Sunteți pe pagina 1din 165

1.

Transmisia
2. 1.1. Destinatia si clasificarea transmisiilor la unele autovehicule cu destinatie militara Transmisia autovehiculelor cuprinde totalitatea subansamblurilor (agregatelor), prin intermediul carora se preia momentul de rotatie de la arborele motor si care se distribuie rotilor motoare la o valoare corespunzatoare. Transmisia, prin intermediul elementelor sale componente asigura: modificarea vitezelor, la deplasare inainte a autovehiculului, in ordine crescatoare si descrescatoare, cu diferite rapoarte de transmisie, functie de stare si natura caii de rulare; mersul inapoi al autovehiculului; transmiterea momentului motor unor agregate si instalatii suplimentare (troliu, prize de putere, propulsor prin jet de apa, roata de curea, pompe hidraulice etc.).

Transmisiile utilizate la automobile si tractoare se pot clasifica avnd in vedere mai multe criterii, printre care se pot aminti: -modul de transmitere a puterii: - mecanice, hidraulice, electrice si combinatii ale acestora; -modul de variatie a vitezei de deplasare: - in trepte, de tip mecanic; - fara trepte (continui), de tip: mecanic, hidraulic, electric si combinate

1.2. Solutii constructive si elemente componente ale transmisiei la unele categorii de tehnica militara din dotarea trupelor de uscat. 1.2.1. Organizarea generala a transmisiei la autocamionul DAC 665T 1.2.2. Organizarea generala a transmisiei la TAB 77 1.2.3. Schema generala a transmisiei la TAB B-33 1.2.4. Organizarea generala a transmisiei la MLI 84

1.2.1. Organizarea generala a transmisiei la autocamionul DAC 665T 1 cuplaj cardanic; 2,3,4,5,6,7,8 ax cardanic; 9 piulita; 10,11,12 ungator; 13,15 cruce cardanica; 14 - cutia de viteze; 16 cutia de distributie; 17 diferential interaxial; 18 - punte motoare si directoare fata; 19 punte motoare I spate; 20 punte motoare II spate; 21,22,23 reductor roata.

Fig.1.2. Organizarea generala a transmisiei la TAB 77 1 troliu; 2 reductorul troliului; 3, 4, 5, 6 punti motoare; 7 transmisia cardanica a troliului; 8, 9, 10, 11, 12, 13 transmisia cardanica a puntii motoare; 14, 15 cutie de distributie; 16, 17 cutie de viteza; 18, 19 ambreiaj; 20, 21 motoare; 22, 23 flanse cutie de viteza; 24 reductorul propulsorului prin jet de apa; 25 priza de putere; 26 reductorul din roata; 27 transmisia cardanica a propulsorului prin jet de apa; 28 transmisia cardanica a reductorului din roata.

Fig.1.3. Schema generala a transmisiei la TAB B-33 1 reductorul troliului; 2 arbore cardanic fata de actionare a troliului; 3 arbore cardanic de actionare a reductorului din roata; 4 reductorul din roata; 5 arbore cardanic spate de actionare a troliului; 6 - arbore cardanic spate de actionare a puntii III; 7 arbore cardanic intermediar; 8 arbore cardanic fata de actionare a propulsorului; 9 lagar intermediar al transmisiei cardanice propulsor; 10 cutia de viteze; 11 - arbore cardanic spate de actionare a propulsorului; 12 ambreiaj; 13 reductorul propulsorului; 14 arborele elicei; 15 motor; 16 elice; 17 puntea IV; 18 arbore cardanic spate de actionare a puntii IV; 19 lagar intermediar al transmisiei cardanice pentru puntea IV; 20 puntea III; 21 arbore

cardanic fata de actionare a puntii IV; 22 cutia de distributie; 23 arbore cardanic de actionare a puntii II; 24 puntea II; 25 arbore cardanic spate de actionare a puntii I; 26 lagarul intermediar al transmisiei cardanice pentru puntea I; 27 arbore cardanic fata de actionare a puntii I; 28 puntea I.

Fig.1.3. Schema generala a transmisiei la TAB B-33 1 reductorul troliului; 2 arbore cardanic fata de actionare a troliului; 3 arbore cardanic de actionare a reductorului din roata; 4 reductorul din roata; 5 arbore cardanic spate de actionare a troliului; 6 - arbore cardanic spate de actionare a puntii III; 7 arbore cardanic intermediar; 8 arbore cardanic fata de actionare a propulsorului; 9 lagar intermediar al transmisiei cardanice propulsor; 10 cutia de viteze; 11 - arbore cardanic spate de actionare a propulsorului; 12 ambreiaj; 13 reductorul propulsorului; 14 arborele elicei; 15 motor; 16 elice; 17 puntea IV; 18 arbore cardanic spate de actionare a puntii IV; 19 lagar intermediar al transmisiei cardanice pentru puntea IV; 20 puntea III; 21 arbore cardanic fata de actionare a puntii IV; 22 cutia de distributie; 23 arbore cardanic de actionare a puntii II; 24 puntea II; 25 arbore cardanic spate de actionare a puntii I; 26 lagarul intermediar al transmisiei cardanice pentru puntea I; 27 arbore cardanic fata de actionare a puntii I; 28 puntea I. 1.3. AMBREIAJUL Ambreiajul este primul ansamblu care preia si transmite momentul de rotatie de la arborele cotit al motorului prin intermediul volantului la cutia de viteze. 1.3.1. Destinatia si cerintele ambreiajului. Ambreiajul asigura: pornirea de pe loc a autovehiculului in mod progresiv fara socuri, protejnd elementele transmisiei, incarcatura si personalul transportat; decuplarea si cuplarea motorului la cutia de viteze; schimbarea treptelor de viteza usor, fara zgomote; protectie elementelor componente ale intregii transmisii si ale motorului prin decuplare in momentul unei frnari bruste; stationarea automobilului cu motorul in functiune; frnarea automobilului la coborrea unei pante. Cerintele impuse ambreiajelor autovehiculelor sunt urmatoarele: la decuplare, sa izoleze rapid si complet motorul de transmisie; la cuplare, sa imbine lin motorul cu transmisia, pentru a evita pornirea brusca din loc a autovehiculului si socurile in mecanismele transmisiei; in stare cuplata, sa asigure o imbinare perfecta intre motor si transmisie, fara patinare; elementele conduse ale ambreiajului sa aiba momente de inertie ct mai reduse pentru micsorarea sarcinilor dinamice in transmisie;

sa aiba o functionare sigura si de lunga durata; actionarea sa fie simpla si usoara; regimul termic sa aiba valori reduse si sa permita o buna transmitere a caldurii in mediul inconjurator; constructa sa fie simpla si tehnologica.

1.3.2. Clasificarea ambreiajelor Ambreiajele folosite in constructia de automobile se clasifica dupa: modul de transmitere a momentului acestea impartindu-se in: - ambreiaje simple: - ambreiaje mecanice(de frictiune): - cu unul sau mai multe discuri de frictiune; - cu arcuri dispuse periferic; - cu arc central spiral; - cu diafragma; - centrifuge sau semicentrifuge. - hidraulice ce pot fi: - cu prag fix; - cu prag mobil; - cu camera de colectare. - electromagnetice ce pot fi: - cu pulbere feromagnetica; - fara pulbere feromagnetica. - ambreiaje combinate care pot fi: - mecano-centrifuge; - mecano-hidraulice; - mecano-electromagnetice. dupa modul de actionare: neautomate puse in functionare de forta musculara a conducatorului auto prin actionare mecanica sau hidraulica; automate actionate hidraulic, pneumatic, electric sau vacumatic. 1.3.3. Solicitari dinamice din transmisia automobilului Studiul influentei ambreiajului asupra solicitarilor dinamice din transmisia automobilului se poate face lund in considerare modelul dinamic al automobilului, prezentat in figura 1.5. unde: Im - este momentul de inertie al maselor motorului aflate in miscare, redus la arborele cotit si a elementelor componente ale ambreiajului, solidare cu motorul (partea conducatoare); Ip - momentul de inertie al arborelui primar al cutiei de viteze si a elementelor componente ale ambreiajului solidare cu el (partea condusa), precum si momentul de inertie al arborelui intermediar redus la arborele primar; Is - momentul de inertia al volantului conventional, echivalent cu momentul de inertie al masei automobilului, arborelui secundar impreuna cu celelalte organe ale transmisiei si rotilor motoare, redus la arborele secundar; m - viteza unghiulara a arborelui cotit al motorului; s - viteza unghiulara a arborelui secundar din cutia de viteze; 1 si 2 - rotile dintate ale angrenajului permanent; 3 si 4 - rotile dintate care urmeaza sa fie cuplate la pornirea din loc a automobilului sau la schimbarea treptelor de viteza; A - ambreiajul automobilului. Relatia pentru calculul momentului de inertie I este:

, (1.1)

unde: G este greutatea automobilului, in N; Ir - momentul de inertie al rotii motoare, in kgm r - raza rotii motoare, in m; i - raportul de transmitere al transmisiei principale; v - viteza automobilului, in m/s.

Fig.1.5. Modelul dinamic al automobilului

1.3.4. Parametrii principali ai ambreiajelor mecanice Parametrii principali ai ambreiajelor mecanice servesc la aprecierea si compararea conditiilor de functionare. Ei sunt: coeficientul de siguranta , care se alege in functie de uzura suprafetelor de frecare, de conditia de protejare a transmisiei impotriva solicitarilor date de momentele de inertie, precum si de faptul ca nu este indicata functionarea indelungata a ambreiajului in regim de patinare. Se recomanda ca valoarea coeficientului sa fie cuprinsa in urmatoarele limite: la autoturisme 1,21,75; la autobuze si autocamioane care lucreaza in conditii normale 1,62,0; la autocamioane care lucreaza in conditii grele 22,5.

presiunea specifica p , care reprezinta raportul dintre forta arcurilor de presiune F si suprafata de frecare a ambreiajului A. Presiunea specifica se recomanda a fi: pentru garniturile de frictiune pe baza de asbest 0,170,35 N/mm , iar pentru cele metaloceramice 1,52,0. lucrul mecanic specific de patinare l care reprezinta raportul dintre lucrul mecanic de patinare L si suprafata de frecare a ambreiajului A; temperatura pieselor ambreiajului t. Lucrul mecanic de patinare se transforma in caldura, ridicnd astfel temperatura pieselor ambreiajului. Daca valorile cresterii temperaturii pieselor ambreiajului la o pornire cu treapta inti de viteza se incadreaza in limitele t = 8.15 C se considera ca ambreiajul a fost bine dimensionat.

1.3.5. Constructia ambreiajelor mecanice 1.3.5.1. Ambreiajul.

1.3.5.2. Carcasa ambreiaj. 1.3.5.3. Cilindrul receptor. 1.3.5.4. Comanda ambreiajului. Ambreiajele mecanice folosite in constructia de automobile pot fi cu un disc, acestea fiind cele mai raspndite datorita simplitatii constructive, sau cu doua discuri de frictiune, functie de marimea momentului transmis. Ambreiajul cu un singur disc (fig.1.6) se recomanda a fi folosit atunci cnd momentul transmis nu este mai mare de 700-800 Nm, iar cnd valoarea acestuia depaseste 800 Nm, se foloseste ambreiajul cu doua discuri (fig.1.7). Momentul maxim transmis de ambreiaj depinde de: forta dezvoltata de arcuri; dimensiunile discurilor; coeficientul de frecare; numarul suprafetelor de frecare. Dimensiunile principale ale ambreiajelor mecanice se determina din conditia transmiterii prin ambreiaj a momentului maxim al motorului, pe seama fortelor de frecare realizate la cuplarea lina a ambreiajului. Calculul pieselor principale permite verificarea acestora in conditiile unor solicitari complexe, care iau nastere in timpul functionarii. Se au in atentie: suprafata de frecare a ambreiajului; forta, numarul si dimensiunile arcurilor ambreiajului; arborele ambreiajului; elementele de fixare si ghidare. La autocamionul DAC 665T, ambreiajul G.F. 420 K.R./W. G.S.Z., este de tip prin frictiune, uscat, monodisc, cuplat permanent, cu amortizor de oscilatii la ambreiere si comanda hidraulica. Semnificatia literelor si cifrelor pentru ambreiajul G.F. 420 K.R./W. G.S.Z este urmatoarea: G.F. reprezinta ambreiaj cu carcasa din fonta pentru volant plat; 420 diametrul exterior al discului de ambreiaj [mm]; K.R. cu inel de debreiere; W cu amortizor de torsiune; G cu disc de frictiune, mare; S disc de ambreiaj cu alunecare paralela; Z cu arcuri intermediare. La TAB 77, ambreiajul GFX 310 K/Z, este de tip prin frictiune, monodisc, uscat, cuplat permanent, cu amortizor de oscilatii la ambreiere si comanda hidraulica. La MLI-84, ambreiajul principal este de tip multidisc (cu doua discuri comandante si trei discuri de comanda), uscat, cu actionare hidraulica (sau pneumatica, la defectarea instalatiei hidraulice).

Fig.1.6. Constructia ambreiajului mecanic cu un singur disc: 1 rulmentul de sprijin al arborelui ambreiajului; 2 volantul motorului; 3 disc de frictiune; 4 disc de presiune; 5 carter; 6 prghie de debreiere (decuplare); 7 carcasa; 8 rulment de presiune; 9 arborele ambreiajului; 10 arcuri de presiune.

Subcapitolele1.3.5.1-1.3.5.4. cuprind elementele componente ale ambreiajului G.F. 420 K.R./W. G.S.Z.

Fig. 1.7 Ambreiajul AMBREIAJUL (CLUTCH)

Tabelul 1.1. Nr. Buc 2 1 1 6 6 6 6 6 6 30 6 3 33 1 3 1 1 144

Pozitia 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Denumirea 1 R 12215 DFAEM Disc de presiune Clutch press plate Carcasa Hausing Arc oscilant Spring Arc lamelar Leaf spring Piulita speciala Nut Saiba de siguranta Lock washer Saiba Grower Spring washer Surub Screw Inel de izolare Insulting washer Carcasa arc Spring hausing Arc principal Main spring Arc principal Main spring Inel de debreiere Release ring Crlig arc Clip Placa de presiune Thrust plate Placa de presiune Thrust plate

17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37.

Ac Needle Bolt placa de presiune Dowel pin Prghie Lever Prghie Lever Suport Bracket Bolt suport Pin Ac Needle Splint Cotter pin Disc ambreiaj cu amortizor de torsiune Clutch disc Ferodou Lining Nit Rivet Nit Rivet it Rivet Arc intermediar Intermediate spring Manson de debreiere Release Bearing Carcasa Hausing Rulment cu bile Ball bearing Surub Screw Saiba Grower Spring washer Furtun Hause Piulita Nut Ungator Grease

6 6 6 6 6 144 6 1 2 18 36 36 9 1 1 1 12

12 1 1 1

CARCASA AMBREIAJ (CLUTCH HOUSING) Tabelul.1.2.

Pozitia 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

Denumirea 1 R 12215 DFAEM Carcasa ambreiaj Clutch housing Saiba Washer Surub Screw Surub Screw Saiba Washer Capac orificiu vizitare Cover Surub Screw Vezi plansa 1 See plate1 Prghie de debreiere Release fork Surub Screw Cep sferic Ball pin Clema elastica Spring clip Burduf Bellow seal Siguranta pentru comanda ambreiaj Spring clip Splint Cotter pin Arc de readucere Return spring

Nr.Buc. 2 1 12 12 8 8 1 2 0 1 2 1 1 1 1 1 1

Fig. 1.23. Carcasa ambreiaj

Fig. 1.8. Cilindrul receptor CILINDRU RECEPTOR CLUTCH CYLINDER Tabelul 1.3.

Pozitia 0 1 2 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45

Denumirea 1 R 12215 DFAEM Tija comanda ambreiaj Connection rod Piulita Nut Cilindru receptor Clutch cylinder Garnitura piston Sealing washer Cap impingator Thrust pin Manson Protector cap Colier arc Jonc de retenue Colier arc Retainer Surub Screw plug Inel de etansare Washer Ventil Relief valve Capac de protectie Protector corp Inel de etansare Washer Racord inelar Connection Rondela de etansare Washer Niplu Connection Placa de distantare Spacer Surub Screw Conducta de ulei Pipe Racord Connection Furtun Hose Suport furtun frna Bracket Racord Connection Stut de legatura Connection piece Racord Connection Furtun de presiune Hose Racord Connection Vezi gr. 510/0, pl. 1/0 See gr. 510/0, pl. 1/0 Reductie Connection

Nr.Buc 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 NB 2 1 1 2 1 2 1 2 0 2

COMANDA AMBREIAJ CLUTCH CONTROL Tabelul 1.4.

Pozitia

Denumirea

Nr.buc.

0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

1 Suport comanda ambreiaj Pedal bracket Surub Screw Saiba Grower Spring washer Piulita Nut Pedala ambreiaj Cllutch pedala Imbracamintea pedalei Pedal ped. Suport arc Spring bracket Surub Screw

2 1 4 4 4 1 1 1 2

9. 10. 11. 12. 13. 14. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46 47. 48.

Piulita Nut Bolt pedala Pin pedal Rulment-(202620 STAS 7417) Needle Sleeve Saiba Washer Inel elastic Circlip Bolt Pin Bucsa Bushing Splint Cotter pin Arc Spring Arc Spring Surub Screw Piulita Nut Tija piston Rod with fork Bolt Pin Splint Cotter pin Cilindru de comanda Master cylinder Corp cilindru Housing Arc Spring Garnitura piston Piston cup Saiba de compensare Balancing washer Piston Piston Garnitura piston Piston cup Saiba Washer Siguranta Circlip Burduf Bellows seal Inel de etansare Sealing ring Inel de etansare Sealing ring Dop filetat Screw plug Dop filetat Screw plug Supapa Valve Capac Cover Inel de etansare Sealing ring Racord inelar Ring union Inel de etansare Sealing ring Niplu Nipple Taler arc Spring seat Surub Screw Piulta Nut Saiba Washer Arc Spring

2 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 4 1

Fig. 1.9. Comanda ambreiajului 1.4. Mecanisme de actionare a ambreiajelor la tehnica militara. 1.4.1Mecanism de actionare mecanica a ambreiajului. 1.4.2.Actionarea hidraulica si pneumatica a ambreiajului principal la MLI-84 Mecanismele de actionare a ambreiajelor trebuie sa asigure o cuplare eficace si o decuplare rapida a transmisiei de agregatul energetic. Forta aplicata la pedala necesara decuplarii ambreiajului la autoturisme, trebuie sa se situeze intre 100 150 N iar pentru autocamioane si autobuze intre 150 - 200 N. Dupa principiul de functionare, mecanismele de actionare a ambreiajelor pot fi clasificate in: mecanisme neautomate (mecanice, hidraulice, prevazute cu servomecanism, fig. 1.10 si fig.1.11); mecanisme automate (vacumatice, pneumatice, electrice, hidraulice si combinatii ale acestora, fig.1.12). Fig. 1.10. Mecanism de actionare mecanica a ambreiajului. 1 rulment de presiune; 2 pedala; 3,7,8 arcuri de readucere;4 furca ambreiaj; 5 prghie de decuplare; 6,9 - tije

Fig. 1.11. Mecanism de actionare hidraulica a ambreiajului. 1 pedala; 2 rezervor; 3 cilindru principal; 4 piston; 5 tija pentru piston; 6 rulment de presiune; 7 furca ambreiaj; 8 prghie de decuplare; 9 tija piston cilindru receptor; 10 cilindru receptor; 11 piston; 12 conducta.

Fig.1.12. Actionarea hidraulica si pneumatica a ambreiajului principal la MLI-841 pompa de ulei; 2 distribuitor principal; 3 robinet de aer; 4 supapa; 5 piston; 6 rulment de presiune; 7 arc; 8 ansamblu distrbuitor de comanda; 9 radiator; 10 sertarul distribuitorului; 11 supapa de cuplare lina a ambreiajului; 12 carter cutie de viteze

1.5. Principiul de functionare al ambreiajului 1.5.1. Ambreiaj mecanic cu doua discuri 1.5.2. Ambreiaj mecanic cu arcuri periferice dispuse pe doua cercuri 1.5.3. Ambreiaj mecanic cu arcul central elicoidal 1.5.4. Schema ambreiajului hidraulic 1.5.5. Schemele ambreiajului electromagnetic fara pulbere. 1.5.6. Ambreiaj electromagnetic cu pulbere. 1.5.7. Ambreiaj combinat mecanic hidraulic. 1.5.8. Ambreiaj combinat mecanic-electromagnetic. 1.5.9. Ambreiaj combinat mecanic centrifug. 1.5.10. Constructia ambreiajului mecanic semicentrifugal.Constructia ambreiajului mecanic centrifugal. In pozitia cuplat, cnd pedala este libera, arcurile de presiune ale ambreiajului se destind, lipind placa de presiune (discul de comanda) de discul comandat (discul de ambreiaj), pe care-l aplica in continuare pe roata volanta formnd astfel un pachet compact. Momentul de rotatie este transmis de la volant prin carcasa, placa de presiune, discul de comanda, la arborele primar al cutiei de viteze. In pozitia decuplat (debreiere) se actioneaza pedala de ambreiaj, care prin tija de comanda a pompei antreneaza in miscare, pistonul, inelul si garnitura de cauciuc. Orificiul de compensare se inchide, iar lichidul trece prin supapa de refulare si conducta spre cilindrul receptor, unde antreneaza in miscare garnitura, pistonul si tija reglabila. Tija cilindrului receptor introduce in miscare furca de debreiere, iar aceasta, bucsa mobila cu rulmentul de presiune, anulnd astfel jocul existent fata de inelul de debreiere. Inelul de debreiere actioneaza prghiile de debreiere, iar acestea discul de comanda care se distanteaza fata de discul comandat. Discul comandat ramne liber, intrerupndu-se astfel transmisia momentului de rotatie spre cutia de viteze. Procesul de ambreiere se face printr-o ridicare progresiva sub control, cu simt, al piciorului fara bruscarile organelor transmisiei in scopul scoaterii autocamionului din starea de repaus. Procesul de se face printr-o ridicare progresiva a piciorului de pe pedala de ambreiaj, in scopul realizarii unei cuplari line a elementelor mobile ale ambreiajului cu restul transmisiei, asigurnd astfel

scoaterea autocamionului din starea de repaus. Procesul de debreiere se realizeaza printr-o calcare rapida a pedalei de ambreiaj, eliminnd astfel, patinarea discului comandat intre roata volanta si discul de comanda. O influenta deosebita asupra constructiei ambreiajelor mecanice o are dispunerea arcurilor de presiune, care pot fi: periferice (fig.1.13) sau centrale (fig.1.14si fig.1.15). Realizarea unei plecari de pe loc ct mai line si de usurare a actionarii ambreiajului a condus la realizarea si utilizarea ambreiajelor semicentrifug si centrifug (fig. 1.16 si 1.17).

Fig. 1.14. Ambreiaj mecanic cu doua discuri Fig. 1.15. Ambreiaj mecanic cu arcuri periferice dispuse pe doua cercuri Fig. 1.16. Ambreiaj mecanic cu arcul central elicoidal .

Fig.1.18. Schema ambreiajului hidraulic 1 - Pompa centrifuga; 2 turbina; 3 carcasa; 4 arborele cotit al motorului; 5 - arborele primar al cutiei de viteze; 6 supapa de evacuare; 7 rezervor; 8 pompa de alimentare; 9 supapa de siguranta; 10 radiator; 11 supapa de admisie a lichidului in ambreiaj. Ambreiajul hidraulic functioneaza pe principiul unei duble transformari de energie, respectiv in pompa energia mecanica a motorului se transforma in energie hidraulica, iar in turbina energia hidraulica se transforma din nou in energie mecanica ce este transmisa rotilor motoare ale autovehiculului. Astfel, pompa antrenata de motor, prin actiunea fortelor centrifuge, imprima lichidului, o miscare de la centru spre periferie, de unde trece in rotorul turbinei pe care il pune in miscare. In rotorul turbinei, lichidul pierde din energie si cedeaza lucru mecanic, care este transmis la sistemul de rulare al automobilului, pentru ca apoi sa treaca din nou in rotorul pompei. Din categoria ambreiajelor automate fac parte si ambreiajele electromagnetice care pot fi: fara pulbere magnetica (fig.1.19) sau cu pulbere magnetica (fig.1.20). La ambreiajele fara pulbere, forta necesara ambreierii este data de un electromagnet, alimentat de la o sursa de curent a autovehiculului. Decuplarea lui se produce automat la reducerea turatiei motorului pna la regimul de mers in gol, precum si la manevrarea prghiei de actionare a cutiei de viteze. La ambreiajele cu pulbere magnetica, solidarizarea partii conduse cu cea conducatoare se obtine prin magnetizarea pulberii, care umple cavitatea interioara a ambreiajului. Aceste tipuri de ambreiaje se utilizeaza mai ales in combinatie cu ambreiajele de tip mecanic cu discuri de frictiune. Pe scara tot mai larga in constructia moderna a autovehiculelor, se utilizeaza ambreiajele combinate. Ele se obtin prin cuplarea in serie a doua ambreiaje de tipuri diferite, obligatorie fiind in ansamblu, existenta celui de tip mecanic cu disc de frictiune. Ca solutii constructive, ambreiajele combinate cele mai des intlnite sunt: mecanic hidraulic g (fig. 1.21) mecanic (electromagnetic fig.1.22); mecanic centrifug (fig.1.23); Aceste tipuri de ambreiaje combinate permit un inalt grad de automatizare si ca atare usureaza mult conducerea autovehiculului. Din categoria ambreiajelor automate fac parte si ambreiajele electromagnetice care pot fi: fara pulbere magnetica (fig.1.19) sau cu pulbere magnetica (fig.1.20). La ambreiajele fara pulbere, forta necesara ambreierii este data de un electromagnet, alimentat de la o sursa de curent a autovehiculului. Decuplarea lui se produce automat la reducerea turatiei motorului pna la regimul de mers in gol, precum si la manevrarea prghiei de actionare a cutiei de viteze. La ambreiajele cu pulbere magnetica, solidarizarea partii conduse cu cea conducatoare se obtine prin magnetizarea pulberii, care umple cavitatea interioara a ambreiajului. Aceste tipuri de ambreiaje se utilizeaza mai ales in combinatie cu ambreiajele de tip mecanic cu discuri de frictiune. Pe scara tot mai larga in constructia moderna a autovehiculelor, se utilizeaza ambreiajele combinate. Ele se obtin prin cuplarea in serie a doua ambreiaje de tipuri diferite, obligatorie fiind in ansamblu, existenta celui de tip mecanic cu disc de frictiune. Ca solutii constructive, ambreiajele combinate cele mai des intlnite sunt: mecanic hidraulic g (fig. 1.21) mecanic (electromagnetic fig.1.22); mecanic centrifug (fig.1.23); Aceste tipuri de ambreiaje combinate permit un inalt grad de automatizare si ca atare usureaza mult conducerea autovehiculului.

