ;2003-2004 si 2004-2005 s-a obinut urmtoarea situaie

Evolutia absentelor in perioada 2002

18000

-2005

16000 15310 14000 12731 12000 13088

10000 To ta l nr.a bse nte 8000

6000

4000

2000

0 2002 -2003 2003 -2004 2004 -2005

Figura 2.1-Evolutia absentelor in perioada 2002-2005 In ceea ce priveste abandonul scolar situatia este putin diferita.Se pot observa fluctuatiile pe care le inregistreaza abandonul colar : dup o cretere destul de importanta in anul colar 2003-2004, situaia ncepe sa se redreseze. Rata abandonului colar la nivel local continua sa ramana destul de ridicata, avnd in vedere ca in anul colar 2003-2004 rata abandonului colar la nivel naional, pentru invatamantul gimnazial, avea o valoare de 1,7 %. Aceste fluctuaii pot fi reprezentate grafic astfel:
Evolutia abandonului scola r in pe rioada 2002-2 005
7

6.2

5 4.39 4 4.09 Rata abandonului scolar 3

0 2002-2003 2003-2004 2004-2005

Figura 2.2-Evolutia abandonului colar in perioada 2002-2005

0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2.3- Evolutia absentelor pe clase, an scolar 2006-2007, semestrul I Se observa ca la nivelul clasei a V- a se nregistreaz cele mai multe absente 2191, iar la clasa a VI-a valorile sunt cele mai mici - 1290. Explicaia acestor fluctuaii se afla in faptul ca riscul de abandon colar este mai mare la nceput de ciclu colar. Fiind vorba , in clasa a V-a , de nceperea ciclului gimnazial este normal ca muli copiii sa ntmpine greutati de adaptare sau sa fie nehotarati in continuarea studiilor. Succesul colar in clasa a V-a depinde foarte mult de dirigintele pe care il va avea copilul , de capacitatile elevului de adaptare .

In acelasi sens , la nivelul clasei a VIII-a , nivelul este ceva mai scazut decat in clasa a VII- a, tocmai datorita finalitatii ciclului gimnazial. Procentual, valorile nu sunt prea indepartate, singura exceptie facand-o clasa a V-a. 0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000

Figura 2.4 Distribuia absentelor pe clase ;an scolar 2007/2008,sem I Pentru a determina sensul evoluiei absenteismului in acest an, s-a recurs la o comparaie a datelor

din acest an (2007-2008 ), mai exact din semestrul I, cu datele corespunztoare din anul anterior (20062007) 2006-2007 Clasa a V a SEM I 838 2007-2008 SEM I 2191 1290 1979 1947 7407

Clasa aVI a 950 Clasa a VII 1814 a Clasa a VIII 1549 a Total absente 5151

Tabelul 2.4 Distributia comparativa a absentelor pe clase,sem I An scolar 2006-2007, respectiv 2007-2008 Din nou , datele brute ne indica sensul evolutiei absenteismului, care pare a fi crescator. Este adevrat ca in acest semestru s-au inregistrat mai multe absente dect in semestrul analog din anul 20042005 , la fiecare nivel de varsta. Un tabel ce va asocia numarul absentelor cu numarul de elevi pe fiecare nivel de varsta, va arata daca aceasta evolutie cresctoare este si reala . Anii Clasa a V a Clasa a VI a Clasa a VII a Clasa a VIII a Media totala 2004-2005 9,97 11,87 23,86 27,66 17,40 2005-2006 24,61 16,12 27,48 27,42 23,74

Tabelul 2.5 Numarul mediu de absente pe nivele si ani scolari, comparativ Grafic , evolutia comparativa poate fi reprezentata astfel:

Dinamica absentelor in S em I,anii scolari 2004/2005 si 2005/2006

30

27.48 24.61 23.86

27.66 27.42

25

20

16.12
nr. mediu de absente pe nivele 15

2004/2005 SI 2005/2006 SI

11.87 9.97
10

0 Cls a V a Cls a VI a Cls a VII a Cls a VIII a

Figura 2.5-Dinamica absentelor in perioada 2004-2006,cu referire la semestrul I 2.2 MOTIVAREA STUDIULUI In urma analizei evolutiei absenteismului la nivel local, s-a concluzionat ca acesta este in continua crestere, ca de altfel in majoritatea scolilor din tara. Intentia studiului este de a identifica adevaratele cauze ale unui astfel de comportament din perspectiva actorilor sai- elevii, cat si din perspectiva profesorilor, direct interesai de scaderea acestui fenomen. Rezultatele studiului vor oferi o modalitate tiinifica si rationala de a construi si implementa o strategie prin care sa se urmreasc diminuarea amplorii acestui fenomen negativ si a efectelor indezirabile ale acestuia. INTREBARI de cercetare: 1.Ce loc ocupa scoala in sistemul de valori al individului(profesor,elev) ? 2.Care este relatia intre programul scolar si atitudinea elevului fata de scoala ? 3.Care este relatia intre profilul profesorului si frecventarea cursurilor ? 4.In ce masura apartenenta la etnia roma favorizeaza absenteismul scolar ? IPOTEZE : 1.Absenteismul scolar este un rezultat al scaderii importantei scolii in sistemul de valori al individului 2.Programul scolar incarcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoala 3.Profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventarii cursurilor 4.Rata absenteismului este mai mare in cazul elevilor de etnie roma. SCOP :Analiza reprezentarii absenteismului de catre elevii de varsta 10-14 ani, respectiv a cadrelor didactice direct implicate. OBIECTIVE :

