Sunteți pe pagina 1din 55

Stilurile funcţionale ale limbii române. Texte funcţionale.

CATRINA MIRCEA-IONUŢ

Referent ştiinţific:

Conf. univ. dr. Claudia Costin, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava

Stilurile funcţionale ale limbii române. Texte funcţionale.

CATRINA MIRCEA-IONUŢ

2008

2

ARGUMENT

Prezenta lucrare se doreşte a fi un instrument eficient, aflat la îndemâna elevilor de gimnaziu şi liceu, confruntaţi cu cerinţele învăţământului actual, în condiţiile integrării în Uniunea Europeană. S-a remarcat tendinţa vorbitorilor de a denatura limba literară, fapt ce se regăseşte şi în actele(documentele) redactate de aceiaşi vorbitori. Acest lucru dovedeşte o cunoaştere insuficientă a normelor lingvistice în vigoare. Caracterul practic al acestui auxiliar este evident, venind în întâmpinarea multora dintre noi, confruntaţi cu diverse situaţii de comunicare, fie scrisă, fie orală.

3

Autorul

STILURILE FUNCŢIONALE ALE LIMBII

Stilurile funcţionale reprezintă forma pe care o dobândeşte limba prin întrebuinţarea în diversele domenii ale cunoaşterii umane. Etimologic, cuvântul “stil” se regăseşte în limba greacă, de unde avem semnificaţia de “condei” – instrument de scris, dar şi de “mod de a scrie, a vorbi”. Calităţile generale ale stilului au în vedere următoarele aspecte:

a) Claritatea stilului – implică utilizarea cuvintelor şi a expresiilor uşor de înţeles, evitarea construcţiilor sintactice şi termenilor contradictorii, imprecişi. În situaţia în care se observă un limbaj lin, accesibil al unei persoane, avem de-a face cu un fin cunoscător al limbii române, ce manevrează cu abilitate lexicul, trecând dintr-un registru stilistic în altul.

b) Proprietatea stilului – este dată de utilizarea cuvintelor potrivite în anumite contexte, a construcţiilor sintactice care să permită o comunicare eficientă. Sinonimia limbii române oferă un spectru larg vorbitorilor, de aceea este extrem de important să alegi exact sensul dorit al unui cuvânt, în cadrul comunicării.

c) Precizia stilului – impune o întrebuiţare a cuvintelor strict necesare actului comunicării, înlaturând tot ceea ce este de prisos; nu se renunţă însă la specificul stilistic, care generează expresivitatea limbii. Structurile lingvistice ce nu respectă această trăsătură conduc la tautologii, exprimări echivoce, construcţii pleonastice,etc.

d) Corectitudinea, puritatea stilului – presupune utilizarea cuvintelor înţelese de absolut toţi vorbitorii unei limbi. Există însă şi abateri de la această trăsătură, regăsite în expresii stridente, bombastice, deseori vulgare( cu evidente referiri de natură sexuală):

Blugii aştia sunt beton rău de ton!

4

Ce poză nasoală! Filmul ăla de aseară e bengos! L-am făcut pe portofel pe gagiu!

Există o serie de trăsături particulare ale stilului, dintre care amintim: simplitatea, naturaleţea, concizia, fineţea, oralitatea; ele definesc modul de exprimare al unui individ în contextul lingvistic al societăţii în care acesta trăieşte. Încercând o definiţie uzuală a stilului, ajungem la concluzia că reprezintă modul, felul de exprimare a resurselor limbii de către fiecare individ. Acest termen se regăseşte des în domeniul artistic(în literatură, muzică, balet, pictură,etc.), dar şi în domenii de activitate variate ale societăţii. Stiulu funcţional reprezintă o variantă a limbii care are funcţii de comunicare într-un anumit domeniu de activitate umană. Limba română contemporană admite ca variante ale limbii folosite în domenii de activitate umană următoarele stiluri funcţionale:

a) stilul artistic(beletrisitc);

b) stilul juridico-administrativ;

c) stilul ştiinţific;

d) stilul publicistic(journalistic);

e) stilul colocvial(familiar).

5

STILUL ARTISTIC (BELETRISTIC)

Acest stil are în vedere transmiterea unui mesaj prin modalităţi specifice domeniului artistic, estetic: descrierea, naraţiunea, dialogul(cu forma specifică a acestuia, monologul). Scopul unei comunicări ce beneficiază de aportul acestui stil este de a trezi emoţia estetică din partea cititorului. De foarte multe ori, realitatea descrisă de autor este imaginară, fiind o ficţiune a autorului. Se urmăreşte nu atât transmiterea de informaţii, cât mai ales sugerarea unor idei şi sentimente, la nivelul imaginaţiei şi afectivităţii cititorului sau ascultătorului. Specificul acestui stil este dat de următoarele trăsături:

-prezenţa caracterului subiectiv(manifestat intens din partea autorului); -abundenţa unor termeni cu sens figurat şi/sau secundar, care au rolul de a realiza mental imagini artistice(auditive, vizuale, olfactive); -utilizarea unui vocabular extrem de diversificat, ce implică registre lingvistice variate; -stabilirea unei relaţii speciale între autor şi cititor/ascultător, în urma căreia emoţiile definesc receptarea mesajului artistic; -utilizarea unor moduri de expunere: naraţiunea, descrierea,

dialogul, utilizate diferit de fiecare scriitor. Stilul artistic utilizează multiple posibilităţi de expresie ale limbii, prin procedee specifice numite figuri de stil. Acestea sunt de mai multe tipuri:

1) Figuri din domeniul foneticii şi fonologiei:

aliteraţia, asonanţa, sincopă, apocopă, etc.;

Figuri din domeniul lexicului: epitete, comparaţii, metafore, epitete, personificări, etc.;

3) Figuri din domeniul morfologiei: dativul etic, dativul posesiv, diverse superlative; 4) Figuri din domeniul sintaxei: anacolutul, tautologia, elipsa,etc.;

2)

6

Exemple de texte:

a) Crăiasa din poveşti de M. Eminescu

Neguri albe, strălucite Naşte luna argintie, Ea le scoate peste ape, Le întinde pe câmpie; S-adun flori în şezătoare De painjen tort să rumpă, Şi anină-n haina nopţii Boabe mari de piatră scumpă.

b) Testament de T. ARGHEZI

Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe o carte, În seara răzvrătită care vine De la străbunii mei până la tine, Prin rapi şi gropi adânci Suite de bătrânii mei pe brânci Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă Cartea mea-i, fiule, o treaptă.