Fig.1.19. Schemele ambreiajului electromagnetic fara pulbere. 1 contact alunecator; 2 miezul electromagnetului; 3 bobina de excitatie; 4 indusul; 5 arc; 6 miez; 7 arc plat; 8 indus; 9 disc dur.

Fig. 1.20. Ambreiaj electromagnetic cu pulbere. 1 volantul motorului; 2 bobina de excitatie; 3 carcasa bobinei; 4 miezul electromagnetului; 5 carcasa; 6 - arbore primar al cutiei de viteze; 7 perii colectoare.

Fig. 1.21. Ambreiaj combinat mecanic hidraulic. 1 volantul motorului; 2 turbina ambreiajului hidraulic; 3 pompa ambreiajului hidraulic; 4 arborele cutiei de viteze; 5 arcuri de presiune; 6 disc de presiune; 7 disc de frictiune; discul conducator rotitor cu turbina; cuplaj unisens.

Fig. 1.22. Ambreiaj combinat mecanic electromagnetic. 1 volantul motorului; 2 disc de presiune; 3 indus electromagnetic; 4 disc de frictiune; 5 electromagnet; 6 cuplaj gheara pentru frnarea cu motorul; 7 arborele ambreiajului; 8 inele care primesc curentul electric prin intermediul unor perii; 9 bobina de excitatie; 10 carcasa ambreiaj.

Fig. 1.23. Ambreiaj combinat mecanic centrifug. 1 cuplaj unisens pentru scurtcircuitarea ambreiajului centrifug la frnarea cu motorul; 2 volantul motorului; 3 discul de frictiune al ambreiajului semicentrifug; 4 discul de presiune al ambreiajului semicentrifug; 5 discul de frictiune al ambreiajului mecanic; 6 prghie de decuplare; 7 arborele primar al cutiei de viteze; 8 arcurile de presiune ale ambreiajului mecanic; 10 role care sub actiunea fortei centrifuge dau presiunea normala pe discul de presiune 4.

La ambreiajele semicentrifuge, forta de presiune data de arcuri este cu aproximativ 30% mai mica dect la ambreiajele obisnuite similare. Aceasta permite reducerea efortului de decuplare la turatii mici, insa la turatii mari efortul de decuplare creste foarte mult. Din aceasta cauza, ambreiajele semicentrifuge se construiesc cu un singur disc de presiune si se utilizeaza numai la autoturisme, autocamioane de tonaj redus si microbuze. Din categoria ambreiajelor mecanice fac parte si ambreiajele centrifuge, care au o actiune automata, in sensul ca att procesul cuplarii, ct si cel al decuplarii sunt legate de regimul de functionare al motorului. Cnd motorul nu functioneaza, ambreiajul este decuplat, iar in intervalul unor turatii stabile, se cupleaza sub actiunea fortelor centrifuge ale unor prghii prevazute greutatii la capete. Avantajele principale ale ambreiajului centrifugal sunt: cuplarea lina la plecarea din loc a automobilului; decuplarea automata la reducerea turatiei motorului pna la mersul in gol, ceea ce impiedica oprirea lui. Dezavantajele ambreiajului centrifugal constau in principal in: posibilitatea patinarii la turatii relativ reduse si sarcini mari ale motorului;

imposibilitatea pornirii motorului prin impingerea autovehiculului; functionarea cu regim termic mai ridicat, ca urmare a patinarii indelungate ; imposibilitatea utilizarii frnei de motor. Unele dintre aceste dezavantaje pot fi eliminate prin utilizarea unor dispozitive, care insa maresc complexitatea constructiei. Toate acestea fac ca ambreiajele sa centrifuge sa fie utilizate in transmisii automate combinate cu alte tipuri de ambreiaje. In constructia moderna a autovehiculelor se utilizeaza si ambreiaje hidraulice (fig.1.18). Avantajele principale ale unui astfel de ambreiaj constau in: confera autovehiculului o demarare mai lina; permit deplasarea in priza directa cu viteza redusa; asigura o amortizare eficienta a oscilatiilor de torsiune; dimensiuni de gabarit reduse.

Fig. 1.16. Constructia ambreiajului Mecanic semicentrifugal

Fig.1.17. Constructia ambreiajului mecanic centrifug. 2. CUTIA DE VITEZE 2.1. Destinatia cutiei de viteze. Cutia de viteze permite: modificarea fortei de tractiune Ft la rotile motrice, prin schimbarea raportului total de transmitere it in timpul deplasarii automobilului; deplasarea autovehiculului cu viteze reduse ce nu pot fi asigurate de catre motorul cu ardere interna, care are turatia minima stabila relativ mare; stationarea automobilului cu motorul in functiune; transmiterea momentului de rotatie la priza de putere a troliului (cabestanului); mersul inapoi al autocamionului fara a inversa sensul de rotatie al arborelui motor 2.2. Clasificarea cutiilor de viteze Cutiile de viteze utilizate la automobile se clasifica: dupa modul de variatie a raportului de transmitere pot fi: in trepte (cu trei, patru, cinci sau mai multe trepte), la care variatia raportului de transmitere este discontinua si pot fi clasificate: - in functie de pozitia axelor arborilor: - cu axe fixe, la care arborii au axa geometrica fixa; - planetare, la care axele unor arbori executa o miscare de revolutie in jurul unui ax central; - dupa numarul treptelor pentru mers inapoi; continue sau progresive, care asigura intre anumite limite o variatie continua a raportului de transmitere: - mecanice, de tipul cu frictiune si cu impulsuri; - hidraulice, de tipul hidrodinamice sau hidrostatice; - electrice. combinate, care reprezinta o asociere intre o cutie de viteze progresiva si una in trepte. dupa modul de schimbare a treptelor de viteze pot fi:

cu actionare directa, la care schimbarea treptelor se face, in general, manual sau cu ajutorul unui servomecanism; cu actionare semiautomata, la care numarul de operatii necesare la trecerea in treapta urmatoare se reduce (stabilirea treptei de viteze se face de catre conducator, dar schimbarea se efectueaza de catre un servomecanism); cu actionare automata, la care schimbarea treptelor se face in mod automat, in functie de conditiile de mers.

2.3. Elemente componente. 2.3.1. Cutia de viteze 2.3.2. Arborele conducator 2.3.3. Arborele intermediar. Mers inapoi 2.3.4. Arborele secundar 2.3.5. Capac antrenare vitezometru 2.3.6. Schimbatorul de viteze 2.3.7. Capacul carcasei cu comanda la distanta prin arbore rotativ 2.3.8. Suspensia cutiei de viteze 2.3.9. Comanda cutiei de viteze la volan 2.3.10 Cutia de viteze AK 6 80 (DAC 665 T) Ca organizare generala, cutia de viteze se compune din: capac; mecanism de schimbare a treptelor de viteze cu dispozitiv de fixare si zavorre a acestora; servomecanism cu actionare hidraulica (electromagnetica) a furcilor de cuplare a treptelor de viteze; carter; mecanism reductor: subansamblul arborelui primar; subansamblul arborelui intermediar; subansamblul arborelui secundar; subansamblul pinioanelor de mers inapoi. Cutia de viteze la autocamionul DAC-665T este de tip A.K. 6 80, in trepte, nesincronizata, cu actionare directa, realiznd sase etaje de viteza inainte si un etaj de viteza de mers inapoi. Semnificatia literelor si cifrelor este urmatoarea: A.K. indica faptul ca, cuplarea tuturor treptelor de viteza se face prin craboti; 6 numarul de trepte de viteza pentru mersul inainte; cuplul motor de intrare [80 daN.m] pentru treapta de mers inapoi.

Fig. 2.1. Cutia de viteze Elementele componente ale acestei cutii de viteze, la nivel reper, sunt prezentate in figurile 24-33. CUTIA DE VITEZE (GEAR BOX) Tabelul 2.1.

Pozitia 3 6. 8. 10. 11.

Denumirea Cutia de viteze Gear box Carcasa cutie de viteze Gear case Dop filetat Screw plug Dop filetat Screw plug Capac Screw plug Capac Cover

Nr.Buc. 1 1 3 1 2 2

ARBORELE CONDUCATOR (INPUT SHAFT) Tabelul 2.2.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1.

R. 12.215 DFAEM.

2. 3. 4. 5. 6. 7. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

Arbore conducator Input shaft Rulment cu role Roller bearing Inel de siguranta Spring ring Semiinel Divided ring Semiinel Divided ring Semiinel Divided ring Semiinel Divided ring Inel de siguranta Circlip Saiba Washer Saiba Washer Garnitura inelara 48x69x10 Sealing ring Garnitura inelara 48x69x10 Sealing ring Garnitura Gasket Flansa Mounting plate Surub Screw Saiba elastica Spring washer

1 1 NB NB NB NB 1 NB NB 1 1 1 1 4 4

Fig. 2.2. Arborele conducator

Fig. 2.3. Arborele intermediar. Mers inapoi ARBORELE INTERMEDIAR. MERS INAPOI (CONTERSHAFT. REVERSE GEAR) Tabelul 2.3.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 3. 5. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.

R.12.215 DFAEM. Arbore intermediar Countershaft Roata dintata Double hel gear Roata dintata Hel gear Roata dintata Hel gear Saiba intermediara Washer Saiba intermediara Washer Saiba intermediara Washer Saiba intermediara Washer Saiba intermediara Washer Saiba intermediara Washer Rulment cu role Roller bearing Inel de siguranta Circlip Saiba de compensare Washer Saiba de compensare Washer Saiba de compensare Washer Saiba de compensare Washer Saiba de compensare Washer Saiba de compensare Washer Saiba de compensare Washer Saiba de compensare Washer Saiba de compensare Washer

1 1 1 1 NB. NB. NB. NB. NB. NB. 1 1 NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB.

25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39.

Saiba de compensare Washer Saiba de compensare Washer Saiba de compensare Washer Saiba de compensare Washer Saiba de compensare Washer Saiba de compensare Washer Capac Bearing cover Saiba elastica Spring washer Surub Screw Rulment cu role Roller bearing Bolt pentru. mers inapoi Reverse gear bearing pin Saiba de compensare Washer Colivie cu ace Needle bearing cage Bucsa pentru. mers inapoi Bush Roata pentru. mers inapoi Reverse gear

NB. NB. NB. NB. NB. NB. 1 4 4 1 1 2 2 1 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 2.4. Arborele secundar ARBORELE SECUNDAR (MAIN SHAFT) Tabelul 2.4.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 13. 14. 15. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36.

R.12.215 DFAEM. Arbore principal Main shaft Colivie cu ace Needle cage Roata dintata Hel gear Suport pentru inelul de cuplare Splined sleeve Arc de compresiune Pressure spring Bila Ball Inel de siguranta Circlip Inel de siguranta Circlip Inel de siguranta Circlip Inel de comanda Sliding dog Colivie cu ace K 58x65x35,7 Needle bearing cage Roata dintata Hel gear Bucsa de sprijin Butt-collar Colivie cu ace K 57x63x43 ZWF Needle bearing cage Roata dintata Hel gear Suport inel comanda Splined sleeve Arc de compresiune Press spring Bila Ball Inel de comanda Sliding dog Piulita crenelata Grooved nut Colivie cu role Roller cage Inel de siguranta Circlip Colivie cu ace Needle bearing cage Roata dintata Hel gear Suport inel comanda Slined sleeve Inel de siguranta Circlip Inel de siguranta Circlip Inel de siguranta Circlip Inel de cuplare Sliding dog Colivie cu ace K 80x88x46 ZWF Needle bearing cage Roata dintata Spur gear Corp de cuplare Dog ring Bucsa mers inapoi Spacer Colivie cu ace K 84x96x36,5 Needle bearing cage Roata dintata mers inapoi Spur wheel Rulment 6314 NC 3(70x150x35) DIN 625 Ball bearing Inel de siguranta Spring ring Melc vitezometru Speedo worm Flansa antrenata Flange Plateau Saiba Washer Surub Screw Tabla de siguranta Locking plate

1 1 1 1 3 3 NB. NB. NB. 1 1 1 1 1 1 1 3 3 1 1 1 1 1 1 1 NB. NB. NB. 1 1 1 1

37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 45. 46. 47.

1 1 1 1 1 1 1 1 2 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 2.4. Arborele secundar ARBORELE SECUNDAR (MAIN SHAFT) Tabelul 2.4.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 13. 14. 15. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27.

1 R.12.215 DFAEM. Arbore principal Main shaft Colivie cu ace Needle cage Roata dintata Hel gear Suport pentru inelul de cuplare Splined sleeve Arc de compresiune Pressure spring Bila Ball Inel de siguranta Circlip Inel de siguranta Circlip Inel de siguranta Circlip Inel de comanda Sliding dog Colivie cu ace K 58x65x35,7 Needle bearing cage Roata dintata Hel gear Bucsa de sprijin Butt-collar Colivie cu ace K 57x63x43 ZWF Needle bearing cage Roata dintata Hel gear Suport inel comanda Splined sleeve Arc de compresiune Press spring Bila Ball Inel de comanda Sliding dog Piulita crenelata Grooved nut Colivie cu role Roller cage Inel de siguranta Circlip Colivie cu ace Needle bearing cage Roata dintata Hel gear

2 1 1 1 1 3 3 NB. NB. NB. 1 1 1 1 1 1 1 3 3 1 1 1 1 1 1 1

30. 31. 32. 33. 34. 35. 36.

Suport inel comanda Slined sleeve Inel de siguranta Circlip Inel de siguranta Circlip Inel de siguranta Circlip Inel de cuplare Sliding dog Colivie cu ace K 80x88x46 ZWF Needle bearing cage Roata dintata Spur gear Corp de cuplare Dog ring

NB. NB. NB. 1 1 1 1

37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 45. 46. 47.

Bucsa mers inapoi Spacer Colivie cu ace K 84x96x36,5 Needle bearing cage Roata dintata mers inapoi Spur wheel Rulment 6314 NC 3(70x150x35) DIN 625 Ball bearing Inel de siguranta Spring ring Melc vitezometru Speedo worm Flansa antrenata Flange Plateau Saiba Washer Surub Screw Tabla de siguranta Locking plate

1 1 1 1 1 1 1 1 2 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 2.6. Schimbatorul de viteze SCHIMBATORUL DE VITEZE GEAR SHIFT MECHANISM Tabelul 2.6.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1 2 3 4 5 6 7

R.12215 DFAEM Capac cutie viteze Cover Garnitura Gasket Surub Screw Surub Screw Saiba elastica Spring washer Bolt opritor Arrester pin

1 1 8 6 16 4 4

8 9 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

Arc de compresiune Spring Arc de compresiune Spring Dop filetat Screw plug Capac Cover Capac Cover Surub Screw Dop filetat Screw plug Tija de comanda Shift rail Tija de comanda Shift rail Tija de comanda mers inapoi Shift rail Tija de comanda Shift rail Bila Ball Bolt de blocare Stop pin Bolt de blocare Stop pin Furca de comanda mers inapoi Shift fork Furca de comanda vit. 3-4 Shift fork Furca de comanda vit. 1-2 Shift fork Antrenor Shift claw Antrenor mers inapoi vit. 1-2 Shift claw Antrenor Shift claw Stift filetat Grub screw Jug de comanda Shift fork Piatra de culisa Sliding block Saiba elastica Spring washer Surub pentru articulatie Articulated screw

4 2 8 8 16 2 1 1 1 1 4 2 1 1 1 1 1 2 1 14 1 2 2 2

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 2.7. Capacul carcasei cu comanda la distanta prin arbore rotativ CAPACUL CARCASEI CU COMANDA LA DISTANTA PRIN ARBORE ROTATIV (HOUSING COVER WITH GEAR CHANGE SHAFT) Tabelul 2.7.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 11. 12. 13. 14. 15.

R. 12215 DFAEM Capac carcasa Housing cover Garnitura Gosket Surub Screw Surub Screw Saiba elastica Spring washer Racord Straight connection Inel Sealing ring Rasuflatoare Brether Zavor opritor Stop Saiba de siguranta B.17 STAS 2241 Loch washer Inel de etansare B1 22 x 32 x 6 Sealing ring Capac de lagar Bearing cover Surub Screw Saiba elastica Spring washer Carcasa cu ace HK 22 x 28 x 16 Needle cage Manseta (BJ 22 x 32 x 6) Sealing ring Manseta raclor Gland Bucsa Spacer Inel de siguranta Circlip Saiba Washer Arc de compresiune Spring Bucsa de sprijin Spacer Tija de comanda Rod Bolt conic Tapered pin Saiba de siguranta A 8,4 STAS 2241 Lock washer Piulita Nut Articulatie sferica Ball joint Piulita crenelata M 10 x 1 DIN 937 Castle nut Splint Cotter Piulita Nut Corp de racordare Connection Articulatie sferica Ball joint Piulita crenelata STAS 4073 Castle nut Splint Cotter Piulita Nut Tija de tractiune Rod Piulita Nut Articulatie sferica Ball joint Reazem T-Plate Surub Screw Saiba elastica Spring washer Capac Cover

1 1 5 5 10 1 1 1 1 1

16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47.

1 1 2 2 2 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 2 2 1

48. 49. 50. 51.

Carcasa cu ace Needle bearing cage Garnitura Gasket Surub Screw Saiba elastica Spring washer

1 1 2 2

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

SUSPENSIA CUTIEI DE VITEZE (GEAR BOX SUSPENSION) Tabelul 2.8

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

1 R 12.215 DFAEM Suport Bracket Surub ( M 12x1,5x20 STAS 4845) Screw Tampon cauciuc metal Buffer Surub (M 8x16 STAS 4845) Screw Saiba (A 8 STAS 5200) Washer Eclisa (AR 30x4/11x82) Strap Surub (M 10x30 STAS 4845) Screw Saiba Grower (MN 12 STAS 4845) Washer Saiba Grower ( MN 1- STAS 7666) Washer

2 1 4 2 4 4 2 4 4 4

Fig. 2.8. Suspensia cutiei de viteze

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 2.9. Comanda cutiei de viteze la volan COMANDA CUTIEI DE VITEZE LA VOLAN (STEERING WHEEL MOUNTED GEAR LEVER) Tabelul 2.9.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

1 R.12215 DFAEM Ax de comanda fata Front shift shaft Prghie de comanda Shift lever Piulita Nut Mner Shift handle Capac Cover Bolt cu cap sferic Ball head pin Bolt Pivot pin Stift cilindric Dowel pin Bucsa cu guler Flange bush Piulita Nut Capac Protector cap Bolt Pin Inel de siguranta Circlip

2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2

15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 26. 27. 28. 29. 30. 3l. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41.

Burduf Bellows Bucsa Bush Burduf Bellows Piulita Nut Bucsa Bush Prghie Gear shift lever Inel de siguranta Circlip Bucsa Bush Piulita Nut Placa Plate Surub Screw Prghie de comanda Lever Prghie de furca Lever Prghie de comanda Lever Surub Screw Piulita Nut Articulatie sferica Ball end socket Piulita Nut Cap furca Jaw end Articulatie Ball end socket Bolt Pin Splint Splint pin Ax de comanda spate Shift shaft rr. Saiba elastica Spring washer Surub Screw Saiba Washer Bucsa Bush

1 1 1 2 1 1 2 1 2 1 3 1 1 1 2 4 2 4 1 2 2 2 1 4 4 4 2

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig.2.10 Cutia de viteze AK 6 80 (DAC 665 T)

1 capac arbore primar; 2 - rulment arbore primar; 3 pinion arbore primar; 4 capacul capacului cutiei de viteze; 5 crabot vitezele a cincea si a sasea; 6 pinion viteza a cincea si a treia; 7 pinion viteza a patra arbore secundar; 8 crabot vitezele a patra si a treia; 9 pinion viteza a treia arbore secundar; 10 pinion viteza a doua arbore secundar; 11 crabot vitezele inti si a doua arbore secundar; 12 pinion viteza inti arbore secundar; 13 pinion mers inapoi arbore secundar; 14 capacul cutiei de viteze; 15 rulment posterior arbore secundar; 16 arbore secundar; 17 melc antrenant tahometru; 18 flansa; 19 pinionul tahometrului; 20 capacul tahometrului; 21 capac posterior arbore intermediar; 22 rulment posterior arbore intermediar; 23 pinion mers inapoi; 24 dantura pinion viteza inti si mers inapoi arbore intermediar; 25 arbore intermediar; 26 pinion viteza a doua intermediar; 27 pinion viteza a treia arbore intermediar; 28 pinion viteza a patra arbore intermediar; 29 pinion viteza a cincea arbore intermediar; 30 pinion angrenare permanenta arbore intermediar; 31 carter cutie de viteze; 32 rulment anterior arbore intermediar; 33 capac anterior arbore intermediar; 34 arbore primar. 2.4. Principiul de functionare a cutiei de viteze 2.4.1. Cutia de viteze (MLI-84) 2.4.2. Dispozitivul de comanda al cutiei de viteze 2.4.3. Cutia de viteze (TAB 77): 2.4.5. Cutia de viteze 5S 100 dr. TAB B 33 Lanturile cinematice ale treptelor de viteza sunt realizate pentru: viteza inti prin reperele: 343302524121116; viteza a doua prin reperele: 343302526 101116; viteza a treia prin reperele: 3433025279816; viteza a patra prin reperele: 3433025287816; viteza a cincea prin reperele: 3433025276516; viteza a sasea prin reperele: 343516; mersul inapoi prin reperele: 343302524231316.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 2.11. Cutia de viteze (MLI-84): 1 carcasa; 2 pinion treapta III; 3 butuc sincronizator; 4 manson sincronizator; 5 pinion treapta II; 6 pinion pentru mers inapoi; 9 pinion treapta I si mers inapoi; 8 manson de cuplare treapta I si mers inapoi; 9 pinion treapta I; 10 pinion treapta IV; 11 arbore secundar; 12 pinion treapta V; 13 sincronizator treapta II-III si IV-V; 14 arbore intermediar; 15 pinion treapta V; 16 pinion treapta IV; 17 coroana angrenaj in unghi; 18 arbore primar; 19 pinion antrenare pompa ulei; 20 ax antrenare pompa ulei; 21 pinion angrenaj in unghi; 22 pinion treapta II; 23 pinion treapta III; 24 pinion mers inapoi; 25 rulment; 26 piulita; 27 ax mers inapoi;

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 2.12. Dispozitivul de comanda al cutiei de viteze: 1 capul filetat al furcii de cuplare; 2 si 26 contrapiulite; 3 si 28 mufe de reglare; 4 si 25 - suruburi de blocare a mufelor de reglare; 5 arbore transversal; 6 levier central; 7 rola; 8 suport role; 9 burduf de etansare; 10 arbore spate; 11 si 29 reazeme intermediare; 123 siguranta; 13 si 31 capace laterale;14 capac superior; 15 levier cautator; 16 si 32 axe de comanda cu levier cautator; 17 ax culisant cu furca pentru comanda vitezelor 1 si 2; 18 ax culisant cu furca pentru comanda vitezelor 3 si 4; 19 ungator; 20 - suruburi de fixare a carterului; 21 carterul levierului; 22 levierul de schimbare a vitezelor; 23 suportii carterului; 24 arborele din fata; 27 si 30 arborii intermediari; A canal pentru inel de siguranta.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 2.12. Cutia de viteze (TAB 77): 1 arbore primar; 2 carter; 3 arbore intermediar; 4 pinion mers inapoi; 5 arbore secundar; 6 capac de viteze; 7 tambur frna de mna; 8 capac arbore primar; 10 inel etansare; 11 flansa rulmentului de presiune; 13 capacul cu tije culisante; 14 butuc canelat;

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 2.13. Cutia de viteze 5S 100 dr. TAB B 33 1 capac ansamblu superior; 2 arbore primar; 3 arbore secundar; 4 arbore intermediar; 5 pinion pentru mersul inapoi; 6 - suruburi ungere; 7 carter cutie de viteze; 8 capac cutie de viteze; 9 pompa de ungere; 10 conducta ulei; 11 capac; 12 capac iesire; 13 flansa de iesire; 14 prghie selector.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

3. REDUCTORUL DISTRIBUITOR (CUTIA DE DISTRIBUTIE) 3.1. Destinatia cutiei de distributie si a reductorului distribuitor. 3.1.1. Distribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea puntii fata 3.1.2. Reductorul distribuitor cu diferential interaxial asimetric 3.1.3. Reductorul distribuitor al autocamionului SR 132 3.1.4. Reductor-distribuitor dreapta asamblat (TAB 77) 3.1.5. Reductor distribuitor stnga asamblat (TAB 77) 3.1.6. Reductor-distribuitor (TAB B-33)

3.1.7. Reductorul distribuitor cu dispozitiv tip roata libera Pentru transmiterea momentului motor la toate puntile motoare, automobilele sunt echipate cu un distribuitor sau cu un reductordistribuitor. Distribuitorul asigura distribuirea momentului motor la puntile motoare fara ai modifica valoarea. Reductorul-distribuitor asigura distribuirea momentului motor, de regula, cu doua etaje, unul de priza directa si unul de demultiplicare (treapta redusa) la puntile motoare iar in unele cazuri si la alte agregate (troliu etc.) prin intermediul unei prize de putere. Reductorul-distribuitor (sau cutia de distributie) primeste momentul motor de la cutia de viteze prin intermediul unui arbore cardanic si-l distribuie prin doi sau mai multi arbori cardanici, puntilor motoare. Reductorul distribuitor asigura: demultiplicarea miscarii in cazul cuplarii treptei a doua; distribuirea miscarii la puntile motoare in cele doua trepte de viteza; marirea raportului total de transmitere; dublarea numarului de trepte al cutiei de viteze; inregistrarea distantei parcurse de autocamion (in km).