1.Identificarea rolului scolii din perspectiva elevilor/a profesorilor 2.Aprecierea programului si regulamentului scolar 3.Determinarea gradului in care absenteismul influeneaz actul invatarii si rezultatele scolare 4.Identificarea cauzelor absenteismului 5.Precizarea modalitilor de petrecere a timpului colar 6.Determinarea relaiei dintre apartenenta la etnia roma si frecventa colara 2.3 INSTRUMENTUL DE LUCRU Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate in perioada 20.09.2008 - 31.10.2008 avnd ca subieci 250 de elevi din ciclul gimnazial. Datele au fost culese pe baza a doua chestionare : 1.un chestionar pentru profesori si diriginti, format din 14 ntrebri (8 nchise si 7 deschise), majoritatea fiind ntrebri de opinie ; 2. un chestionar pentru elevi , format din 25 de ntrebri ( 20 nchise si 5 deschise), axate in mare parte pe culegerea de informaii concrete , fiind insa si ntrebri ce vizeaz opinia elevilor . Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distributiilor de frecventa. Studiul s-a centrat pe urmtorii indicatori , care se regsesc in formularea ntrebrilor pentru chestionar: -rolul scolii in viata elevului/profesorului -traseul de cariera -regulamentul scolar -programul scolar -surse de invatare -cauzele absenteismului -motivarea absentelor -modalitati alternative de petrecere a timpului scolar -consecintele absentelor -atitudini si roluri educative -profiluri de profesori In completarea datelor obinute prin chestionar s-a apelat la documentele colare si o serie de tabele completate de diriginii claselor V VIII. Aceasta a avut un dublu scop : 1.un scop cantitativ : obinerea unor informaii legate de structura clasei, componenta etnica , starea sociala si diferitele riscuri la care ar putea fi expu i elevii clasei : risc de absenteism si abandon colar, risc de abandon familial, risc de instituionalizare, risc de abuz emoional, risc de abuz fizic,

risc de neintegrare sociala. 2.un scop calitativ : verificarea gradului de cunoatere de ctre dirigini a propriei clase, respectiv a viziunii pe care o are despre aceasta. 2.4 REZULTATELE CERCETARII Absenteismul colar este un fenomen negativ ce se nregistreaz la nivelul fiecrei coli i care este perceput ca atare de majoritatea elevilor (53%). Dei 38% nu au definit absenteismul din punctul lor de vedere , 37% neleg prin absenteism pierderea unor lecii importante , imposibilitatea ajungerii la liceu 6%, note mici 5% si chiar corigenta-5%.Exista insa si o parte care asociaz absenteismul cu libertatea 5% , obinuinta- 2% si lipsa prezentei la ore plictisitoare-2%. In continuare datele vor fi prezentate in funcie de ipotezele propuse in aceasta cercetare. O prima ipoteza a cercetrii leag absenteismul colar de scderea importantei scolii in sistemul de valori al individului. coala reprezint ,din punctul de vedere al profesorilor , un loc de munca (65%), a doua familie (21%), investiia de o viata(14 %).Pentru elevi coala este un loc unde invata (48%), cale de reuita in viata(42%), ceva neimportant (10%).Se observa ca att profesorii cat si elevii au definit coala , prioritar, prin raportare la activitatea lor in scoal. Dup terminarea clasei a VIII-a 73% si-au propus sa urmeze un liceu, 21% doresc sa-si caute un loc de munca , in vreme ce 6% sunt nedecii. Orientarea spre cursurile liceale ale unui procent ridicat dintre elevi, denota faptul ca acestia constientizeaza in mare parte importanta scolii in devenirea personala , ea ocupand un loc important in sistemul valoric al elevilor. Din pacate, un procent destul de ridicat , se orienteaza spre integrarea rapida pe piata muncii pentru obtinerea unui venit .De asemenea si procentul de 10% care considera scoala neimportanta este semnificativ. Cea de-a doua ipoteza afirma ca programul colar ncrcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoal. n urma anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate :Profesorii considera ca programul scolar al elevilor este foarte incarcat (50%) si incarcat(50%). In acest timp elevii, raportandu-se la propriul lor program scolar , considera , in mare parte, ca acesta este optim-rezonabil (41%), unii chiar lejer(5%), iar numai 28% considera ca acesta este foarte incarcat, respectiv 26 % incarcat. Faptul ca programul scolar este considerat rezonabil de aproape jumatate dintre elevii chestionati isi poate avea explicatia in buna organizare a timpului. Astfel 55 % isi organizeaza timpul foarte bine, 44% bine, in vreme ce un procent de 1% nu stiu cum isi organizeaza timpul. Nici unul din cei chestionati nu are probleme cu organizarea timpului. Este foarte interesant de aflat de ce parerile elevilor legate de programul scolar sunt atat de variate, in timp ce profesorii afirma cu convingere ca programul scolar este incarcat si foarte incarcat. Un raspuns il putem gasi analizand variantele oferite de elevi si profesori legate de principala sursa

