P. 1
Metode Si Mijloace de Individualizare,pentru fotbal

Metode Si Mijloace de Individualizare,pentru fotbal

|Views: 339|Likes:
Published by Sergiu Bsa
metode si mijloace de individualizare,fotbal
metode si mijloace de individualizare,fotbal

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Sergiu Bsa on May 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/10/2015

pdf

text

original

Metode si mijloace de individualizare a pregatiri jucatorilor de fotbal

1.1. Antrenamentul individual şi individualizat…………………..……………...4

1.2. Metodele de cercetare folosite………………………………………………..1

1.3. Elaborarea planurilor individuale pe etapă…………………………..….….1

1.4. Prezentarea datelor…………………………………………………..………..4

1. Aplicarea în practică a antrenamentului individualizat se poate face sub patru forme de lucru: în antrenamentul colectiv: când se lucrează cu doi sau mai mulţi deodată (separat ca loc. jucătorilor le sunt organizate forme de antrenament diferite şi adecvate. în antrenamentul individual independent: când sportivul lucrează singur. jocurile de verificare şi oficiale. sarcini. Antrenamentul colectiv la care participă întregul lot. Antrenamentul individualizat .1. având sau nu indicaţii de la antrenor. Antrenamentul individual şi individualizat Corespunzător obiectivelor şi mijloacelor specifice perioadelor de pregătire – mezociclurilor – etapelor şi microciclurilor. . în antrenamentul individualizat îndrumat: când sportivul lucrează singur. Este forma de antrenament folosită pe parcursul întregului an de pregătire. în care sportivul aplică indicaţiile pentru individualizarea pregătirii sale în fiecare din cele trei forme de antrenament menţionate mai sus. sub îndrumarea antrenorului. număr de repetări). b. precum şi a rezultatelor obţinute la probele de control. în antrenamentul combinat. Individualizarea antrenamentului urmăreşte modelarea procesului de instruire sportivă în funcţie de particularităţile sportivilor şi de efortul specific în vederea obţinerii performanţelor maxime. sub propria sa conducere. timp. Astfel există: a.

. Unii autori şi sportivi înţeleg prin antrenamente individuale numai o activitate pentru specializarea pe posturi care nu se poate realiza prin antrenamentul în comun. educarea. insistând pe specializarea pe posturi. antrenamentul individualizat oferă cele mai bune condiţii. Este vorba despre o tratare diferenţiată a jucătorilor în raport cu aceste particularităţi. Pentru fotbalul de performanţă şi de mare performanţă. o pregătire pe baze ştiinţifice este de neconceput fără aplicarea individualizării. continuând cu dezvoltarea fizică specifică. convalescenţi. înlăturarea sau corectarea unor deprinderi greşite din punct de vedere tehnic. cu iniţierea şi instruirea de bază pe componente ale antrenamentului. Când sportivii avansaţi nu mai progresează deşi au posibilităţi încă nevalorificate. care se concretizează prin: dezvoltarea. Prin individualizare se înţelege adaptarea tehnicii sportive şi a procesului de instruire şi educaţie la particularităţile fiecărui jucător. Individualizarea trebuie să se aplice în toate aspectele pregătirii sportive începând cu dezvoltarea fizică. Prin individualizare trebuie să se înţeleagă însă procesul de cunoaştere complexă şi completă a particularităţilor sportivului şi antrenarea lui pentru performanţă folosind metode şi mijloace adaptate atât particularităţilor sportivului cât şi cerinţelor fotbalului modern. în activitatea de realizare a obiectivelor şi sarcinilor fiecărei forme de organizare a pregătirii sportive. ţinând seama neîncetat de specificul particularităţilor individuale şi de cerinţele postului. antrenamentele individual şi individualizat trebuie adâncite şi amănunţite. instruirea. tratând toate aspectele vieţii şi muncii sportivului. Tratarea individualizată poate şi trebuie să fie condusă ştiinţific în direcţia performanţelor maxime. perfecţionarea. Pentru sportivii suferinzi. Când vrem să dirijăm gradul de antrenament al fiecărui jucător în concordanţă cu cerinţele calendarului competiţional. scăderea. armonizarea particularităţilor pozitive individuale referitoare la pregătirea fizică. tehnică şi psihologică. în perioade de refacere a formei sportive. frânarea.Noţiunea de individualizare trebuie înţeleasă în sensul de tratare individualizată. prevenirea. devenită principiu al antrenamentului modern şi totodată formă de aplicare a principiului accesibilităţii. folosim antrenamentul individualizat.