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Pe automobile, ca solutii constructive, se pot intlni urmatoarele tipuri de distribuitoare:

Fig. 3.1. Distribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea puntii din fata: 1- roata dintata a arborelui intermediar; 2- arbore primar 3- roata dintata a arborelui primar 4 arbore intermediar; 5 roata dintata a arborelui secundar; 6 mufa de cuplare; 7 arbore secundar;

Fig.3.2. Distribuitor cu cuplaj unisens: 1-arbore primar distribuitor 2arbore pentru antrenarea puntii din spate; 3,4 si 5roti dintate; 6arbore secundar; 7cuplaj cu crichet pentru mers nainte; 7 - cuplaj cu crichet pentru mers napoi; 8 arbore intermediar; - cu dispozitiv pentru decuplarea puntii fata (fig.3.1.); - cu cuplaje unisens (fig.3.2.); Distribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea puntii din fata: Carterul distribuitorului (fig. 3.1.) este fixat de carterul cutiei de viteze, iar arborele secundar 2 al cutiei de viteze este in acelasi timp si arbore primar al distribuitorului. Transmiterea momentului la puntea din spate se face direct de la arborele secundar al cutiei de viteze, iar la puntea din fata de la arborele secundar 7 al distribuitorului. Pentru cuplarea puntii din fata , mufa 6 se deplaseaza spre stnga pna cnd dantura sa interioara va cupla cu dantura auxiliara a rotii 5 solidariznd-o cu arborele 7. Distribuitorul cu cuplaj unisens: La puntea din spate, momentul se transmite direct de la arborele secundar 1 al cutiei de viteze (fig. 3.2.) prin intermediul arborelui 2, iar puntea din fata este antrenata de la arborele 6. La mersul inainte al automobilului, sub actiunea fortei axiale, pinionul cu dinti inclinati 5 se deplaseaza spre dreapta si, prin intermediul cuplajului cu clichet 7, solidarizeaza pinionul cu arborele 6. In cazul distribuitorului cu cuplaj unisens (sau al reductorului-distribuitor) raportul de transmitere la puntea posterioara are o valoare mai redusa (cu 6 8 %) dect la partea anterioara. In aceasta situatie, la rostogolirea tuturor rotilor fara patinare, viteza unghiulara a rotilor posterioare este mai mare dect a rotilor anterioare, iar viteza unghiulara a pinionului 5 este mai mare dect viteza unghiulara a arborelui 6. In felul acesta, cuplajul unisens se decupleaza, iar intreg momentul motor se transmite la rotile puntii posterioare. In situatia in care rotile posterioare vor incepe sa patineze, atunci cuplajul cu clichet se cupleaza automat si rotile puntii anterioare devin si ele motoare.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 3.3. Reductorul distribuitor cu diferential interaxial asimetric cu roti cilindrice: 1 arbore primar; 2 si 6 arbori secundari; 3 si 3 - roti dintate de pe arborele primar; 4 si 4 roti dintate de pe arborele intermediar; 5 roata dintata; 7 mufa pentru cuplarea puntii din fata; 8 diferential interaxial; 9 arbore intermediar ; 10 mufa pentru cuplarea celor doua trepte. In figura 3.3. se reprezinta constructia unui reductor distribuitor cu diferential interaxial asimetric cu roti cilindrice. Cuplarea celor doua trepte se realizeaza cu ajutorul mufei 10. Mufa 7 serveste la cuplarea si decuplarea puntii din fata.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Reductoruldistribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea puntii anterioare. Reductorul distribuitor al autocamionului SR-132 (fig. 3.4.) doua trepte: una cu raportul de transmitere egal cu unitatea si a doua cu raportul de transmitere 1,928.

Fig. 3.4. Reductorul distribuitor al autocamionului SR 132: a constructie; b schema de cinematica; 1 - flansa; 2 arbore primar; 3 pinionul arborelui primar; 4 pinionul arborelui secundar pentru puntea din spate; 5 arbore secundar; 6 tamburul frnei de mna; 7 si 11 roti dintate de pe arborele intermediar; 8 roata dintata de pe arborele secundar al puntii din fata; 9 carter; 10 arbore secundar; 12 arbore intermediar; 13 mufa de cuplare a puntii din fata. Treapta cu raportul de transmitere 1 se obtine prin cuplarea pinionului 3 de pe arborele primar cu dantura interioara a pinionului 4 de pe arborele secundar 5. In felul acesta, miscarea se transmite direct de la arborele primar la arborele puntii din spate. Cuplarea puntii din fata se realizeaza prin deplasarea spre dreapta a mufei de cuplare 13, pna, cnd dantura sa exterioara va angrena cu dantura interioara a pinionului 8, care este liber pe arborele 10. Treapta cu raportul de transmitere 1,928 se obtine prin cuplarea pinionului 3 cu pinionul 11, de pe arborele intermediar 12. Reductorul distribuitor prezentat are un randament ridicat la deplasarea cu puntea anterioara decuplata, deoarece rotile dintate ale reductoruluidistribuitor nu sunt sub sarcina. In schimb, cnd este cuplata puntea anterioara si apare circulatia de puteri" aceasta se transmite prin toate rotile reductorului-distribuitor.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 3.5. Reductor-distribuitor dreapta asamblat (TAB 77) 1 ax primar; 2 priza de putere troliu; 3 tija; 4 balador; 5 flansa; 6 rulment cu bile; 7 rulment cu role; 8 ax intermediar; 9 roata dintata; 10 bucsa de dintare; 11 roata dintata; 12 ax secundar; 13 ax antrenare punte fata; 14 flansa ; 15 manson de cuplare punte fata; 18 tija furcii prizei de putere punte fata; 19 furca prizei de putere punte fata; 20 furca prizei de putere troliu; 21 dop.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 3.6. Reductor distribuitor stnga asamblat (TAB 77) 1 ax primar; 2 rulment cu bile; 3 roata condusa pentru actionare kilometraj; 4 balador; 5 flansa; 6 roata antrenare; 7 rulment cu role; 8 ax intermediar; 9 roata dintata; 10 bucsa de distantare; 11 roata dintata;12 ax secundar; 13 ax antrenare punte; 14 roata; 15 manson cuplare; 16 tija furcii prizei de putere punte; 17 furca prizei de putere punte; 18 dop.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 3.7. Reductor-distribuitor (TAB B-33) 1 axul furcii de blocare a diferentialului; 2 piulita axului; 3 pinion conducator fata; 4 manson de comanda a blocarii diferentialului; 5 cater superior; 6 axul furcii de cuplare a treptelor; 7 axul de cuplare a troliului; 8 piulita axului; 9 mansonul de cuplare a troliului; 10 furca de cuplare a troliului; 11 capac superior; 12 carcasa satelitilor stnga; 13 blocul pinioanelor; 14 satelit; 15 furca de cuplare a treptelor; 16 pinionul treptei superioare; 17 carcasa satelitilor dreapta; 18 capacul comenzii vitezometrului; 19 pinion condus de actionare a vitezometrului; 20 pinion conducator de actionare a vitezometrului; 21 corpul pompei de ulei; 22 arborele prizei de putere pentru propulsor; 23 pinion condus al prizei de putere pentru propulsor; 24 axul furcii de cuplare a propulsorului; 26 manson cuplare propulsor; 27 arbore de actionare propulsor; 28 flansa de fixare a arborelui cardanic; 29 arbore primar; 30 pinion condus spate; 31 pinion conducator actionare propulsor; 32 arbore

intermediar spate; 33 deflector de ulei; 34 piulita arborelui intermediar; 35 capacul spate al arborelui intermediar; 36 si 78 stuturi; 37 teava de presiune pompa diferential; 38 capacul receptorului de ulei; 39 - cot; 40 arbore secundar de actionare a puntilor II si IV; 41 tambur frna; 42 carter inferior; 43- pinion planetar; 44 pinion condus; 45 surub de strngere; 46 furca de cuplare a puntii II; 47 manson de cuplare a puntii II; 48 carterul mecanismului de cuplare a puntii II; 49 axul furcii de cuplare a puntii II; 50 arbore actionare punte II; 51- pinion planetar; 52 pinionul treptei reduse; 53 arbore secundar de actionare al puntilor I si III; 54 butucul tamburului interior al ambreiajului; 55 tambur conducator al ambreiajului; 56- tambur condus al ambreiajului; 57 pinion condus; 58 furca de cuplare a puntii I; 59 bila; 60 carterul mecanismului de cuplare a puntii I; 61 axul furcii de cuplare a puntii I; 62 role; 63 arbore de actionare punte I; 64 manson de cuplare punte I; 65 arbore intermediar fata; 66 flansa; 67 tambur frna; 68 arbore de actionare troliu; 69 roate conducatoare a transmisiei cu lant de actionare pe troliu; 70 furca de blocare a diferentialului; 71 surub de blocare; 72 gura de umplere cu ulei; 73 indicator de nivel al uleiului; 74 buson de scurgere; 75 buson de scurgere cu magnet; 76 buson de scurgere; 77 pompa de ulei; 79 sesizor presiune ulei; 80 stutul furtunului; 81 stut de trecere. Reductorul distribuitor cu cuplaj unisens. In figura 3.5. se reprezinta constructia unui reductor distribuitor, la care cuplajul unisens este un dispozitiv tip roata libera, utilizat la autocamioane 6x6. Cnd este cuplata treapta inferioara, momentul se transmite la arborii 6 si 9, prin intermediul pinioanelor 3,4 si 5, iar la arborele 2, prin intermediul pinioanelor 3,4,4 si 3 . In treapta a doua, momentul se transmite la arborii 6 si 9, prin intermediul pinioanelor 3 , 4 , 4 si 5, iar la arborele 2, prin cuplarea directa (cu mufa10), cu arborele 1. La deplasarea automobilului in linie dreapta pe un drum cu coeficient de aderenta mare, motoare va fi numai puntea posterioara ce primeste momentul de la arborele 2.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 3.8. Reductorul distribuitor cu dispozitiv tip roata libera: 1 arbore primar; 2 arbore secundar pentru puntea din spate;3 pinionul arborelui primar; 3 pinionul arborelui secundar; 4 si 4 - pinioanele arborelui intermediar; 5 pinionul mecanismului tip roata libera;6 arbore secundar pentru puntea din fata;7 si 7 - mecanisme tip roata libera; 8 si 8 - mufe de cuplare pentru blocarea mecanismelor tip roata libera la mersul inapoi; 9 arbore secundar pentru puntea

din mijloc; 10 mufa de cuplare; 11 arbore intermediar. Puntea din mijloc si puntea din fata devin motoare numai la patinarea puntii posterioare, cnd intra in actiune mecanismele tip roata libera 7 si 7 . Pentru ca momentul motor sa poata fi transmis la cele trei punti, la deplasarea inapoi a automobilului, reductorul distribuitor este prevazut cu mufele de cuplare 8 - 8 , care blocheaza mecanismele tip roata libera cnd se cupleaza treapta pentru mersul inapoi. La aparitia circulatiei de puteri mecanismul tip roata libera se decupleaza. Pe autocamionul DAC-665T, reductorul distribuitor G 450 este de tip mecanic, cu doua trepte de viteze. Transmite un moment de maxim 450 daN.m, cu instalatie de ungere a angrenajelor asigurata de o pompa cu piston, antrenata de un excentric fixat pe platoul portsatelit al diferentialului din reductorul distribuitor. Puntea motoare fata fiind cuplata permanent, evita suprasolicitarea celorlalte doua punti la deplasarea in teren accidental.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

3.2. Elementele componente ale reductorului-distribuitor la autocamionul DAC 665 T 3.2.1. Cutie de distributie 3.2.2. Arborele primar si arborele intermediar 3.2.3. Prghii de comanda. Antrenare vitezometru 3.2.4. Pompa si conductele de ulei 3.2.5. Flansele de antrenare 3.2.6. Suspensia cutiei de distributie 3.2.7. Comanda cutiei de distributie la autocamionul DAC 665T Elemente componente ale reductorului-distribuitor G 450 sunt urmatoarele: carcasa (carter); subansamblul arborelui primar; subansamblul arborelui intermediar; subansamblul arborelui secundar anterior; subansamblul arborelui secundar posterior; diferentialul cu dispozitivul de blocare; dispozitivul de actionare. La nivel repere, elementele componente ale reductorului - distribuitor sunt prezentate in fig. 3.9 3.15

Fig. 3.9. Sectiune in cutia de distributie G 450 1 arbore primar; 2 arbore intermediar; 3 arbore secundar pentru puntea din fata; 4 arbore secundar pentru puntea din spate; 5 si 6 pinioane pe arborele primar; 7 si 8 pinioane pe arborele intermediar; 9 pinion pe arborele secundar; 10 portsateliti stnga; 11 portsateliti dreapta; 12 roata cu dantura

interioara; 13 pinion satelit; 14 roata dintata pentru inregistratorul de kilometraj; 15 prghie de comanda; 16 furca de cuplare; 17 prghie de cuplare; 18 conducta de ulei; 19 carcasa; 20 conducta de ulei; 21 inel de comanda; 22 flansa de antrenare a arborelui primar; 23 melc; 24 flansa de antrenare a arborelui cardanic spate.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 3.10. Cutie de distributie CUTIA DE DISTRIBUTIE (TRANSFER BOX) Tabelul 3.1 Pozitia Denumirea Nr.Buc.

2 3 4 5 7 8 9 11 12 14 15 16 16 18 19 20

R 12215 DFAEM Cutie de distributie Transfer box Carter Housing Stift A10M6x20 DIN 7 Pin Surub M10x30 STAS 4845 Screw Capac Cover Manseta C70x90x12 DIN 3760 Sealing ring Surub M10x30 STAS 4845 Screw Capac Cover Manseta C70x90x12 DIN 3760 Sealing ring Surub M10x30 STAS 4845 Screw Capac Cover Capac Cover Bolt 38R6x81x25x115 Pin Stift 4x28 DIN 7343 Pin Stift GA 4x28M7.221-08 Pin Manseta C70x90x12 DIN 3760 Sealing ring Surub M10x30 STAS 4845 Screw

1 1 2 18 1 2 9 1 2 6 1 1 2 2 W 2 10 1

21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 32

Capac Cover Surub M10x30 STAS 4845 Screw Inel de etansare A22x27 DIN 7603 Sealing ring Dop de aerisire Breather Inel de etansare A30x36 DIN 7603 Sealing ring Dop magnetic M30x1,55 M7.080-63 Magnetic plug Dop CM 30x1,5 DIN 7604 Plug Piulita M40x1,5 Nut Splint 6,3x55 STAS 1991 Cotter pin Piulita M40x1,5 Nut Splint 6,3x55 STAS 1991 Cotter pin Piulita M40x1,5 Nut Stift 6x55 DIN 7343 Pin Stift 6x55 M7.221-08 Pin

6 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 W

ARBORII SECUNDARI SI PORTSATELITIIMAIN SHAFTS AND PLANET CARRIER Tabelul 3.3

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1 2 3 4 5 6 7 8 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 19 21 23 24 25 26 27 28 29 30

R 12215 DFAEM Arbore secundar fata Front main shaft Saiba 55x70x5 Washer Inel de siguranta 100x3 DIN 472 Circlip Rulment 6211 (55x100x21) DIN 625 Bearing Saiba 85x100x4 Washer Bucsa Bushing Manson de cuplare inf. Lower sliding sleeve Arc Spring Portsatelit stg. Planet carrier lh. Portsatelit stg. Planet carrier lh. Stift 6M6x10 DIN 7 Pin Inel Ring Surub M12x1,5x25 STAS 4845 Screw Excentric Eccentric Rulment NUPY 216 (80x140x26) M7.521-01 Bearing Inel de siguranta 80x2,5 DIN 471 Circlip Pinion central Z=20 Sun gear. Bucsa G14E7/18x17 Bushing Pinion satelit Z=9 Planet wheel Ax sateliti Planet wheel shaft Carcasa cu dantura interioara Annular tooth wheel Port satelit Z=40 Planet carrier Carcasa reductor planetar dr. Planet carrier rh. Pana de reglaj A20x12x45 DIN 6885 Adjusting key Pinion Z=23 Pinion Surub M10x22 STAS 4845 Screw Saiba de reglaj (80x90,5x0,5) Adjusting washer Saiba de reglaj (80x90,5x0,55) Adjusting washer Saiba de reglaj (80x90,5x0,6) Adjusting washer Saiba de reglaj (80x90,5x0,65) Adjusting washer

31 32 33 34 35 36 37 39 40 41 42 43 44

Saiba de reglaj (80x90,5x0,7) Adjusting washer Saiba de reglaj (80x90,5x0,75) Adjusting washer Saiba de reglaj (80x90,5x0,8) Adjusting washer Saiba de reglaj (120x139x0,1) Adjusting washer Saiba de reglaj (120x139x0,5) Adjusting washer Saiba de reglaj (120x139,5x0,2) Adjusting washer Saiba de reglaj (120x139x0,2) Adjusting washer Arbore secundar spate Rear main shaft Bucsa 25F8x32x28 Bushing Saiba 55x70x5 Washer Saiba 85x100x4 Washer Rulment 6211 (55x100x21) STAS 3041 Bearing Inel de siguranta 100x3 STAS 5848 Circlip NB NB NB 1 1 1 1 1 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 3.11. Arborele primar si arborele intermediar ARBORELE PRIMAR SI ARBORELE INTERMEDIAR INPUT SHAFT AND INTERMEDIATE SHAFT Tabelul 3.2. Pozitia Denumirea Nr.Buc.

1 2 5

Arbore primar Input shaft Manson de cuplare Sliding sleeve Pinion Z=17 Pinion

1 1 1

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Pinion Z=23 Pinion Bucsa distantiera 59,6x66x47,4 Spacer Rola 6x8 DIN 5402 Roller Saiba antifrictiune Interval ring Rulment NUPY 311 EJ2 (55x120x29) STAS 3043 Bearing Saiba antifrictiune Thrust washer Rulment NJ311 EJ2 (55x120x29) STAS 3043 Bearing Saiba 99x119x0,1 Washer Saiba 99x119x0,2 Washer Saiba 99x119x0,5 Washer Arbore intermediar Intermediate Shaft Ax melcat Z=7 Worm Shaft Stift elastic 6A4x32 DIN 1481 Elastic pin Pinion Z=23 Pinion Rulment NJ 310 EJ2 50x110x27) STAS 3043 Bearing Saiba de reglaj 88x109x3,7 Adjusting washer Saiba de reglaj 88x109x3,8 Adjusting washer Saiba de reglaj 88x109x3,9 Adjusting washer Saiba de reglaj 88x109x4 Adjusting washer Saiba de reglaj 88x109x4,1 Adjusting washer Saiba de reglaj 88x109x4,2 Adjusting washer Saiba de reglaj 88x109x4,3 Adjusting washer Saiba de reglaj 88x109x4,4 Adjusting washer Saiba de reglaj 50x64x4 Adjusting washer Saiba de reglaj 50x64x4,075 Adjusting washer Saiba de reglaj 50x64x4,15 Adjusting washer Saiba de reglaj 50x64x4,225 Adjusting washer Saiba de reglaj 50x64x4,3 Adjusting washer Saiba de reglaj 50x64x4,375 Adjusting washer Inel de siguranta 50x3 DIN 471 Circlip Pinion Z=17 Pinion Rulment 22310 DIN 635/2 Bearing

1 2 36 1 1 1 1 NB NB NB 1 1 1 1 1 NB NB NB NB NB NB NB NB NB NB NB NB NB NB 2 1 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 3.12. Prghii de comanda. Antrenare vitezometru PRGHII DE COMANDA. ANTRENARE VITEZOMETRU. GEAR CHANGING. SPEEDDOMETER DRIVE. Tabelul 3.4.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

R 12215 DFAEM Furca de cuplare Coupling fork Ax de cuplare Shaft Pana A6x6x25 DIN 6885 Key Inel O 15x2 DIN 3770 O-Ring Stift filetat M10x22 DIN 551 Threaded pin Piulita M10 STAS 4373 Nut Capac lagar Bearing cover Roata dintata tahometru (Z=20) Speedometer drive Pinion Bucsa lagar Bearing bushing Inel O (49x3xM7.660-60) O Ring Saiba A10M7.160-38 Washer Surub (AM10x18 STAS 5259) Screw Surub (AM10x28 M7.031-01) Screw Vezi plansa 10/0 See plate 10/0 Surub (M8x25 STAS 4845) Screw Piulita Nut Capac Cover

1 1 1 2 1 1 1 1 1 2 2 2 1 0 1 1 1 2

19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Bucsa G18F6/Z4N6x20 Bushing Stift A8x12 DIN 7 Pin Saiba de siguranta 10M7.161-70 Lock washer Surub M10x25 STAS 4845 Screw Ax de cuplare Shaft Inel O 15x2 DIN 3770 O-Ring Pana disc (6x9 DIN 6888) Wootruff key Prghie de cuplare Coupling lever Stift A13x24 STAS 1599 Pin Culisa Link Vezi plansa 8/0 See plate 8/0 Surub M8x25 STAS 4845 Screw

2 4 4 1 1 2 1 1 1 0 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 3.13. Pompa si conductele de ulei POMPA SI CONDUCTELE DE ULEI OIL PUMP AND PIPES Tabelul 3.18.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3.

R. 12.215 DFAM. Suport pompa Pump bracket Saiba de siguranta 10 M 7.161-70 Lock washew

1 2 2

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.

Surub M 10x50 STAS 4845 Screw Prghie Lever Stift A 13 G 6x28 DIN 7341 Pin Pompa de ulei Oil pump Carcasa Housing Scaun supapa Valve seat Supapa Valve Arc Spring Arc Spring Dop filetat M 22x1,5 Threaded plug Dop filetat M 22x1,5 Threaded plug Srma 0,71 DIN 177 Wire Piston Piston Arc Spring Teava de aspiratie Suction pipe Garnitura Gasket Surub M 10x35 Stas 4845 Screw Conducta pipe Inel de etansare A 18x22 M 7.660-19 Sealing ring Surub racord A 13 M 7.821-03 Hollow screw Inel de etansare A 10x13,5 M 7.660 Sealing ring Surub racord A 4 M 7.821-03 Hollow screw

1 1 1 1 3 3 2 1 2 1 43NB 1 1 1 1 4 1 4 2 2 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

FLANSELE DE ANTRENARE DRIVING FLANGES Tabelul 3.19

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1.

R. 12.215 DFAEM. Flansa de etansare Driving flange

Fig. 3.14. Flansele de antrenare

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 3.15. Suspensia cutiei de distributie SUSPENSIA CUTIEI DE DISTRIBUTIE TRANSFER BOX SUSPENSION

Tabelul 3.20

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

R. 12.215. DFAEM. Suport Bracket Surub M 14x1,5x35 M 7.015-01 Screw Piulita B 14x1,5 DIN 74361 Nut Ureche de prindere Bracket Surub M 14x1,5x45 M 7.015-01 Screw Piulita B 14x1,5 DIN 74361 Nut Bloc de amortizare Damping blok Inel de siguranta 38x1,75 DIN 471 Circlip Suport fata Front bracket Surub M 14x1,5x45 STAS 4845 Screw Suport Bracket Placa de prindere Fastening plate Bolt 10 F8x35/31 DIN 1434 Pin Saiba AM 10 STAS 5200 Washer Splint 3,2x15 Stas 1991 Cotter pin Surub M 12x1,5x50 STAS 4845 Screw Piulita M12x1,5 STAS 4071 Nut Suport stg. Bracket lh. Suport dr. Bracket rh. Eclisa A 50x1/16x140 Distance plate Eclisa A 50x2/16x140 Distance plate Surub M 14x1,5x35 M 7.015 Screw Saiba B 15 DIN 6916 Washer Piulita B 14x1,5 DIN 74361 Nut Bloc de amortizare Damping block Bolt Pin Inel de siguranta 32x1,5 STAS 5848 Circlip

1 8 8 2 6 6 2 2 1 4 1 1 1 1 1 4 4 NB. NB. 4 4 4 2 2 4

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

COMANDA CUTIEI DE DISTRIBUTIE TRANSFER BOX CONTROL Tabelul 3.21.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2.