de invatare.Astfel profesorii pretind ca principala sursa de invatare manualul (50%), caietul de notite (25%) si lecia susinuta in clasa (25%).Nimic despre suplimentara. Elevii se axeaz in invatare pe caietul de notie (58%), lecia profesorului(22%) si manualul (16 %).Cat despre bibliografie si Internet , ele nregistreaz procente minimale de 3 %, respectiv 1%. Analiznd datele se poate explica de ce elevii considera ca programul colar este relativ lejer : in primul rnd invata doar strictul necesar (caietul de notie), iar o parte din informaii le rein din clasa (lecia profesorului).Astfel ca putini apeleaz, din pcate , la manual pentru completarea si sistematizarea cunostintelor, dei acesta este sursa principala indicata de profesor. Celelalte surse de invatare sunt neglijate, in parte si din cauza ca profesorii nici nu le solicita. In al doilea rnd , profesorii, convini ca programul colar este extrem de ncrcat, scad standardele de performanta, selectnd din programa colara informaiile considerate mai importante si ,,uitnd sa apeleze la alte activitati complementare. In lumina celor prezentate se poate afirma ca nu programul colar ncrcat influenteaza negativ atitudinea elevilor fata de scoal, ci mai degrab programul colar neadecvat cerinelor actuale. Cunostintele nu sunt neaprat multe din punctul de vedere al posibilitatii elevilor de a le asimila, ci din punctul de vedere al utilitatii lor , respectiv al preocuprilor actuale. Elevii sunt con tieni de faptul ca absentele le influeneaz att invatatul in foarte mare msura (58%) si in mare msura(15%), cat si rezultatele colare in foarte mare msura (59%) si in mare msura (26%). In ciuda acestui lucru continua sa lipseasc de la ore, unii mai mult de 50 de ori. Profesorii sunt si ei de acord ca invatatul si rezultatele colare sunt influenate de absente. Locurile cele mai frecvente in care isi petrec timpul cnd pleac de la ore ,in urma rspunsurilor oferite de ei sunt: acas (65%), pe strada (14%), la prieteni (12%), in bar/cofetrie (7%), la magazine (2%). In aceste locuri, principalele activitati sunt: plimbarea (27%), jocul pe calculator(27%), fumatul(10%), munca in agricultura(10%), rezolvarea unor probleme (7%), discuii cu prietenii (10%), vizionarea de programe v (7%) sau citirea unor reviste (2%).Nu toate aceste activitati se desfasoara pe cont propriu , doar 9%, in vreme ce restul isi petrec timpul cu prietenii (49%) ,familia (31%) sau colegii (11%). Se remarca procentul mare de elevi (65%) care au rspuns ca pleac acas atunci cnd absenteaz, procent ce indica un grad de distorsionare a rspunsurilor, avnd probabil doua cauze principale: 1.in baza principiului dezirabilitii sociale, copiii considera ca este mai putin condamnabil faptul ca pleaca de la ore si stau acasa, decat sa se plimbe sau sa stea in localuri; 2.dorinta de a nu deconspira unul din locurile importante in care isi petrec timpul; analiza raspunsurilor profesorilor la aceleasi intrebari indica un nou loc in care elevii isi petrec orele si anume internetul cafe din apropierea scolii (18%), unde alte surse ca internetul sau bibliografia

elevii se joaca pe calculator, fumeaza etc. Astfel se explica si procentul ridicat de elevi ce declara ca principala activitate este jocul pe calculator. Se pare ca acest joc nu se desfasoara neaparat la calculatorul personal. Alte locuri in care profesorii spun ca isi petrec elevii timpul sunt pe strada (32%), acasa (26%), in bar/cofetarie (9%), la prieteni (9%), la magazine(6%). In acest timp profesorii afirma ca isi umplu timpul cu inutilitati (36%),se joaca pe net(32%) , isi ajuta parintii(25%) sau se plimba pe strada(7%). Elevii afirma ca parintii cunosc situatia freventei lor scolare in totalitate (60%), in mare parte(27%), ceea ce duce la o serie de intrebari legate de responsabilitatea si interesul parintilor , a scopurilor si standardelor pe care si le-au stabilit in cresterea si educatia copiilor.Comparand cu raspunsurile oferite de profesori ,se poate conchide ca elevii au exagerat in afirmatii , deoarece cadrele didactice arata ca parintii cunosc doar in mare parte (64%) situatia frecventei scolare a copiilor lor, respectiv doar unele aspecte (36%). Desigur ca profesorii au putut sa aleaga variantele de mijloc din dorinta de a sublinia dezinteresul parintilor fata de activitatea copiilor. A treia ipoteza acestei cercetri stipuleaz ca profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventrii cursurilor. Cauzele principale ale absenteismului colar semnalate de elevi sunt: -m plictisesc-25% -evit luarea unei note mici-18% -nu-mi place profesorul 13% -nu m intereseaz materia-13% -particip la alte activitati 13% -nu inteleg ce mi se preda- 7% -munca in agricultura-7% -dispensar-4%

