SII CELEBRE (din limba engleza) 1. Abundance, like want, ruins many: Bogatia, la fel ca saracia, ruineaza pe multi.

2. After a storm comes a calm: Dupa o furtuna vine si vremea buna. 3. After pleasure, comes pain : Dupa placere, vine durere. 4. All fear is bondage: Frica este o robie. 5. All lay load on the willing horse: Toti asaza poveri pe calul bland. 6. All the world's a stage ( and all the men and women merely players): Toata lumea e o scena (si toti barbatii si toate femeile sunt simpli actori) . ( Shakespeare) 7. Bear with evil and expect good: Suporta raul si asteapta binele. 8. Beauty and honesty seldom agree: Frumusetea si cinstea rar se mpaca. 9. Better late then never: Mai bine mai trziu dect niciodata. 10.Better pass a danger once than be always in fear: Mai bine este sa nfrunti pericolul dect sa traiesti mereu cu frica n sn. 11.Better to go about that to fall into the dith: Mai bine sa ocolesti dect sa cazi n sant. 12.Better to wear out than to rust out. Mai bine sa muncesti din greu dect sa lenevesti si sa te molesesti. 13.Between two stools one (falls) to the ground: Cine sade pe doua scaune cade rau cnd cade. 14.Bind the sack before it be full: Leaga sacul nainte de a fi plin. 15.Birds of a feather flock together: Cine se aseamana se aduna. 16.Birth is much, but breeding is more: Nasterea este mult, dar educatia este mai mult.ntelesul este ca o buna crestere face mai mult dect un titlu de noblete. 17.Bitter pills may have blessed effects: Pilule amare pot avea efecte binefacatoare. 18.A blustering night, a fair day: (Dupa) o noapte furtunoasa, o zi frumoasa. 19.Blushing is virtue's colour: Roseata n obraji (de rusine) este culoarea virtutii. 20.Business before pleasure: Mai nti munca si apoi placerea. 21.By wisdom peace, by peace plenty: Alaturi de ntelepciune pace, alaturi de pace bogatie. 22.Care and diligence bring luck: Atentia si harnicia aduc noroc. 23.Changing of words is the lighting of hearts: Schimbul de cuvinte (conversatia) este luminarea sufletului. 24.Charity begins at home: Mila ncepe n propria ta casa. 25.Childeen are the parent's riches: Copiii sunt averea parintilor.

26.Cito ignominia fit surerbi gloria: Gloria celui trufas se preface repede n rusine. 27.Civility costs nothing: Politetea nu costa nimic. 28.Come with the wind, go with the water: Vin cu vntul, pleaca cu apa; de haram a venit, de haram s-a dus. 29.A contented mind is a continual feast: Un suflet mpacat traieste ntr-o continua sarbatoare. 30.Cowards die many times before their death: Lasii mor de mai multe ori naintea mortii lor. 31.Cut not bough that thou standest upon: Nu-ti taia singur craca de sub picioare. 32.Do well and have well: Bine faci, bine gasesti. 33.Everybody's business is nodody's business: Treaba tuturor e treaba nimanui. 34.Face to face, the truth comes out: Fata n fata, adevarul iese la lumina. 35.Fairplay: Joc deschis, cinstit. Corect. 36.Fair words and foul deeds cheat wise men as well as foods: Vorbele frumoase nseala att pe ntelepti ct si pe prosti. 37.A false tongue will hardly speak truth: O limba nvatata cu minciuna greu va spune adevarul. 38.Far from eye, far from heart : Departe de ochi, departe de inima. Ochii care nu se vad se uita. 39.A fault confessed is halt redressed: Greseala marturisita este pe jumatate iertata. 40.Feed by measure and defy the physician: Mannca cu masura si n-ai nevoie de doctor. 41.Fine dressing is a foul house swept before the doors: Vesmntul frumos este (ca) o casa murdara, maturata naintea usilor. 42.Fine words dress ill deeds: Cuvintele frumoase acopera fapte urte. 43.First impressions are most lasting: Primele impresii sunt cele mai durabile. 44.First think and then speak: Mai nti gndeste si apoi vorbeste. 45.Fly that pleasure which paineth afterward: Fugi de placerea care produce durere dupa aceea. 46.Follow love and it will flee; flee love and it will follow thee: Alergi dupa dragoste si ea fuge de tine; fugi de dragoste si ea te va urma. 47.Fools bite one another, but wise man agree together: Prostii se mannca unul pe altul, dar nteleptii se nteleg ntre ei. 48.Forgie and forget! : Iarta si uita! 49.Forgive any sonner than thyself!: Iarta pe altii mai curnd dect pe tine nsuti! 50.A friend in need is a friend indeed: Un prieten la nevoie este un prieten ntr-adevar.