R-12215 DFAEM Intrerupator tip 9.6543 NIR 344 Switch

1 1

4. 5. 6. 7. 9. 9. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

Intrerupator tip 9.6545 NIR 344 Switch Suport Bracket Surub M14 x 1,5 x 30 M7.015-01 Screw Piulita M14 x 1,5 DIN 74361 Nut Electroventil TIP VE 2-24-2 Magnet valve Tija filetata Threaded rod Tija filetata Threaded rod Tija filetata Threaded rod Piulita M6 STAS 4071 Nut Racord de legatura BL6 M12 x 1,5 M7. 831-10 Union Piulita M12 x 1,5 DIN 80705 Nut Teava 6 x 1 x 6000 DIN 2391 Pipe Inel de etansare S6 DIN 3961 Grip ring Piulita de legatura AL6 DIN 3870 Union nut Racord L6 M12 x 1,5 DIN 3908 Union Furtun NI-4 HF x 405 M7.641-10 Hose Racord BL6 M10 x 1 M7.831-10 Union Piulita M10 x 1 STAS 4373 Nut Intrerupator tip 6460 Switch

1 NB NB 2 3 NB NB 18 2 1 NB 8 8 1 2 2 2 1

Fig. 3.16. Comanda cutiei de distributie la autocamionul DAC 665T

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

3.3. Solutii constructive ale comenzii cutiilor de distributie la autovehicule cu destinatie militara 3.3.1. Mecanismul de schimbare a vitezelor cutiilor de distributie, de cuplare si decuplare a puntilor din fata si de comanda a prizei de putere troliu 3.3.2. Reglarea comenzilor directiei si treptei reduse. 3.3.3. Mecanismul de actionare a schimbarii treptelor in cutia de distributie, de cuplare a puntilor din fata si blocare a diferentialului interaxial, si de cuplare a troliului

Fig. 3.17. Mecanismul de schimbare a vitezelor cutiilor de distributie, de cuplare si decuplare a puntilor din fata si de comanda a prizei de putere troliu 1 cutia de distributie dreapta; 2, 4 si 17 axe; 3 cutia de distributie stnga; 5 prghie oscilanta; 6 arbori; 7, 10, 14, 15, si 16 tije; 8 si 12 suporti; 9 prghia de cuplare a puntilor din fata; 11 maneta de schimbare a vitezelor; 13 prghia de cuplare a cutiei prizei de putere pentru troliu; 18 prghie oscilanta.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 3.18. Reglarea comenzilor directiei si treptei reduse. 1 volan; 2 coloana de directie; 3 tija directie dreapta; 4 tija directie stnga; 5 distribuitor de directie; 6 prghie distribuitor pentru viraj dreapta; 7 prghia distribuitor de directie; 6 prghie distribuitor pentru viraj stnga; 8 maneta treapta redusa; 9 placa de indexare; 10 coloana treapta redusa;11 tija de comanda a treptei reduse la ambreiaj lateral dreapta; 12 tija de comanda a treptei reduse la ambreiaj lateral stnga; 13 dopul sertarului de directie dreapta; 14 dopul sertarului de directie stnga; 15 limitator de cursa maxima a volanului; Md, Ms manometre 0 25 bar racordate in locul dopurilor; 13 si 14 manometre 0 25 bar racordate la orificiile frnelor.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 3.19. Mecanismul de actionare a schimbarii treptelor in cutia de distributie, de cuplare a puntilor din fata si blocare a diferentialului interaxial, si de cuplare a troliului 1 prghia de cuplare a puntilor fata si de blocare a diferentialului;2 maneta de schimbare a treptelor in cutia de distributie; 3 maneta de cuplare a troliului; 4 cama suportului prghiilor de comanda a cutiei de distributie; 5 suportul manetei de cuplare a troliului; 6 arbore vertical; 7 ax pentru blocarea diferentialului; 8 piulita opritor; 9 arborele din fata de cuplare a puntilor din fata si blocare a diferentialului; 10 tija fata de cuplare a troliului; 11 tija fata de schimbare a treptelor in cutia de distributie;12, 24 si 27 tije de cuplare a puntilor fata; 13, 20 si 23 prghii; 14 tija intermediara de cuplare a troliului; 15 tija intermediara de schimbare a treptelor in CD; 16 ax cuplare punte I; 17 tija spate comanda cuplare troliu; 18 axul de cuplare a troliului; 19 ax decuplare a puntii II; 21 ax schimbare a treptelor in cutia de distributie; 22 tija spate de schimbare a treptelor in cutia de distributie; 25 tija de cuplare a blocarii diferentialului; 26 arbore spate de actionare a cuplarii puntii II si de blocare a diferentialului.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

3.4. Principiul de functionare al reductorului distribuitor. Functionarea reductorului distribuitor in cele doua trepte se realizeaza prin transmiterea momentului motor prin arborele primar la arborii secundari cu ajutorul arborelui intermediar si al unor angrenaje (fig.3.9.). Pentru cuplarea treptei I se actioneaza contactul basculant din bordul autocamionului catre in

sus. Prima treapta se realizeaza prin rigidizarea pinionului 5 cu arborele primar 1 prin deplasarea prghiei de cuplare 15 spre dreapta, lantul cinematic fiind format din pinioanele 5, 7 si 9 ultimul fiind montat pe diferentialul 11, va antrena cei doi arbori secundari 3 si 4. Raportul de transmitere realizat este 1. Pentru cuplarea treptei a II-a se actioneaza acelasi contact basculant catre in jos, operatiune urmata de aprinderea unui bec. A doua treapta se obtine prin deplasarea inelului de cuplare 21 spre stnga, rigidizndu-se pinionul 6 cu arborele primar 1 si realizndu-se lantul cinematic format din pinioanele 6 si 8, in angrenare permanenta, arborele intermediar, pinioanele 7 si 9. Intru-ct pinionul 9 este montat pe diferentialul 11, acesta va transmite miscarea de rotatie la cei doi arbori secundari 3 si 4, raportul de transmitere realizat este de 1,83. Functionarea diferentialului. Miscarea primita de pinionul 9 este transmisa carcasei diferentialului 11 si capacului 10. Satelitii 13 sunt in angrenare permanenta cu rotile dintate 14 si 12 fixate pe arborii secundari 3 si 4 (anteriori si posteriori sau fata si spate). Att timp ct reactiunile pe sateliti vor fi egale, diferentialul lucreaza ca un tot unitar. In momentul cnd raportul reactiunilor pe rotile puntilor din fata si spate difera de raportul razelor rotilor dintate 12 si 14, diferentialul intra in functiune, Satelitii incep sa se roteasca efectundu-se echilibrarea fortelor la rotile puntilor din fata si spate, deci si pe sateliti. Astfel automobilul poate sa foloseasca intreaga forta de aderenta pe orice teren, fara sa dea nastere la circuite de putere parazitare. Pentru a evita patinarea rotilor unuia dintre punti, in reductorul distribuitor s-a montat un inel de cuplare 16, care se actioneaza manual, prin deplasarea spre spate, in vederea blocarii diferentialului. Se interzice cuplarea treptei a II-a in timpul mersului; aceasta operatiune executndu-se numai cu autocamionul in stationare si cu ambreiajul decuplat.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

4. TRANSMISIA LONGITUDINALA 4.1. Destinatia, clasificari, conditii impuse si elemente componente ale transmisiei longitudinale. 4.1.1. Constructia arborelui longitudinal. 4.1.2. Constructia arborelui longitudinal. Transmisia cardanica preia si transmite un moment, fara amplificare, intre diferite organe ale automobilului, a caror pozitie relativa este in general variabila. Transmisiile cardanice se folosesc ca transmisii de forta, pentru a transmite moment motor intre diferite ansambluri ale transmisiei si ca transmisii de comanda(la sistemul de directie etc.). Transmisiile cardanice se pot clasifica in functie de: destinatie: - transmisii de forta; - transmisii de comanda. - legea de transmitere a miscarii: - transmisii asincrone; - transmisii sincrone. - solutia constructiva: - rigide sau elastice; - cu lungimea arborilor variabila sau constanta; - cu configuratie plana sau spatiala; - cu pozitia relativa a arborilor invariabila sau variabila; - bicardanice, tricardanice, tetracardanice etc. Conditiile principale impuse transmisiilor cardanice sunt: sa asigure sincronismul miscarii transmise; sa realizeze compensarile axiale si unghiulare necesare; sa realizeze amortizarea vibratiilor; sa atenueze solicitarile dinamice;

sa asigure unghiurile necesare intre axele arborilor; sa aiba o durabilitate mare si un randament ct mai bun; constructia si tehnologia de executie sa fie simpla; montarea si demontarea sa fie usoare; intretinerea sa fie simpla; ansamblul transmisiei sa fie echilibrat dinamic;

Transmisiile cardanice se compun dintr-un ansamblu de organe (articulatii, arbori, cuplaje de compensare, amortizoare, suporturi intermediare etc.), ce constituie o unitate functionala independenta. Arborii longitudinali fac legatura intre doua articulatii cardanice sau intre articulatia cardanica su unul din ansamblul transmisiei automobilului, avnd rolul de a transmite la distanta momentul de torsiune. Arborii longitudinali sunt formati din partea centrala (arborele propriuzis) de sectiune circulara si piese de legatura cu articulatiile cardanice sau ansamblul transmisiei. Partea centrala a arborelui longitudinal poate fi tubulara sau plina. Arborii tubulari sunt cei mai utilizati, deoarece, in comparatie cu arborii cu sectiune plina, au o rigiditate mai mare pentru aceeasi greutate, permitnd marirea turatiei de functionare. Forma constructiva a arborelui longitudinal depinde de lungimea dintre articulatiile cardanice, de regimul de incarcare si de locul de dispunere in cadrul transmisiei. Ca solutii constructive, pe automobile se pot intlni arbori longitudinali cu lungime constanta .

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 4.1. Constructia arborelui longitudinal. 1 articulatie cardanica; 2, 10 furca articulatiei cardanice; 3, 11 axele crucilor cardanice; 4 - ungator; 5 arbore canelat; 6 garnitura de etansare; 7, 9 placuta echilibrare arbore; 8 tub de otel; 12 articulatie cardanica.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Ca solutii constructive, pe automobile se pot intlni : arbori longitudinali cu lungime constanta (fig.4.2.);

Fig. 4.2. Arbori longitudinali cu lungime constanta 1 furci; 2 arbore propriu zis arbori longitudinali telescopici (fig.4.3.).

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

4.2. Elementele componente ale transmisie cardanice la DAC 665T Transmisia cardanica se compune din: patru arbori cardanici si opt legaturi cardanice. Primul arbore

cardanic face legatura intre cutia de viteze si reductorul distribuitor. Al doilea arbore cardanic face legatura intre reductorul distribuitor si diferentialul interaxial al celor doua punti din spate; al treilea arbore cardanic face legatura intre diferentialul interaxial si puntea motoare spate. Al patrulea arbore cardanic face legatura intre reductorul distribuitor si puntea motoare fata. Legaturile cardanice asigura transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore la altul atunci cnd unghiul de inclinare dintre ei este variabil. Legaturile cardanice sunt cu viteza unghiulara variabila, patru fiind de tipul rigide simple iar celelalte patru rigide telescopice. Elementele componente la nivel reper sunt prezentate in fig.4.4. TRANSMISIA CARDANICA PROPELLER SHAFTS Tabelul 4.1.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc

1. 2. 3. 4. 5. 6. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

R-12215 DFAEM Cuplaj cardanic (150x440) Propeller shaf Ax cardanic (150x690) Propeller shaft Ax cardanic (150x1170) Propeller shaft Ax cardanic (150x1420) Propeller shaft Ax cardanic (150x 710) Propeller shaft Ax cardanic (150x1020) Propeller shaft Ax cardanic (150x800) Propeller shaft Piulita (M12x1,5) Nut Surub (M12x1,5x35) Screw Ungator (CS 8x1 M7.580-10) Greaser Ungator (AS 10x1 M7.580-10) Greaser Cruce cardanica (pt. poz. 1,2,3,4,8) Universal joint Cruce cardanica (pt. poz. 5,6) Universal joint

1 64 64 NB NB NB NB

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

4.3. Principiul de functionare a transmisiei cardanice. Articulatia cardanica rigida telescopica asigura modificarea lungimii arborelui cardanic, functie de modificarea pozitiei relative dintre cutia de viteze, reductorul distribuitor si puntile motoare, determinata de neregularitatile caii de rulare (teren). Cnd se impune modificarea lungimii arborelui cardanic, furca de actionare culiseaza pe canelurile arborelui scurt intr-un sens sau in celalalt sens functie de deplasarea puntii motoare concomitent cu rotirea acestuia. Folosirea celor doua tipuri de articulatii cardanice cu viteza unghiulara variabila la extremitatile arborelui cardanic, asigura rotirea arborelui inferior fata de cel superior, cu viteza unghiulara constanta, inlaturnd astfel posibilitatea aparitiei unor forte de inertie care provoaca solicitari suplimentare si uzuri anormale in articulatiile cardanice.

Fig. 43 Transmisia cardanica

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5. PUNTI DIRECTOARE SI MOTOARE 5.1. Punti fata 5.1.1. Destinatia, conditiile impuse, elementele componente si clasificarea puntilor fata Puntile din fata: -preiau si transmit cadrului sau caroseriei prin intermediul suspensiei, fortele si momentele ce apar din interactiunea rotilor cu calea; -permit schimbarea directiei de deplasare a automobilului; -la automobilele cu tractiune integrala sau la cele organizate dupa solutia totul in fata " puntea din fata este si motoare, realiznd transmiterea fluxului de putere al motorului de la transmisia longitudinala sau arborele secundar al cutiei de viteze. Conditiile ce trebuie satisfacute de puntea fata sunt: -sa asigure o cinematica corecta rotilor in timpul oscilatiei caroseriei; -sa asigure o buna stabilitate rotilor de directie; -sa asigure manevrarea usoara a automobilului si o uzura ct mai mica a pneurilor; -sa aiba o greutate proprie mica; -sa fie suficient de rezistenta si sigura in exploatare. Constructiv puntea din fata motoare cuprinde: mecanismele transmiterii fluxului de putere la rotile motoare (transmisia principala, diferentialul, arbori planetari, reductorul din roata si butucii rotilor); mecanismul de ghidare pentru preluarea si transmiterea fortelor si momentelor reactive intre roti si cadru sau caroserie; fuzetele si pivotii prin care acestea se articuleaza de mecanismul de ghidare cu posibilitatea de oscilatie intr-un plan neorizontal, necesara schimbarii directiei de mers. Constructiv puntea din fata nemotoare se simplifica prin eliminarea mecanismelor de transmitere a fluxului de putere a motorului.

Dupa tipul mecanismului de ghidare, determinat de caracterul suspensiei rotilor, puntea din fata poate fi: -rigida cu oscilatie dependenta a rotilor; -articulata cu oscilatie independenta a rotilor.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5. PUNTI DIRECTOARE SI MOTOARE 5.1. Punti fata 5.1.1. Destinatia, conditiile impuse, elementele componente si clasificarea puntilor fata Puntile din fata: -preiau si transmit cadrului sau caroseriei prin intermediul suspensiei, fortele si momentele ce apar din interactiunea rotilor cu calea; -permit schimbarea directiei de deplasare a automobilului; -la automobilele cu tractiune integrala sau la cele organizate dupa solutia totul in fata " puntea din fata este si motoare, realiznd transmiterea fluxului de putere al motorului de la transmisia longitudinala sau arborele secundar al cutiei de viteze. Conditiile ce trebuie satisfacute de puntea fata sunt: -sa asigure o cinematica corecta rotilor in timpul oscilatiei caroseriei; -sa asigure o buna stabilitate rotilor de directie; -sa asigure manevrarea usoara a automobilului si o uzura ct mai mica a pneurilor; -sa aiba o greutate proprie mica; -sa fie suficient de rezistenta si sigura in exploatare. Constructiv puntea din fata motoare cuprinde: mecanismele transmiterii fluxului de putere la rotile motoare (transmisia principala, diferentialul, arbori planetari, reductorul din roata si butucii rotilor); mecanismul de ghidare pentru preluarea si transmiterea fortelor si momentelor reactive intre roti si cadru sau caroserie; fuzetele si pivotii prin care acestea se articuleaza de mecanismul de ghidare cu posibilitatea de oscilatie intr-un plan neorizontal, necesara schimbarii directiei de mers. Constructiv puntea din fata nemotoare se simplifica prin eliminarea mecanismelor de transmitere a fluxului de putere a motorului. Dupa tipul mecanismului de ghidare, determinat de caracterul suspensiei rotilor, puntea din fata poate fi: -rigida cu oscilatie dependenta a rotilor; -articulata cu oscilatie independenta a rotilor.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.1. Articulatii bicardanice cu cruce. 1,2 furci exterioare

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.2 Articulatii bicardanice cu cruce si dispozitiv de centrare. La articulatiile bicardanice cu cruce, sincronismul transmiterii miscarii la unghiuri mari. nu se asigura, deoarece furcile exterioare 1 si 2 se inclina independent fata de furca intermediara, Pentru inlaturarea acestui inconvenient, articulatiile bicardanice sunt prevazute, de obicei, cu dispozitive de centrare, care asigura o independenta intre cele doua unghiuri prin mentinerea furcii intermediare in planul bisector al furcilor exterioare. La articulatia bicardanica din figura 5.2,a, dispozitivul de centare este o cupla teramobila de tip sfera cilindru, iar centrarea la articulatia bicardanica din figura 5.2,b, cunoscuta sub denumirea de cupaj bicardanic homocinetic Gorg Warner, este asigurata de o cupla tetramobila superioara.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.3. Cuplaj unghiular Tracta Cupajul Tracta asigura transmiterea sincrona a miscarii de rotatie intre arborii cuplati, prin intermediul cuplelor de translatie. Sunt utilizate in special la antrenarea rotilor motoare si de directie ale autocamioanelor destinate sa ruleze in conditii grele de teren.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.4. Cuplaj unghiular Weiss. 1,2 - furci; 3 bile laterale; 4 bila centrala; 5,6 - stifturi.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.5. Cuplaj unghiular Rzeppa

Fig.5.6. Cuplaj unghiular axial Rzeppa.

Fig. 5.7. Cuplaj unghiular Rzeppa cu deplasare axiala telescopica.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5.8. Cuplaj unghiular axial tripod. 1 galeti sferici; 2 fus element tripod; 3 carcasa; 4 arbore.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5.1.3. Fuzete si pivoti Fuzeta sau axa rotii reprezinta osia de rezemare a butucului rotii. Ea are sectiunea circulara. Pe ea se monteaza rulmentul butucului rotii. Este prevazuta la capat cu o portiune filetata pentru piulitele de fixare si reglare a jocului din lagarele cu rulmenti. Fig. 5.9. Tipuri constructive de pivoti si fuzete pentru punti rigide

Fig. 5.10.Tipuri constructive de pivoti si fuzete pentru punti articulate

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5.1.4. Tipuri constructive de punti din fata 5.1.4.1. Constructia unei punti rigide nemotoare. 5.1.4.2. Constructia si schema cinematica a unei punti rigide motoare. 5.1.4.3. Constructia unei punti articulate motoare, cu articulatii sferice 5.1.4.4 Constructia unei punti articulate nemotoare cu articulatii cilindrice 5.1.4.5. Constructia puntii articulate tip Mc Pherson 5.1.4.6 Sectiune in perspectiva. Punte motoare fata autocamion DAC 665T 5.1.4.7 Punte fata 5.1.4.8 Rulmentii pinionului de atac 5.1.4.9 Diferentialul 5.1.4.10 Pompa de ulei 5.1.4.11 Arbore planetar

5.1.4.1. Constructia unei punti rigide nemotoare. 1 - fuzeta; 2,3 rulment cu role conice; 4 levier (brat) comanda caseta de directie; 5 bara longitudinala; 6 suprafete de sprijin; 7 puntea fata (grinda); 8 bara conexiune(transversala); 9 pivoti; 10 taler port saboti; 11 butuc roata

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5.12. Constructia si schema cinematica a unei punti rigide motoare.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig.5.13. Constructia unei punti articulate motoare, cu articulatii sferice

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5.14. Constructia unei punti articulate nemotoare cu articulatii cilindrice

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.15. Constructia puntii articulate tip Mc Pherson. Elementele componente ale puntii din fata a autocamionului DAC 665 T, la nivel reper, sunt prezentate in fig. 5.16 5.21.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.16 Sectiune in perspectiva. Punte motoare fata autocamion DAC 665T

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.17 Punte fata PUNTE FATA FRONT AXLE Tabelul 5.1

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 4.

000-907 R-12215 DFAEM Punte fata (VA 0524 M) Front axle Corp puncte spate Rear dead axle Saiba de reglaj (198 x 244 x 0,2) Adjusting washer Saiba de reglaj (198 x 244 x 0,15) Adjusting washer

1 1 NB NB

5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 15. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29.

Saiba de reglaj (198 x 244 x 0,1) Adjusting washer Carcasa punte spate Centre housing Stift cilindric (A 13 x 28 STAS 1599) Dowel pin Surub (M 16 x 1,5 x 110 STAS 4272) Screw Bucsa (A 12 x 15 x 12 M7. 155-00) Bushing Stift filetat (M 10 x 10 DIN 551) Pin screw Inel de etansare (D 52 x 60 DIN 7603) Washer Buson (CM 30 x 1,5 DIN 7604) Screw plug Inel de etansare (D 30 x 36 DIN 7603) Washer Surub (M 12 x 1,5 x 60 STAS 4845) Screw Sift cilindric (B 10 x 24 STAS 1599) Dowel pin Dop magnetic (M 52 x 1,5 M7 080-63) Screw plug Dop filetat (AM 14 x 1,5 DIN 7604) Screw plug Inel de etansare (A 14 x 18 DIN 7603) Washer Capac dr. Cover rh. Saiba (152 x 195 x 1) Washer Saiba (152 x 195 x O,5) Washer Saiba (152 x 195 x 0,2) Washer Saiba (152 x 195 x 0,16) Washer Saiba (152 x 195 x 0,1) Washer Surub (M 12 x 1,5 x 28 STAS 4845) Screw Saiba de siguranta (12 M7. 161-70) Lock washer Buson (AM 22 x 1,5 DIN 7604) Screw plug Inel de etansare (A 22 x 27 DIN 7603) Washer Racord (A 13/8 DIN 7612) Connecting sleeve Inel de etansare (A 22 x 27 DIN 7603) Washer

NB 1 2 6 1 2 1 1 1 10 1 1 3 3 2 NB NB NB NB NB 16 16 1 1 1 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.18 Rulmentii pinionului de atac RULMENTII PINIONULUI DE ATAC BEVEL GEAR BEARING Tabelul 5.2 Pozitia Denumirea Nr.Buc.

0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42

1 R-12215 DFAEM Rulment cu role conice (32314 BJ2 (70 x 154 x 54) STAS 3920) Toper roller bearing Bucsa de distantare (60,2 x 70,2 x 61,8) Bushing Saiba de reglaj (60 x 72 x 5) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,05) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,1) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,15) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,2) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,25) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,3) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,35) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,4) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,45) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,5) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,55) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,6) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,65) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,7) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,75) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,8) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,85) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,9) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 5,95) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 6) Adjusting washer Saiba de reglaj (60 x 72 x 7) Adjusting washer Inel pentru nivel de ulei Ring Inel 0" (132 x 3) 0" Ring Saiba (155,5 x 195 x 1) Washer Saiba (155,5 x 195 x 0,5) Washer Saiba (155 x 195 x 0,2 Washer Saiba (155,5 x 195 x 0,15) Washer Saiba diferential (155,5 x 195 x 0,l) Washer Bucsa pinion de atac Bushing Rulment cu role conice 3l312 J2 (60 x 130 x 33,5) Saiba de reglaj Adjusting washer Manseta (RC 75 x 100 x 12 M7. 661-60) Cup Capac Cover Saiba de siguranta (12 M7.161-70) Lock washer Surub (M12 x 1,5 x 40 STAS 4845) Screw Surub (M12 x 1,5 x 20 STAS 4845) Screw Flansa de antrenare Drive flange Piulita crenelata (M40 x 1,5) Nut Stift de strngere (6 x 55 DIN 1481) Pin

2 1 1 NB NB NB NB NB NB NB NB NB 1 NB NB NB NB NB NB NB NB NB NB NB NB 1 1 NB NB NB NB NB 1 1 1 1 1 12 9 3 1 1 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.19 Diferentialul DIFERENTIALUL DIFFERENTIAL Tabelul 5.3

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

R-12215 DFAEM Carcasa diferential Differential housing Surub (M12 x 1,5 x 6o STAS 4272) Screw Saiba de presiune Thrust washer Pinion planetar (Z = 14) Differential side gear Pinion satelit (Z = 10) Differential bevel gear Cruce satelit Spider Saiba de presiune Thrust washer Inel de siguranta Circlip Inel de distantare Distance ring Excentric pentru pompa de ulei Eccentric Pana paralela (A10 x 8 x 25 STAS 1005) Key Rulment 32217 J2 (85 x 150 x 38,5) STAS 3920) Bearing Surub (M18 x 1,5 x 38) Screw

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.20 Pompa de ulei POMPA DE ULEI OIL PUMP Tabelul 5.4

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 19. 20. 21. 22.

R-12215 DFAEM Prghie pompa ulei Lever Suport lagar pompa ulei Bearing bracket Nit (A 13 G6 x 28 DIN 7341) Rivet Saiba de siguranta (10 M7. 161-70) Lock washer Surub (M10 x 70 STAS 4845) Screw Pompa de ulei Oil pump Carcasa pompa de ulei Housing Arc de presiune Spring Piston pompa de ulei Piston Arc de presiune Spring Bucsa pompa de ulei Bushing Inel de siguranta (22 x 1 STAS 5848) Circlip Bila (16 STAS 6906) Ball Bucsa de ghidare Guide sleeve Arc de presiune Spring Inel de etansare (A 18 x 22 DIN 7603-Cu) Washer Buson (M 18 x 1,5) Screw plug Srma moale ( 0,71 STAS 889) Wire 43 Teava de aspiratie Intake pipe Garnitura pompa de ulei Gasket

1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 NB 1 1 3

23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31.

Saiba de siguranta (10 M7. 161-70) Lock washer Surub (M10 x 25 STAS 4845) Screw Racord inelar dublu Union Inel de etansare (A18 x 22 DIN 7603) Washer Surub tubular (A13 DIN 7623) Hollow screw Inel despicat (S10 DIN 3861) Grip ring Piulita olandeza (AL 10 DIN 3870) Union nut Conducta de ulei stg. Oil pipe lh. Conducta de ulei dr. Oil pipe rh. Inel de etansare (A14 x 18 DIN 7603) Washer Niplu (A8 DIN 7623) Sleeve

3 1 2 1 2 2 1 1 4 2

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.21 Arbore planetar ARBORELE PLANETAR HALF SHAT Tabelul 5.5

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

R-12215 DFAEM Arbore planetar Holf shaft Mufa Sleeve Stift de strngere (8 x 60 DIN 1481) Pin Inel elastic Circlip Manson Sleeve Manson Sleeve Teava Pipe

11. 12. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Teava Pipe Colier (75) Clip 12 Zavor colier (B5) Clamping strap Racord Connecting sleeve Inel de etansare Washer Stift (6 M6 x 8 STAS 1599) Pin Rulment cu role cilindrice Bearing (NJ 212 EJ 2 (60 x 110 x 22) M7. 521-0) Garnitura Gasket Flansa Flange Eclisa (A30 x 1,5/11 x 82) Butt strap Saiba de siguranta (10 M7. 161-70) Lock washer Surub (M 10 x 18 STAS 4845) Screw Rulment [Nj 214 EJ2 (70 x 125 x 24) M7. 521-0] Bearing Manseta (RC 65 x 90 x 12 DIN 3760) Cup Saiba pentru punte fata Washer Surub (M12 x 1,5 x 40 STAS 4845) Screw Srma ( 0,71 STAS 898) Wire 43

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5.1.5. REDUCTOARELE LATERALE 5.1.5.1. Destinatia reductoarelor laterale. Reductoarele laterale asigura: ultimul raport de transmitere a miscarii de rotatie; marirea fortei de tractiune la rotile motrice. Este de tipul cu o singura treapta de transmitere, a carei valoare este 2,75 : 1. 5.1.5.2. Elemente componente. Elementele componente ale reductorului lateral sunt: carcasa; pinionul de comanda; pinionul comandat. La nivel reper, reductorul lateral este prezentat in fig. 68a si 68b.