psihologul şi alţi oameni de ştiinţă. Aplicarea completă şi justă a individualizării pregătirii sportive constituie o activitate complexă cu un mare volum de muncă fizică. adaptarea individului la specificul efortului. ca personalitate care este caracterizată de anumite particularităţi individuale. Când dorim să obţinem performanţe maxime posibile pentru fiecare sportiv se impun următoarele probleme de bază: cunoaşterea exactă a capacităţii maxime de efort a jucătorului respectiv prin metode de cercetare cât mai obiective. Aspectele metodice în care se reflectă şi care sunt influenţate de individualizare sunt următoarele: a. Acest specific ridică probleme care trebuie tratate diferenţiat datorită pe de o parte numărului remarcabil de procedee tehnice pe care jucătorul trebuie să le înveţe. pe de altă parte să le aplice în joc individual. .Colaborarea cu medicul. jocul de fotbal amplifică mult numărul de elemente de care trebuie să se ţină seama în realizarea individualizării. Individualizarea trebuie să se bizuie pe caracterizarea completă a individului. în colaborare cu partenerii şi în luptă cu adversarii. la intercepţie. sprijină efortul de a ridica nivelul ştiinţific al metodicii antrenamentului individualizat în fotbal. etc. adaptarea muncii la particularităţile individuale. Tot prin intermediul individualizării se rezolvă şi situaţiile tactice speciale din timpul meciurilor ca de exemplu: marcarea unui adversar. cu un mare consum de energie necesitând conştiinţa unei mari răspunderi în scopul realizării performanţelor maxime în continua lor depăşire. să le perfecţioneze. pressing-ul. Pe baza caracterizării complete. Prin specificul lui. Elementul de bază asupra căruia se exercită acţiunea metodelor ştiinţifice de pregătire sportivă este jucătorul. psihică şi intelectuală desfăşurată la o înaltă tensiune nervoasă. Planificarea curentă şi cea de perspectivă Obiectivele şi sarcinile fiecărui jucător se concretizează în planul individual de antrenament. din care reies diferenţele individuale se poate alcătui programul de instruire sportivă. strict. privit ca individ.

intensităţii şi complexităţii efortului. condiţiile socio-pedagogice ale acestui complex proces de pregătire şi nu lipsită de importanţă şi influenţă a motivaţiei morale dar mai ales materiale. Încălzirea jucătorilor înainte de meci presupune o accentuată aplicare a individualizării în privinţa conţinutului. cercetarea şi aplicarea datelor ştiinţei în pregătirea jucătorilor. b. În fotbalul de mare performanţă sunt împinse tot mai departe limitele tuturor factorilor care contribuie la obţinerea măiestriei: capacitatea biologică a jucătorilor pentru efort. între seriile scurte preconizate. Corectarea greşelilor de execuţie – se va ţine seama de particularităţile de ordin psihic ale jucătorilor. pentru alţii – exerciţii complexe. posibilităţile şi facilităţile administrativ-organizatorice. de la caz la caz. cu un mare consum de energie necesitând conştiinţa unei mari răspunderi în scopul realizării performanţelor maxime în continua lor depăşire.Eficacitatea acestui plan depinde de măsura în care antrenorul reuşeşte să determine obiectiv şi realist profilul actual şi de perspectivă ale fiecărui jucător. lecţia de antrenament. timpul de pregătire. Atât antrenamentul individual cât şi cel individualizat constituie o activitate complexă cu un mare volum de muncă fizică. Metodele de instruire: pentru unii jucători exersarea se va aplica sub forma unui număr foarte mare de repetări stereotipe. Permanenta acumulare de cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice de organizare şi conducere a procesului instructiv-educativ. grupate în serii cu un număr redus de exerciţii. În cadrul ciclului se vor prevedea exerciţii speciale pentru anumiţi jucători şi mai ales indicaţii privind dozarea antrenamentului stabilită prin prisma: volumului. începând chiar de pe băncile studenţiei şi continuată . intensităţii şi duratei. Formele de organizare a pregătirii sportivilor: ciclul de antrenament. psihică şi intelectuală desfăşurată la o înaltă tensiune nervoasă. capacitatea intelectuală şi pedagogică a antrenorului. se vor da pauze sau se vor executa alte exerciţii diferite atât ca orientare metodică cât şi ca procedee tehnice.