51.God defend me from my friends; from my enemies I can defend myself: Doamne, apara-ma de prieteni ca de dusmani ma apar singur. 52.Good counsel has no price: Sfaturile bune sunt nepretuite. 53.Good fame is better than good face: Renumele este mai bun dect un chip frumos. 54.A good friend is my nearst relation: Un prieten bun este ruda mea cea mai apropiata. 55.Goodness is not tied to greatness: Bunatatea nu este legata de maretie. 56.A good tonge is a good weapeon: O limba buna este o arma buna. 57.Good watch prevents misfortune: Paza buna trece primejdia rea. 58.Good word without deeds are rushes and reeds: Vorbele frumoase fara fapte sunt lucruri fara valoare. 59.Good words cost nought: Vorbele bune nu te costa nimic. 60.A good wife and health is a man's best wealth: Sotia buna si sanatatea sunt averea cea mai de pret a barbatului. 61.Great fortune brings with it misfortune: Norocul cel mare aduce cu el nenorocul. 62.Greedy folks have long arms: Oamenii lacomi au mini lungi. 63.A gredy head is often placed on green shoulders: Un cap ntelept se afla deseori pe umerii unui tnar. 64.Half a tale is enough for a wise man: O jumatate de poveste este destul pentru ntelept. 65.Happiness takes no account of time: Fericirea nu tine seama de timp. Fericirea vine cnd nu te astepti. 66.Happy end: Sfrsit fericit. 67.Hasty climbers have sudden falls: Cataratorii grabiti au caderi pe neasteptate. Cei ce ajung prea repede sus cad pe neasteptate. 68.Hasty love is soon hot and soon cold: Dragostea pripita este cnd fierbinte, cnd rece. 69.Health is better than wealth: Sanatatea este mai scumpa dect bogatia. 70.Health is not valued till sickness comes: Sanatatea nu este pretuita pna cnd vine boala, 71.He has enough who is contented with little: Are de ajuns cel ce se multumeste cu putin. 72.He is a good orator who convinces itself: Este un bun orator cel ce se convinge pe sine nsusi. 73.He laughs best who laughs last: Rde cel mai bine cine rde la urma. 74.He that endures is not overcome: Cel ce ndura nu este nvins. 75.He that fears you present will hate you absent: Cine se teme de tine cnd esti de fata, te va ur cnd nu esti present. 76.He that handles thrns shall prick his fingers: Cine atinge cu mna spinii si va ntepa degetele.

77.He that is master of himself, will soon be master of others: Cel ce este propriul sau stapn, curnd va fi si nvatatorul altora. 78.He that is not handsome at twenty at twenty, nor strong at thirty, nor rich at forty, nor wise at fify, will never handsome, strong, or wise: Cine nu e frumos la douazeci de ani, nici puternic la treizeci, nici bogat la patruzeci, niciodata nu va fi frumos, puternic, bogat ori ntelept. 79.He that marries for wealth, sells his liberty: Cel ce se casatoreste pentru avere si vinde libertatea. 80.He that runs fast will not run long: Acela care alearga repede nu va alerga mult. 81.He that speaks, sows; and he that holds his peace gathers: Cine vorbeste seamana si cine tace aduna. 82.He that tells a secret is another's servant: Cine spune un secret este sluga altuia. 83.He that trusts in a lie shall perish in truth: Cine crede ntr-o minciuna va pieri din cauza adevarului 84.He that would know what shall be, must consider what has been: Cine vrea sa stie ce va fi, trebuie sa ia n consideratie ce a fost. 85.He wears his heart upon his sleeve: El si poarta inima n mneca.ntelesul este cel al zicalei romnesti: "Ce-i n gusa si-n capusa" 86.He who pays the piper may call the tune: Cine plateste lautarul poate alege melodia. 87.A heavy purse makes a light heart: Punga grea face inima usoara. 88.Honour and profit lie not in one sack: Onoarea si cstigul nu stau n acelasi sac. 89.Honour change manners: Onoarea schimba obiceiurile (moravurile). 90.A horse, a horse, my kingdom for a horse! Un cal, un cal, regatul meu pentru un cal! ( Shakespeare) 91.An hour in the morning is worning is worth two in the evening : O ora dimineata valoreaza ct doua seara. 92.I cannot be your be your friend and your flatterer too: Eu nu pot fi prietenul tau si lingusitorul tau n acelasi timp. 93.If it were not for hope, the heart would break: Daca n-ar fi speranta, inima s-ar frnge. 94.If thecounsel is good, no matter who gave it: Daca sfatul e bun, nu conteaza de la cine vine. 95.If you run after two hares, you will catch neither: Daca alergi dupa doi iepuri, nu prinzi nici unul. 96.I have lost all and found myself: Eu am pierdut totul si m-am regasit pe mine nsumi. 97.Imitation is the sincerest fattery: Imitatia este cea mai sincera lingusire. 98.In fair weather prepare for foul: Cnd e vreme frumoasa pregateste-te pentru vremea nefavorabila.