2. Pinion conducator punte spate 3. Pinion condus reductor punte spate

Fig. 5.22. Reductorul lateral al rotii b. 6. Pinion condus punte motoare fata 23. Pinion conducator punte motoare fata 5.1.5.3. Principiul de functionare al reductorului lateral Miscarea de rotatie a arborelui de antrenare preluata de la diferential este cedata pinionului de comanda 2, care in angrenare directa cu pinionul comandat 3, o transmite in continuare arborelui planetar al rotii.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5.1.6. Functionarea puntii motoare din fata la autocamionul DAC 665T. Puntea motoare fata este cuplata permanent. Miscarea de rotatie este primita de la reductorul distribuitor, prin intermediul arborelui cardanic si cedata transmisiei principale. In continuare miscarea este preluata de diferential si transmisa reductoarelor laterale prin arborii de antrenare. Articulatia dubla preia miscarea de rotatie de la reductorul lateral, o transmite arborelui planetar al rotii si mai departe butucului rotii. Transmiterea miscarii de rotatie se face concomitent cu executarea virajului datorita facilitatilor create de articulatia dubla, care permite ca arborele condus sa oscileze in plan orizontal cu cca. 760 fata de axa arborelui conducator fixat in carcasa.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5.2. PUNTILE DIN SPATE Dupa modul de organizare al automobilului, puntile din spate pot fi motoare sau nemotoare. Puntile din spate motoare, fata de cele nemotoare, asigura transmiterea fluxului de putere al motorului de la transmisia longitudinala la rotile motoare. Pentru transmiterea fluxului de putere al motorului, puntile cuprind urmatoarele mecanisme: -transmisia principala;

-diferentialul; -arborii planetari; -butucul rotii. Puntea din spate preia toate fortele si momentele ce apar in centrul rotilor din spate ale automobilului si de a le transmite elementelor elastice ale suspensiei si cadrului sau caroseriei automobilului. Dupa tipul mecanismului de ghidare, puntile din spate pot fi rigide sau articulate. Puntile rigide sunt puntile la care oscilatia unei roti, influenteaza si pozitia celeilalte roti, fara a se modifica pozitia relativa dintre rotile puntii. Puntea din spate trebuie sa satisfaca o seri de conditii si anume: -sa asigure preluarea integrala a fortelor si momentelor reactive ce apar in centrele rotilor ei si sa le transmita elementelor de legatura; -sa aiba dimensiuni de gabarit ct mai reduse in special pe verticala pentru a se obtine marirea garzii la sol; -sa fie usoara, contribuind in acest fel la micsorarea maselor nesuspendate ale automobilului si la imbunatatirea confortului personalului transportat; -sa prezinte solutii tehnologice simple si costuri reduse de fabricare; -sa asigure o durata mare de functionare, intretinere usoara si siguranta in functionare; -sa adaptare fluxului de putere al motorului la conditiile de deplasare; -sa asigure functionarea normala si silentioasa a mecanismelor componente.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5.2.1. PUNTEA MOTOARE INTERMEDIARA (PUNTEA SPATE I) 5.2.1.1. Destinatia puntii motoare intermediare. Puntea motoare asigura: transmiterea momentului de rotatie preluat de la reductorul distribuitor prin intermediul arborelui cardanic, la rotile motoare; transmiterea sarcinii verticale preluate de la sasiul autocamionului si roti; sustinerea cadrului autocamionului prin intermediul suspensiei; transmiterea fortelor de impingere si de frnare de la rotile motoare la cadrul autocamionului. O particularitate a puntii motoare intermediare consta in existenta unei instalatii de ungere sub presiune, destinate trimiterii uleiului spre: reductoarele laterale; diferentialul interaxial; lagarul de sprijin al arborelui de transmitere a miscarii spre puntea spate.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5.2.1.2. Elemente componente. 5.2.1.2.1.Punte spate 5.2.1.2.2.Transmisia centrala punte spate 5.2.1.2.3. Diferentialul transmisiei centrale 5.2.1.2.4. Comanda transmisiei centrale 5.2.1.2.5.Corpul si carcasa puntii spate 1 5.2.1.2.6.Rulmentii pinionului de atac 5.2.1.2.7.Arbore planetar

5.2.1.2.8.Arbore punte spate Puntea motoare intermediara se compune din: carter; transmisia principala; diferentialul; arbori planetari. Elementele componente la nivel reper sunt prezentate in fig.44-54. Transmisia principala transmite miscarea de la arborele cardanic la diferential, asigurnd marirea momentului motor si schimbarea sensului acestuia din plan longitudinal in plan transversal. Diferentialul creeaza posibilitatea rotilor motrice sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite (independent una fata de alta cnd rotile parcurg drumuri de lungimi diferite. Este de tip simetric, cu patru pinioane satelit, prevazut cu dispozitiv de blocare. PUNTE SPATE REAR AXLE I Tabelul 5.6. Pozitia Denumirea Nr.Buc.

1.

HD 0835 M cu BLOC Punte spate Rear axle

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.24 Transmisia centrala punte spate TRANSMISIA CENTRALA PUNTE SPATE INTERMEDIATE GEAR TRAIN FOR REAR AXLE Tabelul 5.7. Pozitia 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Denumirea 1 036 361 Punte spate 0835M cu BLOC DIF i=7,22 Conducta ulei Oil pipe Carcasa anterioara transmisie centrala Housing Stift cilindric Dowel pin Inel O" O"-Ring Surub Screw Stift cilindric Dowel pin Surub Screw Stift filetat Groub Screw Inel de etansare Washer Dop magnetic Magnetic screw plug Dop filetat Screw plug Conducta ulei Oil pipe Con de etansare B8 DIN 7608 Sealing cone Piulita olandeza Union nut Nr. Buc 2 1 1 1 1 18 2 18 1 2 1 1 1 1 1 1

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 42 43 44 45 46 47 48 49

Conducta de ulei dr. Oil pipe, rh. Conducta de ulei stg. Oil pipe, lh. Surub tubular Hollow screw Inel de etansare Washer Surub tubular Hollow screw Inel de etansare DIN 7603 - Cu Washer Racord inelar dublu Double union Surub tubular Hollow screw Inel Grip ring Piulita olandeza AL 10 DIN 3870 Union nut Rulment Bearing Rulment radial axial Angoular bolt bearing Inel de etansare Sealing ring Capac transmisie centrala Cover Surub Screw Flansa de antrenare Flange Piulita crenelata Castle nut Stift de strngere Pin Capac transmisie centrala Cover Inel de etansare M7.661-60 Washer Inel de etansare M7 661-60 Washer Inel de siguranta Circlip Surub Screw Manson Sleeve Teava Pipe Colier Clip Arbore interaxial Output shaft Bucsa Bushing Inel O" O"-Ring Rulment cu ace RNA 4909 INA DIN 5407 Needle Searing Saiba de reglaj Washer Inel de etansare Washer Saiba de protectie Shield Inel de siguranta Circlip

1 2 6 1 3 2 1 2 2 1 1 1 1 9 1 1 1 1 1 1 1 4 1 1 2 1 1 2 1 1 1 1 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

DIFERENTIALUL TRANSMISIEI CENTRALE TRANSMISSION SHAFT DIFFERENTIAL GEAR UNIT Tabelul 5.8.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1.

036-361 punte spate HD 0835 M CU BLOC. DIF. i =7,22 Arbore transm. centrala Drive shaft

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Mufa de cuplare Bushing Saiba de presiune (7,9) Thrust washer Saiba de presiune (8,0) Thrust washer Saiba de presiune (8,1) Thrust washer Saiba de presiune (8,2) Thrust washer Saiba de presiune Thrust washer Saiba de presiune Thrust washer Saiba de presiune Thrust washer Saiba de presiune Thrust washer Inel de siguranta Circlip Inel de siguranta Circlip Pinion planetar (Z=16) Diff. Side gear Bucsa Bushing Roata cilindrica (Z = 27) Cyl. wheel Surub (M 14 x 1,5 x 25 M7. 015-01) Screw Carcasa transm. centrala Housing Semicarcasa stg. Diff housing lh. Semicarcasa dr. Diff housing rh. Cruce sateliti Spide Pinion satelit (Z=11) Diff.bevel gear Saiba de presiune Thrust washer Surub (M12 x 1,5 x 50 STAS 4845) Screw Pinion planetar (Z = 16) Diff.side gear Roata dinTata cilindrica (Z = 27) Cyl.wheel Piulita crenelata (M40 x 1,5) Castle nut Stift de strngere Pin Inel de siguranta Circlip

1 NB NB NB NB NB NB NB NB 1 1 1 1 1 10 1 1 1 1 4 4 8 1 1 1 1 1

16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

COMANDA TRANSMISIEI CENTRALE GEAR SHIFT FOR COUNTER SHAFT Tabelul 5.9 Pozitia Denumirea Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

Corp cilindru Cyl. Housing Surub Screw Arc de compresie Spring Arc de compresie Spring Saiba de presiune 21,1x39,5x5,5 Thrust washer Piston cilindru Piston Stift de strngere 2x14 DIN 1481 Pin Tija piston (M8x129) Stem Furca pentru. Transm. centrala Shift fork Bolt Pin tooth Saiba Washer Piulta Nut Inel O" O-Ring Capac Cover Surub Screw Stift de contact Pin Saiba Washer Intrerupator cu fisa plata Interrupter

1 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 3 1 NB. 1

Fig. 5.26 Comanda transmisiei centrale

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.27 Corpul si carcasa puntii spate 1 CORPUL SI CARCASA PUNTII SPATE I REAR AXLE ASSEMBLY AND HOUSING I Tabelul 5.10. Pozitia Denumirea Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.

036 361 PUNTE SPATE HD 0835 M CU BLOC.DIF. i=7,22 Corp punte spate Rear dead axle Corp punte spate Rear dead axle Carcasa punte spate Rear axle housing Stift cilindric (13 M 6x28 DIN 7) Dowel pin Surub (M 14x1,5x100 STAS4272) Screw Stift filetat (M 10x10 STAS 4770) Grub screw Suport Support Surub (M 12x1,5x75 STAS 4845) Screw Surub (M 14x1,5x30 M7.015-01) Screw Stift cilindric (10 M 6x20 DIN 7) Dowel pin Bucsa (12x15x12 M7 155-00) Bushing Inel de etansare (D 30x36 DIN 7603) Washer Dop filetat (CM 30x1,5 DIN 7604) Screw plug Dop filetat (M 30x1,5 DIN 7604) Screw plug Stift cilindric (10 H 8x24 DIN 7) Dowel pin Inel de etansare (A 14x18 DIN 7603) Washer Dop filetat (AM 14x1,5 DIN 7604) Screw plug Prelungitor cond. ulei Extension Inel de etansare (A 14x18 DIN 7603) Washer Dop filetat (AM 14x1,5 DIN 7604) Screw plug Saiba (127x165x1) Washer Saiba (127x165x0,5) Washer Saiba (127x165x0,2) Washer

1 W 1 2 6 2 1 4 2 2 1 2 1 1 1 1 1 2 2 2 NB. NB. NB. NB.

25. 27. 28. 30 31. 34. 35. 36. 37.

Saiba (127x165x0,15) Washer Saiba (127x165x0,1) Washer Capac dr. Cover, rh. Capac stg. Mec. Bloc. dif. Cover,lh. Surub (M 10x30 STAS 4845) Screw Vezi gr. 354/0, pl. 1/0 See gr. 354/0, pl. 1/0 Vezi gr. 351/0, pl. 15/0 See gr.351/0, pl. 15/O Stift cilindric (6 M 6x8 DIN 7) Dowel pin Garnitura Gaket Racord Pipe connection

NB. 1 1 12 0 0 2 2 2

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.28 Rulmentii pinionului de atac RULMENTII PINIONULUI DE ATAC BEVEL GEAR BEARING Tabelul 5.11.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

036-361 PUNTE SPATE HD 0835 M CU BLOC. DIF. I=7,22 Rulment (32312 M7.523-01) Bearing Bucsa de distantare Distance Bushing Saiba de reglaj (60x72x5) Adjusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,05) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,1) Adjusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,15) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,2) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,25) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,3) Ajusting washer

1 1 1 NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB.

11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32.

Saiba de reglaj (60x72x5,35) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,4) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,45) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,5) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,55) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,6) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,65) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,7) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,75) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,8) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x5,85) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x6) Ajusting washer Saiba de reglaj (60x72x7) Ajusting washer Saiba de reglaj(60x72x5,9) Ajusting washer Saiba (131x167x1) Washer Saiba (131x167x0,5) Washer Saiba (131x167x0,2) Washer Saiba (131x167x0,15) Washer Saiba (131x167x0,1) Washer Bucsa pinion de atac Bushing Rulment Bearing Surub Screw Saiba de reglaj(57,5x90x7) Ajusting washer

NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB. NB. 1 1 6 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.29 Arbore planetar ARBORE PLANETAR HALF SHAFT Tabelul 5.12

Pozitia Denumirea Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 7. 7. 8. 9. 11. 12. 13. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29.

Arbore planetar Half shaft Manson Sleeve Teava (50x1x495) Pipe Teava (50x1x555) Pipe Colier (50 NL 1127) Clip Trompa punte spate stg. Final drive housing lh. Trompa punte spate dr. Final drive housing rh. Surub (M 14x1,5x35 STAS 4845) Screw Surub (M 14x1,5x105 STAS 4272) Screw Saiba (15 DIN 125) Washer Rulment (NJ 211 M 7521-01) Bearing Rulment (RNU 211 E (66x100x21) DIN 5412) Bearing Saiba despicata (8) Washer Srma ( 0,71 STAS 889) Wire Inel de siguranta (42x1,75 DIN 472) Circlip Garnitura Gasket Flansa pentru spate Flange Eclipsa (A 30x1,5/11x82) Butt strop Surub (M 10x18 STAS 4845) Screw Lagar Bush Racord Connecting sleeve Piesa intermediara Intermediate member Ungator conic (AS 10x1x1 M7 580-10) Grease nipple Garnitura Gasket Presa intermediara Intermediate member Bloc de etansare Sealing unit Prezon Stud Piulita Nut Saiba Grower Spring washer

2 4 1 1 8 1 1 40 4 8 4 4 2 NB. 2 2 2 4 4 2 2 2 2 2 2 2 32 32 32

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

ARBORE PUNTE SPATE REAR AXLE SHAFT Tabelul 5.13

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

036-361 PUNTE SPATE HD 0835 M CU BLOC.DIF.i=7,22

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 10. 11. 12. 13.

Tambur de frna lBrake drum Inel de presiune Thrust washer Inel de etansare Sealing ring C 175x200x15 DIN3760 Rulment (32022 M 523-01) Bearing Rulment (30218 M 7523-01) Bearing Saiba trompa punte spate Washer Piulita crenelata (M 8812) Lock ring Saiba de siguranta Lock washer Axa planetara Rear axle shaft Surub (M 14x1,5x25 STAS 4845) Vezi gr. 351/0, pl. 14/0 See gr.351/0, pl. 14/0 Flansa de legatura Intermediate flange

2 2 2 2 2 2 4 2 2 20 0 2

ARBORE PUNTE SPATE REAR AXLE SHAFT Tabelul 5.13

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 10. 11. 12. 13.

036-361 PUNTE SPATE HD 0835 M CU BLOC.DIF.i=7,22 Tambur de frna lBrake drum Inel de presiune Thrust washer Inel de etansare Sealing ring C 175x200x15 DIN3760 Rulment (32022 M 523-01) Bearing Rulment (30218 M 7523-01) Bearing Saiba trompa punte spate Washer Piulita crenelata (M 8812) Lock ring Saiba de siguranta Lock washer Axa planetara Rear axle shaft Surub (M 14x1,5x25 STAS 4845) Vezi gr. 351/0, pl. 14/0 See gr.351/0, pl. 14/0 Flansa de legatura Intermediate flange

2 2 2 2 2 2 4 2 2 20 0 2

Fig. 5.30 Arbore punte spate

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

ARBORE PUNTE SPATE REAR AXLE SHAFT Tabelul 5.13

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 10. 11. 12. 13.

036-361 PUNTE SPATE HD 0835 M CU BLOC.DIF.i=7,22 Tambur de frna lBrake drum Inel de presiune Thrust washer Inel de etansare Sealing ring C 175x200x15 DIN3760 Rulment (32022 M 523-01) Bearing Rulment (30218 M 7523-01) Bearing Saiba trompa punte spate Washer Piulita crenelata (M 8812) Lock ring Saiba de siguranta Lock washer Axa planetara Rear axle shaft Surub (M 14x1,5x25 STAS 4845) Vezi gr. 351/0, pl. 14/0 See gr.351/0, pl. 14/0 Flansa de legatura Intermediate flange

2 2 2 2 2 2 4 2 2 20 0 2

ARBORE PUNTE SPATE REAR AXLE SHAFT

Tabelul 5.13

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 10. 11. 12. 13.

036-361 PUNTE SPATE HD 0835 M CU BLOC.DIF.i=7,22 Tambur de frna lBrake drum Inel de presiune Thrust washer Inel de etansare Sealing ring C 175x200x15 DIN3760 Rulment (32022 M 523-01) Bearing Rulment (30218 M 7523-01) Bearing Saiba trompa punte spate Washer Piulita crenelata (M 8812) Lock ring Saiba de siguranta Lock washer Axa planetara Rear axle shaft Surub (M 14x1,5x25 STAS 4845) Vezi gr. 351/0, pl. 14/0 See gr.351/0, pl. 14/0 Flansa de legatura Intermediate flange

2 2 2 2 2 2 4 2 2 20 0 2

Fig. 5.30 Arbore punte spate

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig.5.32. Schema cinematica si constructia diferentialului simplu simetric cu roti dintate cilindrice. 1,2 - pinioane planetare; 3,4 pinioane satelit cilindrice; 5 carcasa diferentialului Pinioanele satelit 3 si 4, cuplati intre ei, sunt simultan in angrenare pinionul 3 cu roata planetara 1, iar al doilea 4 cu pinionul planetar 2. Elementul conducator al diferentialului este carcasa 5 antrenata de transmisia principala. Aceste diferentiale pot avea in compunerea lor 4 sau 6 pinioane satelit montate pereche

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.33. Schema cinematica si constructia diferentialului autoblocabil cu disc si cuplaje de frictiune

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig.5.34. Constructia diferentialului autoblocabil cu propietati de blocare comandate 1 manson de cuplare; 2 discuri cuplaj frictiune; 3 carcasa diferentialului; 4 anexe planetare; 5 arcuri elicoidale de presiune;

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.35. Constructia diferentialului autoblocabil cu angrenaje melc roata melcata 1si 6 roti melcate; 2 si 5 - suruburi melc; 3 carcasa diferentialului;4 roata melcata cu rol de satelit;

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 5.36. Constructia diferentialului autoblocabil cu came si tacheti radiali 1 si 4 cremaliere cu came; 2 colivie; 3 tacheti;

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5.2.1.4. Principiul de functionare al diferentialului cu came si tacheti radiali. In figura 5.36. este reprezentata constructia unui diferential autoblocabil cu came si tacheti radiali. Tachetii 4 sunt amplasati radial intre camele 2 si 3, montate prin caneluri pe arborii planetari si fixate in cilindrul 5 (colivie). Deoarece pasul camelor este diferit (pentru evitarea situatiei de netransmitere a momentului), momentul transmis arborilor planetari este pulsator. Acest dezavantaj este eliminat prin asezarea tachetilor pe doua rnduri paralele. Cele doua rnduri actioneaza pe roata exterioara 2, iar contactul cu roata interioara 1 se realizeaza prin doua came solidare intre ele, avnd acelasi profil, declasate cu o jumatate de pas. In acest fel, totdeauna va fi posibila transmiterea momentului, oricare ar fi pozitia reciproca a camelor rotii interioare interioare 1 si rotii exterioare 2. Astfel cnd tachetii din primul rnd se afla in pozitii extreme, fie in pozitia cea mai apropiata sau cea mai indepartata de axa de rotatia a diferentialului (deci nu transmit moment), tachetii celui de-al doilea rnd fiind intr-o pozitie intermediara vor transmite tot momentul.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5.2.1.5. Principiul de functionare al diferentialului. La deplasarea rectilinie, rotile parcurg distante egale, in aceasta situatie miscarea se transmite de la: transmisia principala la carcasa diferentialului, crucea satelitilor, pinioanele satelit si pinioanele planetare. Pinioanele satelit executa numai miscarea de revolutie ceea ce creaza posibilitatea ca rotile motrice sa se roteasca cu viteza unghiulara egala. La deplasarea cu executarea virajelor rotile parcurg distante diferite, in aceasta situatie, pinioanele satelit executa miscarea combinata de rotatie si revolutie, astfel ca rotile se rotesc cu viteze unghiulare diferite. Pentru a evita patinarea, deraparea sau imobilizarea autocamionului, cnd acesta este exploatat in conditii grele de teren, diferentialul a fost prevazut cu un dispozitiv de

blocare, compus dintr-un cilindru de comanda, o furca de actionare, si un crabot cu caneluri la interior. La actionarea comutatorului basculant de la bordul autocamionului, elementele componente ale dispozitivului sunt puse in functiune. Crabotul se va cupla cu dantura exterioara a carcasei diferentialului asigurnd in acest fel blocarea pinioanelor satelit, care vor executa numai miscarea de revolutie, deci transmiterea integrala a miscarii la roata motrica care are coeficientul de aderenta mare.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

5.3. PUNTEA MOTOARE SPATE (PUNTEA SPATE II) Puntea motoare din spate are constructia identica cu puntea motoare intermediara, prezentnd insa urmatoarele particularitati: flansa de antrenare, fixata pe arborele pinionului de atac, este in legatura cu articulatia cardanica; cilindrul pneumatic pentru comanda dispozitivului de blocare al diferentialului, se gaseste fixat pe partea laterala stnga a carterului; pompa de ulei alimenteaza numai reductoarele laterale.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

6. SISTEMUL DE DIRECTIE 6.1. Destinatia si conditiile impuse sistemului de directie. Sistemul de directie asigura: orientarea rotilor de directie ale automobilului, fata de axa sa longitudinala de simetrie, in scopul dirijarii acestuia pe traiectoria dorita de conducatorul auto; pastrarea directiei la deplasarea in linie dreapta si revenirea in aceasta pozitie, dupa ce rotile au fost bracate; reducerea efortului depus de conducatorul auto, la rotirea volanului, in scopul usurarii conducerii automobilului, folosind servomecanismul de directie; amortizarea socurilor care se transmit prin rotile directoare , la volan, datorate denivelarilor caii de rulare. Sistemul de directie trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: -stabilizarea miscarii rectilinii (rotile de directie dupa ce virajul s-a efectuat sa aiba tendinta de a reveni in pozitia corespunzatoare mersului in linie dreapta); -sa asigure manevrarea usoara a directiei (efortul necesar pentru manevrarea directiei sa fie ct mai redus); -sa permita obtinerea unei raze minime de viraj ct mai reduse; -sa aiba un randament ct mai ridicat; -sa elimine oscilatiile unghiulare ale rotilor de directie in jurul pivotilor fuzetelor (se produce uzura articulatiilor si pneurilor, precum si instabilitatea directiei); -sa fie suficient de ireversibil, astfel inct socurile provenite din neregularitatile caii de rulare sa fie transmise ct mai atenuat la volan; -sa permita o manevrare rapida a directiei; -sa necesite acelasi numar de rotatii ale volanului (de la pozitia rotilor de mers in linie dreapta) pentru aceeasi raza de viraj la stnga sau la dreapta; unghiurile de asezare ale rotilor sa se modifice ct mai putin in timpul virarii; -sa permita inclinarea rotilor in viraj, astfel inct sa nu se produca alunecarea lor; -sa asigure compatibilitatea directiei cu suspensia (oscilatiile suspensiei sa nu provoace oscilatiile rotilor

de directie; mentenanta sa fie usoara; -sa nu prezinte uzuri excesive care pot duce la jocuri mari si prin aceasta la micsorarea sigurantei conducerii; constructia sa fie simpla, sa nu produca blocari si sa prezinte o durabilitate ct mai mare.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

6.2. Elemente componente si clasificarea sistemelor de directie. 6.2.1. Sistemul de directie in cazul puntii rigide 6.2.2. Sistemul de directie in cazul suspensiei independente a rotilor 6.2.3. Constructia volanului si montarea pe arbore 6.2.4. Sisteme de directie avnd arborele volanului format din mai multe bucati. 6.2.5. Volan cu coloana deformabila. 6.2.6. Volan cu arborele elastic 6.2.7. Mecanismul de actionare a directiei melc globoidal si sector dintat central 6.2.8. Constructia mecanismului de actionare a directiei cu melc cilindric si sector dintat frontal. 6.2.9. Reglarea jocului dintre melcul globoidal si rola. 6.2.10. Tipuri de mecanisme de actionare a directiei cu melc globoidal, cu raport de transmitere variabil. 6.2.11. Mecanismul de actionare a directiei cu surubpiulita si manivela 6.2.12. Mecanismul de actionare a directiei cu surub, piulita pe bile si sector dintat. 6.2.13. Mecanismul de actionare a directiei cu pinion si cremaliera. Sistemul de directie poate fi folosit: in cazul puntii rigide (roti cu suspensie dependenta);