7

STILUL JURIDICO-ADMINISTRATIV

Acest stil este utilizat în relaţiile oficiale, ca modalitate de comunicare eficientă în acte şi documente de natură administrativă, diplomatică, politico-economică, juridică, etc.( informări, metodologii, decrete, ordinanţe, decizii,etc.) Toate aceste acte şi documente respectă normele limbii literare, fiind precise, clare, căci nu este permisă o multiplă interpretare a mesajului. Nu se admite folosirea subiectivităţii sau afectivităţii; astfel, aceste documente sunt formale, impersonale şi obiective, fără trimiteri artistice(deci, fără figuri de stil). Denumirile specifice acestor documente şi acte se referă la:

cerere, adeverinţă, lege, articol, paragraf, dosar, proce- verbal, refarat, adresă circulară, etc.

Exemple de texte:

LEGEA DREPTULUI DE AUTOR

CAPITOLUL IV Conţinutul dreptului de autor

Art. 10. — Autorul unei opere are următoarele drepturi morale:

a) dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă

opera la cunoştinţa publică;

b) dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al

operei;

c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la

cunoştinţa publică;

d) dreptul de a pretinde respectarea integrităţii operei şi de

a se opune oricărei modificări, precum şi oricărei atingeri

aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa;

e) dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este

8

cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciaţi prin exercitarea retractării. Art. 11. — (1) Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunţări sau înstrăinări. (2) Dupa moartea autorului, exerciţiul drepturilor prevăzute la art. 10 lit. a), b) si d) se transmite prin moştenire, potrivit legislaţiei civile, pe durată nelimitată. Dacă nu există moştenitori, exerciţiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectivă care a administrat drepturile autorului sau, după caz, organismului cu cel mai mare număr de membri, din domeniul respectiv de creaţie.

LEGEA CONTABILITĂŢII

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale Art. 1 (1) Societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare- dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi, şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii. (2) Instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri au, de asemenea, obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi, după caz, contabilitatea de gestiune.

9

Tipuri de texte:

CEREREA - reprezintă un text cu destinaţie oficială, prin care se solicită rezolvarea unei probleme de interes personal sau chiar general. Structural, cererea conţine:

-formula de adresare, aflată la o distanţă de 5 cm de marginea de sus (precizează funcţia persoanei căreie i te adresezi), urmată obligatoriu de virgulă, deoarece avem de-a face cu o formulă de adresare în cazul Vocativ- (cui ma adesez?); -numele şi prenumele solicitantului, despărţit de termenul precedent – subsemnatul – prin virgulă, fiind o apoziţie(cine sunt?); -domiciliul sau ocupaţia, locul de muncă al solicitantului(cu ce ma ocup?, unde stau?); -formularea clară, concisă a solicitării(ce doresc?); -motivarea solicitării(de ce doresc acest lucru?); -semnătura solicitantului; -funcţia persoanei căreia îi adesezi cererea, instituţia pe care aceasta o reprezintă. Pentru scrierea unei cereri, se foloseşte obligatoriu o coală A4 întreagă, astfel: se lasă loc în partea stângă sus (urmează, în principiu, soluţionarea cererii de către persoana în cauză) şi în partea stângă a paginii( eventuale perforări şi îndosariere). Atunci când situaţia o impune, în cererea referitoare la rezolvarea unei probleme de interes personal, se recomndă menţionarea bazei legale în virtutea căreia se aşteaptă soluţionarea cererii.

10

Modele de cereri:

Domnule Director,

Subsemnatul, Grecu Mihai, domiciliat în Târgu-Jiu, str. Aleea Teilor, Bl. 4, sc.2, ap.20, elev în clasa a VII-a C la Şcoala Generală nr. 12 din Târgu-Jiu, vă rog să binevoiţi a-mi elibera o adeverinţă din care să rezulte că nu beneficiez de bursă socială în acest an şcolar. Menţionez că aceasta îmi este necesară pentru deducerea de impozit a părinţilor.

Târgu-Jiu, 16.11.2007

Grecu Mihai

Domnului Director al Şcolii Generale nr. 12, Târgu-Jiu

11

Doamnă Director,

Subsemnata, Bădoi Aurelia, domiciliată în oraşul Motru, str. Zambilelor, nr. 37, elevă în clasa a X-a A în cadrul Grupului Şcolar Forestier din Târgu-Jiu, solicit eliberarea unei adeverinţe din care să reiasă că sunt eleva acestei şcoli. Adeverinţa îmi este necesară pentru înscrierea la Şcoala Populară de Arte, secţia Dans Modern.

Târgu-Jiu, 05.10.2007

Bădoi Aurelia

Doamnei Director al Grupului Şcolar Forestier, Târgu-Jiu

12

PROCESUL – VERBAL reprezintă un act oficial, în care se notează desfăşurarea unei adunări, a unei şedinţe, ori se consemnează un o situaţie, o întâmplare. În egală măsură, procesul-verbal poate înregistra activitatea unei instituţii sau a unei persoane. În cadrul acestui document se prezintă diverse intervenţii ale unor persoane, dar şi hotărârile unei adunări, şedinţe. Structural, procesul-verbal are două variante:

-tip formular, care se completează la rubricaţia dată; -întocmit individual, care respectă anumite cerinţe:

introducerea, cuprinsul, încheierea. Acest tip de act oficial beneficiază de un limbaj adecvat, în care se întâlnesc formule stereotipe:

ordinea de zi, încheiat astăzi, se aduc în discuţie următoarele, drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal,etc. Procesul-verbal întocmit individual se prezintă astfel:

1) INTRODUCEREA (cuprinde data şi locul desfăşurării activităţii, persoanele participante şi eventualii invitaţi, evidenţa prezenţei, anunţarea ordinii de zi, motivul adunării) 2) CUPRINSUL (materialele prezentate, nominalizarea celor care iau cuvântul, conţinutul intervenţiilor acestora, deciziile adoptate, concluziile celui care conduce adunarea sau şedinţa) 3) ÎNCHEIEREA (formula specifică de încheiere, data şi locul întocmirii, semnăturile tuturor participanţilor).

13

Modele de procese-verbale:

Proces-verbal,

Încheiat astăzi, 12.03.2008, în urma efectuării serviciului pe şcoală de către profesorul Catrina Mircea-

Ionuţ. În timpul serviciului pe şcoală s-a monitorizat activitatea la clasă a elevilor, dar şi supravegherea în pauze a acestora, pentru a se evita orice eveniment neplăcut. S-a constatat că la clasa a IX-a D, elevul Popescu Ilie a deteriorat mobilierul clasei, însă în mod neintenţionat. Situaţia a fost anunţată conducerii şcolii. Programul s-a desfăşurat normal, în conformitate cu orarul stabilit. Nu s-au înregistrat alte evenimente deosebite. Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces- verbal.