fapt ce determină perisabilitatea informaţiilor în toate domeniile de activitate.pe parcursul carierei de antrenor. de asemenea. sistematică şi adecvată este un act obligatoriu. care prin interdependenţa dintre ele formează un singur tot. 1. În consecinţă înainte de a începe propriu-zis cercetarea. În acest caz am utilizat înregistrări efectuate de mine l a meciuri. Observaţia este una dintre cele mai vechi metode de cercetare care se foloseşte şi de sine stătător (individual) sau ca fază anticipativă a unui experiment sau ca metodă de observaţie în interiorul experimentului. şi prin administrarea de către operatorii de anchetă. iar în cazul meciurilor susţinute în deplasare am folosit foile antrenorului. mai ales în această perioadă în care explozia informaţională se manifestă în mod pregnant. pe bandă magnetică sau prin suporţi telematici. Chestionarul reprezintă o succesiune programată.2 Metodele de cercetare folosite Studiul bibliografic Metoda observaţiei Metoda înregistrării Chestionarul Experimentul de tip psihopedagogic formativ ca principală metodă de cercetare Metoda statistico-matematică Studiul bibliografic este o metodă indispensabilă în cercetare. între fazele experimentului şi constă în urmărirea intenţionată şi înregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale fenomenului studiat ca şi a contextului situaţional existent. . este singurul suport al dobândirii experienţei şi profesionalismului cerut de fotbalul modern. determină din partea acestora un comportament verbal ce urmează a fi înregistrat în scris. logic şi psihologic. este necesară o documentare cu informaţii la zi asupra temei abordate. de enunţuri (interogative şi/sau enunţiative). documentarea permanentă. sau prin autoadministrare de către un subiect sau un grup de subiecţi. Metoda înregistrării şi întabelării evoluţiei în meciuri am folosit-o pentru a obţine indici obiectivi privitori la eficienţa mijloacelor utilizate în cadrul instruirii pentru a verifica parametrii modelului de pregătire.

Experimentul ca metodă fundamentală de cercetare mi-a oferit posibilitatea verificării mijloacelor de instruire pe care le-am inclus în planurile de individualizare. 3 luni: - 1 lună: . acest parametru oferindu-ne date despre omogenitatea rezultatelor obtinute de subiecti. iar pentru aprecierea omogenităţii am ales amplitudinea (A sau W). Pe baza acestor fişe s-au întocmit planurile de pregătire individualizată şi s-au enunţat obiectivele instructiv-educative pentru fiecare dintre cei patru sportivi ai grupei de experiment. pentru aprecierea valorii rezultatelor şi ca element de comparaţie am folosit media ponderată (Mc sau X). Astfel. respectiv cea mai mică din şirul de date.3. 1. perfecţionarea colaborării cu apărătorii. dezvoltarea forţei generale. Elaborarea planurilor individuale pe etapă Elaborarea planurilor individuale pe etapă s-a făcut ţinând seama de fişele individuale ale sportivilor din grupa de experiment. dezvoltarea rezistenţei generale. Sportivul Moldovan Daniel. dezvoltarea forţei membrelor inferioare. dezvoltarea vitezei de reacţie. Obiective instructiv-educative: 3 luni: perfecţionarea elementelor tactice în apărare. Ca urmare a întabelării rezultatelor şi măsurătorilor am obţinut mai multe şiruri de date pe care le-am prelucrat şi interpretat conform metodologiei cercetării ştiinţifice. blocarea şuturilor la poartă. unde Xmax şi Xmin reprezintă valoarea cea mai mare. Amplitudinea este un parametru din categoria factorilor de dispersie care se calculează după formula: W=Xmax – Xmin .