C auzele absenteism ului scolar din perspectiva elevilor

7% 13%

4%

13% dezinteres pt.materie 13% profilul profesorului neintelegerea lectiei evitarea notelor mici plictiseala participarea la alte activitati 7% munca dispensar 18%

25%

Figura 2.6 Cauzele absenteismului colar din perspectiva elevilor Dup cum se poate observa cele mai multe cauze au legtura directa cu profilul profesorului. Principala cauza este plictiseala (25%), faptul ca lecia propriu zisa nu suscita interesul elevului. In acest scop se solicita o mai mare atenie acordata metodelor utilizate de ctre profesor. Pe locul secund se afla evitarea lurii unei note mici (18%). Dei unele cauze invocate pot fi manifestri ale teribilismului, opoziiei specifice vrstei , trebuie totui luate in seama si reconsiderata conduita didactica si revizuite strategiile didactice . Dei profesorii menioneaz ca utilizeaz metode activ-participative ca brainstormingul, problematizarea, acestea se pare ca raman la rangul de intenie. Stilul rutinier este mai greu de abandonat. Din pcate (din fericire?!), calitatea de dascl presupune o continua perfecionare , cunoaterea celor mai noi metode , reconsiderarea si readaptarea stilului didactic adoptat ,in funcie de clasa, nivel de vrsta, dezvoltare economica si sociala. Toate acestea presupun un efort considerabil ,de aceea unele cadre sunt mai puin dispuse sa se schimbe. Daca in cazul elevilor principala cauza a absentelor este plictiseala (25%), pentru profesori aceasta este lipsa de motivaie (36%) . Alte cauze sunt acceptarea non-valorilor (27%), evitarea lurii unei note mici (9%) ,munca in gospodrie (14%), profilul profesorului (9%), plictiseala (5%).

ca u z ele a b s en te is m u lu is co la rd in p e rsp ec tiv ap ro fes o rilo r

9 % 9 %

5 % 3 6 % lip s ad em o tiv a tie a c c e p ta re an o n -v a lo rilo r m u n c ain g o s p o d a rie e v ita re alu a r ii u n e in o tem ic i p ro filu lp ro fe s o ru lu i p lic tis e a la

1 4 % 2 7 %

Figura 2.7 Cauzele absenteismului colar din perspectiva profesorilor Trsturile pe care profesorii consider ca elevii le apreciaz in mod deosebit la ei sunt: - corectitudinea - 28% - apropierea fa de ei - 28% - buna pregtire profesionala - 20% - contiinciozitatea -16% - toleranta - 4% - notele mari pe care le dau - 4% Din rspunsurile elevilor, profilul dezirabil al profesorului ar conine urmtoarele calitati: comunicare, intelegere, bun simt, colaborare, simul umorului. Copiii asteapta din partea profesorului sa predea bine, sa nu strige ,sa noteze corect, sa treac toate absentele, sa-i ajute in unele probleme, sa discute cu ei si pe alte teme dect cele referitoare la lecia propriu zisa. Comparnd rspunsurile se poate observa o suprapunere pariala intre calitati, profesorii punnd insa un mai mare accent pe latura profesionala, corectitudine, contiinciozitate, lsnd pe un plan secund ceea ce elevii asteapta mai mult de la un profesor: comunicativitatea , colaborarea . Relaia profesor elev n-ar trebui sa consiste numai in ,,predare-invatare-evaluare, ci sa se pun accent pe colaborare, schimb de experiena, educaie. Asta pentru ca profesorul nu este numai instructor, ci si formatorul zilnic al elevului. O ultima ipoteza a lucrrii de fata afirma ca rata absenteismului este direct proporionala cu apartenena la etnia roma. Pentru aceasta s-a ntocmit un tabel de contingena avnd ca baza datele din tabele completate de diriginii claselor referitor la etnia elevilor si la distribuia acesteia in cadrul copiilor cu frecventa colara sczuta. Este important de menionat ca etnia elevilor a fost completata pe baza conceptului de heteroidentificare , mergnd pe ideea ca felul in care este considerat cineva de ctre

comunitate determina un anumit comportament. In situaia de fata, daca comunitatea considera pe cineva rrom/tigan, ea va manifesta fata de el un tratament marcat adeseori de prejudecatile referitoare la rromi, aceasta avnd un efect de discriminare si marginalizare a indivizilor respectivi. Variabila independenta este apartenena etnica, iar variabila dependenta este nivelul frecventei colare. Nivelul frecventei colare Ridicat Sczut Romana Roma Total 210 /87,5% 20 / 47% 230(100%) 30/ 12,5% 23 /53% 53 (100%) 240 (100%) 43 (100% 283 (100%)