Semnătura:

Grup Şcolar Forestier

12.03.2008

14

Proces-verbal,

Încheiat astăzi, 17.09.2007, cu ocazia efectuării

şedinţei cu părinţii, în cadrul colectivului clasei a XII-a B. La şedinţă participă: dl. diriginte, prof. Catrina Mircea-Ionuţ, părinţii elevilor. Ordinea de zi este următoarea:

1. Stabilirea comitetului de părinţi pe clasă;

2. Discutarea situaţiei elevilor clasei, aflaţi în an terminal;

3. Diverse.

Pentru întocmirea procesului-verbal a fost desemnat domnul Florea Ion. Domnul diriginte propune ca domnii Popescu Ion- preşedinte, Vasilescu Gheorghe-vicepreşedinte, Dumitrescu Sorin-trezorier şi doamna Petrescu Mariana-membru, să facă parte din comitetul de părinţi al clasei. Propunerea este susţinută în totalitate, întrunind majoritatea absolută la votare. Domnul diriginte susţine necesitatea acordării unei atenţii sporite elevilor, dat fiind faptul că sunt în clasa a XII-a, prin implicarea activă a părinţilor în viaţa şcolară a elevilor. Domnul Popescu Ion subliniază ideea începerii pregătirii suplimentate în şcoală, cât mai repede cu putinţă. Domnul diriginte îşi ia angajamentul că se va ocupa, zilele următoare, de întocmirea graficului pregătirii pentru examenul de bacalaureat, după consultările cu ceilalţi profesori implicaţi în pregătirea acestui examen. Se anunţă data următoarei şedinţe (22.10.2008) şi se mulţumeşte pentru participare. Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal.

Semnăturile:

Grup Şcolar Forestier

17.09.2007

15

REFERATUL reprezintă o relatare despre un fapt, o problemă de actualitate. În cadrul acestui tip de document, se emit păreri şi opinii cu privire la deciziile ce trebuie luate în acest sens.

DECLARAŢIA este un act ce cuprinde o relatare sumară, de tip obiectiv, aunor fapte cunoscute, fie din perspectiva participării directe, fie din perspectiva unui martor al acelor fapte. Persoana care întocmeşte declaraţia este obligată să respecte adevărul, într-o manieră obiectivă, fără nicio apreciere de natură subiectivă; de foarte multe ori, cel care nu respectă indicaţiile, suportă rigorile legislaţiei în vigoare la data respectivă. Acest tip de document priveşte certurile între diverse persoane, altercaţii verbale, conflicte spontane, furturi, accidente rutiere sau de muncă. Persoana care întocmeşte declaraţia este responsabilă în totalitate de ceea ce va scrie în aceasta.

DAREA DE SEAMĂ reprezintă un raport privind activitatea unui grup, colectiv pe o perioadă dată, finită, pornindu-se de la proiectele şi propunerile asumate la debutul unei acţiuni, urmate de măsurile întreprinse în acest sens, şi finalizându-se cu înregistrarea, măsurarea rezultatelor obţinute. Analizarea cuprinde realizările, dar şi eşecul, nerealizările; se dezbat cauzele, metodele de lucru,

efectele scontate şi cele obţinute-indiferent dacă sunt pozitive sau negative.

CURRICULUM VITAE, cunoscut şi sub denumirea abreviată de CV, reprezintă totalitatea informaţiilor prin care o persoană interesată de ocuparea unui anumit loc de muncă, se face cunoscută. Etimologic, această construcţie lingvistică provine din limba latină şi înseamnă “parcursul vieţii’, “prezentare personală”.

16

Propriu-zis, un CV este un memoriu de activitate care se

trimite unei instituţii sau firme cu scopul de a o informa asupra persoanei tale. Scopul unui bun CV este să realizeze

o invitaţie la un interviu. CV-ul tău este o dovadă a

capacităţii tale de a comunica şi de a te organiza. Un CV foarte bine făcut arată prin el însuşi ce angajat valoros ai putea fi.

Secţiunile importante ale unui CV

1)Nume, adresa, telefon, e-mail, adresa web

Nicio altă informaţie nu este cerută. Dacă îţi vei schimba

adresa, notează până când este valabilă cea curentă (Ex. până la 15 iulie 2002). Dacă nu poţi răspunde la telefon în timpul orelor de serviciu, scrie şi un numar de telefon unde îţi pot fi lăsate mesaje. Dacă incluzi şi o adresă de pagină WEB personală, asigură-

te că formatul este unul profesional. Situl tău poate să

includă un CV, exemple ale activităţii profesionale, fotografii etc. Dacă nu eşti cetăţean român, notează şi cetăţenia.

2)Obiectivul de carieră/ obiectivul pentru poziţia solicitată

Pentru locurile de muncă cu program redus sau pentru

diversele colaborări, obiectivul de carieră nu este esenţial.

El oferă totuşi angajatorului o idee despre ce ai de gând să

faci.

Pentru slujbele permanente, pe bază de contract de muncă, obiectivul personal pentru postul vizat este esenţial. "Obiectivul de carieră" se întinde pe o perioadă mai mare

de

timp, în timp ce obiectivul personal pentru postul vizat

se

referă la primii paşi pe care îi vei face în organizaţie (de

ex. să ajungi cercetător în domeniul Bioingineriei Umane este un obiectiv de carieră, în timp ce acceptarea poziţiei de Tehnician de laborator este un obiectiv pentru postul dorit).

17

Obiectivele trebuie formulate în termeni de genul "ce poţi

să faci pentru un angajator" şi nu "ce poate angajatorul să

facă pentru tine". Evită expresiile precum "

putea folosi cunoştinţele şi aptitudinile pentru a-mi lărgi

nivelul de expertiză în

Obiectivul trebuie formulat după locul de muncă pe care îl vrei acum (ex. Programator sau Asistent Social), sau după aria în care vei lucra (ex. Comunicare, Relaţii Publice etc.) Pregăteşte-ţi mai multe versiuni de CV-uri în care să-ti descrii aptitudinile relaţionat strict la cerinţele locului de muncă spre care aspiri.

unde imi voi

".

3)Sumarul calificărilor

Această secţiune este, surprinzător, eliminată de majoritatea celor care îşi redactează un CV. Ea este poate CEA MAI IMPORTANTĂ COMPONENTĂ a CV-ului. Secţiunea va oferi o imagine concisă asupra calificărilor tale, ţinând seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator să ajungă când citeşte un CV. În această secţiune angajatorul va regăsi în tine persoana ideală pentru postul pe care îl oferă, va regăsi avantajele competitive pe care le pui la dispoziţie. Evită redactarea cronologică a valorilor pe care le oferi. Doar scrie-le. Poţi să incluzi câteva cuvinte cheie. Acestea vor putea fi uşor folosite în bazele de date ale angajatorilor, pentru a te găsi mai târziu. Aceasta este cea mai grea secţiune pe care o ai de scris în CV-ul tău. Nu încerca să o scrii până când n-ai scris restul CV-ului. Ai nevoie să vezi şi să înţelegi informaţia scrisă înainte de a o rezuma. Poţi să incluzi 3-7 subpuncte, folosind substantive şi adjective (nu verbe de acţiune). Mergi pe urmele experienţei tale de muncă, a celei din poziţia de voluntar şi/sau pe baza unor activităţi extracurriculare în termeni de durată, scop, obiective atinse, etc. Dacă nu ai experienţă relevantă, accentuează aptitudinile pe care le-ai dezvoltat în termenii relaţiilor

18

interpersonale, organizaţionale, etc.