Fig. 6.1. Sistemul de directie in cazul puntii rigide: a vedere; b schema cinematica; 1 volan; 2 arborele volanului; 3 - surub melc globoidal; 4 sector dintat; 4' rola; 5 axul levierului de directie; 5' levier de directie; 6 bara longitudinala; 7 bara transversala; 8,14 levierele fuzetelor; 9,13 fuzete; 10 pivoti; 11- bratul fuzetei; 12 - punte ; 15, 16 roti de directie. in cazul puntii articulate (roti cu suspensie independenta). Mecanismul de directie se compune din: mecanismul de comanda al directiei: volan, axul volanului, suportul volanului, angrenajul de unghi si caseta de directie propriu-zisa;

servomecanismul de directie: servomecanismul de directie propriu-zis, pompa de inalta presiune, rezervorul de ulei si conductele de legatura; transmisia directiei la roti: levierul de comanda, bara de directie longitudinala, levierele fuzetelor, fuzetele si bara de directie transversala.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.2. Sistemul de directie in cazul suspensiei independente a rotilor a vedere; b schema cinematica

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.3. Constructia volanului si montarea pe arbore: 1 armatura metalica; 2 coroana; 3 butuc; 4 arbore; 5 piulita; 6 cuplaj cardanic; 7 arbore; 8 cavitate pentru montarea butonului claxonului; 9 si 10 bucse; 11 piulite; 12 garnituri; 13 coloana.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.4. Sisteme de directie avnd arborele volanului format din mai multe bucati.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.5. Volan cu coloana deformabila.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.6. Volan cu arborele elastic

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.7. Mecanismul de actionare a directiei melc globoidal si sector dintat central

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.8. Constructia mecanismului de actionare a directiei cu melc cilindric si sector dintat frontal.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.9. Reglarea jocului dintre melcul globoidal si rola.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.10. Tipuri de mecanisme de actionare a directiei cu melc globoidal, cu raport de transmitere variabil.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.11. Mecanismul de actionare a directiei cu surubpiulita si manivela.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.12. Mecanismul de actionare a directiei cu surub, piulita pe bile si sector dintat.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.13: Mecanismul de actionare a directiei cu pinion si cremaliera.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

6.3. Unghiurile de asezare ale rotilor de directie si ale pivotilor 6.3.1 Suportul fuzetei 6.3.2.Bara de directie longitudinala si levier 6.3.3 Bara de directie 6.3.4.Directia hidraulica 6.3.5.Pompa de ulei In scopul asigurarii unei bune tinute de drum a autocamionului, rotile de directie trebuie stabilizate. Mecanismul de directie este considerat stabil daca isi mentine directia la mersul in linie dreapta si daca rotile revin singure in aceasta pozitie dupa ce au fost inclinate. In acest scop, rotile de directie si pivotii fuzetelor nu se monteaza in pozitie verticala, ci sub o anumita inclinare fata de axa puntii, in raport cu planul longitudinal si transversal al autocamionului. La pivotul fuzetei se deosebesc doua unghiuri: unghiul de inclinare longitudinala si unghiul de inclinare transversala . Rotile de directie, ca si pivotii, prezinta si ele doua unghiuri: unghiul de cadere si unghiul de convergenta . a. Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului (fig. 69a) este unghiul format de axa pivotului si verticala de la sol. El se obtine prin inclinarea pivotului astfel inct axa lui sa intlneasca calea de rulare intr-un punct A, dispus in fata punctului B. La autocamionul DAC-665 T, valoarea acestui unghi este de 10. Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului face ca bracarea rotilor de directie sa aiba tendinta de revenire la pozitia de mers in linia dreapta. In momentul executarii virajului automobilul descrie o traiectorie circulara, ceea ce determina aparitia unei forte centrifuge Fc (fig. 70c), aplicata in centrul de greutate a automobilului. Forta centrifuga determina aparitia unor forte de reactiune, Y1 si Y2 cu punctul de aplicare in centrul suprafetei de contact. Reactiunea Y1 da nastere, in raport cu punctul A, la un moment stabilizator de readucere a rotii in pozitia de mers rectiliniu: Ms = Y1 a Datorita unghiului , manevra este mai greoaie, deoarece la bracarea rotilor trebuie invins si momentul stabilizator.

b) Unghiul de inclinare transversala a pivotului (fig. 69b) este unghiul format intre axa pivotului si verticala de la sol ce trece prin centrul pivotului. La autocamionul DAC-665 T are valoarea de 60. Acest unghi contribuie la usurarea manevrarii automobilului prin micsorarea distantei m dintre planul rotii si verticala ce trece prin centrul pivotului. Existenta unghiului determina marirea stabilitatii, intruct rotile au tendinta de a reveni in pozitia de mers rectiliniu dupa bracare. c) Unghiul de cadere al rotii (fig. 70a) este unghiul format de planul rotii cu verticala de la sol. La autocamionul DAC-665 T unghiul are o valoare de 1030. Acest unghi se realizeaza prin inclinarea axei geometrice a fuzetei in raport cu grinda puntii din fata. Prin inclinarea rotii cu unghiul , in axele fuzetelor apar reactiunile Rs, date de sarcina repartizata pe roata. Aceste reactiuni vor impinge rulmentii catre centru, reducnd jocul si solicitarile piulitei fuzetei. Unghiul va micsora si el distanta m (m< m) de la punctul de contact al rotii cu calea si axul pivotului, ceea ce face ca momentul necesar bracarii rotilor sa fie mai mic. d) Unghiul de convergenta (fig. 70b). Acest unghi se defineste conventional ca fiind diferenta dintre distantele L2 si L1 (L2 L1) masurate in plan orizontal in fata si in spatele rotilor, le nivelul fuzetelor. La autocamionul DAC - 665 T valoarea este de 0 2 mm. Convergenta este necesara pentru a compensa tendinta de rulare divergenta a rotilor, cauzata de unghiul de cadere. Convergenta se alege astfel inct in conditii normale de exploatare, rotile sa aiba tendinta sa ruleze paralel. Daca convergenta este prea mare, se produce o uzura excesiva a pneurilor, ceea ce da nastere la rezistente sporite la inaintarea autovehiculului si cresterea consumului de conbustibil. Tendinta de rulare divergenta cauzata de unghiul de cadere se explica prin deformarea cauciucurilor in contact cu calea. In acest caz ele au tendinta de a rula la fel ca un trunchi de con. Pentru aceste motive, periodic, in procesul de exploatare se verifica si corecteaza unghiul de convergenta, aducndu-se la dimensiunile nominale.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.14. Suportul fuzetei SUPORTUL FUZETEI BRAKET STREERING KNUCKLE Tabelul 6.1.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32.

R-12215 D.F.A.E.M. Suport fuzeta stg. Bracket steering knuckle lh. Suport fuzeta dr. Bracket steering Knuckle rh. Capac (60 DIN 470) Cover plate Bucsa Bushing Bucsa Bushing Surub (M 16x1,5x45 STAS 4845) Screw Surub (M 16x1,5x110 STAS 4845) Screw Surub (M 16x1,5x65 S STAS 4845 Screw Saiba (B 17 DIN 6916) Washer Bucsa Bushing Piulita (BM 16x1,5 STAS 4073) Nut Splint (4,5x36 STAS 1991) Cotter pin Arbore cardanic dublu articulat Double propeller shaft Surub de reglaj Adjusting screw Piulita (M 14x1,5 M7.849-80 ) Nut Inel de siguranta (70x2,5 STAS 5848) Circlip Saiba de protectie Washer Inel de etansare (B 50x70x12) Washer Saiba de reglaj (56x70x2,5 DIN 988) Adjusting washer Rulment cu ace [WA 1050 (50x60x32) DIN 5407] Bearing Inel exterior de rulment (60x70x32,5 DIN 5407) Ring Fuzeta stg. Steering knuckle lh. Fuzeta dr. Steering knuckle rh. Flansa de antrenare Flange Surub (M 14x1.5x30 STAS 4845) Screw Placa pentru flansa Plate Inel de etansare (A 10x13,5 DIN 7603) Washer Dop filetat (AM 10x1 DIN 7404) Threaded plug Prezon Stud Piulita (M 14x1,5 STAS 4071) Nut Saiba Grower (A14 DIN 128) Spring washer Bloc de etansaare Sealing assembly

1 1 3 2 2 20 4 4 8 4 4 4 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 2 26 2 2 2 2 2 2 2

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.15. Bara de directie longitudinala si levier BARA DE DIRECTIE LONGITUDINALA SI LEVIER DRAG LINK AND STEERING DRAG ARM Tabelul 6.2 Pozitia Denumirea Nr.Buc.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

R 12215 DFAEM. Levier de comanda Steering drop arm Piulita crenelata M42x1,5 DIN 937 Castle nut Splint 8x75 DIN 94 Colter pin Bara de directie longitudinala Drag link Clema strngere Clip Surub M12x1,5 DIN 960 Screw Piulita crenelata M12x1,5 STAS 4073 Castle nut Splint 3,2x25 STAS 1991 Cotter pin Articulatie sferica Ball joint Capac de etansare Speling cape Piulita crenelata M24x1,5 Castle nut Splint 5x50 STAS 1991 ter pin

1 1 1 1 1 2 2 2 1 2 2 2

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.16. Bara de directie BARA DE DIRECTIE TRACK ROD Tabelul 6.3 Pozitia Denumirea Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 6. 7. 8. 19. 20. 21.

Bara de directie Track Rod Manson Sleeve Surub (M12x1,5x60 STAS 4845) Screw Piulita crenelata (M12x1,5x60 STAS 4073) Castle nut Splint (3,2x25 STAs 1991) Cotter pin Cap de bara dr. Track rod end rh. Cap de bara stg. Track rod end rh. Piulita crenelata (M20x1,5) Castle nut Splint (4x50 DIN 94) Cotter pin Levier fuzeta stg. Track arm lh. Levier fuzeta dr. Track arm rh. Inel de etansare Washer

1 1 4 4 4 1 1 2 2 1 1 2

22. 23. 24. 25. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 39. 40. 41. 42. 44.

Rulment [51035 (25x52x18)] Bearing Inel de siguranta 24x1,2 STAS 5848 Lock washer Stift 13 M8x28 STAS 1599 Pin Goupille Surub M16x1,5x459 STAS 4845 Screw Surub M16x1,5x659 STAS 4845 Screw Srma moale 1,60 STAS 889 Wire 43 Levier de directie Steering arm and swiwel Saiba de reglaj (60x92x1) Adjusting washer Saiba de reglaj (60x92x0,5) Adjusting washer Saiba de reglaj (60x90x0,2) Adjusting washer Inel de etansare Washer Saiba de reglaj (52x59x0,5) Adjusting washer Saiba de reglaj (52x59x0,2) Adjusting washer Stift cilindric 13M6x28 STAS 1599 Pin Surub (M16x1,5x45S STAS 4845) Screw Surub (M16x1,5x55S STAS 4845) Screw Srma 1,6 STAS 889 Wire 43 Ungator CS 8x1 M7.580-10 Grease nipple Capac cu cep pentru puntea fata Cover Inel de etansare Washer Surub (M16x1,5x40S STAS 4845) Screw Srma 1,6 STAS 889 Wire 43 Ungator CS 8x1 M7.580-10 Grease nipple

2 2 4 4 4 NB. 1 NB. NB. NB. 2 NB. NB. 1 2 2 NB. 1 1 1 4 NB. 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.14. Directia hidraulica DIRECTIA HIDRAULICA HYDRO STEERING Tabelul 6.4.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 16 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 28 28 29 30 30 31 32 33

R 12215 DFAEM. Suport coloana directie Steering column bracket Surub M8x30 STAS 4845 Screw Saiba A8 STAS 5200 Washer Piulita M8 STAS 4071 Nut Capac Cover Buton 6,5 - 8 Clips Suport coloana sup. Bracket Surub M8x25 STAS 5144 Screw Volan Steering wheel Piulita M22x1,5 STAS 4373 Nut Buton claxon Horn boutton Vezi gr. 250/0, pl. 8/0 See gr. 250/0, pl. 8/0 Arbore de directie Steering column shaft Bucsa izolatoare Insulating bush Inel colector Ring Lagar oscilant Ring Inel de siguranta J42x1,5 DIN 472 Circlip Contact alunecator Contact Surub AM4x15 DIN 7988 Screw Manson Sleeve Articulatie cordonica Universal joint Articulatie cordonica Universal joint Surub de ghidare Screw Piulita M10M7.112 - 60 Nut Ax intermediar Intermediate shaft Caseta de directie Hidro - steering gear Suport directie Bearing bracket Surub M14x1,5x40 M7.015 - 01 Screw Surub M14x1,5x45 M7.015 - 01 Screw Surub M14x1,5x50 M7.015 - 01 Screw Piulita B14 DIN 74361 Nut Surub M18x1,5x70 M7.015 - 01 Screw Surub M18x1,5x50 SK M7.015 - 01 Screw Surub M18x2x85 Screw Piulita M18x2 STAS 4071 Nut Piulita M18x2 STAS 4373 Nut

1 6 6 2 1 4 1 4 1 1 1 0 1 1 1 2 4 1 2 1 2 W 4 4 1 1 1 2 2 2 6 1 3 2 2 2

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 6.15. Pompa de ulei POMPA DE ULEI EATON EATON OIL PUMP Tabelel 6.5

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1 1 2 2/5 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Pompa Eaton Eatton Pump Pompa Vickers Vickers pump Antrenor pompa Pull end Garnitura compresor Gasket Record orientabil AL22 M. M7.839 - 00 Nipple Tub flexibil 20x30 M7.641 - 10 Hose Inel de etansare A16x20 DIN 7603 - Cu Washer Surub record A20 DIN 7623 Hallow screw Inel de etansare A16x20 DIN 7603 - Cu Washer Surub racord A10 DIN 7623 - Hallow screw Inel de etansare U12 DIN 3861 Washer Inel de etansare U12 DIN 3861 Washer Piulita olandeza AL12 DIN 3870 Union nut Conducta de refulare 12x1 Pressure pipe Record orientabil AL22 M7.839 - 00 Nipple Record orientabil AL15 M7.839 - 00 Nipple Conducta retur 15x1,5 Pipe Inel de etansare U15 DIN 3861 Washer Piulita olandeza AL15 DIN 3870 Union nut Furtun 13x22 M7.641 - 10 Hose Inel de etansare A18x20 DIN 7603 - Cu Washer Surub racord A13 DIN 7623 - Hallow screw Brida 20x45x4 Clamp

1 W 1 1 1 1 2 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1

22 23 24 24 25 26 28 29

Surub M6x25 STAS 4845 Screw Clema Pipe clip Surub M6x20 STAS 4845 Screw Surub M6x30 STAS 4845 Screw Saiba Grower MR6 STAS 7666 Spring washer Piulita M6 STAS 4071 Nut Surub M10x20 STAS 4845 Screw Suport pompa Mounting flange

1 3 1 2 4 4 2 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

6.4. Principiul de functionare al mecanismului de directie. Pentru a realiza deplasarea autocamionului pe directia dorita, conducatorul auto actioneaza asupra volanului. De la volan miscarea de rotatie se transmite prin axul volanului la angrenajul de unghi montat pe caseta de directie la partea anterioara. Angrenajul de unghi, compus din doua pinioane conice, transmite, in continuare, miscarea la caseta de directie. Aceasta transforma miscarea de rotatie a volanului intr-o miscare axiala si o transmite levierului de comanda. Efortul depus de conducatorul auto la rotirea volanului este amplificat de servomecanismul de directie, a carui pompa de inalta presiune este montata pe carterul compresorului de aer si antrenata de arborele cotit al acestuia. Levierul de comanda transmite miscarea la bara de directie longitudinala, care va executa o miscare de du-te vino functie de sensul de rotatie al volanului. Bara de directie logitudinala transmite miscarea in continuare la: levierul superior al fuzetei din stnga, fuzeta din stnga, levierul inferior al fuzetei din stnga, bara de directie transversala, levierul inferior al fuzetei din dreapta si fuzeta din dreapta. Orientarea rotilor directoare, montate pe butucii acestora, in vederea schimbarii directiei de deplasare a autocamionului, se realizeaza de catre fuzete, articulate cu ajutorul pivotilor la carcasa reductoarelor laterale si a articulatiilor duble.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

7. SISTEMUL DE FRNARE 7.1. Destinatia si conditii care trebuie sa fie indeplinite de sistemul de frnare Sistemul de frnare asigura: reducerea vitezei de deplasare a autocamionului; oprirea la punct fix; imobilizarea autovehiculului in timpul stationarii sau parcarii; mentinerea unei viteze corespunzatoare pe timpul coborrii pantelor; pastrarea distantei corespunzatoare in mers, in raport cu automobilul din fata, in vederea evitarii oricarui pericol. Conditiile care trebuie sa fie indeplinite de sistemul de frnare: -sa asigure o frnare rapida si progresiva; -sa fie simple si suficient de robuste; -sa permita o reglare usoara sau automata; -sa se uzeze ct mai putin; -sa nu se degradeze usor sau chiar sa fie nedegradabile; -sa fie silentioase in functionare;

-sa fie ct mai putin sensibile la apa; -forta de frnare sa actioneze in ambele sensuri de deplasare a autovehiculului.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

7.2. Clasificarea sistemelor de frnare Sistemele de frnare pot fi clasificate: pe baza elementelor active: -frne cu saboti care actioneaza asupra unui tambur din interior; -frne cu bacuri care actioneaza asupra unui disc fixat de butucul rotii: deschise sau inchise. cu banda. functie de autovehiculul pe care este amplasat: -pentru autoturisme si autoutilitare usoare pe roti; -pentru autovehicule grele si autotrenuri pe roti; -pentru autovehicule pe senile (tractoare, tancuri etc.). dupa modul de organizare: -pe un sistem; -pe doua sau mai multe sisteme. -pe tipuri de sisteme: - de serviciu: - frna cu saboti cu actionare pneumatica; - frna cu saboti cu actionare pneumo-hidraulica;

servofrne cu disc cu actionare pneumo-hidraulica. de parcare; suplimentare:

-frna de motor; -frna de siguranta; -dispozitive de antiblocare. dupa modul de actionare: -cu actionare mecanica; -cu actionare hidraulica; -cu servoactionare (hidraulica, pneumatica, electrica, hidropneumatica)

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

7.3. Elemente componente ale sistemului de frnare la autocamionul DAC 665T Sistemul de frnare se compune din: elemente comune: compresorul de aer; regulatorul de presiune; pompa contra inghetului; supapa de siguranta pentru doua circuite; rezervoarele de aer; supapa de siguranta in ambele sensuri; manometrul cu doua indicatoare; contactul lampii stop; contactul de avertizare; conexiuni de verificare; cilindrii

pneumatici; frna de serviciu (de picior): circuitul I de frnare pentru rotile din spate: rezervor de aer I, supapa de frna cu doua circuite, supapa releu a frnei de serviciu, cilindrii dubli de frna si frna rotilor; circuitul II de frnare pentru rotile din fata: rezervor de aer II, supapa de frna pentru doua circuite, servomecanism pneumohidraulic si frna rotilor; frna de parcare (de mna): rezervoarele de aer ale circuitului III, supapa frnei de parcare, supapa releu si cilindrii dubli de frna; frna de motor (panta): supapa de aer comprimat, doi cilindri pneumatici si clapeta de obturare a gazelor arse din galeria de evacuare; frna de siguranta: pompa ambreiajului, doua robinete distribuitoare cu trei cai, supapa de retinere.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

7.4. Functionarea instalatiei de frnare la autocamionul DAC 665T 7.4.1. Frna de serviciu. Este de tipul cu doua circuite independente, care intra in functiune in momentul apasarii pedalei de frna, astfel: circuitul I, pneumatic, care prin intermediul aerului comprimat actioneaza frna rotilor spate si se alimenteaza cu aer din rezervorul I; circuitul al II-lea, pneumo-hidraulic, care actioneaza mecanismul de frnare de la rotile puntii din fata si remorca. Alimentarea cu aer comprimat se face de la rezervorul al II-lea. Circuitul de incarcare cu aer comprimat al rezervoarelor. Aerul comprimat trimis de compresor, trece prin regulatorul de presiune, pompa contra inghetului, supapa de siguranta pentru doua circuite, rezervorul pentru circuitul I si rezervorul pentru circuitul II. Din rezervorul celui de al doilea circuit, prin intermediul supapei de siguranta in ambele sensuri, aerul trece in cele doua rezervoare care deservesc circuitul III pentru frna de parcare si remorca, legate in serie. La frnare. La actionarea pedalei, supapa de frna cu doua circuite, la care se racordeaza rezervoarele I si II, deschide circuitele de frnare, iar aerul comprimat se va scurge astfel: pentru circuitul I: rezervorul I, intrarea de la supapa de frna cu doua circuite, iesirea din aceasta, conducta de legatura, supapa releu a frnei de serviciu, care permite trecerea rapida a unui volum mai mare de aer direct de la rezervor catre compartimentul mic al cilindrilor dubli de frna; acestia vor actiona in continuare, prin intermediul axului cu came, cei doi saboti care vor fi aplicati pe tamburul de frnare; pentru cilindrul II: rezervorul II, intrarea de la supapa de frna cu doua circuite, iesirea din aceasta, conducta de legatura, servomecanismul pneumohidraulic, supapa de comanda a frnei remorcii. Servomecanismul pneumatic actioneaza asupra pompei centrale hidraulice, iar aceasta va trimite lichidul spre cilindrii receptori de frnare ai rotilor din fata, acestia punnd in functiune sabotii care vor fi aplicati pe tamburul de frnare al rotilor. Daca autocamionul are atasata remorca, prin comanda supapei de frna a remorcii se stabileste legatura cu atmosfera, realizndu-se astfel frnarea rotilor acesteia. La defrnare. Elibernd pedala, supapa de frna cu doua circuite intrerupe scurgerea aerului din cele doua rezervoare, conductele mentinndu-se sub presiune pna la intrarile supapei de frna. In aceasta situatie nu se mai comanda supapa releu a frnei de serviciu si nici supapa de comanda a frnei remorcii. Supapa releu a frnei de serviciu stabileste legatura cu atmosfera pentru aerisirea compartimentului mic al cilindrilor dubli de frna, iar supapa de comanda a frnei remorcii restabileste circuitul de incarcare a rezervorului de aer de pe remorca. In acest caz scurgerea aerului pentru aerisirea cilindrilor dubli de frna se realizeaza astfel: pentru circuitul I: cilindrii dubli de frna cu arc de acumulare, conducta de legatura, supapa releu pentru

frna de serviciu: a) in atmosfera; b) conducta de legatura, supapa de frna cu doua circuite, in atmosfera; pentru circuitul II: lichidul de frna revine din cilindrii receptori de frna din roti la servomecanismul pneumohidraulic, iar aerul se scurge in sens invers la supapa de frna cu doua circuite si, de aici, in atmosfera.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

7.4.2. Frna de parcare. Actioneaza numai pe rotile din spate ale autovehiculului si pe toate rotile remorcii. Supapa frnei de parcare transmite aerul comprimat, prin intermediul supapei releu, de la rezervoarele de aer ale circuitului III in compartimentul mare cu arc de acumulare al cilindrilor dubli de frna. Supapa releu asigura o aerisire rapida a cilindrilor dubli in timpul frnarii si alimenteaza cu aer comprimat acesti cilindri in timpul defrnarii. Distribuirea aerului la remorca se face de catre supapa frnei de parcare, prin intermediul supapei de comanda a frnei remorcii. 7.4.3. Frna de motor (panta). Frna de motor se realizeaza prin intermediul unei supape montata in cabina, pe podea, in stnga pedalei de ambreiaj si este actionata cu piciorul. Aceasta supapa alimenteaza cu aer comprimat cilindrii pneumatici in timpul frnarii si realizeaza aerisirea acestora, la defrnare. Alimentarea cu aer se realizeaza din circuitul I. Cei doi cilindrii pneumatici cu ajutorul unei supape comanda inchiderea unei clapete montata in galeria de evacuare a gazelor arse, respectiv blocarea admisiei combustibilului in motor de la pompa de injectie. In aceasta situatie motorul lucreaza ca un compresor, permitnd deplasarea autocamionului cu o viteza corespunzatoare la coborrea pantelor lungi, fara a fi necesara utilizarea frnei de serviciu.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

7.4.4. Frna de siguranta 7.4.4.1. Sistemul de frnare. Schema instalatiei de frna cu doua circuite, cu una sau cu doua conducte pentru frna remorca pentru autovehicule cu 3 axe (toate frnele actionate) 7.4.4.2. Schema instalatiei de frna integral pneumatice cu una sau doua conducte pentru frna remorca pentru autovehicule cu 3 axe (toate frnele actionate) 7.4.4.3. Sistemul de frnare Schema instalatiei de frnare pentru autocamionul DAC 665 T(toate frnele actionate) 7.4.4.4. Arborele cu cama al frnei 7.4.4.5. Sabotii frnei 7.4.4.6. Butucul rotii spate 7.4.4.7. Cilindrul de frna 7.4.4.8. Agregate si conducte de frna 7.4.4.9. Frna de motor 7.4.4.10. Pedala frnei 7.4.4.11. Supapa de frna cu doua circuite 7.4.4.12. Cilindrul de frna monocamera 7.4.4.13. Supapa frnei de mna 7.4.4.14. Cilindru dublu de frna 7.4.4.15. Instalatia frnei de serviciu

