Sunteți pe pagina 1din 163
 Celule  Fibre } matricea extracelulară  Substanţă fundamentală  Vase  Nervi
 Celule  Fibre } matricea extracelulară  Substanţă fundamentală  Vase  Nervi
 Celule  Fibre } matricea extracelulară  Substanţă fundamentală  Vase  Nervi

Celule

Fibre

} matricea extracelulară

Substanţă fundamentală Vase

Nervi

 1.inextensibilitatea mediului înconjurător pulpar 2. rezilienţa ţesutului conjunctiv 3. inexistenţa
 1.inextensibilitatea mediului
înconjurător pulpar
2. rezilienţa ţesutului conjunctiv
3. inexistenţa circulaţiei colaterale
 Inflamatia acuta - primele celule care traverseaza peretele vascular sunt leucocitele polimorfonucleare urmate apoi
 Inflamatia acuta - primele celule care traverseaza peretele vascular sunt leucocitele polimorfonucleare urmate apoi
 Inflamatia acuta - primele celule care
traverseaza peretele vascular sunt leucocitele
polimorfonucleare urmate apoi de monocite.
Când monocitul migreaza în ţesuturi devine
macrofag.
Neutrofilele supravietuiesc 4 ore,
pe când macrofagele rezistă câteva zile sau
luni
în procesul inflamator, ambele tipuri de celule
functioneaza ca fagocite.
 Inflamatia cronica.  Daca procesul acut nu se vindeca, ci continua, atunci reactia devine
 Inflamatia cronica.
Daca procesul acut nu se vindeca, ci continua, atunci
reactia devine cronica.
 Celulele predominante sunt limfocitele si plasmocitele
răspuns imun
 Inflamatia cronica.  Scopul raspunsului imun este de a neutraliza, inactiva sau distruge stimulul
 Inflamatia cronica.
 Scopul raspunsului imun este de a neutraliza, inactiva
sau distruge stimulul (bacterii, antigen). Acest lucru se
realizeaza prin:
1. neutralizare directa prin anticorpi care se leaga
de antigeni si/sau distrugerea stimulului de catre
limfocitele sensibilizate
2. activarea sistemului de mediatori biochimici si
celulari care pot distruge antigenul.
Infiltrat inflamator cronic cu numeroase limfocite. Leziuni degenerative severe ale odontoblastelor. Coloraţie HE
Infiltrat inflamator cronic cu numeroase limfocite. Leziuni
degenerative severe ale odontoblastelor. Coloraţie HE
 Menţinerea homeostaziei tisulare  Iniţiază răspunsul imun şi inflamaţia pulpară  Iniţiază
 Menţinerea homeostaziei tisulare  Iniţiază răspunsul imun şi inflamaţia pulpară  Iniţiază
 Menţinerea homeostaziei
tisulare
 Iniţiază răspunsul imun şi
inflamaţia pulpară
 Iniţiază reparaţia tisulară pe
calea angiogenezei

Sistemul circulator pulpar este de tip terminal, nu

există un sistem de derivaţie secundar

întreruperea circulaţiei duce la necroză pulpară.

tip terminal , nu există un sistem de derivaţie secundar → î ntreruperea circulaţiei duce la
 Artera maxilară  artera alveolară superioară şi posterioară  artera alveolară superioară şi
 Artera maxilară
 artera alveolară superioară şi posterioară
 artera alveolară superioară şi anterioară
 Artera alveolară inferioară
superioară şi posterioară  artera alveolară superioară şi anterioară  Artera alveolară inferioară
Arteriolele principale se divid în arteriole terminale şi precapilare (metarteriole) Pres. Medie intrapulpară =10
Arteriolele principale se divid în arteriole terminale şi precapilare (metarteriole) Pres. Medie intrapulpară =10
Arteriolele principale se divid în arteriole terminale şi precapilare (metarteriole) Pres. Medie intrapulpară =10

Arteriolele principale se

divid în arteriole terminale

şi precapilare

(metarteriole)

Pres. Medie intrapulpară=10 mm Hg Continuarea, în unele

Pres. Medie intrapulpară =10 mm Hg Continuarea, în unele sectoare, a arteriolei direct cu venula (anastomoză

sectoare, a arteriolei direct

cu venula (anastomoză arteriovenoasă) evită staza

sanguină şi tensiunea intratisulară pulpară Sistemul arteriolar este singurul

cu rol în vasoreglare, datorită inervaţiei celulelor musculare

netede din structura peretelui lor

 Peretele arteriolelor este format din trei straturi:  adventicea-tunica externă  tunica medie -
 Peretele arteriolelor este format din
trei straturi:
 adventicea-tunica externă
 tunica medie - celule musculare netede
 intima - celule endoteliale plate
Contracţia
celulelor
musculare
netede
determină
modificarea diametrului vascular
Punctele de răscruce între arteriolele terminale şi
capilare sunt formate de îngrămădiri de celule
musculare netede, cu rol de sfincter precapilar →
pot produce răspuns circulator limitat doar la o
singură regiune pulpară, fără modificări circulatorii
în restul ariilor pulpare
Funcţionează ca vase de schimb → reglează transportul şi difuziunea substanţelor între sânge şi elementele
Funcţionează ca vase de schimb →
reglează transportul şi difuziunea
substanţelor între sânge şi
elementele tisulare locale
Alcătuite dintr-un singur strat
endotelial, ce serveşte drept
membrană semipermeabilă→ rol în
filtrare
Formează deseori bucle capilare
extinse în regiunea
subodontoblastică - plexul periferic
NU sunt inervate, dilatarea lor cu
creşterea vol. sanguin este pasivă,
dependentă de diametrul celui mai
mare vas muscular