Prima frază se rezumă la experienţa pe care o ai, ţinând seama de obiectivul declarat (ex. un an experienţă în design grafic).

A doua frază descrie cunoştinţele tale, relaţionat la

numeroasele componente şi aspecte ale postului spre care

aspiri (ex. bugetare, scrierea rapoartelor, planificare etc.).

A treia frază descrie numeroasele aptitudini pe care le ai

pentru a îndeplini efectiv cerinţele locului de muncă

(ex.capacitatea de a rezolva probleme, capacităţile de comunicare, managementul timpului etc.).

A patra frază se referă la baza academică pe care o ai. Ea

completează experienţa practică acumulată (ex. design, evaluarea resurselor, marketing etc.).

A cincea frază enumeră caracteristicile şi atitudinile tale

personale, aşa cum sunt ele cerute de locul de muncă solicitat (de încredere, abilitatea de a lucra sub presiune,

creativitate etc.).

4)Sumarul aptitudinilor (În locul obiectivului pentru poziţia solicitată şi a sumarului calificărilor)

Această secţiune este esenţială în cazul CV-urilor care omit obiectivul pentru poziţia solicitată şi a sumarului calificărilor. Ea va fi inserată imediat dupa secţiunea "Nume şi Adresă". Are în componenţă 3-6 subpuncte care subliniază cele mai relevante puncte forte pe care le deţii pentru locul de muncă solicitat. Descrie avantajele tale competitive - valorile pe care le oferi. Mergi pe urmele experienţei tale de muncă, a celei din poziţia de voluntar şi/sau pe baza unr activităţi extracurriculare în termeni de durată, scop, obiective atinse, etc. Dacă nu ai experienţă relevantă, accentuează aptitudinile pe care le-ai dezvoltat în termenii relaţiilor interpersonale, organizaţionale etc. Menţionează formele de educaţie/training formale sau

19

profesionale. Poate fi folositor să menţionezi şi cunoaşterea altor limbi (engleză, franceză, germană, etc.). Enumeră principalele arii în care posezi abilităţi (ex. utilizarea calculatorului, instrumentare ştiinţifică, etc.). Enumeră şi caracteristicile tale personale care sunt cerute

de poziţia pe care o soliciti (ex. entuziasm, flexibilitate,

atenţie la detalii, etc.).

5)Educaţia

Studenţii în anii terminali vor scrie în CV dacă sunt studenţi în sistem de stat sau privat, diploma pe care urmează să o obţină, disciplina pe care îşi focalizează interesele, universitatea, anul începerii facultăţii, diversele titluri obţinute sau spre care aspiră (ex. student ASE, Finanţe - Bănci, Bucureşti, 1 Oct.1999 - până în prezent). Nu este necesar să treci în CV şcoala primară şi gimnaziul absolvit, decât dacă au fost instituţii prestigioase. Menţionează liceul absolvit, diploma obţinută, data şi, dacă doreşti, poţi scrie şi specializarea obtinută (ex. Bucureşti, Diplomă de Bacalaureat, Liceul "Ion Neculce", 1999). Numele diplomelor obţinute nu se abreviază. Toate etapele educaţionale vor fi scrise în ordine inversă absolvirii lor (cea mai recentă prima).

- Cursuri Relevante

O sub-secţiune este cea a cursurilor care au relevanţă în

raport cu locul de muncă dorit. Alege 6-10 cursuri care au legatură cu obiectivul declarat. Dacă unul dintre cursuri nu aduce, prin titlul lui, informaţii relevante cu privire la legătura cu obiectivul declarat, explică separat de ce a fost introdus în listă. Lista va trebui "aranjată" în ordinea priorităţilor. În orice caz, evită enumerarea haotică. Poate avea aspect tabelar pentru o mai bună citire.

- Proiecte

În această sub-secţiune pot fi scrise proiectele relevante,

20

rapoartele, tezele etc. pe care le-ai pregătit (cu ghilimele). Dacă titlul este suficient de expresiv, va fi scris fără a fi date explicaţii suplimentare.

6)Experienţa IT&C

Vor fi menţionate atât cunoştinţele teoretice, cât şi cele practice. Poate fi realizat un tabel cu secţiunile: Hardware, Operating Systems, Software, Limbaje de programare.

7)Experienţa profesională

CV-ul cronologic este cea mai acceptată forma pentru sublinierea experienţei profesionale. Încearcă acest format pentru început. Dacă nu poţi să subliniezi punctele tale forte încă de pe prima pagină, încearcă un CV cronologic modificat. Dacă nici acesta nu ajută, încearcă CV-ul funcţional.

8)Cercetare ştiinţifică, certificare

Prezintă o listă a calificărilor, ţinând cont de obiectivul postului. Dacă adaugi şi date, ordinea va fi cea invers cronologică.

9)Premii, burse

Menţionează numele premiului, numele instituţiei care ţi-a acordat premiul şi data. Menţionează premiile importante, atât cele obţinute în facultate, cât şi cele obţinute în liceu. Ordinea lor va fi invers cronologică. Explică ce înseamnă acel premiu dacă cititorul nu poate înţelege importanţa.

21

10)Afilieri profesionale

Vor fi listate numai cel care au relevanţă pentru poziţia solicitată.

11)Articole publicate

Vor fi menţionate numai articolele apărute în revistele care ar trebui să prezinte interes pentru angajator. Menţionează ce anume a fost publicat şi ce a fost trimis spre publicare. Menţionează documentele pe care le-ai prezentat din poziţia de invitat special sau vorbitor invitat în cadrul diverselor conferinţe, seminarii, etc. Dacă lista este foarte lungă, menţionează numai materialele relevante pentru postul solicitat.

12)Limbi străine

Menţionează în primul rând limbile în care poţi vorbi fluent şi în care poţi să îţi desfăşori activitatea (altele decât limba română). Menţionează dacă poţi să vorbeşti şi/sau să scrii în limba respectivă.

13)Activităţi/ interese

Activităţile desfăşurate ca voluntar pot fi incluse în mai multe moduri, în funcţie de mesajul pe care vrei să-l transmiţi. Poţi să incluzi activităţile de voluntariat în această secţiune dacă vrei să demonstrezi modul de petrecere a timpului liber. Dacă vrei să subliniezi chiar activităţile în cauză, poţi să creezi o secţiune separată numită "Activităţi voluntare". Aici vei putea să menţionezi şi organizaţiile sub umbrela cărora îţi desfăşori activitatea de voluntar, contribuţiile pe care le aduci etc. Începe fiecare punct din lista ta cu un verb. Poţi să incluzi activitatea de voluntariat şi în cadrul

22

secţiunii care descrie experienţa de muncă dacă activităţile prestate îţi pot crea avantaje (ex. Assistant Manager - volunteer). Organizarea activităţilor va fi facută in ordine invers cronologică. La finalul acestei secţiuni, poţi să incluzi interesele tale (ex. educaţie fizică, hobby-uri, sporturi sau activităţi relaxante). În general, angajatorii vor să ştie cum îţi petreci timpul liber (ex. în activităţi independente/de echipă). Dacă ai dubii asupra acestei secţiuni, poţi să renunţi la ea.