7.4.4.16. Comanda frnei la parcare 7.4.4.17. Comanda sistemului frnei de parcare 7.4.4.18. Mecanismul de antiderapare Actioneaza pe rotile puntii din fata, cu presiune hidraulica creata de pompa ambreiajului, la apasarea pedalei acesteia. Aceasta frna se foloseste numai in cazul cnd nu mai functioneaza celelalte circuite de frnare, lundu-se toate masurile de siguranta pe timpul deplasarii. Primul robinet distribuitor, montat in cabina, intrerupe circuitul hidraulic cu cilindrul receptor al ambreiajului, prin schimbarea pozitiei manetei proprii, stabilind astfel circuitul de la pompa, la frna rotilor din fata, prin cel de al doilea robinet. Supapa de retinere este montata intre cele doua robinete, la partea din fata a cabinei si permite trecerea lichidului spre cel de al doilea robinet, in timpul frnarii. Cel de al doilea robinet distribuitor cu trei cai montat pe sasiu, lnga rezervorul de combustibil din stnga, scurtcircuiteaza cilindrul hidraulic al servomecanismului montat pe circuitul II al frnei de serviciu, dirijnd lichidul direct la cilindrii receptori din roti. La eliberarea pedalei de ambreiaj, circuitul lichidului se realizeaza in sens invers, autocamionul rulnd liber. Functionarea instalatiei de frnare intrunit pe circuitele descrise este ilustrata in anexele I, II, si III.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.1. Sistemul de frnare. Schema instalatiei de frna cu doua circuite, cu una sau cu doua conducte pentru frna remorca pentru autovehicule cu 3 axe (toate frnele actionate) 1 compresor IP 1848, LP 1982; 2 Regulator de presiune cu filtru si racord pentru umflat pneuri DR 22000; 3 pompa pentru lichid antigel LA-1100; 4 supapa de siguranta aer pentru doua circuite AE 4110; 5 rezervor de aer I (40 litri) pentru circuitul de frnare axa spate; 6 Conexiune de verificare circuit I; 7 manometru dublu MS 300; 8 Robinet principal pneumatic de frnare MB 4428; 9 supapa de limitarea debitului DR 4305. Presiunea de scurgere 5,5 bar; 10 conexiune pentru alti consumatori secundari; 11 supapa de aerisire pentru frna de motor; 12 comutator de lumina stop; 13 rezervor de aer II (25 litri) pentru axa fata si remorca (comanda); 14 conexiune de verificare circuit II; 15 intrerupator de lumina stop; 16 lampa de control alimentare circuit II. Presiunea de avertizare 4,4 5,1 bar; 17 supapa de limitare a debitului DR 4305. Presiunea de scurgere 5,5 bar; 18 Rezervor de aer III

(40 litri) pentru frna de parcare si remorca; 19 rezervor de aer III (25 litri) pentru frna de parcare si remorca; 21 intrerupator de avertizare pentru rezervor III, presiune de avertizare 4,4 5,1 bar; 22 robinet frna de mna HB 1104 A; 23 releu pneumatic RE 2504; 25 robinet de comanda frna remorca AB 2405, pentru instalatia de frna cu o conducta, la aproximativ 3 bar (la presiunea din rezervor 7,35 bar); 26 semicupla KU 4106 A pentru frna remorca (cu o conducta); 27 Supapa de limitare a debitului (presiunea de scurgere 5,5 bar); 28 robinet de comanda frna remorca pentru instalatia cu doua conducte AB 2750. Avans la comanda de 1 bar, presiunea se mareste la 1,3 1,8 bar; 29 semicupla KU 4120 A pentru remorca cu doua conducte; 31 supapa de blocare, comandant de aer; 32 semicupla KU 4304 A pentru frna remorca cu 2 conducte; 33 supapa releu frna RE 1108; 34 conexiune de verificare circuitul de frne I; 35 cilindru dublu de frna; 36 intrerupator avertizare presiune circuitul II, presiunea de avertizare 4,1 5,5 bar; 37 regulator pentru forta de frnare dependent de sarcina dinamica (in special pentru autotractor cu o sa) BR 4250; 38 cilindru monocamera BZ 4307; 39 cilindru principal hidraulic cu rezervor de compresare; 40 conexiune de control pentru conducta hidraulica a frnei; 41 cilindru hidraulic frna roata; 42 cilindru de aer pentru blocarea acceleratiei; 43 cilindru pentru frna de motor; 44 intrerupator avertizare presiune circuit I, presiunea de avertizare 4,1 5,1 bar; 45 intrerupator de indicare frna de mna trasa; 46 lampa de control circuit I; 47 lampa de control circuit II; 48 lampa de control frna de mna trasa; X aceasta conducta lipseste la montarea unui regulator al fortei de frnare.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.2. Schema instalatiei de frna integral pneumatice cu una sau doua conducte pentru frna remorca pentru autovehicule cu 3 axe (toate frnele actionate)

1 compresor IP 1848, LP 1982; 2 Regulator de presiune cu filtru si racord pentru umflat pneuri DR 22000; 3 pompa pentru lichid antigel LA-1100;4 supapa de siguranta aer pentru doua circuite AE 4110; 5 rezervor de aer I (40 litri) pentru circuitul de frnare axa spate; 6 Conexiune de verificare circuit I; 7 manometru dublu MS 300; 8 Robinet principal pneumatic de frnare MB 4428; 9 supapa de limitarea debitului DR 4305. Presiunea de scurgere 5,5 bar; 10 conexiune pentru alti consumatori; 11 supapa aer comprimat pentru frna de motor; 12 comutator de lumina stop; 13 rezervor de aer II (25 litri) pentru axa fata si remorca (comanda); 14 conexiune de verificare circuit II; 15 intrerupator

de lumina stop; 16 lampa de control alimentare frna mna (presiunea in rezervorul III), presiunea de avertizare 4,4 5,1 bar; 17 rezervor aer pentru circuitul III (40 litri); 18 rezervor de aer pentru circuitul III (25 litri); 19 intrerupator de avertizare pentru circuitul III, presiunea de avertizare 4,4 5,1 bar;20 robinetul frnei de mna HB 1104 A; 21 supapa de comanda SV 8101; 22 robinet comanda frna remorca pentru instalatie cu doua conducte AB 2730; 23 releu pneumatic RE 1108; regulator pentru forta de frnare dependent de sarcina dinamica (in special pentru autotractor cu sa) BR 4550; 25 cilindru dublu de frna pentru punte spate; 26 conexiune de verificare a presiunii de frnare; 27 supapa de aerisire rapida RE 2100; 28 cilindru dublu de frna pentru axa fata; 29 conexiune de verificare circuitul de frna II; 30 cilindru de aer pentru blocarea acceleratiei; 31 cilindru pentru frna de motor; 32 intrerupator de avertizare pentru circuitul II, presiunea de avertizare 4,4 5,1 bar; 33 intrerupator de avertizare pentru circuitul I, presiunea de avertizare 4,4 5,1 bar; 34 lampa de control pentru circuitul II; 35 lampa de control pentru circuitul I; 36 lampa de control pentru frna de mna trasa; 37 semicupla KU 4120 A; 38 supapa de inchidere comandata de aerul din rezervor; 39 semicupla KU 1304 A; 40 conexiune de verificare circuitul III; 41 robinet de comanda frna remorca cu un circuit AB 2405; 42 semicupla pentru frna remorca cu o conducta KU 4106 A.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.3. Sistemul de frnare Schema instalatiei de frnare pentru autocamionul DAC 665 T (toate frnele actionate)

1 compresor; 2 regulator de presiune cu filtru si racord pentru umflat pneuri; 3 instalatie de protectie impotriva inghetului; 4 supapa de siguranta aer pentru doua circuite; 5 rezervor de aer I (40 litri) pentru circuitul de frnare punte spate; 6 conexiune de verificare circuitul I; 7 manometru dublu; 8 robinet principal pneumatic de frnare;9 supapa de siguranta unisens 5,5 bar; 10 supapa de aer comprimat pentru frna de motor; 11 intrerupator lumina stop remorca; 12 cilindru comanda pentru blocarea acceleratiei; 13 cilindru pentru frna de motor; 14 rezervor de aer II (25 litri) pentru punte fata si remorca (comanda);15 conexiune de verificare circuit II; 16 intrerupator de avertizare circuitul II, presiunea de avertizare 4,4 5,1 bar; 17 cilindru de frna pneumohidraulic; 18 robinet distribuitor sasiu; 19 cilindru hidraulic frna roata; 20 comutator lumina stop; 21 supapa de limitare debit,

presiunea de scurgere 5,5 bar; 22 rezervor de aer III (25litri) pentru frna de mna si remorca; 23 rezervor de aer III (25 litri) pentru frna de mna si remorca; 24 intrerupator de avertizare pentru rezervorul III, presiunea de avertizare 4,4 5,1 bar; 25 robinet frna de mna; 26 pedala ambreiaj; 27 robinet distribuitor cu trei cai (frna suplimentara de siguranta); 28 supapa de retinere; 29 releu pneumatic frna (de serviciu); 30 releu pneumatic pentru frna de mna; 31 cilindru dublu de frna; 32 conexiune de verificare circuit I; 33 robinet frna remorca comandat cu aer, cu reductie de aer comprimat pentru instalatii cu o conducta la 5,5 bar, presiunea la conexiunea Z = 1 bar, caderea de presiune A = 1,7 2,5 bar; 34 bloc de electroventile; 35 cilindru pneumatic priza de putere; 36 intrerupator pneumatic cutie de distributie; 37 cilindru pneumatic cutie de distributie; 38 cilindru pneumatic blocare longitudinala diferential cutie de distributie; 39 cilindru pneumatic blocare longitudinala diferential punte spate; 40 cilindru pneumatic blocare transversala diferential punte spate I; 41 cilindru pneumatic blocare transversala diferential punte spate II; 42 cap de cuplare pentru conducta frnei ( cu o conducta) a remorcii; 43 racord instalatie de umflare a pneurilor din mers;44 lampa centrala de semnalizare a avariilor; 45 cap de cuplare; 46 intrerupator pneumatic frna de mna; 47 intrerupator de avertizare circuit frnare I presiunea de avertizare 4,4 5,1 bar; 48 lampa de control avarie circuit de frna I si II; 49 lampa de control frna de mna trasa.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

ARBORELE CU CAMA AL FRNEI 036.458 BRAKE CAMSHAFT Tabelul 7.1.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 1. 3. 4. 5. 6. 7. 9. 10. 11. 12. 12. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

Arborele cu cama stg. Brake camshaft, LH. Arborele cu cama dr. Brake camshaft, RH. Inel 35,6x3 Ring O" Saiba 36x42x3,6 Washer Saiba 36x42x3,3 Washer Inel de siguranta 36x1,75 STAS 5848/2 Circlip Consola suport Bearing braket Saiba de siguranta 10 M7 161-70 Washer Surub M10x25 STAS 4845 Screw Ungator AS 10x1 STAS 1116 Graser Prghie arbore cu came Brake lever Prgie de reglaj stg. Brake lever, LH. Prgie de reglaj dr. Brake lever, RH. Inel de siguranta 34x1,5 STAS 5848 Circlip Arc lamelar Spring Surub de reglaj M14x1,5x50 Screw Piulita M14x1,5 Stas 4071 Nut Arc Spring Suport Braket Suport Braket

036.389 1 1 2 NB. NB. 4 2 6 6 2 2 1 1 2 2 2 2 2 1

Fig. 7.4. Arborele cu cama al frnei

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.5. Sabotii frnei SABOTII FRNEI BRAKE SHOES Tabelul 7.2. Pozitia Denumirea Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.

Capac Cover plate Suport stg. Suport lh. Suport dr. Suport rh. Semicapac Half cover Semicapac Half cover Surub (M 6x10 STAS 4845) Screw Saiba (B 6,4 DIN 9021) Washer Surub (M 8x12 STAS 4845) Screw Saiba (B 8,4 DIN 9021) Washer Saboti de frna cu ferodou Brake shoes Placa de presiune Thrust plate Nit (8x35 DIN 661-AI) Rivet Bucsa (D 30/35x39,9) Bushing Ferodou Brake lining Nit (C 8x20 DIN 7338) Rivet Surub de reglaj Adjusting screw Inel de etansare (A 10x13,5 DIN 7.603) Washer Dop filetat (AM 10x1 DIN 7604) Screw plug Piulita cu guler (B 20 DIN 74361) Nut Arc de tractiune Sping Bolt Pin

2 2 2 2 2 8 8 8 8 4 4 4 4 8 64 4 4 4 4 2 4

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

BUTUCUL ROTII SPATE REAR WHEEL HUB Tabelul 7.3

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Butuc roata Rear wheel hub Bolt de fixare Wheel stud Piulita (M 20x1,5 STAS 4071) Nut Piulita (MB 22 DIN 74361) Nut Inel de siguranta (C22,5 DIN 74361) Elast washer Surub (M14x1,5x48 STAS 4845) Screw Piulita (M14x1,5 M7. 112-60) Nut

2 20 20 20 20 12 12

Fig. 7.6. Butucul rotii spate

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.7. Cilindrul de frna CILINDRU DE FRNA WHEEL CYLINDER

Tabelul 7.4.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

R12215 DFAEM 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 10. 11. Cilindru de frna 50,8 Wheel cylinder Arc de compresie Spring Taler arc Sprin seat Garnitura Gasket Piston Plunger Capac Cover Tija Thrust bolt Supapa de aerisire Bleeder valve Saiba 10,5 DIN 125 Washer Surub M10x25 STAS 4845 Screw 2 1 2 2 2 2 2 2 4 4

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.8. Agregate si conducte de frna AGREGATE SI CONDUCTE DE FRANA BRAKE MECHANISM AND PIPES Tabelul 7.5.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

R 12215 DFAEM. Vezi catalog motor See catalogue motor Teava Pipe Vezi Gr. 520/0, pl. 1/0 See Gr. 520/0, pl. 1/0 Vezi Gr. 520/0, pl. 2/0 See Gr. 520/0, pl. 2/0 Furtun N1 - 13 HHx400 M7.641 - 10 Hose Vezi Gr. 520/0, pl. 6/0 See Gr. 520/0, pl. 6/0 Vezi Gr. 520/0, pl. 3/0 See Gr. 520/0, pl. 3/0 Vezi Gr. 520/0, pl. 4/0 See Gr. 520/0, pl. 4/0 Vezi Gr. 520/0, pl. 11/0 See Gr. 520/0, pl. 11/0 Vezi Gr. 520/0, pl. 16/0 See Gr. 520/0, pl. 16/0 Furtun N1 - 6FHx820 M7.641 - 10 Hose Vezi Gr. 520/0, pl. 13/0 See Gr. 520/0, pl. 13/0 Vezi Gr. 250/0, pl. 6/0, poz. 4 See Gr. 250/0, pl. 6/0,poz.4 Furtun N1 - 6FHx820 M7.641 - 10 Hose Vezi Gr. 520/0, pl. 15/0 See Gr. 520/0, pl. 15/0 Vezi Gr. 520/0, pl. 23/0 See Gr. 520/0, pl. 23/0 Furtun N1 - 10FHx750 M7.641 - 10 Hose Vezi Gr. 520/0, pl. 18/0 See Gr. 520/0, pl. 18/0 Furtun N1 - 10FHx750 M7.641 - 10 Hose Vezi See Gr. 520/0, pl. 17/0 Vezi See Gr. 529/0, pl. 1/0 Vezi See Gr. 520/0, pl. 9/0 Vezi See Gr. 520/0, pl. 10/0 Furtun N1 - 10FHx850 M7.641 - 10 Hose Vezi See Gr. 520/0, pl. 8/0 Furtun Hose Vezi See Gr. 270/0, pl. 2/0, poz. 3 Vezi See Gr. 250/0, pl. 8/0,poz.30 Vezi See Gr. 300/0, pl. 3/0,poz.44 Furtun BE10x650 DIN 74225 Hose Supapa de retinere One-way valve Robinet cu trei cai Three-way cock Vezi See Gr. 300/0, pl. 3/0

1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 5 0 1 0 0 0 0 2 0 2 0 0 0 3 1 1 0

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.9. Frna de motor

FRNA DE MOTOR ENGINE BRAKING Tabelul 7.6

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 6. 7. 8. 9. 12. 13. 14. 15. 19. 20. 21. 23. 29. 30.

R 12215 DFAEM. Teava 12 x 1 x 6000 DIN 2391 Pipe 10 Piulita olandeza AL 12 DIN 3870 Union nut Inel de etansare S12 DIN 3861 Sealing ring Teava 8 x 1 x 6000 DIN 2391 Pipe 10 Piulita plandeza AL 8 DIN 3870 Union nut Inel de etansare S 8 DIN 3861 Sealing ring Racord I L 8 M 14 x 1,5 DIN 3908 T-Junction Teava 6 x 1 x 6000 DIN 2391 Pipe 10 Piulita olandeza AL 6 DIN 3870 Union nut Inel de etansare S6 DIN 3861 Sealing ring Racord T L6 DIN 3908 T-Junction Racord AL6 DIN 3910 Connection Piulita M12 x 1,5 DIN 80705 Nut Niplu dublu L6 M12 x 1,5 DIN 74298 Connection Racord T L6 DIN 3906 T-Junction Racord AL8 DIN 3910 Connection Piulita M 14 x 1,5 DIN 80705 Nut

NB NB NB NB NB NB 1 NB NB NB 1 1 1 1 1 1 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.10. Pedala frnei PEDALA FRNEI BRAKE PEDAL Tabelul 7.7.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5.

Suport pedala frna Bearing bracket Surub M 8 x 30 STAS 4845 Screw Piulita M 8 STAS 4071 Nut Pedala frna Brake pedal Bucsa A 2008/2567 x 15 Bush

665 T 1 4 4 1 2

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

Saiba 21 x 46 x 4 Washer Saiba 21 x 34 x 2 Washer Ax pedala frna Shaft Inel de siguranta 20 x 1,2 STAS 5848 Circlip Furca frna Yaw end Bolt 2 x 28 STAS 5848 Pin Splint 4 x 20 STAS 1991 Cotter pin Bucsa Bush Arc de tractiune Spring Bolt 8 x 55 STAS 5756 Pin Splint 2 x 12 STAS 1991 Cotter pin Surub M 8 x 35 STAS 4845 Screw Piulita M 8 STAS 4373 Nut Invelis pedala Foot plate cover

2 NB 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.11. Supapa de frna cu doua circuite SUPAPA DE FRNA CU DOUA CIRCUITE BRAKE VALVE WITH TWO CIRCUIT Tabelul 7.8 Pozitia Denumirea Nr.Buc.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

Supapa de fr. cu 2 circuite MB 4428 Brake valve with two circuits Carcasa Housing Inel de etansare Sealing ring Con supapa Valve cone Arc Spring Arc Spring Stift clasic 2,5x5 NI 3115 Elastic pin Inel de etansare A30x36 DIN 7603 Vf Sealing ring Dop filetat Screw plug Arc Spring Inel Ring Piston Plunger Arc Spring Farfurie arc Spring seat Punte Bridge Capac Cover Tampon Buffer Colier Clip Capac de siguranta Cover Surub M8x40 STAS 4845 Screw Saiba Grower MN8 STAS 7666 Spring washer Capac intermediar Cover Inel de sprijin Thrust ring Arc Spring Inel de siguranta 25x1,2 STAS 5848 Circlip Inel de siguranta 40x1,75 STAS 5848 Circlip Racord L 12 M DIN 3901 Union Inel de etansare A16x20 DIN 7603 Vf Sealing ring Niplu A12 M22x1,5 DIN 74313 Nipple

665 T 1 1 2 2 2 2 1 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 4 4 2 2 2 2 2 4 4 1

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

CILINDRU DE FRNA MONOCAMERA SINGLE CHAMBER BRAKE Tabelul 7.9. Pozitia Denumirea Nr.Buc.

1 2

R 12215 DFAEM Cilindru de frna BZ 4307 Brake cylinder Corp cilindru Brake cylinder

1 1

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 15 16 17 18

Inel de etansare Washer Piston Plunger Arc de compresiune Spring Flansa Flange Element filtrant Filter elem. Inel de siguranta Circlip Placa plate Surub AM5x10 STAS 2571 Screw Suport cilindru monocamera Support Tabla de protectie Shield plate Surub M14x1,5x28 STAS 4845 Screw Piulita M14x1,5 STAS 4071 Nut Surub M10x20 STAS 4845 Screw Racord de legatura 12M22x1,5 M7.831 - 30 Straight connection Piulita M22x1,5 M7.849 - 81 Nut Inel O" O" Ring

1 1 1 1 2 1 2 4 1 1 2 2 2 1 1 1

Fig. 7.12. Cilindrul de frna monocamera

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.13. Supapa frnei de mna SUPAPA FRANEI DE MANA HAND BRAKE VALVE Tabelul 7.10.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

R 12215 DFAEM. Supapa frna de mna Hand brake valve Carcasa Housing Tija supapa Stem Piulita M6 STAS 4071 Nut Saiba Grover MN6 STAS 7666 Spring washer Inel O" O - ring Saiba Washer Arc de compresiune Spring Arc de compresiune Spring Saiba Washer Piston Plunger Inel de etansare Washer Piston Plunger Stift conic 4x32 DIN 1471 Pin Con supapa Valve plate Taler arc Spring seat Arc de compresiune Spring Arc de compresiune Spring Inel O" O - ring Capac Cover Inel O" O - ring Surub M6x20 STAS 5144 Screw Bolt Pin tooth Pastila Button Prghie Lever

1 1 1 4 4 1 1 1 2 1 1 1 1 4 4 2 1 1 1 1 3 2 2 1 1

26 27 28 29 30

Ax Shaft Inel de siguranta Circlip Tabla de acoperire Plate sheet Surub Screw Saiba Grover MN4 STAS 7666 Spring washer

1 1 2 2

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.14. Cilindru dublu de frna

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.15. Instalatia frnei de serviciu 1 cilindru cu amplificator; 2 cilindru receptor de frna; 3 pedalier de frna; 4 robinetul de frna; 5 supapa regulatorului de presiune; 7 lampi de semnalizare stop; 8- traductorul electric de avarii; 9 distribuitorul hidraulic.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.16. Comanda frnei la parcare 1 maneta; 2 buton de siguranta; sector dintat; 4 suport; 5 tija de actionare; 6 piulita de reglaj; 7 contrapiulita; 8 suport; 9 burduf de etansare; 10 sistem oscilant de comanda; 11 ax de comanda; 12 furca lunga; 13 furca scurta; 14 prghie de comanda.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.14. Comanda sistemului frnei de parcare 1 prghie intermediara; 2, 3, 4, 18, 19, 20 tije longitudinale; 9 si 16 tije verticale superioare; 5 tamburul de frna; 6 si 15 prghii; 7 piulita; 8 arc; 10 mecanismul de frnare; 11 si 17 prghii de destindere; 12 furca de destindere; 13 aparatoare; 14 lagar sferic; 21 furca de reglare; 22 echilibror; 23 buton; 24 tija manetei de actionare; 25 maneta de actionare; 26 contactul limitatorului de cursa; 27 sector dintat; 28 clichet.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 7.15. Mecanismul de antiderapare 1 placa de blocare; 2, 9, 12, 13, 17, si 20 tije; 3, 10 si 31 arcuri; 4, 18 si 21 arbori cu prghii; 5 galet; 6 maneta de comanda; 7 reazem; 8 manseta de protectie; 11 bucsa; 14 si 25 reazeme; 15 si 24 clicheti; 16 si 26 roti de clichet; 19 ax; 22 rulmentul articulatiei; 23 axul rulmentului; 27 echilibror; 28 bucsa; 29 bolt; 30 prghie; 32 prghie de blocare; 33 tija schimbatorului de viteze in cutia de viteze.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

8. SUSPENSIA 8.1. Destinatia suspensiei. Suspensia asigura: legatura elastica intre cadrul autocamionului si punti, in scopul protejarii personalului si incarcaturii, a elementelor componente, impotriva socurilor produse de neregularitatile drumului; micsorarea sarcinilor dinamice si amortizarea vibratiilor rezultate in urma actiunii componentelor verticale ale fortelor de interactiune dintre roti si drum; prelungirea duratei de functionare ale ansamblurilor si subansamblurilor automobilului; un grad ridicat de confort al automobilului. Calitatea suspensiei si puterea motorului sunt elemente care influenteaza si limiteaza viteza de deplasare a automobilului. Confortabilitatea automobilului, reprezinta proprietatea automobilului de a circula timp indelungat cu vitezele permise de caracteristicile dinamice ale acestuia, fara ca pasagerii sa aiba senzatii neplacute sau marfa transportata sa fie supusa distrugerii. Ea este determinata in principal de suspensie. Suspensia, alaturi de mecanismul de ghidare al puntii, influenteaza maniabilitatea si stabilitatea automobilului, elemente care impreuna definesc tinuta de drum a automobilului. Parametrii suspensiei care asigura confortul corespunzator depind de:

- amplitudinea masei suspendate se reduce cu att mai mult cu ct raportul dintre masa suspendata si cea nesuspendata este mai mare; - pulsatia oscilatiilor proprii ale sistemului este cu att mai mica cu ct rigiditatea elementului elastic este mai mica, adica arcul este mai elastic; - rigiditatea suspensiei puntii din fata sa fie mai mica dect cea a puntii din spate; - pentru mentinerea neschimbata a caracteristicilor suspensiei cnd masa suspendata se modifica, rigiditatea arcurilor trebuie sa se modifice in aceeasi proportie cu masa suspendata; Confortabilitatea maxima se poate obtine prin combinarea arcurilor cu rigiditate proportionala cu sarcina, cu amortizoare avnd caracteristici neliniare. Suspensiile pot fi clasificate: dupa tipul elementului elastic: cu elemente metalice: - arcuri in foi; - arcuri elicoidale; - bare de torsiune. - cu elemente nemetalice: - arcuri din cauciuc; - arcuri pneumatice; - arcuri hidropneumatice. - mixte. dupa tipul caracteristicii elementelor elastice: - cu caracteristica liniara; - cu caracteristica neliniara in trepte sau progresiva. dupa tipul mecanismului de ghidare al rotilor: - dependente (pentru punti rigide); - independente(pentru punti articulate). Prin legarea rotilor unei punti de cealalta sau a rotilor de pe aceeasi parte intre ele, se obtine suspensia cu interactiune

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

8.2. Constructia suspensiei 8.2.1. Constructia suspensiei cu elemente metalice 8.2.1.1. Constructia suspensiei cu arcuri in foi. 8.2.1.1.1 Amortizor telescopic. 8.2.1.1.2. Arc in foi, spate. 8.2.1.1.3. Axul portant si bratele portante. 8.2.1.1.4. Lagarul arcului. 8.2.1.1.5. Suspensie independenta cu arc in foi dispus transversal Arcurile in foi indeplinesc alaturi de rolul elementului elastic si pe cel al elementului de ghidare a rotii, iar in unele situatii, inlocuieste elementul de amortizare. Suspensia cu arcuri in foi prezinta avantajul ca preia odata cu fortele verticale si pe cele longitudinale si transversale, forte ce apar in contactul dintre pneu si calea de rulare, iar ca dezavantaje principale: greutatea mare, durabilitate redusa, frecare intensa intre foile de arc, necesita spatiu de amplasare mare. Arcul in foi poate fi amplasat longitudinal sau transversal fata de axa automobilului.