Tabelul 2.6 Nivelul frecventei colare in funcie de apartenena etnica (N=250) In tabel au fost trecute att frecventele absolute , cat si frecventele relative. Procentajul s-a calculat pe coloane pentru a arata influenta variabilei independente asupra variabilei dependente. Dup cum se poate observa, valorile maxime se dispun pe diagonale ,ceea ce ne arata ca relaia dintre cele doua variabile este statistic semnificativa. Aceste valori se nscriu in datele oferite de recesamantul din 2002 legate de pondere populaiei cu studii gimnaziale in fiecare etnie. Din etnicii rromi 29,60% au studii gimnaziale ,in vreme ce pe locul I se afla etnia maghiara cu 39,65% ,urmata de cea germana (39,62%) si cea romana 31,38%. Concomitent cu ipotezele cercetrii, am prezentat perspectiva profesorilor, respectiv a elevilor legate de tema abordata. Sintetiznd cele doua perspective , se ajunge la urmtoarele viziuni. 1.Perspectiva elevilor: Elevii vad coala ca un ,,loc unde invata, nu neaprat cu plcere. De aceea, din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o nota mica, copiii pleac de la ore acas sau pur si simplu pe strada, unde prefera sa se joace pe calculator sau sa se plimbe in compania familiei sau a prietenilor. 2.Perspectiva profesorilor: Considernd coala un loc de munca , acetia pun problema din perspectiva datoriei. Ei cred ca elevii pleac de la coala din lipsa de motivaie si din cauza ca accepta non-valorile. Din cauza standardelor sczute ale acestora , ei prefera sa plece de la coala in alte locuri mai plcute lor ca strada , internetul cafe sau chiar acas , unde ,,isi umplu timpul cu inutilitati sau se joaca pe calculator. Dup cum se poate observa cele doua perspective nu sunt dihotomice, diferena constnd

in asumarea responsabilitatii acestui comportament. Daca elevii isi motiveaz absenta prin faptul ca coala , si implicit profesorii, nu le trezete un real interes pentru studiu, profesorii pun accentul pe superficialitatea elevilor si lipsa acestora de motivaie si mobilizare in asumarea sarcinilor colare. Se poate ghici in aceasta perspectiva si un alt vinovat- printele. Desigur ca am prezentat aceste doua viziuni prin nsumarea valorilor dominante, insa acest lucru nu minimalizeaz celelalte aspecte. De exemplu, un procent important este cel al copiilor care absenteaz de la coala pentru a-si ajuta parintii in gospodrie . Acest aspect este foarte des ntlnit in mediul rural, unde membrii familiei sunt mobilizai pentru obinerea unor surse de subzistenta. Orizontul colar al acestor copiii se limiteaz de cele mai multe ori la ciclul gimnazial sau in cel mai bun caz la o coala de arte si meserii. Alturi de acetia se nscriu si copiii de etnie rroma care , dup cum am artat mai sus, au o slaba frecventa colara. Aceasta are drept cauza principala srcia, ce-i determina pe parinti sa-i trimit la cerit. In fiecare zi, indiferent de anotimp, copii de vrsta colara si precolara pot fi intalniti pe strzile Rodnei, cerind bani sau mncare. Ei sunt calatorii clandestini ai trenurilor ce leag localitatea de celelalte sate. Copiii ceretori ai Rodnei sunt cunoscui de toi cei din zona, ajungnd la distante de 50-60 km pentru a-si procura strictul necesar. Trebuie adugat la cauze si faptul ca profesorii ncurajeaz, voluntar sau nu, absenteismul. Acest lucru se realizeaz prin neaplicarea regulamentului colar(scderea notei la purtare la un anumit nr. de absente nemotivate) si prin omiterea trecerii absentelor sau prin motivarea ulterioara a acestora. La clasa a VIII- a B, de exemplu , din totalul de 575 de absente pe semestrul I al acestui an colar, tot attea sunt motivate. Nici o absenta nemotivata . De asemenea deloc neglijabila este plecarea parintilor in strintate. La nivelul localitatii Rodna , pentru anul colar 2005-2006 , un numr de 77 de elevi au parinti plecai in strintate. Elevii in cauza , dup afirmaiile cadrelor didactice, sunt predispui riscului colar si social (15 copiii), sufer din punct de vedere afectiv (44 copii) si au tendina evidenta spre indisciplina si violenta (21). 1.5 MASURI pentru creterea frecventei colare a elevilor nainte de indicarea unor masuri care vizeaz nlturarea cauzelor ce determina absenteismul colar este important de aratat ce s-a intreprins pana acum in acest scop la Scoala Generala ,,Florian Porcius.Astfel , in calitate de diriginti si profesori ,cadrele chestionate au indicat ca principala masura discutiile cu parintii (41%).Pe locul doi se afla scaderea notei la purtare (28%) , urmata de discutii cu elevul(16%), vizite la domiciliul elevului(9%).Procente mai scazute obtin observatia in fata clasei(3%) si cercetarea cauzelor(3%).Grafic ,procentele se distribuie astfel :

M a s u r i lu a teinc a z u le le v ilo rc ua b s e n t e

3 % 1 6 %

9 %

3 % 4 1 % d is c u tii c up a r in tii s c a d e r e an o t e i lap u r ta r e d is c u tii c ue le v u l o b s e rv a tieinfa tac la s e i v iz itelad o m ic iliu c e r c e ta re ac a u z e lo r