• venule colectoare care pleacă de la capilarele din zona coarnelor pulpare venele coronare periferice
• venule colectoare care pleacă de la capilarele din zona coarnelor pulpare venele coronare periferice

venule colectoare care pleacă de la capilarele din zona

coarnelor pulpare

venele coronare periferice sunt colectate de o venă

centrală radiculară până la

apexul dintelui

mare ca al arterelor, în schimb

lumenul venelor este mai

peretele lor este mai subţire,

poate avea 2 sau 3 straturi

arterio venoase sau chiar

există multiple anastomoze

veno-venoase, cu rol de a

reduce presiunea intrapulpară şi de a menţine normal fluxul

sanguin

-Rol critic în homeostazia tisulară şi răspunsul la agresiune - Îndepărtează soluţiile cu greutate moleculară
-Rol critic în homeostazia tisulară şi răspunsul la agresiune - Îndepărtează soluţiile cu greutate moleculară
-Rol critic în homeostazia tisulară şi răspunsul la agresiune - Îndepărtează soluţiile cu greutate moleculară
-Rol critic în
homeostazia tisulară şi
răspunsul la agresiune
- Îndepărtează soluţiile
cu greutate moleculară
mare din fluidul
interstiţial→ reduce
presiunea coloid-
osmotică→ reglează
dezvoltarea edemului
tisular
 Transportă limfa către nodurile limfatice regionale submandibulare şi submentale  Reţea fină de
 Transportă limfa către
nodurile limfatice regionale
submandibulare şi
submentale
 Reţea
fină
de
capilare
limfatice mici, cu perete
subţire, ce îşi au originea în
zona lui Weil şi în cea
subodontoblastică→ vase
mai mari, ce conţin valve ce
împiedică refluxul→ ies prin
foramenul
apical,
acompaniind vasele şi nervii
pulpari → nodurile limfatice
regionale

Stază pulpară

Stază pulpară

Stază marcată, toate vasele sanguine conţin numeroase eritrocite

Stază marcată, toate vasele sanguine conţin numeroase eritrocite
 Este suportul nervos pentru cele două funcţii primare: controlul vasomotor şi apărarea  Este
 Este suportul nervos pentru cele două funcţii
primare: controlul vasomotor şi apărarea
 Este f. bogată, penetrează în dinte odată cu formarea
sa, se maturează doar în momentul în care dintele
stabileşte contacte ocluzale
 1. F. senzitive din n. trigemen-
responsabile de sensibilitatea pulpo-
dentinară la diferiţi stimuli
 N. maxilar – senzitiv – plexul nervos dentar superior
 N. mandibular – mixt - senzitiv prin n. dentar inferior
- plexul nervos dentar inferior
 2. F. simpatice cu origine în ggl.
cervical superior
- control vasomotor
Fibrele nervoase ce pătrund în pulpă prin foramen odată cu artera şi vena şi se

Fibrele nervoase ce pătrund în pulpă prin foramen odată cu artera şi vena şi se ramifică în aceeaşi măsură ca vasele de sânge

şi se ramifică în aceeaşi măsură ca vasele de sânge Fibre mielinice senzitive , cerebrospinale ce

Fibre mielinice senzitive , cerebrospinale ce provin din trigemen, cu

neuronul în ganglionul Gasser

Fibre A-δ

Fibre amielinice cu aceeaşi

provenienţă , care

şi-au pierdut teaca

de mielină, situate

în zona periferică

Fibre C

Fibre simpatice

vegetative,

vasomotorii, ce provin

din ganglionii

cervicali superiori şi

plexul carotidian

Ramurile nervului trigemen (nerv cranian V)
Ramurile nervului trigemen (nerv cranian V)
Nervul maxilar şi distribuţia sa
Nervul maxilar şi distribuţia sa

Nervul maxilar şi distribuţia sa

Nervul mandibular şi distribuţia sa
Nervul mandibular şi distribuţia sa

Nervul mandibular şi distribuţia sa

Subiacent zonei celulare fibrele nervoase îşi pierd teaca de mielină şi se extind, formând stratul parietal al nervilor - plexul lui Raschkow. Acest plex îşi schimbă configuraţia odată cu apoziţia de dentină.

al nervilor - plexul lui Raschkow. Acest plex îşi schimbă configuraţia odată cu apoziţia de dentină

În zona subodontoblastică fibrele formează o reţea de terminaţii nervoase libere receptorii specifici ai durerii

Multe din aceste fibre trec printre odontoblaste în predentină şi chiar în dentină

specifici ai durerii  Multe din aceste fibre trec printre odontoblaste în predentină şi chiar în
A- α ,A- β , A- γ A- δ Determină apariţia durerii ascuţite, neplăcute dar

A-α,A-β, A-γ

A-δ

Determină apariţia

durerii ascuţite, neplăcute dar

suportabile (rapidă,

tranzitorie)

C

Conduc durerea continuă,

insuportabilă

mielinizate, mici,viteză de conducere mai mică
mielinizate,
mici,viteză de
conducere mai
mică

amielinice, foarte mici, viteză de conducere f. mică

amielinice, foarte mici, viteză de conducere f. mică mielinizate, Conduc atingerea, presiunea, vibraţia mari,
amielinice, foarte mici, viteză de conducere f. mică mielinizate, Conduc atingerea, presiunea, vibraţia mari,
amielinice, foarte mici, viteză de conducere f. mică mielinizate, Conduc atingerea, presiunea, vibraţia mari,
mielinizate, Conduc atingerea, presiunea, vibraţia mari, viteză de conducere mare (proprioceptori, mecanoreceptori)
mielinizate,
Conduc atingerea,
presiunea, vibraţia
mari, viteză de
conducere mare
(proprioceptori,
mecanoreceptori)
Conduc durerea şi temperatura Prag limită scăzut
Conduc durerea
şi temperatura
Prag limită scăzut
Conduc durerea şi temperatura cu viteză mică şi răspund întârziat Prag limită crescut
Conduc durerea
şi temperatura cu
viteză mică şi
răspund întârziat
Prag limită crescut
- pătrund prin foramenul apical în stratul extern al arteriolelor (tunica externă - adventicea) şi
- pătrund prin foramenul apical în stratul extern al arteriolelor (tunica externă - adventicea) şi
- pătrund prin foramenul apical în stratul extern al arteriolelor (tunica externă - adventicea) şi

- pătrund prin foramenul apical în stratul extern al

arteriolelor (tunica externă-

adventicea) şi se termină ca

varicozităţi în celulele musculare netede din peretele arterial

- controlează diametrul

lumenului vascular, şi prin

aceasta volumul de sânge,

fluxul sanguin şi în final presiunea intrapulpară.