99.In many words the truth goes by: Cnd sunt multe vorbe, adevarul se pierde. 100. In the husband, wisdom, in the wife gentleness: n barbat ( trebuie sa fie) ntelepciune, (iar) n sotie blndete. 101. It is a great point of wisdom to find out one's folly: Este un mare grad de ntelepciune sa descoperi propria ta nerozie. 102 It is a hard thing to have a great estate and not fall in love with it: Este greu sa ai o mare avere si sa nu prinzi dragoste de ea. 103 It is easier to descend than to ascend: E mai usor sa cobori dect sa urci. 104 Last, but not least: Ultimul, dar nu cel de pe urma. ( Shakespeare) 105 Learning is the eye of the mind: nvatatura este ochiul mintii. 106 Learn wistdom by the follies of others: nvata ntelepciunea din greselile altora. 107 A liar is worse than a thief: Un mincinos este mai rau dect un hot. 108 Lies have short legs: Minciunile au picioare scurte. 109 Live and let live: Traieste si lasa sa traiasca (si pe altul). 110 Long looked for comes at last: Lucrul mult asteptat vine pna la urma. 111 Love begets love: Iubirea naste iubire. 112 Make hay while the sun shines: Coseste fnul ct timp soarele straluceste. ntelesul este cel al proverbului romnesc: "bate fierul ct e cald". 113 Aman alone is either a saint or a devil: Un om singur este ori un sfnt, ori un diavol. 114 Man is the measure of all things: Omul este masura tuturor lucrurilor. 115 Many drops make a shower: Multe picaturi formeaza o ploaie torentiala.

116 Many a true word is spoken in jest: Multe adevaruri se spun n gluma. 117 Nature, time and patience are the there great physicians: Natura, timpul si rabdarea sunt cei trei mari doctori. 118 Never do things by halves: Niciodata nu face treaba pe jumatate. 119 Never grieve for what you cannot help: Niciodata nu te ntrista pentru ce este mai presus de puterea ta. 120 Never quit certainty for hope: Niciodata nu lasa certitudinea pentru speranta. 121 Never too late to mend: Niciodata nu-i prea trziu sa te ndrepti. 122 Never to old to learn: Niciodata nu esti prea batrn ca sa nveti. 123 No good building without good foundation: Nu exista o constructie buna fara o temelie buna. 124 No great loss but some small profit: n orice rau este si un bine. 125 No man can play the fool so well as wise man: Nimeni nu poate face pe prostul asa de bine ca omul ntelept. 126 None so blind as those who won't see: Nimeni nu e asa de orb ca aceia care nu vor sa vada. 127 No root, no fruit: Daca nu este radacina, nu este fruct. 128 Not a long day, but a good heart rids work: Nu o zi lunga, ci o inima buna (buna dispozitie) termina treaba. 129 Nothing is imposibile to a willing heart: Nimic nu-i este imposibil unei inimi generoase. 130 Nothing worse than a familiar enemy: Nimic mai rau ca un dusman din familie! 131 Oaks may fall when reeds stand the storm: Stejarii pot cadea n timp ce trestiile rezista furtunii. 132 An old dog barks not in vain: Cinele batrn nu latra degeaba (fara motiv).

133 Old love will not be forgotten: Dragostea veche nu se uita. 134 One hour today is worth two tomorrow: O ora astazi valoreaza doua mine. Nu lasa pe mine ce poti face astazi. 135 One master in a house is enough: Un stapn ntr-o casa este destul. 136 On fat land grow foulest weeds: Pe pamntul gras cresc cele mai rele buruieni. 137 An open door may tempt a saint: O usa deschisa poate ispiti un sfnt. 138 Patience is a flower that grows not in every one's garden: Rabdarea este o floare care nu creste n gradina oricui. 139 Patience is a plaster for all sores: Rabdarea este o cataplasma pentru toate durerile. 140 Patience is a virtute: Rabdarea este o virtute. 141 Peace makes plenty: Pacea da nastere belsugului. 142 A penny-weight of love is worth a pound of low: Un pic de iubire valoreaza mai mult dect un vraf de legi. 143 Physicians' faults are covered with earth: Greselile medicilor sunt acoperite cu pamnt. 144 Plenty breeds pride: Bogatia da nastere mndriei. 145 Pluck not where you never planted: Nu culege (si nu lua) de unde n-ai semanat niciodata. 146 Prevention is better than cure: Prevenirea este mai buna dect vindecarea. 147 Pride goes before and shame comes after: Mndria merge nainte si rusinea vine dupa ea. 148 Reason and love keep little company together: Ratiunea si iubirea nu prea se nsotesc.( Shakespeare) 149 Save our souls! (S. O. S.) : Salvati sufletele noastre!