2 8 %

Figura 2.7-Masuri luate in cazul elevilor cu absente Analizand aceste masuri se remarca faptul ca , desi scaderea notei la purtare se afla pe locul doi in topul masurilor luate de profesor , toti elevii chestionati au avut anul trecut media 10 la purtare. Acest lucru este un indicator al faptului ca profesorii , desi cunosc masurile ce ar trebui luate in astfel de cazuri (scaderea notei la purtare este prevazuta in regulamentul scolar), nu le aplica.Daca acest lucru se face in ideea de a ajuta elevul , rezultatul nu este cel scontat, motivarea fara discernamant a absentelor si neaplicarea regulamentului incurajand elevul sa absenteze in continuare.Ca urmare se recomanda : 1.Cunoasterea si respectarea regulamentului scolar de catre profesori ; prelucrarea acestuia si elevilor.Respectarea consecventa a regulilor. 2.Revizuirea atitudinii profesorilor , a tinutei si in primul rand initierea unei mai mari comunicari cu elevul. Pentru a putea ajuta elevul sa frecventeze mai intens scoala, este foarte important ca profesorul sa cunoasca cauzele care il determina pe elev sa lipseasca de la ore.Aceste cauze nu pot fi determinate decat printr-o atenta observare a conduitei elevului, cunoasterea situatiei lui familiale si mai ales a problemelor care il preocupa. Iar mai ales acestea din urma nu pot fi aflate decat printr-o comunicare sincera , ca rezultat al apropierii profesor-elev. Numai un procent de 3% dintre profesori a indicat ca masura pentru prevenirea absenteismului cunoasterea cauzelor absenteismului. 3.Intensificarea comunicarii cu parintii .In acest sens este indicata stabilirea unui parteneriat scoalafamilie . Scoala trebuie sa convinga parintii sa se implice in viata scolara a copiilor lor, sa manifeste interes pentru situatia lor scolara, pentru perspectivele lor, sa se implice in alegerile pe care acestia le fac, sa-i ajute sa inteleaga implicatiile actelor si deciziilor lor. Acest parteneriat trebuie sa constientizeze si profesorii de responsabilitatea pe care o au in educatia copiilor si sa-i incurajezeze sa aprofundeze

relatiile de colaborare pe care le au cu parintii . Comunicarea cu acetia este eseniala. Faptul ca nici un profesor nu a putut afirma ca parintii cunosc in totalitate situatia frecventei colare a copiilor este un indicator al gradului comunicrii diriginte familie, tiut fiind ca informarea prinilor referitor la frecventa colara intra in atributiile dirigintelui . ,,Vina este a ambelor parti : dirigintele care nu a ncercat suficient sa cunoasc si sa prezinte situaia reala printelui, respectiv printele dezinteresat. 4. Utilizarea cu moderaie a observaiei in fata clasei .Numai dup ce dirigintele s-a informat asupra cauzelor care l-au determinat pe elev sa lipseasc , a incercat sa discute cu el si cu prin ii in particular, se poate recurge la o astfel de metoda , daca se considera necesar. Oricum, profesorul trebuie sa de-a dovada de diplomatie si sa nu puna elevul intr-o situatie umilitoare. Alte masuri care ar trebui luate se refera la : 1Stilul de predare si evaluare Organizarea orei de curs intr-un mod neatractiv , care nu implica activ elevul si nu leag cunostintele predate de actualitate si de experiena concreta a elevilor nu face dect sa ndeprteze elevul de realitatea colara. De asemenea evaluarea inadecvata, oferirea de note necorespunzatoare, subiective creeaza frustrari in randul elevilor si priveaza profesorii de respectul cuvenit, ce include si prezenta la ora. Trebuie contientizat faptul ca admiterea la un nivel superior de invatamant se face in funcie de notele obinute la examenul de capacitate si de media din anii de gimnaziu. De aceea cei care isi doresc note mari vor aprecia mai mult profesorii care ii supraevalueaz si care ii iart cnd nu s-au pregtit suficient. Pentru evitarea acestor lucruri ,ar trebui instalata obiectivitatea, notarea ritmica, deoarece elevii trebuie sa accepte standardele de performanta promovate,sa fie capabili sa se autoevalueze si sa-si fixeze obiective pe care sa le poat atinge. Profesorului ii revine sarcina de a ajuta elevul sa-si formeze strategii eficiente de nvare, organizare a studiului, precum si cultivarea interesului si a motivaiei pentru nvare. 2Particularitile elevilor cu probleme Profesorii trebuie sa trateze diferentiat si individualizat elevii cu probleme legate de frecventa colara si cu risc de abandon. Sa se ocupe de motivarea lor, adaptarea sarcinilor de invatare la ritmul lor intelectual, la capacitatea de efort, iar orice mic progres nregistrat trebuie laudat si recompensat. Astfel se sporete ncrederea elevului in propriile posibilitati. Evident ,in acest sens sunt necesare din partea profesorului serioase cunotine psihopedagogice, pe langa o solida pregatire de specialitate. 3Particularitile de vrsta ale copiilor Trebuie sa se tina cont de faptul ca, datorita particularit ilor de dezvoltare ale varstei sale , colarul mic, mai ales, nu are capacitate de gndire critica(se afla in stadiul piagetian al operaiilor concrete), pe de alta parte, potrivit lui E.Ericson, traverseaz criza ,,marii copilrii sau criza colaritii