1. Formativă 2. Nutritivă 3. Nervoasă 4. De apărare
1. Formativă 2. Nutritivă 3. Nervoasă 4. De apărare
1. Formativă
2. Nutritivă
3. Nervoasă
4. De apărare
1. Formativă 2. Nutritivă 3. Nervoasă 4. De apărare
Primară - regulată, tubulară Secundară - dentina ondulată, cu mai puţin tubuli, determină micşorarea vol.
Primară - regulată, tubulară Secundară - dentina ondulată, cu mai puţin tubuli, determină micşorarea vol.
Primară - regulată, tubulară
Secundară - dentina ondulată,
cu mai puţin tubuli, determină
micşorarea vol. camerei
pulpare şi modificarea formei,
poziţiei şi aranjamentului
odontoblastelor

Terţiară – tubuli neregulaţi, chiar absenţi

Dentina de reparaţie (terţiară) se depune în etape (SELTZER):

de reparaţie (terţiară) se depune în etape (SELTZER) : a b – agresiune asupra “O” primare
a b
a
b

agresiune asupra “O” primare – răspunsul inflamator al

ţesutului conjunctiv pulpar subiacent

c
c

– diferenţierea unor noi O secundare- prin:

c – diferenţierea unor noi O – secundare- prin: sinteza granulelor citoplasmatice- precursorii colagenului
c – diferenţierea unor noi O – secundare- prin: sinteza granulelor citoplasmatice- precursorii colagenului

sinteza granulelor

citoplasmatice- precursorii

colagenului

sinteza granulelor citoplasmatice- precursorii colagenului sulfatarea adică ataşarea de ioni sulfaţi SO 4 negativi

sulfatarea adică ataşarea de ioni sulfaţi SO 4

negativi

d - secreţia matricei substanţei de bază, precursori de

colagen - tropocolagen e - formarea fibrilelor de colagen - prin legarea

e - formarea fibrilelor de colagen - prin legarea precolagenului de fibronectină f - atracţia sărurilor

precolagenului de fibronectină

de colagen - prin legarea precolagenului de fibronectină f - atracţia sărurilor minerale (calcificare)- prin

f - atracţia sărurilor minerale (calcificare)- prin acţiunea

FAL



Transportul oxigenului, substanţe nutritive →sursă pentru secreţia fluidului dentinar În special prin plexul capilar subodontoblatic Diam. max. al camerei pulpare 2-5mm Arteriolele ce pătrund prin foramen au diam. de 0,10mm

  Presiunea medie intrapulpară 10 mm Hg, creşte de 3-4 ori în inflamaţie
Presiunea medie intrapulpară 10 mm Hg, creşte de 3-4 ori în inflamaţie
Peretele arteriolelor este format din trei straturi: adventicea-tunica externă tunica medie - celule musculare netede
Peretele arteriolelor este format din trei straturi: adventicea-tunica externă tunica medie - celule musculare netede
Peretele arteriolelor este format din
trei straturi:
adventicea-tunica externă
tunica medie - celule musculare
netede
intima - celule endoteliale plate
Contracţia celulelor musculare
netede determină modificarea
diametrului vascular
Punctele de răscruce între
arteriolele terminale şi capilare
sunt formate de îngrămădiri de
celule musculare netede, cu rol
de sfincter precapilar → pot
produce răspuns circulator limitat
doar la o singură regiune pulpară,
fără modificări circulatorii în restul
ariilor pulpare
Inflamaţia pulpei coronare sau
coronoradiculare
Capilarele sunt formate dintr-un singur strat de celule Nu au tunică medie şi nici adventice,
Capilarele sunt formate dintr-un singur
strat de celule
Nu au tunică medie şi nici adventice, de aceea
se dilată sau se contractă pasiv
 Limfaticele pornesc în deget d mănuşă din zona subodontoblastică  Conţin în lumen limfocite
 Limfaticele pornesc în deget d mănuşă din zona subodontoblastică  Conţin în lumen limfocite

Limfaticele pornesc în deget d

mănuşă din zona subodontoblastică

Conţin în lumen limfocite şi nu

eritrocite

Drenează în ggl. regionali

submandibulari

submentonieri

laterocervicali

 vasodilataţie→ creşterea presiunii intrapulpare→ durere (dacă este atins pragul limită al unităţilor
 vasodilataţie→ creşterea presiunii
intrapulpare→ durere (dacă este atins
pragul limită al unităţilor senzoriale)
 În pulpa inflamată, pres. intrapulpară este
deja crescută, fibrele nervoase se găsesc
deja într-o stare de preexcitaţie→durerea
apare imediat (spontan)
 Vasoconstricţie - Scade presiunea intrapulpară, durerea nu e declanşată de creşterea presiunii tisulare, ci
 Vasoconstricţie - Scade presiunea intrapulpară, durerea nu e declanşată de creşterea presiunii tisulare, ci
 Vasoconstricţie - Scade presiunea
intrapulpară, durerea nu e declanşată de
creşterea presiunii tisulare, ci prin
mecanisme hidrodinamice-scurgere rapidă
de fluid în tubulii dentinari antrenează
deformarea fibrelor A
A-δ mielinizate, Conduc durerea Determină apariţia mici,viteză de şi temperatura durerii ascuţite, neplăcute
A-δ
mielinizate,
Conduc durerea
Determină apariţia
mici,viteză de
şi temperatura
durerii ascuţite,
neplăcute dar
conducere mai
suportabile (rapidă,
mică
Prag limită
scăzut
tranzitorie)
C
Conduc durerea
continuă,
amielinice, foarte mici, viteză de conducere f. mică
amielinice,
foarte mici,
viteză de
conducere f.
mică

Conduc durerea şi temperatura cu viteză mică şi răspund întârziat Prag limită crescut

insuportabilă

mică Conduc durerea şi temperatura cu viteză mică şi răspund întârziat Prag limită crescut insuportabilă
mică Conduc durerea şi temperatura cu viteză mică şi răspund întârziat Prag limită crescut insuportabilă
mică Conduc durerea şi temperatura cu viteză mică şi răspund întârziat Prag limită crescut insuportabilă
 În pulpa sănătoasă, răspunsul la rece apare imediat  În pulpitele acute avansate, recele
 În pulpa sănătoasă, răspunsul la rece
apare imediat
 În pulpitele acute avansate, recele poate
să nu exacerbeze durerea (fibrele Aδ nu
mai sunt viabile), ci chiar o calmează
(scade pres. intrapulpară sub pragul de
excitabilitate a fibrelor C, încă viabile)
 Îndepărtarea stimulilor reci determină în
30-60 sec. creşterea pres. intrapulpare
peste pragul de excitabilitate a fibrelor
nervoase
 Inervaţia vasomotoare-simpatic  Controlul durerii-ramuri trigeminale (V)
 Inervaţia vasomotoare-simpatic  Controlul durerii-ramuri trigeminale (V)
 Inervaţia vasomotoare-simpatic
 Controlul durerii-ramuri trigeminale (V)
 Inervaţia vasomotoare-simpatic  Controlul durerii-ramuri trigeminale (V)
 Inervaţia vasomotoare-simpatic  Controlul durerii-ramuri trigeminale (V)
δ  Nervi senzitivi aferenţi
δ
 Nervi senzitivi aferenţi
 →f. nervoase mielinice, de tip A, localizate în special în zona subodontoblastică,de aceea sunt
→f. nervoase mielinice, de tip A, localizate
în special în zona subodontoblastică,de
aceea sunt stimulate primele
→f.nervoase amielinice, de tip C,
localizate în special în jurul vaselor de

sânge, mai profund, de aceea rezistă mai mult

amielinice, de tip C, localizate în special în jurul vaselor de sânge, mai profund, de aceea
A- α ,A- β , A- γ mielinizate, Conduc atingerea, presiunea, vibraţia (proprioceptori, mecanoreceptori)