150 Scald not your lips in another man's pottage: Nu-ti baga nasul unde nu-ti fierbe oala. 151 Serve a noble disposition, thought poor, the time comes that he will repay thee: Ajuta un temperament nobil, desi sarac, timpul vine cnd el te va rasplati. 152 Slow and sure: ncet si sigur. 153 Stretch your legs according to your coverlet: ntinde-te ct ti-e plapuma. 154 Such a life, such a death: O asa viata, o asa moarte. Cum ai trait, asa mori. 155 Take each man's censure, but reserve thy judgement!: Primeste critica oricui, dar rezerva-ti hotarrea. ( Shakespeare) 156 Temperance is the best physician: Cumpatarea este cel mai bun medic. 157 The best horse needs breaking, and the aptest child needs teaching: Cel mai bun cal are nevoie de dresaj si cel mai nzestrat copil are nevoie de nvatatura. 158 The best remedy against an ill man is much ground between: Cel mai bun remediu mpotriva unui om rau este sa te tii ct mai departe de el. 159 The end of passion is the beginning of repentance: Sfrsitul pasiunii este nceputul caintei. 160 The first step is the only difficulty: Primul pas este singura dificultate. 161 The fooly of one man is the fortune of another: Prostia unuia este norocul altuia. 162 The greatest wealth is contentement with a little: Cea mai mare bogatie este a te multumi cu putin. 163 The heart's letter is read in the eye: Scrisoarea inimii este citita n ochi. Ochii sunt oglinda sufletului.

164 The pleasures of the mighty are the tears of the poor: Placerile celui puternic sunt lacrimi pentru cel carac. 165 There is a great force hidden in a sweet command: Porunca rostita cu blndete ascunde o mare forta. 166 There is a no place like home: Nu este nici un loc ca acasa. Nicaieri nu-i ca acasa. 167 Things hardly attainned are longer retained: Lucrurile greu dobndite sunt mai pretuite. 168 Think much, speak little and writte less: Gndeste mult, vorbeste cu masura si scrie putin. 169 Time tames the strongest grief: Timpul vindeca cea mai mare suparare. 170 Timor Domini initium sapientiae: Teama de Dumnezeu e nceputul ntelepciunii. 171 To err is human, to forgive divine: A gresi e omenesc, a ierta e dumnezeiesc! 172 Truth and oil are ever abowe: Adevarul si uleiul sunt totdeauna la suprafata. Adevarul iese ca uleiul la suprafata. 173 What the eye sees not, the heart craves not: Ceea ce ochiul nu vede, inima nu rvneste. 174 When fortune knocks, open the door! Cnd norocul bate la usa, deschide-i. 175 When sorrow is asleep, wake it not! Cnd supararea doarme, n-o trezi. 176 Where love is, there is faith: Unde-i iubire, acolo este credinta 177 Who has no haste in his business, mountains to him seem valleys: Cine nu are graba n treaba sa, muntii i se par vai. Treaba facuta fara graba pare usoara. 178 Who knows most, speaks least: Cine stie cel mai mult, vorbeste cel mai putin.

179 Who loseth his liberty loseth all: Cine si pierde libertatea, pierde totul. 180 Who will in time present pleasure refrain, shall in time to come the more pleasure obtain: Cine se va abtine azi de la placeri, placeri mai mari va dobndi mine. 181 Wine and youth increase love: Vinul si tineretea ntetesc dragostea. 182 Wisest is who recks not who is rich: Cel ntelept este acela pe care nu-l intereseaza cine este bogat. 183 Wishes never can fill a sack: Dorintele niciodata nu pot umple un sac. 184 Without winsdom, wealth is worthless: Fara ntelepciune, bogatia nu are pret. 185 Write down the advice of him who loves you, though you like it not at present: Ia aminte la sfatul celui care te iubeste, desi nu-ti place pe moment. 186 Yeares know more than books: Anii stiu mai multe dect cartile. 187 Young men are fitter to invent than to judge, fitte for execution than for counsel, and fitter for new projects than for settled business: Tinerii sunt mai apti sa inventeze dect sa judece, sa execute dect sa dea sfaturi, mai potriviti pentru poiecte noi dect pentru o munca ordonata. ( Fr. Bacon) 188 A wise head makes a close mouth: Un cap ntelept face o gura nchisa. nteleptul vorbeste putin si bine.