3 săptămâni - 3 luni: - 1. dezvoltarea vitezei de reacţie şi de execuţie. Parametrii motrici sunt reprezentaţi de: 10 x 30 m. anvergură. Pauza este de 30 s. greutate (G). testul Cooper. genoflexiuni. toate antrenamentele având loc în cadrul stadionului Tineretului. Parametri tehnico-tactici sunt reprezentaţi de totalitatea acţiunilor executate de subiecţi în atac şi apărare. precum şi pentru cei din grupa martor. Condiţiile desfăşurării experimentului au fost optime. perfecţionarea prinderii mingii.4.- dezvoltarea vitezei de deplasare. în timpul acesteia sportivul se îndreaptă spre linia de start. Descrierea probelor de control: 10 x 30 m. pentru fişa individuală s-au luat în consideraţie următorii parametri: somatici. diametrul biacromial şi cel bitrohanterian. perfecţionarea prinderii mingii. dezvoltarea detentei membrelor inferioare. Parametrii somatici sunt reprezentaţi de talie (T). 30 m conducerea mingii printre jaloane. pregătinduse pentru startul următor. tracţiuni la bară fixă. Startul se ia din picioare de la o distanţă de 1 m de la linia de start. Prezentarea datelor Primul pas al cercetării a fost realizarea fişelor individuale pentru fiecare dintre sportivii grupei de experiment. perfecţionarea colaborării cu apărătorii. Astfel. motrici şi tehnico-tactici. perfecţionarea colaborării cu apărătorii. Proba constă în 10 alergări pe distanţa de 30 m. . cu o pauză de 30 s între alergări. raportul T100/G.

Crt. Punctarea probelor de control     10 x 30 m şi 30 m conducerea mingii printre jaloane: pentru fiecare zecime de secundă se acordă 8 puncte. Indici somatici Model FRF Optim Minim Testare Iniţială Finală Diferenţă . Startul se dă în bloc. tracţiunile la bară fixă: fiecare ridicare este notată cu 2 puncte. Rezultatul este exprimat în secunde şi zecimi de secundă. Tracţiuni la bară fixă. Recoltarea datelor pentru fişele individuale Grupa de experiment Fişa individuală Moldovan Daniel Tabel 4. Genoflexiuni.1: Profil somatic Nr. şi chiar oprirea. Se vor executa maximum de repetări pe ambele picioare într-un interval de timp de 20 s. iar între acestea se aşează celelalte 5 la o distanţă de 3 m unul faţă de altul. fiecare genoflexiune este notată cu un punct. ridicări în braţe.5 – 1. Se permite mersul. Atârnat la bară fixă. Se vor executa 15 ridicări.Cronometrul se declanşează la atingerea liniei de start şi se opreşte la trecerea liniei de sosire. Testul Cooper Se aleargă 12 minute. În lungul terenului se aşează în linie dreaptă 7 jaloane înalte de 1.8 m după cum urmează: primul jalon la o distanţă de 6 m de linia de start iar ultimul la 6 m înainte de linia de sosire. dar nu se permite părăsirea pistei.1. pe pista de atletism măsurându-se în metri distanţa parcursă de fiecare sportiv. 30 m conducerea mingii printre jaloane. Se înregistrează toate cele 10 alergări şi se face media aritmetică. la testul Cooper pentru fiecare 50 m se acordă 10 puncte.

88 43 34 1.2: Model motric Nr.86 44 35 +2 +1 +0.01 +0.2 4’’3 12 18 3100 Punctaj 58 42 24 18 60 202 Testare 2 6.1 2 3 4 5 6 Talie Greutate Raportul Anvergura Diametrul biacromial Diametrul bitrohanterian 1.00 1.09 1.2 Conţinutul tehnico-tactic în atac 6 Repunerea precisă şi rapidă a mingii cu mâna sau cu piciorul spre partea opusă de unde a venit Aprecierea în note 7 X 8 X’ 9 10 .85 42 32 1.1 4’’2 14 20 3100 Punctaj 66 50 28 20 60 224 Diferenţă: Testare 2 (finală) – Testare 1 (iniţială) =22 puncte Conţinutul tehnico-tactic în apărare 6 Dirijarea apărării Plasamentul optim Curaj la ieşirile din poartă Blocarea mingilor Precizie în degajarea mingii cu piciorul X X X X Aprecierea în note 7 8 X’ X’ X X’ X’ X’ 9 10 X= testare iniţială.84 77 1.2 Diferenţa mediilor: 8. 1 2 3 4 5 Probe de control 30 m conducerea mingii 10 x 30 m Tracţiuni Genoflexiuni Testul Cooper Total Testare 1 6.81 84 1.82 76 1.08 1.1. X’= testare finală Total testare iniţială= 35 Total testare finală= 41 Media notelor Ti=7 Tf=8.84 84 1.2 – 7 = 1.00 1.83 44 35 1.03 +2 +2 Tabel 4.crt.