14)Referinţe/ mapa personală

Nota: "referinţe la cerere" indică caracterul opţional al acestora. Adăugaţi numele persoanei care vă recomandă dacă ea este bine cunoscută de către angajator. El va dori să vă întâlnească datorită prezenţei respectivei persoane.

Fără nume de referinta în CV, va trebui sa te "vinzi" singur în faţa angajatorului. Trebuie să ştii că, în general, persoanele care îţi dau referinţele, nu vor fi deranjate cu telefoane inutile. Persoana aleasă să-ţi dea referinţele trebuie întrebată dacă acceptă folosirea numelui său în CV. De asemenea, trebuie să te asiguri ce va spune în cazul în care va fi contactată telefonic de angajator. Îţi va menţiona punctele puternice sau pe cele slabe? Dacă un angajator cere o mapă personală (ex. grafic design, proiectare), va trebui să o prezinţi. Ca să o prezinţi, trebuie să o ai. Realizarea unei mape personale ia ceva timp, aşa că trebuie pregatită continuu.

!!! Alte trucuri !!!

Poţi să omiţi informaţii personale ca: vârstă, naţionalitate sau starea civilă. Dacă aplici pentru o slujbă în care acestea contează, atunci adaugă-le la începutul CV-ului. Nu scrie "Curriculum

23

Vitae" sau "Resume" la începutul CV-ului tău. Nici data la care ţi-ai scris CV-ul.

Asigură-te că numele tău este scris în partea de sus a fiecărei pagini.

Include numărul paginilor pe toate paginile, cu excepţia primei, de preferat în partea de sus a paginii.

Foloseşte un dicţionar pentru înţelegerea clară a aptitudinilor/abilităţilor cerute de locul de muncă şi a contribuţiilor pe care le poţi aduce tu în cadrul companiei.

Verifică prima formă, pentru acurateţe. Vezi dacă nu ai omis ceva. Verifică ultima formă, pentru greşeli, chiar înainte de a o tipări.

Păstrează toate notiţele pe care le-ai folosit la realizarea CV-ului.

Un CV trebuie păstrat la zi. De aceea, va fi nevoie să-l completezi din timp în timp.

Întotdeauna când vrei să te angajezi, dosarul tău trebuie să conţină alături de C.V. şi referinţe (pe o foaie separată), o scrisoare de intenţie prin care să îi spui angajatorului cine eşti şi de ce îi trimiţi C.V.-ul. Scrisoarea de intenţie trebuie să fie scurtă si într-o formă de adresare directă.

SFATURI

LA

REALIZAREA

SCRISORII

DE

INTENŢIE:

Dacă se poate, adresaţi scrisoarea unei persoane anume. Dacă anunţul privind postul nu oferă numele unei persoane de contact, investigaţi puţin şi aflaţi care este persoana cea mai indicată a-i adresa scrisoarea d-voastră. Încercaţi să contactaţi telefonic angajatorul (dar nu şi în

24

cazul în care anunţul ne previne „nu sunaţi”), şi cereţi recepţionerei numele managerului care recrutează personal. Păstraţi totul scrisorii cât mai profesional adresându-vă cu „Stimate D-nule Popescu” şi nu „Dragă Mihai”.

Când scrieţi o scrisoare de intenţie, dacă nu puteţi afla care este numele Managerului de recrutare utilizaţi formula „În atenţia D-nului/D-nei Manager de Recrutare” sau „În atenţia D-nului/D-nei Manager de Resurse Umane” sau „Stimate Recruiter”. Nu folosiţi niciodată sintagma „ În atenţia celor interesaţi”. Dacă expediaţi prin poştă scrisoarea de intenţie, asiguraţi-vă că este semnată de mână, altfel veţi lăsa impresia că trimiteţi scrisori în masă.

Încercaţi să evitaţi utilizarea repetată a cuvântului „Eu”. Transformaţi-l în „dumneavoastră” de câte ori este posibil. Scrisoarea trebuie să prezinte contribuţia d-voastră la companie, nu trebuie să vorbească despre d-voastră. Utilizaţi fontul Times New Roman de 12, şi încercaţi să vă structuraţi ideile în paragrafe scurte, utilizând bullets. Nu folosiţi literele italice, accentuate sau subliniate. Intentia d- voastră este să scoateţi în evidenţă conţinutul textului.

Nu terminaţi scrisoarea d-voastră cu banalul „vă mulţumesc pentru consideraţie” sau „cu stimă”. Încercaţi ceva diferit care să vă diferenţieze, care să vă facă uşor de recunoscut, cum ar fi: „cu consideraţie”, „cu deosebită stimă” sau „ cu adânc respect”, „al d-voastră, cu respect”, „ al d-voastră, întotdeauna”.

Asiguraţi-vă că personalizaţi scrisoarea d-voastră de intenţie în aşa fel încât să se potrivească postului pe care îl doriţi. Trebuie să găsiţi manierea de a sublinia verbal calificările care vă recomandă pentru acel job, încercaţi să folosiţi cuvinte cheie pentru postul dorit. Dacă aplicaţi pentru mai multe poziţii similare la mai multe companii, veţi fi tentat să creeaţi o singură scrisoare de intenţie şi apoi s-o modificaţi abia sesizabil pentru fiecare angajator în

25

parte. Este bine şi aşa, dar ASIGURAŢI-VĂ că aţi schimbat toate referirile la companiile anterioare din scrisoarea d-voastră de intenţie.

Pentru realizarea de copii ale scrisorii d-voastre de intenţie (şi a CV-ului), folosiţi hârtie de calitate şi un printer de asemenea. Aceste documente reprezintă prima impresie pe care doriţi s-o creeaţi, astfel încât fiţi siguri că e una profesională. Scrieţi o scrisoare de intenţie care să nu depăşească o jumătate de pagină – trei sferturi, cel mult. Scopul unei astfel de scrisori este de a-l determina pe managerul de recrutări să vă parcurgă CV-ul – nu este acela de a redacta un alt CV. Când sunteţi succint în exprimare, demonstraţi că înţelegeţi valoarea timpului pe care îl consumă persoana care va citi.

Încercaţi să subliaţi într-o manieră sau alta cele mai importante realizări sau abilităţi. Selectând una sau două, vă creşteţi şansele de a fi remarcat, în cazul în care realizările sunt într-adevăr remarcabile. Evitaţi folosirea unor fraze uzitate cum ar fi expresia „întreprinzător”, „înăscute valenţe de lider”, „excelente abilităţi de relaţionare”, etc., decât în cazul când dispuneţi de exemplele unor realizări concrete care să le justifice. Altfel, veţi creea senzaţia că aruncaţi cu vorbe nejustificate.