Fig. 8.1. Constructia arcului in foi dispus longitudinal. Pentru a putea transmite cadrului automobilului fortele longitudinale de tractiune sau de frnare, arcul in foi se leaga de cadru printr-o articulatie simpla la un capat si printr-o articulatie mobila cu cercel la celalalt capat. In fig. 8.1 a se reprezinta elementele componente ale arcului in foi, la care se deosebesc: lamelele principale 1, ochiul articulatiei fixe 2, ochiul articulatiei mobile 3, bridele de strngere 4, butonul 5 de centrare a arcului in foi pe puntea automobilului, bridele 6 de fixare a lamelelor de arc pe punte, bridele 7 ale articulatiei mobile cu cercel. Pe arcul in foi se afla montat tamponul elastic suplimentar 8, care limiteaza amplitudinea oscilatiilor puntii in raport cu caroseria si care se opune atingerii deformatiilor maxime periculoase. Bridele de fixare 6 nu permit rotirea puntii sub actiunea momentelor reactive, realizndu-se astfel o legatura rigida intre arcul in foi si punte. La autocamionul DAC 665T suspensia se compune din: suspensia puntii din fata: doua arcuri in foi, doua amortizoare hidraulice telescopice si patru tampoane limitatoare de cauciuc; suspensia puntilor din spate: doua arcuri in foi, axul butucilor suspensiei, butucii suspensiei, barele de reactie si doua tampoane limitatoare de cauciuc. Elemente componente la nivel reper sunt prezentate in 8.2.1.1.2. 8.2.1.1.4.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

AMORTIZOR TELESCOPIC TELESCOPIC SHOCK ABSORBER Tabelul 8.1.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1. 2.

R. 12.215 DFAEM. Suport amortizor Support

2 6

3. 4. 5. 6. 7. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Surub M14x1,5x40 M7.015-01 Screw Piulita M14x1,5 DIN 74361 Nut Amortizor telescopic Shock absorber Surub M16x1,5x130 STAS 4272 Screw Saiba A16 STAS 5200 Washer Piulita M16x1,5 STAS 4373 Nut Surub M10x20 STAS 4845 Screw Inel de siguranta A10 DIN 128 Spring washer Suport stg. Support lh. Suport dr. Support rh. Surub M16x1,5x85 STAS 4272 Screw Suport element elastic Support Suport element elastic Support Suport element elastic Support Surub M14x1,5x40 M7.015-01 Screw Surub M14x1,5x30 M7.015-01 Screw Piulita M14x1,5 DIN 74361 Nut Element elastic de cauciuc Hollow rubber spring Saiba Washer Surub M12x1,5x18 STAS 4845 Screw

6 2 2 4 8 6 6 2 2 2 2 2 2 4 2 6 4 4 4

Fig. 8.2. Amortizor telescopic

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 8.3. Arc in foi, spate ARC SPATE REAR SPRING Tabelul 8.2.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

R 12215 DFAEM. Arc spate Rear spring Foaia nr. 1 80x14x1540 1-st. Spring leaf Foaia nr. 2 80x14x1460 2-nd Spring leaf Foaia nr. 3 80x14x1310 3-rd. Spring leaf Foaia nr. 4 80x14x1185 4-th. Spring leaf Foaia nr. 5 80x14x1055 5-rd. Spring leaf Foaia nr. 6 80x14x930 6-th. Spring leaf Foaia nr. 7 80x14x800 7-th. Spring leaf Foaia nr. 8 80x14x670 8-th. Spring leaf Foaia nr. 9 80x14x495 9-th. Spring leaf Foaia nr. 10 80x14x395 10-th. Spring leaf Foaia nr. 11 80x14x300 11-th. Spring leaf Placa de tensionare Spring clamping plate Brida de arc U-BolT Piulita M20x2 STAS 4071 Nut

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 4 16

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 8.4. Axul portant si bratele portante AXUL PORTANT SI BRATELE PORTANTE SUPPORTING AXLE AND OSCILATING ARM Tabelul 8.3.

Pozitia

Denumirea

Nr.Buc.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

R 12215 DFAEM. Suport ax Support Ax portant Supporting axle Surub M14x1,5x60 M7.015-01 Screw Surub M14x1,5x40 M7.015-01 Screw Surub M14x1,5x50 M7.015-10 Screw Piulita B14 DIN 74361 Nut Placa de presiune Plate Surub M14x1,5x35 STAS 4845 Screw Brat oscilant Rocker arm Suport brat oscilant Support Surub M18x2x140 STAS 4272 Screw Surub M14x1,5x70 STAS 4845 Screw Piulita M14x1,5 STAS 4071 Nut Surub M14x1,5x160 STAS 4272 Screw Suport brat oscilant Support Surub M14x1,5x30 STAS 4845 Screw Surub M14x1,5x130 STAS 4272 Screw Surub M14x1,5x170 STAS 4272 Screw Surub M14x1,5x75 STAS 4845 Screw

2 1 4 8 8 8 4 4 6 4 4 4 12 2 1 6 2 2 2

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 8.5. Lagarul arcului LAGARUL ARCULUI SPRING BRACKET Tabelul 8.4. Pozitia Denumirea Nr.Buc.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. ... 20. 21. 22. 23. 24. 25.

Lagar arc Spring bracket Inel pt. inelul de etansare Ring Inel de etansare (C110x130x13 M7.661-60) Washer Rulment (32015X DIN 720) Bearing Saiba trompa punte spate Washer Piulita crenelata (M72 x 2) Castle nut Surub (M8 x 20 STAS 4845) Screw Saiba de inchidere (50 DIN 470) Washer Garnitura lagar arc Gascket Capac lagar arc Cover Surub (M8 x 16 STAS 4845) Screw Surub (M 18 x2 115 STAS 4247) Screw Surub (M 18 x 2 x115 STAS 4247) Screw Placa de alunecare Plate Placa de alunecare Plate Surub (M 12x1,5x20 M7.015-01) Screw Reazem arc Support Cep de centrare (20H11 x35 H9 x32) Pilot Surub ( M18 x2 x135 STAS 4272) Screw Sabot arc dr. fata si stg. spate Spring sleeve Sabot arc stg. fata Si dr. spate Spring sleeve

2 2 4 2 2 4 2 2 2 12 4 NB NB NB 12 4 4 8 2 2

26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40.

Bolt (20H X 125/116 DIN 1934) Pin tooth Splint (5 X 30 STAS 1991) Cotter pin Cep cablu Pilot Surub (M14 x 1,5 x 28 STAS 4845) Screw Cablu Cable Piulita (M14 x 1,5 STAS 4071) Nut Saiba (15 x 36 x 6) Washer Suport limitator arc Support Tampon limitator Rubber buffer Eclisa ( A70 x 15 x 100) But strapp Surub (AM8 x 28 DIN 7987) Screw Surub ( M14 x 1,5 x 35 STAS 4845) Screw Piulita (M14 x 1,5 STAS 4071) Nut Bolt (20b11 x 150/141 DIN 1434) Pin Tooth Splint (5 x 30 STAS 1991) Cotter pin

4 4 4 8 4 4 4 4 4 4 8 8 8 4 4

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 8.6. Suspensie independenta cu arc in foi dispus transversal 1 arc; 2 reazem; 3 brat superior oscilant; 4 suportul rotii.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

8.2.1.2. Constructia suspensiei cu arcuri elicoidale 8.2.1.2.1. Suspensie dependenta cu arc elicoidal 8.2.1.2.2. Suspensie dependenta cu arc elicoidal dispus separat de amortizorul hidraulic 8.2.1.2.3. Suspensie independenta cu arc elicoidal dispus intre cadru si bratul superior. 8.2.1.2.4. Suspensie independenta cu arc elicoidal dispus intre cadru si bratul inferior. Cnd suspensiile sunt prevazute cu arcuri elicoidale, in constructia puntii sunt inglobate elemente suplimentare de ghidare a rotii, deoarece arcul este capabil sa preia numai fortele ce actioneaza pe directia axei sale. Cnd in constructia automobilelor sunt adopte astfel de solutii, se folosesc totdeauna amortizoare care functioneaza in paralel cu elementul elastic. Avantajele pe care le prezinta aceste arcuri elicoidale fata de arcurile in foi sunt: durabilitate mai mare, greutate redusa, nu necesita intretinere pe timpul exploatarii automobilului, tehnologie de fabricare simpla, pentru amplasare este necesar un spatiu restrns, iar ca dezavantaje majore pot fi mentionate: montare si demontare, necesita dispozitive speciale care elimina posibilitatea aparitiei accidentelor de munca. Arcurile elicoidale pot fi folosite la suspensiile dependente ct si la cele independente.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 8.8. Suspensie dependenta cu arc elicoidal dispus separat de amortizorul hidraulic 1 arc elicoidal; 2 suport; 3 amortizor telescopic; 4 element de ghidare al puntii; 5 bara antiruliu.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 8.9. Suspensie independenta cu arc elicoidal dispus intre cadru si bratul superior. 1 arc elicoidal; 2 amortizor hidraulic telescopic; 3 cadru(sasiu); 4 articulatie de legatura; 5 brat superior; 6 brat inferior; 7,8 articulatii cilindrice

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 8.10. Suspensie independenta cu arc elicoidal dispus intre cadru si bratul inferior. 1 arc elicoidal; 2 cadru(sasiu); 3 bratul inferior al suspensiei; 4,5 articulatie; 6 suportul fuzetei

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

8.2.1.3. Constructia suspensiei cu bare de torsiune 8.2.1.3.1. Forme constructive de bare de rasucire 8.2.1.3.2. Constructia suspensiei independente cu bare de rasucire dispuse longitudinal. 8.2.1.3.3. Constructia suspensiei independente cu bare de rasucire dispuse longitudinal la TAB 77 8.2.1.3.4. Suspensie independenta cu bare de rasucire dispuse transversal, cu galeti, la MLI - 84 Folosit ca element elastic al suspensiei, arcul bara de torsiune (rasucire), asigura acesteia avantaje precum: durabilitate ridicata, greutate minima a maselor nesuspendate, realizeaza o distributie mai

avantajoasa a sarcinilor pe cadru, lipsa frecarilor interne fata de piesele cu care este in contact, iar ca dezavantaje, pot fi amintite: procesul tehnologic de executie mai complicat, amplasare pe automobil este mai incomoda, necesita lungimi mari de lucru, putin rezistent la socuri, nu preia fortele longitudinale (de tractiune sau frnare) si transversale. Arcurile, bara de torsiune, sunt realizate in urmatoarele variante constructive: -o singura bara de torsiune de sectiune circulara sau dreptunghiulara, rasucita pe stnga sau pe dreapta; -mai multe bare de sectiune circulara sau dreptunghiulara; -cu sectiuni diferite.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 8.12. Constructia suspensiei independente cu bare de rasucire dispuse longitudinal. 1 bare de torsiune; 2 legatura intre brat si bara (brate de ghidare); 3 legatura dintre bara si traversa; 4 amortizoare telescopice; 5 tije; 6 - suruburi; 7 brat stabilizator; 8 prghii.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig.8.13. Constructia suspensiei independente cu bare de rasucire dispuse longitudinal la TAB 77 1 garnitura de reglaj; 2 - surub cu saiba; 3 dop; 4 surub; 5 saiba; 6 - garnitura de reglaj; 7 bara de torsiune; 8 piulita prghie inferioara; 9 placa de strngere; 10 bucsa de cauciuc prghie inferioara; 11 suport stnga; 12 ax de legatura; 13 saiba; 14 bucsa de cauciuc cu insertie metalica; 15 placa de strngere; 16 piulita dop; 17 piulita inferioara; 18 suport dreapta; 19 colier; 20 burduf protectie; 21 manson canelat; 22 suport bara de torsiune; 23 surub fixare; 24 inel de etansare;

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig.8.14. Suspensie independenta cu bare de rasucire dispuse transversal, cu galeti, la MLI - 84 1 ax galet; brat balansor; 3 inel labirint; 4 piulita; 5 manseta de rotatii; 6 capac; 7 suport; 8 garnitura de reglaj; 9 - surub; 10 bara de torsiune; 11 rulment cu ace; 12 inel; 13 ax balansor; 14 rulment cu ace; 15 inel O"; 16 inel; 17 inelO"; 18 surub M 12 x 1,5; 19 - saibe de reglaj.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

8.2.1.4. Constructia suspensiei cu elemente elastice din cauciuc Elemente elastice din cauciuc sunt elemente suplimentare ale suspensiei si prezinta urmatoarele avantaje: maresc confortabilitatea suspensiei, prin transformarea caracteristicii liniare a arcului in foi sau a celui elicoidal, intr-o caracteristica neliniara; maresc durabilitatea arcurilor principale; nu necesita intretinere in exploatare; se monteaza si se fixeaza usor; au rezistenta mare si histerezis mic; constructia este simpla; greutatea este redusa. Ca principale dezavantaje ale arcurilor din cauciuc sunt date de sagetile sau unghiurile de deformatie relativ scazute, precum si faptul ca, in timp, caracteristica elastica se modifica prin imbatrnirea cauciucului. Aceasta se explica prin influenta pe care o exercita mediul ambiant (temperatura, umiditatea, radiatiile, agenti chimici etc.) asupra elementului de cauciuc.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

8.2.1.5.Constructia suspensiei pneumatice. Suspensia pneumatica se recomanda a fi folosita la acele automobile la care greutatea maselor suspendate variaza intre limite largi. Acest tip de suspensie s-a raspndit, in special, la autocamioanele grele, la autotrenuri si autobuze. Avantajele suspensiei pneumatice fata de suspensia cu elemente elastice metalice sunt: caracteristica elastica este progresiva cu consecinte pozitive asupra confortabilitatii; asigura reglarea automata a rigiditatii si a sagetii dinamice a suspensiei; asigura reglarea automata a inaltimii centrului de greutate, indiferent de valoarea sarcinii statice; greutatea proprie mai redusa; micsorarea zgomotelor prin lipsa legaturilor metalice intre punti si partea suspendata. Ca dezavantaje principale se pot mentiona: constructia mai complicata a sistemului; prin defectarea unui element elastic sau sursei de energie iese din functiune intreaga suspensie a automobilului; costul

solutiei constructive si cheltuielile necesare functionarii corespunzatoare in exploatare sunt mai mari; elementul elastic, prelund numai sarcinile verticale, necesita montarea unor elemente speciale de ghidare ale puntilor; stabilitatea in viraj este necorespunzatoare si de aceea apare necesara montarea elementelor elastice ct nai departe pa axa longitudinala a automobilului, precum si a barelor stabilizatoare; deoarece suspensia pneumatica nu produce lucru mecanic de amortizare , ea trebuie completata cu amortizoare hidraulice. Suspensiile pneumatice pot fi clasificate : din punct de vedere constructiv: inchise sau deschise; dupa principiul de functionare: - cu masa de aer variabila; cu masa de aer constanta. Schema de principiu a functionarii suspensiei pneumatice cu masa de aer variabila este prezentata in figura 8.16,a.

Fig. 8.16,a. Schema de principiu a suspensiei pneumatice. 1 element elastic; 2 punte; 3 cadru; 4 distribuitor de aer; 5,6 - tije; 7 compresor; 8,11 rezervor; 9,10 conducta.

Fig. 8.16,b. Schema de principiu a distribuitorului de aer. 1 elemente elastice ale suspensiei; 2,3 supape de admisie respectiv de evacuare; 4 rezervor de aer comprimat; 5 conducta de legatura; 6 prghie; 7 rezervor de aer auxiliar; 8 brat.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

8. 2.1.6. Constructia suspensiei hidropneumatice. Suspensia hidropneumatica, sau suspensia pneumatica cu masa de gaz constanta, foloseste ca element elastic o cantitate de gaz inert (azot). In figura 8.17. este prezentata schema suspensiei hidropneumatice.

Fig. 8.17. Schema suspensiei hidropneumatice 1 sfera; 2 cilindru; 3 membrana elastica; 4 supape; 5 popa de inalta presiune; 6 acumulator; 8 rezervor; 9 balansiere; 10 bara de torsiune; 11 prghie; 12 sertar; 13 regulator; 14 conducta; 15 - conducta

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

8.3.Amortizoarele suspensiei Amortizoarele folosite la suspensia automobilelor asigura disiparea rapida a energiei oscilatiilor verticale ale caroseriei si ale rotilor automobilului prin transformare ei in energie calorica cedata mediului ambiant. Amortizoarele sunt montate in paralel cu elementele elastice principale ale suspensiei si reprezinta un element de baza in asigurarea confortului si sigurantei circulatiei. In constructia autovehiculelor, cele mai utilizate amortizoare sunt amortizoarele hidraulice telescopice. Aceste amortizoare se regasesc pe autovehicule sub diverse solutii constructive si anume: amortizoare hidraulice telescopice: - monotubulare: - cu camera de compensare; - hidropneumatice. - bitubulare: - cu scurgerea lichidului in ambele sensuri ; - in sens unic. - dupa modul de lucru: - reglabile(monotubulare sau bitubulare): - cu reglare mecanica; - cu reglare semiautomata; - autoreglabile - nereglabile. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un amortizor hidraulic sunt: sa asigure o amortizare corespunzatoare oscilatiilor caroseriei si rotilor automobilului; sa aiba o durata mare de functionare; greutatea si dimensiunile de gabarit sa fie ct mai mici, iar constructia simpla; sa se monteze usor in suspensia automobilului; sa asigure stabilitate caracteristicii de amortizare in diferite conditii de exploatare.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

8.3.1.Amortizoare telescopice nereglabile cu circulatia lichidului in sens unic

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

8.3.2.Amortizoare telescopice reglabile

Fig.8.19. Constructia amortizorului hidraulic cu dublu efect, cu reglare independenta a caracteristicii de amortizare pentru comprimare si destindere. 1 supapa destindere; 2 supapa comprimare; 3, 7 arc; 4 saiba elastica; 5 surub de reglare; 6 con de presiune;

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

8.3.3. Amortizoare hidraulice cu prghie si palete cu dublu efect 8.3.3.1. Amortizorul hidraulic (vedere) 8.3.3.2 Schema de functionare a amortizorului 8.3.3.3. Bara de torsiune lamelara apartinnd dispozitivului de rabatare a cabinei Aceste tipuri de amortizoare se regasesc pe MLI 84 si se monteaza las balansoarele 1 si 6 (stnga si dreapta) si lucreaza in paralel cu bara de torsiune din cadrul suspensiei, contribuind la atenuarea oscilatiilor carcasei autovehiculului ca urmare a transformarii energiei masei suspendate (care se gaseste in miscare oscilatorie) in energie calorica datorita frecarii lichidului la trecerea prin spatii mici.

Fig. 8.20. Amortizorul hidraulic (vedere) 1 capac; 2 prghie amortizor; 3 prghie; 4 bolt; 5 dop de evacuare; 6 dop de alimentare; 7 surub M 20 x 1,5 x 1,4.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 8.21. Schema de functionare a amortizorului: 1 carcasa; 2 ax cu palete; 3 perete despartitor; 4 canal; 5 bila; 6 - stift; 7 canalizatii; 8 supapa.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 8.22 Bara de torsiune lamelara apartinnd dispozitivului de rabatare a cabinei

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

9. SISTEMUL DE RULARE AL AUTOVEHICULELOR 9.1. Destinatia sistemului de rulare Sistemul de rulare asigura: sustinerea automobilului pe sol, pe timpul stationarii si deplasarii acestuia; transmiterea la sol a fortei de tractiune si a fortei de frnare in timpul deplasarii autocamionului; mentinerea autovehiculului pe traiectoria impusa datorita aderentei cu solul; realizarea suspensiei prin amortizarea si preluarea socurile produse de neregularitatile drumului (caii de rulare). Sistemul de rulare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -rezistenta mare; -cost redus; -tehnologie de fabricare simpla; -posibilitatea montarii si demontarii usoare. Sistemul de rulare al autovehiculelor poate fi format din: -roti cu pneuri; -senile.

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

9.2. Elemente componente ale sistemului de rulare pe roti 9.2.1.Janta 9.2.2.Constructia anvelopelor pentru automobile 9.2.3.Roata motrica 9.2.4.Galet 9.2.5.Rola sustinere 9.2.6.Roata de intindere cu mecanism: 9.2.7.Patina 9.2.8.Strngerea (intinderea) senilei Ansamblul rotii se compune din: partea rigida (roata propriu-zisa): butuc, disc (element de legatura) si janta cu elementul de inchidere; partea elastica (pneul): anvelopa, camera de aer si bandajul de protectie din cauciuc.

Fig. 9.1. Janta JANTA DISC WHEEL Tabelul 8.2. Pozitia Denumirea Nr.Buc.

1. 2. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 10. 11. 11. 12. 13. 14.

R-12215 DFAEM Janta cu disc(10,00 20 (10 335)) Disc wheel Janta interioara Inner rim Surub (16x1,5x45 STAS) Screw Surub de pasuire (AM 16x45 STAS5930) Screw Inel de distantare Distance ring Inel de siguranta Circlip Janta exterioara Outer rim Saiba Washer Piulita (M16x1,5 STAS 4071) Screw Anvelopa (14,00 20 profil DI 25) Pneu Anvelopa (14,00 20 12 PR) Pneu Camera (14,00 20) Inner tube Camera (14,00 20) Inner tube Banda pt. janta Strap Aparatoare fata Mud. flat front Aparatoare spate Mud.flat rear

7 7 70 14 7 7 7 84 84 7 w 7 w 7

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 9.2. Constructia anvelopelor pentru automobile 1- valva; 2 janta; 3 perete lateral; 4 carcasa; 5 camera de aer; 6 cordon de protectie; 7 suprafata de rulare; 8 carcasa cu cablu de otel; 9 bordura;

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Senila formeaza o banda cu care autovehiculele pe senile (tractoare ,tancuri, masina de lupta a infanteriei etc.) se sprijina pe sol si cu ajutorul careia se asigura rularea. Datorita suprafetei mari de sprijin pe care o ofera senilele, acestea dau posibilitatea reducerii presiunii exercitate de autovehicul pe sol, marirea aderentei cu solul asigurnd calitatii de tractiune ridicate. Senilele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii specifice: -sa asigure calitati ridicate de aderenta, indiferent de starea solului; -sa creeze momente de rezistenta la viraj ct mai reduse; -sa deterioreze ct mai putin structura solului si sa asigure o rezistenta la rulare ct mai mica; -sa fie posibila schimbarea rapida a unor zale defecte sau uzate; -sa fie exclusa posibilitatea caderii senilei; -sa asigure un mers ct mai linistit si ct mai uniform; -sa exercite o presiune redusa pe sol. Clasificarea senilelor se face dupa mai multe criterii: dupa dimensiuni: - senile cu zale mari; - senile cu zale mici.

- dupa felul angrenarii dintre roata motoare si senila: - senile cu angrenare cu fusuri; - senile cu angrenar cu dinti. - dupa constructia zalei: - cu zale simple; - cu zale compuse. - dupa constructia articulatiilor: - senile cu bolt: - fara bucse; - cu bucse metalice; - cu bucse din cauciuc. - senile fara bolt. La MLI - 84 ansamblul propulsiei (sistemul de rulare) se compune din: doua roti motrice, 12 galeti, 6 role de sustinere, 2 roti de intindere, 2 senile.

Fig. 9.3. Roata motrica 1 disc; 2 disc; 3 coroana dintata; 4 bucsa; 5 surub M 16 x 1,5; 6 saiba de siguranta;

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 9.4. Galet 1 butuc; 2 disc galet; 3 rulment; 4 janta; 5 bandaj de cauciuc; 6 garnitura; 7 surub M 8 x 1 x 20; 8 capac labirint; 9 mansete de rotatie; 10 capac galet;

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 9.5. Rola sustinere 1 janta; 2 bucsa; 3 rulment; 4 capac; 5 garnitura; 6 piulita; 7 bucsa; 8 rulment; 9 manseta de rotatie; 10 capac labirint; 11 inel labirint; 12 arbore rola; 13 surub M 16 x 50; 14 saiba de reglaj; 15 surub M 6 x 30; 16 inel exterior; 17 bandaj de cauciuc;

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 9.6. Roata de intindere cu mecanism: 1 capac labirint; 2 inel labirint; 3 inel; 4 manseta de rotatie; 5 flansa; 6 melc; 7 roata melcata; 8 piulita; 9 fixator; 10 manson blocare; 11 bucsa; 12 inel elastic; 13 ax cotit; 14 bucsa; 15 surub M 12 x 35; 16 roata intindere; 17 placa; 18 rulment radial cu role cilindrice; 19 rulment radial cu bile; 20 capac; 21 stift; 22 piulita; 23 garnitura; 24 saibe de reglaj;

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 9.7. Patina 1 corp patina; 2 dinte de ghidare; 3 bolt; 4 inel de cauciuc; 5 srma de arc; 6 eclisa; 7 - surub pana; 8 piulita;

Capitolul precedent

Cuprins

Capitolul urmator

Index Cursuri

Fig. 9.8. Strngerea (intinderea) senilei: 1 roata motrica; 2 primul galet; 3 ramura inferioara a senilei; 4 ramura superioara a senilei; 5 dispozitiv de strngere; 6 cap cheie tubulara; 7 antrenor cu clichet reversibil.