A-α,A-β, A-γ

mielinizate,
mielinizate,
Conduc atingerea, presiunea, vibraţia (proprioceptori, mecanoreceptori)
Conduc atingerea,
presiunea, vibraţia
(proprioceptori,
mecanoreceptori)
mari, viteză de conducere mare
mari, viteză de
conducere mare
mielinizate, mici,viteză de
mielinizate,
mici,viteză de
Conduc durerea şi temperatura Prag limită scăzut
Conduc durerea
şi temperatura
Prag limită scăzut
conducere mai mică
conducere mai mică
amielinice, foarte mici, viteză de
amielinice, foarte
mici, viteză de
conducere f. mică
conducere f. mică
Conduc durerea şi temperatura cu viteză mică şi răspund întârziat Prag limită crescut
Conduc durerea
şi temperatura cu viteză
mică şi răspund întârziat
Prag limită crescut

insuportabilă

A-δ Determină apariţia durerii ascuţite, neplăcute dar suportabile (rapidă, tranzitorie) C Conduc durerea
A-δ
Determină apariţia
durerii ascuţite,
neplăcute dar
suportabile (rapidă,
tranzitorie)
C
Conduc durerea
continuă,
apariţia durerii ascuţite, neplăcute dar suportabile (rapidă, tranzitorie) C Conduc durerea continuă,
apariţia durerii ascuţite, neplăcute dar suportabile (rapidă, tranzitorie) C Conduc durerea continuă,

Girusul postcentral al cortexului

cerebral

Dendritele neuron I

Origine în pulpă

Talamus (neuron III)

Corpul N I Ggl. semilunar al NC V

Neuron II

Subnucleul caudal (subst. gri a măduvei)

Axonul NI face sinapsă cu

NII

Mai primeşte impulsuri

de la

N. C. VII, IX, X

 Teoria specificităţii– fibre senzitive diferite conduc impulsuri diferite (cald, rece, durere, atingere,
 Teoria specificităţii– fibre senzitive diferite conduc impulsuri diferite (cald, rece, durere, atingere,

Teoria specificităţii– fibre senzitive diferite conduc impulsuri diferite (cald, rece, durere, atingere, presiune) Teoria tiparului toate fibrele sunt identice, producerea durerii se bazează pe stimularea mai puternică pentru o anumită senzaţie comparativ cu alta Teoria porţii

durerii se bazează pe stimularea mai puternică pentru o anumită senzaţie comparativ cu alta  Teoria
durerii se bazează pe stimularea mai puternică pentru o anumită senzaţie comparativ cu alta  Teoria
durerii se bazează pe stimularea mai puternică pentru o anumită senzaţie comparativ cu alta  Teoria
durerii se bazează pe stimularea mai puternică pentru o anumită senzaţie comparativ cu alta  Teoria
 Conform acestei teorii, controlul durerii este deţinut de doi factori: – Ascendent Mecanismul porţii
 Conform acestei teorii, controlul durerii
este deţinut de doi factori:
– Ascendent Mecanismul porţii – situat în
substanţa cenuşie a măduvei spinării, ce
permite sau nu trecerea impulsurilor
dureroase spre creier
– Descendent Mecanismul intrinsec al creierului
- modulează mecanismul porţii prin control de
la stimuli emoţionali, psihici, periferici, vizuali
precum şi de la experienţele învăţate anterior

Mecanismul de funcţionare a

porţii  În timpul preparării cavităţilor, fibrele mici C şi Aδ declanşează răspunsul dureros, deoarece
porţii
 În timpul preparării cavităţilor, fibrele mici C şi
Aδ declanşează răspunsul dureros, deoarece
fibrele mai mari Aβ, situate mai profund, nu sunt
stimulate
 Într-o pulpită, stimularea fibrelor profunde Aβ
închide poarta pentru fibrele C
 Dacă fibrele Aβ nu sunt stimulate, durerea este
condusă de fibrele C
 Această alternanţă de închidere şi deschidere a
porţii are ca rezultat durerea spontană şi
intermitentă
 Blocarea acestui mecanism duce la persistenţa
durerii pulpare, chiar şi după încetarea stimulului
dureros
– Distruge fibrele pulpare de diametru mare, în schimb rămân viabile cele de diametru mic
– Distruge fibrele pulpare de diametru mare,
în schimb rămân viabile cele de diametru
mic C, poarta va rămâne deschisă pentru
acestea, de aceea stimuli mici (variaţii mici
de temperatură-rece, cald sau de presiune)
declanşează răspunsuri dureroase mai
intense decât în pulpa sănătoasă
– Aplicarea unei presiuni pe mucoasa unui dinte afectat va stimula fibrele mari de tipul
– Aplicarea unei presiuni pe mucoasa unui
dinte afectat va stimula fibrele mari de
tipul Aα, închizând poarta pentru fibrele
mici
– Acelaşi efect îl are masarea ariei adiacente
unui dinte afectat sau apăsarea fermă a
marginii anterioare a ramului mandibular
înainte de inserţia acului de anestezie
– Similar, acupunctura- prin rotirea acului
stimulează fibrele Aα şi închide poarta
pentru fibrele mici
  Teoria inervaţiei dentinare Teoria hidrodinamică  Teoria agresiunii odontoblastelor
  Teoria inervaţiei dentinare Teoria hidrodinamică  Teoria agresiunii odontoblastelor



Teoria inervaţiei dentinare Teoria hidrodinamică Teoria agresiunii odontoblastelor