Niciodată să nu exageraţi experienţa sau abilităţile de care dispuneţi atunci când alcătuiţi o scrisoare de intenţie. Dacă acestea nu vor fi descoperite la interviu, d- voastră vă veţi simţi cu siguranţă descoperit dacă veţi căpăta slujba. Chiar daca nu dispuneţi de toate calificările cerute în anunţ, fiţi cinstit şi vorbiţi doar despre realizările şi punctele d-voastră tari. Evitaţi inovaţiile. O persoană care aplica pentru un post a trimis o dată într-un plic doi dinţi de plastic, de jucărie, o scrisoare de intenţie şi o notiţă care zicea: „Mi-aş da dinţii din faţă pentru un interviu”. Un alt manager cu recrutarea a primit două zaruri şi un bilet în care scria: „dă cu zarul şi dă-mi şi mie o şansă”. Astfel de

26

lucruri sunt învechite şi de obicei nu-şi ating scopul, singura excepţie fiind, poate, posturile din vânzări.

Când scrieţi o scrisoare de intenţie, faceţi-o folosind un ton conversaţional, obişnuit. Nu folosiţi cuvinte în scrisoarea d-voastră pe care nu le-aţi folosi în viaţa de zi cu zi.

Şi în sfârşit, rugaţi pe cineva în care aveţi încredere, să vă citească scrisoarea de intenţie, corectându-vă scrierea, punctuaţia, eventualele erori gramaticale. D-voastră puteţi citi scrisoarea de zece ori fără să sesizaţi o greşeală la vedere pe care un altul ar vedea-o imediat. Nu aşteptaţi ca acest „altcineva” să fie însuşi Managerul de recrutare.

27

MODEL scrisoare de intenţie

D-lui/D-nei:

Adresa:

Data:

Stimate(a) Domn/(Doamna),

Vă contactez în legatură cu posibilitatea de angajare în

Recent am observat reclama dvs. Am absolvit de curând Facultatea Interesul meu în

rezultă nu numai din faptul că am studiat această disciplină

de

cadrul firmei pentru un post de

din

cadrul

ani în

timpul studiilor. Din câte puteţi vedea în CV-ul alăturat, am

O parte din Mi-ar face plăcere să

pentru acest post sau orice alte

am un interviu cu

responsabilităţile mele era să

lucrat în calitate de

în cadrul facultăţii, dar şi din experienţa mea de

la

posturi pe care le aveţi pe acest domeniu ( )

Sper că veti considera pregătirea mea potrivită şi aştept cu

nerabdare să vă telefonez în ziua de această posibilitate.

pentru a discuta

Al Dvs.,

28

MODEL CURRICULUM VITAE

INFORMAŢII PERSONALE:

Nume şi prenume: Popescu Ion Adresă: str. M. Eminescu, bl 3, sc. 3, ap 15, Tg-Jiu, Gorj; Telefon: 0253/223344 Fax: 0253/223344 E-mail: popescu_ion@gmail.com; Naţionalitate: Română; Data naşterii: 23.01.1977; Sex: masculin;

LOCUL DE MUNCĂ VIZAT:

Asistent universitar în cadrul Universităţii “Constantin Brâncuşi”, Facultatea de litere şi Ştiinţe sociale Târgu-Jiu, Gorj;

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ:

Perioada:

1)

01.09.2007 – prezent;

2)

01.09.2006 – 31.08.2007;

3)

01.09.2005 – 31.08.2006;

4)

01.09.2003 – 31.08.2004;

5)

01.09.2002 – 31.08.2003;

Funcţia sau postul ocupat:

1)

profesor limba şi literatura română

2)

profesor limba şi literatura română

3)

profesor limba şi literatura română

4)

învăţător

5)

profesor limba şi literatura engleză.

Activităţi şi responsabilităţi principale:

Educaţie şi formare socio prefesională.

29

Numele şi adresa angajatorului:

1)

Grup Scolar Forestier, Tg Jiu, Gorj

2)

Colegiul „Mihai Viteazul”, Bumbesti Jiu, Gorj

3)

Scoala cu cls. I-VIII Ciocadia, Gorj

4)

Scoala nr.5 „Jean Bart”, Suceava

5)

Scoala cu cls. I-VIII Reuseni, Suceava.

Tipul activităţii sau sectorul de activitate:

1)

educaţional, nivel liceal

2)

educaţional, nivel liceal

3)

educaţional, nivel gimnazial

4)

educaţional, nivel primar

5)

educaţional, nivel gimnazial.

EDUCAŢIE ŞI FORMARE:

Perioada:

1)Octombrie 2005-Februarie 2007 2)Septembrie-Decembrie 2005 3)Octombrie 2001-Iunie 2005 4) Septembrie 2003-August 2004 5)Septembrie 1996-August 2001 Calificarea/ diploma obţinută:

1)

Masterat „Mass-media şi Comunicarea”

2)

Atestat de formare continuă a personalului didactic

3)

Diplomă de licenţă - Filologie

4)

Grad didactic definitivat

5)

Diplomă de Bacalaureat – Învăţator/ Educator

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite:

1)

Ştiinţele comunicării şi mass-mediei

2)

Utilizarea metodelor active de predare; Mijloace de evaluare continuă; Adaptarea curriculum-ului la contextul rural; Cunoaşterea stilului de învăţare al

30

3)

4)

5)

elevilor; Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învăţare; Predarea simultană. Limba şi Literatura Engleză – Limba şi Literatura Română Definitivarea în învăţământ Discipline specifice profilului Pedagogic, specializarea Învăţator/ Educator

ă Definitivarea în înv ăţă mânt Discipline specifice profilului Pedagogic, specializarea Înv ăţ ator/ Educator
ă Definitivarea în înv ăţă mânt Discipline specifice profilului Pedagogic, specializarea Înv ăţ ator/ Educator

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare:

1)

Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti, Facultatea

2)

de Filosofie şi Jurnalism/ Universitate particulară acreditată Unitatea de Management a Proiectului pentru

3)

Învăţământul Rural/ Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava,

4)

Facultatea de Litere/ Universitate acreditată de Stat Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava,

5)

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic Colegiul Naţional „Spiru Haret”, Tg-Jiu

Nivelul în clasificarea naţională şi/sau internaţională:

1)

Masterat acreditat şi recunoscut la nivel naţional şi internaţional

2)

-

3)

Licenţă acreditată şi recunoscută la nivel naţional şi

4)

internaţional

5)

- Nivel liceal acreditat şi recunoscut la nivel naţional

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE PERSONALE:

Limba maternă: română Limbi străine cunoscute:

31

engleză(înţelegere-C2, vorbire-C2, scriere-C2), franceză(înţelegere-B2, vorbire-B2, scriere-B2) Competenţe şi abilităţi sociale:

Comunicare si socializare, spirit oratoric, jovialitate, spontaneitate; Competenţe şi aptitudini organizatorice:

Calitati de lider, pronuntat spirit de echipa, disponibilitate la efort sustinut, randament maxim in conditii de stres; Competenţe şi aptitudini tehnice:

Depanare radio-Tv( nivel amator) Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului:

Cunoştinte

avansate

de

utilizare

PC

şi

Internet(cursuri de formare) Sisteme hardware şi software Competenţe şi aptitudini artistice:

Calităţi vocale(studiile liceale), actoriceşti

Alte competenţe şi aptitudini:

Pronunţat spirit ecologist, bun tactician Permis de conducere:

Categoria B Informaţii suplimentare(referinţe):

Universitatea

Bucureşti.