5 – 7.5 Tf=8.Degajarea precisă şi rapidă a mingii spre un coechipier X X’ X= testare iniţială.5 Diferenţa mediilor: 8. X’= testare finală Total testare iniţială= 15 Total testare finală= 17 Media notelor Ti=7.5 = 1 .

SportTurism. Exerciţii pentru pregătirea fizică şi tactică.Turism. 1982. 1996. Bucureşti. 16.Curs de specializare. Axis Mundi. Sport. Fotbal . 1980. Bucureşti. Antohi L. 8. Bucureşti.Fotbal. 2. Tudoran M. Antrenamentul fotbaliştilor juniori” Ed. Gh. Fotbalul modern de la antrenament la joc..Bibliografie 1. Bucureşti. Hoştiuc N. Panait C. Sport-Turism.D. Bacău.Bazele fiziologice şi biochimice ale calităţilor fizice. Antrenamentul sportiv. Ed. Gh. Galaţi. 17. Sport . Fotbal . 1993.. Cârstea Ghe. 9. 14. 1981. Bucureşti. 12. Balint. Balint Gh. Cojocaru V. Balint. 5.. Ionescu I. 1985. Psihologia sportivă. Ed.600 de exerciţii. Avram S. 6. 1955. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă. Bucureşti. 11. CNEFS . 2002. Ed. Bucureşti.Turism. Epuran M. 7. . 2000. Ed. Bucureşti. Ed. concepţia de joc. Fotbal . Ed. Ed. Bacău.. 4. Epuran M. Benedek E. Probleme fiziologice ale antrenamentului sportiv.R. IEFS. vol I şi II. Ştiinţă şi Artă.. 1980. Avramoff E. Fotbal pentru toţi. Ed. Teoria şi metodica Educaţiei Fizice şi Sportului. 2002. 1974. Universul. Fotbal de la A la Z. 10. Ed. U. 1984. Mecanisme de influenţare a comportamentului în fotbal. Alma mater. E. RMF 55/28. . Horn E. Bucureşti. Fotbal. Probleme de fiziologie a efortului ciclic. Editura Egal. Biblioteca Universităţii Bacău. Palfai I. Dinu C. Ionescu M. Stadion. Antohi N. Bucureşti.Curs de bază.. Iaşi. 15. 1982. 3. 2000. 18. Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”. Ed. Tineretului pentru Cultura Fizică şi Sport. Csanadi A. Ed.. Demeter A. 13.02. Sport-Turism. Bucureşti. Avramoff E. Bazele jocului de fotbal. Bucureşti. Dragnea A. Ed. 1993.P. Bucureşti.2002. 1998. Curs pentru studenţi. Fundaţiei Chemarea.

Constanţa. Bucureşti.. 1982. Ed. Motroc F. 1996. Stănculescu G.Turism.curs de bază.copii şi juniori. Rădulescu M. 31. Fotbal . 2003. 20. Nicu A. Bucureşti. Bucureşti. 2003. Sport-Turism. Ed. 22. Ed. Sport ... Ghidul antrenorului de fotbal. Teoria jocului de fotbal. Stănculescu G. Ed. Fotbal .Turism. 30. 1993. Ed. Ed. 23. 26.. 2004. 29. Antrenamentul sportiv modern. Şiclovan I. Constanţa. Bucureşti. . Fotbalul la copii şi juniori. 1992. Bucureşti. Bucureşti. Fotbalul cu studenţii. Ed. Pregătirea fizică a fotbaliştilor. Stănculescu V. 25. 2002. 1982. Didactica educaţiei fizice şcolare. Constanţa. Teoria educaţiei fizice şi sportului. Stănculescu G. Editura Sport . 28. Motroc I.Turism.Turism. 21. Bucureşti.a. Universităţii Ovidius. E. Bucureşti.P. Axis Mundi. 27. Aspecte morale ale pregătirii juniorilor. Stănculescu V. Mitra Gh. Metodica educaţiei fizice şcolare. Rădulescu M. Ed. Cojocaru V. 1979. 24. şi Mogoş A. 1984. Bacău. Cristea E.aspecte moderne de antrenament şi joc.D. Ed. ş. Universităţii Ovidius. Sport .Turism. Editis. Ghidul antrenorului de fotbal . Universităţii Ovidius. Stănculescu V. Ed.19. Alma Mater. 1981. Sport . 1980. Raţă G. Bucureşti. Ed. Sport .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->