  Teoria inervaţiei dentinare Teoria hidrodinamică  Teoria agresiunii odontoblastelor
  Teoria inervaţiei dentinare Teoria hidrodinamică  Teoria agresiunii odontoblastelor
 Existenţa în tubulii dentinari a fibrelor nervoase – agresarea lor iniţiază direct un impuls
 Existenţa în tubulii dentinari a fibrelor nervoase – agresarea lor iniţiază direct un impuls
 Existenţa în tubulii dentinari a fibrelor
nervoase – agresarea lor iniţiază direct un
impuls nervos
Girusul postcentral al cortexului cerebral Dendritele neuron I Origine în pulpă Talamus (neuron III) Corpul
Girusul postcentral al cortexului
cerebral
Dendritele neuron I
Origine în pulpă
Talamus (neuron III)
Corpul N I
Ggl. semilunar al NC V
Axonul NI face sinapsă cu
NII
Mai primeşte impulsuri
Neuron II
de la
Subnucleul caudal
(subst. gri a măduvei)
N. C. VII, IX, X
sinapsă cu NII Mai primeşte impulsuri Neuron II de la Subnucleul caudal (subst. gri a măduvei)
Dinte ce a iniţiat durerea Aria de iradiere a durerii Incisivi maxilari Regiune frontală Canini

Dinte ce a iniţiat durerea

Aria de iradiere a durerii

Incisivi maxilari

Regiune frontală

Canini maxilari

Aria nasolabială

Premolar II maxilar

Regiunea maxilară deasupra

Molar I maxilar

molarilor maxilari

Premolar II maxilar

Regiunea temporală

Molar II şi III maxilar

Aria mandibulară sub molarii

mandibulari

Molari mandibulari

Ureche

M II şi M III maxilar (ocazional)

I, C, şi P mandibulari

Regiunea mentonieră

M I şi II mandibulari

Unghiul mandibulei

P II mandibular

Regiunea mijlocului ramuri i

mandibulare

M III mandibular

Aria laringeală superioară

Caninii maxilari

Premolarii maxilari

Canini maxilari

Molarii maxilari

Premolari mandibulari

Canini maxilari

Premolarii mandibulari

Premolari maxilari

Molari I şi II mandibulari

Premolarul I mandibular

 1. Durerea dentinară  2. Smear-layer  3. Scleroza tubulară  4. Formarea dentinei
 1. Durerea dentinară
 2. Smear-layer
 3. Scleroza tubulară
 4. Formarea dentinei de reparaţie
 5. Inflamaţia
Odontoblastul, localizat la periferia pulpei este cel mai
sensibil
 agresiunea uşoară şi de durată medie→răspunsul
pulpar este limitat→ depunerea dentinei sclerotice
sau de iritaţie
 agent agresor puternic→ inflamaţie progresivă,
iniţial subodontoblastică, ulterior centrală
 Teoria inervaţiei dentinare  Teoria hidrodinamică  Teoria agresiunii odontoblastelor
 Teoria inervaţiei dentinare
 Teoria hidrodinamică
 Teoria agresiunii odontoblastelor
 

Strat rezultat în urma preparării cavităţii, atriţiei, abraziei, detartrajului ce acoperă suprafaţa dentinei şi se extinde şi în tubulii dentinari (smear plugs) Are rolul de a reduce permeabilitatea dentinei şi de a scădea sensibilitatea

 Produsă sub acţiunea unor agenţi limitaţi sau medii şi constă în:  formarea continuă
 Produsă sub acţiunea unor agenţi limitaţi sau medii şi constă în:  formarea continuă
 Produsă sub acţiunea unor agenţi limitaţi
sau medii şi constă în:
 formarea continuă a dentinei peritubulare de către
procesele odontoblastelor – scleroza fiziologică
(îmbătrânire)
 calcificarea intratubulară, prin depunerea de săruri
calcice – scleroza patologică →calcificarea
pulpară
 Definiţie: Reacţia de răspuns a ţesuturilor vii la acţiunea oricărui agent agresor  Implică
 Definiţie: Reacţia de răspuns a ţesuturilor vii la acţiunea oricărui agent agresor  Implică
 Definiţie: Reacţia de răspuns a ţesuturilor vii la acţiunea oricărui agent agresor  Implică
 Definiţie: Reacţia de răspuns a ţesuturilor
vii la acţiunea oricărui agent agresor
 Implică coordonarea şi mobilizarea a 4
tipuri de răspuns: vascular, neurologic,
celular şi umoral
 Distrugerea iritantului la locul agresiunii  Neutralizarea sa cel puţin temporară prin diluţie sau
 Distrugerea iritantului la locul agresiunii
 Neutralizarea sa cel puţin temporară prin diluţie
sau încorporare până sunt mobilizate
mecanismele complexe de apărarea ale pulpei
 Oprirea distrugerii pulpare şi începerea
reparaţiei ţesutului distrus
Primele două obiective sunt însoţite de
cele 5 semne cardinale ale inflamaţiei
acute: calor, rubor, dolor, tumor,
functio-lesa
 Inflamaţia  Repararea
 Inflamaţia
 Repararea
Severitatea inflamaţiei pulpare  Adâncimea de penetrare a bacteriilor  Permeabilitatea dentinară – Scleroza
Severitatea inflamaţiei
pulpare
 Adâncimea de penetrare a bacteriilor
 Permeabilitatea dentinară
– Scleroza dentinară
– Dentina de reparaţie
Răspunsul exudativ (acut) – Răspunsul imediat al ţesutului pulpar la acţiunea unui agent agresor –
Răspunsul exudativ (acut)
– Răspunsul imediat al ţesutului pulpar la
acţiunea unui agent agresor
– Rol: neutraliza acţiunea acestuia
– Se realizează prin influx sau exudat fluid
(edem tisular), cu rolul de a dilua sau detoxifica
agentul agresor şi de a stimula celule albe să
ingere şi să imobilizeze
 Celula dominantă:
leucocitul PMN
macrofagul tisular
 Creşterea permeabilităţii tubulilor dentinari→  perturbarea membranei pulpodentinare →  distrugerea
 Creşterea permeabilităţii tubulilor dentinari→  perturbarea membranei pulpodentinare →  distrugerea
 Creşterea permeabilităţii tubulilor dentinari→
 perturbarea membranei pulpodentinare →
 distrugerea palisadei odontoblastice →
 aspiraţia nucleilor odontoblastelor în tubulii dentinari →
 distrucţia odontoblastelor şi eliberarea factorilor de
agresiune tisulară →
 dilatarea capilarelor (VD) → creşterea permeabilităţii
capilarelor şi edem (pierdere excesivă de fluid plamatic)
 hemoconcentraţie şi încetinirea sau chiar oprirea fluxului
sanguin →
 staza şi pierderea poziţiei centrale a leucocitelor în
curentul circulator (marginaţie leucocitară)→
 diapedeză→chemotactism
Răspunsul fagocitelor la infecţie
Răspunsul fagocitelor la
infecţie
Răspunsul fagocitelor la infecţie  Aderenţă vasculară  Diapedeză  Chemotactism  Activare 
 Aderenţă vasculară  Diapedeză  Chemotactism  Activare  Fagocitoză
 Aderenţă
vasculară
 Diapedeză
 Chemotactism
 Activare
 Fagocitoză
fagocitelor la infecţie  Aderenţă vasculară  Diapedeză  Chemotactism  Activare  Fagocitoză
Macrofag Bacteria
Macrofag
Bacteria
Răspunsul pulpar iniţial la infecţie
Răspunsul pulpar iniţial la
infecţie
Răspunsul pulpar iniţial la infecţie Bacterii sau antigene bacteriene  Infiltrat de PMN şi monocite.
Răspunsul pulpar iniţial la infecţie Bacterii sau antigene bacteriene  Infiltrat de PMN şi monocite.
Bacterii sau antigene bacteriene  Infiltrat de PMN şi monocite.
Bacterii sau antigene bacteriene
 Infiltrat de PMN şi monocite.
Hiperemie pulpară  Creşterea numărului şi diametrului capilarelor
Hiperemie pulpară
Hiperemie pulpară
Hiperemie pulpară  Creşterea numărului şi diametrului capilarelor
Hiperemie pulpară  Creşterea numărului şi diametrului capilarelor