Anexe:

Acte de studii, documente de formare socio-profesională, scrisoare de intenţie.

Prof.

univ.

dr.

Dan

Mihailovici,

Notă:

Acest C.V. este conceput după modelul european, fiind realizat după ultimele cerinţe din partea Uniunii Europene. Datele utilizate în acest C.V. sunt, în mare parte, ale autorului.

32

STILUL ŞTIINŢIFIC

Acest stil îndeplineşte funcţia de comunicare în domeniul ştiinţei şi tehnicii, prin intermediul lucrărilor tehnico-ştiinţifice, al prelegerilor, expunerilor, dezbaterilor, al schimburilor de opinii sau al comunicărilor ştiinţifice,etc. Specifice acestui stil sunt următoarele trăsături:

-caracterul obiectiv al comunicării; -folosirea termenilor cu sensul propriu; -respectarea normelor limbii literare; -elemente de morfo-sintaxă specifice: infinitivul cu sens imperativ, substantive abstracte, pluralul autorului; -limbaj specializat, accesibil doar cercetătorilor unui anumit domeniu al ştiinţei şi tehnicii, compus în mare parte din neologisme, dar şi din cuvinte compuse cu sufixiode sau prefixoide: cosinus, sinus, tangentă, bemol, hiperaciditate, hipoacustic, filosofie, antebelic, lobgitudine, integrală,etc. Deseori, lucrările ştiinţifice sau tehnice apar însoţite de diverse schiţe, desene, fotografii, scheme, hărţi, care au rolul de a aduce detalieri sau lămuriri suplimentare asupra problemei discutate. Exemple de texte:

-istorie:

Dintre popoarele antice ale Orientului Apropiat, asirienii au fost cei mai vestiţi pentru cruzimea lor, prin care au devenit stăpânii unui imperiu uriaş, deşi aceasta l-a costat propria existenţă. Ei au rămas în istorie ca primii utilizatori ai cavaleriei şi ai carelor de război. Asirienii, unul din cele mai războinice popoare din istorie, au luptat de-a lungul secolelor pentru a subjuga popoarele vecine. La apogeul puterii, imperiul lor se întindea până la Golful Persic şi cuprindea chiar şi Egiptul.

-geografie:

Amenajările hidroenergetice constituie un exemplu de folosinţă complexă, deoarece apa acumulată într-un lac artificial poate fi folosită în acelaşi timp pentru producerea de energie, alimentarea cu apă a zonelor agricole (irigaţii) , alimentarea cu apă potabilă sau industrială a centrelor apropiate, piscicultură, combaterea eroziunii solului, agrement, etc.

33

-chimie:

PH-ul reprezintă logaritmul cu semn schimbat al concentraţiei ionilor de hidrogen (hidroniu) din soluţie: pH=-log[H+]. Altfel spus, pH-ul unei soluţii reprezintă puterea cu semn schimbat a bazei 10 din concentraţia ionilor de hidrogen.

O soluţie apoasă neutră din punct de vedere acido-bazic are

pH=7.

O

soluţie de acid are un pH cuprins între 0 si 7.

O

soluţie de baza are un pH cuprins între 7 si 14.

-matematică:

Unele proprietăţi şi reguli de calculare a determinanţilor:

1) det A = det A

T

2)Dacă într-un determinant de ordinul n, elementele de pe o linie, coloană sunt 0, atunci valoarea determinantului este 0. 3)Dacă într-un determinant 2 linii, coloane sunt proporţionale, atunci valoarea determinantului este 0. 4)Dacă într-un determinant schimbăm 2 linii, coloane, atunci determinantul nou obţinut este =”- ” determinantul iniţial. -economie:

Taxele speciale de consumaţie sau accizele sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în acest fel impozitul să aibă în mod constant un randament fiscal cât mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (in Franta); tutunul, cafeaua, zahărul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (in Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (in Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zahărul etc. (in Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile şi din iută etc. (in India); hidrocarburile (in Tunisia); spirtul, produsele petroliere, băuturile nealcoolice şi cimentul (in Thailanda) etc.

34

STILUL PUBLICISTIC

Acest stil se întâlneşte în diverse forme ale comunicării, având de cele mai multe ori rol de informare, influenţare sau emoţionare a publicului cititor şi/sau ascultător cu ştiri, date, comentarii din domeniile politicului, socialului, economicului, artisticului, etc. Astfel s-a ajuns la apariţia ziarelor, revistelor, publicaţiilor de tot felul, a radioului, a televiziunii; informaţia îmbracă, în zilele noastre, forme diversificate, totul în ideea de a capta atenţia si imaginaţia cititorului sau ascultătorului. Faţă de celelalte stiluri ale limbii române, acest stil se deosebeşte prin:

-îmbinarea caracterului obiectiv cu cel subiectic, afectiv; -utilizarea atât a termenilor cu sens propriu, cât şi a celor cu sens figurat; -respectarea parţială a normelor gramaticale; -varietatea lexicului, ce permite folosirea neologismelor, a regionalismelor, a unor elemente argotice sau familiare,etc. Scopul major al oricărui tip de text ce aparţine acestui stil este de a propaga anumite idei, concepţii sau atitudini – cu rol de informare, dar şi de a influenţa, mobilza sau emoţiona cititorul/ascultătorul. În acest sens, urmăriţi o transmisie sau un comentariu sportiv. Subiectivismul, în acest caz, este extrem de pronunţat: Pasă lungă în adâncime, pasă la care ajunge vârful roş-

avansează, se pregăteşte să şuteze la

poartă, însă intervenţia fundaşului advers face ca scorul să

nu capete proporţii

albaştrilor

Acesta

Incredibilă

ratare!