mici(6-11 ani),respectiv la ieirea din acest interval aproximativ de vrsta, colarul mic va pleca fie cu sentimentul srguinei, al propriilor sale capacitai, fie cu sentimentul inferioritii sale,mai ales inferioritate intelectuala .De aceea invatatorii trebuie sa acorde o mare aten ie raporturilor cu elevii, contieni fiind ca de natura acestor raporturi depinde viitoarea atitudine a elevului. Profesorii percep elevii dintr-o perspectiva specifica, fondata pe scheme reduc ioniste, de genul lene - harnic. Cercetrile referitoare la efectul Pygmalion arata ca elevii se comporta aa cum sunt privii si in funcie de expectanele mediului. 4Particularitatile etnice Dup cum am subliniat in prezentarea rezultatelor, absenteismul colar este dependent i de apartenenta la etnia rroma. De aceea sunt necesare o serie de masuri speciale pentru copiii rromi. Exista o serie de proiecte ce vizeaz aceasta categorie (proiecte prezentate in capitolul I al lucrarii de fata) si este recomandat sa se incerce atragerea acestor proiecte si in aceasta zona. nainte de aceasta insa este necesar un alt demers :convingerea prinilor ce aparin acestei etnii s-si declare apartenenta etnic. Pe principiul autoidentificrii, majoritatea rromilor se declara romni , fcnd imposibila atragerea acestor fonduri, prin simplul fapt c, oficial, procentul rromilor este extrem de sczut. 5Timpul liber al elevului Elevii trebuie educa i asupra modului in care sa-si gestioneze timpul ,a importantei odihnei, dar si a studiului. De asemenea ar trebui sa li se sugereze diferite alternative de ocupare a timpului liber , care s mbine factorul educativ cu cel recreativ. Un rol important in gestionarea timpului liber al elevului il au activitile extracolare. 6Responsabilitile rolului de elev Elevii trebuie contientizai asupra amplorii i consecinelor negative ale absenteismului colar. Ei trebuie responsabilizai , ncadrai in programe cu reguli clare. Rolul de elev presupune respectarea regulilor, asumarea succesului si eecului colar, munca,competitivitate, prezent n primul rnd. Nu este vorba aici de a fora elevul sa se supun unor reguli impuse, ci nscrierea in formarea fireasca a viitorului adult. Aa cum Durkheim arata ,creterea copiilor nseamn o constrngere continua a acestora nc din primele zile de via. Aceste constrngeri duc la formarea unor obiceiuri i tendin e interne care nu mai necesita constrngere, dar care nu o pot nlocui pentru ca sunt derivate ale ei. Teoretic, elevii cunosc responsabilitile rolului de profesor si elev, ei artnd c dac ar fi profesori ar trece absentele ntotdeauna , s-ar comporta cu elevii in func ie de cum merit , notarea ar fi i ea dup merit etc. De aceea profesorilor nu trebuie s le fie teama ca i ndeprteaz elevii daca renun la o serie de concesii fcute pn acum. 7nvmntul precolar Se recomanda acordarea unei atenii sporite nvmntului precolar. Statisticile arata ca

jumatate din elevii confruntai cu un eec colar pronunat i chiar cu abandon au avut greuti n ciclul primar in formarea deprinderilor de citit - scris, ct i in acceptarea unui program colar organizat. 8Relaia coal comunitate - familie Localitatea, prin relatiile stranse dintre locuitori si prin putinele locuri de divertisment oferite , limiteaz variantele copiilor de evadare din spaiul colar. De aceea muli prefera sa plece acas unde sunt ,,ascuni de ochii lumii. Totui, sunt copii care i petrec timpul colar in internet cafe, pe strada etc. Avnd in vedere tocmai acest spaiu restrns al localitii, este posibila supravegherea elevului si aceasta se poate face prin conlucrarea dintre familie, comunitate si coala. Concret, se pot purta discuii cu proprietarii localurilor, internetului si solicitarea ajutorului, prin neprimirea elevilor in aceste spatii publice in timpul programului colar.Toi trebuie sa colaboreze prin implicare, oferirea de exemple pozitive, promovare a valorilor. Fr s se ia atitudine nu se pot obine rezultate. CONCLUZII
Iniial am prezentat caracteristicile absenteismului si abandonului colar la nivel naional, apelnd la o serie de statistici publicate. Ca fenomen social absenteismul colar este in continua cretere , fapt cauzat de o schimbare in sistemul de valori naional. Derivat al absenteismului, abandonul colar este i el n cretere, nregistrnd valori ridicate fa de cerinele unei societi moderne i competitive. Trebuie subliniat ca aceste doua fenomene se manifesta preponderent in mediul rural, marcat de srcie si subfinantare. De aceea multe programe de dezvoltare se ndreapt actualmente spre mediul rural, ncercndu-se astfel o apropiere de nivele intre rural si urban. Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului colar, punnd in prim plan srcia ,ca determinant , direct sau indirect , al tuturor celorlalte cauze .Acestei cauze i se altura o serie de determinani etnici, geografici, psihologici ,culturali si sociali . In funcie de cauzele considerate ale absenteismului si abandonului colar, Ministerul Invatamantului si Cercetrii a adoptat o serie de masuri pentru eradicarea acestora ,masuri ce se contureaz sub forma unor proiecte si programe. Cele mai importante sunt : ,,Proiectul pentru invatamantul rural, ,,A doua ansa, ,,Accesul la educaie al grupurilor dezavantajate, ,,anse egale, ,,Sa construim mpreuna imaginea fiicelor noastre. In vederea sublinierii importantei frecventei colare s-au artat principalele efecte negative ale absenteismului colar. Un prim efect este abandonul colar care , cu cat are loc la un nivel de educaie mai jos ,cu att scade ansele individului de a ocupa un post si de a se integra in societate. De asemenea trebuie luate in calcul si celelalte efecte negative , pe termen lung: consumul de alcool si droguri, eecul colar, violenta, marginalizarea sociala . Ca efecte negative pe termen scurt, se nregistreaz fuga de la coala, libertinajul, lipsa unui program stabil, luarea de note proaste, situaii conflictuale intre elev si profesor , ndeprtarea de realitatea colara. La terminarea scolii, aceste manifestri isi vor fi pus amprenta asupra personalitatii viitorului adult si asupra comportamentului social al acestuia.