Creşterea numărului şi diametrului capilarelor

Pulpită acută  Numeroase neutrofile într-o reţea de fibre
Pulpită acută
Pulpită acută
Pulpită acută  Numeroase neutrofile într-o reţea de fibre
Pulpită acută  Numeroase neutrofile într-o reţea de fibre

Numeroase neutrofile într-o reţea de fibre

Răspunsul proliferativ (cronic)
Răspunsul proliferativ (cronic)
– Acţiune secundară sau întârziată – Încercarea a ţesutului pulpar de a forma noi celule
– Acţiune secundară sau întârziată
– Încercarea a ţesutului pulpar de a forma noi celule
(fibroblaste), noi vase (angioblaste) şi fibre
→elemente ce constituie ţesutul de granulaţie
– Ţesutul de granulaţie are rol de a repara şi înlocui
ţesuturile distruse
 Celule dominante:
limfocite
plasmocite
monocite
Progresia infectiei PMN, monocite  Limfocite T helper, T supresor,  Limfocite B, plasmocite, anticorpi.
Progresia infectiei
Progresia infectiei
Progresia infectiei PMN, monocite  Limfocite T helper, T supresor,  Limfocite B, plasmocite, anticorpi.
PMN, monocite  Limfocite T helper, T supresor,  Limfocite B, plasmocite, anticorpi.
PMN, monocite
 Limfocite T helper, T supresor,
 Limfocite B, plasmocite, anticorpi.
Pulpită cronică  L imfocite şi plasmocite  Neutrofile
Pulpită cronică
Pulpită cronică
Pulpită cronică  L imfocite şi plasmocite  Neutrofile
Pulpită cronică  L imfocite şi plasmocite  Neutrofile

Limfocite şi plasmocite

Neutrofile

 Pulpa sănătoasă  Hiperemia pulpară - stadiul reversibil al inflamaţiei pulpare  Pulpa inflamată
 Pulpa sănătoasă  Hiperemia pulpară - stadiul reversibil al inflamaţiei pulpare  Pulpa inflamată
 Pulpa sănătoasă
 Hiperemia pulpară - stadiul reversibil al
inflamaţiei pulpare
 Pulpa inflamată - pulpitele acute (dureroase)
şi cronice (nedureroase)
 Necroza pulpară
 Modificări pulpare retrogresive
– – –
pulpară  Modificări pulpare retrogresive – – – atrofia şi fibroza calcificările resorbţia internă

atrofia şi fibroza calcificările resorbţia internă

pulpară  Modificări pulpare retrogresive – – – atrofia şi fibroza calcificările resorbţia internă
pulpară  Modificări pulpare retrogresive – – – atrofia şi fibroza calcificările resorbţia internă
– Pulpite nedureroase (asimptomatice)  Clasificare clinică – Pulpite dureroase (simptomatice)  Clasificare
– Pulpite nedureroase (asimptomatice)  Clasificare clinică – Pulpite dureroase (simptomatice)  Clasificare

Pulpite nedureroase (asimptomatice)

– Pulpite nedureroase (asimptomatice)
 Clasificare clinică – Pulpite dureroase (simptomatice)
 Clasificare clinică
– Pulpite
dureroase
(simptomatice)
 Clasificare histologică – Pulpite acute Seroase Parţiale PurulenteTotale – Pulpite cronice -
 Clasificare
histologică
– Pulpite acute
Seroase
Parţiale
PurulenteTotale
– Pulpite cronice
- ulcerative
- granulomatoase
- hiperplazice
- propriu-zise
 Orice dinte care prezintă un periodonţiu sănătos sau care poate fi adus într-un status
 Orice dinte care prezintă un periodonţiu sănătos sau
care poate fi adus într-un status de sănătate, dacă
foramenul său poate fi sigilat fie pe cale conservativă,
nechirurgicală, fie pe cale chirurgicală (obturaţie
retrogradă)
său poate fi sigilat fie pe cale conservativă, nechirurgicală, fie pe cale chirurgicală (obturaţie retrogradă)
său poate fi sigilat fie pe cale conservativă, nechirurgicală, fie pe cale chirurgicală (obturaţie retrogradă)
său poate fi sigilat fie pe cale conservativă, nechirurgicală, fie pe cale chirurgicală (obturaţie retrogradă)
său poate fi sigilat fie pe cale conservativă, nechirurgicală, fie pe cale chirurgicală (obturaţie retrogradă)
Contraindicaţii reale
Contraindicaţii reale
 Contraindicaţiile reale sunt reprezentate de suportul parodontal insuficient sau de (după Weine) –
 Contraindicaţiile reale sunt
reprezentate de suportul parodontal
insuficient sau de (după Weine)
– Incapacitatea medicului de a practica tratamentul
endodontic
– Inabilitatea pacientului de a putea plăti un
tratament endodontic
Contraindicaţii reale
Contraindicaţii reale
 1.Suport parodontal insuficient  2.Raport inadecvat coroană- rădăcină  3. Dinti nerestaurabili sau care
 1.Suport parodontal insuficient
 2.Raport inadecvat coroană-
rădăcină
 3. Dinti nerestaurabili sau care
nu pot fi adusi intr-un stadiu
de restaurabilitate
Contraindicaţii reale
Contraindicaţii reale
 4.Carii radiculare sau ale furcaţiei  5.Resorbţie internă cu perforaţie 4  6.Fractură radiculară
 4.Carii radiculare sau ale
furcaţiei
 5.Resorbţie internă cu
perforaţie
4
 6.Fractură radiculară verticală
5
5
False contraindicaţii  Prezenţa instrumentelor rupte   pe canal Dificultăţi determinate de anatomia
False contraindicaţii  Prezenţa instrumentelor rupte   pe canal Dificultăţi determinate de anatomia
False contraindicaţii  Prezenţa instrumentelor rupte   pe canal Dificultăţi determinate de anatomia