Pe lângă respectarea normelor lingvistice, acest tip de stil utilizează trăssături ale stilului artistic: sensul figurat, comparaţii, inversiuni, repetiţii, antiteze-deseori folosite cu sens ironic, polemic sau maliţios, vorbirea directă şi/sau indirectă. Concert din muzică de (May)Bach

35

Tipuri de texte

INTERVIUL reprezintă redarea în scris sau pe bandă audio-video a unor discuţii cu diverse persoane, asupra unui subiect de interes general sau asupra unei teme de actualitate. Întrebările sunt bine alese, iar răspunsurile evidenţiază aspecte semnificative. REPORTAJUL presupune prezentarea unor întâmplări, fapte, personaje, locuri,etc. Mijloacele audio-video sunt esenţiale în acest caz, alături de informaţii concrete, imagini reale. ARTICOLUL reprezintă tratarea unor teme aparţinând unor domenii variate(politic, social, economic, sportiv), tratare bazată pe argumente temeinice, pertinente. Acest tip de text este întâlnit în toate ziarele din lume şi, deseori, el reprezintă sursă de conflicte sau scandaluri, răspunderea penală aparţinându-i autorului articolului. ANCHETA presupune o confruntare de idei, de păreri personale, de viziuni sau optică ale unor persoane în legătură cu o problemă de actualitate, cu un aspect al realităţii. De aici rezultă deseori comentarii mai mult sau mai puţin competente, avizate, iar concluziile sunt adeseori tendenţioase. FOILETONUL reprezintă acel tip de text publicitar care comentează realităţi, întâmplări, fapte, succese sau insuccese, prin intermediul ironiei, satirei, polemicii. De aici până la apariţia contradicţiilor, nu mai este decât un pas. CRONICA are rolul de a semnala opiniei publice aspecte diverse ale realităţii înconjurătoare, lucruri care de obicei interesează un segment pronunţat al populaţiei. Domeniul artistic este cel care beneficiază de cronici: literare, muzicale, teatrale, sportive, etc. RECENZIA presupune o prezentare succintă a unei lucrări din domeniul literaturii, ştiinţei sau tehnicii. Aprecierile, notele critice sunt făcute, de obicei, de persoane avizate, a căror competenţă este recunoscută.

36

Dacă până în 1989, acest stil avea un caracter aservit regimului comunist, acum se remarcă o libertate extraordinară a cuvântului, spre deliciul publicului larg:

Au făcut circ!(Gazeta Sporturilor, 10.02.2008) Aleşii au votat pe neve Tratatul de la Lisabona(Adevărul,

10.02.2008);

“Trezegol” înscrie şi în familie!(Adevărul, 10.02.2008); “Moartea din Carpaţi”, prieten cu Dumnezeu (Evenimentul Zilei, 10.02.2008); „Ne iubim pe muzica lui Elvis” (Libertatea, 10.02.2008).

37

STILUL COLOCVIAL

Acest stil are o arie de utilizare mai restrânsă, care cuprinde relaţiile interumane particulare, de natură intimă, cu caracter neoficial (în cadrul unei familii, unui grup de prieteni, unui cerc de apropiaţi), sau chiar relaţiile ocazionale-evenimente de natură mondenă, diverse situaţii. Ca trăsături ale acestui stil, trebuie menţionate:

-lexic bogat şi diversificat; în funcţie de orizontul cultural al vorbitorului, putem întâlni: regionalisme, expresii vulgare, termeni de argou; -spontaneitatea discursivă; -exprimarea relativ corectă a vorbitorului, în funcţie de gradul de instruire al acestuia; -abundenţa construcţiilor incidente, cu rol de lămuriri suplimentare, deseori inutile; -construcţii eliptice, enunţuri interogative sau exclamative; -abateri de la norma lingvistică. Datorită caracterului amical, personal al acestui stil, comunicarea este naturală, relaxată, cu o puternică încărcătură afectivă, beneficiind de prezenţa diminutivelor, augmentativeloe, a comparaţiilor. Exprimarea este adesea peiorativă, plină de satiră şi umor, impregnată cu ticuri verbale, clişee lingvistice, elemente de jargon şi argou, etc.

Tipuri de texte

SCRISOAREA reprezintă cel mai utilizat mod de comunicare umană, în scris. După natura relaţiilor dintre expeditor şi destinatar, dar şi după varietatea mesajului comunicat, scrisoarea poate fi:

1) cu caracter oficial: (de recomandare, de felicitare, oficială, de mulţumire, de afaceri, de condoleanţe, de invitaţie, de justificare, de rugăminte-cerere, literară)

38

2) cu caracter colocvial: (amicală, familială, de dragoste). Se recomandă redactarea scrisorii cu cerneală, cu un scris lizibil, fără ştersături; astfel, se face dovada respectului pentru acea persoană, dar şi pentru propria persoană. Pe cele două feţe ale plicului se vor trece datele de identificare a adresei destinatarului şi a expeditorului:

-numele şi prenumele; -strada, numărul; -blocul, scara, etajul, apartamentul; -localitatea, judeţul; -codul străzii. La redactarea scrisorii, se va ţine seama de următoarele trăsături bligatorii: data şi locul, formula de adresare, urmată de virgulă – cazul Vocativ impune acest lucru, introducere, conţinut, formula de încheiere şi semnătura. Atunci când scriem o scrisoare oficială, utilizăm construcţii sobre, pluralul politeţii, formule de adresare specifice (Mult stimată doamnă, Cu respect, al dumneavoastră recunoscător

Model:

[Data]:

[Adresa]:

Stimate[nume],

A fost o plăcere să mă întâlnesc cu dumneavoastră

şi să discutam despre studiile şi obiectivele profesionale pe care le aveţi. Apreciez deschiderea pe care o aveţi şi cred că din moment ce obiectivul dumneavoastră este acela de a lucra

ar trebui să încercaţi să obţineţi un post

la o firmă care va dă posibilitatea să ştigaţi experienţă în domeniul respectiv. Din păcate, aria noastră de activitate nu ne permite să vă oferim noi această şansă. Sunt sigur că veţi găsi un post care să vă satisfacă

în domeniul [

],

39

din acest punct de vedere şi să vă integraţi repede.Vă rog să îmi acceptaţi cele mai sincere urări privind reuşita în carieră.

Al dumneavoastră,

40

[nume]

Scrisoarea familială conţine un stil direct, simplu, nuanţat afectiv, beneficiind de prezenţa unor construcţii aparţinând exprimării orale (să vezi drăcia dracu’, nu am linişte până nu rezolv cumva probleme, etc.) şi unor formule specifice de adresare (Pisoiaş, Îngeraşul meu scump şi drag, draga mea amică, etc.) şi de încheiere (Vă pup dulce, Vă sărut mâinile, Al tău fiu drag, etc.)

Model:

Bucureşti, 14 ianuarie 2007

Dragă mamă,

Iată-mă ajuns „acasă", după minunatele zile petrecute alături de Ioana şi de tine, acolo, în casa copilariei mele lipsite de griji. Nu-ţi ascund faptul că, în tot acest răstimp, am simţit şi o undă vagă de tristeţe, văzându-te mai lipsită de puteri, mai puţin veselă şi mai „ altfel"-nu doar fizic, ci şi psihic- decât te ş