In ancheta sociologic am cutat sa prezint fenomenul absenteismului colar aa cum este vzut de ctre elevii si profesorii din jude i reliefnd cauzele absenteismului specifice acestei zone. Aceste cauze au fost determinate prin analiza rspunsurilor la doua chestionare aplicate, cat si prin studierea documentelor colare si a datelor generale despre elevii scolii. Necesitatea acestei cercetri se impune lund in calcul evoluia ascendenta a absenteismului colar in ultimii ani, ca si rata ngrijortoare a abandonului colar. Analiza reprezentrilor profesorilor si elevilor arata ca ambele pari nu sunt suficient de contiente de repercusiunilor unor aciuni si ca sunt prini in starea anomica dominanta. Principalele cauze determinate se refera la componenta etnica (romii reprezint o parte importanta n populaia colar din unele coli ale judeului), la profilul profesorului (nivelul de pregtire a acestora si conduita profesionala si sociala), relaia elev-profesor i la fenomenul migraiei, care nregistreaz un procent de 25% din totalul prin ilor copiilor. Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus urmtoarele msuri: -acordarea unei atenii mai mari nvmntului precolar; -stabilirea unui parteneriat coal-familie, cu aciuni concrete; -eficientizarea comunicrii profesor elev prin instituirea unor teme la dirigenie cu tematici ca: expectan ele elevilor legate de conduita profesorilor, probleme pe care le ntmpina cu diferii profesori , modaliti de realizare a unor lecii, centre de interes ale elevilor etc. - atragerea unor programe ce vizeaz populaia de etnie rroma; - organizarea unor activiti extracolare menite sa atrag copilul spre activitatea scolii si pentru ca acesta instituite s-i rectige respectul meritat Aspectele menionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeean au la rndul lor ali determinani care in de sfera mai larga a societii. Fiecare coal are realitatea ei care, subsumata celorlalte, ofer o imagine de ansamblu a nvmntului actual, aezat sub semnul inadecvrii: ncepnd cu metodele didactice utilizate, mijloacele de nvmnt avute la dispoziie, pn la planul de nvmnt i programa colar . Ca o consecin a acestor inadecvri se nate absenteismul colar romnesc , imposibil de stopat n contextul perpeturii unor criterii de selecie ce nu se bazeaz pe competene i valoare, respectiv a dezorientrii generale a societii noastre actuale. Aa stnd lucrurile nu ne rmne dect sa adoptam poziia propus de M. Montessori i ,,s nu-i educm pe copiii notri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cnd ei vor fi mari. Nimic nu ne permite sa tim cum va fi lumea lor. Atunci s-i nvm s se adapteze

BIBLIOGRAFIE : 1.Baban, Adriana-Consiliere educationala, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001 2.Chelcea , Septimiu -Metodologia cercetarii sociologice,Editura Economica, 2001 3.Cucos, Constantin- Pedagogie, ediia a II-a, Editura Polirom, Bucureti, 2002 4.Durkheim, E - Regulile metodei sociologice, Editura Antet, 2002 5.Giddens, Anthony Sociologie ,Editura BicAll ,Bucureti ,2001 6.Marginean, Ion- Proiectarea cercetrii sociologice, Polirom, Iai, 1999 7.Rotariu,Traian ; Ilut Petru (coord) - Sociologie, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996 8.Siebert, Horst- Pedagogie constructivista, Editura Institutul European, Iai, 2002 9.Francois de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann-Ancheta si metodele ei, Editura Bucuresti,1995 Polirom, Iai, 1999 10.Zamfir C. &Zamfir E.(coord) - Politici sociale. Romnia in context european, Editura Alternative,