False contraindicaţii

 Prezenţa instrumentelor rupte  
Prezenţa instrumentelor
rupte

pe canal Dificultăţi determinate de anatomia dinţilor Mărimea leziunii periapicale

rupte   pe canal Dificultăţi determinate de anatomia dinţilor Mărimea leziunii periapicale – (chist)
rupte   pe canal Dificultăţi determinate de anatomia dinţilor Mărimea leziunii periapicale – (chist)
rupte   pe canal Dificultăţi determinate de anatomia dinţilor Mărimea leziunii periapicale – (chist)

(chist)

rupte   pe canal Dificultăţi determinate de anatomia dinţilor Mărimea leziunii periapicale – (chist)
False contraindicaţii  Prezenţa calcificărilor camerei pulpare şi a canalului radicular

False contraindicaţii

 Prezenţa calcificărilor camerei pulpare şi a canalului radicular
 Prezenţa calcificărilor camerei
pulpare şi a canalului radicular
False contraindicaţii  Prezenţa calcificărilor camerei pulpare şi a canalului radicular

False contraindicaţii

False contraindicaţii  Dificultăţi de retratament O R c u c o n d e a
False contraindicaţii  Dificultăţi de retratament O R c u c o n d e a
False contraindicaţii  Dificultăţi de retratament O R c u c o n d e a

Dificultăţi de retratament

False contraindicaţii  Dificultăţi de retratament O R c u c o n d e a
False contraindicaţii  Dificultăţi de retratament O R c u c o n d e a

OR cu con de argint

Retratament şi OR cu gutapercă

Indicaţii reale
Indicaţii reale
 Toţi dinţii care prezintă patologie pulpară sau periapicală, indiferent de:  Vârsta pacientului 
 Toţi dinţii care prezintă patologie pulpară sau
periapicală, indiferent de:
 Vârsta pacientului
 Statusul general de sănătate (protecţie antibiotică, risc
mai scăzut de bacteriemie sau hemoragie decât la
extracţii))
 Gravide (temporizare în primul trimestru al sarcinii pentru
trimestrul II sau III, dacă pacienta poate sta pentru o mai
lungă perioadă de timp în scunul stomatologic)
Bazele succesului în endodonţie
Bazele succesului în
endodonţie
Bazele succesului în endodonţie  1. faza de diagnostic - identifică cauza afecţiunii şi stabileşte planul
 1. faza de diagnostic - identifică cauza afecţiunii şi stabileşte planul de tratament 
 1. faza de diagnostic - identifică cauza
afecţiunii şi stabileşte planul de
tratament
 2. faza de preparare – cleaning and
shaping
 3. faza de obturare
Endodonţia strategică
Endodonţia strategică
 Dinţi fără patologie pulpară sau periapicală – Dinţi ce necesită pentru creşterea rezistenţei folosirea
 Dinţi fără patologie pulpară sau periapicală
– Dinţi ce necesită pentru creşterea rezistenţei
folosirea unui dispozitiv intraradicular
– Dinţi pe care se realizează o supraprotezare cu
scopul de a preveni resorbţia în totalitate a crestei
alveolare
– Dinţi trataţi profilactic (pentru a preveni inflamaţia
pulpei) ce se acoperă cu coroane, lucrări protetice
( dinţi stâlpi)
– Dinţi ce necesită din motive parodontale
amputaţia unei rădăcini sau separarea datorită
afectării furcaţiei
Scop protetic Amputaţia unei rădăcini datorită suportului parodontal insuficient Dispozitiv intraradicular
Scop protetic Amputaţia unei rădăcini datorită suportului parodontal insuficient Dispozitiv intraradicular

Scop protetic

Scop protetic Amputaţia unei rădăcini datorită suportului parodontal insuficient Dispozitiv intraradicular

Amputaţia unei rădăcini

datorită suportului parodontal

insuficient

Dispozitiv intraradicular

Scop protetic Amputaţia unei rădăcini datorită suportului parodontal insuficient Dispozitiv intraradicular
Medic Dentist
Medic Dentist

Consultaţie Endodontică

Dinte Restaurabil Dinte Nerestaurabil Nu Acceptă Tratamentul Medic Dentist
Dinte Restaurabil
Dinte Nerestaurabil
Nu Acceptă
Tratamentul
Medic Dentist

Acceptă

Tratamentul

Vital Necrotic fără lez.apicală Necrotic cu Retratament lez.apicală – 1 şed. – 2 şed. –
Vital
Necrotic fără
lez.apicală
Necrotic cu
Retratament
lez.apicală
– 1 şed.
– 2 şed.
– 1 şed.
– 2 şed.
ISTORICUL MEDICAL Deşi nu există contraindicaţii sistemice pentru tratamentul endodontic, oferă date despre
ISTORICUL MEDICAL
Deşi nu există contraindicaţii sistemice pentru
tratamentul endodontic, oferă date despre
statusul general al pacientului (se înregistrează
scurt şi la obiect pe fişă)
Importanţă medico-legală
Poate influenţa tratamentul
 Protecţie antibiotică
 Protecţia medicului faţă de boli infecţioase
 Dacă pacientul este sub o medicaţie care va
influenţa tratamentul sau medicaţia, se
consultă medicul curant
ISTORICUL DENTAR
ISTORICUL DENTAR


De ce pacientul a solicitat consultul unui

specialist

Dacă a beneficiat de un tratament

stomatologic recent care să influenţeze statusul pulpar

Când a început problema

Dacă există factori care influenţează

pozitiv sau negativ acuzele pacientului ca

rece, cald, presiune, masticaţie Care este frecvenţa acuzelor Dacă există sau nu durere

 Localizarea: dacă poate indica cu exactitate dintele sau dacă durerea este difuză  Originea:
 Localizarea: dacă poate indica cu exactitate
dintele sau dacă durerea este
difuză
 Originea: spontană sau provocată
 Reproductibilitatea: dacă simptomele pot fi
reproduse
 Caracterul : surd, ascuţit, lancinant, pulsatil
 Durata:continuă sau intermitentă
 Dacă este sau nu influenţată de postură
ascuţit, lancinant, pulsatil  Durata:continuă sau intermitentă  Dacă este sau nu influenţată de postură

Examenul fistulei cu con de gutapercă

Examenul fistulei cu con de gutapercă
Examenul fistulei cu con de gutapercă
A –proiecţie ortoradială; B,C - proiecţie oblică

A –proiecţie ortoradială; B,C-proiecţie oblică

A –proiecţie ortoradială; B,C - proiecţie oblică

Proiecţie standard

Proiecţie standard Proiecţie meziodistală

Proiecţie meziodistală

Proiecţie standard Proiecţie meziodistală
Radiografie muşcată adevărata dimensiune a camerei pulpare Radiotransparenţă la 12, leziune la 11

Radiografie muşcată

adevărata dimensiune a camerei pulpare

Radiografie muşcată adevărata dimensiune a camerei pulpare Radiotransparenţă la 12, leziune la 11

Radiotransparenţă la 12, leziune la 11

Testarea la rece
Testarea la rece
Testarea la cald Testarea pe dinţi cu coroane Sybron Endo (Touch N Heat)

Testarea la cald

Testarea la cald Testarea pe dinţi cu coroane Sybron Endo (Touch N Heat)
Testarea la cald Testarea pe dinţi cu coroane Sybron Endo (Touch N Heat)

Testarea pe dinţi

cu coroane

Testarea la cald Testarea pe dinţi cu coroane Sybron Endo (Touch N Heat)

Sybron Endo (Touch N Heat)

NU pe pacienţi cu pacemaker
NU pe pacienţi cu pacemaker
NU pe pacienţi cu pacemaker
NU pe pacienţi cu pacemaker

NU pe pacienţi cu pacemaker

Diagnosticarea fracturilor

Diagnosticarea fracturilor

Cracked Tooth
Cracked Tooth
Cracked Tooth
Cracked Tooth
The cracked tooth syndrome
The cracked tooth syndrome
The cracked tooth syndrome

The cracked tooth syndrome

Examen radiografic Tipul durerii Durerea nocturna posturala Localizarea durerii Testele de vitalitate Electric Rece Cald

Examen radiografic

Examen radiografic Tipul durerii Durerea nocturna posturala Localizarea durerii Testele de vitalitate Electric Rece Cald

Tipul durerii

Examen radiografic Tipul durerii Durerea nocturna posturala Localizarea durerii Testele de vitalitate Electric Rece Cald

Durerea nocturna posturala

Examen radiografic Tipul durerii Durerea nocturna posturala Localizarea durerii Testele de vitalitate Electric Rece Cald

Localizarea durerii

Tipul durerii Durerea nocturna posturala Localizarea durerii Testele de vitalitate Electric Rece Cald Percutia/ocluzia

Testele de vitalitate

nocturna posturala Localizarea durerii Testele de vitalitate Electric Rece Cald Percutia/ocluzia Palpare Edem Cavitatea

Electric

posturala Localizarea durerii Testele de vitalitate Electric Rece Cald Percutia/ocluzia Palpare Edem Cavitatea Mobilitate

Rece

Localizarea durerii Testele de vitalitate Electric Rece Cald Percutia/ocluzia Palpare Edem Cavitatea Mobilitate

Cald

Localizarea durerii Testele de vitalitate Electric Rece Cald Percutia/ocluzia Palpare Edem Cavitatea Mobilitate Pulpite

Percutia/ocluzia

Testele de vitalitate Electric Rece Cald Percutia/ocluzia Palpare Edem Cavitatea Mobilitate Pulpite reversibile

Palpare

de vitalitate Electric Rece Cald Percutia/ocluzia Palpare Edem Cavitatea Mobilitate Pulpite reversibile Pulpite

Edem

vitalitate Electric Rece Cald Percutia/ocluzia Palpare Edem Cavitatea Mobilitate Pulpite reversibile Pulpite

Cavitatea

Mobilitate

Pulpite reversibile

Pulpite ireversibile

Carie, restaurari defectoase sau fara baza Ascutita, declansata de stimuli termici NU Raspuns normal Raspuns
Carie, restaurari defectoase sau fara
baza
Ascutita, declansata de stimuli
termici
NU
Raspuns normal
Raspuns exagerat
Raspuns normal sau exagerat
Normal
Nu
Raspuns normal

Carie, restaurari defectoase, largirea

spatiului LPD
spatiului LPD
Intens, continua, prelungita, declansata de caldura
Intens, continua, prelungita,
declansata de caldura
DA Doar la aplicarea stimulilor reci sau Doar la aplicarea caldurii sau cu daca e
DA
Doar la aplicarea stimulilor reci sau
Doar la aplicarea caldurii sau cu
daca e inflamat LPD
inflamatia LPD
Raspuns normal sau crescut
Durerea calmata de rece ocazional
Durerea acuta
Normal
Nu
Raspuns normal sau hipersensibilitate ocluzala
Raspuns normal sau
hipersensibilitate ocluzala

Nu

Nu

Tratament
Tratament
Tratament  Pulpite reversibile – Indepartarea cariei – Refacerea restaurarilor cu defecte –

Pulpite reversibile

Indepartarea cariei

Refacerea restaurarilor cu defecte

Reechilibrare ocluzala

restaurarilor cu defecte – Reechilibrare ocluzala  Pulpite ireversibile Pulpectomie –

Pulpite ireversibile

Pulpectomie

(monoradiculari)
(monoradiculari)
– Pulpotomie (pluriradiculari) – Ajustare ocluzala – AINS (Ibuprofen, 200 mg) – Analgezice
Pulpotomie
(pluriradiculari)
– Ajustare ocluzala
– AINS (Ibuprofen, 200
mg)
– Analgezice
– Pulpotomie (pluriradiculari) – Ajustare ocluzala – AINS (Ibuprofen, 200 mg) – Analgezice

Denumire Test

Rezultat

Palpare

+

Percuţie

+

Mobilitate

1

Ocluzie

+

Masticaţie

Limite normale

Aer

Nu răspunde

Rece

Nici un răspuns

Cald

Nu a fost efectuat

Electric (0-80)

Fără răspuns

Fistulă

Nu

Traumă ocluzală

Nu

Fractură

Nu

Sondare parodontală

Vestibular:2 Distal:4 Disto-Vestibular:2 Disto-Lingual:3

Carii/restauratii

Lingual:5 Mezial:3 Mezio-Vestibular:2 Mezio-Lingual2

Carii secundare distal şi ocluzal

The mind is like a parachute….
The mind is like
a parachute….
…only works if it is open
…only works if it is open